Fotbalul, disciplina sportivă care se bucură de cea mai mare popularitate pe [629567]

1
Introducere

Fotbalul, disciplina sportivă care se bucură de cea mai mare popularitate pe
mapamond, a parcurs de la apariția lui și până astăzi o lungă perioadă de dezvoltare și
progres. Evoluția continuă, rapidă și spectaculoasă a performanțelor sportive determină o
serie întreagă de schimbări, începând de la tehnica de joc și până la cele mai diferite
aspecte de ordin metodic, teoretic, psihologic. Fotbalul de astăzi este mult mai complex
decât cel din trecut, vorbindu -se de fotbalul total (Petrescu & Dehelean, 2000).
Dacă ținem seama de faptul că jocul actual a devenit față de trecut mult mai
dinamic, jucătorii fiind obligați să alerge în permanență executând numeroase schimbări de
ritm, că lupta a devenit mai aprigă și necesită un mai mare consum de energie, că sunt
necesare procedee tehnice și tactice cât mai perfecționate și o gândire tactică cât mai
complexă, toate acestea ne pot da o imagine de ansamblu despre numeroasele calități
necesare jucătorului de valoare și despre solicitările foarte mari la care este supu s acesta în
decursul unui an competițional. Pentru ca fotbalistul să facă față acestor solicitări, trebuie
să posede un bagaj serios de calități motrice, o pregătire tehnică și tactică, o puternică
stabilitate psihică (Balint, 2008 )
Pornind de la modelul f otbalistului de înaltă clasă și mai ales de la tendințele și
caracteristicile jocului de fotbal de pe mapamond, putem desprinde multitudinea și
complexitatea aspectelor pe care trebuie să le aibă în vedere antrenorul/profesorul de
fotbal, în procesul pregă tirii. Jocul de fotbal actual solicită în mare măsură factorul fizic,
determinat de conținutul efortului depus, de angajamentul fizic al fotbalistului pe parcursul
celor 90 sau chiar 120 de minute de joc.
Așadar, jocul în tempo modern pretinde de la jucăto rul de mare performanță un
nivel ridicat al vitezei, forței, rezistenței, stabilității psihice, lipsurile în această privință
neputând fi compensate prin nici un fel de combinații tactice sau de perfecțiune tehnică.
Jocul modern impune jucătorilor să acțio neze eficient (atât în atac cât și în apărare),
pentru rezolvarea sarcinilor de joc, în vederea realizării superiorității asupra adversarilor și
mai puțin pentru spectacolul fotbalistic. Fotbalul modern se desfășoară în condiții de
solicitare mare și inega lă. El se caracterizează prin eforturi de intensitate variată, prin lipsa
mișcărilor ciclice și prin marea varietate a mișcărilor executate în condiții de adversitate.

2
Fotbalul este un joc sportiv de echipă, cei 11 componenți ai unei echipe participând
la desfășurarea jocului și valorificând la maximum capacitățile fizice, tehnice, tactice și
psihice, în vederea creării unor situații favorabile de a înscrie golul.
În timpul jocului, fiecare din cele două echipe se află alternativ în atac sau apărare.
Echipa aflată în atac (prin jucătorul care posedă mingea și prin coechipieri, care îl sprijină
în acțiunile sale) încearcă prin acțiuni tehnico -tactice individuale și colective să valorifice
posesia mingii, iar echipa aflată în defensivă luptă pentru intrarea în posesia mingii și
apărarea propriei porți. Intrarea în posesia mingii, constituie deci momentul trecerii unei
echipe din apărare în atac, iar pierderea mingii implică trece rea echipei din atac în apărare
(Petrescu & Dehelean, 2000 )
În fotbalul contemporan , tehnica jocului a atins un nivel ridicat de execuție și
spectaculozitate din punct de vedere al exprimării specifice a jucătorilor.
De cele mai multe ori, perfecțiunea execuțiilor fotbaliștilor poate fi raportată la un
nivel aproape artistic datorită var ietății procedeelor, preciziei acțiunilor, automatizării și
subtilității lor. „Tehnica jocului de fotbal reprezintă totalitatea deprinderilor motrice
specifice fotbalului (procedee tehnice) desfășurate după legile activității nervoase
superioare și ale bio mecanicii, având la bază capacitățile fizice ale jucătorilor, în vederea
rezolvării eficiente și oportune a situațiilor tactice în atac și apărare” ( Ciolcă, 2005).
Pentru a înțelege performanța în cadrul jocurilor sportive, trebuie să se pornească
de la st ructura actului motric raportată la trei puncte fundamentale:
1) finalitatea mișcării;
2) programarea mișcării;
3) execuția motrică.
Pregătirea tehnică presupune alcătuirea unui program motric bazat pe repetarea
elementelor care în jocurile sportive (sport uri de situație) permit finalizarea unor acțiuni de
atac și apărare pe baza unei anumite intenții de joc: șut, dri bling, conducere, aruncare etc
(Schock, citat de Manno, 1996).
Obținerea performanțelor superioare în fotbal, și nu numai, se poate datora și
stilurilor proprii de executare a unor acte motrice, acțiuni, procedee tehnice de către unii
jucători valoroși.
Datorită eficacității și felului în care sunt utilizate în scop tactic, acțiunile de
executare a unor procedee tehnice sunt preluate de alți juc ători sau pot constitui variante
noi ale unor procedee tehnice clasice.

3
Pentru pregătirea tehnică se folosesc metodele generale ale pedagogiei – exersarea,
repetarea, corectarea și cele ale învățării și perfecționării fiecărui element sau acțiune în
parte.
Conținutul factorului tehnic constă în existența unor procedee și elemente izolate
(aproximativ 15%), corelate (40%), tehnic corelate între doi sau mai mulți parteneri (45%),
care trebuie adaptate condițiilor de joc.
Se observă în fotbalul actual o tendință de simplificare a acțiunilor tehnice atât în
atac, cât și în apărare, realizându -se o cursivitate eficientă în ambele faze ale jocului,
combinațiile de elemente tehnice atingând un nivel ridicat de automatizare.
În jocul de fotbal, ca de altfel în toate jocurile sportive, tehnica influențează în mod
prioritar soluționarea situațiilor tactice de joc, în condiții de adversitate și cu economie de
energie.
Însușirea unui bagaj de priceperi și deprinderi de mișcare și acționare asupra mingii
provoacă o solicitare superioară a sistemului senzorial (compararea informațiilor interne cu
cele externe și raportarea lor la cele verbale), fapt care favorizează învățarea corectă și
economi că a tehnicii jocului de fotbal (Petrescu & Dehelean , 2000).
Având în veder e că acest joc numit „fotbal” se joacă aproape în fiecare țară din
lume, ceea ce înseamnă că fiecare țară are un campionat național și că jocul de fotbal este
un fenomen social de suprastructură internațională numit „Sportul rege”, obligă pe toți
participa nții să se întreacă în condiții egale indiferent de locul de pe glob.
În această lucrare doresc să fac un studiu privind ascensiunea în liga I a echipei
finanțată și pregătită de Gheorghe Hagi, FC Viitorul Constanța.

4

Capitolul I
Fundamentarea te oretică a temei

1.1. Noutăți și tendințe în fotbalul actual

Majoritatea tehnicienilor care lucrează în fotbal consideră că în prezent, acest joc se
află în epoca sa de maturitate în ceea ce privește organizarea jocului și posibilitățile de
exprimare ale jucătorilor.
Nu putem prevede ce va fi in viitor, totuși, deocamdată, putem constata foarte
multe lucruri diferite față de fotbalul de acum câteva decenii, fie ca dinamică, fie ca
exprimare, fie ca pregătire etc.
Primul lucru cu care toată lumea este de acord și care iese în evidență, este faptul că
jucătorii încep să facă față din ce in ce mai bine cerințelor actuale, atât în poziție de
apărători cat și ca atacanți ( Cernăianu, 1995).
O referire succintă la factori i antrenamentului ne evidențiază noi condiții privind
pregătirea fizică, tehnică, tactică, psihică care, adaptate și prelucrate, trebuie să răspundă
cerințelor și tendințelor fotbalului actual.
Dacă am face doar câteva referiri privind factorii antrenament ului am putea sublinia
atingerea unei pregătiri fizice de un înalt nivel privind dezvoltarea capacităților fizice în
ansamblul lor. Aceasta reprezentând suportul pe care se sprijină activitatea complexă a
tuturor jucătorilor ce -și vor putea valorifica toat e calitățile tehnico -tactice și psihologice
(Ciolcă , 2006).
Privind tehnica jocului, vom constata evoluții cu totul deosebite față de trecut, când
aceasta era statică. În prezent, ea se exprimă prin viteză, în continuă mișcare, cu opoziție
aproape permanen tă a adversarului, atingând valori de neimaginat în trecutul nu tocmai
îndepărtat. Tehnica de acum este complexă, rapidă, adecvată situațiilor variate de joc și cu
o permanentă opoziție. Uimește precizia cu care este purtată și transmisă mingea, efectele
imprimate acesteia, devierile, toate conjugate cu un echilibru perfec t al corpului în timpul
jocului (Neta; Popovici & Ormenișan, 2000).
Astfel stând lucrurile, orice acțiune tehnică poartă în ea germenul unei acțiuni
tactice, devenind o soluție utilă a jo cului.

5
Aria aspectelor tactice ocupă o pondere foarte mare în preocupările tehnicienilor,
dezvoltarea jocului constând în apariția și descoperirea unor noi sisteme de joc, ce derivă,
evident, unele din altele.
Cu alte cuvinte, nici un sistem nu a apărut di n nimic, el bazându -se pe cele
anterioare și având ca suport căutările și soluțiile găsite de antrenori și jucători.
Dacă ne referim la tactica liberă, trebuie să arătăm că aceasta are la bază un fond
de aptitudini ale jucătorilor, bazate pe muncă și pe ex primarea liberă a creațiilor personale,
pe concepția proprie, precum și pe inventivitatea jucătorilor, pe imaginația acestora,
puterea lor de adaptare și de rezolva re a situațiilor apărute in joc (Antohi & Antohi N.,
1998).
Nu putem omite din această scurtă enumerare factorul psihic la care tehnicienii,
psihologii și cei ce pregătesc echipele mari, își aduc o permanentă contribuție, încercând și
reușind să -și motiveze echipele în obținerea de rezultate dintre cele mai valoroa se. Așa –
numitul antrenament mental ocupă un loc din ce în ce mai important în pregătire.
Revenind la unele aspecte mai de amănunt, observăm că, în jocul de fotbal,
dinamica actuală are o mare importanță, vizând zone diferite și raporturi numerice mereu
schimbătoare, în atac și apărare, realizate în mare viteză, în vederea acoperirii cât mai
judicioase cu jucători a suprafeței în care se acționează.
În atac, se demarcă mai mulți jucători, cu trasee precise, făcând tot mai greu
marcajul din partea adversarulu i, deci creând posibilități sporite de finalizare. La acest
lucru contribuie demarcările în viteză, spontane, pe direcții cât mai imprevizibile de către
adversar, cu ruperi de ritm și orientate către sprijinirea și ușurarea jocu lui cu mingea al
coechipieru lui (Bîrsan, 1980).
Trecerea din apărare în atac, în prezent, se produce aproape instantaneu, odată cu
intrarea în posesie a mingii, deci cu recuperarea acesteia, indiferent de câți jucători
acționează în faza respectivă.
Pentru apărare se urmărește adapta rea la orice situație de joc, cât de neprevăzută ar
fi ea, existând tendința de aglomerare în fața porții chiar în interiorul careului de 16m, cu
toate consecințele de îngreunare a momentului de trecere din apărare, în atac. În situații
speciale, apărarea aglomerată rămâne o acțiune tactică folosită în vederea evitării golului și
a declanșării de contraatac. Se folosește în vederea unei bune apărări, un marcaj strict și o
recuperare a mingii cât mai agres ivă, în limitele regulamentului ( Cernăianu, 1995).
În prezent, important este impunerea jocului propriu și a ideilor echipei, fără însă a
neglija posibilitățile adversarului, care trebuie cunoscute și contracarate. Permanent trebuie

6
stimulată inteligența jucătorului, spre a se putea descurca în situații nepr evăzute, spre a -și
impune propriile idei în fața adversarului, pentru a improviza constructiv și eficient.
Trebuie să subliniem rolul și importanța unor jucători valoroși care reușesc prin
calitățile lor de excepție să influențeze determinant obținerea uno r rezultate bune. Nu
putem neglija aceste „vedete”, în înțelesul bun al cuvântului, dar nici nu trebuie să bazăm
jocul unei echipe numai pe aceste personalități, deoarece orice dereglare a jocului lor poate
să influențeze negativ randamentul general al ec hipei (Constantin, 2000).
În aceste situații, rolul de jucător coordonator îl are jucătorul cu mingea și este bine
ca în cadrul echipei să avem mereu posibilitatea ca și alți jucători să îndeplinească astfel de
funcții, care să -i stimuleze pe ceilalți și nu să-i inhibe sau să -i deregleze.
Cu alte cuvinte, jucătorii cu o personalitate puternică să fie folosiți cu maximum de
randament, dar ei să nu condiționeze jocul celorlalți.
O mare importanță o are respectarea disciplinei generale, și în special cea t actic ă, a
echipei (Cojocaru, 1994).
Astfel, principalele noutăți și tendințe din fotbalul actual sunt rezumate:
➢ Ritmul rapid de joc, în toate fazele de atac și apărare (repliere), dat de o
pregătire fizică fără fisuri privind toate capacitățile fizice;
➢ Apărarea activă cu pre sing-marcaj strict după pierderea mingii, în vederea
recuperării acesteia;
➢ Jocul este coordonat și dirijat de către jucătorul care are mingea în posesie;
➢ Rolul deosebit al jucătorului fără minge, prin demarcările pe care le face, cu
scopul de a crea posibilități și spații pentru cel cu mingea;
➢ Jucători polivalenți – capabili să joace la fel de bine faze de atac, dar și faze
de apărare;
➢ Caracterul tot mai colectiv al jocului în atac și apărare, fără a neglija
importanța și randamentul jucătorul ui „vedetă”;
➢ Valorificarea fazelor fixe în procentaje cât mai mari;
➢ Participarea tot mai activă și conștientă a jucătorilor la antrenamente și
jocuri pregătitoare (deci în instruire).
În spiritul celor arătate mai sus, toate echipele mari respectă cu stric tețe cele trei
concepte de performanță, și anume:
➢ concepția de joc;
➢ concepția de antrenament;
➢ concepția de ref acere și recuperare. (Uțiu, 1993).

7
1.2. Considerații generale despre tactică în fotbalul modern

Pentru a se sublinia importanța și rolul tacticii în fotbalul actual, se impune
necesitatea de a se arăta care este locul acesteia în contextul conceptual al acestui joc și
aportul pe care -1 aduce în practicarea și evoluția fotbalului.
Fotbalul, ca joc sportiv, cel mai răspândit și îndrăgit pe toate meridi anele lumii, are
de la înființarea sa și până astăzi un obiectiv precis: „echipa care va marca cel mai mare
număr de goluri va câștiga jocul, iar în cazul unui aceluiași număr de go luri jocul va fi
declarat egal“ (Cojocaru, 1994).
Acest obiectiv este inser at în articolul X (10) din regula mentul de joc și are un
caracter general și universal pentru toți aceia care practică acest joc, iar în funcție de
acesta, fiecare țară își elaborează o concepție proprie de joc în raport cu posibilitățile,
tradiția și par ticularitățile ei.
După cum se știe, materializarea acestei concepții se realizează pe terenul de joc
printr -o serie de elemente – jucători, minge, arbitri și factorii tehnic, tactic, fizic, teoretico –
metodic și psihologic – însumate într -un sis tem de joc corespunzător, pentru organizarea și
conducerea lui în condiții cât mai bune.
Definirea noțiunii de tactică în fotbal este însă foarte necesară pentru
fundamentarea științifică a organizării și conducerii jocurilor în cadrul sistemelor de joc și
mai ales în antrenamentele de pregătire ale fiecărui joc, care mereu sunt altele, adică mereu
desfășurate în condiții dife rite: adversar, teren, timp etc (Ionescu, 1995).
Tactica, și în mod special tactica modernă din jocul actual, este una din forțele
motorii ale progresului jocului de fotbal.
Tactica modernă, care se referă la organizarea și con ducerea jocului atât pe posturi,
cât și a întregii echipe, în condițiile cele mai bune, însumează ultimele noutăți în ce
privește gândirea metodică. Astfel, printr -un efor t minim echipa poate realiza în fața
adversarului o schimbare a raportului de forțe care să ducă la maximum de randament.
În concluzie, tactica modernă urmărește, prin însu marea și exploatarea gândirii
jucătorilor și antrenorilor, obținerea facilă a victo riei asupra adversarului, chiar și atunci
când el se prezintă foarte bine pregătit la toți fac torii antrenamentului.
Se poate afirma, deci, că între concepția jocului și tactica modernă, care
materializează această concepție, există o strânsă corelație atât în procesul de joc, cât și în
procesul de pregătire (Neta; Popovici & Ormenișan, 2000).
Jocul de fotbal devine, în cazul echipelor de valoare, o asociere de acțiuni pe deplin
organizate și planificate. Indiferent de modificările sistemelor de joc, organizarea și

8
conducerea lui poate sta întotdeauna la baza succeselor, dacă, în orice situație de pe teren,
jucătorul se comportă corespunzător. Succesul jocului depinde de mai mulți fac tori:
capacitatea jucătorilor de a se adapta la situații nepre văzute, deprinderi tehnice concrete,
gândire tactică și răs punsuri rapide la intervențiile adversaru lui.
Idealul în jocul de fotbal este libertatea de acțiune a jucătorilor în teren. Antrenorul
trebuie să încurajeze gândirea independentă a jucătorului și să o dezvolte. Acesta trebuie să
se gândească la propriul său joc și la felul în care poate să -și aju te coechipierii față de
situațiile mereu schimbătoare ale jocului adversarului. Fotbalul nu se poate juca pe baza
schemelor, oricât de complexe ar fi ele, ci numai cunoscând și aplicând o serie de principii
funda mentale. Numai cel care se străduiește să -și ajute perma nent coechipierii în timpul
jocului, înțelegându -i și făcându -se înțeles, poate să atingă un înalt nivel al măiestriei
sportive. Unele elemente tactice se pot totuși efectua după anumite scheme: aruncările de
la margine, loviturile de pedeaps ă din apropierea careului de 16 metri, loviturile de colț ca
și cele libere și indirecte ce se acordă în supra fața de pedeapsă. Totul depinde numai de
perseverența în pregătire și aplicarea lor în joc și, bineînțeles, de adapta rea lor la calitățile
jucăt orilor (Ionescu, 1995).
Încercările pripite de a declanșa cu orice preț acți unile ofensive, în scopul realizării
în cel mai scurt timp a situațiilor de finalizare, folosind pase lungi și decisive, constituie
greșeli tot atât de grave, ca și exagerarea în pasele laterale și evitarea trasului la poartă.
De multe ori însă, pasele trimise cu precizie lateral și înapoi, reprezintă maniera cea
mai oportună de a păstra balonul, în vederea declanșării unei acțiuni ofensive ulte rioare,
prin pătrunderi rapide. Aces te acțiuni sunt adesea rodul unei gândiri tactice eficiente,
desfășurându -se în spe cial atunci când încercările de ieșire rapidă în atac au fost blocate.
Deci nu este vorba de o tactică premeditat tempo rizatoare, ci de una de așteptare, de
căutare a posi bilității de atac. Pasa înapoi poate deschide în dispozitivul advers un culoar
de pătrundere, poate provoca ieșirea adversa rului la presing, contribuind la apariția unor
spații libere, nemarcate, pe lângă faptul că garantează păstrarea balo nului. Dar num ai o
echipă care dispune de o colaborare deplină a tuturor jucătorilor poate să -și permită jocul
care urmărește păstrarea mingii în situațiile amintite (Constantin, 2000).
Numeroase echipe care joacă în deplasare folosesc apă rările aglomerate cu tendința
de a obține cel puțin un punct. Lipsa de orientare tactică a înaintașilor contra unor astfel de
apărări se manifestă prin neputința de a se descurca, ei preferind pasele scurte și acționând
pe spații restrânse, la mijlocul terenului, în loc să se desfășoa re pe mar ginile acestuia. În
aceste cazuri atacul nu se bazează pe întreaga înaintare, iar cei din mijloc se vor epuiza,

9
fiind exclusă posibilitatea de a desface apărarea adversă și de a se crea spații pentru
pătrunderi.
Mulți specialiști nu sunt de acord cu aceste apărări aglomerate, dar ele sunt o
confirmare a unei necesități: echipa trebuie să acționeze ca un tot unitar și nu ca două
compartimente rigid delimitate. Ar fi desigur o greșeală să afectăm scopurilor defensive un
număr mare de jucă tori, pe t oată durata jocului. De pe poziții defensive puter nice se pot
oricând iniția acțiuni ofensive, în special prin fundașii de margine.
O echipă cu tendințe vădit ofensive se expune însă unor riscuri pentru cazurile de
contraatac. Dacă apărătorii avansează pr ea mult și terenul propriu nu este suficient de bine
apărat, un contraatac spontan poate deveni extrem de periculos.
Contraatacul poate fi realizat prin transmiteri lungi în adâncime și în diagonală spre
unul din vârfurile de atac sau prin transmiterea min gii spre atacantul din prima linie, printr –
un jucător intermediar, fără oprire sau preluare. Forțele implicate în atac, în centru și pe
margini, tre buie să țină pasul cu circulația mingii, pentru a fi unde trebuie în cazul
centrării. Reușita contraataculu i și a finalizării depinde însă, în primul rând, de jucătorul
aflat în posesia mingii, a cărui acțiune este hotărâtoar e (Constantin, 2000).
În cadrul diferitelor forme de apărare, echipele își organizează acțiunile în mod
diferit. După părerea noastră, apă rarea combinată care s -a creat pe baza combinării prin –
cipiilor apărării om la om și a apărării în zonă, reunește avantajele celor două forme de
apărare, corespunzătoare fotbalului modern. Acest gen de apărare combinată angre nează,
prin sarcini bine distr ibuite, întreaga echipă. Ata canții sunt obligați să aplice presingul pe
tot parcursul jocului asupra apărătorilor adverși, pentru a reintra în posesia mingii sau
pentru a -i sili să greșească pasa, oferind apărării proprii posibilitatea să intre în dispozi tiv
printr -o regrupare ordonată (Neta; Popovici & Ormenișan, 2000).
Reversul marcajului îl constituie acțiunea de demarcare ce presupune distanțarea de
adversarii lor direcți a com ponenților echipei aflate în atac, pentru a primi mingea și a o
putea manev ra în voie. La baza demarcării stă jocul fără minge care, departe de a fi o
acțiune individuală, se înscrie în contextul jocului colectiv și constructiv al întregii echipe.
Străduința permanentă pentru a obține Un spațiu de joc liber, în vederea primirii ș i
retransmiterii mingii, este premisa jocului de ansamblu, de bună calitate. Dacă toți jucătorii
aflați în spațiu accesibil pentru jucă torul posesor al mingii se vor demarca, devenind
disponibili pentru primirea pasei, atunci jucătorul aflat în posesia mi ngii nu va întâmpina
greutăți în angajarea partenerului în faza de joc, iar continuitatea atacului va fi asigurată.
Demarcajul corect presupune permanentă observare cursului jocului ș i o gândire rapidă
anticipativă (Ionescu, 1995).

10
Jucătorul care se demarcă trebuie să anticipeze atât manevrele co echipierilor, cât și
pe cele ale adversarilor, pentru a se pre găti din timp în vederea intervenției. Demarcările se
realizează în mod surprinzător, cu un start fulgerător, de obicei în direcția contrară cele i
alese, pentru a induce în eroare pe adversar. Dacă adversarul se deplasează în direcție
greșită, urmează schimbarea direcției în mod accelerat, pentru a câștiga suficient spațiu în
vederea recepționării mingii.
Prin demarcările rapide și cât mai variate se reali zează acel ritm accelerat de joc
care răpește echipei ad verse posibilitatea de a -și organiza apărarea, creând tot odată situații
confuze și nesiguranță în rândurile acesteia. Mărirea ritmului se recomandă în special în
zonele de finalizare, deoar ece reușita acțiunilor de atac nu se poate asigura decât
imprimând atacanților un ritm cât mai rapid.
Ritmul rapid de joc depinde nu numai de viteza aler gării jucătorilor cu sau fără
minge, ci și de capacitatea lor de a alerga rațional pe teren. Schimbări le individuale de
ritm, dar în special schimbările de ritm pe ansamblul echi pei, constituie un mijloc eficace
al atacului de a combate apă rările organizate și aglomerate (Neta; Popovici & Ormenișan,
2000).
O consecință a circulației raționale a jucătoril or este jocul eșalonat în adâncime,
care a devenit o formă obli gatorie a atacului, deoarece asigură nu numai sprijinul celorlalți
coechipieri, ci oferă posibilitatea de a primi pase din diferite direcții. Această eșalonare în
adâncime se poate observa și în jocul apărătorilor, fiind deosebit de eficace, în special
contra înaintașilor rapizi. Jocul apărătorului liber conferă o mai mare siguranță în apărare,
contribuind tot odată la dinamizarea jocului, deoarece majoritatea acțiuni lor lui ofensive
sunt axat e pe ripostele organizate ale apă rării, care aplicate corect pot face jocul mai
ofensiv decât în celelalte sisteme. Aici își găsește aplicare în practică, în modul cel mai
corespunzător, principiul conform căruia apărarea începe deja de la înaintare, ia r atacul din
ultimului apărător (Constantin, 2000).
Așezarea fundașilor în această formă de joc sau în general cu cei trei fundași la
fiecare din cei trei atacanți adverși, iar al patrulea fundaș așezat puțin mai înainte pentru a
fi în măsură să cuprindă în câmpul său acțiunea și jocul celorlalți trei fundași, și spre a
colabora cu ei în cele mai perfe cte condiții de apăr recuperare (Neta; Popovici &
Ormenișan, 2000).
Jucătorul liber acționează așadar în spatele jucătorilor fără a avea de marcat un
atacant an umit; în special trebuie să se preocupe de orice atacant care reușește să străpungă
apărarea. Dacă mingea a putut fi recuperată și dacă situația jocului o permite, poate să
participe prin intervenții ofensive constructive în joc. De asemenea în situații ho tărâtoare

11
apare în mijlocul terenului, s infiltrează și în atac, putând încheia acțiunea sa și c șut la
poartă. Jucătorul care preia acest rol trebuie extrem de capabil, să dispună de calități fizice
excepționale, clarviziune și capacitate de anticipare a joc toate, acestea să -i permită să fie
prezent acolo unde fa joc necesită prezența și intervenția sa (Ionescu, 1995).

1.3. Pregătirea psihică

Concept cu semnificație complexă, pregătirea psihică a deve nit de trei decenii unul
dintre factorii antrenamentului alături de pregătirea fizică, tehnică, tactică și teoretică.
De la începuturile psihologiei sportive și până în preajma anului 1950 nu se trata
decât pregătirea psihică pentru concurs. Pregătirea psihică (cu caracter general) s -a impus
treptat: încă din 19 58 (Epuran Mihai, Despre pregătirea psihică a sportivilor, ed. Stadion,
București, nr. 5, mai 1958), alții au limitat -o la „pregătire moral -volitivă”. Abia prin 1965
termenul s -a impus definitiv în literatura de specialitate din întreaga lume. Fără îndoial ă că
între pregătirea psihică și pregătirea psihică pentru concurs există o foarte strânsă legătură,
o condiționare reciprocă și o completare permanentă. Vom vedea mai departe că și
pregătirea psihică este subordonată scopului de realizare a performanței d in concurs, dar va
trebui să avem în permanență în minte ideea că sportul de mare performanță solicită atât de
mult sportivul în programul său de perfecționare, încât este necesară o pregătire psihică
intensă pentru antrenament; pregătirea psihică pentru u n anumit concurs este doar o
continuare a prece dentei.
Scopul pregătirii psihice a sportivului urmă rește să realizeze, prin mijloacele
antrenamentului sportiv și ale acțiunilor psiho -educaționale, nivelul capacității psihice care
să-i permită sportivului activități eficiente în antrenamente și rezultate superioare în
concursuri. Este vorba deci de a forma personalitatea sportivului, capacitatea lui de
autoconducere și de autoreglare. Sintetic, vom spune că pregătirea psihică trebuie să
asigure dezvoltare a acelor calități psihice care sunt solicit ate și determină eficiența
activității sportive.
Conținutul pregătirii psihice constă din dezvoltarea acelor laturi ale activității
psihocomportamentale a sportivului care -i condițio nează acestuia o conduită efic ientă în
antrenament, atât în privința adaptării depline la solicitări și stresuri, cât și în privința
desăvârșirii tehnico -tactice.
Viața sportivă a unui individ poate începe încă de la vârsta șco lară mică și se poate
încheia la maturitatea avansată, ind ividul rămâne totuși sportivul care trebuie „ajutat ”,

12
„schimbat ”, „pregătit ”, indiferent de vârsta și experiența pe care o are. De aceea vom
distinge trei trepte ale pregătirii psihice.
1.Pregătirea psihică de bază, cuprinde formarea personalității sportivului -cetățean.
Ea constă, în principal, din for marea lui caracterială și atitudinală. Copil, junior sau senior,
sportivul trebuie să se manifeste ca un cetățean conștient de îndatoririle sale, cu atitudine
corectă față de muncă și față de semeni, punctual, serios, modest, dornic de progres și de
autoperfecționare; copil sau adolescent, trebuie să învețe bine, să se califice într -o
profesiune utilă; tânăr sau adult să fie un exemplu la locul de muncă și să fie corec t în
relațiile sociale și familiale. Pe acest fond de calități moral -caracteriale se vor putea forma
și dezvolta altele mai „apropiate“ necesităților sportive imediate (Epuran , 1993).
Pregătirea psihică specifică ramurii sau probei sportive constă din dezvoltarea și
perfecționarea acelor calități care condiționează direct performanța. Se știe că sportivii de
performanță sunt oameni superior dotați. Performanța sportivă este condiționată nu numai
de aptitudinile fizice și motrice, ci și de ce le psihice. Fiecare sport, ramură sau probă cere
alt complex de aptitudini. Comparați tirul cu săriturile cu schiurile, halterele cu voleiul,
săritura cu prăjina cu scrima și veți vedea că, alături de unele aptitudini psihice mai gene –
rale, ca motivația, d orința de victorie, dârzenia, echilibrul emoțional, vom desprinde și
aptitudini sau calități psihice cu totul caracte ristice fiecăruia dintre aceste sporturi sau
probe.
2. Pregătirea psihică pentru concurs. Și cele două trepte ante rioare vizează
concursu l, dar, așa cum am mai spus, ele asigură baza psihologică a întregii activități
sportive ca activitate în același timp socială și performanțială. Această a treia treaptă
cuprinde:
a) pre gătirea pentru concurs sub aspectul general și
b) pregătirea pentru u n anumit concurs.
De la primul contact cu sportul, copilul învață să și concureze. Preocuparea
antrenorilor de a forma de la bun început un sistem de atitudini și conduite specifice
participării în concursuri îi va scuti atât pe el, cât și pe sportivi de n ecazuri și eforturi
ulterioare.
Laturile sau direcțiile în care se acționează pentru pregătirea psihică a sportivului
sunt constituite din componentele sistemului psihic uman. Ele pot fi descrise fie în
terminologia tradițional ă, fie în terminologia modern ă cibernetic -sistemică. în aceasta din
urmă vom spune că pregătirea psihică trebuie să asigure o bună funcționare a subsistemelor
psihice informaționale, decizionale, reglatorii, activa toare și efectorii. în cele de mai jos
vom menține terminologia cla sică. Iată, așadar, laturile acestei pregătiri :

13
➢ Pregătirea psihomotrică. Această latură s -a impus în ultimii ani ca urmare a
analizei detaliate a c onduitelor motrice tehnico -tactice, din care a rezultat că
măiestria execuțiilor depinde de gradul dezvoltării unor funcții psihomotrice
deosebit de importante ca schema corporală, lateralitatea, chinestezia,
echilibrul static și dinamic, per cepțiile spațio -temporale, timpul de reacție,
anticipare și coinci dență, viteza de execuție și repetiție.
➢ Pregătirea intel ectuală (poate mai corect ar fi să se numească pregătire
cognitivă) constă din dezvoltarea funcțiilor și mecanismelor de cunoaștere
(informare) și apreciere -decizie. Aici ne interesăm de dezvoltarea atenției
(detecție, urmărire, comutare), a percepțiilor s pecializate, a gândirii ea
proces de cunoaștere rațională și opera țională, dar în același timp de
creativitate și decizie, precum și de dezvoltarea memoriei și imaginației —
toate acestea la nivelul soli citărilor specifice și intense ale activității spor tive
performanțiale.
➢ Pregătirea afectivă. Se cunoaște foarte bine funcția reglatoare a afectivității
care e alcătuită din dispoziții, emoții, sentimente și pasi uni. Activatoare sau
frenatoare, dinamizatoare sau inhibitivă, afec tivitatea — în relație cu
funcțiile cognitive și volitive — influen țează parametrii calitativi ai oricărei
activități (Epuran , 1993).
La sportivi vom urmări să dezvoltăm în principal stările afec tive eu caracter pozitiv
și stenic, să asigurăm o bună dispoziție pentru efortul din a ntrenament și concurs, un bun
echilibru afectiv, sta bilitate emoțională și capacitate de stăpânire și de control asupra
emoțiilor negative, precum și sentimente superioare intelectuale, estetice și mai ales
morale.
➢ Pregătirea volitivă. Realizându -se prin eforturi mari și foarte mari,
performanța sportivă solicită maximal calitățile de voință ale individului.
Aceste calități trebuie privite atât sub aspectul lor activ, de dezlănțuire a
energiilor și de susținere a nivelului angajamentului, cât și sub aspect ul
pasiv, de abținere, reținere, răbdare, supor tare a durerilor. Caracterul
reglator al voinței constă din echilibrarea deplină a celor două dire cții –
activă și pasivă. Dintre calitățile voinței vom aminti : orientarea spre scopuri
stabilite conștient, p erseverența, dârzenia , curajul, inițiativa, răbdarea. De
domeniul acti vității voluntare depind nu numai energia susținerii actelor
motrice, ci și învățarea acestora (formarea priceperilor și deprinderilor) și
desăvârșirea execuțiilor prin supraînvățare.

14
3.Formarea componentelor personalității. Personalitatea este un sistem foarte
complex, a cărui formare și dezvoltare constituie preocuparea centrală a tuturor factorilor
educativi. Aici ne intere sează influența sistemică a antren orului asupra principalelor
componente ale structurii personalității. Nu vom sublinia însemnătatea fiecăreia din aceste
„dimensiuni“, ci le vom enumera succint: orien tarea filosofică generală, interesele,
motivația, atitudinile, trăsătu rile temperamentale, aptitudinil e specifice, trăsăturile
caracteriale, conștiința de sine ș.a. Ne dăm seama cu ușurință de însemnătatea centrării
atenției asupra acestor componente care întregesc profilul psihologic al sportivului,
conferindu -i trăsăturile esențiale ale unei or ientări și conduite de calitate (Epuran , 1993).

1.4. Efortul în jocul de fotbal

Sorin -Mirel Ciolcă, în „Fotbal, Curs de aprofundare. Pregătire antrenori”, Ed.
Fundației România de Mâine din 2006, prezintă în detaliu efortul în jocul de fotbal, aici o
să ne referim pe s curt la această caracteristică.
Efortul este rezultatul multiplelor solicitări (musculare, cardiorespiratorii,
endocrino -metabolice, psihice etc.) la care este supus organismul uman (omul) în timpul
prestării unor activități de natură diferită. Solicităril e (stimulii) sunt fenomenele -cauză care
provoacă fenomenele -efect (reacțiile organismului) (Colibaba -Evuleț & Bota, 1998).
Efortul sportiv este considerat a fi atât un stimul, un excitant adecvat, cât și un
factor de stres, în situația când acesta solicită mecanismele de adaptare ale organismului.
Capacitatea de efort fizic constă în posibilitățile sistemului muscular activ de a
elibera, prin glicoliză anaerobă sau fosforilare oxidativă, energia necesară pentru
producerea unui lucru mecanic cât mai mare posibil și menținerea acesteia timp cât mai
îndelungat ( Drăgan , 1989).
Solicitările la care este supus organismul sportivului sunt, în general, strâns legate
de procesele metabolice de eliberare a energiei, care se produc sub imperiul aportului de
oxigen, precum și a refluxului de autoreglare a celorlalte sisteme funcționale (respirator,
cardiovascular etc.).
Astfel, vorbim despre:
➢ solicitări aerobe – în care nevoile de oxigen sunt acoperite în timpul
desfășurării efortului;
➢ solicitări anaerobe – în care efortul se desfășoară în condițiile unei datorii de
oxigen (datorie „acoperită” abia după terminarea efortului);

15
➢ solicitări mixte – în care momentele de solicitare aerobă sunt intercalate cu
momente, mai lungi sau mai scurte, de solicitare intensă an aerobă ( Drăgan,
1994).
Solicitările de natură mixtă sunt specifice jocurilor sportive, în fotbal având ca
dominantă solicitările aerobe lactacide.
În jocul de fotbal, vorbim despre un efort mixt, aerob -anaerob, în care sunt
implicate cele trei procese de e liberare a energiei și anume:
1) aerob;
2) anaerob alactacid;
3) anaerob lactacid.
Ca urmare, teoretic, se pot decala cele trei surse de energie utilizabile pentru
contracția musculară. De fapt, este vorba de descrierea și resinteza ATP, pentru că numai
transformarea ATP și ADP+P poate elibera energia necesară contracției musculare, iar
orice altă formă de energie va trebui să aibă ca finalitate resinteza ATP.
Pe scurt (după Legros , 1980, citat de Cojocaru, 1995), aceste procese se
caracterizează prin:
1) procesul anaerob alactacid se bazează fie pe transformarea ATP în ADP, fie pe
resinteza ATP prin mijlocirea consumării „pool” -ului fosfaților (fosfocreatina) care se
găsește în celula musculară. El poate fi „susținut” de procesul lactic care produce energia
așa-numită „secundară”;
2) procesul anaerob lactacid – dacă efortul continuă, rezerva de fosfocreatină se
epuizează; următoarea sursă de energie, necesară contracției musculare, provine din
transformarea glicogenului în lactat. Energia eliberată va permit e, pe de o parte, sciziunea
ADP în AMP și resinteza AMP în ADP (calea așa -zisă „primară”) și, pe de altă parte,
resinteza fosfocreatinei (calea așa -zisă „secundară”);
3) procesul aerob – dacă efortul continuă cu intensitate crescută, acidul lactic,
rezulta t din transformarea glicogenului, anihilează acțiunea enzimelor care permit resinteza
glicogenului, iar efortul nu mai poate fi continuat. Dacă efortul este mai puțin intens, o
parte din glicogenul transformat în acid piruvic trece în ciclul de reacții num it „ciclul lui
Krebs”, unde, în prezența oxigenului, este resintetizat.
După cum se cunoaște, posibilitățile aerobe și anaerobe caracterizează pragul
funcțional al metabolismului energetic (energogenezei), posibilitățile energetice ale
individului.
În timp ul activității musculare, diferite mecanisme energetice se angajează diferit în
lucru, respectiv, cu o desfășurare fazică. În acest sens, Demeter (1972), menționează: „De

16
la începutul efortului, energogeneza îmbracă, pentru câteva minute, un aspect anaerob și
apoi mixt, anaerob -aerob, eforturile cu o durată mai mare de trei minute devin din ce în ce
mai aerobe, iar cele cu o durată mai mare de 6 minute sunt exclusiv aerobe”.
În jocul de fotbal, eforturile de tip anaerob alactacid și lactacid alternează cu
momente de refacere și intraefort, momente în care, pe baza hiperventilației pulmonare și a
energogenezei aerobe, se plătește o fracțiune mai mare sau mai mică din datoria contractată
în timpul eforturilor anaerobe, în funcție de nivelul mai ridicat sau mai scăzut al capacității
(Bendiu & Untea, 1994).
Acest joc sportiv se bazează pe o complexitate de mișcări, cu și fără minge,
efectuate prin lupta directă cu adversarul, în condiții mereu schimbătoare și de colaborare
cu coechipierii.
Efortul jucătorului de fotbal este caracterizat de lipsa acțiunilor ciclice, intensitatea
jocului fiind submaximală, dar alternând, pe parcursul celor peste 90 de minute de joc, în
funcție de desfășurare, efortul de intensitate maximală (anaerob) cu cel de intensitate
minimală ( aerob).
Prin urmare, efortul este diferit cantitativ și calitativ, depinzând de:
➢ valoarea adversarului (la nivel de echipă și de adversitate directă);
➢ condițiile de joc (teren, spectatori, condiții atmosferice);
➢ nivelul pregătirii fizice și tehnico -tactice;
➢ postul ocupat în echipă;
➢ calitatea stărilor psihice (emotivitate, atenție, gândire, percepție etc.);
➢ strategia adoptată de echipa de conducere.
Efortul fizic în jocul de fotbal prezintă anumite caracteristici importante de care
obligatoriu trebuie să ținem cont în procesul de pregătire ( Motroc & Cojocaru, 1991).
Astfel, vorbim despre trei tipuri de dificultăți, și anume:
1) dificultăți impuse de programul competițional;
2) dificultăți impuse de jocul în sine;
3) dificultăți ce țin de jucăto ri.
Prima categorie se referă la durata lungă a programului competițional care se
desfășoară pe o perioadă de circa 9 luni, la regularitatea jocurilor care produce o solicitare
ritmică, la forma sportivă a jucătorilor cu caracter bianual (tur -retur) și la problemele de
formă sportivă privind programul echipei naționale și a echipelor de club angrenate în
cupele europene.
Vorbind despre jocul în sine, ne referim la durata lungă a unui meci (peste 90
minute) comparativ cu durata altor sporturi, la terenul de joc de dimensiuni mari, la

17
numărul mare de jucători, la desfășurarea jocului în aer liber indiferent de condițiile
atmosferice, la activitatea pe întreg parcursul jocului care se desfășoară în condițiile
participării permanente (individuale și colective) ș i mai ales la condițiile de adversitate și
la cerințele de solicitare ale fotbalului modern.
Dificultățile ce țin de jucători se referă la caracterul complex al efortului în jocul de
fotbal, la caracteristica tipului de efort în fotbal, la efectuarea execu țiilor tehnico -tactice cu
membrul inferior și la complexitatea componentei tactice având în vedere dimensiunile
mari ale terenului și numărul mare de jucători.
Toate aceste aspecte subliniază caracterul specific și complex al efortului din jocul
de fotbal, precum și extrem de variata activitate prestată în teren de jucători, cu implicații
metodice deosebite în procesul de pregătire.

1.5. Forma sportivă

Forma sportivă (denumită de unii autori condiție fizică optimă) reprezintă suportul
obținerii marilor performanțe, scopul final al antrenamentului jucătorilor programat într –
un macrociclu de pregătire.
Aceasta reprezintă o stare superioară de adaptare concretizată în obținerea celor mai
bune performanțe în jocurile oficiale (campionatul intern, cupe europe ne, campionate
europene și mondiale). Forma sportivă depinde de o serie de factori obiectivi și subiectivi
(Dragnea & Silvia Mate -Teodorescu, 2002). Dintre factorii obiectivi, enumerăm starea de
sănătate, rezultatele obținute în competiții, rezultatele obț inute la probele de control,
valorile indicilor funcționali etc., iar dintre cei subiectivi, nivelul proceselor și fenomenelor
psihice, dorința de antrenament și competiție, încrederea în forțele proprii, capacitatea de
refacere optimă etc.
De formă sporti vă putem discuta începând chiar de la copii și până la jucătorii de
mare performanță, cu precizarea că aceasta are un caracter ascendent, determinat de
procesele de maturizare, nivelul aptitudinilor sportivilor, de stagiu de pregătire sportivă etc.
La jucă torii de mare performanță, forma sportivă este mai stabilă decât la jucătorii
începători, având o perioadă mai îndelungată de menținere la nivel superior.
Ținând cont de cele trei perioade ale unui macrociclu, evidențiem caracterul fazic al
formei sportive , și anume:
➢ perioada pregătitoare, corespunzătoare fazei de instalare sau de obținere a
formei sportive;

18
➢ perioada competițională, corespunzătoare fazei de valorificare sau
manifestare a formei sportive;
➢ perioada de tranziție corespunzătoare fazei de scoatere organizată din formă
și refacere a capacității de efort.
Forma sportivă a jucătorilor este legată și de calendarul competițional existent în
jocul de fotbal. Acesta fiind structurat în forma jocurilor de campionat tur -retur, este
necesară valorifi carea formei sportive o perioadă îndelungată (durata turului și returului),
aspect foarte dificil de realizat.
În fotbal, jucătorii manifestă un randament optim aproximativ patru -cinci meciuri,
după care urmează o perioadă de scădere de două -trei săptămâni și din nou o creștere a
randamentului pentru trei -patru săptămâni. Vârful de formă sportivă trebuie astfel obținut,
încât să fie la momentul jocului oficial (jocurilor) cel mai import ant din perioada
competițională (Petrescu & Dehelean, 2000).
Durata for mei sportive individuale a jucătorilor de fotbal este influențată de o serie
de factori, dintre care enumerăm:
➢ vârsta jucătorilor și motivația individuală pentru devenire sportivă
(măiestrie sportivă) în fotbal;
➢ valoarea sportivă a jucătorilor – talentul p entru fotbal și starea de
antrenament;
➢ starea de sănătate perfectă, reprezentată de o economie funcțională maximă
în repaus și de posibilitatea de a se concentra și răspunde cu întreaga energie
situațiilor de joc;
➢ capacitatea psiho -fizică a jucătorilor și adaptarea lor la efortul variat din
fotbal, prin executarea simplă, rapidă și eficientă a mișcărilor cu și fără
minge;
➢ viteza de răspuns a organismului la cerințele competițiilor – jocuri interne și
internaționale de mare răspundere, performanță;
➢ valoarea adversarilor și dificultatea competițiilor la care participă echipa si
jucătorii;
➢ alimentația, viața sportivă, excesele, abuzurile și echilibrul total între
substanțele toxice și cele necesare refacerii;
➢ refacerea rapidă în condiții diferite de anotimp, st area terenului etc
(Stănculescu, 1999).
După același autor, menținerea formei sportive în fotbal se poate realiza prin:
alternarea efortului general cu cel specific, a celui aerob cu cel anaerob, schimbarea locului

19
și mijloacelor de antrenament, micșorarea duratei antrenamentelor, administrarea
susținătoarelor de efort, rezolvarea tuturor problemelor jucătorilor.
Scoaterea din formă sportivă a jucătorilor este necesară chiar dacă aceștia pot
obține încă rezultate bune și se realizează la sfârșitul perioadei competiționale sau după
terminarea unei competiții importante (turneu final al C.E. sau C.M.), prin scăderea
volumului și a intensității efortului și trecerea la lucru nespecific ( Petrescu & Dehelean,
2001).
În multe situații, se poate evidenția ieșirea d in formă sportivă a jucătorilor datorită
unor factori perturbatori, cum ar fi: accidentările suferite de aceștia, regimul de viață
necorespunzător, stări conflictuale, efectele suprasolicitării etc.
În ceea ce privește pregătirea psihologică, se poate spun e că aceasta are o
importanță deosebită în obținerea performanțelor superioare prin atingerea formei sportive
optime a jucătorilor în competițiile majore din sezonul competițional.
Nu de puține ori, o echipă a reușit să obțină un rezultat superior prinzând o formă
sportivă optimă, datorită unei mobilizări psihice deosebite.
În acest context, nivelul formei sportive se găsește în strânsă legătură cu valoarea
sportivă a jucătorilor, cu talentul și disponibilitățile lor pentru performanță, cât și cu
măiestria antrenorilor care stă la baza afirmării fotbaliștilor, atât pe plan intern, cât și
internațional (Cojocaru, 1994).

1.6. Antrenamentul individual și individualizat

Corespunzător obiectivelor și mijloacelor specifice perioadelor de pregătire –
mezociclurilor – etapelor și microciclurilor, precum și a rezultatelor obținute la probele de
control, jocurile de verificare și oficiale, jucătorilor le sunt organizate forme de
antrenament diferite și adecvate (Miu, 2002).
Astfel există:
➢ Antrenamentul colectiv la care pa rticipă întregul lot. Este forma de
antrenament folosită pe parcursul întregului an de pregătire.
➢ Antrenamentul individualizat .
Aplicarea în practică a antrenamentului individualizat se poate face sub patru forme
de lucru:
➢ în antrenamentul colectiv: când s e lucrează cu doi sau mai mulți deodată
(separat ca loc, timp, sarcini, număr de repetări);

20
➢ în antrenamentul individualizat îndrumat: când sportivul lucrează singur,
sub îndrumarea antrenorului;
➢ în antrenamentul individual independent: când sportivul lucre ază singur, sub
propria sa conducere, având sau nu indicații de la antrenor;
➢ în antrenamentul combinat, în care sportivul aplică indicațiile pentru
individualizarea pregătirii sale în fiecare din cele trei forme de antrenament
menționate mai sus.
Individua lizarea antrenamentului urmărește modelarea procesului de instruire
sportivă în funcție de particularitățile sportivilor și de efortul specific în vederea obținerii
performanțelor maxime (Stănculescu, 2003).
Noțiunea de individualizare trebuie înțeleasă în sensul de tratare individualizată,
care se concretizează prin:
➢ dezvoltarea, instruirea, educarea, perfecționarea, armonizarea
particularităților pozitive individuale referitoare la pregătirea fizică, tehnică
și psihologică;
➢ prevenirea, frânarea, scăderea, înlăturarea sau corectarea unor deprinderi
greșite din punct de vedere tehnic.
Tratarea individualizată poate și trebuie să fie condusă științific în direcția
performanțelor maxime, ținând seama neîncetat de specificul particularităților individuale
și de cerințele postului.
Unii autori și sportivi înțeleg prin antrenamente individuale numai o activitate
pentru specializarea pe posturi care nu se poate realiza prin antrenamentul în comun.
Prin individualizare trebuie să se înțeleagă însă procesul de cunoaștere complexă și
completă a particularităților sportivului și antrenarea lui pentru performanță folosind
metode și mijloace adaptate atât particularităților sportivului cât și cerințelor f otbalului
modern (Stănculescu, 2003).
Pentru fotbalul de performanță și de mare performanță, o pregătire pe baze
științifice este de neconceput fără aplicarea individualizării, devenită principiu al
antrenamentului modern și totodată formă de aplicare a pr incipiului accesibilității.
Prin individualizare se înțelege adaptarea tehnicii sportive și a procesului de
instruire și educație la particularitățile fiecărui jucător. Este vorba despre o tratare
diferențiată a jucătorilor în raport cu aceste particularit ăți, în activitatea de realizare a
obiectivelor și sarcinilor fiecărei forme de o rganizare a pregătirii sportive (Stănculescu,
2003).

21
Când sportivii avansați nu mai progresează deși au posibilități încă nevalorificate,
antrenamentele individual și individu alizat trebuie adâncite și amănunțite.
Când vrem să dirijăm gradul de antrenament al fiecărui jucător în concordanță cu
cerințele calendarului competițional, folosim antrenamentul individualizat.
Pentru sportivii suferinzi, convalescenți, în perioade de re facere a formei sportive,
antrenamentul individuali zat oferă cele mai bune condiții (Motroc & Cojocaru, 1991).
Individualizarea trebuie să se aplice în toate aspectele pregătirii sportive începând
cu dezvoltarea fizică, continuând cu dezvoltarea fizică specifică, cu inițierea și instruirea
de bază pe componente ale antrenamentului, insistând pe specializarea pe posturi, tratând
toate aspecte le vieții și muncii sportivului (Stănculescu, 2003).
Colaborarea cu medicul, psihologul și alți oameni de știință, sprijină efortul de a
ridica nivelul științific al metodicii antrenamentului individualizat în fotbal.
Elementul de bază asupra căruia se exercită acțiunea metodelor științifice de
pregătire sportivă este jucătorul, privit ca individ, ca personalitate care este caracterizată de
anumite particularități individuale.
Individualizarea trebuie să se bizuie pe caracterizarea completă a individului. Pe
baza caracterizării complete, din care reies diferențele individuale se poate alcătui
programul de instruire spor tivă.
Când dorim să obținem performanțe maxime posibile pentru fiecare sportiv se
impun următoarele probleme de bază:
➢ cunoașterea exactă a capacității maxime de efort a jucătorului respectiv prin
metode de cercetare cât mai obiective;
➢ adaptarea individului la specificul efortului;
➢ adaptarea muncii l a particularitățile individuale (Motroc & Cojocaru, 1991).
Aplicarea completă și justă a individualizării pregătirii sportive constituie o
activitate complexă cu un mare volum de muncă fizică, psihică și intelectuală desfășurată
la o înaltă tensiune nervoasă, cu un mare consum de energie necesitând conștiința unei
mari răspunderi în scopul realizării performanțelor maxime în continua lor depășire.
Prin specificul lui, jocul de fotbal amplifică mult numărul de elemente de care
trebuie să se țină seama în realizarea individualizării (Miu, 2002).
Acest specific ridică probleme care trebuie tratate diferențiat datorită pe de o parte
numărului remarcabil de procedee tehnice pe care jucătorul trebuie să le învețe , să le
perfecționeze, pe de altă parte să le aplice în joc individual, în colaborare cu partenerii și în
luptă cu adversarii.

22
Tot prin intermediul individualizării se rezolvă și situațiile tactice speciale din
timpul meciurilor ca de exemplu: marcarea unu i adversar, strict, la intercepție, pressing -ul,
etc.
Aspectele metodice în care se reflectă și care sunt influențate de individualizare
sunt următoarele:
➢ Planificarea curentă și cea de perspectivă
➢ Obiectivele și sarcinile fiecărui jucător se concretizează în planul individual
de antrenament.
➢ Eficacitatea acestui plan depinde de măsura în care antrenorul reușește să
determine obiectiv și realist profilul actual și de perspectivă ale fiecărui
jucător.
➢ Formele de organizare a pregătirii sportivilor:
o ciclul de antrenament;
o lecția de antrenament. (Stănculescu, 2003).
În cadrul ciclului se vor prevedea exerciții speciale pentru anumiți jucători și mai
ales indicații privind dozarea antrenamentului stabilită prin prisma: volumului, intensității
și complexității ef ortului.
Metodele de instruire:
➢ pentru unii jucători exersarea se va aplica sub forma unui număr foarte mare
de repetări stereotipe;
➢ pentru alții – exerciții complexe, grupate în serii cu un număr redus de
exerciții; între seriile scurte preconizate, de la caz la caz, se vor da pauze sau
se vor executa alte exerciții diferite atât ca orientare metodică cât și ca
procedee tehnice (Motroc & Cojocaru, 1991).
Corectarea greșelilor de execuție – se va ține seama de particularitățile de ordin
psihic ale jucătoril or.
Încălzirea jucătorilor înainte de meci presupune o accentuată aplicare a
individualizării în privința conținutului, intensității și duratei.
Atât antrenamentul individual cât și cel individualizat constituie o activitate
complexă cu un mare volum de mu ncă fizică, psihică și intelectuală desfășurată la o înaltă
tensiune nervoasă, cu un mare consum de energie necesitând conștiința unei mari
răspunderi în scopul realizării performanțelor maxime în continua lor depășire (Miu,
2002).
În fotbalul de mare perf ormanță sunt împinse tot mai departe limitele tuturor
factorilor care contribuie la obținerea măiestriei: capacitatea biologică a jucătorilor pentru

23
efort, timpul de pregătire, capacitatea intelectuală și pedagogică a antrenorului,
posibilitățile și facili tățile administrativ -organizatorice, cercetarea și aplicarea datelor
științei în pregătirea jucătorilor, condițiile socio -pedagogice ale acestui complex proces de
pregătire și nu lipsită de importanță și influență a motivației morale dar mai ales materiale .
Permanenta acumulare de cunoștințe teoretice și deprinderi practice de organizare și
conducere a procesului instructiv -educativ, începând chiar de pe băncile studenției și
continuată pe parcursul carierei de antrenor, este singurul suport al dobândirii e xperienței
și profesionali smului cerut de fotbalul modern (Motroc & Cojocaru, 1991).

Capitolul II

Material și metodă

2.1. Metodele

Metodele folosite pentru realizarea lucrării au fost:
➢ Stabilirea temei (faza preliminară , împreună cu profesorul coordonator );
➢ Selecția, analiza și organizarea surselor de informare;
➢ Documentarea și cercetarea bibliografică (este o metodă indispensabilă în
cercetare, mai ales în această perioadă în care explozia informațională se
manifestă în mod pregnant, fapt ce determină perisabilitatea informațiilor în
toate domeniile de activitate. În consecință înainte de a începe prop riu-zis
cercetarea, este necesară o documentare cu informații la zi asupra temei
abordate; de asemenea, documentarea permanentă, sistematică și adecvată
este un act obligatoriu) ;
➢ Definitivarea temei;
➢ Prelucrarea, analiza și interpretarea datelor (a fost fo losită pentru preluarea
datelor și întabelarea lor) ;
➢ Redactarea lucrării.

24
2.2. Material și subiecți

Având în vedere scopul acestei lucrări, acela de a efectua un studiu privind
ascensiunea echipei de fotbal FC Viitorul Constanța, în liga I, am avut ca ob iect de studiu
istoricul echipei și rezultatele obținute, începând cu anul 2012, an în care promova în
primul eșalon fotbalistic de la noi din țară.
În anul 2012 , la trei ani de la înființare, Viitorul promovează în Liga I.
Componența lotului de jucători:
Portari = M. Bolboașă 27 ani, C. Vâtcă 35 ani, A. Buzbuchi 23 ani
Fundași = L. Turcu 30 ani, F. Bejan 26 ani, A. Puțanu 23 an, I. Larie 30 ani, A.
Toșca 25 ani, M. Bălașa 22 ani, S. Mladen 25 ani, B. Mitache 23 ani. A. Iacob 28 ani
Mijlocași = V. Cristoc ea 36 ani, G. Călințaru 28 ani, A. Lazăr 26 ani, G. Iancu 23
ani, A. Chițu 26 ani, B. Țîru 23 ani, A. Târnovan 21 ani, V. Păcuraru 29 ani, M. Onicaș 27
ani, C. Herea 27 ani, A. Mitriță 22 ani, R. Benzar 25 ani, A. Vaștag 23 ani, A. Cârstocea 25
ani, R. Mar in 20 ani
Atacanți = D. Alibec 26 ani, C. Gavra 24 ani, V. Rusu 26 ani, N. Dică 37 ani, B.
Nikolov 22 ani, M. Albu 26 ani, I. Vînă 22 ani, C. Cristea 28 ani.

Sezonul 2013 -2014
Portari = C. Vâtcă 35 ani , A. Buzbuchi 23 ani , D. Balauru 27 ani, M. Bolboașă 27
ani
Fundași = S. Moga 25 ani , B. Mitrea 29 ani , F. Bejan 26 ani , A. Puțanu 23 ani , I.
Larie 30 ani , A. Toșca 25 ani , S. Ghionea 38 ani , C. Perju 21 ani , M. Bălașa 22 ani , C.
Achim 21 ani , Thiago Araujo 29 ani, C. Manea 19 ani
Mijlocași = A. Băluță 23 an i, A. Lazăr 26 ani , F. Tănase 22 ani , B. Țîru 23 ani , A.
Târnovan 21 ani , R. Marin 21 ani , I. Șerban 25 ani , C. Daminuță 27 ani , A. Mitriță 22 ani ,
R. Benzar 25 ani , P. Iacob 20 ani , M. Emerson 26 ani , A. Cârstocea 25 ani
Atacanți = C. Gavra 24 ani , I. Năs tăsie 25 ani , M. Axente 30 ani , V. Rusu 26 ani ,
N. Dică 37 ani , B. Nikolov 22 ani , I. Vînă 22 ani .

Sezonul 2014 -2015
Portari = S. Albuț 36 ani , C. Căbuz 20 ani, A. Tordai 20 ani, A. Buzbuchi 23 ani, D.
Balauru 27 ani

25
Fundași = S. Moga 25 ani, B. Mitrea 29 ani, C. Manea 19 ani, A. Puțanu 23 ani, I.
Mamele 32 ani , D. Nedelcu 20 ani, P. Pârvulescu 28 ani, C. Perju 21 ani, R. Hodorogea 22
ani, A. Șeroni 30 ani
Mijlocași = C. Munteanu 38 ani, C. Casap 18 ani, F. Tănase 22 ani, A. Piț 33 ani,
A. Sava 26 ani, S. Pană 25 ani, B. Țîru 23 ani , R. Marin 21 ani, B. Nicoliță 32 ani, I. Hagi
18 ani, C. Daminuță 27 ani, D. Gheorghe 21 ani, A. Mitriță 22 ani, R. Benzar 25 ani, M.
Anđelković 32 ani, A. Neacșa 25 ani , A. Cârstocea 25 ani , P. Iacob 20 ani
Atacanți = C. Gavra 24 ani , I. Năstăsie 25 ani , N. Bonilla 26 ani , V. Rusu 26 ani , A.
Mărkuș 24 ani , B. Nikolov 22 ani , F. Cioablă 21 ani , I. Vînă 22 ani , F. Coman 19 ani ,
Henrique 30 ani .

Sezonul 2015 -2016
Portari = Peçanha 37 ani, S. Albuț 36 ani, A. Buzbuchi 23 ani, V. Rîmniceanu 27
ani, A. Tordai 20 ani, R. Murari u 18 ani
Fundași = T. Băluță 18 ani, D. Nedelcu 20 ani, R. Boboc 18 ani, C. Munteanu 36
ani, C. Mișelăricu 27 ani , R. Ciupe 33 ani , B. Mitache 23 ani , K. Boli 25 ani, B. Mitre a 29
ani, R. Hodorogea 22 ani , C. Perju 21 ani V. Ghiță 18 ani , S. Kilyen 19 ani
Mijlocași = F. Tănase 22 ani, A. Cicâldău 19 ani, B. Nicoliță 32 ani , F. Cernat 37
ani, H. Goulo n 28 ani , Pablo 30 ani , V. Achim 28 ani , A. Aganović 29 ani , A. Chițu 26 ani ,
A. Cârstocea 25 ani , R. Benzar 25 ani , I. Filip 28 ani , A. Mitriță 22 ani , B. Țîru 23 ani , R.
Marin 21 ani , P. Iacob 20 ani , A. Ciobanu 19 ani , I. Hagi 18 ani , C. Casap 18 ani , D.
Dumitrescu 18 ani , R. Vidrăsan 18 ani
Atacanți = D. Drăguș 17 ani , V. Rusu 26 ani , C. Gavra 24 ani, I. Vînă 22 ani , C.
Ganea 24 ani , F. Coman 19 ani , A. Mățan 17 ani .

Sezonul 2016 -2017
Portari = A. Tordai 20 ani , V. Rîmniceanu 27 ani , A. Buzbuchi 23 ani
Fundași = S. Rădoi 31 ani , T. Băluță 18 ani , D. Nedelcu 20 ani , K. Boli 25 ani , R.
Hodorogea 22 ani, V. Ghiță 18 ani , S. Kilyen 19 ani , B. Mitache 23 ani , S. Mladen 25 ani
Mijlocași = R. Benzar 25 ani , C. Casap 18 ani , G. Iancu 23 ani , B. Țîru 23 ani , D.
Dumitrescu 18 ani , A. Cicâldău 19 ani , A. Chițu 26 ani , F. Purece 25 ani , A. Neniță 20 ani ,
N. Ro șu 23 ani , A. Ciobanu 19 ani
Atacanți = V. Morar 23 ani , A. Mățan 17 ani , C. Ganea 24 ani , I. Vînă 22 ani , A.
Stoica 19 ani , F. Coman 19 ani , G. Țucudean 26 ani .

26
Capitolul III
Rezultate

Tabel 1. Sezon competițional 2012 -2013
Nr. crt. Ziua Data Echipa gazdă Scor Echipa oaspete
1 Lu 23/07/12 Viitorul 2 – 2 Brașov
2 Lu 30/07/12 Concordia Chiajna 1 – 1 Viitorul
3 Du 05/08/12 Viitorul 0 – 0 Astra
4 Du 12/08/12 Universitatea Cluj 2 – 1 Viitorul
5 Lu 20/08/12 Viitorul 0 – 1 Gaz Metan Mediaș
6 Lu 27/08 /12 Ceahlăul Piatr… 0 – 3 Viitorul
7 Du 02/09/12 Viitorul 2 – 2 Vaslui
8 Sb 15/09/12 Oțelul 1 – 1 Viitorul
9 Lu 24/09/12 Viitorul 1 – 0 CSM Iași
10 Du 30/09/12 Rapid București 2 – 1 Viitorul
11 Sb 06/10/12 Viitorul 1 – 2 Petrolul Ploiești
12 Jo 18/10/12 CFR Cluj 0 – 1 Viitorul
13 Lu 29/10/1 2 Viitorul 2 – 0 Pandurii Târgu Jiu
14 Vi 02/11/12 Gloria Bistrița 1 – 1 Viitorul
15 Du 11/11/12 Viitorul 0 – 4 FCSB
16 Sb 17/11/12 Viitorul 1 – 1 Dinamo București
17 Lu 26/11/12 Turnu Severin 2 – 2 Viitorul
18 Sb 01/12/12 Brașov 3 – 1 Viitorul
19 Lu 10/12/12 Viitorul 1 – 1 Concordia Chiajna
20 Lu 25/02/13 Astra 2 – 0 Viitorul
21 Sb 02/03/13 Viitorul 1 – 1 Universitatea Cluj
22 Vi 08/03/13 Gaz Metan Mediaș 4 – 1 Viitorul
23 Du 17/03/13 Viitorul 2 – 2 Ceahlăul Piatr…
24 Lu 01/04/13 Vaslui 3 – 2 Viitorul
25 Lu 08/04/13 Viitorul 0 – 0 Oțelul
26 Lu 15/04/13 CSM Iași 1 – 2 Viitorul
27 Sb 20/04/13 Viitorul 1 – 2 Rapid Bucureș ti
28 Sb 27/04/13 Petrolul Ploiești 3 – 0 Viitorul
29 Du 05/05/13 Viitorul 0 – 2 CFR Cluj
30 Jo 09/05/13 Pandurii Târgu Jiu 4 – 1 Viitorul
31 Lu 13/05/13 Viitorul 2 – 0 Gloria Bistrița
32 Du 19/05/13 FCSB 2 – 5 Viitorul
33 Vi 24/05/13 Dinamo Bucu rești 2 – 3 Viitorul
34 Jo 30/05/13 Viitorul 3 – 4 Turnu Severin

27
Tabel 2. Clasament sezon competițional 2012 -2013

Poziția Echipa MJ V E Î GM GP G Pct
1 Steaua (C) 34 24 7 3 74 29 +45 79
2 Pandurii 34 19 6 9 57 43 +14 63
3 Petrolul 34 16 14 4 60 34 +26 62
4 Astra 34 17 9 8 64 37 +27 60
5 Vaslui 34 16 10 8 50 33 +17 58
6 Dinamo 34 16 8 10 48 40 +8 56
7 Brașov 34 14 9 11 50 51 −1 51
8 Rapid 34 13 10 11 35 35 0 49
9 CFR Cluj 34 12 13 9 56 39 +17 49
10 Gaz Metan 34 12 10 12 42 46 −4 46
11 Oțelul 34 11 10 13 38 42 −4 43
12 Universitatea Cluj 34 10 8 16 39 55 −16 38
13 Viitorul 34 8 12 14 45 57 −12 36
14 Ceahlăul 34 9 7 18 41 59 −18 34
15 Concordia 34 7 12 15 29 49 −20 33
16 Turnu Severin 34 7 11 16 36 47 −11 32
17 Iași 34 7 5 22 30 50 −20 26
18 Gloria Bistrița 34 3 9 22 21 69 −48 18

În chiar primul an al existenței sale pe prima scenă fotbalistică a țării, FC Viitorul a
uimit Liga I. Cu cea mai fragedă medie de vârstă a campionatului (21.6 ani), Viitorul a
înregistrat victorii de răsunet în fața granzilor campionatului: 1 -0 contra campioanei CFR
Cluj, 5 -2 cu Steaua și 3 -2 cu Dinamo. Meritele au fost cu atât mai mari cu cât toate aceste
victorii au fost înregistrate în deplasare. Rezultatele nu puteau trece neobservate de
selec ționerul din acea vreme, Victor Pițurcă, acesta convocându -i în anturajul lotului
național pe Aurelian Chițu, Denis Alibec, Alexandru Buzbuchi și Mihai Bălașa. FC
Viitorul a continuat să promoveze tinere talente, iar scopul pentru care a fost creată echipa,
anume vânzarea de jucători , a fost atins. Astfel, Gabriel Iancu a ajuns în curtea Stelei,
Aurelian Chitu a fost transferat în Franța la Valenciennes, iar Mihai B ălașa și Ionuț Vînă
au ajuns la AS Roma. În plus, FC Viitorul l -a readus în fotbalul de mare performanță pe
Denis Alibec, atacantul constănțean ajungând la Bologna după un sezon remarcabil în
tricoul Viitorului. (fcviitorul.ro)

28

Tabel 3. Sezon competițional 2013 -2014

Nr. crt. Ziua Data Echipa gazdă Scor Echipa oaspete
1 Du 21/07/13 Viitorul 0 – 4 Astra
2 Du 28/07/13 Rapid București ANUL Viitorul
3 Lu 05/08/13 Viitorul 0 – 0 Dinamo București
4 Sb 10/08/13 CFR Cluj 2 – 1 Viitorul
5 Du 18/08/13 Viitorul 0 – 0 Gaz Metan Mediaș
6 Vi 23/08 /13 Săgeata Năvodari 3 – 1 Viitorul
7 Lu 16/09/13 Viitorul 0 – 0 Botoșani
8 Vi 20/09/13 ACS Poli Timișoara 0 – 0 Viitorul
9 Du 29/09/13 Viitorul 2 – 0 Vaslui
10 Vi 04/10/13 Brașov 4 – 0 Viitorul
11 Vi 18/10/13 FCSB 4 – 0 Viitorul
12 Vi 25/10/13 Viitorul 1 – 0 Corona Brașov
13 Lu 04/11/13 Universitatea Cluj 3 – 1 Viitorul
14 Du 10/11/13 Viitorul 0 – 1 Pand urii Târgu Jiu
15 Lu 25/11/13 Petrolul Ploiești 3 – 0 Viitorul
16 Sb 30/11/13 Viitorul 4 – 3 Oțelul
17 Du 08/12/13 Ceahlăul Piatr… 0 – 0 Viitorul
18 Sb 14/12/13 Astra 2 – 0 Viitorul
19 Ma 17/12/13 Viitorul 1 – 1 Concordia Chiajna
20 Sb 21/12/13 Concordia Chiajna 1 – 2 Viitorul
21 Du 23/02/14 Dinamo București 1 – 2 Viitorul
22 Vi 28/02/14 Viitorul 1 – 1 CFR Cluj
23 Du 09/03/14 Gaz Metan Mediaș 4 – 0 Viitorul
24 Vi 14/03/14 Viitorul 0 – 0 Săgeata Năvodari
25 Du 23/03/14 Botoșani 3 – 1 Viitorul
26 Sb 29/03/14 Viitorul 1 – 2 ACS Poli Timișoara
27 Vi 04/04/14 Vaslui 0 – 1 Viitorul
28 Lu 14/04/14 Viitorul 0 – 0 Brașov
29 Lu 21/04/14 Viitorul 0 – 3 FCSB
30 Lu 28/04/14 Corona Brașov 0 – 4 Viitorul
31 Du 04/05/14 Viitorul 1 – 0 Universitatea Cluj
32 Jo 08/05/14 Pandurii Târgu Jiu 1 – 1 Viitorul
33 Du 11/05/14 Viitorul 2 – 0 Petrolul Ploiești
34 Vi 16/05/14 Oțelul 4 – 1 Viitorul

29

Tabel 4. Clasament s ezon competițional 2013 -2014

Poziția Echipa MJ V E Î GM GP G Pct
1 Steaua (C) 34 22 11 1 71 20 +51 77
2 Astra (TQ) 34 22 6 6 70 28 +42 72
3 Petrolul (TQ) 34 18 14 2 53 20 +33 68
4 Dinamo 34 17 8 9 52 34 +18 59
5 CFR Cluj (Q) 34 13 12 9 44 33 +11 51
6 Vaslui (R) 34 15 6 13 38 32 +6 51
7 Pandurii (Q) 34 14 8 12 59 39 +20 50
8 Botoșani 34 12 7 15 36 52 −16 43
9 Ceahlăul 34 10 11 13 27 31 −4 41
10 Oțelul 34 12 5 17 43 52 −9 41
11 Universitatea Cluj 34 11 7 16 29 46 −17 40
12 Viitorul 34 10 10 14 29 50 −21 40
13 Gaz Metan 34 10 9 15 32 38 −6 39
14 Concordia 34 10 9 15 34 47 −13 39
15 Brașov 34 9 11 14 32 40 −8 38
16 Poli Timișoara (R) 34 10 8 16 26 42 −16 38
17 Săgeata Năvodari (R) 34 10 8 16 32 54 −22 38
18 Corona Brașov (R) 34 2 8 24 20 69 −49 14

La al doilea sezon petrecut în Liga I, FC Viitorul a reușit un parcurs bun și a
încheiat campionatul Ligii I pe poziția a 12 -a. FC Viitorul a avut cel mai tânăr lot dintre
cele 18 competitoare, pe parcursul campionatului evoluând în prima liga 14 jucători
proveniți din propria Academie. FC Viitorul a devenit și echipa care a dat cel mai tânăr
debutant din întreaga istorie a echipei naționale a României. La doar 16 ani și 10 luni,
Cristian Manea a debutat pentru naționala României, evoluând pe întreaga durat a a celor
90 de minute în amicalul contra Albaniei (31 mai 2014, 1 -0 pentru România).
(fcviitorul.ro)

30
Tabel 5. Sezon competițional 2014 -2015

Nr. crt. Ziua Data Echipa gazdă Scor Echipa oaspete
1 Mi 21/05/14 Viitorul 1 – 0 Ceahlăul Piatr…
2 Lu 28/07/14 CSM Iași 0 – 0 Viitorul
3 Vi 01/08/14 Viitorul 1 – 2 Rapid Bucureș ti
4 Vi 08/08/14 CS U Craiova 2 – 2 Viitorul
5 Lu 18/08/14 Viitorul 0 – 2 CFR Cluj
6 Sb 23/08/14 Pandurii Târgu Jiu 1 – 1 Viitorul
7 Sb 30/08/14 Viitorul 0 – 1 FCSB
8 Sb 13/09/14 Viitorul 2 – 0 Ceahlăul Piatr…
9 Vi 19/09/14 Gaz Metan Mediaș 3 – 1 Viitorul
10 Du 28/09/14 Viitorul 1 – 3 Petrolul Ploiești
11 Du 05/10/14 Astra 0 – 1 Viitorul
12 Sb 18/10/14 Viitorul 3 – 0 Oțelul
13 Sb 25/10/14 Universitatea Cluj 2 – 2 Viitorul
14 Lu 03/11/14 Viitorul 0 – 0 Târgu Mureș
15 Vi 07/11/14 Dinamo București 2 – 3 Viitorul
16 Vi 21/11/14 Viitorul 2 – 2 Concordia Chiajna
17 Du 30/11/14 Brașov 1 – 3 Viitorul
18 Vi 05/12/14 Viitorul 1 – 2 Botoșani
19 Vi 20/02/15 Viitorul 0 – 3 CSM Iași
20 Lu 02/03/15 Rapid București 0 – 0 Viitorul
21 Du 08/03/15 Viitorul 1 – 1 CS U Craiova
22 Du 15/03/15 CFR Cluj 1 – 2 Viitorul
23 Jo 19/03/15 Viitorul 4 – 0 Pandurii Târgu Jiu
24 Du 22/03/15 FCSB 4 – 1 Viitorul
25 Du 05/04/15 Ceahlăul Piatr… 1 – 2 Viitorul
26 Mi 08/04/ 15 Viitorul 1 – 0 Gaz Metan Mediaș
27 Lu 13/04/15 Petrolul Ploiești 1 – 2 Viitorul
28 Sb 18/04/15 Viitorul 2 – 0 Astra
29 Du 26/04/15 Oțelul 3 – 0 Viitorul
30 Mi 29/04 /15 Viitorul 1 – 1 Universitatea Cluj
31 Sb 02/05/15 Târgu Mureș 6 – 1 Viitorul
32 Vi 08/05/15 Viitorul 0 – 2 Dinamo București
33 Du 17/05/15 Concordia Chiajn a 2 – 0 Viitorul
34 Sb 23/05/15 Viitorul 0 – 2 Brașov

31
Tabel 6. Clasament s ezon competițional 2014 -2015

Poziția Echipa MJ V E Î GM GP G Pct
1 Steaua 34 22 5 7 59 23 +36 71
2 Târgu Mureș 34 20 8 6 51 25 +26 68
3 CFR Cluj 34 16 9 9 46 29 +17 57
4 Astra 34 15 12 7 53 27 +26 57
5 CSU Craiova 34 14 11 9 40 34 +6 53
6 Petrolul 34 14 10 10 42 30 +12 52
7 Dinamo 34 13 9 12 47 44 +3 48
8 Botoșani 34 12 11 11 40 43 −3 47
9 Pandurii 34 12 9 13 47 42 +5 45
10 Iași 34 11 10 13 31 39 −8 43
11 Viitorul 34 11 10 13 44 54 −10 43
12 Concordia 34 9 14 11 39 44 −5 41
13 Gaz Metan 34 8 15 11 29 34 −5 39
14 Brașov 34 9 9 16 33 46 −13 36
15 Universitatea Cluj 34 8 11 15 29 41 −12 35
16 Rapid 34 8 9 17 21 42 −21 33
17 Oțelul 34 7 11 16 24 45 −21 32
18 Ceahlăul 34 6 9 19 25 58 −33 27

La al treilea sezon petrecut pe prima scenă fotbalistică a țării, FC Viitorul a reușit
un parcurs bun și a încheiat campionatul Ligii I pe poziția a 11 -a. Din nou, FC Viitorul a
avut cel mai tânăr lot dintre cele 18 competitoare, pe parcursul campionatului evoluând în
prima ligă 19 jucători proveniți din propria Academie. Din etapa a 8 -a banca tehnică a
echipei a fost preluată de Gheorghe Hagi, care a asigurat un final liniștitor de campionat.
Mai mult, FC Viitorul a fost foarte aproape de a obține un loc de Cupa UEFA. În ultima
etapă a sezonului 2014/2015 . (fcviitorul.ro)

32

Tabel 7. Sezon competițional 2015 -2016

Nr.
crt. Ziua Data Echipa gazdă Scor Echipa oaspete
1 Sb 11/07/15 Viitorul 2 – 2 CFR Cluj
2 Lu 20/07/15 Botoșani 2 – 2 Viitorul
3 Sb 25/07/15 Viitorul 1 – 1 Dinamo București
4 Du 02/08/15 Astra 2 – 2 Viitorul
5 Du 09/08/15 Viitorul 1 – 0 Târgu Mureș
6 Mi 12/08/15 CS U Craiova 1 – 2 Viitorul
7 Lu 17/08/15 Viitorul 3 – 1 Concordia Chiajna
8 Vi 21/08/15 Viitorul 4 – 0 ACS Poli Timișoara
9 Du 30/08/15 FCSB 1 – 0 Viitorul
10 Lu 14/09/15 Viitorul 3 – 0 Voluntari
11 Sb 19/09/15 CSM Iași 0 – 0 Viitorul
12 Sb 26/09/15 Viitorul 1 – 0 Petrolul Ploi ești
13 Vi 02/10/15 Pandurii Târgu Jiu 1 – 0 Viitorul
14 Lu 19/10/15 CFR Cluj 1 – 2 Viitorul
15 Lu 26/10/15 Viitorul 3 – 1 Botoșani
16 Lu 02/11/15 Dinamo București 1 – 5 Viitorul
17 Vi 06/11/15 Viitorul 1 – 2 Astra
18 Du 22/11/15 Târgu Mureș 2 – 2 Viitorul
19 Sb 28/11/15 Viitorul 4 – 0 CS U Craiova
20 Ma 01/12/15 Concordia Chiajna 2 – 2 Viitorul
21 Sb 05/12/1 5 ACS Poli Timișoara 1 – 2 Viitorul
22 Lu 14/12/15 Viitorul 0 – 1 FCSB
23 Lu 21/12/15 Voluntari 2 – 3 Viitorul
24 Sb 13/02/16 Viitorul 1 – 2 CSM Iași
25 Du 21/02/16 Petrolul Ploiești 1 – 2 Viitorul
26 Lu 29/02/16 Viitorul 1 – 3 Pandurii Tâ rgu Jiu
27 Sb 05/03/16 Astra 2 – 0 Viitorul
28 Sb 12/03/16 Pandurii Târgu Jiu 1 – 1 Viitorul
29 Sb 19/03/16 Viitorul 1 – 3 FCSB
30 Jo 31/03/16 Târgu Mureș 1 – 1 Viitorul
31 Lu 04/04/16 Viitorul 1 – 2 Dinamo București
32 Sb 09/04/16 Viitorul 1 – 3 Astra
33 Lu 18/04/16 Viitorul 0 – 2 Pandurii Târgu Jiu
34 Sb 23/04/16 FCSB 3 – 0 Viitorul
35 Lu 02/05/16 Viitorul 6 – 1 Târgu Mureș
36 Vi 06/05/16 Dinamo București 3 – 3 Viitorul

33
Tabel 8. Clasament s ezon competițional 2015 -2016

Poziția Echipa MJ V E Î GM GP G Pct
1 Astra 26 14 9 3 42 29 +13 51
2 Dinamo 26 13 9 4 36 24 +12 48
3 Pandurii 26 13 8 5 35 26 +9 47
4 Viitorul 26 13 7 6 49 30 +19 46
5 Steaua 26 12 8 6 35 25 +10 44
6 ASA 26 9 11 6 27 21 +6 38
7 Iași 26 9 10 7 22 25 −3 37
8 CSU Craiova 25 8 7 10 26 27 −1 31
9 CFR Cluj 26 9 10 7 31 25 +6 27
10 Botoșani 26 6 8 12 30 35 −5 26
11 Timișoara 26 5 10 11 24 35 −11 25
12 Voluntari 26 5 9 12 28 42 −14 24
13 Concordia 26 3 8 15 22 46 −24 17
14 Petrolul 26 2 8 16 17 34 −17 8

Tabel 9. Play -Off
Poziția Echipa MJ V E Î GM GP G Pct
1 Astra 10 7 1 2 20 9 +11 48
2 Steaua 10 6 3 1 18 8 +10 43
3 Pandurii 10 3 6 1 12 7 +5 39
4 Dinamo 10 2 6 2 12 15 −3 36
5 Viitorul 10 1 3 6 14 21 −7 29
6 Târgu Mureș 10 0 3 7 8 24 −16 22

Tabel 10. Play -Out
Poziția Echipa MJ V E Î GM GP G Pct
1 Iași 14 5 5 4 17 15 +2 39
2 CSU Craiova 14 7 2 5 19 17 +2 39
3 Botoșani 14 7 4 3 29 19 +10 38
4 CFR Cluj 14 6 4 4 25 13 +12 36
5 Concordia 14 7 5 2 19 13 +6 35
6 Voluntari 14 5 2 7 19 20 −1 29
7 Timișoara 14 1 4 9 14 36 −22 20
8 Petrolul 14 4 2 8 9 18 −9 18

Abia la capătul celui de -al patrulea sezon petrecut în Liga I FC Viitorul a reușit să
se califice în cupele europene. Aliniind din nou cel mai tânăr lot din Liga I, formația
antrenată de Gheorghe Hagi a reușit să se califice în Play -Off și a încheiat campionatul pe
locul 5 obținâ nd calificarea în Europa League. Aventura europeană a fost scurtă însă
extrem de benefică pentru tineri i jucători ai Viitorului, care au fost eliminați în turul al II –
lea preliminar de Gent. (fcviitorul.ro)

34

Tabel 11. Sezon competițional 2016 -2017

Nr. crt. Ziua Data Echipa gazdă Scor Echipa oaspete
1 Vi 22/07/16 Voluntari 0 – 1 Viitorul
2 Du 31/07/16 Viitorul 1 – 3 FCSB
3 Du 07/08/16 Gaz Metan Mediaș 2 – 1 Viitorul
4 Du 14/08/16 Viitorul 3 – 1 Târgu Mureș
5 Vi 19/08/16 CSM Iași 0 – 0 Viitorul
6 Du 28/08/16 CS U Craiova 2 – 1 Viitorul
7 Lu 12/09/16 Viitorul 2 – 1 Concordia Chiajna
8 Vi 16/09/16 Botoșani 1 – 2 Viitorul
9 Ma 20/09/16 Viitorul 1 – 1 Dinamo București
10 Vi 23/09/16 Pandurii Târgu Jiu 0 – 1 Viitorul
11 Du 02/10/16 Viitorul 1 – 0 Astra
12 Lu 17/10/16 ACS Poli Timișoara 1 – 0 Viitorul
13 Vi 21/10/16 Viitorul 2 – 1 CFR Cluj
14 Lu 31/10/16 Viitorul 2 – 1 Voluntari
15 Du 06/11/16 FCSB 2 – 0 Viitorul
16 Lu 21/11/16 Viitorul 1 – 1 Gaz Metan Mediaș
17 Vi 25/11/16 Târgu Mureș 0 – 2 Viitorul
18 Ma 29/11/16 Viitorul 1 – 0 CSM Iași
19 Sb 03/12/16 Viitorul 2 – 0 CS U Craiova
20 Lu 12/12/16 Concordia Chiajna 1 – 2 Viitorul
21 Lu 19/12/16 Viitorul 3 – 1 Botoșani
22 Sb 04/02/17 Dinamo București 1 – 2 Viitorul
23 Lu 13/02/17 Viitorul 3 – 0 Pandurii Târgu Jiu
24 Du 19/02/17 Astra 1 – 0 Viitorul
25 Sb 25/02/17 Viitorul 5 – 0 ACS Poli Timișoara
26 Du 05/03/17 CFR Cluj 1 – 0 Viitorul
27 Lu 13/03/17 Viitorul 0 – 0 Dinamo București
28 Sb 18/03/17 Viitorul 3 – 1 FCSB
29 Lu 03/04/17 Astra 1 – 2 Viitorul
30 Jo 06/04/17 Viitorul 0 – 1 CS U Craiova
31 Du 09/04/17 CFR Cluj 0 – 0 Viitorul
32 Du 16/04/17 Dinamo București 2 – 1 Viitorul
33 Lu 24/04/17 FCSB 1 – 1 Viitorul
34 Sb 29/04/17 Viitorul 3 – 2 Astra
35 Du 07/05/17 CS U Craiova 0 – 1 Viitorul
36 Sb 13/05/17 Viitorul 1 – 0 CFR Cluj

35
Tabel 12. Clasament sezon competițional 2016 -2017
Poziția Echipa MJ V E Î GM GP G Pct
1 Viitorul 26 16 3 7 39 22 +17 51
2 Steaua 26 13 8 5 34 22 +12 47
3 Astra 26 13 5 8 32 28 +4 44
4 CFR Cluj 26 14 7 5 42 23 +19 43
5 CSU Craiova 26 13 4 9 36 26 +10 43
6 Dinamo 26 12 5 9 40 33 +7 41
7 Gaz Metan 26 10 9 7 36 27 +9 39
8 Botoșani 26 9 5 12 30 31 −1 32
9 Voluntari 26 8 6 12 30 37 −7 30
10 Iași 26 8 5 13 28 31 −3 29
11 Concordia 26 6 7 13 17 32 −15 25
12 Pandurii 26 6 7 13 24 42 −18 19
13 Timișoara 26 7 7 12 25 42 −17 14
14 ASA 26 5 6 15 20 37 −17 12

Tabel 13. Play -Off
Poziția Echipa MJ V E Î GM GP G Pct
1 Viitorul 10 5 3 2 12 8 +4 44
2 Steaua 10 6 2 2 15 7 +8 44
3 Dinamo 10 5 4 1 15 8 +7 40
4 CFR Cluj 10 3 2 5 8 14 −6 33
5 CSU Craiova 10 2 3 5 8 14 −6 31
6 Astra 10 1 2 7 10 17 −7 5

Tabel 14. Play -Out
Poziția Echipa MJ V E Î GM GP G Pct
1 Iași 10 5 5 0 12 3 +9 35
2 Gaz Metan 10 3 5 2 12 8 +4 34
3 Botoșani 10 3 5 2 12 8 +4 30
4 Voluntari 10 4 3 3 13 14 −1 30
5 Timișoara 11 4 4 3 11 10 +1 23
6 Concordia 11 2 4 5 11 14 −3 23
7 Pandurii 10 2 4 4 9 16 −7 20
8 ASA 10 1 4 5 3 11 −8 13

În sezonul 2016 -2017, clubul a reușit să câștige campionatul, învingând CFR 1907
Cluj cu scorul de 1 -0, fiind la egalitate de puncte cu FCSB, dar având avantajul meciurilor
directe în play -off. Golul a fost marcat din penalty, de Iancu în minutul 65 al partidei. Este
primul campionat câștigat de Viitorul de la înființarea clubului, astfel calificându -se pentru
sezonul 2017 -2018 de UEFA Champions League. (wikipedia.org)

36
Tabel 15. Valoarea loturilor celor trei echipe în sezonul 2016 -2017
Echipa Euro
Viitorul Constanța 15.400.000
FCSB București 19.400.000
Dinamo București 13.750.000

Grafic 1. Valoarea loturilor 2016 -2017

Tabel 16. Media de vârstă a întregului lot de jucători din sezonul 2016 -2017
Echipa Vârsta
Viitorul Constanța 22,42
FCSB București 25,60
Dinamo București 25,71

Grafic 2. Media de vârstă a întregului lot de jucători din sezonul 2016 -2017
15,400,00019,400,000
13,750,000
05,000,00010,000,00015,000,00020,000,00025,000,000
Viitorul Constanța FCSB București Dinamo București
Euro
22.4225.6 25.71
20212223242526
Viitorul Constanța FCSB București Dinamo București
Vârsta

37
Tabel 1 7. Valoarea loturilor in decursul sezoanelor 2012 -2017

Echipa Sezonul
2012 -2013 Sezonul
2013 -2014 Sezonul
2014 -2015 Sezonul
2015 -2016 Sezonul
2016 -2017
Viitorul
Constanta 7.250.000
Euro 9.550.000
Euro 13.080.000
Euro 16.050.000
Euro 15.400.000
Euro
FCSB
Bucuresti 35.700.00
Euro 53.400.000
Euro 46.300.000
Euro 39.730.000
Euro 19.400.000
Euro
Dinamo
Bucuresti 23.480.000
Euro 24.880.000
Euro 25.950.000
Euro 21.530.000
Euro 13.750.000
Euro
CFR Cluj
36.450.000
Euro 32.350.000
Euro 18.050.000
Euro 13.980.000
Euro 11.450.000
Euro
Astra
Giurgiu 16.730.000
Euro 31.180.000
Euro 33.600.000
Euro 24.300.000
Euro 15.250.000
Euro

Grafic 3. Valoarea loturilor in decursul sezoanelor 2012 -2017
010,000,00020,000,00030,000,00040,000,00050,000,00060,000,000
Viitorul
ConstantaFCSB Bucuresti Dinamo Bucuresti CFR Cluj Astra Giurgiu2012-2013 2013-2014 2014-2015 2015-2016 2016-2017

38
Tabel 18. Media de vârstă a lotului de jucători in decursul sezoanelor 2012 -2017

Echipa Sezonul
2012 -2013 Sezonul
2013 -2014 Sezonul
2014 -2015 Sezonul
2015 -2016 Sezonul
2016 -2017
Viitorul
Constanta 21 ani 21 ani 21,5 ani 22,2 ani 22,4 ani
FCSB
Bucuresti 23,8 ani 23,6 ani 23,9 ani 24,1 ani 25,6 ani
Dinamo
Bucuresti 23,9 ani 22,4 ani 23 ani 23 ani 25,7 ani
CFR Cluj
26,6 ani 25,1 ani 23,2 ani 25 ani 27,3 ani
Astra
Giurgiu 23,5 ani 23,9 ani 24,4 ani 26,3 ani 27,5 ani

Tabel 19. Valoarea transferurilor efectuate in decursul sezoanelor 2012 -2017

Echipa Sezonul
2012 -2013 Sezonul
2013 -2014 Sezonul
2014 -2015 Sezonul
2015 -2016 Sezonul
2016 -2017
Viitorul
Constanta Achizitii:
0 € Achizitii:
0 € Achizitii:
0 € Achizitii:
10.000 € Achizitii:
50.000 €
Vanz ari:
500.000 € Vanzari:
1.200.000 € Vanzari:
3.100.000 € Vanzari:
825.000 € Vanzari:
5.400.000 €
FCSB
Bucuresti Achizitii:
3.650.000 € Achizitii:
3.350.000 € Achizitii:
2.060.000 € Achizitii:
2.550.000 € Achizitii:
6.690.000 €
Vanzari:
100.000 € Vanzari:
13.000.000 € Vanzari:
12.060.000 € Vanzari:
1.000.000 € Vanzari:
16.050.000 €
Dinamo
Bucuresti Achizitii:
250.000 € Achizitii:
1.300.000 € Achizitii:
25.000 € Achizitii:
215.000 € Achizitii:
30.000 €
Vanzari:
2.150.000 € Vanzari:
2.100.000 € Vanzari:
1.000.000 € Vanzari:
450.000 € Vanzari:
2.690.000 €

39

Grafic 4. Profitul transferurilor efectuate in decursul sezoanelor 2012 -2017

050000001000000015000000200000002500000030000000350000004000000045000000
Viitorul Constanta FCSB Bucuresti Dinamo BucurestiAchizitii
Vanzari
Profit

40
Concluzii

Se poate observa cu ușurință că tactica jocului de fotbal practicat de „Viitorul” a
evoluat în permanență. Înregistrarea acțiunilor tehnico -tactice frecvent utilizate și numărul
acestora permite cadrului de specialitate să aibă „imaginea” jocului echipei ca sumă a
prestaț iilor individuale ale jucătorilor. Astăzi se impune ca jucătorii să se angajeze în toate
fazele jocului, încât tehnica înaintașilor tinde spre simplificarea mijloacelor pentru a
finaliza cât mai rapid situațiile favorabile.
Odată cu recompensarea jocului a u putut stabili cu relativă exactitate ponderea și
caracterul relațiilor de joc frecvent utilizate în faza de atac, începând cu zona din fața
propriei porți și terminând cu spațiul din fața porții adverse.
În linia de mijloc se depune o laborioasă activita te menită să asigure legătura cât
mai subtilă și rapidă dintre celelalte compartimente. Linia mediană este responsabilă de
construirea și adaptarea jocului echipei în condițiile mereu schimbătoare impuse de
adversari și, ca atare, influențează determinații le concrete ale raportului dinamic dintre atac
și apărare.
Cunoașterea conținutului tehnico -tactic în faza de atac ușurează, dar și
condiționează elaborarea de către Gheorghe Hagi a structurilor speciale de exerciții
tehnico -tactice, care, cuplate și integ rate în faze de joc propriu -zis, prin repetare, duc la
cursivitate, automatism și eficiență.
Primul lucru pe care l -am constatat, este faptul că jucătorii încep să facă față din ce
în ce mai bine cerințelor actuale, atât în poziție de apărători cat și ca a tacanți.
Ca în toate marile echipe se produce o adaptare a jocului la cât mai multe variante
posibile . Se observă că separarea rigidă dintre apărători și atacanți își pierde valabilitatea,
în sensul că fiecare dintre aceștia se poate exprima mult mai bine și se poate adapta, după
caz, la cerințele celeilalte categorii, devenind din atacant – apărător, și invers.
Trecerea din apărare în atac, în prezent, se produce aproape instantaneu, odată cu
intrarea în posesie a mingii, deci cu recuperarea acesteia, indi ferent de câți jucători
acționează în faza respectivă.
Trecând la partea organizatorică, am notat faptul că Gheorghe Hagi pune foarte
mult accent pe disciplină tactică și nu numai. Jucătorii respectă cu strictețe indicațiile
tehnico -tactice ale acestuia în timpul meciurilor, fără răbufniri și fără abateri. În timpul
timpul sezonului competițional, jucătorii au un program bine stabilit, aceștia fiind cazați în
baza de pregătire construită de Gheorghe Hagi.

41
Acesta din urmă, prin declarațiile sale și ulteri or și prin lucrurile practice dovedite
în decursul aniilor, a pus accentul pe grupele de copii și juniori de la Academia de Fotbal
care îi poartă numele. Scouterii în număr mare, și -au pus amprenta asupra mai multor
generații, care probabil, ne vor încânta cândva cu fotbalul „nou” învățat și practicat la
Academia de Fotbal Gheorghe Hagi.
Din statistica prezentată se poate observa că nici media de vârstă și nici valoarea
transferurilor nu influențează ocuparea unei poziții anume în clasament.

42
Rezumat în limba engleză
Given the purpose of this paper, to conduct a study on the rise of the FC Viitorul
Constanța football team, in the league I, we had as object the study of the team's history
and the results obtained, starting with 2012, the year in which it promoted in the first stage
Football from our country.
In the 2016 -2017 season, the club managed to win the championship, defeating
CFR 1907 Cluj with a score of 1 -0, being equal to FCSB points but having the advantage
of direct play -off matches. The goal was scored by penalty by Iancu in the 65th minute of
the game. It is the first championship won by Viitorul since the establishment of the club,
thus qualifying for the UEFA Champions League season 2017 -2018.
It can easily be noticed that the football game practiced by „Viitorul” has evolved
continuously. The recording of frequently used technical -tactical acti ons and their number
allows the specialist team to have the "image" of the team game as a sum of individual
player benefits. Today, players are required to engage in all phases of the game, so the
forerunner's technique tends to simplify the means to final ize favorable situations as
quickly as possible.
Once rewarded with the game, they could accurately determine the weight and
character of the game relationships commonly used in the attack phase, starting with the
area in front of their own gates and endin g with the space in front of the side gate.
„Future” football will be a game where players will characterize the versatility of
the methods used and the universality of the posts. We will have to constantly improve our
training methodology to create specia l conditions for the development of the means used in
training with Gică Hagi on the technical bench.
In the middle line there is a laborious activity designed to ensure the most subtle
and fast connection between the other compartments. The middle line is responsible for
building and adapting team play to the ever -changing circumstances imposed by
opponents, and as such, influencing the concrete determinations of the dynamic
relationship between attack and defense.
Turning to some of the more detailed aspe cts, I noticed that in the football game
practiced by „Viitorul”, the dynamics are of great importance, targeting different areas and
numerically variable ratios, in attack and defense, made at high speed, to cover As
judicious as players of the surface in which they act.

43

Bibliografie
Alexe, N. (1993) . Antrenamentul sportiv modern . București : Editis
Antohi , L. & Antohi N. (1998). Fotbalul modern de la antrenament la joc . Iași:
Fundația Chemarea
Bîrsan, N. (1980). Fotbal. Probleme generale. Tehnica jocului . București : IEFS
Balint , Gh. (2008 ). Baze teoretice și mijloace de acționare pentru pregătirea fizică
specifică a jucătorilor de fotbal . Iași: PIM
Cernăianu, C. (1995). Fotbal. Probleme teoretico -metodice ale jocului și
antrenamentului modern . București: Univ. Ecologică, FEFS
Ciolcă , S.M. (2006). Tehnica și tactica jocului de fotbal, Curs de bază . București:
Fundației de mâine
Constantin , R. (2000). Fotbal, principii, metode, mijloace . Cluj -Napoca: Saramis
Cojocaru , V. (1994). Curs de fotbal – specializare – vol. I. București: A.N.E.F.S.
Dragnea , A. (1996). Antrenamentul sportiv . București: E.D.P.
Dragnea, A. (1990). Teoria antrenamentului sportiv . București : Sport -Turism
Epuran , M. & Horn , E. (1985). Mecanisme de influențare a comportamentului în
fotbal . București : Sport -Turism
Epuran , M. (1993 ). Psihologia sportivă . București: U.R. Știință și Artă
Ionescu, I. (1995). Football . Timișoara: Helicon
Miu, S. (2002). Fotbal – specializare . București: Fundației România de mâine
Motroc, F. & Motroc, A. (1999 ). Fotbal, tehnică -tactică . Pitești: Universității
Motroc , I. & Cojocaru V., (1991). Fotbal – Curs de bază . București: AEFS
Manușaride , C. & Ghemigean C. (1986). Aproape totul despre fotbal, edi ția a II -a
revăzută și adăugită . București: Sport -Turism
Nicu , A. (1993). Antrenamentul sportiv modern . București: Editis
Neta, Gh., Popov ici, C. & Ormenișan, S., (2000). Fotbal. Cluj-Napoca: J.R.C.
Petrescu , T. & Dehelean O. (2000). Fotbal. Curs de bază . București : România de
Mâine
Stănculescu , G. (2003). Teoria jocului de fotbal . Constanța: Universității Ovidius
Stănculescu , G. (1992). Fotbal – curs de bază . Constanța: Universității Ovidius
Stănculescu, V. (1982). Fotbal – aspecte moderne de antrenament și joc . București:
Sport – Turism
Stoica , D. (coordonator) (2001). Fotbal . Tactica jocului . Craiova: Universitaria

44
Șiclovan , I. (1979 ). Teoria educației fizice și sportului . București: Sport – Turism
Șiclovan , I. (1977). Teoria antrenamentului sportiv . București, Ed. Sport -Turism
Untea , G., (1984). Aspecte medico -biologice în fotbal , București: Sport -Turism
Transfermarkt (2017). Retrived from https://www.transfermarkt.com/fc -viitorul –
constanta/alletransfers/verein/29831
Uțiu, I. (1993) Teoria și metodica educației fizice și sportul ui. Cluj Napoca: Univ.
Avram Iancu