Fotbalul European

2.6. Studiu de caz

Fotbalul european a cunoscut o creștere semnificativă începând cu anii ’90, fapt ce a adus sume tot mai mari de bani implicate. Aceasta a produs o transformare a cluburilor de fotbal de la simple unități sportive la adevarate unități de business, cu adaptarea în consecință a formei de organizare, a activităților și obiectivelor. Dar fotbalul nu este doar o afacere, este un adevarat fenomen social. Interesul major de care se bucura e demonstrat de cifrele tot mai impresionante de audiență, precum și de creșterea exponențială a susținătorilor de pe întreaga planetă interesați de echipa favorită.

La începutul anului 2015, Deloitte a publicat, conform tradiției, studiul Football Money League (FML) care cuprinde ierarhia celor mai puternice cluburi europene în funcție de veniturile obținute în sezonul recent încheiat (2013/14). FML reprezintă principalul reper de reprezentare a forței financiare a echipelor din domeniu. Pe de altă parte, pentru a avea o reprezentare obiectivă a performantelor sportive ale cluburilor, experții din domeniu fac apel la clasamentul UEFA, care măsoara evoluția echipelor în cupele europene și stă la baza algoritmului ce decide repartizarea în grupele valorice din sezonul viitor. O comparație a celor două clasamente, cel financiar Deloitte și cel sportiv UEFA, pentru sezonul 2013/14 evidențiază diferențe majore (tabel x), având doar 6 echipe comune în top 10 și 14 în top 20.

Tabel X: Top 20 clasament UEFA vs clasament Deloitte (2013/14)

Sursa datelor: UEFA (2015), Deloitte (2015)

Este evident, ținând cont atât de tendințele generale ale industriei, prezentate mai sus, cât și de elementele practice evidențiate la nivel de 2014 că este nevoie și de integrarea unor indicatori care să reflecte interesul suporterilor la nivel local și global, ca parametrii ai dimensiunii sociale. De asemenea, variabilele sportive și financiare necesită integrarea mai multor indicatori, care să reflecte aspecte relevante ale acestei industrii. Generalizând, analizele bazate pe evoluția unui singur indicator sunt limitate și este nevoie de un sistem mai complex de evaluare pentru a realiza un clasament al echipelor adaptat la necesitățile și reperele actuale. În acest sens, am elaborat un index agregat de reprezentare a performanțelor clubului la nivel sportiv, economic si sportiv.

Desigur, acest demers este limitat de datele disponibile, principalul impediment de dezvoltare al activității de cercetare a acestei nișe a managementului sportiv.

Metodologie, culegerea și analiza datelor

Cercetarea își propune construirea unui index agregat, relevant pentru industria sportivă și validat statistic, care să evalueze performanțele unui club de fotbal pentru un sezon. Este vorba de o performanță generală a echipei, determinată prin luarea în considerare a trei vectori: sportiv, financiar și social. Această abordare plurivalentă este mai adecvată segmentului cluburilor sportive la nivel de 2015 și mai relevantă decât orice clasificare monovalentă. Rezultatele așteptate prin utilizarea acestui indicator agregat au în vedere obținerea unui clasament al cluburilor din această perspectivă complexă, precum și o grupare pe categorii a echipelor. Analiza se aplică pentru cel mai recent sezon încheiat în fotbalul european (2013/14).

Demersul academic parcurge toți pașii aferenți unei cercetări științifice al cărei obiectiv este realizarea unui index agregat: determinarea scopului indicatorului agregat pe baza unei fundamentări teoretice, selecția variabilelor utilizate pentru determinarea acestuia, culegerea, selecția și analiza datelor, normalizarea datelor, determinarea ponderilor și agregarea lor în indicatorul compozit, prezentarea și interpretarea rezultatelor. (OECD, 2008)

Pentru determinarea acestui indicator compozit, am utilizat șapte variabile, dintre care două cu profil economic, două cu tentă socială, două din zona sportivă și una care reunește toate cele trei dimensiuni. Variabilele și descrierea acestora sunt prezentate în tabelul X.

Tabel X: Variabile utilizate în acest studiu (profil, descriere, prescurtare)

Datele aferente celor șapte indicatori utilizați în acest studiu au fost preluate din rapoartele, publicațiile și website-urile de tradiție, recunoscute în acest domeniu. Pe baza analizei datelor de cuantificare a variabilelor alese, am încercat obținerea tuturor informațiilor pentru cluburile care ocupau poziții fruntașe (top 30) în clasamentele aferente fiecărui indicator. Datorită lipsei anumitor informații, una din problemele specifice cercetării științifice a acestui domeniu, studiul se limitează la 42 de cluburi. Este respectată astfel recomandarea din literatura de specialitate ca raportul cazuri analizate / variabile să nu fie mai mic de 5. (Bryant & Yarnold, 1995)

Distribuția georgrafică a echipelor selectate (tabel x) reflectă importanța și transparența fiecărei ligi. Datorită lipsei datelor, Spania are doar 4 echipe în acest studiu, situație neconcordantă cu valoarea campionatului. Relevanța cluburilor analizate este ridicată, acoperind 94% din pozițiile de top 10 ale indicatorilor analizați. Cea mai importantă echipă care nu e inclusă în această cercetare este Sevilla FC, deținătoarea trofeului Europa League și ocupanta locului 9 în clasamentul coeficientului UEFA în cel mai recent sezon. Celelalte echipe de top 10 absente: FC Salzburg (locul 8, scor IFFHS), B. Monchengladbach (poziția 8, clasament suporteri pe stadion) și Hertha Berlin (poziția 9, suporteri pe stadion) au performanțe pe un singur criteriu, fără să facă parte din top 30 pentru majoritatea indicatorilor, lipsa lor din studiu nefiind una relevantă.

Tabel x: Distribuția geografică a echipelor selectate

Normalizarea datelor s-a realizat prin utilizarea metodei standardizării (metoda scorurilor z), prin care datele sunt convertite la o scară comună cu media 0. Formula corespunzătoare acestei metode este prezentată în Ecuația (1), pentru fiecare indicator individual determinându-se valoarea medie și deviația standard . (OECD, 2008)

Avantajul acestei abordări este că ia în considerare efectul valorilor extreme, ajutând la o mai bună discriminare a performanței dintre cluburi.

(1)

Pentru analiza relevanței datelor am utilizat Coeficientul Cronbach Alpha. „Acesta reprezintă un barometru al consistenței interne, determinând cât de strâns legate sunt elementele componente ale modelului și în ce măsură ele formează un grup unitar. Din punct de vedere tehnic, Cronbach Alfa nu este un test statistic, ci un coeficient de relevanță, pe baza corelației dintre indicatorii individuali”. Dacă rezultatul indică o corelație mare, atunci există dovezi că indicatorii individuali formează o construcție unitară, bine închegată. (UCLA, 2015)

Formula teoretică a C-alpha, Ecuația (2), evidențiază faptul că valoarea coeficientului va crește dacă numărul cazurilor utilizate (N) este mai mare sau corelația medie a variabilelor componente ( este ridicată și va scădea la o varianță medie () crescută. Valorile C-alpha variază între 0 (lipsa corelației) și 1 (corelație perfectă). Literatura economică consemnează diferite valori minime pentru îndeplinirea condiției de relevanță, cea mai frecvent folosită fiind cea de 0,7. (OECD, 2008)

(2)

De asemenea, C-alpha este util în determinarea importanței includerii fiecarei variabile în indexul agregat. Pentru aceasta, se determină valoarea coeficientului prin omisiunea, pe rând, a câte unei variabile ce se dorește a intra în componența indicatorului compozit. În cazul obținerii unui coeficient de relevanță mai mare prin omiterea unei variabile, se poate deduce că aceasta nu are un grad de corelare ridicat.

Metodologia folosită pentru obținerea ponderilor fiecărei variabile, necesare pentru determinarea indexului agregat, utilizează analiza factorială. Aceasta presupune determinarea unor factori latenți care explică variabilitatea totală a setului de date analizat. Pentru principalii factori obținuți, adică cei care explică cea mai mare parte din variabilitatea totală a datelor, se calculează matricea saturațiilor factoriale care măsoară corelarea dintre variabilele inițiale și factorii latenți. Dintre acestea, se păstrează doar valoarea cea mai mare pentru fiecare variabilă, adică cea mai puternică relație de corelație dintre variabilă și factorii folosiți în analiză. Pe baza acestora se estimează ponderile variabilelor care vor fi folosite în agregare prin înmulțirea, pentru fiecare variabilă, a valorii din matricea saturațiilor factoriale pentru factorul ales cu proporția din variația totală explicată de factorul respectiv. (OECD, 2008)

Am verificat, de asemenea, îndeplinirea a două condiții esențiale de către indicatorul agregat:

Să îndeplinească criteriul anti-catastrofic (o modificare „mică” a unei variabile nu determină o modificare majoră a rezultatului final)

Să fie necompensator (o modificare „mare” a unei variabile nu este însoțită de o modificare în sens contrar a unei alte variabile, astfel încât să fie echivalate două situații complet diferite) (Pele, 2004)

Variabilele utilizate în analiză

2.6.2.1. Indicatorul sportiv folosit care măsoara performanța europeană a echipei este coeficientul UEFA. Acesta este realizat în fiecare sezon și are un rol foarte important în determinarea capilor de serie la tragerile la sorți și a numărului de echipe participante din fiecare țară în competițiile europene. Algoritmul este conceput și calculat de forul suprem la nivel administrativ al fotbalului european, Uniunea Asociațiilor Europene de Fotbal (UEFA), pentru a cuantifica performanța cluburilor în cele două competiții europene inter-cluburi: UEFA Champions League (UCL) și UEFA Europa League (UEL). Conform sistemului, fiecare echipă primește două puncte pentru o victorie și un punct pentru o remiză (punctaj mai mic pentru fazele preliminare). Pentru accederea în fazele superioare ale competițiilor europene (primele 32 de echipe în UCL, respectiv primele 16 echipe în UEL) se acordă câte un punct suplimentar pentru accederea în fiecare fază superioară. În plus, echipele care participă la principila competiție europeană (UCL) primesc un bonus de patru puncte pentru faza grupelor și încă patru pentru calificarea în primele 32 de echipe ale competiției. (UEFA, 2015)

Valorile cele mai mari ale acestui indicator le au echipele care au disputat finala celui mai recent sezon UCL: Real Madrid (39600) și Atletico Madrid (37600), urmate de finalista ECL: Benfica Lisboa (30983). Cele mai mici punctaje dintre participantele la studiu le au echipele turcești Fenerbahce și Besiktas (1340). Media indicatorului este 13834, iar raportul dintre prima clasată și valoarea medie este de 2,86.

Figura x: Top 20 cluburi – coeficient UEFA (echipe selectate în studiu)

Sursa datelor: UEFA (2015)

2.6.2.2. Scorul IFFHS este al doilea indicator sportiv utilizat în acest studiu. Federația Internațională de Istorie și Statistică a Fotbalului (IFFHS) este o organizație al cărei scop îl constituie evidența și statistica fotbalului. Începând din 1991, IFFHS produce și publică anual un clasament mondial al echipelor de fotbal. Algoritmul de clasificare are la bază rezultatele clubului în competițiile oficiale la nivel continental, mondial, din campionatul național și cea mai importantă cupă națională (doar etapele superioare). Toate țările sunt repartizate pe mai multe trepte valorice, în funcție de nivelul campionatului național. Cluburile din campionatele cele mai valoroase primesc 4 puncte la victorie, 2 la meci egal și 0 în caz de înfrângere. Celor din nivelul 2 le sunt acordate 3 puncte la victorie, 1,5 la egal și 0 la înfrîngere, și tot așa la următoarele nivele inferioare. (IFFHS, 2015)

Primele clasate în topul IFFHS pe anul 2014 sunt Real Madrid – 381 puncte (cu 2 trofee cîștigate: Champions League și cupa Spaniei), Bayern Munchen – 276 puncte (4 trofee: campionatul și cupa Germaniei, Supercupa UEFA și Campionatul Mondial al Cluburilor). Cele mai slab situate sunt două echipe germane: Hamburger SV și Vfb Stuttgart (câte 42 puncte), cu un sezon sportiv foarte slab.

Figura x: Top 20 cluburi – scor IFFHS (echipe selectate în studiu)

Sursa datelor: IFFHS (2015)

2.6.2.3. Pentru a măsura impactul la nivelul comunității locale am folosit drept indicator numărul mediu de spectatori la meciurile desfășurate pe teren propriu în toate competițiile oficiale. Aceste informații sunt oferite de mai multe website-uri specializate în statistici sportive, alegerea noastră fiind European-Football-Statistics.co.uk, un site de tradiție care de mai bine de 25 de ani oferă rezultate sportive și de audiență din campionate europene și competiții continentale. Acest indicator cumulează mai multe aspecte: posibilitatea de a utiliza și întreține un stadion de o anumită capacitate (sau de a construi și întreține arena, în anumite cazuri) și capacitatea de a atrage o rată de ocupare a stadionului cât mai mare. Corelat, pe de o parte, cu forța financiară a clubului sau a comunității de a pune la dispoziție echipei o arenă cât mai mare și mai modernă, iar, pe de altă parte, cu forma sportivă a clubului care atrage suporterii pe stadion, indicatorul rămâne totuși unul în primul rând social, reprezentând sintetic impactul clubului la nivelul celei mai apropiate comunități.

Valorile acestui indicator în anul 2014 pentru echipele incluse în studiu variază între 80297 (Borussia Dortmund) și 18833 (Girondins de Bordeaux), având media de 43757 spectatori/meci. Top 20 evidențiază supremația echipelor germane la acest capitol, cu 5 echipe în primele 10 poziții. 11 echipe din Europa au în medie peste 50000 de suporteri la fiecare meci disputat pe teren propriu. Raportul dintre primul loc și medie este de 1,83, valorile indicatorului fiind destul de apropiate.

Figura x: Top 20 cluburi – spectatori pe teren propriu (echipe selectate în studiu)

Sursa datelor: european-football-statistics.co.uk/attn.htm

2.6.2.4. Dacă indicatorul ce măsoară impactul unui club la nivelul comunității locale este limitat de anumite considerente geografice (distanța față de locul de desfășurare a meciurilor) sau organizaționale (capacitatea stadionului), aceste inconveniente sunt înlăturate în cazul valorii ce determină impactul unei echipe la nivelul comunității virtuale. Datele referitoare la numărul de susținători ai unei echipe pe diferite site-uri de socializare sunt publice și sunt preluate în diferite demersuri jurnalistice sau academice. Am optat pentru preluarea datelor furnizate de publicația germană Digital Sports Media (DSM), care de câțiva ani realizează clasamente specifice acestei nișe recente ce cumulează elemente sociale cu expertiză de marketing și comunicare. Numărul suporterilor fiecărei echipe pe site-urile de socializare este calculat prin însumarea suporterilor digitali pe cele mai importante rețele sociale: Facebook (like), Twitter (follower), Google+ (follower), Youtube (subscriber) și Instagram (follower). (Result Sports, 2014)

De cei mai mulți fani în comunitățile virtuale în 2014 se bucură echipele „vedetă” ale fotbalului spaniol FC Barcelona (119.999.613) și Real Madrid (111.544.170), urmați la mare distanță de Manchester United (72.314.748). Începând cu locul 4 al acestui top, echipele au mai puțin de jumătate din suporterii digitali ai echipelor de pe primele două poziții. Valoarea cea mai redusă o are PSV Eindhoven (528.492), iar media valorilor este de 16.211.081. Raportul dintre prima clasată și media este de 7,4, ceea ce evidențiază o dispersie mare a acestui indicator.

Figura x: Top 20 cluburi – suporteri virtuali (echipe selectate în studiu)

Sursa datelor: Result Sports (2014)

2.6.2.5. Pentru a măsura nivelul afacerii la care se situează un club din industria fotbal, indicatorul cel mai relevant este reprezentat de veniturile curente ale societății sportive, fără să fie luate în considerare sumele obținute din transferuri, considerate venituri excepționale. Veniturile curente sunt considerate reperul potenței financiare a clubului, având la bază informații accesibile și ușor de comparat. (Deloitte, 2015)

Kuper și Szymanski (2009) utilizează în cercetare, asemeni altor inițiative științifice, clasamentul Deloitte Football Money League (FML) al „celor mai bogate cluburi la nivel planetar”. În conformitate cu tradiția de peste 15 ani de realizare a clasamentului FML, sunt luate în considerare veniturile obținute din activitățile curente ale societății sportive, clasificate în trei mari categorii: drepturi tv, comerciale și cele obținute în ziua meciului. Compania de consultanță a folosit datele din rezultatele financiare auditate ale clubului sau direct din rapoartele anuale ale societății sau ale grupului din care face parte echipa. Cifrele sunt convertite în aceeași valută (Euro), iar în cazul unora sunt aplicate ușoare ajustări pentru a oferi o perspectivă semnificativă și ușor de comparat.

Top 20 pe acest criteriu al cluburilor selectate evidențiază superioritatea economică a campionatului englez (8 echipe), singura echipă din afara celor mai puternice 5 campionate europene fiind Galatasaray. Prima poziție e deținută de 10 ani de Real Madrid (549,5 milioane euro), urmată de Manchester United (518 milioane euro), care reușește o performanța financiară remarcabilă, în ciuda unui sezon slab din punct de vedere sportiv.

Figura x: Top 20 cluburi – venituri obținute (echipe selectate în studiu)

Sursa datelor: Deloitte (2015)

2.6.2.6. A doua variabilă economică utilizată în studiu, reputația internațională a unui club, este determinată pe baza valorii estimate a brandului. Pentru aceasta am utilizat datele furnizate de publicația de profil Brand Finance. Conform acesteia, brand-ul unei echipe este măsurat ca valoarea mărcii și a proprietății intelectuale atașate. Pentru calcul, se utilizează metoda Royalty Relief datorită recunoașterii de către autoritățile de reglementare de pe întreg globul, adaptării la realitățile comerciale ale momentului și utilizării numai a datelor publice ale echipei. Metoda presupune aplicarea a 4 etape: evaluarea puterii brandului pe baza punctelor forte, a riscurilor, a potențialului de dezvoltare; stabilirea unei rate „royalty” corespunzătoare acestui sector și a tipologiei de venituri; determinarea unei rate de discount care să permită calculul valorii prezente nete a veniturilor viitoare asimilate brandului; determinarea valorii pe baza agregării rezultatelor din etapele anterioare. (Brand Finance, 2014)

Cluburile cu cel mai valoros brand în 2014 sunt Bayern Munchen (659 milioane euro), Real Madrid (565 milioane euro) și Manchester United (543 milioane euro). Se remarcă în top 20 un echilibru al echipelor în funcție de țara de proveniență: Anglia – 6 echipe, Italia, Germania – câte 4 echipe, Spania – 3 echipe.

Figura x: Top 20 cluburi – valoare brand (echipe selectate în studiu)

Sursa datelor: Brand Finance (2014)

2.6.2.7. Ultimul indicator al lucrării are rolul de a măsura o variabilă multi-dimensională, al cărei profil reunește aspecte economice, sportive și sociale. Valoarea de piață a lotului de jucători are o componentă economică dată de valoarea activelor intangibile reprezentate de jucătorii echipei, o componentă sportivă dată de faptul că valoarea fiecărui jucător este influențată de calitățile atletice și de forma sportivă actuală și o componentă socială determinată de relația directă dintre acest indicator și interesul manifestat de suporteri față de echipă. Datele utilizate au fost preluate de pe website-ul german transfermarkt.de, „autoritatea în domeniul evaluării valorii de piață a jucătorilor de fotbal”. Sunt înregistrate acolo informații detaliate despre majoritatea fotbaliștilor din primele ligi, evaluarea bazându-se pe analiza datelor și opinia a diferiți experți din domeniu. (Yuan, 2014)

Cel mai valoros lot de jucători l-a avut în 2014 FC Barcelona (620,35 milioane euro), urmată de Real Madrid și Chelsea FC, cu valori destul de apropiate. Media valorilor este 235,54 milioane de euro, iar raportul dintre primul loc și media este 2,63.

Figura x: Top 20 cluburi – valoare de piață jucători (echipe selectate în studiu)

Sursa datelor: transfermarkt.de

Realizarea indicatorului agregat

O etapă importantă a demersului științific de construire a unui index agregat o reprezintă normalizarea datelor. Pentru aceasta, am utilizat metoda scorurilor z, prin care pentru fiecare indicator obținem un set de valori care are media 0. Pe baza datelor normate, am determinat corelația dintre valorile z ale variabilelor utilizate în această cercetare, precum și corelația fiecărui indicator cu un index realizat cu ponderi egale (tabelul X). Se observă corelații pozitive destul de puternice între variabile, cu valori cuprinse între 45% (spectatori-IFFHS) și 94% (brand-venituri).

Tabel x: Matricea corelațiilor dintre valorile z ale variabilelor

Sursa: calculele autorului pe baza datelor obținute de la Brand Finance (2014), Deloitte (2015), IFFHS (2015), Result Sports (2014), UEFA (2015), european-football-statistics.co.uk/attn.htm și transfermarkt.de

Pentru analiza consistenței datelor, am calculat valoarea coeficientului Cronbach Alpha și am obținut valoarea 0,944, ceea ce înseamnă că variabilele selectate pentru analiză formează un grup unitar. Este îndeplinită condiția C-alpha > 0.7, valoarea coeficientului semnificând un grad ridicat de relevanță a datelor utilizate în acest studiu. Am determinat valorile C-alpha pentru fiecare variabilă (tabel X), majoritatea valorilor fiind sub valoarea generală a coeficientului de relevanță. Singurele valori apropiate de valoarea globală C-alpha s-au obținut la excluderea variabilelor IFFHS, respectiv Spectatori, dar diferențele sunt foarte mici și nu justifică o eventuală eliminare a acestora din calculul indexului agregat. De asemenea, am calculat corelația fiecărei variabile cu grupul, obținându-se valori ridicate care susțin ideea unei structuri agregate unitare, bine articulate.

Tabel x: Valorile Coeficientului Cronbach Alpha pentru fiecare variabilă

Sursa: calculele autorului pe baza datelor obținute de la Brand Finance (2014), Deloitte (2015), IFFHS (2015), Result Sports (2014), UEFA (2015), european-football-statistics.co.uk/attn.htm și transfermarkt.de

Pentru determinarea ponderilor fiecărei variabile, am operat o analiză factorială, prin care am obținut trei factori denumiți F1, F2 și F3. Am calculat corelarea dintre variabile și cei trei factori cu ajutorul matricei saturațiilor factoriale. Cei trei factori au fost aleși pe baza criteriului existenței unei valori proprii (eigenvalue) mai mare sau egală cu 1. In cazul factorului 3 am ales includerea sa în analiză deoarece valoarea proprie de 0,97 și procentul de variabilitate totală explicate de acest factor (25,7%) îl recomandă ca având o putere explicativă semnificativă, comparabilă cu cea a factorului 2. Am operat rotația factorilor și matricea de coeficienți a factorilor, evidențiind valoarea covarianței dintre variabilă și factorul latent cu care are cea mai puternică corelație (tabel x).

Tabel x: Matricea saturațiilor factoriale

Sursa: calculele autorului pe baza datelor obținute de la Brand Finance (2014), Deloitte (2015), IFFHS (2015), Result Sports (2014), UEFA (2015), european-football-statistics.co.uk/attn.htm și transfermarkt.de

Valorile ponderilor fiecărei variabile în determinarea indicatorului agregat (tabel x) evidențiază valori mai mari pentru coeficientul UEFA (sportiv), valoare brand (economic), valoare de piață lot jucători (multidimensional) și număr spectatori (social), observându-se un echilibru în funcție de profilul variabilelor.

Tabel x: Structura indicelui compozit

Aplicând ponderile astfel obținute pe valorile normate ale indicatorilor celor 42 de echipe utilizate în studiu, am obținut un clasament al cluburilor pe anul 2014, ordonate pe o scară de la 100% (Real Madrid) la 0% (Girondins de Bordeaux). Ținând cont de rezultatele aplicării indexului agregat, cât și de structura acestora, am operat o grupare pe categorii, rezultând patru nivele valorice (figura X).

Figura X: Clasamentul obținut al cluburilor de fotbal și gruparea pe categorii (2014)

Sursa: calculele autorului pe baza datelor obținute de la Brand Finance (2014), Deloitte (2015), IFFHS (2015), Result Sports (2014), UEFA (2015), european-football-statistics.co.uk/attn.htm și transfermarkt.de

Primul nivel cuprinde patru echipe care domină fotbalul mondial din toate punctele de vedere. Acestea se regăsesc, de altfel, pe primele 5 poziții la majoritatea clasamentelor pe indicatori individuali: Real Madrid se află pe primul loc în 3 topuri din 7, FC Barcelona e lider pe 2 categorii, Bayern Munchen are un loc fruntaș și un loc secund, iar Manchester United are 4 prezențe pe podium din 7. Aceste cluburi au o forță atât de mare încât chiar și atunci când au dificultăți (cazul Manchester pe plan sportiv), tot rămân cu niște parametrii deosebit de performanți, punctele forte fiind tradiția și notorietatea lor pe tot globul.

Al doilea nivel cuprinde șapte echipe care se situează în urmărirea celor patru mari puteri ale fotbalului. Unele dintre ele se evidențiază printr-o constanță remarcabilă, ocupând primele 10 poziții în majoritatea topurilor (cazul Chelsea, Arsenal, Manchester City, PSG, Juventus), iar altele excelează la anumite capitole (Atletico Madrid a avut rezultate sportive excelente în 2014, iar Borussia Dortmund are cel mai mare număr de spectatori pe teren propriu de mai bine de 5 ani). Acest grup cuprinde și deja celebrii noi îmbogățiți ai fotbalului, fie că vorbim de cei mai vechi (Chelsea) sau de cei mai recenți (Manchester City, Paris Saint Germain).

Al treilea nivel cuprinde 11 echipe și reprezintă echipe puternice în fotbalul european. Unele dintre ele se situează pe o pantă descendentă (AC Milan, Liverpool, Internationale Milano), iar altele pe un traseu ascendent (Benfica, Schalke 04, Tottenham). La acest nivel apar și primele echipe din afara celor mai puternice 5 campionate ale Europei: Benfica, Galatasaray și Ajax, reprezente de tradiție ale țărilor lor.

Al patrulea nivel cuprinde 20 de echipe, de nivel mediu sau mediu+ la nivel european, constituind un bloc destul de variat. Sunt fie cluburi de nivel 2 din „big five”, fie cluburi de vârf din campionate mai puțin puternice (Celtic, Fenerbahce, PSV Eindhoven). Doar câteva dintre ele ocupă poziții de top 20 ale unui anumit indicator: SS Lazio la coeficient UEFA; Celtic, Roma, Besiktas la scor IFFHS; Hamburger SV, Celtic la medie spectatori; Fenerbahce, Marseille la digital reach; Newcastle, Everton la total venituri curente; Hamburger SV la valoare brand, Everton, AS Roma la valoare de piață lot jucători.

Clasamentul realizat și clusterele obținute din evaluarea performanțelor sportive, financiare și sociale ale echipelor în 2014 oferă un tablou relevant și reprezentativ pentru nivelul de top al fotbalului de club european la acest moment.

Dezbaterea științifică inițiată prin acest studiu de caz e doar un punct de plecare. Ea poate fi continuată prin integrarea de noi variabile la indicele agregat dezvoltat prin acest studiu, variabile pentru care la acest moment nu sunt suficiente date disponibile. Acestea pot aduce o cuantificare a altor elemente importante ale industriei cluburilor de fotbal precum: costurile salariale, volumul datoriilor, implicarea în proiecte sociale sau rezultatele propriei academii de juniori.