Fotbalul, disciplina sportiv ă care se bucur ă de cea mai mare popularitate pe [629568]

1
Introducere
Fotbalul, disciplina sportiv ă care se bucur ă de cea mai mare popularitate pe
mapamond, a parcurs de la apari ția lui și pân ă ast ăzi o lung ă perioad ă de dezvoltare și
progres. Evolu ția continu ă, rapid ă și spectaculoas ă a performan țelor sportive determin ă o
serie întreag ă de schimb ări, începând de la tehnica de joc și pân ă la cele mai diferite
aspecte de ordin metodic, teoretic, psihologic. Fot balul de ast ăzi este mult mai complex
decât cel din trecut, vorbindu-se de fotbalul total (Petrescu T., Dehelean O., 2000).
Dac ă ținem seama de faptul c ă jocul actual a devenit fa ță de trecut mult mai
dinamic, juc ătorii fiind obliga ți s ă alerge în permanen ță executând numeroase schimb ări de
ritm, c ă lupta a devenit mai aprig ă și necesit ă un mai mare consum de energie, c ă sunt
necesare procedee tehnice și tactice cât mai perfec ționate și o gândire tactic ă cât mai
complex ă, toate acestea ne pot da o imagine de ansamblu des pre numeroasele calit ăți
necesare juc ătorului de valoare și despre solicit ările foarte mari la care este supus acesta în
decursul unui an competi țional. Pentru ca fotbalistul s ă fac ă fa ță acestor solicit ări, trebuie
să posede un bagaj serios de calit ăți motrice, o preg ătire tehnic ă și tactic ă, o puternic ă
stabilitate psihic ă. (Balint, Gh. 2008)
Pornind de la modelul fotbalistului de înalt ă clas ă și mai ales de la tendin țele și
caracteristicile jocului de fotbal de pe mapamond, putem desprinde multitudinea și
complexitatea aspectelor pe care trebuie s ă le aib ă în vedere antrenorul/profesorul de
fotbal, în procesul preg ătirii. Jocul de fotbal actual solicit ă în mare m ăsur ă factorul fizic,
determinat de con ținutul efortului depus, de angajamentul fizic al fo tbalistului pe parcursul
celor 90 sau chiar 120 de minute de joc.
Așadar, jocul în tempo modern pretinde de la juc ătorul de mare performan ță un
nivel ridicat al vitezei, for ței, rezisten ței, stabilit ății psihice, lipsurile în aceast ă privin ță
neputând fi compensate prin nici un fel de combina ții tactice sau de perfec țiune tehnic ă.
Jocul modern impune juc ătorilor s ă ac ționeze eficient (atât în atac cât și în ap ărare),
pentru rezolvarea sarcinilor de joc, în vederea rea liz ării superiorit ății asupra adversarilor și
mai pu țin pentru spectacolul fotbalistic. Fotbalul modern se desf ăș oar ă în condi ții de
solicitare mare și inegal ă. El se caracterizeaz ă prin eforturi de intensitate variat ă, prin lipsa
mi șcărilor ciclice și prin marea varietate a mi șcărilor executate în condi ții de adversitate.
Fotbalul este un joc sportiv de echip ă, cei 11 componen ți ai unei echipe participând
la desf ăș urarea jocului și valorificând la maximum capacit ățile fizice, tehnice, tactice și
psihice, în vederea cre ării unor situa ții favorabile de a înscrie golul.

2
În timpul jocului, fiecare din cele dou ă echipe se afl ă alternativ în atac sau ap ărare.
Echipa aflat ă în atac (prin juc ătorul care posed ă mingea și prin coechipieri, care îl sprijin ă
în ac țiunile sale) încearc ă prin ac țiuni tehnico-tactice individuale și colective s ă valorifice
posesia mingii, iar echipa aflat ă în defensiv ă lupt ă pentru intrarea în posesia mingii și
ap ărarea propriei por ți. Intrarea în posesia mingii, constituie deci mome ntul trecerii unei
echipe din ap ărare în atac, iar pierderea mingii implic ă trecerea echipei din atac în ap ărare.
(Petrescu T., Dehelean O., 2000)
În fotbalul contemporan, tehnica jocului a atins un nivel ridicat de execu ție și
spectaculozitate din punct de vedere al exprim ării specifice a juc ătorilor.
De cele mai multe ori, perfec țiunea execu țiilor fotbali știlor poate fi raportat ă la un
nivel aproape artistic datorit ă variet ății procedeelor, preciziei ac țiunilor, automatiz ării și
subtilit ății lor. „Tehnica jocului de fotbal reprezint ă totalitatea deprinderilor motrice
specifice fotbalului (procedee tehnice) desf ăș urate dup ă legile activit ății nervoase
superioare și ale biomecanicii, având la baz ă capacit ățile fizice ale juc ătorilor, în vederea
rezolv ării eficiente și oportune a situa țiilor tactice în atac și ap ărare” (Ciolc ă, S., 2005).
Pentru a în țelege performan ța în cadrul jocurilor sportive, trebuie s ă se porneasc ă
de la structura actului motric raportat ă la trei puncte fundamentale:
1) finalitatea mi șcării;
2) programarea mi șcării;
3) execu ția motric ă.
Preg ătirea tehnic ă presupune alc ătuirea unui program motric bazat pe repetarea
elementelor care în jocurile sportive (sporturi de situa ție) permit finalizarea unor ac țiuni de
atac și ap ărare pe baza unei anumite inten ții de joc: șut, dribling, conducere, aruncare etc.
(Schock, K., citat de Manno, R., 1996).
Ob ținerea performan țelor superioare în fotbal, și nu numai, se poate datora și
stilurilor proprii de executare a unor acte motrice , ac țiuni, procedee tehnice de c ătre unii
juc ători valoro și.
Datorit ă eficacit ății și felului în care sunt utilizate în scop tactic, ac țiunile de
executare a unor procedee tehnice sunt preluate de al ți juc ători sau pot constitui variante
noi ale unor procedee tehnice clasice.
Pentru preg ătirea tehnic ă se folosesc metodele generale ale pedagogiei – exe rsarea,
repetarea, corectarea și cele ale înv ăță rii și perfec țion ării fiec ărui element sau ac țiune în
parte.

3
Con ținutul factorului tehnic const ă în existen ța unor procedee și elemente izolate
(aproximativ 15%), corelate (40%), tehnic corelate între doi sau mai mul ți parteneri (45%),
care trebuie adaptate condi țiilor de joc.
Se observ ă în fotbalul actual o tendin ță de simplificare a ac țiunilor tehnice atât în
atac, cât și în ap ărare, realizându-se o cursivitate eficient ă în ambele faze ale jocului,
combina țiile de elemente tehnice atingând un nivel ridicat de automatizare.
În jocul de fotbal, ca de altfel în toate jocurile sportive, tehnica influen țeaz ă în mod
prioritar solu ționarea situa țiilor tactice de joc, în condi ții de adversitate și cu economie de
energie.
Însu șirea unui bagaj de priceperi și deprinderi de mi șcare și ac ționare asupra mingii
provoac ă o solicitare superioar ă a sistemului senzorial (compararea informa țiilor interne cu
cele externe și raportarea lor la cele verbale), fapt care favori zeaz ă înv ățarea corect ă și
economic ă a tehnicii jocului de fotbal. (Petrescu T., Dehele an O., 2000).
Având în vedere c ă acest joc numit „fotbal” se joac ă aproape în fiecare țar ă din
lume, ceea ce înseamn ă c ă fiecare țar ă are un campionat na țional și c ă jocul de fotbal este
un fenomen social de suprastructur ă interna țional ă numit „Sportul rege”, oblig ă pe to ți
participan ții s ă se întreac ă în condi ții egale indiferent de locul de pe glob.
În aceast ă lucrare doresc s ă fac un studiu privind ascensiunea în liga I a echi pei
finan țat ă și preg ătit ă de Gheorghe Hagi, FC Viitorul Constan ța.

4
Capitolul I

Fundamentarea teoretic ă a temei

1.1. Nout ăți și tendin țe în fotbalul actual
Majoritatea tehnicienilor care lucreaz ă în fotbal consider ă c ă în prezent, acest joc se
afl ă în epoca sa de maturitate în ceea ce prive ște organizarea jocului și posibilit ățile de
exprimare ale juc ătorilor.
Nu putem prevede ce va fi in viitor, totu și, deocamdat ă, putem constata foarte
multe lucruri diferite fa ță de fotbalul de acum câteva decenii, fie ca dinamic ă, fie ca
exprimare, fie ca preg ătire etc.
Primul lucru cu care toat ă lumea este de acord și care iese în eviden ță , este faptul c ă
juc ătorii încep s ă fac ă fa ță din ce in ce mai bine cerin țelor actuale, atât în pozi ție de
ap ărători cat și ca atacan ți. Cern ăianu, C. (1995).
O referire succint ă la factorii antrenamentului ne eviden țiaz ă noi condi ții privind
preg ătirea fizic ă, tehnic ă, tactic ă, psihic ă care, adaptate și prelucrate, trebuie s ă r ăspund ă
cerin țelor și tendin țelor fotbalului actual.
Dac ă am face doar câteva referiri privind factorii antr enamentului am putea sublinia
atingerea unei preg ătiri fizice de un înalt nivel privind dezvoltarea capacit ăților fizice în
ansamblul lor. Aceasta reprezentând suportul pe car e se sprijin ă activitatea complex ă a
tuturor juc ătorilor ce-și vor putea valorifica toate calit ățile tehnico-tactice și psihologice.
Ciolc ă, S.M. (2006).
Privind tehnica jocului, vom constata evolu ții cu totul deosebite fa ță de trecut, când
aceasta era static ă. În prezent, ea se exprim ă prin vitez ă, în continu ă mi șcare, cu opozi ție
aproape permanent ă a adversarului, atingând valori de neimaginat în t recutul nu tocmai
îndep ărtat. Tehnica de acum este complex ă, rapid ă, adecvat ă situa țiilor variate de joc și cu
o permanent ă opozi ție. Uime ște precizia cu care este purtat ă și transmis ă mingea, efectele
imprimate acesteia, devierile, toate conjugate cu u n echilibru perfect al corpului în timpul
jocului. (Neta, Gh., Popovici, C., Ormeni șan, S., 2000).
Astfel stând lucrurile, orice ac țiune tehnic ă poart ă în ea germenul unei ac țiuni
tactice, devenind o solu ție util ă a jocului.
Aria aspectelor tactice ocup ă o pondere foarte mare în preocup ările tehnicienilor,
dezvoltarea jocului constând în apari ția și descoperirea unor noi sisteme de joc, ce deriv ă,
evident, unele din altele.

5
Cu alte cuvinte, nici un sistem nu a ap ărut din nimic, el bazându-se pe cele
anterioare și având ca suport c ăut ările și solu țiile g ăsite de antrenori și juc ători.
Dac ă ne referim la tactica liber ă, trebuie s ă ar ătăm c ă aceasta are la baz ă un fond
de aptitudini ale juc ătorilor, bazate pe munc ă și pe exprimarea liber ă a crea țiilor personale,
pe concep ția proprie, precum și pe inventivitatea juc ătorilor, pe imagina ția acestora,
puterea lor de adaptare și de rezolvare a situa țiilor ap ărute in joc. (Antohi, L., Antohi N.
1998).
Nu putem omite din aceast ă scurt ă enumerare factorul psihic la care tehnicienii,
psihologii și cei ce preg ătesc echipele mari, î și aduc o permanent ă contribu ție, încercând și
reu șind s ă-și motiveze echipele în ob ținerea de rezultate dintre cele mai valoroase. A șa-
numitul antrenament mental ocup ă un loc din ce în ce mai important în preg ătire.
Revenind la unele aspecte mai de am ănunt, observ ăm c ă, în jocul de fotbal,
dinamica actual ă are o mare importan ță , vizând zone diferite și raporturi numerice mereu
schimb ătoare, în atac și ap ărare, realizate în mare vitez ă, în vederea acoperirii cât mai
judicioase cu juc ători a suprafe ței în care se ac ționeaz ă.
În atac, se demarc ă mai mul ți juc ători, cu trasee precise, f ăcând tot mai greu
marcajul din partea adversarului, deci creând posib ilit ăți sporite de finalizare. La acest
lucru contribuie demarc ările în vitez ă, spontane, pe direc ții cât mai imprevizibile de c ătre
adversar, cu ruperi de ritm și orientate c ătre sprijinirea și u șurarea jocului cu mingea al
coechipierului. (Bîrsan, N. 1980).
Trecerea din ap ărare în atac, în prezent, se produce aproape instan taneu, odat ă cu
intrarea în posesie a mingii, deci cu recuperarea a cesteia, indiferent de câ ți juc ători
ac ționeaz ă în faza respectiv ă.
Pentru ap ărare se urm ăre ște adaptarea la orice situa ție de joc, cât de neprev ăzut ă ar
fi ea, existând tendin ța de aglomerare în fa ța por ții chiar în interiorul careului de 16m, cu
toate consecin țele de îngreunare a momentului de trecere din ap ărare, în atac. În situa ții
speciale, ap ărarea aglomerat ă r ămâne o ac țiune tactic ă folosit ă în vederea evit ării golului și
a declan șă rii de contraatac. Se folose ște în vederea unei bune ap ărări, un marcaj strict și o
recuperare a mingii cât mai agresiv ă, în limitele regulamentului. Cern ăianu, C. (1995).
În prezent, important este impunerea jocului propri u și a ideilor echipei, f ără îns ă a
neglija posibilit ățile adversarului, care trebuie cunoscute și contracarate. Permanent trebuie
stimulat ă inteligen ța juc ătorului, spre a se putea descurca în situa ții neprev ăzute, spre a-și
impune propriile idei în fa ța adversarului, pentru a improviza constructiv și eficient.
Trebuie s ă subliniem rolul și importan ța unor juc ători valoro și care reu șesc prin
calit ățile lor de excep ție s ă influen țeze determinant ob ținerea unor rezultate bune. Nu

6
putem neglija aceste „vedete”, în în țelesul bun al cuvântului, dar nici nu trebuie s ă baz ăm
jocul unei echipe numai pe aceste personalit ăți, deoarece orice dereglare a jocului lor poate
să influen țeze negativ randamentul general al echipei. (Consta ntin, R. 2000).
În aceste situa ții, rolul de juc ător coordonator îl are juc ătorul cu mingea și este bine
ca în cadrul echipei s ă avem mereu posibilitatea ca și al ți juc ători s ă îndeplineasc ă astfel de
func ții, care s ă-i stimuleze pe ceilal ți și nu să-i inhibe sau s ă-i deregleze.
Cu alte cuvinte, juc ătorii cu o personalitate puternic ă s ă fie folosi ți cu maximum de
randament, dar ei s ă nu condi ționeze jocul celorlal ți.
O mare importan ță o are respectarea disciplinei generale, și în special cea tactic ă, a
echipei. (Cojocaru, V. 1994).
Astfel, principalele nout ăți și tendin țe din fotbalul actual sunt rezumate:

Ritmul rapid de joc, în toate fazele de atac și ap ărare (repliere), dat de o
preg ătire fizic ă f ără fisuri privind toate capacit ățile fizice;

Ap ărarea activ ă cu presing-marcaj strict dup ă pierderea mingii, în vederea
recuper ării acesteia;

Jocul este coordonat și dirijat de c ătre juc ătorul care are mingea în posesie;

Rolul deosebit al juc ătorului f ără minge, prin demarc ările pe care le face, cu
scopul de a crea posibilit ăți și spa ții pentru cel cu mingea;

Juc ători polivalen ți – capabili s ă joace la fel de bine faze de atac, dar și faze
de ap ărare;

Caracterul tot mai colectiv al jocului în atac și ap ărare, f ără a neglija
importan ța și randamentul juc ătorului „vedet ă”;

Valorificarea fazelor fixe în procentaje cât mai ma ri;

Participarea tot mai activ ă și con știent ă a juc ătorilor la antrenamente și
jocuri preg ătitoare (deci în instruire).
În spiritul celor ar ătate mai sus, toate echipele mari respect ă cu stricte țe cele trei
concepte de performan ță , și anume:

concep ția de joc;

concep ția de antrenament;

concep ția de refacere și recuperare. (U țiu., I., 1993).

1.2. Considera ții generale despre tactic ă în fotbalul modern
Pentru a se sublinia importan ța și rolul tacticii în fotbalul actual, se impune
necesitatea de a se ar ăta care este locul acesteia în contextul conceptual al acestui joc și
aportul pe care-1 aduce în practicarea și evolu ția fotbalului.

7
Fotbalul, ca joc sportiv, cel mai r ăspândit și îndr ăgit pe toate meridianele lumii, are
de la înfiin țarea sa și pân ă ast ăzi un obiectiv precis: „echipa care va marca cel ma i mare
num ăr de goluri va câ știga jocul, iar în cazul unui aceluia și num ăr de goluri jocul va fi
declarat egal“. (Cojocaru, V. 1994).
Acest obiectiv este inserat în articolul X (10) din regulamentul de joc și are un
caracter general și universal pentru to ți aceia care practic ă acest joc, iar în func ție de
acesta, fiecare țar ă î și elaboreaz ă o concep ție proprie de joc în raport cu posibilit ățile,
tradi ția și particularit ățile ei.
Dup ă cum se știe, materializarea acestei concep ții se realizeaz ă pe terenul de joc
printr-o serie de elemente – juc ători, minge, arbitri și factorii tehnic, tactic, fizic, teoretico-
metodic și psihologic – însumate într-un sistem de joc cores punz ător, pentru organizarea și
conducerea lui în condi ții cât mai bune.
Definirea no țiunii de tactic ă în fotbal este îns ă foarte necesar ă pentru
fundamentarea știin țific ă a organiz ării și conducerii jocurilor în cadrul sistemelor de joc și
mai ales în antrenamentele de preg ătire ale fiec ărui joc, care mereu sunt altele, adic ă mereu
desf ăș urate în condi ții diferite: adversar, teren, timp etc. (Ionescu, I . 1995).
Tactica, și în mod special tactica modern ă din jocul actual, este una din for țele
motorii ale progresului jocului de fotbal.
Tactica modern ă, care se refer ă la organizarea și conducerea jocului atât pe posturi,
cât și a întregii echipe, în condi țiile cele mai bune, însumeaz ă ultimele nout ăți în ce
prive ște gândirea metodic ă. Astfel, printr-un efort minim echipa poate realiz a în fa ța
adversarului o schimbare a raportului de for țe care s ă duc ă la maximum de randament.
În concluzie, tactica modern ă urm ăre ște, prin însumarea și exploatarea gândirii
juc ătorilor și antrenorilor, ob ținerea facil ă a victoriei asupra adversarului, chiar și atunci
când el se prezint ă foarte bine preg ătit la to ți factorii antrenamentului.
Se poate afirma, deci, c ă între concep ția jocului și tactica modern ă, care
materializeaz ă aceast ă concep ție, exist ă o strâns ă corela ție atât în procesul de joc, cât și în
procesul de preg ătire. (Neta, Gh., Popovici, C., Ormeni șan, S., 2000).
Jocul de fotbal devine, în cazul echipelor de valoa re, o asociere de ac țiuni pe deplin
organizate și planificate. Indiferent de modific ările sistemelor de joc, organizarea și
conducerea lui poate sta întotdeauna la baza succes elor, dac ă, în orice situa ție de pe teren,
juc ătorul se comport ă corespunz ător. Succesul jocului depinde de mai mul ți factori:
capacitatea juc ătorilor de a se adapta la situa ții neprevăzute, deprinderi tehnice concrete,
gândire tactic ă și r ăspunsuri rapide la interven țiile adversarului.

8
Idealul în jocul de fotbal este libertatea de ac țiune a juc ătorilor în teren. Antrenorul
trebuie s ă încurajeze gândirea independent ă a juc ătorului și s ă o dezvolte. Acesta trebuie s ă
se gândeasc ă la propriul s ău joc și la felul în care poate s ă-și ajute coechipierii fa ță de
situa țiile mereu schimb ătoare ale jocului adversarului. Fotbalul nu se poat e juca pe baza
schemelor, oricât de complexe ar fi ele, ci numai c unoscând și aplicând o serie de principii
fundamentale. Numai cel care se str ăduie ște s ă-și ajute permanent coechipierii în timpul
jocului, în țelegându-i și f ăcându-se în țeles, poate s ă ating ă un înalt nivel al m ăiestriei
sportive. Unele elemente tactice se pot totu și efectua dup ă anumite scheme: arunc ările de
la margine, loviturile de pedeaps ă din apropierea careului de 16 metri, loviturile de col ț ca
și cele libere și indirecte ce se acord ă în suprafa ța de pedeaps ă. Totul depinde numai de
perseveren ța în preg ătire și aplicarea lor în joc și, bineîn țeles, de adaptarea lor la calit ățile
juc ătorilor. (Ionescu, I. 1995).
Încerc ările pripite de a declan șa cu orice pre ț ac țiunile ofensive, în scopul realiz ării
în cel mai scurt timp a situa țiilor de finalizare, folosind pase lungi și decisive, constituie
gre șeli tot atât de grave, ca și exagerarea în pasele laterale și evitarea trasului la poart ă.
De multe ori îns ă, pasele trimise cu precizie lateral și înapoi, reprezint ă maniera cea
mai oportun ă de a p ăstra balonul, în vederea declan șă rii unei ac țiuni ofensive ulterioare,
prin p ătrunderi rapide. Aceste ac țiuni sunt adesea rodul unei gândiri tactice eficien te,
desf ăș urându-se în special atunci când încerc ările de ie șire rapid ă în atac au fost blocate.
Deci nu este vorba de o tactic ă premeditat temporizatoare, ci de una de a șteptare, de
căutare a posibilit ății de atac. Pasa înapoi poate deschide în dispoziti vul advers un culoar
de p ătrundere, poate provoca ie șirea adversarului la presing, contribuind la apari ția unor
spa ții libere, nemarcate, pe lâng ă faptul c ă garanteaz ă p ăstrarea balonului. Dar numai o
echip ă care dispune de o colaborare deplin ă a tuturor juc ătorilor poate s ă-și permit ă jocul
care urm ăre ște p ăstrarea mingii în situa țiile amintite. (Constantin, R. 2000).
Numeroase echipe care joac ă în deplasare folosesc ap ărările aglomerate cu tendin ța
de a ob ține cel pu țin un punct. Lipsa de orientare tactic ă a înainta șilor contra unor astfel de
ap ărări se manifest ă prin neputin ța de a se descurca, ei preferind pasele scurte și ac ționând
pe spa ții restrânse, la mijlocul terenului, în loc s ă se desf ăș oare pe marginile acestuia. În
aceste cazuri atacul nu se bazeaz ă pe întreaga înaintare, iar cei din mijloc se vor e puiza,
fiind exclus ă posibilitatea de a desface ap ărarea advers ă și de a se crea spa ții pentru
pătrunderi.
Mul ți speciali ști nu sunt de acord cu aceste ap ărări aglomerate, dar ele sunt o
confirmare a unei necesit ăți: echipa trebuie s ă ac ționeze ca un tot unitar și nu ca dou ă
compartimente rigid delimitate. Ar fi desigur o gre șeal ă s ă afect ăm scopurilor defensive un

9
num ăr mare de juc ători, pe toat ă durata jocului. De pe pozi ții defensive puternice se pot
oricând ini ția ac țiuni ofensive, în special prin funda șii de margine.
O echip ă cu tendin țe v ădit ofensive se expune îns ă unor riscuri pentru cazurile de
contraatac. Dac ă ap ărătorii avanseaz ă prea mult și terenul propriu nu este suficient de bine
ap ărat, un contraatac spontan poate deveni extrem de p ericulos.
Contraatacul poate fi realizat prin transmiteri lun gi în adâncime și în diagonal ă spre
unul din vârfurile de atac sau prin transmiterea mi ngii spre atacantul din prima linie, printr-
un juc ător intermediar, f ără oprire sau preluare. For țele implicate în atac, în centru și pe
margini, trebuie s ă țin ă pasul cu circula ția mingii, pentru a fi unde trebuie în cazul
centr ării. Reu șita contraatacului și a finaliz ării depinde îns ă, în primul rând, de juc ătorul
aflat în posesia mingii, a c ărui ac țiune este hot ărâtoare. (Constantin, R. 2000).
În cadrul diferitelor forme de ap ărare, echipele î și organizeaz ă ac țiunile în mod
diferit. Dup ă p ărerea noastr ă, ap ărarea combinat ă care s-a creat pe baza combin ării prin-
cipiilor ap ărării om la om și a ap ărării în zon ă, reune ște avantajele celor dou ă forme de
ap ărare, corespunz ătoare fotbalului modern. Acest gen de ap ărare combinat ă angreneaz ă,
prin sarcini bine distribuite, întreaga echip ă. Atacan ții sunt obliga ți s ă aplice presingul pe
tot parcursul jocului asupra ap ărătorilor adver și, pentru a reintra în posesia mingii sau
pentru a-i sili s ă gre șeasc ă pasa, oferind ap ărării proprii posibilitatea s ă intre în dispozitiv
printr-o regrupare ordonat ă. (Neta, Gh., Popovici, C., Ormeni șan, S., 2000).
Reversul marcajului îl constituie ac țiunea de demarcare ce presupune distan țarea de
adversarii lor direc ți a componen ților echipei aflate în atac, pentru a primi mingea și a o
putea manevra în voie. La baza demarc ării st ă jocul f ără minge care, departe de a fi o
ac țiune individual ă, se înscrie în contextul jocului colectiv și constructiv al întregii echipe.
Str ăduin ța permanent ă pentru a ob ține Un spa țiu de joc liber, în vederea primirii și
retransmiterii mingii, este premisa jocului de ansa mblu, de bun ă calitate. Dac ă to ți juc ătorii
afla ți în spa țiu accesibil pentru juc ătorul posesor al mingii se vor demarca, devenind
disponibili pentru primirea pasei, atunci juc ătorul aflat în posesia mingii nu va întâmpina
greut ăți în angajarea partenerului în faza de joc, iar con tinuitatea atacului va fi asigurat ă.
Demarcajul corect presupune permanent ă observare cursului jocului și o gândire rapid ă
anticipativ ă. (Ionescu, I. 1995).
Juc ătorul care se demarc ă trebuie s ă anticipeze atât manevrele coechipierilor, cât și
pe cele ale adversarilor, pentru a se preg ăti din timp în vederea interven ției. Demarc ările se
realizeaz ă în mod surprinz ător, cu un start fulger ător, de obicei în direc ția contrar ă celei
alese, pentru a induce în eroare pe adversar. Dac ă adversarul se deplaseaz ă în direc ție

10
gre șit ă, urmeaz ă schimbarea direc ției în mod accelerat, pentru a câ știga suficient spa țiu în
vederea recep țion ării mingii.
Prin demarc ările rapide și cât mai variate se realizeaz ă acel ritm accelerat de joc
care r ăpe ște echipei adverse posibilitatea de a- și organiza ap ărarea, creând totodat ă situa ții
confuze și nesiguran ță în rândurile acesteia. M ărirea ritmului se recomand ă în special în
zonele de finalizare, deoarece reu șita ac țiunilor de atac nu se poate asigura decât
imprimând atacan ților un ritm cât mai rapid.
Ritmul rapid de joc depinde nu numai de viteza aler gării juc ătorilor cu sau f ără
minge, ci și de capacitatea lor de a alerga ra țional pe teren. Schimb ările individuale de
ritm, dar în special schimb ările de ritm pe ansamblul echipei, constituie un mi jloc eficace
al atacului de a combate ap ărările organizate și aglomerate. (Neta, Gh., Popovici, C.,
Ormeni șan, S., 2000).
O consecin ță a circula ției ra ționale a juc ătorilor este jocul e șalonat în adâncime,
care a devenit o form ă obligatorie a atacului, deoarece asigur ă nu numai sprijinul celorlal ți
coechipieri, ci ofer ă posibilitatea de a primi pase din diferite direc ții. Aceast ă e șalonare în
adâncime se poate observa și în jocul ap ărătorilor, fiind deosebit de eficace, în special
contra înainta șilor rapizi. Jocul ap ărătorului liber confer ă o mai mare siguran ță în ap ărare,
contribuind totodat ă la dinamizarea jocului, deoarece majoritatea ac țiunilor lui ofensive
sunt axate pe ripostele organizate ale ap ărării, care aplicate corect pot face jocul mai
ofensiv decât în celelalte sisteme. Aici î și g ăse ște aplicare în practic ă, în modul cel mai
corespunz ător, principiul conform c ăruia ap ărarea începe deja de la înaintare, iar atacul din
ultimului ap ărător. (Constantin, R. 2000).
Așezarea funda șilor în aceast ă form ă de joc sau în general cu cei trei funda și la
fiecare din cei trei atacan ți adver și, iar al patrulea funda ș a șezat pu țin mai înainte pentru a
fi în m ăsur ă s ă cuprind ă în câmpul s ău ac țiunea și jocul celorlal ți trei funda și, și spre a
colabora cu ei în cele mai perfecte condi ții de ap ăr recuperare. (Neta, Gh., Popovici, C.,
Ormeni șan, S., 2000).
Juc ătorul liber ac ționeaz ă a șadar în spatele juc ătorilor f ără a avea de marcat un
atacant anumit; în special trebuie s ă se preocupe de orice atacant care reu șește s ă str ăpung ă
ap ărarea. Dac ă mingea a putut fi recuperat ă și dac ă situa ția jocului o permite, poate s ă
participe prin interven ții ofensive constructive în joc. De asemenea în sit ua ții hot ărâtoare
apare în mijlocul terenului, s infiltreaz ă și în atac, putând încheia ac țiunea sa și c șut la
poart ă. Juc ătorul care preia acest rol trebuie extrem de capabi l, s ă dispun ă de calit ăți fizice
excep ționale, clarviziune și capacitate de anticipare a joc toate, acestea s ă-i permit ă s ă fie
prezent acolo unde fa joc necesit ă prezen ța și interven ția sa. (Ionescu, I. 1995).

11
1.3. Preg ătirea psihic ă
Concept cu semnifica ție complex ă, preg ătirea psihic ă a devenit de trei decenii unul
dintre factorii antrenamentului al ături de preg ătirea fizic ă, tehnic ă, tactic ă și teoretic ă.
De la începuturile psihologiei sportive și pân ă în preajma anului 1950 nu se trata
decât preg ătirea psihic ă pentru concurs. Preg ătirea psihic ă (cu caracter general) s-a impus
treptat: înc ă din 1958 (Epuran Mihai, Despre preg ătirea psihic ă a sportivilor, ed. Stadion,
Bucure ști, nr. 5, mai 1958), al ții au limitat-o la „preg ătire moral-volitiv ă”. Abia prin 1965
termenul s-a impus definitiv în literatura de speci alitate din întreaga lume. F ără îndoial ă c ă
între preg ătirea psihic ă și preg ătirea psihic ă pentru concurs exist ă o foarte strâns ă leg ătur ă,
o condi ționare reciproc ă și o completare permanent ă. Vom vedea mai departe c ă și
preg ătirea psihic ă este subordonat ă scopului de realizare a performan ței din concurs, dar va
trebui s ă avem în permanen ță în minte ideea c ă sportul de mare performan ță solicit ă atât de
mult sportivul în programul s ău de perfec ționare, încât este necesar ă o preg ătire psihic ă
intens ă pentru antrenament; preg ătirea psihic ă pentru un anumit concurs este doar o
continuare a precedentei.
Scopul preg ătirii psihice a sportivului urm ăre ște să realizeze, prin mijloacele
antrenamentului sportiv și ale ac țiunilor psiho-educa ționale, nivelul capacit ății psihice care
să-i permit ă sportivului activit ăți eficiente în antrenamente și rezultate superioare în
concursuri. Este vorba deci de a forma personalitat ea sportivului, capacitatea lui de
autoconducere și de autoreglare. Sintetic, vom spune c ă preg ătirea psihic ă trebuie s ă
asigure dezvoltarea acelor calit ăți psihice care sunt solicitate și determin ă eficien ța
activit ății sportive.
Con ținutul preg ătirii psihice const ă din dezvoltarea acelor laturi ale activit ății
psihocomportamentale a sportivului care-i condi ționeaz ă acestuia o conduit ă eficient ă în
antrenament, atât în privin ța adapt ării depline la solicit ări și stresuri, cât și în privin ța
des ăvâr șirii tehnico-tactice.
Via ța sportiv ă a unui individ poate începe înc ă de la vârsta școlar ă mic ă și se poate
încheia la maturitatea avansat ă, individul r ămâne totu și sportivul care trebuie „ajutat”,
„schimbat”, „preg ătit”, indiferent de vârsta și experien ța pe care o are. De aceea vom
distinge trei trepte ale preg ătirii psihice.
1. Preg ătirea psihic ă de baz ă, cuprinde formarea personalit ății sportivului-cet ățean.
Ea const ă, în principal, din formarea lui caracterial ă și atitudinal ă. Copil, junior sau senior,
sportivul trebuie s ă se manifeste ca un cet ățean con știent de îndatoririle sale, cu atitudine
corect ă fa ță de munc ă și fa ță de semeni, punctual, serios, modest, dornic de pro gres și de
autoperfec ționare; copil sau adolescent, trebuie s ă înve țe bine, s ă se califice într-o

12
profesiune util ă; tân ăr sau adult s ă fie un exemplu la locul de munc ă și s ă fie corect în
rela țiile sociale și familiale. Pe acest fond de calit ăți moral-caracteriale se vor putea forma
și dezvolta altele mai „apropiate“ necesit ăților sportive imediate. (Epuran, M. 1993).
Preg ătirea psihic ă specific ă ramurii sau probei sportive const ă din dezvoltarea și
perfec ționarea acelor calit ăți care condi ționeaz ă direct performan ța. Se știe c ă sportivii de
performan ță sunt oameni superior dota ți. Performan ța sportiv ă este condi ționat ă nu numai
de aptitudinile fizice și motrice, ci și de cele psihice. Fiecare sport, ramur ă sau prob ă cere
alt complex de aptitudini. Compara ți tirul cu s ăriturile cu schiurile, halterele cu voleiul,
săritura cu pr ăjina cu scrima și ve ți vedea c ă, al ături de unele aptitudini psihice mai gene-
rale, ca motiva ția, dorin ța de victorie, dârzenia, echilibrul emo țional, vom desprinde și
aptitudini sau calit ăți psihice cu totul caracteristice fiec ăruia dintre aceste sporturi sau
probe.
2. Preg ătirea psihic ă pentru concurs. Și cele dou ă trepte anterioare vizeaz ă
concursul, dar, a șa cum am mai spus, ele asigur ă baza psihologic ă a întregii activit ăți
sportive ca activitate în acela și timp social ă și performan țial ă. Aceast ă a treia treapt ă
cuprinde:
a) pregătirea pentru concurs sub aspectul general și
b) preg ătirea pentru un anumit concurs.
De la primul contact cu sportul, copilul înva ță s ă și concureze. Preocuparea
antrenorilor de a forma de la bun început un sistem de atitudini și conduite specifice
particip ării în concursuri îi va scuti atât pe el, cât și pe sportivi de necazuri și eforturi
ulterioare.
Laturile sau direc țiile în care se ac ționeaz ă pentru preg ătirea psihic ă a sportivului
sunt constituite din componentele sistemului psihic uman. Ele pot fi descrise fie în
terminologia tradi țional ă, fie în terminologia modern ă cibernetic-sistemic ă. în aceasta din
urm ă vom spune c ă preg ătirea psihic ă trebuie s ă asigure o bun ă func ționare a subsistemelor
psihice informa ționale, decizionale, reglatorii, activatoare și efectorii. în cele de mai jos
vom men ține terminologia clasic ă. Iat ă, a șadar, laturile acestei preg ătiri :

Preg ătirea psihomotric ă. Aceast ă latur ă s-a impus în ultimii ani ca urmare a
analizei detaliate a conduitelor motrice tehnico-ta ctice, din care a rezultat c ă
măiestria execu țiilor depinde de gradul dezvolt ării unor func ții psihomotrice
deosebit de importante ca schema corporal ă, lateralitatea, chinestezia,
echilibrul static și dinamic, percep țiile spa țio-temporale, timpul de reac ție,
anticipare și coinciden ță , viteza de execu ție și repeti ție.

13

Preg ătirea intelectual ă (poate mai corect ar fi s ă se numeasc ă preg ătire
cognitiv ă) const ă din dezvoltarea func țiilor și mecanismelor de cunoa ștere
(informare) și apreciere-decizie. Aici ne interes ăm de dezvoltarea aten ției
(detec ție, urm ărire, comutare), a percep țiilor specializate, a gândirii ea
proces de cunoa ștere ra țional ă și opera țional ă, dar în acela și timp de
creativitate și decizie, precum și de dezvoltarea memoriei și imagina ției —
toate acestea la nivelul solicit ărilor specifice și intense ale activit ății sportive
performan țiale.

Preg ătirea afectiv ă. Se cunoa ște foarte bine func ția reglatoare a afectivit ății
care e alc ătuit ă din dispozi ții, emo ții, sentimente și pasiuni. Activatoare sau
frenatoare, dinamizatoare sau inhibitiv ă, afectivitatea — în rela ție cu
func țiile cognitive și volitive — influen țeaz ă parametrii calitativi ai oric ărei
activit ăți. (Epuran, M. 1993).
La sportivi vom urm ări s ă dezvolt ăm în principal st ările afective eu caracter pozitiv
și stenic, s ă asigur ăm o bun ă dispozi ție pentru efortul din antrenament și concurs, un bun
echilibru afectiv, stabilitate emo țional ă și capacitate de st ăpânire și de control asupra
emo țiilor negative, precum și sentimente superioare intelectuale, estetice și mai ales
morale.

Preg ătirea volitiv ă. Realizându-se prin eforturi mari și foarte mari,
performan ța sportiv ă solicit ă maximal calit ățile de voin ță ale individului.
Aceste calit ăți trebuie privite atât sub aspectul lor activ, de d ezl ănțuire a
energiilor și de sus ținere a nivelului angajamentului, cât și sub aspectul
pasiv, de ab ținere, re ținere, r ăbdare, suportare a durerilor. Caracterul
reglator al voin ței const ă din echilibrarea deplin ă a celor dou ă direcții –
activ ă și pasiv ă. Dintre calit ățile voin ței vom aminti : orientarea spre scopuri
stabilite con știent, perseveren ța, dârzenia, curajul, ini țiativa, r ăbdarea. De
domeniul activit ății voluntare depind nu numai energia sus ținerii actelor
motrice, ci și înv ățarea acestora (formarea priceperilor și deprinderilor) și
des ăvâr șirea execu țiilor prin supraînv ățare.
3.Formarea componentelor personalit ății. Personalitatea este un sistem foarte
complex, a c ărui formare și dezvoltare constituie preocuparea central ă a tuturor factorilor
educativi. Aici ne intereseaz ă influen ța sistemic ă a antrenorului asupra principalelor
componente ale structurii personalit ății. Nu vom sublinia însemn ătatea fiec ăreia din aceste
„dimensiuni“, ci le vom enumera succint: orientarea filosofic ă general ă, interesele,
motiva ția, atitudinile, tr ăsăturile temperamentale, aptitudinile specifice, tr ăsăturile

14
caracteriale, con știin ța de sine ș.a. Ne d ăm seama cu u șurin ță de însemn ătatea centr ării
aten ției asupra acestor componente care întregesc profil ul psihologic al sportivului,
conferindu-i tr ăsăturile esen țiale ale unei orient ări și conduite de calitate. (Epuran, M.
1993).

1.4. Efortul în jocul de fotbal
Sorin-Mirel Ciolc ă, în „Fotbal, Curs de aprofundare. Preg ătire antrenori”, Ed.
Funda ției România de Mâine din 2006, prezint ă în detaliu efortul în jocul de fotbal, aici o
să ne referim pe scurt la aceast ă caracteristic ă.
Efortul este rezultatul multiplelor solicit ări (musculare, cardiorespiratorii,
endocrino-metabolice, psihice etc.) la care este su pus organismul uman (omul) în timpul
prest ării unor activit ăți de natur ă diferit ă. Solicit ările (stimulii) sunt fenomenele-cauz ă care
provoac ă fenomenele-efect (reac țiile organismului) (Colibaba-Evule ț, D.; I. Bota, 1998).
Efortul sportiv este considerat a fi atât un stimul , un excitant adecvat, cât și un
factor de stres, în situa ția când acesta solicit ă mecanismele de adaptare ale organismului.
Capacitatea de efort fizic const ă în posibilit ățile sistemului muscular activ de a
elibera, prin glicoliz ă anaerob ă sau fosforilare oxidativ ă, energia necesar ă pentru
producerea unui lucru mecanic cât mai mare posibil și men ținerea acesteia timp cât mai
îndelungat (Dr ăgan, I., 1989).
Solicit ările la care este supus organismul sportivului sunt , în general, strâns legate
de procesele metabolice de eliberare a energiei, ca re se produc sub imperiul aportului de
oxigen, precum și a refluxului de autoreglare a celorlalte sisteme func ționale (respirator,
cardiovascular etc.).
Astfel, vorbim despre:

solicit ări aerobe – în care nevoile de oxigen sunt acoperit e în timpul
desf ăș ur ării efortului;

solicit ări anaerobe – în care efortul se desf ăș oar ă în condi țiile unei datorii de
oxigen (datorie „acoperit ă” abia dup ă terminarea efortului);

solicit ări mixte – în care momentele de solicitare aerob ă sunt intercalate cu
momente, mai lungi sau mai scurte, de solicitare in tens ă anaerob ă (Dr ăgan,
I., 1994).
Solicit ările de natur ă mixt ă sunt specifice jocurilor sportive, în fotbal având ca
dominant ă solicit ările aerobe lactacide.
În jocul de fotbal, vorbim despre un efort mixt, ae rob-anaerob, în care sunt
implicate cele trei procese de eliberare a energiei și anume:

15
1) aerob;
2) anaerob alactacid;
3) anaerob lactacid.
Ca urmare, teoretic, se pot decala cele trei surse de energie utilizabile pentru
contrac ția muscular ă. De fapt, este vorba de descrierea și resinteza ATP, pentru c ă numai
transformarea ATP și ADP+P poate elibera energia necesar ă contrac ției musculare, iar
orice alt ă form ă de energie va trebui s ă aib ă ca finalitate resinteza ATP.
Pe scurt (dup ă Legros, L., 1980, citat de Cojocaru, V., 1995), ac este procese se
caracterizeaz ă prin:
1) procesul anaerob alactacid se bazeaz ă fie pe transformarea ATP în ADP, fie pe
resinteza ATP prin mijlocirea consum ării „pool”-ului fosfa ților (fosfocreatina) care se
găse ște în celula muscular ă. El poate fi „sus ținut” de procesul lactic care produce energia
așa-numit ă „secundar ă”;
2) procesul anaerob lactacid – dac ă efortul continu ă, rezerva de fosfocreatin ă se
epuizeaz ă; urm ătoarea surs ă de energie, necesar ă contrac ției musculare, provine din
transformarea glicogenului în lactat. Energia elibe rat ă va permite, pe de o parte, sciziunea
ADP în AMP și resinteza AMP în ADP (calea a șa-zis ă „primar ă”) și, pe de alt ă parte,
resinteza fosfocreatinei (calea a șa-zis ă „secundar ă”);
3) procesul aerob – dac ă efortul continu ă cu intensitate crescut ă, acidul lactic,
rezultat din transformarea glicogenului, anihileaz ă ac țiunea enzimelor care permit resinteza
glicogenului, iar efortul nu mai poate fi continuat . Dac ă efortul este mai pu țin intens, o
parte din glicogenul transformat în acid piruvic tr ece în ciclul de reac ții numit „ciclul lui
Krebs”, unde, în prezen ța oxigenului, este resintetizat.
Dup ă cum se cunoa ște, posibilit ățile aerobe și anaerobe caracterizeaz ă pragul
func țional al metabolismului energetic (energogenezei), posibilit ățile energetice ale
individului.
În timpul activit ății musculare, diferite mecanisme energetice se anga jeaz ă diferit în
lucru, respectiv, cu o desf ăș urare fazic ă. În acest sens, Demeter A. (1972), men ționeaz ă:
„De la începutul efortului, energogeneza îmbrac ă, pentru câteva minute, un aspect anaerob
și apoi mixt, anaerob-aerob, eforturile cu o durat ă mai mare de trei minute devin din ce în
ce mai aerobe, iar cele cu o durat ă mai mare de 6 minute sunt exclusiv aerobe”.
În jocul de fotbal, eforturile de tip anaerob alact acid și lactacid alterneaz ă cu
momente de refacere și intraefort, momente în care, pe baza hiperventila ției pulmonare și a
energogenezei aerobe, se pl ăte ște o frac țiune mai mare sau mai mic ă din datoria contractat ă

16
în timpul eforturilor anaerobe, în func ție de nivelul mai ridicat sau mai sc ăzut al capacit ății
(Bendiu, P.; Untea, Gh., 1994).
Acest joc sportiv se bazeaz ă pe o complexitate de mi șcări, cu și f ără minge,
efectuate prin lupta direct ă cu adversarul, în condi ții mereu schimb ătoare și de colaborare
cu coechipierii.
Efortul juc ătorului de fotbal este caracterizat de lipsa ac țiunilor ciclice, intensitatea
jocului fiind submaximal ă, dar alternând, pe parcursul celor peste 90 de min ute de joc, în
func ție de desf ăș urare, efortul de intensitate maximal ă (anaerob) cu cel de intensitate
minimal ă (aerob).
Prin urmare, efortul este diferit cantitativ și calitativ, depinzând de:

valoarea adversarului (la nivel de echip ă și de adversitate direct ă);

condi țiile de joc (teren, spectatori, condi ții atmosferice);

nivelul preg ătirii fizice și tehnico-tactice;

postul ocupat în echip ă;

calitatea st ărilor psihice (emotivitate, aten ție, gândire, percep ție etc.);

strategia adoptat ă de echipa de conducere.
Efortul fizic în jocul de fotbal prezint ă anumite caracteristici importante de care
obligatoriu trebuie s ă ținem cont în procesul de preg ătire (Motroc, I. și Cojocaru, V.,
1991).
Astfel, vorbim despre trei tipuri de dificult ăți, și anume:
1) dificult ăți impuse de programul competi țional;
2) dificult ăți impuse de jocul în sine;
3) dificult ăți ce țin de juc ători.
Prima categorie se refer ă la durata lung ă a programului competi țional care se
desf ăș oar ă pe o perioad ă de circa 9 luni, la regularitatea jocurilor care p roduce o solicitare
ritmic ă, la forma sportiv ă a juc ătorilor cu caracter bianual (tur-retur) și la problemele de
form ă sportiv ă privind programul echipei na ționale și a echipelor de club angrenate în
cupele europene.
Vorbind despre jocul în sine, ne referim la durata lung ă a unui meci (peste 90
minute) comparativ cu durata altor sporturi, la ter enul de joc de dimensiuni mari, la
num ărul mare de juc ători, la desf ăș urarea jocului în aer liber indiferent de condi țiile
atmosferice, la activitatea pe întreg parcursul joc ului care se desf ăș oar ă în condi țiile
particip ării permanente (individuale și colective) și mai ales la condi țiile de adversitate și
la cerin țele de solicitare ale fotbalului modern.

17
Dificult ățile ce țin de juc ători se refer ă la caracterul complex al efortului în jocul de
fotbal, la caracteristica tipului de efort în fotba l, la efectuarea execu țiilor tehnico-tactice cu
membrul inferior și la complexitatea componentei tactice având în ved ere dimensiunile
mari ale terenului și num ărul mare de juc ători.
Toate aceste aspecte subliniaz ă caracterul specific și complex al efortului din jocul
de fotbal, precum și extrem de variata activitate prestat ă în teren de juc ători, cu implica ții
metodice deosebite în procesul de preg ătire.

1.5. Forma sportiv ă
Forma sportiv ă (denumit ă de unii autori condi ție fizic ă optim ă) reprezint ă suportul
ob ținerii marilor performan țe, scopul final al antrenamentului juc ătorilor programat într-
un macrociclu de preg ătire.
Aceasta reprezint ă o stare superioar ă de adaptare concretizat ă în ob ținerea celor mai
bune performan țe în jocurile oficiale (campionatul intern, cupe eu ropene, campionate
europene și mondiale). Forma sportiv ă depinde de o serie de factori obiectivi și subiectivi
(Dragnea, A.,; Silvia Mate-Teodorescu, 2002). Dintr e factorii obiectivi, enumer ăm starea
de s ănătate, rezultatele ob ținute în competi ții, rezultatele ob ținute la probele de control,
valorile indicilor func ționali etc., iar dintre cei subiectivi, nivelul pro ceselor și fenomenelor
psihice, dorin ța de antrenament și competi ție, încrederea în for țele proprii, capacitatea de
refacere optim ă etc.
De form ă sportiv ă putem discuta începând chiar de la copii și pân ă la juc ătorii de
mare performan ță , cu precizarea c ă aceasta are un caracter ascendent, determinat de
procesele de maturizare, nivelul aptitudinilor spor tivilor, de stagiu de preg ătire sportiv ă etc.
La juc ătorii de mare performan ță , forma sportiv ă este mai stabil ă decât la juc ătorii
încep ători, având o perioad ă mai îndelungat ă de men ținere la nivel superior.
Ținând cont de cele trei perioade ale unui macrocicl u, eviden țiem caracterul fazic al
formei sportive, și anume:

perioada preg ătitoare, corespunz ătoare fazei de instalare sau de ob ținere a
formei sportive;

perioada competi țional ă, corespunz ătoare fazei de valorificare sau
manifestare a formei sportive;

perioada de tranzi ție corespunz ătoare fazei de scoatere organizat ă din form ă
și refacere a capacit ății de efort.
Forma sportiv ă a juc ătorilor este legat ă și de calendarul competi țional existent în
jocul de fotbal. Acesta fiind structurat în forma j ocurilor de campionat tur-retur, este

18
necesar ă valorificarea formei sportive o perioad ă îndelungat ă (durata turului și returului),
aspect foarte dificil de realizat.
În fotbal, juc ătorii manifest ă un randament optim aproximativ patru-cinci meciuri ,
dup ă care urmeaz ă o perioad ă de sc ădere de dou ă-trei s ăpt ămâni și din nou o cre ștere a
randamentului pentru trei-patru s ăpt ămâni. Vârful de form ă sportiv ă trebuie astfel ob ținut,
încât s ă fie la momentul jocului oficial (jocurilor) cel ma i important din perioada
competi țional ă. (Petrescu T., Dehelean O., 2000).
Durata formei sportive individuale a juc ătorilor de fotbal este influen țat ă de o serie
de factori, dintre care enumer ăm:

vârsta juc ătorilor și motiva ția individual ă pentru devenire sportiv ă
(m ăiestrie sportiv ă) în fotbal;

valoarea sportiv ă a juc ătorilor – talentul pentru fotbal și starea de
antrenament;

starea de s ănătate perfect ă, reprezentat ă de o economie func țional ă maxim ă
în repaus și de posibilitatea de a se concentra și r ăspunde cu întreaga energie
situa țiilor de joc;

capacitatea psiho-fizic ă a juc ătorilor și adaptarea lor la efortul variat din
fotbal, prin executarea simpl ă, rapid ă și eficient ă a mi șcărilor cu și f ără
minge;

viteza de r ăspuns a organismului la cerin țele competi țiilor – jocuri interne și
interna ționale de mare r ăspundere, performan ță ;

valoarea adversarilor și dificultatea competi țiilor la care particip ă echipa si
juc ătorii;

alimenta ția, via ța sportiv ă, excesele, abuzurile și echilibrul total între
substan țele toxice și cele necesare refacerii;

refacerea rapid ă în condi ții diferite de anotimp, starea terenului etc. (cf.
St ănculescu, V.,1999).
Dup ă acela și autor, men ținerea formei sportive în fotbal se poate realiza p rin:
alternarea efortului general cu cel specific, a cel ui aerob cu cel anaerob, schimbarea locului
și mijloacelor de antrenament, mic șorarea duratei antrenamentelor, administrarea
sus țin ătoarelor de efort, rezolvarea tuturor problemelor j uc ătorilor.
Scoaterea din form ă sportiv ă a juc ătorilor este necesar ă chiar dac ă ace știa pot
ob ține înc ă rezultate bune și se realizeaz ă la sfâr șitul perioadei competi ționale sau dup ă
terminarea unei competi ții importante (turneu final al C.E. sau C.M.), prin sc ăderea

19
volumului și a intensit ății efortului și trecerea la lucru nespecific (Petrescu, T.; Dehel ean,
O., 2001).
În multe situa ții, se poate eviden ția ie șirea din form ă sportiv ă a juc ătorilor datorit ă
unor factori perturbatori, cum ar fi: accident ările suferite de ace știa, regimul de via ță
necorespunz ător, st ări conflictuale, efectele suprasolicit ării etc.
În ceea ce prive ște preg ătirea psihologic ă, se poate spune c ă aceasta are o
importan ță deosebit ă în ob ținerea performan țelor superioare prin atingerea formei sportive
optime a juc ătorilor în competi țiile majore din sezonul competi țional.
Nu de pu ține ori, o echip ă a reu șit s ă ob țin ă un rezultat superior prinzând o form ă
sportiv ă optim ă, datorit ă unei mobiliz ări psihice deosebite.
În acest context, nivelul formei sportive se g ăse ște în strâns ă leg ătură cu valoarea
sportiv ă a juc ătorilor, cu talentul și disponibilit ățile lor pentru performan ță , cât și cu
măiestria antrenorilor care st ă la baza afirm ării fotbali știlor, atât pe plan intern, cât și
interna țional. (Cojocaru, V. 1994).

1.6. Antrenamentul individual și individualizat
Corespunz ător obiectivelor și mijloacelor specifice perioadelor de preg ătire –
mezociclurilor – etapelor și microciclurilor, precum și a rezultatelor ob ținute la probele de
control, jocurile de verificare și oficiale, juc ătorilor le sunt organizate forme de
antrenament diferite și adecvate. (Miu, S. 2002).
Astfel exist ă:

Antrenamentul colectiv la care particip ă întregul lot. Este forma de
antrenament folosit ă pe parcursul întregului an de preg ătire.

Antrenamentul individualizat .
Aplicarea în practic ă a antrenamentului individualizat se poate face sub patru forme
de lucru:

în antrenamentul colectiv: când se lucreaz ă cu doi sau mai mul ți deodat ă
(separat ca loc, timp, sarcini, num ăr de repet ări);

în antrenamentul individualizat îndrumat: când spor tivul lucreaz ă singur,
sub îndrumarea antrenorului;

în antrenamentul individual independent: când sport ivul lucreaz ă singur, sub
propria sa conducere, având sau nu indica ții de la antrenor;

în antrenamentul combinat, în care sportivul aplic ă indica țiile pentru
individualizarea preg ătirii sale în fiecare din cele trei forme de antren ament
men ționate mai sus.

20
Individualizarea antrenamentului urm ăre ște modelarea procesului de instruire
sportiv ă în func ție de particularit ățile sportivilor și de efortul specific în vederea ob ținerii
performan țelor maxime. (St ănculescu, G. 2003).
No țiunea de individualizare trebuie în țeleas ă în sensul de tratare individualizat ă,
care se concretizeaz ă prin:

dezvoltarea, instruirea, educarea, perfec ționarea, armonizarea
particularit ăților pozitive individuale referitoare la preg ătirea fizic ă, tehnic ă
și psihologic ă;

prevenirea, frânarea, sc ăderea, înl ăturarea sau corectarea unor deprinderi
gre șite din punct de vedere tehnic.
Tratarea individualizat ă poate și trebuie s ă fie condus ă știin țific în direc ția
performan țelor maxime, ținând seama neîncetat de specificul particularit ăților individuale
și de cerin țele postului.
Unii autori și sportivi în țeleg prin antrenamente individuale numai o activita te
pentru specializarea pe posturi care nu se poate re aliza prin antrenamentul în comun.
Prin individualizare trebuie s ă se în țeleag ă îns ă procesul de cunoa ștere complex ă și
complet ă a particularit ăților sportivului și antrenarea lui pentru performan ță folosind
metode și mijloace adaptate atât particularit ăților sportivului cât și cerin țelor fotbalului
modern. (St ănculescu, G. 2003).
Pentru fotbalul de performan ță și de mare performan ță , o preg ătire pe baze
știin țifice este de neconceput f ără aplicarea individualiz ării, devenit ă principiu al
antrenamentului modern și totodat ă form ă de aplicare a principiului accesibilit ății.
Prin individualizare se în țelege adaptarea tehnicii sportive și a procesului de
instruire și educa ție la particularit ățile fiec ărui juc ător. Este vorba despre o tratare
diferen țiat ă a juc ătorilor în raport cu aceste particularit ăți, în activitatea de realizare a
obiectivelor și sarcinilor fiec ărei forme de organizare a preg ătirii sportive. (St ănculescu, G.
2003).
Când sportivii avansa ți nu mai progreseaz ă de și au posibilit ăți înc ă nevalorificate,
antrenamentele individual și individualizat trebuie adâncite și am ănun țite.
Când vrem s ă dirij ăm gradul de antrenament al fiec ărui juc ător în concordan ță cu
cerin țele calendarului competi țional, folosim antrenamentul individualizat.
Pentru sportivii suferinzi, convalescen ți, în perioade de refacere a formei sportive,
antrenamentul individualizat ofer ă cele mai bune condi ții. (Motroc, I., Cojocaru V., 1991).
Individualizarea trebuie s ă se aplice în toate aspectele preg ătirii sportive începând
cu dezvoltarea fizic ă, continuând cu dezvoltarea fizic ă specific ă, cu ini țierea și instruirea

21
de baz ă pe componente ale antrenamentului, insistând pe sp ecializarea pe posturi, tratând
toate aspectele vie ții și muncii sportivului. (St ănculescu, G. 2003).
Colaborarea cu medicul, psihologul și al ți oameni de știin ță , sprijin ă efortul de a
ridica nivelul știin țific al metodicii antrenamentului individualizat în fotbal.
Elementul de baz ă asupra c ăruia se exercit ă ac țiunea metodelor știin țifice de
preg ătire sportiv ă este juc ătorul, privit ca individ, ca personalitate care est e caracterizat ă de
anumite particularit ăți individuale.
Individualizarea trebuie s ă se bizuie pe caracterizarea complet ă a individului. Pe
baza caracteriz ării complete, din care reies diferen țele individuale se poate alc ătui
programul de instruire sportiv ă.
Când dorim s ă ob ținem performan țe maxime posibile pentru fiecare sportiv se
impun urm ătoarele probleme de baz ă:

cunoa șterea exact ă a capacit ății maxime de efort a juc ătorului respectiv prin
metode de cercetare cât mai obiective;

adaptarea individului la specificul efortului;

adaptarea muncii la particularit ățile individuale. (Motroc, I., Cojocaru V.,
1991).
Aplicarea complet ă și just ă a individualiz ării preg ătirii sportive constituie o
activitate complex ă cu un mare volum de munc ă fizic ă, psihic ă și intelectual ă desf ăș urat ă
la o înalt ă tensiune nervoas ă, cu un mare consum de energie necesitând con știin ța unei
mari r ăspunderi în scopul realiz ării performan țelor maxime în continua lor dep ăș ire.
Prin specificul lui, jocul de fotbal amplific ă mult num ărul de elemente de care
trebuie s ă se țin ă seama în realizarea individualiz ării. (Miu, S. 2002).
Acest specific ridic ă probleme care trebuie tratate diferen țiat datorit ă pe de o parte
num ărului remarcabil de procedee tehnice pe care juc ătorul trebuie s ă le înve țe, s ă le
perfec ționeze, pe de alt ă parte s ă le aplice în joc individual, în colaborare cu part enerii și în
lupt ă cu adversarii.
Tot prin intermediul individualiz ării se rezolv ă și situa țiile tactice speciale din
timpul meciurilor ca de exemplu: marcarea unui adve rsar, strict, la intercep ție, pressing-ul,
etc.
Aspectele metodice în care se reflect ă și care sunt influen țate de individualizare
sunt urm ătoarele:

Planificarea curent ă și cea de perspectiv ă

Obiectivele și sarcinile fiec ărui juc ător se concretizeaz ă în planul individual
de antrenament.

22

Eficacitatea acestui plan depinde de m ăsura în care antrenorul reu șește s ă
determine obiectiv și realist profilul actual și de perspectiv ă ale fiec ărui
juc ător.

Formele de organizare a preg ătirii sportivilor:
o ciclul de antrenament;
o lec ția de antrenament. (St ănculescu, G. 2003).
În cadrul ciclului se vor prevedea exerci ții speciale pentru anumi ți juc ători și mai
ales indica ții privind dozarea antrenamentului stabilit ă prin prisma: volumului, intensit ății
și complexit ății efortului.
Metodele de instruire:

pentru unii juc ători exersarea se va aplica sub forma unui num ăr foarte mare
de repet ări stereotipe;

pentru al ții – exerci ții complexe, grupate în serii cu un num ăr redus de
exerci ții; între seriile scurte preconizate, de la caz la caz, se vor da pauze sau
se vor executa alte exerci ții diferite atât ca orientare metodic ă cât și ca
procedee tehnice. (Motroc, I., Cojocaru V., 1991).
Corectarea gre șelilor de execu ție – se va ține seama de particularit ățile de ordin
psihic ale juc ătorilor.
Înc ălzirea juc ătorilor înainte de meci presupune o accentuat ă aplicare a
individualiz ării în privin ța con ținutului, intensit ății și duratei.
Atât antrenamentul individual cât și cel individualizat constituie o activitate
complex ă cu un mare volum de munc ă fizic ă, psihic ă și intelectual ă desf ăș urat ă la o înalt ă
tensiune nervoas ă, cu un mare consum de energie necesitând con știin ța unei mari
răspunderi în scopul realiz ării performan țelor maxime în continua lor dep ăș ire. (Miu, S.
2002).
În fotbalul de mare performan ță sunt împinse tot mai departe limitele tuturor
factorilor care contribuie la ob ținerea m ăiestriei: capacitatea biologic ă a juc ătorilor pentru
efort, timpul de preg ătire, capacitatea intelectual ă și pedagogic ă a antrenorului,
posibilit ățile și facilit ățile administrativ-organizatorice, cercetarea și aplicarea datelor
știin ței în preg ătirea juc ătorilor, condi țiile socio-pedagogice ale acestui complex proces de
preg ătire și nu lipsit ă de importan ță și influen ță a motiva ției morale dar mai ales materiale.
Permanenta acumulare de cuno știn țe teoretice și deprinderi practice de organizare și
conducere a procesului instructiv-educativ, începân d chiar de pe b ăncile studen ției și
continuat ă pe parcursul carierei de antrenor, este singurul s uport al dobândirii experien ței
și profesionalismului cerut de fotbalul modern. (Mot roc, I., Cojocaru V., 1991).

23
Capitolul II
Material și metod ă

2.1. Metodele
Metodele folosite pentru realizarea lucr ării au fost:

Stabilirea temei (faza preliminar ă, împreun ă cu profesorul coordonator);

Selec ția, analiza și organizarea surselor de informare;

Documentarea și cercetarea bibliografic ă (este o metod ă indispensabil ă în
cercetare, mai ales în aceast ă perioad ă în care explozia informa țional ă se
manifest ă în mod pregnant, fapt ce determin ă perisabilitatea informa țiilor în
toate domeniile de activitate. În consecin ță înainte de a începe propriu-zis
cercetarea, este necesar ă o documentare cu informa ții la zi asupra temei
abordate; de asemenea, documentarea permanent ă, sistematic ă și adecvat ă
este un act obligatoriu);

Definitivarea temei;

Prelucrarea, analiza și interpretarea datelor (a fost folosit ă pentru preluarea
datelor și întabelarea lor);

Redactarea lucr ării.

2.2. Material și subiec ți
Având în vedere scopul acestei lucr ări, acela de a efectua un studiu privind
ascensiunea echipei de fotbal FC Viitorul Constan ța, în liga I, am avut ca obiect de studiu
istoricul echipei și rezultatele ob ținute, începând cu anul 2012, an în care promova în
primul e șalon fotbalistic de la noi din țar ă.
În anul 2012 , la trei ani de la înfiin țare, Viitorul promoveaz ă în Liga I.
Componen ța lotului de juc ători:
Portari = M. Bolboa șă 27 ani, C. Vâtc ă 35 ani, A. Buzbuchi 23 ani
Funda și = L. Turcu 30 ani, F. Bejan 26 ani, A. Pu țanu 23 an, I. Larie 30 ani, A.
To șca 25 ani, M. B ăla șa 22 ani, S. Mladen 25 ani, B. Mitache 23 ani. A. I acob 28 ani
Mijloca și = V. Cristocea 36 ani, G. C ălin țaru 28 ani, A. Laz ăr 26 ani, G. Iancu 23
ani, A. Chi țu 26 ani, B. Țîru 23 ani, A. Târnovan 21 ani, V. P ăcuraru 29 ani, M. Onica ș 27
ani, C. Herea 27 ani, A. Mitri ță 22 ani, R. Benzar 25 ani, A. Va ștag 23 ani, A. Cârstocea 25
ani, R. Marin 20 ani

24
Atacan ți = D. Alibec 26 ani, C. Gavra 24 ani, V. Rusu 26 a ni, N. Dic ă 37 ani, B.
Nikolov 22 ani, M. Albu 26 ani, I. Vîn ă 22 ani, C. Cristea 28 ani.

Sezonul 2013-2014
Portari = C. Vâtc ă 35 ani, A. Buzbuchi 23 ani, D. Balauru 27 ani, M. Bolboa șă 27
ani
Funda și = S. Moga 25 ani, B. Mitrea 29 ani, F. Bejan 26 a ni, A. Pu țanu 23 ani, I.
Larie 30 ani, A. To șca 25 ani, S. Ghionea 38 ani, C. Perju 21 ani, M. B ăla șa 22 ani, C.
Achim 21 ani, Thiago Araujo 29 ani, C. Manea 19 ani
Mijloca și = A. B ălu ță 23 ani, A. Laz ăr 26 ani, F. T ănase 22 ani, B. Țîru 23 ani, A.
Târnovan 21 ani, R. Marin 21 ani, I. Șerban 25 ani, C. Daminu ță 27 ani, A. Mitri ță 22 ani,
R. Benzar 25 ani, P. Iacob 20 ani, M. Emerson 26 an i, A. Cârstocea 25 ani
Atacan ți = C. Gavra 24 ani, I. N ăst ăsie 25 ani, M. Axente 30 ani, V. Rusu 26 ani,
N. Dic ă 37 ani, B. Nikolov 22 ani, I. Vîn ă 22 ani.

Sezonul 2014-2015
Portari = S. Albu ț 36 ani, C. C ăbuz 20 ani, A. Tordai 20 ani, A. Buzbuchi 23 ani, D .
Balauru 27 ani
Funda și = S. Moga 25 ani, B. Mitrea 29 ani, C. Manea 19 a ni, A. Pu țanu 23 ani, I.
Mamele 32 ani, D. Nedelcu 20 ani, P. Pârvulescu 28 ani, C. Perju 21 ani, R. Hodorogea 22
ani, A. Șeroni 30 ani
Mijloca și = C. Munteanu 38 ani, C. Casap 18 ani, F. T ănase 22 ani, A. Pi ț 33 ani,
A. Sava 26 ani, S. Pan ă 25 ani, B. Țîru 23 ani, R. Marin 21 ani, B. Nicoli ță 32 ani, I. Hagi
18 ani, C. Daminu ță 27 ani, D. Gheorghe 21 ani, A. Mitri ță 22 ani, R. Benzar 25 ani, M.
An đelkovi ć 32 ani, A. Neac șa 25 ani, A. Cârstocea 25 ani, P. Iacob 20 ani
Atacan ți = C. Gavra 24 ani, I. N ăst ăsie 25 ani, N. Bonilla 26 ani, V. Rusu 26 ani, A.
Mărku ș 24 ani, B. Nikolov 22 ani, F. Cioabl ă 21 ani, I. Vîn ă 22 ani, F. Coman 19 ani,
Henrique 30 ani.

Sezonul 2015-2016
Portari = Peçanha 37 ani, S. Albu ț 36 ani, A. Buzbuchi 23 ani, V. Rîmniceanu 27
ani, A. Tordai 20 ani, R. Murariu 18 ani
Funda și = T. B ălu ță 18 ani, D. Nedelcu 20 ani, R. Boboc 18 ani, C. Mun teanu 36
ani, C. Mi șel ăricu 27 ani, R. Ciupe 33 ani, B. Mitache 23 ani, K. Boli 25 ani, B. Mitrea 29
ani, R. Hodorogea 22 ani, C. Perju 21 ani V. Ghi ță 18 ani, S. Kilyen 19 ani

25
Mijloca și = F. T ănase 22 ani, A. Cicâld ău 19 ani, B. Nicoli ță 32 ani, F. Cernat 37
ani, H. Goulon 28 ani, Pablo 30 ani, V. Achim 28 an i, A. Aganovi ć 29 ani, A. Chi țu 26 ani,
A. Cârstocea 25 ani, R. Benzar 25 ani, I. Filip 28 ani, A. Mitri ță 22 ani, B. Țîru 23 ani, R.
Marin 21 ani, P. Iacob 20 ani, A. Ciobanu 19 ani, I . Hagi 18 ani, C. Casap 18 ani, D.
Dumitrescu 18 ani, R. Vidr ăsan 18 ani
Atacan ți = D. Dr ăgu ș 17 ani, V. Rusu 26 ani, C. Gavra 24 ani, I. Vîn ă 22 ani, C.
Ganea 24 ani, F. Coman 19 ani, A. M ățan 17 ani.
Sezonul 2016-2017
Portari = A. Tordai 20 ani, V. Rîmniceanu 27 ani, A. Buzbuch i 23 ani
Funda și = S. R ădoi 31 ani, T. B ălu ță 18 ani, D. Nedelcu 20 ani, K. Boli 25 ani, R.
Hodorogea 22 ani, V. Ghi ță 18 ani, S. Kilyen 19 ani, B. Mitache 23 ani, S. Ml aden 25 ani
Mijloca și = R. Benzar 25 ani, C. Casap 18 ani, G. Iancu 23 ani, B. Țîru 23 ani, D.
Dumitrescu 18 ani, A. Cicâld ău 19 ani, A. Chi țu 26 ani, F. Purece 25 ani, A. Neni ță 20 ani,
N. Ro șu 23 ani, A. Ciobanu 19 ani
Atacan ți = V. Morar 23 ani, A. M ățan 17 ani, C. Ganea 24 ani, I. Vîn ă 22 ani, A.
Stoica19 ani, F. Coman 19 ani, G. Țucudean 26 ani.

26
Capitolul III
Rezultate

Tabel 1. Sezon competi țional 2012-2013
Nr. crt. Ziua Data Echipa gazd ă Scor Echipa oaspete
1 Lu 23/07/12 Viitorul 2 – 2 Bra șov
2 Lu 30/07/12 Concordia Chiajna 1 – 1 Viitorul
3 Du 05/08/12 Viitorul 0 – 0 Astra
4 Du 12/08/12 Universitatea Cluj 2 – 1 Viitorul
5 Lu 20/08/12 Viitorul 0 – 1 Gaz Metan Media ș
6 Lu 27/08/12 Ceahl ăul Piatr… 0 – 3 Viitorul
7 Du 02/09/12 Viitorul 2 – 2 Vaslui
8 Sb 15/09/12 O țelul 1 – 1 Viitorul
9 Lu 24/09/12 Viitorul 1 – 0 CSM Ia și
10 Du 30/09/12 Rapid Bucure ști 2 – 1 Viitorul
11 Sb 06/10/12 Viitorul 1 – 2 Petrolul Ploie ști
12 Jo 18/10/12 CFR Cluj 0 – 1 Viitorul
13 Lu 29/10/12 Viitorul 2 – 0 Pandurii Târgu Jiu
14 Vi 02/11/12 Gloria Bistri ța 1 – 1 Viitorul
15 Du 11/11/12 Viitorul 0 – 4 FCSB
16 Sb 17/11/12 Viitorul 1 – 1 Dinamo Bucure ști
17 Lu 26/11/12 Turnu Severin 2 – 2 Viitorul
18 Sb 01/12/12 Bra șov 3 – 1 Viitorul
19 Lu 10/12/12 Viitorul 1 – 1 Concordia Chiajna
20 Lu 25/02/13 Astra 2 – 0 Viitorul
21 Sb 02/03/13 Viitorul 1 – 1 Universitatea Cluj
22 Vi 08/03/13 Gaz Metan Media ș 4 – 1 Viitorul
23 Du 17/03/13 Viitorul 2 – 2 Ceahl ăul Piatr…
24 Lu 01/04/13 Vaslui 3 – 2 Viitorul
25 Lu 08/04/13 Viitorul 0 – 0 O țelul
26 Lu 15/04/13 CSM Ia și 1 – 2 Viitorul
27 Sb 20/04/13 Viitorul 1 – 2 Rapid Bucure ști
28 Sb 27/04/13 Petrolul Ploie ști 3 – 0 Viitorul
29 Du 05/05/13 Viitorul 0 – 2 CFR Cluj
30 Jo 09/05/13 Pandurii Târgu Jiu 4 – 1 Viitorul
31 Lu 13/05/13 Viitorul 2 – 0 Gloria Bistri ța
32 Du 19/05/13 FCSB 2 – 5 Viitorul
33 Vi 24/05/13 Dinamo Bucure ști 2 – 3 Viitorul
34 Jo 30/05/13 Viitorul 3 – 4 Turnu Severin

27
Tabel 2. Clasament sezon competi țional 2012-2013

Pozi ția Echipa MJ V E Î GM GP G Pct
1 Steaua (C) 34 24 7 3 74 29 +45 79
2 Pandurii 34 19 6 9 57 43 +14 63
3 Petrolul 34 16 14 4 60 34 +26 62
4 Astra 34 17 9 8 64 37 +27 60
5 Vaslui 34 16 10 8 50 33 +17 58
6 Dinamo 34 16 8 10 48 40 +8 56
7 Bra șov 34 14 9 11 50 51 −1 51
8 Rapid 34 13 10 11 35 35 0 49
9 CFR Cluj 34 12 13 9 56 39 +17 49
10 Gaz Metan 34 12 10 12 42 46 −4 46
11 O țelul 34 11 10 13 38 42 −4 43
12 Universitatea Cluj 34 10 8 16 39 55 −16 38
13 Viitorul 34 8 12 14 45 57 −12 36
14 Ceahl ăul 34 9 7 18 41 59 −18 34
15 Concordia 34 7 12 15 29 49 −20 33
16 Turnu Severin 34 7 11 16 36 47 −11 32
17 Ia și 34 7 5 22 30 50 −20 26
18 Gloria Bistri ța 34 3 9 22 21 69 −48 18

În chiar primul an al existen ței sale pe prima scen ă fotbalistic ă a ță rii, FC Viitorul a
uimit Liga I. Cu cea mai fraged ă medie de vârst ă a campionatului (21.6 ani), Viitorul a
înregistrat victorii de r ăsunet în fa ța granzilor campionatului: 1-0 contra campioanei CF R
Cluj, 5-2 cu Steaua și 3-2 cu Dinamo. Meritele au fost cu atât mai mari cu cât toate aceste
victorii au fost înregistrate în deplasare. Rezulta tele nu puteau trece neobservate de
selec ționerul din acea vreme, Victor Pi țurc ă, acesta convocându-i în anturajul lotului
na țional pe Aurelian Chi țu, Denis Alibec, Alexandru Buzbuchi și Mihai B ăla șa. FC
Viitorul a continuat s ă promoveze tinere talente, iar scopul pentru care a fost creat ă echipa,
anume vânzarea de juc ători, a fost atins. Astfel, Gabriel Iancu a ajuns î n curtea Stelei,
Aurelian Chitu a fost transferat în Fran ța la Valenciennes, iar Mihai B ăla șa și Ionu ț Vîn ă
au ajuns la AS Roma. În plus, FC Viitorul l-a readu s în fotbalul de mare performan ță pe
Denis Alibec, atacantul const ănțean ajungând la Bologna dup ă un sezon remarcabil în
tricoul Viitorului. (fcviitorul.ro)

28

Tabel 3. Sezon competi țional 2013-2014
Nr. crt. Ziua Data Echipa gazd ă Scor Echipa oaspete
1 Du 21/07/13 Viitorul 0 – 4 Astra
2 Du 28/07/13 Rapid Bucure ști ANUL Viitorul
3 Lu 05/08/13 Viitorul 0 – 0 Dinamo Bucure ști
4 Sb 10/08/13 CFR Cluj 2 – 1 Viitorul
5 Du 18/08/13 Viitorul 0 – 0 Gaz Metan Media ș
6 Vi 23/08/13 S ăgeata N ăvodari 3 – 1 Viitorul
7 Lu 16/09/13 Viitorul 0 – 0 Boto șani
8 Vi 20/09/13 ACS Poli Timi șoara 0 – 0 Viitorul
9 Du 29/09/13 Viitorul 2 – 0 Vaslui
10 Vi 04/10/13 Bra șov 4 – 0 Viitorul
11 Vi 18/10/13 FCSB 4 – 0 Viitorul
12 Vi 25/10/13 Viitorul 1 – 0 Corona Bra șov
13 Lu 04/11/13 Universitatea Cluj 3 – 1 Viitorul
14 Du 10/11/13 Viitorul 0 – 1 Pandurii Târgu Jiu
15 Lu 25/11/13 Petrolul Ploie ști 3 – 0 Viitorul
16 Sb 30/11/13 Viitorul 4 – 3 O țelul
17 Du 08/12/13 Ceahl ăul Piatr… 0 – 0 Viitorul
18 Sb 14/12/13 Astra 2 – 0 Viitorul
19 Ma 17/12/13 Viitorul 1 – 1 Concordia Chiajna
20 Sb 21/12/13 Concordia Chiajna 1 – 2 Viitorul
21 Du 23/02/14 Dinamo Bucure ști 1 – 2 Viitorul
22 Vi 28/02/14 Viitorul 1 – 1 CFR Cluj
23 Du 09/03/14 Gaz Metan Media ș 4 – 0 Viitorul
24 Vi 14/03/14 Viitorul 0 – 0 S ăgeata N ăvodari
25 Du 23/03/14 Boto șani 3 – 1 Viitorul
26 Sb 29/03/14 Viitorul 1 – 2 ACS Poli Timi șoara
27 Vi 04/04/14 Vaslui 0 – 1 Viitorul
28 Lu 14/04/14 Viitorul 0 – 0 Bra șov
29 Lu 21/04/14 Viitorul 0 – 3 FCSB
30 Lu 28/04/14 Corona Bra șov 0 – 4 Viitorul
31 Du 04/05/14 Viitorul 1 – 0 Universitatea Cluj
32 Jo 08/05/14 Pandurii Târgu Jiu 1 – 1 Viitorul
33 Du 11/05/14 Viitorul 2 – 0 Petrolul Ploie ști
34 Vi 16/05/14 O țelul 4 – 1 Viitorul

29

Tabel 4. Clasament sezon competi țional 2013-2014
Pozi ția Echipa MJ V E Î GM GP G Pct
1 Steaua (C) 34 22 11 1 71 20 +51 77
2 Astra (TQ) 34 22 6 6 70 28 +42 72
3 Petrolul (TQ) 34 18 14 2 53 20 +33 68
4 Dinamo 34 17 8 9 52 34 +18 59
5 CFR Cluj (Q) 34 13 12 9 44 33 +11 51
6 Vaslui (R) 34 15 6 13 38 32 +6 51
7 Pandurii (Q) 34 14 8 12 59 39 +20 50
8 Boto șani 34 12 7 15 36 52 −16 43
9 Ceahl ăul 34 10 11 13 27 31 −4 41
10 O țelul 34 12 5 17 43 52 −9 41
11 Universitatea Cluj 34 11 7 16 29 46 −17 40
12 Viitorul 34 10 10 14 29 50 −21 40
13 Gaz Metan 34 10 9 15 32 38 −6 39
14 Concordia 34 10 9 15 34 47 −13 39
15 Bra șov 34 9 11 14 32 40 −8 38
16 Poli Timi șoara (R) 34 10 8 16 26 42 −16 38
17 Săgeata N ăvodari (R) 34 10 8 16 32 54 −22 38
18 Corona Bra șov (R) 34 2 8 24 20 69 −49 14

La al doilea sezon petrecut în Liga I, FC Viitorul a reu șit un parcurs bun și a
încheiat campionatul Ligii I pe pozi ția a 12-a. FC Viitorul a avut cel mai tân ăr lot dintre
cele 18 competitoare, pe parcursul campionatului ev oluând în prima liga 14 juc ători
proveni ți din propria Academie. FC Viitorul a devenit și echipa care a dat cel mai tân ăr
debutant din întreaga istorie a echipei na ționale a României. La doar 16 ani și 10 luni,
Cristian Manea a debutat pentru na ționala României, evoluând pe întreaga durata a celo r
90 de minute în amicalul contra Albaniei (31 mai 20 14, 1-0 pentru România).
(fcviitorul.ro)

30

Tabel 5. Sezon competi țional 2014-2015
Nr. crt. Ziua Data Echipa gazd ă Scor Echipa oaspete
1 Mi 21/05/14 Viitorul 1 – 0 Ceahl ăul Piatr…
2 Lu 28/07/14 CSM Ia și 0 – 0 Viitorul
3 Vi 01/08/14 Viitorul 1 – 2 Rapid Bucure ști
4 Vi 08/08/14 CS U Craiova 2 – 2 Viitorul
5 Lu 18/08/14 Viitorul 0 – 2 CFR Cluj
6 Sb 23/08/14 Pandurii Târgu Jiu 1 – 1 Viitorul
7 Sb 30/08/14 Viitorul 0 – 1 FCSB
8 Sb 13/09/14 Viitorul 2 – 0 Ceahl ăul Piatr…
9 Vi 19/09/14 Gaz Metan Media ș 3 – 1 Viitorul
10 Du 28/09/14 Viitorul 1 – 3 Petrolul Ploie ști
11 Du 05/10/14 Astra 0 – 1 Viitorul
12 Sb 18/10/14 Viitorul 3 – 0 O țelul
13 Sb 25/10/14 Universitatea Cluj 2 – 2 Viitorul
14 Lu 03/11/14 Viitorul 0 – 0 Târgu Mure ș
15 Vi 07/11/14 Dinamo Bucure ști 2 – 3 Viitorul
16 Vi 21/11/14 Viitorul 2 – 2 Concordia Chiajna
17 Du 30/11/14 Bra șov 1 – 3 Viitorul
18 Vi 05/12/14 Viitorul 1 – 2 Boto șani
19 Vi 20/02/15 Viitorul 0 – 3 CSM Ia și
20 Lu 02/03/15 Rapid Bucure ști 0 – 0 Viitorul
21 Du 08/03/15 Viitorul 1 – 1 CS U Craiova
22 Du 15/03/15 CFR Cluj 1 – 2 Viitorul
23 Jo 19/03/15 Viitorul 4 – 0 Pandurii Târgu Jiu
24 Du 22/03/15 FCSB 4 – 1 Viitorul
25 Du 05/04/15 Ceahl ăul Piatr… 1 – 2 Viitorul
26 Mi 08/04/15 Viitorul 1 – 0 Gaz Metan Media ș
27 Lu 13/04/15 Petrolul Ploie ști 1 – 2 Viitorul
28 Sb 18/04/15 Viitorul 2 – 0 Astra
29 Du 26/04/15 O țelul 3 – 0 Viitorul
30 Mi 29/04/15 Viitorul 1 – 1 Universitatea Cluj
31 Sb 02/05/15 Târgu Mure ș 6 – 1 Viitorul
32 Vi 08/05/15 Viitorul 0 – 2 Dinamo Bucure ști
33 Du 17/05/15 Concordia Chiajna 2 – 0 Viitorul
34 Sb 23/05/15 Viitorul 0 – 2 Bra șov

31

Tabel 6. Clasament sezon competi țional 2014-2015
Pozi ția Echipa MJ V E Î GM GP G Pct
1 Steaua 34 22 5 7 59 23 +36 71
2 Târgu Mure ș 34 20 8 6 51 25 +26 68
3 CFR Cluj 34 16 9 9 46 29 +17 57
4 Astra 34 15 12 7 53 27 +26 57
5 CSU Craiova 34 14 11 9 40 34 +6 53
6 Petrolul 34 14 10 10 42 30 +12 52
7 Dinamo 34 13 9 12 47 44 +3 48
8 Boto șani 34 12 11 11 40 43 −3 47
9 Pandurii 34 12 9 13 47 42 +5 45
10 Ia și 34 11 10 13 31 39 −8 43
11 Viitorul 34 11 10 13 44 54 −10 43
12 Concordia 34 9 14 11 39 44 −5 41
13 Gaz Metan 34 8 15 11 29 34 −5 39
14 Bra șov 34 9 9 16 33 46 −13 36
15 Universitatea Cluj 34 8 11 15 29 41 −12 35
16 Rapid 34 8 9 17 21 42 −21 33
17 O țelul 34 7 11 16 24 45 −21 32
18 Ceahl ăul 34 6 9 19 25 58 −33 27

La al treilea sezon petrecut pe prima scen ă fotbalistic ă a țării, FC Viitorul a reu șit
un parcurs bun și a încheiat campionatul Ligii I pe pozi ția a 11-a. Din nou, FC Viitorul a
avut cel mai tân ăr lot dintre cele 18 competitoare, pe parcursul cam pionatului evoluând în
prima lig ă 19 juc ători proveni ți din propria Academie. Din etapa a 8-a banca tehni c ă a
echipei a fost preluat ă de Gheorghe Hagi, care a asigurat un final lini știtor de campionat.
Mai mult, FC Viitorul a fost foarte aproape de a ob ține un loc de Cupa UEFA. În ultima
etap ă a sezonului 2014/2015. (fcviitorul.ro)

32

Tabel 7. Sezon competi țional 2015-2016
Nr.
crt. Ziua Data Echipa gazd ă Scor Echipa oaspete
1 Sb 11/07/15 Viitorul 2 – 2 CFR Cluj
2 Lu 20/07/15 Boto șani 2 – 2 Viitorul
3 Sb 25/07/15 Viitorul 1 – 1 Dinamo Bucure ști
4 Du 02/08/15 Astra 2 – 2 Viitorul
5 Du 09/08/15 Viitorul 1 – 0 Târgu Mure ș
6 Mi 12/08/15 CS U Craiova 1 – 2 Viitorul
7 Lu 17/08/15 Viitorul 3 – 1 Concordia Chiajna
8 Vi 21/08/15 Viitorul 4 – 0 ACS Poli Timi șoara
9 Du 30/08/15 FCSB 1 – 0 Viitorul
10 Lu 14/09/15 Viitorul 3 – 0 Voluntari
11 Sb 19/09/15 CSM Ia și 0 – 0 Viitorul
12 Sb 26/09/15 Viitorul 1 – 0 Petrolul Ploie ști
13 Vi 02/10/15 Pandurii Târgu Jiu 1 – 0 Viitorul
14 Lu 19/10/15 CFR Cluj 1 – 2 Viitorul
15 Lu 26/10/15 Viitorul 3 – 1 Boto șani
16 Lu 02/11/15 Dinamo Bucure ști 1 – 5 Viitorul
17 Vi 06/11/15 Viitorul 1 – 2 Astra
18 Du 22/11/15 Târgu Mure ș 2 – 2 Viitorul
19 Sb 28/11/15 Viitorul 4 – 0 CS U Craiova
20 Ma 01/12/15 Concordia Chiajna 2 – 2 Viitorul
21 Sb 05/12/15 ACS Poli Timi șoara 1 – 2 Viitorul
22 Lu 14/12/15 Viitorul 0 – 1 FCSB
23 Lu 21/12/15 Voluntari 2 – 3 Viitorul
24 Sb 13/02/16 Viitorul 1 – 2 CSM Ia și
25 Du 21/02/16 Petrolul Ploie ști 1 – 2 Viitorul
26 Lu 29/02/16 Viitorul 1 – 3 Pandurii Târgu Jiu
27 Sb 05/03/16 Astra 2 – 0 Viitorul
28 Sb 12/03/16 Pandurii Târgu Jiu 1 – 1 Viitorul
29 Sb 19/03/16 Viitorul 1 – 3 FCSB
30 Jo 31/03/16 Târgu Mure ș 1 – 1 Viitorul
31 Lu 04/04/16 Viitorul 1 – 2 Dinamo Bucure ști
32 Sb 09/04/16 Viitorul 1 – 3 Astra
33 Lu 18/04/16 Viitorul 0 – 2 Pandurii Târgu Jiu
34 Sb 23/04/16 FCSB 3 – 0 Viitorul
35 Lu 02/05/16 Viitorul 6 – 1 Târgu Mure ș
36 Vi 06/05/16 Dinamo Bucure ști 3 – 3 Viitorul

33
Tabel 8. Clasament sezon competi țional 2015-2016
Pozi ția Echipa MJ V E Î GM GP G Pct
1 Astra 26 14 9 3 42 29 +13 51
2 Dinamo 26 13 9 4 36 24 +12 48
3 Pandurii 26 13 8 5 35 26 +9 47
4 Viitorul 26 13 7 6 49 30 +19 46
5 Steaua 26 12 8 6 35 25 +10 44
6 ASA 26 9 11 6 27 21 +6 38
7 Ia și 26 9 10 7 22 25 −3 37
8 CSU Craiova 25 8 7 10 26 27 −1 31
9 CFR Cluj 26 9 10 7 31 25 +6 27
10 Boto șani 26 6 8 12 30 35 −5 26
11 Timi șoara 26 5 10 11 24 35 −11 25
12 Voluntari 26 5 9 12 28 42 −14 24
13 Concordia 26 3 8 15 22 46 −24 17
14 Petrolul 26 2 8 16 17 34 −17 8

Tabel 9. Play-Off
Pozi ția Echipa MJ V E Î GM GP G Pct
1 Astra 10 7 1 2 20 9 +11 48
2 Steaua 10 6 3 1 18 8 +10 43
3 Pandurii 10 3 6 1 12 7 +5 39
4 Dinamo 10 2 6 2 12 15 −3 36
5 Viitorul 10 1 3 6 14 21 −7 29
6 Târgu Mure ș 10 0 3 7 8 24 −16 22

Tabel 10. Play-Aut
Pozi ția Echipa MJ V E Î GM GP G Pct
1 Ia și 14 5 5 4 17 15 +2 39
2 CSU Craiova 14 7 2 5 19 17 +2 39
3 Boto șani 14 7 4 3 29 19 +10 38
4 CFR Cluj 14 6 4 4 25 13 +12 36
5 Concordia 14 7 5 2 19 13 +6 35
6 Voluntari 14 5 2 7 19 20 −1 29
7 Timi șoara 14 1 4 9 14 36 −22 20
8 Petrolul 14 4 2 8 9 18 −9 18

Abia la cap ătul celui de-al patrulea sezon petrecut în Liga I F C Viitorul a reu șit s ă
se califice în cupele europene. Aliniind din nou ce l mai tân ăr lot din Liga I, forma ția
antrenat ă de Gheorghe Hagi a reu șit s ă se califice în Play-Off și a încheiat campionatul pe
locul 5 ob ținând calificarea în Europa League. Aventura europe an ă a fost scurt ă îns ă
extrem de benefic ă pentru tinerii juc ători ai Viitorului, care au fost elimina ți în turul al II-
lea preliminar de Gent. (fcviitorul.ro)

34

Tabel 11. Sezon competi țional 2016-2017
Nr. crt. Ziua Data Echipa gazd ă Scor Echipa oaspete
1 Vi 22/07/16 Voluntari 0 – 1 Viitorul
2 Du 31/07/16 Viitorul 1 – 3 FCSB
3 Du 07/08/16 Gaz Metan Media ș 2 – 1 Viitorul
4 Du 14/08/16 Viitorul 3 – 1 Târgu Mure ș
5 Vi 19/08/16 CSM Ia și 0 – 0 Viitorul
6 Du 28/08/16 CS U Craiova 2 – 1 Viitorul
7 Lu 12/09/16 Viitorul 2 – 1 Concordia Chiajna
8 Vi 16/09/16 Boto șani 1 – 2 Viitorul
9 Ma 20/09/16 Viitorul 1 – 1 Dinamo Bucure ști
10 Vi 23/09/16 Pandurii Târgu Jiu 0 – 1 Viitorul
11 Du 02/10/16 Viitorul 1 – 0 Astra
12 Lu 17/10/16 ACS Poli Timi șoara 1 – 0 Viitorul
13 Vi 21/10/16 Viitorul 2 – 1 CFR Cluj
14 Lu 31/10/16 Viitorul 2 – 1 Voluntari
15 Du 06/11/16 FCSB 2 – 0 Viitorul
16 Lu 21/11/16 Viitorul 1 – 1 Gaz Metan Media ș
17 Vi 25/11/16 Târgu Mure ș 0 – 2 Viitorul
18 Ma 29/11/16 Viitorul 1 – 0 CSM Ia și
19 Sb 03/12/16 Viitorul 2 – 0 CS U Craiova
20 Lu 12/12/16 Concordia Chiajna 1 – 2 Viitorul
21 Lu 19/12/16 Viitorul 3 – 1 Boto șani
22 Sb 04/02/17 Dinamo Bucure ști 1 – 2 Viitorul
23 Lu 13/02/17 Viitorul 3 – 0 Pandurii Târgu Jiu
24 Du 19/02/17 Astra 1 – 0 Viitorul
25 Sb 25/02/17 Viitorul 5 – 0 ACS Poli Timi șoara
26 Du 05/03/17 CFR Cluj 1 – 0 Viitorul
27 Lu 13/03/17 Viitorul 0 – 0 Dinamo Bucure ști
28 Sb 18/03/17 Viitorul 3 – 1 FCSB
29 Lu 03/04/17 Astra 1 – 2 Viitorul
30 Jo 06/04/17 Viitorul 0 – 1 CS U Craiova
31 Du 09/04/17 CFR Cluj 0 – 0 Viitorul
32 Du 16/04/17 Dinamo Bucure ști 2 – 1 Viitorul
33 Lu 24/04/17 FCSB 1 – 1 Viitorul
34 Sb 29/04/17 Viitorul 3 – 2 Astra
35 Du 07/05/17 CS U Craiova 0 – 1 Viitorul
36 Sb 13/05/17 Viitorul 1 – 0 CFR Cluj

35
Tabel 12. Clasament sezon competi țional 2016-2017
Pozi ția Echipa MJ V E Î GM GP G Pct
1 Viitorul 26 16 3 7 39 22 +17 51
2 Steaua 26 13 8 5 34 22 +12 47
3 Astra 26 13 5 8 32 28 +4 44
4 CFR Cluj 26 14 7 5 42 23 +19 43
5 CSU Craiova 26 13 4 9 36 26 +10 43
6 Dinamo 26 12 5 9 40 33 +7 41
7 Gaz Metan 26 10 9 7 36 27 +9 39
8 Boto șani 26 9 5 12 30 31 −1 32
9 Voluntari 26 8 6 12 30 37 −7 30
10 Ia și 26 8 5 13 28 31 −3 29
11 Concordia 26 6 7 13 17 32 −15 25
12 Pandurii 26 6 7 13 24 42 −18 19
13 Timi șoara 26 7 7 12 25 42 −17 14
14 ASA 26 5 6 15 20 37 −17 12

Tabel 13. Play-Off
Pozi ția Echipa MJ V E Î GM GP G Pct
1 Viitorul 10 5 3 2 12 8 +4 44
2 Steaua 10 6 2 2 15 7 +8 44
3 Dinamo 10 5 4 1 15 8 +7 40
4 CFR Cluj 10 3 2 5 8 14 −6 33
5 CSU Craiova 10 2 3 5 8 14 −6 31
6 Astra 10 1 2 7 10 17 −7 5

Tabel 14. Play-Aut
Pozi ția Echipa MJ V E Î GM GP G Pct
1 Ia și 10 5 5 0 12 3 +9 35
2 Gaz Metan 10 3 5 2 12 8 +4 34
3 Boto șani 10 3 5 2 12 8 +4 30
4 Voluntari 10 4 3 3 13 14 −1 30
5 Timi șoara 11 4 4 3 11 10 +1 23
6 Concordia 11 2 4 5 11 14 −3 23
7 Pandurii 10 2 4 4 9 16 −7 20
8 ASA 10 1 4 5 3 11 −8 13

În sezonul 2016-2017, clubul a reu șit s ă câ știge campionatul, învingând CFR 1907
Cluj cu scorul de 1-0, fiind la egalitate de puncte cu FCSB, dar având avantajul meciurilor
directe în play-off. Golul a fost marcat din penalt y, de Iancu în minutul 65 al partidei. Este
primul campionat câ știgat de Viitorul de la înfiin țarea clubului, astfel calificându-se pentru
sezonul 2017-2018 de UEFA Champions League. (wikipe dia.org)

36
Tabel 15. Valoarea transferurilor efectuate de cele trei echipe în sezonul 2016-2017
Echipa Euro
Viitorul Constan ța 15.400.000
FCSB Bucure ști 19.400.000
Dinamo Bucure ști 13.750.000

Grafic 1. Valoarea transferurilor 2016-2017

Tabel 16. Media de vârst ă a întregului lot de juc ători
Echipa Vârsta
Viitorul Constan ța 23,16
FCSB Bucure ști 25,11
Dinamo Bucure ști 21,88

Grafic 2. Media de vârst ă a întregului lot de juc ători
15.400.000 19.400.000
13.750.000
05.000.000 10.000.000 15.000.000 20.000.000 25.000.000
Viitorul Constanța FCSB București Dinamo București
Euro
23,16 25,11
21,88
20 21 22 23 24 25 26
Viitorul Constanța FCSB București Dinamo București
Vârsta

37
Concluzii

Se poate observa cu u șurin ță c ă tactica jocului de fotbal practicat de „Viitorul” a
evoluat în permanen ță . Înregistrarea ac țiunilor tehnico-tactice frecvent utilizate și num ărul
acestora permite cadrului de specialitate s ă aib ă „imaginea” jocului echipei ca sum ă a
presta țiilor individuale ale juc ătorilor. Ast ăzi se impune ca juc ătorii s ă se angajeze în toate
fazele jocului, încât tehnica înainta șilor tinde spre simplificarea mijloacelor pentru a
finaliza cât mai rapid situa țiile favorabile.
Odat ă cu recompensarea jocului au putut stabili cu relat iv ă exactitate ponderea și
caracterul rela țiilor de joc frecvent utilizate în faza de atac, în cepând cu zona din fa ța
propriei por ți și terminând cu spa țiul din fa ța por ții adverse.
Fotbalul „viitorului” va fi un joc în care pe juc ători îi va caracteriza
multilateralitatea procedeelor folosite și universalitatea posturilor. Va trebui s ă se
perfec ționeze în continuu metodica antrenamentului pentru a crea condi ții speciale de
dezvoltare a mijloacelor folosite în antrenamentul loc cu Gic ă Hagi pe banca tehnic ă.
În linia de mijloc se depune o laborioas ă activitate menit ă s ă asigure leg ătura cât
mai subtil ă și rapid ă dintre celelalte compartimente. Linia median ă este responsabil ă de
construirea și adaptarea jocului echipei în condi țiile mereu schimb ătoare impuse de
adversari și, ca atare, influen țeaz ă determina țiile concrete ale raportului dinamic dintre atac
și ap ărare.
Cunoa șterea con ținutului tehnico-tactic în faza de atac u șureaz ă, dar și
condi ționeaz ă elaborarea de c ătre Hagi a structurilor speciale de exerci ții tehnico-tactice,
care, cuplate și integrate în faze de joc propriu-zis, prin repeta re, duc la cursivitate,
automatism și eficien ță .
Primul lucru pe care l-am constatat, este faptul c ă juc ătorii încep s ă fac ă fa ță din ce
în ce mai bine cerin țelor actuale, atât în pozi ție de ap ărători cat și ca atacan ți.
Ca în toate marile echipe se produce o adaptare a j ocului la cât mai multe variante
posibile. Se observ ă c ă separarea rigid ă dintre ap ărători și atacan ți î și pierde valabilitatea,
în sensul c ă fiecare dintre ace știa se poate exprima mult mai bine și se poate adapta, dup ă
caz, la cerin țele celeilalte categorii, devenind din atacant – ap ărător, și invers.
Revenind la unele aspecte mai de am ănunt, am observat c ă, în jocul de fotbal
practicat de „Viitorul”, dinamica are o mare import an ță , vizând zone diferite și raporturi
numerice mereu schimb ătoare, în atac și ap ărare, realizate în mare vitez ă, în vederea
acoperirii cât mai judicioase cu juc ători a suprafe ței în care se ac ționeaz ă.

38
În atac, se demarc ă mai mul ți juc ători, cu trasee precise, f ăcând tot mai greu
marcajul din partea adversarului, deci creând posib ilit ăți sporite de finalizare. La acest
lucru contribuie demarc ările în vitez ă, spontane, pe direc ții cât mai imprevizibile de c ătre
adversar, cu ruperi de ritm și orientate c ătre sprijinirea și u șurarea jocului cu mingea al
coechipierului.
Trecerea din ap ărare în atac, în prezent, se produce aproape instan taneu, odat ă cu
intrarea în posesie a mingii, deci cu recuperarea a cesteia, indiferent de câ ți juc ători
ac ționeaz ă în faza respectiv ă.
Din statistica prezentat ă se poate observa c ă nici media de vârst ă și nici valoarea
transferurilor nu influen țeaz ă ocuparea unei pozi ții anume în clasament.

39
Rezumat în limba englez ă
Given the purpose of this paper, to conduct a study on the rise of the FC Viitorul
Constan ța football team, in the league I, we had as object the study of the team's history
and the results obtained, starting with 2012, the y ear in which it promoted in the first stage
Football from our country.
In the 2016-2017 season, the club managed to win th e championship, defeating
CFR 1907 Cluj with a score of 1-0, being equal to F CSB points but having the advantage
of direct play-off matches. The goal was scored by penalty by Iancu in the 65th minute of
the game. It is the first championship won by Viito rul since the establishment of the club,
thus qualifying for the UEFA Champions League seaso n 2017-2018.
It can easily be noticed that the football game pra cticed by „Viitorul” has evolved
continuously. The recording of frequently used tech nical-tactical actions and their number
allows the specialist team to have the "image" of t he team game as a sum of individual
player benefits. Today, players are required to eng age in all phases of the game, so the
forerunner's technique tends to simplify the means to finalize favorable situations as
quickly as possible.
Once rewarded with the game, they could accurately determine the weight and
character of the game relationships commonly used i n the attack phase, starting with the
area in front of their own gates and ending with th e space in front of the side gate.
„Future” football will be a game where players will characterize the versatility of
the methods used and the universality of the posts. We will have to constantly improve our
training methodology to create special conditions f or the development of the means used in
training with Gic ă Hagi on the technical bench.
In the middle line there is a laborious activity de signed to ensure the most subtle
and fast connection between the other compartments. The middle line is responsible for
building and adapting team play to the ever-changin g circumstances imposed by
opponents, and as such, influencing the concrete de terminations of the dynamic
relationship between attack and defense.
Turning to some of the more detailed aspects, I not iced that in the football game
practiced by „Viitorul”, the dynamics are of great importance, targeting different areas and
numerically variable ratios, in attack and defense, made at high speed, to cover As
judicious as players of the surface in which they a ct.

40
Bibliografie
Alexe, N. (1993). Antrenamentul sportiv modern . Bucure ști: Editis
Antohi, L., Antohi N. (1998). Fotbalul modern de la antrenament la joc . Ia și:
Funda ția Chemarea
Bîrsan, N. (1980). Fotbal. Probleme generale. Tehnica jocului . Bucure ști: IEFS
Balint, Gh. (2008). Baze teoretice și mijloace de ac ționare pentru preg ătirea fizic ă
specific ă a juc ătorilor de fotbal . Ia și: PIM
Cern ăianu, C. (1995). Fo tbal. Probleme teoretico-metodice ale jocului și
antrenamentului modern . Bucure ști: Univ. Ecologic ă, FEFS
Ciolc ă, S.M. (2006). Tehnica și tactica jocului de fotbal, Curs de baz ă. Bucure ști:
Funda ției de mâine
Constantin, R. (2000). Fotbal, principii, metode, mijloace . Cluj-Napoca: Saramis
Cojocaru, V. (1994). Curs de fotbal – specializare – vol. I. Bucure ști: A.N.E.F.S.
Dragnea, A. (1996). Antrenamentul sportiv . Bucure ști: E.D.P.
Dragnea, A. (1990). Teoria antrenamentului sportiv . Bucure ști: Sport-Turism
Epuran , M., Horn, E. (1985). Mecanisme de influen țare a comportamentului în
fotbal . Bucure ști: Sport-Turism
Epuran , M. (1993). Psihologia sportiv ă. Bucure ști: U.R. Știin ță și Art ă
Ionescu, I. (1995). Football. Timi șoara: Helicon
Miu, S. (2002). Fotbal – specializare . Bucure ști: Funda ției România de mâine
Motroc, F., Motroc, A. (1999). Fotbal, tehnic ă-tactic ă. Pite ști: Universit ății
Motroc, I., Cojocaru V., (1991). Fotbal – Curs de baz ă. Bucure ști: AEFS
Manu șaride, C., Ghemigean C. (1986). Aproape totul despre fotbal, edi ția a II-a
rev ăzut ă și ad ăugit ă. Bucure ști: Sport-Turism
Nicu, A. (1993). Antrenamentul sportiv modern . Bucure ști: Editis
Neta, Gh., Popovici, C., Ormeni șan, S., (2000). Fotbal. Cluj-Napoca: J.R.C.
Petrescu, T., Dehelean O. (2000). Fotbal. Curs de baz ă. Bucure ști : România de
Mâine
St ănculescu, G. (2003). Teoria jocului de fotbal . Constan ța: Universit ății Ovidius
St ănculescu, G. (1992). Fotbal – curs de baz ă. Constan ța: Universit ății Ovidius
St ănculescu, V. (1982). Fotbal – aspecte moderne de antrenament și joc . Bucure ști:
Sport – Turism
Stoica, D. (coordonator) (2001). Fotbal. Tactica jocului . Craiova: Universitaria
Șiclovan, I. (1979). Teoria educa ției fizice și sportului . Bucure ști: Sport- Turism

41
Șiclovan, I. (1977). Teoria antrenamentului sportiv . Bucure ști, Ed. Sport-Turism
Untea, G., (1984). Aspecte medico-biologice în fotbal , Bucure ști: Sport-Turism
Uțiu, I. (1993) Teoria și metodica educa ției fizice și sportului . Cluj Napoca: Univ.
Avram Iancu