Forogău Petre Sidor Grupa 5122 [629435]
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂ RI FORESTIERE
Departamentul de Silvicultură , Programul de studii: Silvicultură
STUDIEREA EFECTULUI DIFERIȚILOR FACTORI
ASUPRA FRECVENȚEI ATACULUI SPECIILOR DE
INSECTE, ACARIENI ȘI CIUPERCI DE PE FRUNZELE
FAGULUI
PROIECT DE DIPLOMĂ
Absolvent: [anonimizat] : Șef lucr.Dr.I ng. Gabriela ISAIA
BRAȘOV
2016
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ Ș I EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
1
CUPRINS
INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PROIECTULUI.
FAZE DE DESFĂȘURARE. 5
1.1 Scopul proiectului 6
1.2 Obiectivele proiectului 6
1.3 Faze de desfășurare 6
CAPITOLUL II. DESCRIEREA FIZ ICĂ ȘI FITOGEOG RAFICĂ A UNITĂȚILOR
DE PRODUCȚIE 7
2.1 Localizarea georgafică și administrativă 8
2.2 Condiții geologice și geomorfologice 8
2.2.1 Geologie 8
2.2.2 Geomorfologie 10
2.3 Condiții climatice 11
2.3.1 Regimul termic 12
2.3.2 Regimul pluviometric 13
2.3.3 Regimul eolian 15
2.3.4 Hidrografie 16
2.4 Tipuri de sol 16
2.5 Tipuri de stațiune 18
2.6 Tipuri de pădure 18
2.7 Formații forestiere și caracterul actual al t ipului de pădure 18
CAPITOLUL III. STADIUL ACTUAL AL CUNOȘTINȚELOR PRIVIND SPECIILE
IDENTIFICATE 19
3.1 Specia gazdă – Fagul ( Fagus sylvatica L.) 20
3.2 Lista speciilor identificate 22
3.3 Specii de insecte identificat e 23
3.3.1 Specii de Coleoptera 23
3.3.1.1 Orchestes fagi 23
3.3.2 Specii de Hemiptera 27
3.3.2.1 Phyllaphis fagi 27
3.3.2.2 Fagocyba cruenta 29
3.3.3 Specii de Lepidoptera 31
3.3.3.1 Phyllonorycter maestingella 31
3.3.3.2 Phyllocnistis unipunctella 31
3.3.4 Specii de Diptera 32
3.3.4.1 Mikiola fagi 32
3.3.4.2 Hartigiol a annulipes 34
3.4 Specii de acarieni identificate 35
3.4.1 Caracterizarea generală a ordinului Acari și a familiei Eriophyidae 35
3.4.1.1 Aceria nervisequa faginea 36
3.4.1.2 Aceria nervisequa nerviseq ua 37
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ Ș I EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
2
3.5 Specii de ciuperci identificate 38
3.5.1 Apiognomonia fagi 38
CAPITOLUL IV . LOCUL CE RCETĂRILOR, MATERIALUL ȘI METODA DE
LUCRU 40
4.1 Locul cercetărilor 41
4.2 Materialul și metoda de lucru 41
4.2.1 Materialul și metoda de lucru pentru analiza pe versant 41
4.2.2 Materialul și metoda de lucru pentru analiza variației în coroană 42
4.2.3 Materialul și metoda de lucru pentru analiza trombarului Orchestes fagi 44
4.2.4 Metoda de lucru pentru analiza frunzelor în laborator în cazul analizei pe
versant și analizei în coroană 45
4.2.5 Prelucrarea statistică a datelor 46
CAPITOLUL V. ANALIZA VARIAȚIEI ATACULUI SPECIILOR STUDIATE PE
VERSANT 48
5.1 Frecven ța atacului diferitelor specii pe versant 49
5.2 Procentul frunzelor sănătoase 50
5.3 Analiza frunzelor atacate de Orchestes fagi 52
5.3.1 Procentul frunzelor cu mine de Orchestes fagi 52
5.3.2 Procentul frunzelor cu orificii de Orchestes fagi 55
5.3.3 Intensitatea atacului produs de adulții de Orchestes fagi 58
5.4 Procentul frunzelor cu Phyllaphis fagi 60
5.5 Procentul frunzelor cu Fagocyba cruenta 62
5.6 Procentul f runzelor cu Phyllonorycter maestingella 65
5.7 Procentul frunzelor cu Phyllocnistis unipunctella 69
5.8 Procentul frunzelor cu Aceria nervisequa faginea 71
5.9 Procentul frunzelor cu Aceria nervisequa nervisequa 74
5.10 Procentul frunzelor cu Apiognomo nia fagi 76
5.11 Modul de asociere al speciilor 80
CAPITOLUL VI. ANALIZA VARIAȚIEI ATACULUI SPECIILOR STUDIATE ÎN
COROANĂ 81
6.1 Frecven ța atacului diferitelor specii în coroană 82
6.2 Procentul frunzelor sănătoase 83
6.3 Procentul frunzelor cu roaderi insulare 86
6.4 Procentul frunzel or cu roaderi la margine 88
6.5 Analiza frunzelor atacate de Orchestes fagi 90
6.5.1 Procentul frunzelor cu mine de Orchestes fagi 90
6.5.2 Procentul frunzelor cu orificii de Orchestes fagi 94
6.5.3 Intensitatea atacului p rodus de adulții de Orchestes fagi 96
6.6 Procentul frunzelor cu Phyllaphis fagi 99
6.7 Procentul frunzelor cu Fagocyba cruenta 101
6.8 Procentul frunzelor cu Phyllonorycter maestingella 103
6.9 Procentul frunzelor cu Phyllocnistis unipunctella 106
6.10 Procentul frunzelor cu Aceria nervisequa faginea 108
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ Ș I EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
3
6.11 Procentul frunzelor cu Apiognomonia fagi 110
6.12 Modul de asociere al speciilor 114
CAPITOLUL VII. CERCET ĂRI PRIVIND ATACUL TROMBARULUI Orchestes
fagi DIN AN UL 2016 LA BRAȘOV 115
7.1 Frecvența și intensitatea atacului trombarului Orchestes fagi 116
7.1.1 Frecvența atacului adulțiilor de Orchestes fagi 116
7.1.2 Frecvența atacului larvelor de Orchestes fagi 118
7.2 Frecvența parazitării minelor de Orchestes fagi la experimentul de laborator 120
CAPITOLUL VIII. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI.
CONTRIBUȚII PERSONALE 123
8.1 Concluzii 124
8.1.1 Concluzii cu privire la analiza pe versant 124
8.1.2 Concluzii cu privire la analiza în coroană 124
8.1.3 Concluzii cu privire la analiza trombarului Orchestes fagi 125
8.2 Recomandări 125
8.3 Contribuții personale 126
BIBLIOGRAFIE 127
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ Ș I EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
4
INTRODUCERE
Ultima jumătate de secol a pus în evidență fagul, datorită valori lemnului (pentru furnir,
produse stratificate, mobilă, cherestea etc.) , numeroaselor funcții de protecție ale arboretelor de
fag (Pătrășcoiu, 1982) și o rezistență intermediară la acțiunea noxelor pe bază de bioxid de sulf și
de flo r (Ianculescu, 1982).
Asistăm în prezent la două tendințe ale făgetelor: prima de creștere a suprafeței cu funcții
prioritare de protecț ie, iar cea de -a doua de creștere a producției de lemn, ceea ce impune pentru
specialiștii din domeniu o îmbinare cu mai mare prudență a celor doua funcții. Astfel ajungând la
prezicerea marelui silvicultor M. Drăcea (citat de Giurgiu, 1982) că, după exploatarea exagerată
a pădurilor de stejar și a celor de rășinoase, ,,noi cei de azi și mai cu seamă cei de mâine suntem
generația fagului”.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ Ș I EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
5
CAPITOLUL I
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PROIECTULUI.
FAZE DE DESFĂȘURARE.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ Ș I EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
6
1.1 Scopul proiectului
Scopul proiectului este de a contribui la cunoașterea factorilor care influențează frecvența
și intensitatea atacului speciil or de insecte, acarieni și ciuperci de pe frunzele fagului.
1.2 Obiectivele proiectului
Pentru îndeplinirea scopului propus au fost fixate următoarele obiective :
A. Determinarea procentului de frunze sănătoase
B. Determinarea frecvenței atacului principalel or specii identificate
C. Studi erea variației frecvenței atacului speciilor de -a lungul versantului
D. Studierea variației frecvenței atacului speciilor de -a lungul coroanei
E. Studierea variației frecvenței atacului speciilor pe direc ții cardinale
F. Determinarea frecvenț ei atacului trombarului Orchestes fagi
G. Determinarea f recvenței parazitării minelor de Orchestes fagi
1.3 Faze de desfășurare
Realizarea obiectivelor de mai sus a presupus o eșalonare a cercetărilor în următoarele
faze:
A. Alegerea suprafețelor de probă unde se vor realiza analizele foliare, ținând cont de
mărimea acestora, compoziția, vârsta, etc.
B. Faza de teren care a presupus recoltarea ramurilor de probă conform unui protocol
care va fi descris la metoda de lucru
C. Faza de laborator, care a presu pus analiza frunzelor în vederea identificării speciilor
D. Prelucrarea datelor primare
E. Prelucrarea statistică a datelor
F. Interpretarea rezultatelor
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
7
CAPITOLUL II
DESCRIEREA FIZ ICĂ ȘI FITOGEOGRAFICĂ A
UNITĂȚ ILOR DE PRODUCȚIE
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
8
2.1 Localizarea georgafică și administrativă
Analiza pe versant s -a desfășurat în U.P. VII Cobășel -Zmeu , iar analiza în coroană s -a
desfășurat în U.P. IV Brașov .
Geografic, pădurile din U.P. VII Cobășel -Zmeu sunt situate în grupa Carpaților Orientali,
respectiv Munții Rodnei, la limita nord -vestică a județului Bistrița -Năsăud, pe teritoriul comunei
Șanț. Aceste păduri sunt situate în bazinul superior al râului Someș ul Mare și ai afluenților săi
din această zonă: Cobășel și Zmeu Gagii. Pădurile sunt proprietate publică a comunei Șanț,
administrate de către Ocolul Silvic Izvorul Someșului, cu sediul în Comuna Șanț, județul
Bistrița -Năsăud.
Suprafața U.P. VII Cobășel -Zmeu este de 1248,9 ha.
Din p unct d e vedere geografic pădurile din U.P. IV Brașov sunt situate în Unitatea
carpato – transilvăneană, Carpații Orientali, grupa de la curbură, Masivul Postăvarul. Aceste
păduri sunt proprietate publică a Municipiului Brașov, ad ministrate de R.P.L.P. Kronstadt R.A.,
județul Brașov, cu sediul în municipiul Brașov, județul Brașov.
U.P. IV Brașov are o suprafață de 3009,3 ha.
2.2 Condiții geologice și geomorfologice
2.2.1 Geologie
Teritoriul U.P. VII Cobășel -Zmeu este cuprins în î ntregime în Munții Rodnei, parte
integrată a Munților Maramureșului și Bucovinei, din Carpații Orientali.
Aspectele geomorfologice și gruparea caracterelor de detaliu duc la diferențierea
Munților Rodnei în 5 compartimente sau complexe morfologice, dispuse de la est la vest astfel:
Inău, Omu -Gărgălău, Galaț -Puzdrele, Pietrosu și Bătrâna. U.P. VII Cobășel -Zmeu este cuprinsă
în primul compartiment Inău.
Altitudinea mare și masivitatea Munților Rodnei sunt consecințe ale alcătuirii
petrografice și ale condiții lor tectonice. Munții apar sub forma unui horst alcătuit din șisturi
cristaline, delimitat de falii profunde: Dragoș -Vodă (la nord) și Rodnei (la sud). Șisturile
cristaline apar sub forma a 3 pânze (serii):
– mezometamorfică de Bretila – gnaisuri albe, micaș isturi, amfibolite, parte din ele
provenite din masivul vulcanic, și anume acid tufogen;
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
9
– epimetamorfică paleozoică de Repedea – compusă din trei serii: vulcanogen bazal
(șisturi cloritoase, sericito -cloritoase, amfibolite), detriogen grafitos
(metaconglome rate, dolomite, metatufuri, șisturi clorito -sericite, șisturi
cloritografitoase) și vulcanogen superior (metatufite bazice, calcare, șisturi clorito –
sericitice);
– mezometamorfică de Rebra – calcare, para – și ortoamfibolite, micașisturi cu granați și
șisturi cloritoase, cu o grosime de peste 700 m.
În partea sudică a Munților Rodnei apar roci vulcanice neogene sub forma unor măguri
dispuse în lungul Someșului Mare.
Rocile sedimentare de vârstă cretacică și paleogenă (marne, gresii conglomerate și
calcare) car e înconjoară masivul au fost afectate de mișcările stirice și imprimă reliefului câteva
trăsături caracteristice.
Rocile metamorfice sunt bine reprezentate în masiv prin: amfibolite, serpentinele,
gnaisurile, oculare, paragnaisurile.
Rocile vulcanice neoge ne sunt reprezentate prin: riolite, dacite și andezite, care se pot
identifica în ramura sudică a Munților Rodnei, respectiv Valea Cormaia, Valea Anieșului și
Valea Cobășel.
Unitatea de producție IV Brașov corespunde unui întins sector de încercare axială,
dezvoltat în extremitatea sudică a masivului cristalin al Carpațiilor Orientali. Peste acest soclu
cristalin s -au extins depozite sedimentare cretacice și jurasice, care în zona de contact cu
depresinea Bârsei au fost la rândul lor acoperit de depozite ma i noi, pliocene și cuaternare.
Depozitele sedimentare din acest teritoriu constau din: depozite gresoase, marno -gresoase, brecii
și conglomerate sub formă de facies greso -conglomeratic.
Instabilitatea tectonică a acestui facies explică prezența unor putern ice depozite detritice
grosiere, a calcarelor recifale cretacice și jurasice, precum și a depozitelor mai noi pliocene. În
cadrul unității de protecție se remarcă ample varietăți de facies și discontinuității locale în
succesiunea depozitelor mai noi plioc ene.
Substratele din cuprinsul U.P. IV Brașov sunt:
calcare triasice;
argile reziduale de calcar;
depozite coluviale de calcar și conglomerate calcaroase;
depozite de solifluxiune formate din luturi prăfoase;
depozite aluviale actuale formate din luturi ș i nisipuri;
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
10
depozite groase de luturi alohtone;
conglomerate de Bucegi.
Aceste substrate au favorizat formarea de regulă a unor soluri variate ca profunzime și
fertilitate. Excepție fac solurile superficiale de pe versanții calcaroși puternic înclinați, în deosebi
când se asociază cu expoziții însorite.
2.2.2 Geomorfologie
Zona muntoasă, specifică U.P. VII Cobășel -Zmeu, aparține Carpaților Orientali și anume,
Munților înalți ai Maramureșului și Bucovinei, respectiv Masivul Rodna.
Compartimentul Inău cuprin de partea răsăriteană a masivului, reprezentând un nod
orografic de unde se ramifică în toate direcțiile culmile muntoase: Culmea Tomnatecului și
Piciorul Pleșcușei spre nord, Culmea Dosu Gajei -Nichitaș spre est, Piciorul Inăuț -Vf. Roșu –
Cobășel spre sud -est, Muntele Curățel și Muntele Crăciunel spre sud -vest, separate între ele prin
văi adânci. Acest compartiment este constituit din roci cristaline puternic metamorfozate în care
sunt săpate circuri glaciare adânci cu lacuri, în parte acoperite de depozite g laciare și grohotișuri.
Forma geomorfologică predominantă este versantul ondulat, cu înclinări repezi, panta
medie fiind de 25 grade. Media altitudinală este de 900 m, maxima fiind de 1500 m, iar minima
de 600 m.
Expoziția dominantă este cea parțial însori tă (66 %), urmată de expoziția însorită (22 %)
și de cea umbrită (12 %).
Fizico -geografic U.P. IV Brașov face parte din Unitatea Carpato -transilvăneană, Carpații
Orientali, grupa de la curbură pe ultimele prelungiri nordice ale masivului Postăvaru până la
contactul cu depresiunea Brașovului. Din punct de vedere geomorfologic se situează în zona
munților de geosinclinal de tip Bihor, munți mijlocii cristalini cu petice sedimentare mezozoice,
peneplenizate larg bombați cu relief carstic.
Unitatea geomorfologi că dominantă este versantul. Platoul și lunca apar doar în câteva
locuri cu pondere neînsemnată.
Multitudinea factorilor geomorfologici enumerați se află în strânsă legătură, ei
determinând formarea solurilor, repartizarea vegetației în spațiu, precum și p roductivitatea
acesteia.
Astfel, în aceste condiții în care relieful este de tip montan cu versanți de înclinări și
expoziții diferite s -au format soluri brune acide. Condițiile vitrege de la limita altitudinală
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
11
superioară au determinat formarea solurilor brune feriiluviale. În cazul ambelor tipuri de sol,
pantele mari și implicit stratul fertil mai subțire au condus la formarea subtipurilor litice .
Unitatea produc ție IV Brașov este situată altitudinal între 550 m și 1500 m pe o
amplitudine altitudinală de 950 m.
Majoritatea pădurilor sunt situate între 801 -1000 m, în această categorie intrând 53% din
păduri. Situarea arboretelor între aceste limite altitudinale a determinat încadrarea lor în patru
etaje fitoclimatice, etajul montan de molidișuri, etajul mo ntan de amestecuri, etajul montan –
premontan de făgete, etajul deluros de gorunete, făgete și goruneto -făgete.
Datorită rețelei hidrografice bogate ce a dus la fragmentare reliefului, au apărut toate
tipurile de expoziții. Expoziția dominatnă este cea parți al însorită (51%), urmată de expoziția
umbrită (36%) și de cea însorită (13%).
Înclinarea terenului înregistrează valori diverse ce merg de la porțiuni cu pantă sub 16
grade până la înclinări repezi (16 -30 grade) și foarte repezi (31 -40 grade).
Înclinarea medie este de 32 grade.
2.3 Condiții climatice
În mod evident, pe fondul zonalității climatice, relieful imprimă o gradare altitudinală în
vatiația elementelor climatice. Având în vedere amplitudinea altitudinală în care se desfăsoară
U.P. VII Cobășel -Zmeu – de la 600 m la 1500 m – întâlnim climatul specific munțiilor mijlocii.
Clima munțiilor mijlocii (împăduriți) (IV C) se caracterizează printr -un regim moderat al
oscilațiilor temperaturii aerului, temperatura medie anuală se menține pozitivă, iarna gra dienții
termici verticali au valori medii reduse (0,3 -0,4 0/100m), deseori producându -se inversiuni de
temperatură și izotermii. În aceste situații deseori, deasupra stratului inferior de aer rece și umed
predomină timpul senin, cu soare și temperaturi mai ridicate (în ianuarie, la înălțimi cuprinse
între 1400 -1600 m, temperatura medie se menține între -5 și -60). Primăvara, din cauza
consumului mare de căldură necesar pentru topirea zăpezilor și a răcirii adiadatice, aerul este mai
rece decât toamna cu 2 -40°. Vara, din cauza dezvoltării curenților ascendenți și a răcirii
adiabatice a aerului, gradienții termici verticali au valori mai mari decât în celelalte anotimpuri
(0,6-0,7 0/100m), umezeala relativă se menține mare, iar precipitațiile cresc, repartizân du-se cu
precădere pe pantele opuse ale munților. Versanții expuși frontogenezei și advecției maselor
umede din vest, deci versanții orientați spre NV, V și SV sunt frecvent acoperiți de nori, din care
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
12
cad ploi intermediare de lungă durată. Pe pantele adăp ostite, orientate spre E, chiar în faza
advecției aerului umed, oceanic, predomină timpul senin.
Din punct de vedere al macroclimatului, U.P. IV Brașov se situează în zona climei
temperate, cu o serie de influențe oceanice din vest cât și una continentală estică. Poziția de
interferență precum și răspândirea mare pe verticală a unității de protecție, imprimă
mezoclimatului și microclimatului o mare variabilitate.
În privința elementelor climatice care caracterizează unitatea de protecție se constată
existe nța a două zone, una situată în partea inferioară a unității, cuprinzând arboretele situate
între 500 -900 m altitudine și una situată în zonele mai înalte, respectiv arboretele situate între
900-1450 m altitudine.
După raionarea climatică a României, prim a zonă face parte din sectorul de climă
continental -moderată (I), ținutul climatic al Podișului Transilvaniei (B), subținutul climei de
depresiune (G), iar a doua zonă face parte din sectorul cu climă de munte (IV), ținutul munților
mijlocii (C) subținutul versanților expuși (E).
După Köppen, zona studiată se încadrează în provincia climatică Dfck. Acest climat este
un climat boreal (D), ce se caracterizează prin precipitații suficiente în tot timpul anului (f),
temperatura medie cel puțin 3 luni > 10°C (c) și cel puțin 4 luni > 7°C.
2.3.1 Regimul termic
Regimul termic al U.P. VII Cobășel -Zmeu
Tab. 2 .1
Luna Temperatura m edie a aerului
Media Ampli –
tudinea I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
oC -6,3 -5,1 -0,4 4,9 10,2 13,3 15,0 14,4 10,2 5,7 0,3 -3,7 4,9 21,3
Sub raport termic, teritoriul U.P. VII Cobășel -Zmeu este caracterizat prin: temperatura
medie anuală de 4,9 0C, cu variații de până la 15,00C în iulie și un -6,30C în ianurie;
Temperaturile medii pe anotimpuri sunt:
iarna: ………… …………… -5 0C;
primăvara: ……. ……….. 4,9 0C;
vara: …………….. …….. 14,2 0C;
toamna: ………. ………… 5,4 0C;
– perioada de vegetație: 10,5 0C;
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
13
– primul îngheț apare în jurul datei de: 1 -octombrie
– ultimul îngheț are loc în jurul datei de: 1 -mai
– durata medie a intervalului fără îngheț este de: 162 zile
Temperatura medie anuală și amplitudine temperaturilo r medii anuale indică un bilanț
termic favorabil dezvoltării vegetației forestiere caracteristice unității de producție. De
asemenea, maximile temperaturilor anuale se înregistrează la mijlocul perioadei de vegetație, cu
efect pozitiv asupra dezvoltării ar boretelo.
Regimul termic al U.P. IV Brașov
Tab. 2 .2
Luna Temperatura medie a aerului
Media Ampli –
tudinea I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
oC -7,4 -5,3 -0,5 5 9,7 12,5 14,3 13,7 10 4,9 -0,6 -5,2 4,3 21,7
Sub raport termic, teritoriul U.P. IV Brașov este caracterizat prin: temperatura medie
anuală de 4,3 0C, cu variații de până la 14,30C în iulie și un -7,40C în ianurie;
Temperaturile medii pe anotimpuri sunt:
iarna: ………… ………….. -6 0C;
primăvara: …………….. 4,7 0C;
vara: ……………. …….. 13,5 0C;
toamna: ……….. ……….. 4,8 0C;
– perioada de veg etație: 10,9 0C;
– primul îngheț apare în jurul datei de: 14-octombrie
– ultimul îngheț are l oc în jurul datei de: 24-aprilie
– durata medie a intervalului fără îngheț este de: 173 zile
2.3.2 Regimul pluviometric
Regimul pluviometric al U.P. VII Cobășel -Zmeu
Tab. 2 .3
Luna Precipitații medii atmosferice lunare și anuale
Anuale
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Precipitații
– mm 50 60 50 60 100 160 120 100 80 80 60 40 960
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
14
Precipitațiile medii pe anotimpuri sunt:
iarna: ………. …. 150 mm;
primăvara: …. .. 210 mm;
vara: ………. ….. 380 mm;
toamna: …….. .. 220 mm;
– perioada de vegetație: 560 mm;
Se observă un deficit în lunile de iarnă, dar, cu toate acestea, scurgerile cele mai mari se
produc primăvara, odată cu topirea zăpezii, când solul este încă înghețat și nu permite infiltrarea
apei. Tot ca o particularitate pentru precipitații se remarcă cantitatea medie de precipitații în 24
ore, acestea putând cauza creșterea rapidă a debitelor pe principalele cursuri de apă, a gradului de
turbiditate, cu influențe negative asupra solului, drumurilor, plantațiilor, așezările omenești.
Lunile în care se produc cel mai frecvent aceste fe nomene iulie și august.
În perioada de vegetație cad circa 70 % din cuantumul precipitațiilor anuale, aspect
favorabil pentru dezvoltarea vegetației forestiere.
Evapotranspirația potențială medie se situează în jurul valorii de 500 mm/an, valoare sub
canti tatea medie de precipitații care cade în cursul sezonului de vegetație, ceea ce reflectă
existența unor condiții favorabile de dezvoltare a speciilor caracteristice U.P . VII Cobășel -Zmeu ,
care beneficiază de suficientă umiditate pe durata întregului sezon de vegetație.
Fenomenele de iarnă au o durată relativ lungă. Stratul de zăpadă, acoperă continuu
terenul din decembrie și până în martie, datorită temperaturilor scăzute.
Numărul zilelor cu ninsoare este de 40 zile, iar al celor cu strat de zăpadă de 117. Căderea
precipitațiilor sub formă de zăpadă începe în medie în jur de 17 octombrie și durează până în 25
aprilie. Iernile sunt aspre.
Relieful contribuie, de asemenea, la redistribuirea apei din precipitații. Pe terenurile în
pantă, deoarece o parte din pr ecipitații se scurege pe versant, umezirea și percolarea solului sunt
mai slabe, iar terenurile de la baza versanților și mai ales cele depresionare beneficiază de un
plus de umezeală, în această zonă apărând numeroase suprafețe cu înmlăștinare cu durată
diferită, în funcție de înclinarea terenului și a substratului.
Regimul pluviometric al U.P. IV Brașov
Tab. 2 .4
Luna Precipitații medii atmosferice lunare și anuale
Anuale
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Precipitații
– mm 34,7 29,6 38,5 59 88,5 124,
8 101,
2 86,9 62,7 50 33,4 37,9 747,2
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
15
Precipitațiile medii pe anotimpuri sunt:
iarna: ……….. … 102,2 mm;
primă vara: .. …. 186 mm;
vara: ……. …….. 312,9 mm;
toamn a: …. …… 146,1 mm;
– perioada de vegetație: 523,1 mm;
Cantitățile de precipitații care cad în zonă înregistrează în medie 102,2 -312,9 mm. În
zonele către golul alpin precipitațiile pot atinge 1300 mm.
Evapotranspirația potențială medie anuală (601 mm/an) este mult mai mică decât
precipitațiile medii anuale, ceea ce înseamnă că solul este bine aprovizionat cu apă, raportul
dintre cantitatea medie de precipitații și evapotranspirația potențială medie este supraunitar în
toate lunile anului, fapt ce indică o zonă corespunzătoare pentru vegetația forestieră.
2.3.3 Regimul eolian
În legătură strânsă cu circulația atrmosferică prezentată anterior și cu condiț iile locale ale
reliefului s e prezintă și regimu l eolian specific U.P. VII Cobășel -Zmeu și U.P. IV Brașov .
U.P. VII Cobășel -Zmeu se caracterizează printr -o activitate eoliană intensă, direcțiile și
vitezele variind foarte mult. Intensitățile vânturilor sunt de obicei reduse sau moderate, dar,
ciclic, se manifestă furtuni însoțite de doborâturi de vânt, pe terenuri cu soluri superficiale și
grohotiș, dar și pe cele fără pantă, dar cu soluri superficiale, cu sau fără fenomene de
înmlăștinare, cu precădere iarna, când arborii sunt încărcați cu zăpad ă.
Cele mai frecvente vânturi sunt cele din direcția vest, care în perioada de iarnă ating
valorile cele mai mari. Viteza medie este de 3 -4 m/s pentru vânturile vestice din timpul iernii și
de 2 m/s pentru restul anului.
Numărul mediu anual de zile cu calm atmosferic este de 28.
În U.P. IV Brașov vânturile ca frecvență sunt din direcțiile: NE, SE, V ș i NV având
frecvențe aproximativ egale. Calmul reprezintă circa 40 % din timpul anului.
Vânturile dominante au viteze mai mari de 10m/s. Cele mai ridicate vite ze medii ale
vântului se î nregistreaza iarna ( ianuarie, februarie) câ nd se produc rupturi și doborâ turi de vant.
Prezența formelor de relief munte și depresiune, duce la apariț ia unor mișcă ri locale ale
aerului denumite brize de versant. La viteze de peste 20m/s vantul devine un factor extreme de
dăunator pentru integralitatea ș i stab ilirea ecosistemelor din zona, producand doborâ turi
dispersate, uneori chiar concentrate.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
16
2.3.4 Hidrografie
Teritoriul U.P. VII Cobășel -Zmeu este situate în bazinul hidrografic al râului Someșul
Mare, din marele bazin hidrografic al Someșului. Rețeaua hidrografică din zonă este bine
reprezentată, principalele pâraie ce străbat trupurile de pădure fiind Părâul Cobășel, Blasna,
Margareta, Făget, Pârăul alb, Zmeu, Gagi, Arinul, Sas ul. Au în general o scurgere moderată și un
debit relativ constant. Toate aceste pâraie sunt afluenți de dreapta ai Someșului Mare.
Teritoriu l pe care se situează pădurile din U.P. IV Brașov , sunt brăzdate de foarte multe
pâraie, ce străbat unitatea de pro tecție de la sud la nord, majoritatea având caracter permanent.
Principalele pâraie sunt: Valea Putredă, Valea cu Apă, Valea Oaben, Valea Dracului,
Valea Boului, Valea Popii, Valea Seacă și Valea Variște precum și Valea Căldării și pârâul
Corbu. Mai putem aminti și pâraiele: Gorganul, Troainer, Valea Cetății și afluenții Șindrila,
Valea Hoților, Răcădău, Valea Întunecoasă, etc.
Acestea au un debit variabil dar permanent, în timp ce numeroșii lor afluenți au debit
sezonier, numai în perioadele ploioase.
Toate aceste pâraie fac parte din bazinul hidrografic al Râului Timiș. Putem spune că
rețeaua hidrografică este foarte bine reprezentată, fiecare din pâraiele amintite mai sus având la
rândul lor o rețea foarte bogată de afluenți. Pâraiele au apă tot timpul an ului, în creștere spre
primăvară când începe topirea zăpezilor sau când se produc precipitații abundente și în scădere
către toamnă. Regimul hidrologic este preponderent din precipitații, este de tip percolativ (pânza
freatică neinfluențând decât în puține cazuri vegetația forestieră) cu alimentare pluvială și
pluvio -nivală.
Regimul apelor este în general echilibrat, făcând excepție la ploi cu caracter torențial.
Debitul se caracterizează prin maxime la începutul primăverii și minime în luna ianuarie.
Debit ele mari din luna aprilie -mai sunt rezultatul alimentării bogate cu ape din ploi și topirea
zăpezilor. Iarna, ca urmare a temperaturilor scăzute pâraiele beneficiază în cea mai mare parte de
aportul apelor din pânza freatică, ceea ce determină o scindare a acestor debite.
2.4 Tipuri de sol
Descrierea tipului de sol din u.a. 40A, U.P. VII Cobășel -Zmeu
Districambosol andic : (Cod: 3204), cu profil Au -Bv-R(C), este format pe roci acide,
bogate în minerale feromagneziene, andezite, șisturi cristaline, micașist uri, profirite, gresii,
marne, calcare feromagneziene și altele, pe versanți cu expoziții și pante diverse, este un sol
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
17
puternic acid (3,5 -5,8), moderat la foarte humifer, cu un conținut de humus (moder) de 9,8 –
14,3% pe grosimea de 10 -17cm, oligomezobazic cu un grad de saturație în baze V=30 -54%,
mijlociu la foarte bine aprovizionat în azot total (0,50 -0,73 g%), luto -nisipos la lutos, de bonitate
mijlocie și superioară pentru fag, molid și brad. Bonitatea mijlocie este determinată de volumul
edafic mijlociu ca urmare a prezenței scheletului pe profil în proporție de 25 -50%. În aceste
condiții se recomandă compoziții țel diferențiate pe etaje de vegetație, dar condiționate și de
volumul edafic al solului.
Descrierea tipului de sol din u.a. 57D , U.P. IV Brașo v
Rendzină tipică : (Cod:1701) . Acest tip de sol se definește prin orizont rendzinic Rrz
situat în primii 150 cm și orizont Am format pe material rezultat din alterarea substratului Rrz;
orizont A/Rrz sau B, având cel puțin în partea superioară culori cu va lori și crome sub 3,5 la
materialul în stare umedă, atât pe fețele cât și în interiorul agregatelor structurale.
Determinante pentru formarea rendzinelor sunt condițiile de rocă, calcare, pietrișuri
calcaroase, dolomite, gipsuri, roci metamorfice și magmat ice, bazice și ultrabazice
( gabrouri, serpentine, amfibolite), fapt pentru care aceste soluri au fost incluse în clasificările
anterioare în clasa solurilor litomorfe. Relieful caracteristic este cel montan, premontan sau de
dealuri, cu forma de relief ș i altitudini foarte variate. Climatul este de asemenea foarte variat, de
la climatul cald și puțin umed, la climatul foarte umed și rece. Vegetația este de asemenea foarte
variată, de la cea de silvostepă, la vegetația alpină.
Profilul tipic este următorul : Am -AR-Rrz.
Orizontul Am este gros de 20 -30 de cm, uneori mai gros și de culoare neagră până la
brun închisă (cu crome sub 2 la materialul în stare umedă). Orizontul AR are cel puțin în partea
lui superioară valori și crome sub 3,5 la materialul în stare umedă, deci tot culori de orizont A
molic.
Orizontul Rrz își are limita superioară în primii 150 de cm. Pe profil apar neoformații
biogene și eventual eflorescente și aglomerări de CaCO 3.
Rendzinele tipice au textura de la mijlocie la fină nediferențiată p e profil. Proporția de
schelet este ridicată chiar de la suprafață. Datorită proporției ridicate de humus și conținutul
acestuia, structura este glomerulară bine dezvoltată.
Este un tip de sol bogat în humus, conțin e peste 10% humus în Am și dispun e de o
rezervă de 200 -300 t/ha. Gradul de saturație în baze variază între 70 și 100%, iar ph -ul între 6,0 –
7,5 (slab acid la slab alcalin).
Este un sol cu o activitate biologi că intensă și bine aprovizionat cu substanțe nutritive.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
18
Fertilitatea solului variază în fu ncție de volumul edafic util, de natura materialului
parental și de regimul de umiditate, condiționat de relief și de expoziție.
Solurile situate în partea superioară a versanților însoriți, cu un conținut mare de schelet
și adeseori cu grosime fiziolog ică mică, se încălzesc și se usucă puternic în timpul verii. Deficitul
de umiditate și nutriția azotată deficitară sunt factori limitativi ai fe rtilității acestui tip de sol . Pe
versanții umbriți și în mod de osebit în treimea lor mijlocie și inferioară, solurile au orizont Am
mai gros și pot să -și facă rezerve mai mari de apă astfel încât au o fertilitate ridicată, pe el
dezvoltându -se arborete din clasă superioară și mijlocie de producție.
2.5 Tipuri de stațiune
Tipul de stațiune din u.a. 40A, U.P. VII Cobășel -Zmeu : – Montan -premontan de făgete
Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula -Dentaria (Cod:4420).
Tipul de stațiune din u.a. 57D, U.P. IV Brașov : – Montan -premontan de făgete Bm,
rendzinic edafic mijlociu (Cod: 4220)
2.6 Tipuri de pădure
Tipul de pădu re din u.a. 40A, U.P. VII Cobășel -Zmeu : – Făget montan pe soluri
scheletice, cu floră de mull (m) (Cod:4114).
Tipul de pădure din u.a. 57D, U.P. IV Brașov : – Făget pe soluri rendzin ice de
productivitate mijlocie ( m) (Cod: 4181).
2.7 Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure
Formația forestieră din u.a. 40A și u.a. 57D: – Făgete pure montane
Caracterul actual al tipului de pădure din u.a. 40A și u.a. 57D: – Natural fundamental de
productivitate mijlocie
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
19
CAPITOLUL III
STADIUL ACTUAL AL CUNOȘTINȚ ELOR
PRIVIND SPECIILE IDENTIFICATE
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
20
3.1 Specia gazdă – Fagul (Fagus sylvatica L.)
Morfologie: Arbore de marimea I, ce poate atinge pană la 30 m (excepțional 40 m)
înălțime și până la 2 m în diam etru.
Tulpina, în masiv, de multe ori bine conformată, cilindr ică, elagată pe mari lungimi.
Scoarța cenușie până la albicioasă , de multe ori cu pete mari albe -cretacee; subțire și nu
formează ritidom decât rareori, mai ales la baza trunchiului (Șofletea & Curtu, 2008) .
Coroana ovoidală în masiv, iar la arborii izolați larg-globuloasă. L ujerii anuali geniculați,
la început păroși, apoi glabri, bruni sau verzui, iar mugurii fusiformi și îndepărtați de ax, solzoși,
cu vârful ascuțit .
Frun zele sunt eliptice până la ovate , de 5 -10 cm lungime, cu vârful acut și baza rotunjită,
pe margini sinuate, în tinerețe păroase pe ambele fețe, cu cili pe margine, mai târziu glabre pe
față, pe dos păstrând smocuri de per i în unghiurile dintre nervuri. Pețiolul de circa 1 cm l ungime.
Forile sunt unisexuat -monoice, iar fructul este o achena trimuchiată, denumit jir, de
culoare brună -roșcată.
Areal : Fagul este una dintre speci ie de mare reprezentativitate în pădurile din ținuturile
sudice , centrale și vestice ale Europei.
În țara noastră este o specie autohtonă adaptată la condițiile naturale ale ț ării noastre,
fiind cea m ai răspândită specie forestieră , care ocupă în prez ent aproximativ 31 % (1915600 ha)
din suprafaț a fondului forestier (Șofletea & Curtu, 2008 ).
În trecut suprafa ța ocupată cu fag era mai mare, dar în t imp s -a redus datorită
intervenț iilor factorilor biotici și abiotic i în biocenoze . Literatura de specialitate menț ionează că
în intervalul 1922 -1980 proporția de participare a făg etelor la fondul forestier a scă zut c u 10%
(de la 40% la 30%), în principal prin subtituirea făgetelor cu rășinoase (Giurgiu, 1982).
Fagul se întalnește în special în special în zona montană, unde constituie arborete pure
sau de amestec cu speciile de rășinoase , îndeosebi cu bradul, dar este prezent într -o proporție
destul de mare și la dealuri, unde constituie arborete pure sau de amestec cu alte foioase.
Limita inferioară a făgetelor încheiate se găsește la altitudini de 300 -500 m, dar
excepțional și mai jos, până la circa 100 m în Banat (Va lea Cernei) și la circa 60 m în zona Văii
Dunării , iar l imita superioară a făgetelor încheia te este situată la 1200 -1400 m, dar uneori și mai
sus, ca în Apuseni și Parâng, u nde ajunge până la circa 1650 m (Șofletea & Curtu, 2008).
Ecologie: Răspândirea fag ului și limitele sale arealistice sunt evident influențate atât
termic, cât și de nivelul precipitațiilor.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
21
Pretutindeni însă fagul manifestă pretenții mari față de umiditate, având nevoie de la nord
către sud, de precipitații tot mai bogate. Astfel , în Eu ropa Centrală la temperaturi medii anuale
de circa 10ș C necesită minimum 900-1000 mm precipitații anual (Șofletea & Curtu, 2008). Se
dovedește sensibil la secetă și uscăciune.
Un alt factor climatic care se implică decisiv în determinarea arealului fagulu i îl
constituie înghețurile târzii, care limitează răspândirea sa în ținuturile din Carpați cu inversiuni
termice frecvente . Gerurile mari pot afecta puieții, mai ales în absența zăpezii, sau provoacă
gelivuri în lemn. Efecte nefavorabile determină și arși ța, care afectează plantulele lipsite de
adapost, determinând ofilirea lor, iar la arborii puși brusc în lumină apar pârlituri ale scoarței
(Șofletea & Curtu, 2008). Fagul este specia cu temperamentul cel mai pronunțat de umbră dintre
foioase.
În privința cerințelor față de edafotop, fagul este considerat o specie pretențioasă. Solurile
favorabile sunt cele afânate, profunde, permanent revene, cu textură luto -nisipoasă, sărace în
schelet. Făgete de mare productivitate se întâl nesc pe soluri cambice, de tipu l
eutricambosolurilor.
Vegetează foarte slab pe solurile superficiale, cu mult schelet și suportă foarte greu pe
cele compacte. Nu suportă uscăciunea din sol, dar nici excesul de umiditate. (Șofletea & Curtu,
2008) .
Ultima jumătate de secol a pus în eviden ță fagul, datorită valori lemnului (pentru furnir,
produse stratificate, mobilă, cherestea etc.) , numeroaselor funcții de protecție ale arboretelor de
fag (Pătrășcoiu, 1982) și o rezistență intermediar ă la acț iunea noxelor pe bază de bioxid de sulf și
de flor (Ianculescu, 1982).
Asistă m în prezent la două tendințe ale fă getelor: prima de creș tere a suprafeței cu funcții
prioritare de protecț ie, iar cea de -a doua de creș tere a producț iei de lemn, ceea ce imp une pentru
specialiș tii din domeniu o î mbinare cu mai mare prudență a celor doua funcț ii. Astfel ajungând la
prezicerea marelui silvicultor M. Drăcea (citat de Giurgiu, 1982) că, după exploatarea exagerată
a pădurilor de stejar și a celor de r ășinoase, ,,noi cei de azi ș i mai cu seamă cei de mâine suntem
generaț ia fagului ”.
Datorită exploatări masive a pădurilor de fag, în viitor va fi imposibilă regenerarea
naturală, iar silvicultorii vor fi obligați să efectueze împăduriri cu fag și să producă în pepiniere
material necesar pentru împăduriri (Giurgiu, 1982 ).
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
22
3.2 Lista speciilor identificate
Factorii biotici care produc vătămări fagu lui sunt prezentați în tabelul 3 .1, unde se și
observă că cele mai multe specii aparțin clasei Insecta . Au mai fost identificați acarieni care sunt
mici nevertebrate inferioare insectelor și o specie de ciuperci fitopatogene din subîncrengătura
Ascomycotina .
Factorii biotici vătămători ai frunzelor fagului
identificați în cadrul cercetă rilor din 2015 și 2016
Tab. 3 .1
Nr.
crt. Denumirea speciei Încrengătura Clasa Ordinul Familia
1 Orchestes
(Rynchaenus) fagi L.
Arthropoda Insecta Coleoptera Curculionidae
2 Phyllaphis fagi L.
Hemiptera Aphididae
3 Fagocyba cruenta
Herrich -Schaeffer Jassidae=
Cicadellidae
4 Phyllonorycter
maestingella Zll. Lepidoptera Lithocolletidae
5 Phyllocnistis
unipunctella Steph.
6 Mikiola fagi Htg.
Diptera Cecidomyiidae
7 Hartigiola annulipes
Htg.
8 Aceria nervisequa
faginea Nal. Arachnida Acari Eriophyidae
9 Aceria nervisequa
nervisequa Nal.
10 Apiognomonia
errabunda (Rob.)
Höhn
f.c.Gloeosporium
fagi (Desm.et Rob.)
Westend Eumycota Pyrenomycetes Sphaeriales Diaporthaceae
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
23
3.3 Specii de insecte identificate
3.3.1 Specii de Coleoptera
3.3.1.1 Orchestes fagi
Încadrarea sistematică
Specia face parte din încrengătura Arthropoda , clasa Insecta , ordinul Coleoptera , familia
Curculionidae , subfamilia Curculionidae , genul Orchestes .
Denumiri sin onime: Rhynchaenus fagi L., Curculio calcar F., Curculio fragariae F.,
Curculio rhododactylus Marsham, Curculio rhodopus Marsham, Curculio subater Müller,
Rhynchaenus luteicornis Chevrolat, Salius fagi L.
Denumire populară: trombarul frunzelor de fag, tr ombarul jirului.
Morfologie
Adultul (fig. 3.1 -a) este un gândac de 2-3 mm lungime, de culoare brună până la neagră ,
acoperit cu peri cenușii, cu trompa ușor recurbată. Antenele sunt geniculate, inserate de o parte și
alta a trompei la jumătatea lungimii ac esteia. Părțile laterale ale toracelui sunt rotunjite, iar
elitrele prezintă striații punctate repartizate uniform. Tibiile, t arsele și antenele sunt de culoare
galbenă -maro până la roșiatică. Femurele picioarele lor posterioare prezintă o îngroșare ce le
permite să realizeze salturi mari.
Oul este neted, incolor, alungit și de formă ovală, cu lungimea de 0,6 -0,7 mm
(Bogolyubov & Kravchenko, 2002).
Larva (fig. 3.1 -b) este alb -gălbuie, de tip curculionid, aplatizată pe toată lungimea, de 4 -6
mm lungime. Capul larvei este brun, cu unele crestături pe partea posterioară. Începând cu vârsta
a III-a, larvele prezintă numeroși țepi fini.
Pupa este alb -gălbuie, de 3 -4 mm lungim e, cu apendicii corpului liberi.
Fig. 3.1 Orchestes fagi : a- adult ( www.naturspaziergang.de );
b- larva ( www.insectimages.org ) a b
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
24
Arealul insectei
Orchestes fagi poate fi întâlnit în majoritatea pădurilor cu fag de pe continentul european,
ajungând în partea de est până în zona Caucazului (Bogol yubov & Kravchenko, 2002).
Gazde
Este un dăunător monofag, întâlnindu -se pe frunzele de fag (Fagus sylvatica ),
excepțional a fost semnalată și pe alte specii de arbori ca Alnus , Betula , Carpinus , Salix . A mai
fost raportată și pe specii de Rubus și pe Crataegus monogyna, specii pe care le atacă imediat
după iernare înainte ca frunzele fagului să se dezvolte.
Biologie
Orchestes fagi este o specie monovoltină. Adulții, a căror viață durează aproximativ un
an, iernează în crăpăturile scoarței sau în litie ră, dar a mai fost semnalată și în conurile
coniferelor. Adulții își încep activitatea în funcție de locul iernării, de la sfârșitul lunii februarie
pentru cei ce iernează în conurile coniferelor și până la începutul lunii mai, pentru cei ce iernează
în litieră. Adulții se hrănesc perforând frunzele tinere
de fag. După desfacerea completă a frunzelor femela
depune ouă de 0,6 -0,7 mm pe fața inferioară a
frunzelor, lângă nervura principală. Locul depunerii
devine negricios și uneori frunza se îndoaie ușor în
acel loc. În condiții favorabile femela poate depune
47 ouă în 8 zile. D upă 8 -10 zile de la depunere apare
larva care trece prin trei vârste pe parcursul a circa 3
săptămâni. Larva pătrunde în parenchimul frunzei,
unde roade mai întâi (vârstele L 1-L2) o mi nă sub
formă de galerie îngustă (fig. 3.2-a), paralelă cu una
din nervurile secundare și apoi (vârsta L 3) o mină
lățită, care cuprinde tot vârful frunzei (fig. 3.2-b).
Țesutul minei de vine brun și uscat asemănător cu
pagubele provocate de îngheț. Datorită hrănirii larvei
cu țesutul parenchimatic al frunzei se inhibă procesul
de fotosinteză (Marcu & Simon, 1995) .
Împuparea are loc într -un cocon oval, turtit, de culoare albă, în interiorul minei. Prezența
coconilor este perceptibilă prin pipăire cu degetele: se simte o umflătură destul de tare .
Ecloziunea adulților tineri are loc după 35 de zile de la depu nerea ouălor . Aceștia se hrănesc
până toamna, rozând frunzele insular sau pețiolul atât de la fag, cât și la alte specii (carpen,
Fig. 3.2 Orcheste s fagi : a- mină
liniară în curs de dezvoltare ; b-mină
ajunsă la marginea frunzei (original) a
b
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
25
mesteacăn, pomacee). Adesea gândacii se hrănesc și cu cupele de la jir, provocând astfel
avortarea seminței și implicit infertilitatea jirului (Bogolyubov & Kravchenko, 2002). Femelele
din noua generație prezintă o diapauză reproductivă ce împiedică apariția unei noi generații la
mijlocul verii, care ar muri datorită imposibilității de a mina în țesutul întărit al frunzelor. La
începutul toamnei adulții se retrag pentru iernare.
Dușmani naturali: larvele și pupele sunt parazitate în proporție de până la 84% de
himenoptere din familii le Braconidae și Chalcididae (Marcu et al., 2008).
Importanța economică a atacului
Orchestes fagi produce perforări ale limbului, galerii (adulții) și mine (larvele), căderea
prematură sau uscarea frunzelor datorită vătămării nervurii principale sau a peți olului (fig. 3.3).
Orchestes fagi provoacă reducerea suprafeței de asimilare a frunzelor, slăbirea funcțiilor
fiziologice, cu consecințe asupra creșterii de masă lemnoasă, uscări parțiale sau totale, debilitarea
exemplarelor de fag. La atacuri puternice ar e loc înroșirea parțială a frunzelor (Simionescu,
1987) .
După anii 1900 s -au consemnat în literatura de specialitate o serie de atacuri importante a
acestui trombar asupra făgetelor din Europa. Astfel, în 1902, s -a constatat o gradație puterincă de
Orchest es fagi , care în pădurea Fontainbleau (Franța), dar și în alte arborete din zonă a produs
defolieri puternice. În anul 1912 s -au produs gradații ce au condus la distrugerea a cel puțin 50 %
din frunzișul fagilor, aproape în toată Europa Centrală. Cele mai mari pagube s -au produs totuși
în făgetele din munții Jura și Alpi (Barbey, 1913 ).
În România, primele semnalări ale acestei insecte au fost în anii 1963 și 1964 în regiunea
Bacău, când Orchestes fagi a fost depistat pe cca. 400 ha (Arsenescu et al., 1966) . O creștere
evidentă a populațiilor trombarului a fost identificată în anii 1985 -1986 în unele zone din
Carpații Orientali (Suceava, Neamț, Bacău, Covasna), maximul erupției fiind atins în 1988 -1989
(Simionescu et al., 2001 ).
Deseori curculionidul se asoc iază cu alți dăunători precum Mikiola fagi și Phyllaphis
fagi, atacurile lor corel ate cu secete prelungite, pot conduce la pierderi însemnate de creșteri sau
uscări parțiale ori totale.
Depistarea
Depistarea acestei insecte se face pe parcursul întregului an, în toate stadiile de
dezvoltare, cât și după vătămările produse.
În prima decadă a lunii mai, se stabilește procentului de defoliere produs de adulții
hiber nanți prin perforarea frunzelor.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
26
Depistarea atacurilor de Orchestes fagi se face în timpul veri i, când se analizează
frunzișul fagului de pe ramuri de 2 m lungime, inventariindu -se frunzele cu mină, fără mine,
frunze perforate și frunze neatacate.
Măsuri fitosanitare
Intrevenția contra adulților pare a fi sortită eșecului, gândacii de Orchestes fagi având
anumite caracteristici particulare și generale care îi fac rezistenți la acțiunea insecticidelor.
Prin urmare nu sunt recomandate măsuri de combatere chimică. Uneori, în situații
speciale (pepiniere) se poate face combatere mecanică adunând gândaci i căzuți din coroane în
urma scuturării (Marcu et al., 1995).
Fig. 3.3 Orcheste s fagi : a- orificii practicate de adulți ; b,c- mine ajunse la marginea frunzei ;
d- aspectul general al atacului (original)
a b
c d
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
27
3.3.2 Specii de Hemiptera
3.3.2.1 Phyllaphis fagi
Încadrarea sistematică
Specia face parte din încrengătura Arthropoda , clasa Insecta , ordinul Hemiptera
(Rhynchota) , subordinul Sternorrhyncha , suprafamilia Aphidoidea , familia Aphididae , genul
Phyllaphis .
Denumiri sinonime: Lachinus fagi L.
Denumirea populară: păduchele lânos la frunzei de fag
Morfologie
Fundatrigene aptere – virginipare au forme și dimensiuni reduse, lungimea maximă este
de 1 mm.
Fundatrigene aripate – virginipare, de culoare verde -albăstruie până la verde -închis, cu
capul negru și segmentele toracale negre, ca și benzile distribuite de pe abdomen; aripile sunt
transparente; întregul corp este acoperit de fire ceroase albe sau albastre; au lungimea de 2 -2,8
mm.
Fundatrix – virginipare aptere, lungi de 2 -3,2 mm , de culoare ga lbenă sau verde -cenușie,
pe dos cu pete de culori maro sau verde închis; sunt acoperite în întregime de filamente albe –
albăstrui.
Generația amfigonică (agamă) – Femelele au lungimi de 1,5 -1,8 mm, nu au aripi, sunt de
culoare galbenă sau galben -portocalie, roz-închis sau verde strălucitor; pe cap, torace și pe aria
mediană a abdomenului se disting zone negre; sunt lungi de 2 -2,8 mm. Masculii sunt aripați, au
un înveliș ca o țeastă și capul și lobii toracici negri; abdomenul este verde viu, pe dos cu zone
negre; sunt lungi de 1,4 -1,8 mm.
Arealul insectei
Phyllaphis fagi este un însoțitor constant al făgetelor, fiind întâlnit în arealele speciilor
importante de fag din Europa și Asia: Fagus sylvatica , Fagus orientalis , precum și în arealul
speciei Fagus grandif lora în America de Nord . A fost înregistrat în topul Societății Regale de
Horticultură pe locul 4 după ce în Anglia, în anul 2004, Phyllaphis fagi a produs pagube
însemnate.
Gazde : Se întâlnește doar pe fag.
Biologie
Păduchii lânoși se dezvoltă pe fața inf erioară a frunzelor de fag, în colonii, de -a lungul
nervurilor tinere, dar și pe lujerii tineri. Evoluția are loc într -un cic lu anual cu patru generații.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
28
Insecta depune ouăle în luna octombrie, în solzii mugurilor, la fagii bătrâni, fiecare
femela depune a proximativ 10 -16 ouă. Primăvara la începutul lunii mai apar larvele tinere, care
trec pe partea inf erioară a frunzelor. D upă 2 -3 săptămâni se dezvoltă fe melele nearipate
(Fund atrix), a cestea sunt urmate de mai multe generații partenogenetice (Virginipare), care pot fi
cu sau fără aripi. Cele aripate constituie populația din cea de -a doua generație, care în timpul
verii migrează pe vârful arborilor maturi și care dau naștere unor noi indivizi, dar fără aripi.
Împerec herea are loc toamna, iar după d epunera o uălor ciclul de viață este complet. I ernează în
stadiul de ou (Marcu et al., 2005) .
Simptome
Păduchii de culoare galben -pal se pot observa pe frunzele fagului, unde se hrănesc cu
sevă din frunze (fig. 3.4 -a). Aceștia sunt acoperiți de fibre albe, pufoase, cu aspect de lână, ce
adăpostesc colonii dense (fig. 3.4 -b). În urma acțiunii colonizării Phyllaphis fagi secretă o
substanță zaharoasă , care face frunzele lipicioase și care permit e dezvoltarea ciupercilor din
genul Capnodium .
În funcție de condițiile cli matice atacul diferă de la an la an. La atacurilor puternice
marginile frunzelor se răsucesc în jos, se îngălbenesc și frunzele se acoperă de fumagine (Marcu
et al., 1995). Din această cauză poate apărea așa numitul „efect de coamă”, deoarece mai întâi
cad frunzele din vârful lujerului datorită uscării acestuia, conducând la diminuarea creșteriilor.
Vătămările sunt și de ordin estetic datorită fumaginii care afectează frunzișul arborilor
din parcuri și grădini.
Fig. 3 .4 Phyllaphis fagi : a- adultul ( www.biolib.cz );
b- aspectul coloniilor de păduchi pe dosul frunzelor de fag (original)
b a
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
29
Depistarea
Păduchele se depistează foarte ușor după prezența, în special pe fața inferioară a
frunzelor, în jurul nervurii principale și la baza celor secundare, a co loniilor acoperite cu secreții
ceroase albe. Se efectuează în cursul lunii iunie prin stabilirea frecvenței exemplarelor infestate.
De asemenea, s -a observat că furnicile sunt atrase de substanța zaharoasă secretată de păduchi,
iar prezența lor poate fi un indicator al prezenței păduchilor.
Combaterea
În literatura de specialitate este recomandată combaterea chimică prin stropiri cu
Etiofencarb, Pirimicarb sau Imildacloprid.
În condițiile unei infestări deosebit de puternice și a prezenței cumulate a altor dăunători
ai frunzelor ( Orchestes fagi, Mikiola fagi ), în România, Simionescu et al. (2000) recomandă
tratamente prin stropiri cu aparatură acționată de la sol, în prima jumătate a lunii mai, cu
insecticide biodegradabile din grupa piretroizilor de sintez ă (Fastac, Karate, Decis), în
concentrație de 0,2 % cu 500 l soluție/ha.
În natură există și dăunători naturali ai păduchilor, prădători și paraziți care pot controla
populația de păduchi și ca urmare combaterea se realizează în mod natural.
3.3.2.2 Fago cyba cruenta
Încadrarea sistematică
Fagocyba cruenta este o mică cicadă care aparține încrengăturii Arthropoda , clasa
Insecta ordinului Hemiptera (insecte cu metamorfoză incompletă), subordinul Homoptera ,
familia Jassidae (sin. Cicadellidae ), subfamilia Typhlocybinae (Schwenche, 1972) sau Jassidae
sin. Typhlocybidae în care această specie este denumită Typhlocyba (=Fagocyba) cruenta sin.
Typhlocyba douglasi (Brauns, 1991) .
Morfologie
Adulții (fig. 3.5 -a) au culoare gălbuie, sunt insecte cu lungimea corpului de 3,5 -4,1 mm,
fiind cea mai mare dintre speciile acestui gen. Au picioarele posterioare adaptate pentru sărit,
având patru muchii fiecare cu câte un șir de ghimpi. Modul de hrănire este prin înțepare și
sugere.
Gazde
Această mică cicadă este foarte răspâ ndită pe frunzele de fag, excepțional a fost
semnalată pe paltin și alte specii de foioase (carpen , stejar , anin ). De asemenea , sunt menționate
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
30
și alte specii din acest gen: Typhlocyba quercus, T. ulmi, T. bifasciata, T. rosae, apreciindu -se că
vătămările produse de aceste specii sunt importante (Brauns, 1991 ; Buhr, 1965).
Biologie
Este o insectă cu mai multe generații partenogenetice pe an. Ca urmare, pe dosul
frunzelor se întâlnesc toate stadiile prin suprapunerea generațiilor, iar atacul se extinde în
decursul sezonului de vegetație.
Caracteristicile vătămării
Se întâlnește în tot sezonul de vegetație pe dosul frunzelor în toate stadiile (ouă, larve și
exuvii larvare de diferite dimensiuni) prin suprapunerea generațiilor. Adulții părăsesc frunzele la
cea mai mică atingere prin sărituri sau zbor. Ca urmare a modului de hrănire (prin înțepare și
sugere) în celulele epidermale pătrunde aer și pe frunze apar pete albe izolate, care la un atac
puternic se extind pe o mare parte din suprafața frunzei, iar de la distanță frunzișul apare cenușiu
(fig. 3.5 -b). Datorită faptului că insecta are mai multe generații în decursul unui an atacul pe
frunze se extinde în tot sezonul de vegetație. Atacul nu mai poate fi ignorat (prin urmările sale
asupra creșterilor) având în vedere extinderea pe suprafața frunzei și numărul mare de frunze
atacate.
Fig. 3.5 Fagocyba cruenta : a,c- aspectul atacului (original) ; b- adultul ( www.flickr.com ) b a
c
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
31
3.3.3 Specii de Lepidoptera
3.3.3.1 Phyllonorycter maestingella
Încadrare sistema tică
Specia face parte din încrengătura Arthropoda , clasa Insecta , ordinul Lepidoptera ,
familia Lithocolletidae (Gracilariidae) .
Denumiri sinonime: Lithocolletis maestingella Zll.
Denumirea populară: molia minieră a frunzelor de fag
Morfologia și biologia
Adultul este un fluture de 4 -5 mm lungime cu aripi ga lbene, pătate și cu franjuri. In sectă
bivoltină (zborul are loc în iulie și, respectiv, în septembrie -octombrie). Omida face o mină de
formă ovală, situată între nervuri, la început verde apoi brună. Exc rementele omizilor, în primele
vârste, sunt lichide, iar după vârsta a patra sunt negre și vizibile. Iernează pupele în coconi albi,
în mine.
Fig. 3. 6 Phyllonorycter maestingella : a,b- aspectul general al atacului (original)
3.3.3.2 Phyllocnistis unipunctella
Încadrare sistematică
Specia face parte din încrengătura Arthropoda , clasa Insecta , ordinul Lepidoptera ,
familia Lithocolletidae .
Morfologia și biologia
Molie mică albicioasă, cu numeroase pete gălbui și o pată neagră în apropierea vârfului
aripii. Adulții zboară în lunile iulie și începând cu luna septembrie. Larva creează o mină de
formă sinuasă, situată între nervuri, asemănătoare secrețiilor de melci. A fost identificată pe a b
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
32
suprafața frunzei prin prezența unei mine realizate între cele dou ă epiderme ale frunzei, sub
formă ondulată (Marcu & Simon, 1995).
Fig. 3. 7 Phyllocnistis unipunctella : a,b- aspectul general al atacului (original)
3.3.4 Specii de Diptera
3.3.4.1 Mikiola fagi
Încadrarea sistematică
Mikiola fagi face parte din încr engătura Arthropoda , clasa Insecta , ordinul Diptera ,
subordinul Nematocera , familia Cecidomyiidae , subfamilia Cecidomyinae , genul Mikiola .
Denumiri sinonime: Cecidomia hormomyia , Oligotrophus fagi
Denumirea populară: țânțarul de gală al fagului.
Morfologi e
Adultul este un țânțar cu lungimea de 4 -5 mm, cu aripi cafenii, abdomenul roșu în cazul
femelelor, sau galben -brun în cazul masculilor, acoperit cu peri cenușii. Oul este de culoare
roșie, cu diametrul de 0,3 mm. Larva matură este albă, de 3 -4 mm lungime și se găsește în
interiorul galei (Heitland, 2002).
Arealul insectei
Mikiola fagi se întâlnește pe scară largă în Europa, arealul său suprapunându -se peste
arealul fagului.
Biologie
Insecta are o singură generație pe an. Zborul adulților are loc primă vara devreme, în
martie -aprilie. F emelele depun 200 -300 de ouă , izolat sau în grupuri, pe mugurii încă nedeschiși,
de regulă în partea superioar ă a coroanei. Larvele apar în aprilie, pătrund în muguri și odată cu
dezvoltarea frunz elor (sfârșitul lunii aprilie – începutul lunii mai ) apar și galele . Larva iernează în a b
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
33
interiorul galelor (pe sol), iar împuparea are loc în primăvara următoare , acest stadiu durând
15-20 de zile (Marcu & Simon, 1995).
Dușmani naturali: Larvele de Mikiola fagi sunt parazitate de Eumacepolus grahami și
Mesopolobus fagi (fam. Pteromalidae ) (Askew & Lampe, 1998 ).
Caracteristicile vătămării
Galele se dezvoltă pe partea superioară a frunzei. Acestea sunt mici, netede, ovoidale cu
vârful ascuțit și peretele gros, cu lungimea de 10 mm și gr osimea de 5 mm. La început sunt de
culoare ve rde-pal, de -a lungul sezonului de vegetație devenind roșii violacei și spre final brune .
În interior se adăpostește o larvă femelă, dacă gala este groasă și rotunjită sau o larvă masculă,
dacă gala este subțire și conică. Frunzele cu gale cad prematur, iar galele se desprind de pe
frunză (Marcu et al., 1993) .
În ultimii ani a avut loc înmulțirea în masa a galelor în special pe exemplarele tinere de
fag, când pe suprafața unei frunze se formează numeroase gale, i ar ramurile, sub gr eutatea
galelor, devin pendente (Marcu et al., 1995).
Amploare a vătămărilor
Vătămările produse de această insectă sunt de mică importanță pentru silvicultură. În
cazul unor atacuri puternice pot fi stânjenite în creșterea frunzelor exemp larele tinere de fag .
În Europa, această insectă produce infestări de intensități diferite în tot arealul fagului,
literatura de specialitate prezentând numeroase aspecte. A fost identificată în Elveția și Germania
(Heitland, 2002), iar în Cehia în distri ctul forestier Polnicka în anii 1998 -1999, la altitudini de
aproximativ 600 m (Urban, 2000).
În România prezența acestui dip ter poate fi constatată în toate arborete le de fag . În an ul
1992 au fost afectate de ace astă insectă suprafețe mari ale arboretelor de fag (24,5 mii ha – 78%
infestare slabă și 22% moderată), localizate în Suceava, Neamț, Buzău și Harghita (Simionescu
et al., 2001). Local, tot în 1992, făgetele din zona Brașovului au fost infestate foarte puternic,
fiind atacate frunzele atât de pe arb orii tineri cât și de pe cei vârstnici (Marcu et al. 2003, 2008).
Depistarea
Se face primăvara odată cu identificarea trombarului frunzelor de fag, Orchestes fagi , în
prima jumătate a lunii mai. Intensitatea vătămării se exprimă pr in numărul de gale/frunz ă, astfel:
1-5 gale/frunză – infestare slabă, 6 -15 gale/frunză – infestare moderată, peste 15 ga le/frunză –
infestare puternică.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
34
Combaterea
Combaterea insecte i Mikiola fagi se face numai când aceasta se asociază cu trombarul
Orchestes fagi , în situații cu totul speciale.
Fig. 3.8 Mikiola fagi : a- aspectul general al vătămării ; b- detaliu larvă (original)
3.3.4.2 Hartigiola annulipes
Încadrarea sistematică
Hartigiola annulipes face parte din încrengătura Arthropoda , clasa Insecta , ordinul
Diptera , familia Cecidomyiidae , genul Hartigiola .
Caracteristicile vătămării
Galele se dezvoltă pe partea superioară a frunzei de la începutul lunii mai până la sfârșitul
lunii august. Au o formă cilindrică, cu diametrul de 4 mm și o lungime de 6 mm, culoarea est e
galben pal, iar pe suprafața lor sunt perișori de culoare maro -roșcat. În interiorul galei se găsește
o larvă de culoare albă.
Fig. 3. 9 Hartigiola annulipes : a,b- aspectul general al vătămării (original) b a
a b
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
35
3.4 Specii de acarieni identificate
3.4.1 Caracterizarea generală a ordinului Acari și a familiei Eriophyidae
Pe arborii forestieri în ultimele două dec enii au apărut dăunători „noi” – acarieni – din
aceeași încrengătură cu insectele ( Arthropoda ). Acarienii sunt artropode inferioare insectelor
care aparțin clasei Arachni da. Din clasa Arachnida fac parte zece ordine, dintre care prezintă
importanță pentru noi ordinul Acari (Acarina ) cu multe specii fitopatogene și ordinul Aranea cu
specii prădătoare, cu un pronunțat caracter zoofag.
Speciile de aca rieni, cele zoofage , sunt cunoscute din antichitate, Aristotel 384 –322 i.e.n.
fiind cel care a introdus nomenclatura acestui gen, respectiv noțiunea de acarian. Primele
informații despre acarienii fitofagi datează din secolele XIII – XVIII. Mai mult, inclu siv în țara
noastră, pentru sectorul agricol și pomicol, sunt descrise numeroase specii fitofage, foarte
vătămătoare, pentru care sunt stabilite deja elementele de depistare și prognoză și pentru care se
aplică curent măsuri de combatere (Iacob et al., 197 8).
Morfologia
Acarienii sunt animale cu corpul de dimensiuni mici, redus segmentat și cu cefalotoracele
neseptat de abdomen. În principal acarienii fitofagi aparțin familiilor Eriophyidae și
Tetranychidae . Aceste familii se deosebesc între ele după num ărul de picioare ale adulților ș i
anume, două perechi de picioare la prima familie, motiv pentru care sunt denumiți și tetrapodili
și patru perechi de picioare la cea de a doua. Aparatul bucal este adaptat pentru înțepat și supt.
Speciile din familia Eriophyi dae, unde aparțin speciile identificate de noi, au corpul alungit,
vermiform sau fusiform, cu dimensiuni de 0,1 -0,2 mm, inelat, adesea turtit. Orificiul genital cu
epiginiul aflat ventral, în apropie rea celei de -a doua pereche de picioare. Pe corp prezintă
numeroase sete care variază d e la o specie la alta ca număr ș i dispunere.
Biologia
În ceea ce privește reproducerea acarienilor majoritatea speciilor sunt ovipare, cu
reproducere atât sexuată , cât și partenogenetică . Dezvoltarea este însă destul de compli cată,
întâlnindu -se următoarele stadii: ou, prelarvă, larvă , două stadii nimfale ( protonimfa și
deutonimfa ) și apoi stadiul de adult.
De regulă, ouăle sunt depuse, pe partea inferioară a frunzelor (dar și pe partea superioară
și în acest caz în lungul nerv urilor). Femela iernează sub solzii mugurilor sau în crăpăturile
scoarței, fiind rezistentă la temperaturi scăzute (în timpul iernii corpul lor se contractă). În anii cu
veri secetoase căutarea locurilor de iernare poate începe foarte timpuriu. Vara se înm ulțesc, de
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
36
regulă, partenogenetic (generații la care ouăle sunt mai mici). Masculii apar numai spre toamnă
(când apare generația sexuată) și într -un procent foarte mic (2 -5% din populație).
Caracteristicile vătămării
Vătămările sunt urmarea modului de hră nire, prin înțepare și sugere, de regulă în țesuturi
tinere. Secrețiile inoculate în țesuturi în timpul hrănirii reacționează puternic producând gale
specifice care, corelate și cu planta gazda, permit o determinare ușoară a speciei. Cel mai adesea
sunt vă tămate frunzele și în special partea inferioară a acestora, unde prin hipertrofierea perilor
epidermici apar în porțiunile atacate pete caracteristice cu aspect pâslos. Printre perii hipertrofiați
se observă acarieni în diferite stadii.
Atât prin tipul de reproducere cât și prin modul de hr ănire (prin înțepare și sugere, de
regulă în țesuturi tinere) acarienii se aseam ănă cu insectele din ordinul Homoptera .
Multe specii de acarieni fitofagi semnalate până nu demult ca elemente faunistice au
devenit în preze nt de interes practic întrucât au început să producă vătămări importante (Marcu
et al., 2001).
3.4.1.1 Aceria nervisequa faginea
Încadrarea sistematică
Specia face parte din încrengătura Arthropoda , clasa Arachnida , ordinul Acari , familia
Eriophyidae.
Gazdele și distribuția geografică
Această specie a fost identificată pentru prima dată în țara noastră în anul 1997 și preferă
făgetele pure și de amestec . Rezultatele analizelor efectuate în anii 1997 -1999 au arătat o
intensificare a atacului de la un an la altul (procentul frunzelor atacate a crescut de la 50,7 % la
98,2%) și în același an, de primăvara pân ă toamna (prin creșterea numărului de frunze atacate și
a numărului de pete pe o frunză) datorită numărului mare de generații pe an (Marcu & Simon,
2000; Marcu et al., 2003).
Caracteristicile vătămării
În ceea ce privește vătămarea, ea este urmarea modului de hrănire, prin înțepare și sugere,
pe partea inferioară a frunzelor.
În timpul hrănirii sunt inoculate secreții care stimulează hipertrofierea perilor epidermici
și ca urmare în zonele afectate apar pete caracteristice, rotunde sau ovale, cu aspect pâslos,
localizate între nervurile secundare (fig. 3. 10). La început petele sunt albic ioase apoi treptat,
către toamnă , se brunifică și frunzele cad prematur (Marcu et al., 2003) .
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
37
Fig. 3.10 Aceria nervisequa faginea: a,b- aspectul vătămăriirii primăvara sub forma unor pete
pâsloase albe aflate între nervurile secundare (original)
3.4.1.2 Aceria nervisequa nervisequa
Încadrarea sistematică
Specia face p arte din încrengătura Arthropoda , clasa Arachnida , ordinul Acari , familia
Eriophyidae.
Caracteristicile vătămării
Atacul se localizează pe partea superioară a frunzelor, în lungul nervurilor secundare, ca
niște dungi cu aspect pâslos, de 5 -9 mm lungime și foarte înguste, de 1 -2 mm (fig. 3. 11). Se
asociază frecvent cu Orchestes fagi (Marcu et al., 2008).
Fig. 3.11 Aceria nervisequa nervisequa : – aspectul atacului sub forma unor pete
pâsloase înguste aflate pe nervurile secundare (www.naturespot.org.uk ) a b
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
38
3.5 Specii de ciuperci identificate
3.5.1 Apiognomonia fagi
Apiognomonia fagi este o spe cie separată recent de Gnomonia veneta și de
Apiognomonia errabunda cu care se aseam ănă foarte mult prin aspectul petelor de pe frunză. La
atacurile puternice miceliu l se extinde și în lujer .
Încadrarea sistematică
Specia a fost încadrată de Marcu (2005 ) în regnu l Fungi , încrengătura Eumycota ,
subîncregătura Ascomycotina , clasa Pyrenomycetes , ordinul Sphaeriales , familia Diaporthaceae .
Denumirea populară: pătarea brun ă a frunzelor de fag
Forma conidiană : este Gleosporium fagi (Desm.& Rob.) Westend.
Agentul patogen
În mezofilul frunzelor se dezvoltă miceliul. Fructificațiile conidiene sunt acervuli
hipofili, galben -roșcați, cu un diametru mediu de 0,15 mm, în care se p roduc conidii elipsoidal e,
ovate sau clavate, de (6) 9,5 -12 (16) x (2,5) 3,5 -5,5 µm (Pârvu, 1998) . Perit eciile sunt hipofile,
aproa pe scufundate, negre, de 0,14 -0,25 mm în diametru, au un gât scurt ce penetreaz ă cuticula.
Ascele sunt fusiform -măciucate, de 44-56 x 9 -12 µm și conțin ascospori hialini, adeseori clavați,
bicelulari cu septa transversală în apropierea bazei și de 14 -18 x 9 -12 µm (Marcu , 2005).
Evoluția boli i
Apariția infecției are loc primăvara devreme, începând cu lunile mai – iunie. Este a fectată
partea inferioară a coroanei, prin ascospori
care infectează frunzele tinere. Simptomele
prin care boala se manifestă este apariția, pe
frunze, a unor pete la început clorotice, apoi
brune cu o margine evidentă (fig.3.12,
fig.3.13), extinse în lung ul nervurii
principale, cu contur neregulat și spre vârful
frunzei cu o formă conică. Primăvara, în
cuprinsul zonelor necrozate se formează
fructificațiile formei conidiene (acervulele).
Conidiile provoacă răspândirea secundară, de vară, a bolii, iar iarna , pe frunzele uscate și căzute,
se dezvoltă periteciile care iernează în miceliul de rezistență și anume în strome. În prim ăvara
următoare, gâtul periteciilor străpunge epiderma și asigură diseminarea ascosporilor, care
realizează infecția primară. Peritec iile se pot forma și pe scoarța lujerilor uscați.
Fig. 3. 12 Apiognomonia fagi : – aspectul
general al atacului (original)
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
39
Factorii favorizanți producerii infecțiilor
Primăvara după intrarea în vegetație atmosfera umedă și caldă favorizează apariția
ciupercii. Umiditatea atmosferei și mai ales cea de la nive lul suprafeței folia re este hotărâ toare
pentru diseminarea sporilor și producerea infecțiilor. Te mperatura ridicată influențeaz ă
rapiditatea incubație i.
Cazuri de epidemii ale acestei ciuperci au fost citate în l iteratura de specialitate în urma
gradațiilor unor insecte galig ene ( Mikiola fagi și Hartigiola annulipes ) care îi vehicu lează sporii.
În România a fost semnalată pentru prima oară în anul 1992, după o gradație puternică a insectei
Mikiola fagi.
Pagubele
Suprafața de asimilare a frunzelor este uneori substanțial redus ă de necroze , ce produc
deformări ale laminei și uneori chiar ofilirea și căderea timpurie a frunzelor. Î n cazul infecțiilor
puternice, ciuperca poate trece și pe lu jerii anuali (pe o lungime de pâ nă la 30 cm), caz în care
vârful acestora se poate usca în întregime.
Prevenirea și combaterea
Pentru distrugerea periteciilor și a ascosporilor, în pepiniere se recomandă adunarea și
arderea frunzelor, toamna târziu sau primăvara devreme. Foarte importante sunt și operațiunile
culturale pentru stimularea vigorii de creștere și respectiv a rezistenței arborilor la acțiunea
acestei ciuperci.
Preventiv, s e pot efectua unele tratamente chimice sau cel târziu în momentul sesizării
infecțiilor incipiente. Se pot utiliza substanțe anorganice (zeama bordeleză 0,5 -0,75%), substanțe
organice de contact (Zined și Orthocid) sau substanțe organice siste mice (Topsin 70PU,
Benlate).
Fig. 3. 13 Apiognomonia fagi : a- pete dispuse în lungul nervurii; b – pete aproximativ circulare
(original)
a b
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
40
CAPITOLUL I V
LOCUL CE RCETĂRILOR, MATERIALUL ȘI
METODA DE LUCRU
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
41
4.1 Locul cercetărilor
Lucrările de teren pentru analiza pe versant s -au desfășurat în arborete de fag cu vârsta de
100 de ani, din u.a. 40A, U.P. VII Cobășel -Zmeu, din cadru l Ocolului Silvic Izvorul Someșului,
situată la altitudinea de 730 -1200 m.
Lucrările de teren pentru analiza în coroană și pentru analiza trombarului Orchestes fagi ,
s-au desfășurat în u.a. 57D, U.P. IV Brașov , din cadrul R.P.L.P. Kronstadt R.A., situată l a o
altitudine de 930 -1100 m, fiind luate în considerare pentru analiză exemplare de fag regenerate
natural cu vârsta de 120 ani.
Fig. 4 .1 Locul cercetării: a- analiza pe versant ; b- analiza în coroană
4.2 Materialul și metoda de lucru
4.2.1 Mate rialul și metoda de lucru pentru analiza pe versant
Pe teren, în funcție de poziția pe versant (inferioară, mijlocie și superioară), s -au ales
câte 3 arbori (repetiții) cât mai asemănători din punct de vedere al caracteristicilor: diametru,
înălțime și fo rma coroanei. Între arborii de pe aceeași poziție de versant s -a ales o distanță de 50 –
60 m, iar între arborii din poziția inferioară și poziția mijlocie, respectiv poziția mijlocie și
poziția superioară s-a ales o distanță de 200 m.
Din fiecare arbore s -au recoltat câte 4 ramuri de pe cele 4 direcții cardinale la înălțimi
cuprinse între 5 -8 m.
a b
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
42
Colectarea ramurilor s -a realizat în data de 09.10.2015.
Ramurile au avut lungimea de aproximativ 30 cm, astfel încât să conțină minim 5 lujeri.
De la fiecare ramu ră au fost analizați câte 5 lujeri de probă (primele cinci creșteri de
ordinul I).
De pe lujerii de probă au fost analizate toate frunzele , iar not area s -a făcut de la vârful
lujerului de probă.
Au fost înregistrate frunzele sănătoase și frunzele vătămate de diferiți factori biotici.
Frunzele cu diferite roaderi pentru care factorul biotic nu a putut fi identificat cu certitudine au
fost notate separat.
Datele obținute au fost prelucrate și centralizate ținând cont de poziția pe versant , arbore,
direcția ca rdinală, lujer și frunză, iar pentru exemplificarea modului de organizare a datelor
primare, o parte dintre acestea sunt prezentate în ANEXA 1.
4.2.2 Materialul și metoda de lucru pentru analiza variației în coroană
Pe teren s -au ales 5 arbori de probă , la o distanță de 30 -50 m unul de celălalt, cât mai
asemănători din punct de vedere al caracteristicilor : diametru, înălțime și forma coroanei .
Din fiecare arbore de probă, respectiv de la baza, mijlocul și vârful coroanei , s-au
recoltat câte 4 ramuri de pe cele 4 direcții cardinale , în scopul analizei distribuției speciilor
identificate în coroana arborilor de fa g.
Colectarea ramurilor s-a realizat în data de 14.10.2015.
Ramurile au avut lungimea de aproximativ 30 cm, astfel încât să conțină minim 5 lujeri .
În la borator de la fiecare ramură au fost analizați câte 5 lujeri de probă (primele cinci
creșteri de ordinul I).
De pe lujerii de probă au fost analizate toate frunzele , iar not area s -a făcut de la vârful
lujerului de probă. Frunzele au fost analizate c u ochiul liber, iar în unele cazuri la binocular.
Au fost înregistrate frunze sănătoase, frunze cu diferite roaderi pentru care nu a putut fi
identificat cu certitudine dăunătorul și frunze vătămate de diferiți factori biotici.
Datele obținute au fost prel ucrate și centralizate ținând cont de arbore, treimea coroanei,
direcția cardinală , lujer și frunză.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
43
Fig. 4 .2 Aspecte din activitățile desfășurate pe teren pentru analiza în coroană
a- colectarea ra murilor de la baza coroanei; b – colectarea ra murilor de la vârful coroanei
(original)
Fig. 4 .3 Aspecte din activitățile desfășurate în laborator pentru analiza în coroană
(original) a b
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
44
4.2.3 Materialul și metoda de lucru pentru analiza trombarului Orchestes fagi
Pe teren s -au ales aceeași 5 arbo ri de probă din cazul analizei în coroană. Din fiecare
arbore de probă s -au recoltat, de pe cele 4 direcții cardinale , câte 4 ramuri cu lungimea de 2 m.
Ramurile s -au recoltat de l a baza coroanei în data de 28.05 .2016.
În laborator pentru fiecare ramură a u fost analizate toate frunzele, în total 8611.
Au fost înregistrate frunzele sănătoase și frunzele vătămate de Orchestes fagi în diferite
stadii: roaderile produse de adulți și minele produse de larve.
Datorită faptului că anul acesta Orchestes fagi a produs vătămări foarte puternice în
foarte multe arborete de fag , am urmărit să determinăm cât din populație este viabilă. Pentru
aceasta am procedat la un experiment de laborator, pentru a vedea din câte mine ajunse la
marginea frunzei vor ieși adulți.
Pentr u aceasta am realizat următoarele experimente:
Experiment A: cu mine verificate pentru prezența coconilor
Experiment B: cu mine neverificate pentru prezența coconilor
Atât pentru experimentul A cât și pentru experimentul B s -au folosit borcane de sticlă
acoperite la gură cu tifon (fig. 4.4a ), câte 5 borcane (repetiții pentru fiecare experiment). În
fiecare borcan s -au introdus câte 10 frunze cu mine de Orchestes fagi , în cele din experimentul A
minele au fost verificate să aibă coconul (în care are loc î mpuparea) dezvoltat.
Fig. 4. 4 a- Realizarea experimentului pentru viabilitatea populației de Orchestes fagi ;
b- ramuri de probă pentru analiza atacului de Orchestes fagi din anul 2016 (original)
a b
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
45
Experimentele au fost verificate, începând din data de 29.05.2016, în fiecare zi
(aproximativ la aceeași oră), până când nu s -a mai înregistrat o ieșire a adulților (din pupe) timp
de 3 zile.
4.2.4 Metoda de lucru pentru analiza frunzelor în laborator în cazul analizei
pe versant și analizei în coroană
Observațiile și analizele asupra frunzelor, efectuate în laborator, au urmărit:
pentru Orchestes fagi :
– numărul de orificii circulare (roaderi) pe suprafața frunzei
– numărul de ouă situate pe nervura principală (sau pe nervurile secundare )
– numărul de mine a fost cuantificat diferit: au fost notate minele în curs de
dezvoltare și minele care deja au ajuns la marginea frunzei.
Pentru Phyllaphis fagi :
– prezența coloniilor albe.
Pentru Fagocyba cruenta :
– prezența țesuturilor afectate de hrănirea prin înțepare și sugere a sevei.
Pentru Phyllonorycter maestingella :
– numărul de mine prezente pe frunză
– stadiul găsit (larvă vie, larvă moartă, pupă, părăsită)
Pentru Phyllocnistis unipunctella :
– numărul de mine prezente pe frunză
Pentru Mikiola fagi :
– numărul de gale preze nte pe frunză
– culoarea galelor (verzi, verzi -roșcate, roșii violacei, brune) .
– stadiul găsit (larvă vie, larvă moartă, pupă, părăsită).
Pentru Hartigiola annu lipes:
– numărul de gale prezente pe frunză
– culoarea galelor (verzi, brune)
Pentru Aceria nervisequa faginea și Aceria nervisequa nervisequa :
– prezența petelor mai mult sau mai puțin rotunde și pȃsloase între nervuri,
localizate pe fața inferioară a frunzei – pentru prima specie, respectiv, înguste
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
46
și alungite pe nervuri, localizate pe fața superioară a f runzei – pentru cea de a
doua specie.
Pentru Apiognomonia fagi :
– prezența petelor în lungul nervurii principale și/sau pete mic i mai mult sau
mai puțin circulare .
4.2.5 Prelucrarea statistică a datelor
Prelucrarea primară a datelor s -a făcut utilizând pro gramul Excel (Microsoft). S-au
efectuat diferite sortări (exemplificare în ANEXA 2) , calcul de medii, abateri standard,
transformări de date, etc. Pentru analiza statistică s -a utilizat programul XLSTAT (Addinsoft) ce
funcționează sub Excel.
Analiza efect ului diferiților factori (arbore, poziția pe versant, poziția în coroană , direcție
cardinală, lujer) asupra frecvenței dăunătorilor (uneori și asupra altor caracteristici cum ar fi
intensitatea atacului sau dezvoltarea diferitelor stadii) s -a făcut prin te starea diferențelor dintre
mediile frecvențelor de apariție a dăunătorilor pe materialul analizat (frunze).
Testarea a presupus efectuarea unor calcule pregătitoare, cum ar fi: verificarea existenței
valorilor extreme, verificarea omogenității sistemelor de dispersii, verificarea normalității
distribuțiilor.
Verificarea prezenței valorilor extreme dubioase s -a făcut prin aplicarea testului
„z” (Giurgiu, 1972 ) (exemplificare în ANEXA 3) . Când s -a constatat exi stența
unor valori extreme dubioase, acestea au fost eliminate din calculele ulterioare.
Pentru omogenizarea sistemelor de dispersii și normalizarea distribuțiilor, a fost
uneori necesară transformarea valorilor “x” în “log (x+1)”, însă doar în anumite
cazuri unde logaritmarea nu aplatizează diferențel e prea mult încât să devină
nesemnificative.
Pentru verificarea omogenității s -a folosit testul Hartley (Giurgiu, 1972)
(exemplificare în ANEXA 3)
Pentru verificarea normalității distribuțiilor, testul Shapiro -Wilk din aplicația
XLSTAT (exemplificare în AN EXA 4).
Atunci când distribuțiile au fost normale pentru analiza varianței s -a aplicat testul
parametric ANOVA din aplicația XLSTAT (exemplificare în ANEXA 5). La aplicarea testului
ANOVA, analiza datelor s -a făcut luând în considerare factorii care ar fi putut influența
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
47
caracteristica urmărită. În cazul în care testul ANOVA a arătat că ipoteza nulă (egalitatea
mediilor) trebuie respinsă (pentru P<0.05), pentru stabilirea semnificației diferențelor dintre
medii s -a folosit testul Tukey ( Tukey's multiple co mparison test).
Dacă nu au fost îndeplinite condițiile pentru aplicarea testului parametric ANOVA,
semnificația diferențelor dintre suma rangurilor s -a stabilit cu testul nonparametric Friedman (K
Paired Samples Comparison ) urmat de testul Bonferroni (Bon ferroni multiple comparisons test).
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
48
CAPITOLUL V
ANALIZA VARIAȚIEI ATACULUI SPECII LOR
STUDIATE PE VERSANT
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
49
5.1 Frecven ța atacului diferitelor specii pe versant
În cadrul analizei pe versant au fost identificate șase specii de insecte, două specii de
acarieni și o specie de c iuperci.
Frecvența atacului a fost calculată ca raport între numărul de frunze cu diferite specii și
numărul total de frunze analizate și a fost exprimată în procente.
Specia cu cea mai mare frecvență 32,01 % a fost Fagocyba cruenta , urmată de trombarul
Orchestes fagi – orificii cu 26,16 % și ciuperca Apiognomonia fagi – pete circulare cu 19,65 %.
Fig. 5 .1 Frecvența atacul ui diferitelor specii pe versant
Din figura 5.1 se poate observa că cea mai redusă frecvență a avut -o Mikiola fagi și
speciile care nu au fost identificate prin vătămările provocate, notate cu roaderi insulare și
roaderi la margine. Ca urmare datele lor nu au putut fi prelucrate statis tic.
Pentru speciile: Orchestes fagi , Phyllaphis fagi , Fagocyba cruenta , Phyllonorycter
maestingella , Phyllocnistis unipunctella , Aceria nervisequa faginea , Aceria nervisequa
nervisequa și Apiognomonia fagi datele au fost prelucrate statistic.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
50
Datorită normalității distribuțiilor, pentu toate speciile studiate în cazul analizei pe
versant s-a aplicat testul parametric ANOVA, cu excepția unor factori în cazul speciilor
Phyllaphis fagi și Phyllonorycter maestingella , pentru care s -a aplicat testul nonparametric
Friedman .
5.2 Procentul frunzelor sănătoase
Efectul poziției pe versant , al repetiției (arborele), al direcției cardinale și al lujeru lui
asupra procentului de frunze sănătoase
Tab. 5 .1
Factorul D.F. F. P.
Poziția p e versant 2 4,088 0,018
Repetiția 2 7,751 0,001
Direcția cardinală 3 0,551 0,648
Lujer ul 4 0,699 0,594
Notă: D.F. – grade de libertate; F – coeficientul Fisher; P – probabilitatea calculată
Analizând datele din tabelul 5.1 se poate observa că poziția pe versant și repetiția sunt
factorii care au influe nțat procentul frunzelor sănătoase (probabilitatea calculată < 0,05).
Direcția cardinal ă și lujerul , cu valo ri ale probabilității calculate > 0,05, nu a u influențat
procentul frunzelor sănătoase.
Fig. 5.2 Variația procen tului de frunze sănătoase în funcție de poziția pe versant
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că mediile nu diferă semnificativ între ele pentru P = 0,05)
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
51
Din figura 5.2 , unde s -a făcut analiza semnificației diferențelor dintr e medii, se poate
observa că cel mai mare procent de frunze sănătoase (14,30 %) s -a înregistrat la partea
superioară a versantului și el a diferit semnificativ de procentul de frunze sănătoase înregistrat la
partea inferioară a versantului (6,25 %).
Specii le de dăunători nu au preferat partea superioară a versantului datorită temperaturii
scăzute, rezultând un procent ridicat de frunze sănătoase .
Fig. 5.3 Variația procen tului de frunze sănătoase pe repetiții
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că mediile nu diferă semnificativ între ele pentru P = 0,05)
Din figura 5 .3, unde s -a făcut analiza semnificației diferențelor dintre medii, se poate
observa că cel mai mare procent de frunze sănătoase s -a înregistrat pe repetiția A2 și A3 și el a
diferit semnificativ de procentul înregistrat pe repetiția A1.
Variația procentului de frunze sănătoase cu direcția cardinală
Tab. 5.2
Caract eristica Direcția cardinală Probabilitatea
calculată N E S V
Media 10,63 8,21 12,02 11,71
0,648 Abaterea standard 7,23 3,85 4,21 5,19
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A A
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
52
Din tabelul 5.2 se observă că, deși direcția cardinală nu a infl uențat semnificativ
procentul frunzelor sănătoase, cel mai mare procent s -a înregistrat pe direcția sud, iar cel mai mic
procent s-a înregistrat pe direcția est.
Variația procentului de frunze sănătoase cu lujerul
Tab. 5.3
Caracteristica Lujerul Probabilitatea
calculată L1 L2 L3 L4 L5
Media 11,05 7,67 11,26 9,68 13,57
0,594 Abaterea standard 5,79 8,76 2,40 4,95 8,55
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A A A
Așa cum rezultă din tabelul 5.3 , lujerul nu a influențat semnificativ procentul frunzelor
sănătoase , ceea ce din punct de vedere statisitic asigură corect itudinea rezultatelor obținute.
Totuși, fără a exist a diferențe asigurate statisic, se poate o bserva că cel mai mare procent d e
frunze sănătoase s -a înregistrat pe lujerul de probă L5, iar cel mai mic procent s -a înregistrat pe
lujerul de probă L2.
5.3 Analiza frunzelor atacate de Orchestes fagi
5.3.1 Pr ocentul frunzelor cu mine de Orchestes fagi
Efectul poziției pe versant , al repetiției (arborele), al direcției cardinale și al lujerului
asupra procentului de frunze cu mine de Orchestes fagi
Tab. 5 .4
Factorul D.F. F. P.
Poziția pe versant 2 3,403 0,036
Repetiția 2 3,847 0,023
Direcția cardinală 3 0,215 0,886
Lujerul 4 0,845 0,499
Notă: D.F. – grade de libertate; F – coeficientul Fisher; P – probabilitatea calculată
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
53
Din tabelul 5. 4 se poate observa că poziția pe versant și repetiția , sunt factorii care a u
influențat procentul frunzelor cu mine de Orchestes fagi (probabilitatea calculată < 0,05).
Direcția cardinală și lujerul cu valori ale probab ilității calculate > 0,05, nu a influențat
procentul frunzelor cu mine de Orchestes fagi .
Fig. 5. 4 Variația procentului de frunze cu mine de O. fagi în funcție de poziția pe versant
(Coloanele însoțite de aceeași literă ar ată că mediile nu diferă semnificativ între ele pentru P = 0,05)
Din figura 5. 4, unde s -a făcut analiza semnificației diferențelor dintre medii, se poate
observa că cel mai mare procent de frunze cu mine de Orchestes fagi (21,6 8 %) s-a înregistrat la
mijlocul versantului și el a diferit sem nificativ de procentul înregistrat la partea superioară a
versantului (11,08 %). Faptul c ă optimul atacului larvelor de Orchestes fagi s-a realizat la
mijlocul versantului se datorează ecartului altitudinal al versantulu i pe care s -au efectuat
cercetările . Astfel, în zona de mijloc a versantului dăunătorul a găsit condiții optime pentru
dezvoltare în sensul că temperaturile înregistrate i -au permis să practice roaderea mezofilului
frunzelor pȃnă în momentul în care frunze le devin pieloase. La altitudini mai mari larvele devin
apte pentru hrănire mult mai tȃrziu, cȃnd frunzele sunt deja îngroștate și nu reușesc să mai roadă
galeriile larvare. În plus, nici adulții nu sunt favorizați în reproducere și depunerea ouălor la
altitudini mai mari.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
54
Fig. 5. 5 Variația procentului de frunze cu mine de Orchestes fagi pe repetiții
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că mediile nu diferă semnificativ între ele pentru P = 0,05)
Din figura 5. 5, unde s -a făcut analiza semnifi cației diferențelor dintre medii, se poate
observa că cel mai mare procent de frunze cu mine de Orcheste fagi (19,6 1 %) s -a înregistrat pe
repetiția A2 și el a dife rit semnificativ de procentul înregistrat pe repetiția A1 (8,65 %).
Variația procentului de frunze cu mine de Orchestes fagi pe direcții cardinale
Tab. 5. 5
Caracteristica Direcția cardinală Probabilitatea
calculată N E S V
Media 17,33 15,87 13,49 14,95
0,886 Abaterea standard 5,43 6,57 6,31 8,82
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A A
Din tabelul 5. 5 se poate observa că, deși direcția cardinală nu a influențat procentul de
frunze cu mine de Orcheste fagi , cel mai mare procent s -a înregistrat pe direcția nord, iar cel mai
mic procent s -a înregistrat pe direcția sud.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
55
Variația procentului de frunze cu mine de Orchestes fagi pe lujeri de probă
Tab. 5. 6
Caracteristica Lujerul Probabilitatea
calculată L1 L2 L3 L4 L5
Media 21,67 13,92 12,59 14,38 14,49
0,499 Abaterea standard 9,64 5,25 7,48 10,57 3,79
Semnificația diferențe lor
dintre medii A A A A A
Din tabelul 5. 6 rezultă că lujerul nu a influențat procentul de frunze cu mine de Orchestes
fagi, ceea ce din punct de vedere stat istic asigură corectitudinea rez ultatelor obținute.
În concluzie, dacă cercetarea urmărește ana liza atacului de Orchestes fagi produs de larve
(mine) și nu se cere un grad de acoperire foarte mare, se poate reduce numărul de lujeri de probă
la 3.
5.3.2 Procentul frunzelor cu orificii de Orchestes fagi
Efectul poziției pe versant , al repetiției (ar borele), al direcției cardinale și al lujerului
asupra procentului de frunze cu orificii de Orchestes fagi
Tab. 5. 7
Factorul D.F. F. P.
Poziția pe versant 2 3,526 0,032
Repetiția 2 1,619 0,201
Direcția cardinală 3 0,604 0,614
Lujerul 4 0,322 0,863
Notă: D.F. – grade de libertate; F – coeficientul Fisher; P – probabilitatea calculată
Din tabelul 5. 7 se poate observa că poziția pe versant este singurul factorul care a
influențat procentul frunzelor cu orificii de Orchestes fagi (probabilitatea calculată < 0,05).
Repetiția, direcția cardinală și lujerul cu valori ale probabilității calculate > 0,05, nu au
influențat pro centul frunzelor cu orificii de Orchestes fagi .
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
56
Fig. 5. 6 Variația procentului de frunze cu orificii de O. fagi în funcție de poziția pe versant
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că mediile nu diferă semnificativ între ele pentru P = 0,05)
După cum rezultă din figura 5. 6, unde s -a făcut analiza semnificației diferențelor dintre
medii, cel mai mare procent de frunze cu orificii de Orchestes fagi (33,51 %) s -a înregistrat la
mijlocul versantului și a diferit semnificativ de procentul înregistra t la partea superioară a
versantului (19,29 %).
Ca și în cazul atacului produs de larve, se pare că și adulții au avut condiții o ptime pentru
hrănire pe arborii de la mijlocul versantului . La vȃrful versantului, cu siguranță că temperaturile
mai scăzute au determinat ca frecvența atacului produs de trombari să fie mai mică.
Variația procentului de frunze cu orificii de Orchestes fagi pe repetiții
Tab. 5. 8
Caracteristica Repetiția (Arborele) Probabilitatea
calculată A1 A2 A3
Media 22,12 31,92 27,50
0,201 Abaterea standard 9,20 10,82 6,96
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A
Din tabelul 5. 8 se o bservă că, deși repetiția nu a influențat semnificativ procentul
frunzelor cu orificii de Orchestes fagi , cel mai mare procent s -a înregistrat pe repetiția A2, iar cel
mai mic procent s-a înregistrat pe repetiția A1.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
57
Variația procentului de frunze cu orificii de Orchestes fagi pe direcții cardinale
Tab. 5. 9
Caracteristica Direcția cardinală Probabilitatea
calculată N E S V
Media 24,89 23,58 30,53 29,72
0,614 Abaterea standard 8,34 6,09 5,77 9,16
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A A
Din tabelul 5. 9 se poate observa că acest factor nu a influențat caracteristica analizată.
Cel mai mare procent de frunze cu orificii de Orchestes fagi s-a înregi strat pe direcția sud, iar cel
mai mic procent s -a înregistrat direcția est.
Variația procentului de frunze cu orificii de Orchestes fagi pe lujeri de probă
Tab. 5. 10
Caracteristica Lujerul Probabilitatea
calculată L1 L2 L3 L4 L5
Media 27,46 27,88 30,12 22,48 27,96
0,863 Abaterea standard 2,65 6,06 5,63 11,23 7,50
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A A A
Așa cum rezultă din tabelul 5. 10, lujerul nu a influențat semnificativ procentul frunzelor
cu orificii de Orchestes fagi , ceea ce din punct de vedere statisitic asigură corectitudinea
rezultatelor obținute.
În concluzie, dacă cercetarea urmărește analiza ata cului de Orchestes fagi produs de
adulți (orificii) și nu se cere un grad de acoperire foarte mare, se poate reduce numărul de lujeri
de probă la 3.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
58
5.3.3 Intensitatea atacului produs de adulții de Orchestes fagi
Efectul poziției pe versant , al repet iției (arborele), al direcției cardinale și al lujerului
asupra intensității atacului produs de adulții de Orchestes fagi
Tab. 5. 11
Factorul D.F. F. P.
Poziția pe versant 2 0,944 0,393
Repetiția 2 1,692 0,190
Direcția cardinală 3 2,254 0,088
Lujerul 4 0,686 0,604
Notă: D.F. – grade de libertate; F – coeficientul Fisher; P – probabilitatea calculată
După cum rezultă di n tabelul 5. 11 niciunul din factori nu a influențat intensitatea atacului
produs de adulții de Orchestes fagi (probabilitatea calculată > 0,05).
Intensitatea atacului produs de adulții de Orchestes fagi în funcție de poziția pe versant
Tab 5 .12
Caracteristica Poziția pe versant Probabilitatea
calculată I M S
Media 3,64 3,79 3,10
0,393 Abaterea standard 0,67 0,74 0,42
Semnificația d iferențelor
dintre medii A A A
Așa cum rezultă din tabelul 5. 12 poziția pe versant nu a influențat semnificativ
intensitatea atacului produs de adulții de Orchestes fagi . Totuși, fără a exista diferențe asigurate
statistic cea mai mare intensitate s-a înregistrat la mijlocul versantului, situație asemănătoare cu
cea din cazul frecvenței atacului produs de adulți.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
59
Intensitatea atacului produs de adulții de Orchestes fagi pe repetiții
Tab. 5. 13
Caracteristica Repetiția (Arborele) Probabilitatea
calculată A1 A2 A3
Media 4,02 3,25 3,92
0,190 Abaterea standard 0,80 0,59 0,56
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A
Intensitatea atacului produs de adulții de Orchestes fagi pe direcții cardinale
Tab. 5. 14
Caracteristica Direcția cardinală Probabilitatea
calculat ă N E S V
Media 3,69 3,14 3,69 4,22
0,088 Abaterea standard 0,39 0,50 0,74 0,86
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A A
Din tabelele 5. 13 și 5.14 se poate observa că, deși acești doi factori nu au influențat
semnificativ, intensitatea cea mai mare a atacului produs de adulții de Orchestes fagi s-a
înregistrat pe repetiția A1 și pe direcția vest.
Intensitatea atacului produs de adulții de Orchestes fagi pe lujeri de probă
Tab. 5. 15
Caracteristica Lujerul Probabilitatea
calculată L1 L2 L3 L4 L5
Media 3,92 3,76 3,44 3,80 3,36
0,604 Abaterea standard 0,35 0,53 0,51 0,47 0,08
Semnificația diferențelor
dintre me dii A A A A A
Din tabelul 5. 15 se poate observa că nu au exi stat diferențe asigurate statis tic între medii
și că acest factor nu a influențat intensitatea atacului produs de adulții de Orcheste fagi .
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
60
5.4 Procentul frunzelor cu Phyllaphis fagi
În cazul dăunătorului Phyllaphis fagi pentru factorii poziția pe versant și repetiția s-a
aplicat testul parametric ANOVA , iar pentru factorii direcția cardinală și lujerul, datorită
nenormalității distribuțiilor, s-a aplicat testul neparametric Friedman .
Efectul poziției pe versant și al repetiției (arborele) asupra procentului de frunze cu
Phyllaphis fagi
Tab. 5. 16
Factorul D.F. F. P.
Poziția pe versant 2 2,658 0,073
Repetiția 2 1,582 0,209
Notă: D.F. – grade de libertate; F – coeficientul Fisher; P – probabilitatea calculată
Efectul direcției cardinale și al lujerului asupra procentului de frunze cu Phyllaphis fagi
Tab. 5. 17
Factorul D.F. Q calc. Q teor. P calc.
Direcția cardinală 3 1,727 7,815 0,631
Lujerul 3 0,789 7,815 0,852
Notă: D.F. – grade de libertate; Q calc. – coeficientul Chi -square calculat ;
P calc. – probabilitatea calculată
Analizând datele din tabelul 5. 16 și tabelul 5. 17 se poate observa că niciunul din factori
nu a influențat procentul de frunze cu Phyllaphis fagi (probabil itatea calculată > 0,05).
Variația procentului de frunze cu Phyllaphis fagi în funcție de poziția pe versant
Tab. 5. 18
Caracteristica Poziția pe
versant Probabilitatea
calculată M S
Media 4,62 1,56
0,073 Abaterea standard 4,22 1,54
Semnificația diferențelor
dintre medii A A
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
61
Din tabelul 5. 18 se poate observa că , cel mai mare procent de frunze cu Phyllaphis fagi s-
a înregistrat la mijlocul versantului, iar cel mai mic procent s -a înregistrat la partea superioară a
versantului. În partea inferioară a versantului nu au fost înregistrate frunze cu Phyllaphis fagi și
ca urmare nu au fost date care s ă fie prelucrate statistic. Și în cazul aceste i specii observăm o
preferință pentru arborii de la mijlocul versantului, chiar dacă nediferențiată statistic.
Variația procentului de frunze cu Phyllaphis fagi pe repetiții
Tab. 5. 19
Caracteristica Repetiția
(Arborele) Probabilitatea
calculată
A1 A2
Media 3,41 2,14
0,209 Abaterea standard 2,68 3,40
Semnificația diferențelor
dintre medii A A
Deși nu au fost găsite diferențe asigurate st atistic, din tabelul 5. 19 se observă că cel mai
mare procent de frunze cu Phyllaphis fagi s-a înregistrat pe repetiția A1. Pe repetiția A3 nu au
fost înregistrate frunze cu Phyllaphis fagi și ca urmare a fost eliminată din calculele statistice.
Această sit uație ne arată că dăunătorul Phyllaphis fagi a arătat o preferință clară pentru anumiți
arbori, cunoscut fiind faptul că păduchii selectează arborii pe care îi atacă după conținutul ridicat
de azot amoniacal.
Variația procentului de frunze cu Phyllaphis f agi pe direcții cardinale
Tab. 5. 20
Caracteristica Direcția cardinală Probabilitatea
calculată N E S V
Media 1,26 2,04 3,26 0,67
0,631 Abaterea standard 1,95 3,23 4,61 1,49
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A A
După cum se observă în tabelul 5. 20, direcția cardinală nu a influențat semnificativ
procentul de frunze cu Phyllaphis fagi . Totuși, fără a exista diferențe asigu rate statistic, se poate
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
62
observa că cel mai mare procent s-a înregistrat pe direcția sud , iar cel mai mic procent s-a
înregistrat pe direcția vest .
Variația procentului de frunze cu Phyllaphis fagi pe lujeri de probă
Tab. 5. 21
Caracteristica Lujerul Probabilitatea
calculată L1 L2 L3 L4
Media 0,83 2,69 1,62 3,89
0,852 Abaterea standard 1,44 4,65 2,81 4,19
Semnificația diferențelo r
dintre medii A A A A
După cum se observă în tabelul 5. 21 doar pe lujerii de probă L1, L2, L3 și L4 au fost
înregistrate frunze cu Phyllaphis fagi . Lujerul de probă L5 a fost eliminat din calculele statistice.
5.5 Procentul frunzelor cu Fagocyba cruen ta
Efectul poziției pe versant , al repetiției (arborele), al direcției cardinale și al lujerului
asupra procentului de frunze cu Fagocyba cruenta
Tab. 5.22
Factorul D.F. F. P.
Poziția pe versant 2 9,775 <0,0001
Repetiția 2 3,288 0,041
Direcția cardinală 3 0,993 0,399
Lujerul 4 0,591 0,670
Notă: D.F. – grade de libertate; F – coeficientul Fisher; P – probabilitatea calc ulată
Din tabelul 5. 22 se poate observa că poziția pe versant și repetiția sunt factorii care a u
influențat procentul de frunze cu Fagocyba cruenta (probabilitatea calculată < 0,05).
Direcția cardinală și lujerul cu valori ale probabilității calculate > 0 ,05, nu au influențat
procentul de frunze cu Fagocyba cruenta .
Din figura 5. 7, unde s -a făcut analiza semnificației diferențelor dintre medii, se poate
observa că cel mai mare procent de frunze cu Fagocyba cruenta s-a înregistrat în partea
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
63
inferioară (43,6 7 %) și mijlocie (39,05 %) a versantului și el a diferit semnificativ de procentul
înregistrat în partea superioară a versantului (1,67 %) .
Fig. 5. 7 Variația procentului de frunze cu Fagocyba cruenta în funcție de poziția pe versant
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că mediile nu diferă semnificativ între ele pentru P = 0,05)
Fig. 5. 8 Variația procentului de frunze cu Fagocyba cruenta pe repetiții
Din figura 5. 8, unde s -a făcut analiza semnificației diferențelor dintre medii, se poate
obser va că cel mai mare procent de frunze cu Fagocyba cruenta (43,54 %) s-a înregistrat pe
repetiția A2 și el a diferit semnificativ de procentul înregistrat pe repetiția A1 (21,60 %) . Ca
urmare, și acest păduche a preferat anumiți arbori de probă, care au fost susceptibili să fie atacați.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
64
Variația procentului de frunze cu Fagocyba cruenta pe direcții cardinale
Tab. 5. 23
Caracteristica Dire cția cardinală Probabilitatea
calculată N E S V
Media 39,69 38,70 35,52 21,67
0,399 Abaterea standard 11,70 15,02 16,58 7,08
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A A
Așa cum rezultă din tabelul 5. 23, direcția cardinală nu a influențat semn ificativ procentul
frunzelor cu Fagocyba cruenta . Totuși, fără a exista diferențe asigurate statistic, se observă că
cel mai mare procent s-a înregistrat pe direcția nord , iar cel mai mic procent s -a înregistrat pe
direcția vest.
Variația procentului de f runze cu Fagocyba cruenta pe lujeri de probă
Tab. 5. 24
Caracteristica Lujerul Probabilitatea
calculată L1 L2 L3 L4 L5
Media 35,00 21,53 34,84 41,87 36,25
0,670 Abaterea standard 30,41 18,67 7,90 9,83 8,61
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A A A
Din tabelul 5. 24 rezultă că lujerul nu a influențat procentul de frunze cu Fagocyba
cruenta , ceea ce din punct de vedere statistic asigură corectitudinea rezultatelor obținute.
În concluzie, dacă cercetarea urmărește analiza atacului produs de Fagocyba cruenta și
nu se cere un grad de acoperire foarte mare, se poate reduce numărul de lujeri de probă la 3.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
65
5.6 Procentul frunzelor cu Phyllonorycter maestingella
În cazul dăunătorului Phyllonorycter maestingella pentru factorii: poziția pe versant ,
direcția cardinală, lujerul și stadiul s-a aplicat testul parametric ANOVA , iar pentru factorul
repetiția, datorită ne normalității distribuțiilor, s-a aplicat testul neparametric Friedman .
Efectul poziției pe versant , al direcției cardinal e, al lujerului și al stadiului asupra
procentului de frunze cu Phyllonorycter maestingella
Tab. 5. 25
Factorul D.F. F. P.
Poziția pe versant 2 10,618 <0,0001
Direcția cardinală 3 4,455 0,004
Lujerul 4 1,524 0,194
Stadiul 2 17,534 <0,0001
Notă: D.F. – grade de libertate; F – coeficientul Fisher; P – probabilitatea calculată
Efectul repetiției (arborele) asupra procentului de frunze cu Phyllonorycter maestingella
Tab. 5. 26
Factorul D.F. Q calc. Q teor. P calc.
Repetiția 2 2,000 5,991 0,368
Notă: D.F. – grade de libertate; Q calc. – coeficientul Chi -square calculat ;
P calc. – probabilitatea calculată
Din tabelul 5. 25 se poate observa că poziția pe versant , direcția cardinală și stadiul sunt
factorii care au influențat procentul de frunze cu Phyllonorycter maestingella (probabilitatea
calculată < 0,05).
Repetiția (tab. 5. 26) și lujerul (tab. 5. 25) cu valori ale probabil ității calculate > 0,05, nu
au influențat procentul de frunze cu Phyllonorycter maestingella .
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
66
Fig. 5. 9 Variația procentului de frunze cu Phyllonorycter maestingella în funcție de poziția
pe versant
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că mediile n u diferă semnificativ între ele pentru P = 0,05)
Din figura 5. 9, unde s -a făcut analiza semnificației diferențelor dintre medii, se poate
observa că cel mai mare procent de frunze cu Phyllonorycter maestingella s-a înregistrat la
mijlocul versantului și el a dife rit semnificativ de procentul înregistrat la partea inferioară și
partea superioară a versantului. Așa cum am arătat anterior , și această molie minieră a produs
atac mai puternic la mijlocul versantului, unde se pare că sunt întrunite condiții opti me de
dezvolta re pentru majoritatea speciilor de insecte dăunătoare .
Variația procentului de frunze cu Phyllonorycter maestingella pe repetiții
Tab. 5.27
Caracteristica Repetiția (Arborele) Probabilitatea
calculată A1 A2 A3
Media 3,60 2,52 1,56
0,368 Abaterea standard 3,06 2,86 2,34
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A
Așa cum rezultă din tabelul 5. 27, repetiția nu a inf luențat semnificativ procentul frunzelor
cu Phyllonorycter maestingella . Totuși, fără a exista diferențe asigurate statistic, se poate
observa că cel mai mare procent s -a înregistrat pe repetiția A1 . Se constată astfel că atacul moliei
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
67
miniere este uniform în suprafață, fluturii depunȃnd ouăle la întȃmplare, fără a selecta gazda
după semnale chimice.
Fig. 5. 10 Variația procentului de frunze cu Phyllonorycter maestingella pe direcții cardinale
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că mediile nu dife ră semnificativ între ele pentru P = 0,05)
Din figura 5. 10, unde s -a făcut analiza semnificației diferențelor dintre medii, se poate
observa că cel mai mare procent de frunze cu Phyllonorycter maestingella s-a înregistrat pe
direcția vest și el a diferit semnificativ de procentul înregistrat pe direcțiile nord și sud.
Remarcăm în cazul acestei molii miniere că cele mai multe mine s -au dezvoltat pe direcții
cardinale care au oferit frunzelor expunere parțial însorită . Aceasta s -ar putea datora preferinței
femelelor de a depune ouă pe partea însorită a coroanei și apoi a condițiilor necesare pentru a se
dezvolta larvele, respectiv o umiditate destul de ridicată, care este asigurată în părțile parțial
însorite ale coroanei.
Variația procentului de frunze cu Phyllonorycter maestingella pe lujeri de probă
Tab. 5. 28
Caracteristica Lujerul Probabilitatea
calculată L1 L2 L3 L4 L5
Media 1,30 4,06 2,36 2,42 2,65
0,194 Abaterea standard 0,76 4,65 1,36 1,60 0,12
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A A A
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
68
Așa cum rezultă din tabelul 5. 28, lujerul nu a influențat semnificativ procentul frunzelor
cu Phyllonorycter maestingell a. Totuși, fără a exista diferențe asigurate statistic, se poate
observa că cel mai mare procent s -a înregistrat pe lujerul de probă L2, iar cel mai mic procent s -a
înregistrat pe lujerul de probă L1.
Fig. 5. 11 Variația procentului de frunze cu Phyllono rycter maestingella pe stadii
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că mediile nu diferă semnificativ între ele pentru P = 0,05)
Din figura 5. 11, unde s -a făcut analiza semnificației diferențelor dintre medii, se poate
observa că cel mai mare procen t de frunze cu Phyllonorycter maestingella s-a înregist rat în
stadiul de mină părăsită (par) și el a diferit semnificativ de procentul înregistrat în stadiul de
mină cu larvă moartă (lm) și larvă vie (lv).
Acest lucru se datorează faptului că această moli e are două generații pe an , ca urmare
minele părăsite aparțin în majoritate generației I. Minele în care au fost identificate larve aparțin
fluturilor care au realizat zborul II , care se petrece în septembrie -octombrie, conform datelor din
literatură . Surp rinzător este faptul că nu s -au identificat pupe, aceasta arătȃnd că de la data
producerii zborului II pȃnă la data analizei frunzelor nu trecuse timpul necesar dezvoltării larvare
(circa 40 de zile).
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
69
5.7 Procentul frunzelor cu Phyllocnistis unipunctella
Efectul poziției pe versant , al repetiției (arborele), al direcției cardinale și al lujerului
asupra procentului de frunze cu Phyllocnistis unipunctella
Tab. 5. 29
Factorul D.F. F. P.
Poziția pe versant 2 1,012 0,366
Repetiția 2 2,138 0,121
Direcția cardinală 3 3,101 0,028
Lujerul 4 1,630 0,169
Notă: D.F. – grade de libertate; F – coeficientul Fisher; P – probabilitat ea calculată
Din tabelul 5. 29 se poate observa că direcția cardinală este singurul factor care a
influențat procentul frunzelor cu Phyllocnistis unipunctella (probabilitatea calculată < 0,05).
Poziția pe versant , repetiția și lujerul cu valori ale probabi lității calculate > 0,05, nu au
influențat procentul frunzelor cu Phyllocnistis unipunctella .
Variația procentului de frunze cu Phyllocnistis unipunctella în funcție de poziția pe versant
Tab. 5. 30
Caracteristica Poziția pe versant Probabilitatea
calculată I M S
Media 4,97 4,03 2,35
0,366 Abaterea standard 3,45 4,52 2,06
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A
Așa cum rezul tă din tabelul 5. 30, poziția pe versant nu a influențat semnificativ procentul
frunzelor cu Phyllocnistis unipunctella . Totuși, fără a exista diferențe asigurate statistic, se poate
observa că cel mai mare procent s -a înregistrat în partea inferioară a ver santului , iar cel mai mic
procent s -a înregistrat în partea superioară a versantului .
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
70
Variația procentului de frunze cu Phyllocnistis unipunctella pe repetiții
Tab. 5. 31
Caracteristica Repetiția (Arborele) Probabilitatea
calculată A1 A2 A3
Media 4,99 4,81 1,56
0,121 Abaterea standard 4,66 3,75 1,24
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A
Din tabelul 5. 31 se observă că, deș i repetiția nu a influențat semnificativ procentul
frunzelor cu Phyllocnistis unipunctella , cel mai mare procent s -a înregistrat pe repetiția A1, iar
cel mai mic procent s -a înregistrat pe repetiția A3.
Fig. 5. 12 Variația procentului de frunze cu Phyllo cnistis unipunctella pe direcții cardinale
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că mediile nu diferă semnificativ între ele pentru P = 0,05)
Din figura 5. 12, unde s -a făcut analiza semnificației diferențelor dintre medii, se poate
observa că cel ma i mare procent de frunze cu Phyllocnistis unipunctella s-a înregistrat pe direcția
vest și el a diferit semnificativ de procentul înregistrat pe direcția sud. Remarcăm aceeași
distribuție pe direcții cardinale ca și în cazul celeilalte specii miniere, Phyllonorycter
maestingella .
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
71
Variația procentului de frunze cu Phyllocnistis unipunctella pe lujeri de probă
Tab. 5. 32
Caract eristica Lujerul Probabilitatea
calculată L1 L2 L3 L4 L5
Media 4,95 2,02 5,09 0,93 5,93
0,169 Abaterea standard 3,33 3,49 3,17 1,60 2,52
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A A A
Din tabelul 5. 32 rezultă că lujerul nu a influențat procent ul de frunze cu Phyllocnistis
unipunctella , ceea ce din punct de vedere statistic asigură corectitudinea rezultatelor obținute.
În concluzie, dacă cercetarea urmărește analiza atacului produs de Phyllocnistis
unipunctella și nu se cere un grad de acoperir e foarte mare, se poate reduce numărul de lujeri de
probă la 3.
5.8 Procentul frunzelor cu Aceria nervisequa faginea
Efectul poziției pe versant , al repetiției (arborele), al direcției cardinale și al lujerului
asupra procentului de frunze cu Aceria nerv isequa faginea
Tab. 5. 33
Factorul D.F. F. P.
Poziția pe versant 2 18,450 <0,0001
Repetiția 2 9,864 <0,0001
Direcția c ardinală 3 1,110 0,347
Lujerul 4 0,224 0,925
Notă: D.F. – grade de libertate; F – coeficientul Fisher; P – probabilitatea calculată
Din tabelul 5. 33 se poate observ ă că poziția pe versant și repetiția sunt factorii care au
influențat procentul de frunze cu Aceria nervisequa faginea (probabilitatea calculată < 0,05).
Direcția cardinală și lujerul cu valori ale probabilității ˃ 0,05, nu au influențat procentul
de frunze cu Aceria nervisequa faginea .
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
72
Fig. 5. 13 Variația procentului de frunze cu Aceria ner visequa faginea în funcție de poziția
pe versant
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că mediile nu diferă semnificativ între ele pentru P = 0,05)
Din figura 5. 13, unde s -a făcut analiza semnificației diferențelor dintre medii, se poate
observa că cel mai mare procent de frunze cu Aceria nervisequa faginea s-a înregistrat la
mijlocul versantului și el a diferit semnificativ de procentul înregistrat la partea superioară a
versantului. În poziția inferioară a versantului nu au fost înregistrate frunze cu Aceria nervisequa
faginea și ca urmare a fost eliminată din calculele statistice. Din nou treimea mijlocie a
versantului a oferit condiții optime pentru dezvoltare, acest dăunător hrănindu -se prin înțepare și
sugere și avȃnd nevoie de țesuturi bine apr ovizionate cu apă pentru hrănire, dar și de temperaturi
corespunzătoare.
Fig. 5. 14 Variația procentului de frunze cu Aceria nervisequa faginea pe repetiții
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că mediile nu diferă semnificativ între ele pentru P = 0,05)
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
73
Din figura 5. 14, unde s -a făcut analiza semnificației diferențelor dintre medii, se poate
observa că cel mai mare procent de frunze cu Aceria nervisequa faginea s-a înregistrat pe
repetiția A1 și el a diferit semnificativ de procentul înregistrat pe repetiția A2 . Pe repetiția A3 nu
au fost înregistrate frunze cu Aceria nervisequa faginea și ca urmare a fost eliminată din
calculele statistice. Pentru această specie există înformații în literatura de specialitate în legătură
cu apariția mai frecventă p e anumiți arbori, confirmate și de cercetările noastre.
Variația procentului de frunze cu Aceria nervisequa faginea pe direcții cardinale
Tab. 5. 34
Caracteristica Direcția cardinală Probabilitatea
calculată N E S V
Media 5,30 1,85 4,39 1,97
0,347 Abaterea standard 4,71 2,27 4,33 2,96
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A A
Așa cum rezultă din tabelul 5. 34, direcția cardin ală nu a influențat semnificativ procentul
frunzelor cu Aceria nervisequa faginea . Totuși, fără a exista diferențe asigurate statistic, se
observă că cel mai mare procent s -a înregistrat pe direcția nord, iar cel mai mic procent s-a
înregistrat pe direcția est.
Din tabelul 5.35 se poate observa că cel mai mare procent de frunze cu Aceria nervisequa
faginea s-a înregistrat pe luj erul de probă L3 , iar cel mai mic procent s -a înregistrat pe lujerul de
probă L4 . Lujeul de probă L5 a fost eliminat din calculele statistice.
Variația procentului de frunze cu Aceria nervisequa faginea pe lujeri de probă
Tab. 5. 35
Caracteristica Lujerul Proba bilitatea
calculată L1 L2 L3 L4
Media 5,22 4,22 6,61 0,83
0,925 Abaterea standard 5,35 5,10 10,28 1,44
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A A
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
74
5.9 Procentul frunzelor cu Aceria nervisequa nervisequa
Efectul poziției pe versant , al repeti ției (arborele), al direcției cardinale și al lujerului
asupra procentului de frunze cu Aceria nervisequa nervisequa
Tab. 5.36
Factorul D.F. F. P.
Poziția pe versant 2 17,617 <0,0001
Repetiția 2 6,351 0,002
Direcția cardinală 3 2,870 0,038
Lujerul 4 0,366 0,833
După cum rezultă din tabelul 5. 36, poziția pe versant , repetiția și direcția cardinală sunt
factorii care au influențat procentul de frunze cu Aceria nervisequa nervisequa (probabilitatea
calculată < 0,05).
Fig. 5. 15 Variația procentului de frunze cu Aceria nervisequa nervisequa în funcție de
poziția pe versant
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că mediile nu diferă semnificativ între ele pentru P = 0,05)
Din figura 5. 15, unde s -a făcut analiza semnificației diferențelor dintre medii, se poate
observa că cel mai mare procent de frunze cu Aceria nervisequa nervisequa s-a înregistrat în
poziția superi oară a versantului și el a diferit semnificativ de procentul înregistrat în poziția
mijlocie a versantului. În poziția inferioară a versantului nu au fost înregistrate frunze cu Aceria
nervisequa nervisequa și ca urmare a fost eliminată din calculele stati stice.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
75
Fig. 5. 16 Variația procentului de frunze cu Aceria nervisequa nervisequa pe repetiții
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că mediile nu diferă semnificativ între ele pentru P = 0,05)
Din figura 5. 16, unde s -a făcut analiza semnificației d iferențelor dintre medii, se poate
observa că cel mai mare procent de frunze cu Aceria nervisequa nervisequa s-a înregistrat pe
repetiția A1 și el a diferit semnificativ de procentul înregistrat pe repetiția A2. Pe repetiția A3 nu
au fost înregistrate frunze cu Aceria nervisequa nervisequa și ca urmare a fost eliminată din
calculele statistice.
Din figura 5. 17, unde s -a făcut analiza semnificației diferențelor dintre medii, se poate
observa că cel mai mare procent de frunze cu Aceria nervisequa nervisequa s-a înregistrat pe
direcția nord și el a diferit semnificativ de procentul înregistrat pe direcțiile est și sud.
Fig. 5. 17 Variația procentului de frunze cu A. nervisequa nervisequa pe direcții cardinale
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că medi ile nu diferă semnificativ între ele pentru P = 0,05)
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
76
Variația procentului de frunze cu Aceria nervisequa nervisequa pe lujeri de probă
Tab. 5. 37
Caracteristica Lujerul Probabilitatea
calculată
L2 L3 L4 L5
Media 1,71 3,43 2,41 2,06
0,833 Abaterea standard 1,56 3,12 3,05 2,61
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A A
După cum se observă în tabelul 5. 37, cel mai mare pr ocent de frunze cu Aceria
nervisequa nervisequa s-a înregistrat pe lujrul de probă L3 , iar cel mai mic procent s -a înreg istrat
pe lujerul de probă L2 . Pe lujerul de probă L1 nu au fost înregistrate frunze cu Aceria nervisequa
nervisequa și ca urmare a fost eliminat din calculele statistice.
5.10 Procentul frunzelor cu Apiognomonia fagi
Efectul poziției pe versant , al repetiției (arborele), al direcției cardinale , al lujerului și al
tipului de pete asupra procentului de frunze cu Apiognomonia fagi
Tab. 5. 38
Factorul D.F. F. P.
Poziția pe versant 2 44,484 <0,0001
Repetiția 2 19,396 <0,0001
Direcția cardinală 3 0,068 0,977
Lujerul 4 0,191 0,943
Tipul de pete 1 13,412 <0,000
Notă: D.F. – grade de libertate; F – coeficientul Fisher; P – probabilitatea calculată
Din tabelul 5. 38 se poate observa că poziția pe versant , repetiția și tipul de pete sunt
factorii care a u influe nțat procentul de frunze cu Apiognomonia fagi (probabilitatea calculată
< 0,05).
Direcția cardinală și lujerul cu valori ale probabilității calculate > 0,05, nu au influențat
procentul de frunze cu Apiognomonia fagi.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
77
Fig. 5. 18 Variația procentului d e frunze cu Apiognomonia fagi în funcție de poziția pe
versant
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că mediile nu diferă semnificativ între ele pentru P = 0,05)
După cum rezultă din figura 5. 18, unde s -a făcut analiza semnificației diferențelor din tre
medii, cel mai mare procent de frunze cu Apiognomonia fagi s-a înregistrat în poziția superioară
a versantului și el a diferit semnificativ de procentul înregistrat în poziția mijlocie și poziția
inferioară a versantului. Au mai fost înregistrate difer ențe asigurate statistic între procentul
înregistrat în poziția inferioară a versantului și procentul înregistrat în poziția mijlocie a
versantului. Spre deosebire de insecte, ciuperca a apărut cu o frecvență mai mare la vȃrful și baza
versantului, acolo u nde au fost asigurate condițiile de umiditate cerute de ciupercă pentru
germinarea sporilor.
Fig. 5. 19 Variația procentului de frunze cu Apiognomonia fagi pe repetiții
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că mediile nu diferă semnificativ între el e pentru P = 0,05)
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
78
După cum rezultă din figura 5. 19, unde s -a făcut analiza semnificației diferențelor dintre
medii, cel mai mare procent de frunze cu Apiognomonia fagi s-a înregistrat pe repetiția A1 și el a
diferit semnificativ de procentul înregistrat p e repetiția A3. Au mai fost înregistrate diferențe
asigurate statistic între procentul înregistrat pe repetiția A3 și procentul înregistrat pe repetiția
A2.
Variația procentului de frunze cu Apiognomonia fagi pe direcții cardinale
Tab. 5. 39
Caracteristica Direcția cardinală Probabilitatea
calculată N E S V
Media 16,51 17,21 15,81 17,19
0,977 Abaterea standard 1,48 3,55 2,87 2,27
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A A
Din tabelul 5. 39 se poate observa că, deși direcția cardinală nu a influențat semnificativ,
cel mai mare procent de frunze cu Apiognomonia fagi s-a înregistrat pe direcțiile est și vest, iar
cel mai mic pr ocent s -a înregistrat pe direcția sud.
Variația procentului de frunze cu Apiognomonia fagi pe lujeri de probă
Tab. 5.40
Caracteristica Lujerul Probabilitatea
calculată L1 L2 L3 L4 L5
Media 16,48 18,00 15,46 17,94 15,53
0,943 Abaterea standard 11,49 9,47 8,59 10,24 9,03
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A A A
Așa cum rezultă din tabelul 5.40, lujerul nu a i nfluențat semnificativ procentul frunzelor
cu Apiognomonia fagi. Totuși, fără a exista diferențe asigurate statistic, se poate observa că cel
mai mare procent s -a înregistrat pe lujerul de probă L2 , iar cel mai mic porcent s -a înregistrat pe
lujerul L3 și L5.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
79
Fig. 5.20 Variația procentului de frunze cu Apiognomonia fagi pe tipuri de pete
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că mediile nu diferă semnificativ între ele pentru P = 0,05)
Din figura 5.20 se observă că cel mai mare procent de frunze cu Apiognomonia fagi s-a
înregistrat pe tipul de pete b și el a diferit semnificativ de procentul înregistrat pe tipul de pete a.
Tipul de pete a reprezintă petele dispuse în lungul nervurii (fig. 3.13a) , iar tipul de pete b
reprezintă petele aproximativ circulare (fig. 3.13b ).
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
80
5.11 Modul de asociere al speciilor
Fig. 5.21 Modul de asociere al speciilor
După cum se observă din figura 5.21, în cazul analizei pe versant, pe frunzele fagului s –
au asociat mai multe specii de dăunători. Frecvențe mai mari au avut asocierile de două specii,
motiv pentru care le -am cuantificat numai pe acestea în figura de mai sus.
Cea mai mare frecvență (23,79 %) a avut-o asocierea dintre speciile Orchestes fagi și
Fagocyba cruenta urmată de asocierea dintre speciile Fagocyba cruenta și Aceria nervisequa
faginea (12,90 %).
Dacă asocierile dintre diferitele specii care se hrănesc prin roaderea frunzelor și a celor
care se hrănesc prin înțepare și sugere cu ciuperca Apiognomonia fagi sunt explicabile, insectele
vehiculȃnd și inoculȃnd sporii ciupercii, alte asocieri par să nu aibă legătură cu aspecte din
biologia speciilor și să arate astfel doar gradul lor de dominanță sau codominanță.
Of – Orchestes fagi
Phf – Phyllaphis fagi
Fc – Fagocyba cruenta
Phym – Phyllonorycter maestingella
Phyu – Phyllocnistis unipunctella
Mf – Mikiola fagi
Anf – Aceria nervisequa faginea
Ann – Aceria nervisequa nervisequa
Af – Apiognomonia fagi
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
81
CAPITOLUL V I
ANALIZA VARIAȚIEI ATACULUI SPECII LOR
STUDIATE ÎN COROANĂ
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
82
6.1 Frecven ța atacului diferitelor specii în coroană
În cadrul analizei în coroană au fost identificate șapte specii de insecte, două specii de
acarieni și o specie de ciuperci .
Frecvența atacului a fost calculată ca raport între numărul de frunze cu diferite specii și
numărul total de frunze analizate și a fost exprimată în procente.
Specia cu cea mai mare frecvență 38,79 % a fost Fagocyba cruenta , urmată de ciuperca
Apiognomonia fagi – pete circulare cu 30,16 % și trombarul Orchestes fagi – orificii cu 27,70 %.
Fig. 6 .1 Frecvența atacului diferitelor specii în coroană
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
83
Din figura 6 .1 se poate observa că cea mai redusă frecvență au avut -o urmăroarele specii:
Mikiola fagi, Hartigiola annulipes și Aceria nervisequa nervisequa , ca urmare datele nu au putut
fi prelucrate statistic.
Pentru speciile: Orchestes fagi , Phyllaphis fagi , Fagocyba cruenta , Phyllonorycter
maestingella , Phyllocnistis unipunctella , Aceria nervisequ a faginea , Apiognomonia fagi și
pentru: roaderi insulare, roadrei la margine , datele au fost prelucrate statistic.
Datorită nenormalității distribuțiilor, pentu speciile Phyllaphis fagi, Aceria nervisequa
faginea și pentru roaderile insulare s -a aplicat te stul ne parametric Friedman , iar pentru celelalte
specii s -a aplicat testul parametric ANOVA .
6.2 Procentul frunzelor sănătoase
Efectul arborelui, al poziției în coroană , al direcției cardinale și al lujeru lui asupra
procentului de frunze sănătoase
Tab. 6 .1
Factorul D.F. F. P.
Arbore le 4 7,020 < 0,0001
Poziția în coroană 2 0,347 0,707
Direcția cardinală 3 3,225 0,023
Lujer ul 4 2,837 0,025
Notă: D.F. – grade de libertate; F – coeficientul Fisher; P – probabilitatea calculată
Analizând datele din tabelul de mai sus se poate observa că a rborele, direcția cardinală și
lujeru l au influen țat procentul frunzelor sănătoase (probabilitatea calculată < 0,05).
Poziția în coroană , cu valo ri ale probabilității calculate > 0,05, nu a influențat procentul
frunzelor sănătoase.
După cum rezultă din figura 6 .2, unde s -a făcut analiza semnificației diferențelor dintre
medii, se poate observa că cel mai mare procent de frunze sănătoase (15,75 %) s -a înregistrat pe
arborele de probă A4 și el a diferit semnificativ de procentul de frunze sănătoase de pe toți
ceilalți arbori de probă.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
84
Fig. 6 .2 Variația procen tului de frunze sănătoase cu arborele
(Coloanele însoțite de ace eași literă arată că mediile nu diferă semni ficativ între ele pentru P = 0, 05)
În concluzie, dacă cercetarea urmărește analiza variației procentului de frunze sănătoase
cu arborele, nu se va putea renunța la numărul d e 5 arbori de probă, impus de influența acestui
factor (arborele) asupra caracteristicii studiate.
De asemenea, remarcăm procentul foarte m ic de frunze sănătoase din zona Brașovului,
datorat perioadei în care au fost recoltate frunzele (octombrie), ceea c e a condus la cumularea
atacurilor tuturor speciilor identificate, dar și prezenței cu frecvențe mari a unora dintre
dăunători.
Variația procentului de frunze sănătoase în funcție de poziția în coroană
Tab. 6 .2
Caracteristica Poziția în coroană Probabilitatea
calculată B M V
Media 7,92 6,51 7,94
0,707 Abaterea standard 5,45 2,15 3,58
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A
Din tabelul 6 .2 se observă că, deși poziția în coroană nu a influențat semnificativ
procentul frunzelor sănătoase, cel mai mare procent de frunze s ănătoase s -a înregistrat la baza și
la vârful coroanei, deoarece majoritatea dăunătorilor găsesc condiții optim e pentru dezvoltare la
mijlocul coroanei.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
85
Fig. 6 .3 Variația procentului de frunze sănătoase cu direcția cardinală
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că mediile nu diferă semnificativ între ele pentru P = 0,05)
Din figura 6 .3, unde s -a făcut ana liza semnificației diferențelor dintre medii, se poate
observa că cel mai mare procent de frunze sănătoase s -a înregistrat pe direcția nord (11,70 %) și
el diferă semnificativ de procentul de frunze sănătoase înregistrat pe direcția vest (5,50 %) ,
deoarece expozițiile parțial însorite și însorite sunt preferate de dăunători.
Fig. 6 .4 Variația procentului de frunze sănătoase cu lujerul
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că mediile nu diferă semnificativ între ele pentru P = 0,05)
Din figura 6 .4, unde s -a facut analiza semnificației diferențelor dintre medii, se poate
observa că cel mai mare procent de frunze sănătoase s -a înregistrat pe lujerul de probă L4
(12,26 %) și el a diferit semnificativ de procentul de frunze sănătoase de pe lujerul de probă L1
(4,02 %) .
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
86
6.3 Procentul frunzelor cu roaderi insulare
Termenul de road eri insulare semnifică toate roaderile care au fos t practicate de diverse
insecte în stadiul de larv ă sau adult și care nu au putut fi identificate.
Datorită nenormalității dist ribuțiilor în cazul roaderilor insulare a fost aplicat testul
neparametric Friedman .
Efectul arborelui, al poziției în coroană , al direcției cardinale și al lujerului asupra
procentului de frunze cu roaderi insulare
Tab. 6 .3
Factorul D.F. Q calc. Q teor. P calc.
Arborele 3 1,200 7,815 0,753
Poziția în coroană 1 0,333 3,841 0,564
Direcția cardinală 3 1,500 7,815 0,682
Lujerul 2 0,615 5,991 0,735
Notă: D.F. – grade de libertate; Q calc. – coeficientul Chi -square calculat ;
P calc. – probabilitatea calculată
Analizând datele din tabelul 6.3 se poate obser va că niciunul din factori nu a influențat
procentul frunzelor cu roaderi insulare (probabilitatea calculată ˃ 0,05).
Variația procentului de frunze cu roaderi insulare pe arbori de probă
Tab. 6 .4
Caracteristica Arborele Probabilitatea
calculată A1 A2 A4 A5
Media 0,48 1,45 0,42 0,83
0,753 Abaterea standard 0,95 1,86 0,83 0,96
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A A
Din tabelul 6 .4 se obseră că cel mai mare procent de frunze cu ro aderi insulare s -a
înregistrat pe arborele de probă A2. Pe arborele de probă A3 nu s -au înregis trat frunze cu roaderi
insulare și ca urmare a fost eliminat din calculele statistic e.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
87
Variația pr ocentului de frunze cu roaderi insulare în funcție de poziția în coroană
Tab. 6 .5
Caracteristica Poziția în
coroană Probabilitatea
calculată B M
Media 0,54 1,41
0,564 Abaterea standard 1,20 1,70
Semnificația diferențelor
dintre medii A A
Deși nu au fost găsite diferențe asigurate statistic, d in tabelul 6 .5 se observă că cel mai
mare procent de frunze cu roaderi insulare s -a înregistrat la mijlocul coroanei. La vârful coroanei
nu au fost înregis trate frunze cu roaderi insulare și ca urmare a fost eliminat ă din calculele
statistice .
Variația procentului de frunze cu roaderi insulare pe direcții cardinale
Tab. 6 .6
Caracteristica Direcția cardinală Probabilitatea
calculată N E S V
Media 1,11 0,77 0,38 0,33
0,682 Abaterea standard 1,57 1,71 0,85 0,75
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A A
Din tabelul 6 .6 se obse rvă că cel mai mare procent de frunze cu roaderi insulare s -a
înregistrat pe direcția nord, iar cel mai mic procent s -a înregistrat de direcțiile vest și sud.
Variația procentului de frunze cu roaderi insulare pe lujeri de probă
Tab. 6 .7
Caracteristica Lujerul Probabilitatea
calculată L3 L4 L5
Media 0,56 1,31 1,31
0,735 Abaterea standard 1,24 1,20 1,20
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
88
După cum se observă în tabelul 6 .7 doar pe lujerii de probă L3, L4 și L5 au fost
înregistrate frunze cu roaderi insulare. Lujerii de probă L1 și L2 au fost eliminați din calculele
statistice.
6.4 Procentul frunzelor cu roaderi la margi ne
Termenul de roaderi la margine semnifică toate roaderile care au ajuns la marginea
frunzei , care au fost practicate de diferite insecte în stadiul de larvă sau adult și care nu au putut
fi identificate cu cer titudine până în momentul de față .
Efectul arborelui, al poziției în coroană , al direcției cardinale și al lujerului asupra
procentului de frunze cu roaderi la margine
Tab. 6 .8
Fact orul D.F. F. P.
Arborele 4 2,313 0,058
Poziția în coroană 2 7,753 0,001
Direcția cardinală 3 2,928 0,034
Lujerul 4 0,589 0,671
Notă: D.F. – grade de libertate; F – coeficientul Fisher; P – probabilitatea calculată
Analizând datele din tabelu l 6.8 se poate observa că poziția în coroană și direcția
cardinală sunt factorii care au influențat procentul de frunze cu roaderi la margine (probabilitatea
calculată < 0,05).
Arborele și lujerul cu valori ale probabilității calculate > 0,05, nu au influența t procentul
de frunze cu roaderi la margine.
Variația procentului de frunze cu roaderi la margine pe a rbori de probă
Tab. 6 .9
Caracteristica Arborele Probabilitatea
calculată A1 A2 A3 A4 A5
Media 2,52 7,56 3,63 7,32 7,82
0,058 Abaterea standard 1,51 7,08 2,52 8,69 5,19
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A A A
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
89
Din tabelul 6 .9 se observă că, deși arborele nu a in fluențat semnificativ procentul de
frunze cu roaderi la margine, cel mai mare procent s -a înregistrat pe arborele de prob ă A5 , iar cel
mai mic procent pe arborele de probă A1 .
Fig. 6.5 Variația procentului de frunze cu roaderi la margine în funcție de po ziția în
coroană
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că mediile nu diferă semnificativ între ele pentru P = 0,05)
Din figura 6 .5, unde s -a făcut analiza semnificației diferențelor dintre medii, rezultă că
cel mai mare procent de frunze cu roaderi la margine s -a înregistrat la mijlocul coroanei (9,76 %)
și el a dife rit semnificativ de procentul înregistrat la vârful (3,14 %) și la baza (4,50 %) coroanei.
Fig. 6.6 Variația procentului de frunze cu roaderi la margine pe direcții cardinale
(Coloanel e însoțite de aceeași literă arată că mediile nu diferă semnificativ între ele pentru P = 0,05)
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
90
După cum rezultă din figura 6 .6, unde s -a făcut analiza semnific ației diferenț elor dintre
medii, cel mai mare procent de frunze cu roaderi la margine s -a înregi strat pe direcți ile est și vest
și el a diferit semnificativ de procentul înregistrat pe direcțiile nord și sud.
Variația procentului de frunze cu roaderi la margine pe lujeri de probă
Tab. 6 .10
Caracteristica Lujerul Probabilitatea
calculată L1 L2 L3 L4 L5
Media 6,85 6,36 3,85 5,19 6,62
0,671 Abaterea standard 3,69 4,05 2,52 2,99 4,22
Semnificația diferențelor
dintre medi i A A A A A
După cum rezultă din tabelul 6 .10, lujerul nu a influențat semnificativ procentul frunzelor
cu roaderi la margine, ceea ce din punct de vedere statistic asigură corectitudinea rezultatelor
obținute.
6.5 Analiza frunzelor atacate de Orchest es fagi
6.5.1 Procentul frunzelor cu mine de Orchestes fagi
Efectul arborelui, al poziției în coroană , al direcției cardinale și al lujerului asupra
procentului de frunze cu mine de Orchestes fagi
Tab. 6 .11
Factorul D.F. F. P.
Arborele 4 8,592 < 0,0001
Poziția în coroană 2 4,434 0,013
Direcția cardinală 3 2,917 0,035
Lujerul 4 1,642 0,164
Notă: D.F. – grade de libert ate; F – coeficientul Fisher; P – probabilitatea calculată
Din tabelul 6 .11 se poate observa că arborele , poziția în coroană și direcția cardinală sunt
factorii care au influențat procentul de frunze cu mine de Orchestes fagi (probabilitatea calculată
< 0,05).
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
91
Lujerul cu valori ale probab ilității calculate > 0,05, nu a influențat procentul de frunze cu
mine de Orchestes fagi .
Fig. 6 .7 Variația procentului de frunze cu mine de Orchestes fagi pe arbori de probă
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că mediile nu diferă semnificativ între ele pentru P = 0,05)
Din figura 6 .7, unde s -a făcut analiza semnificației diferențelor dintre medii, se poate
observa cât de neuniform este atacul de la un arbore la altul. Cel mai mare procent de frunze cu
mine de Orchestes fagi (20,18 %) s-a înregistrat pe arborele de probă A2 și el a diferit
semnificativ de procentul înregistrat pe arborii de probă A1, A3 și A4. Au mai fost înregistrate
diferențe asigurate statistic între arborele de probă A5 și arborele de probă A4.
Această situație ne arată că arborii nu sunt atacați uniform de către trombar existând o
preferință a femelelor de a -și depune ouăle pe anumiți arbori pe care îi identifică din semnale
chimice.
Ca urmare, având în vedere variabilitatea procentelor în f uncție de arbore, nu se va putea
renunța la numărul de 5 arbori de probă.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
92
Fig. 6 .8 Variația procentului de frunze cu mine de Orchestes fagi în funcție de poziția în
coroană
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că mediile nu diferă semnific ativ între ele pentru P = 0,05)
Din figura 6 .8, unde s -a făcut analiza semnificației diferențelor dintre medii, se poate
observa că cel mai mare procent de frunze cu mine de Orcheste fagi (14,41 %) s -a înregistrat la
vârful coroanei și el a dife rit semnif icativ de procentul înregistrat la baza coroanei (6,84 %).
Aceasta arată preferința femelelor pentru a depune ouăle pe frunzele de la vârful coroanei.
Dacă acest fapt se confirmă și pentru alte zone din țară această concluzie ar putea fi o
justificare pent ru aplicarea de tratamente chimice/ biologice prin stropiri avio și ar explica în
mare măsură eșecurile tratamentelor chimice aplicate de la sol cu ocazia ultimei gradații de
Orchestes fagi de la noi.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
93
Fig. 6 .9 Variația procentului de frunze cu mine de Orchestes fagi pe direcții cardinale
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că mediile nu diferă semnificativ între ele pentru P = 0,05)
Din figura 6 .9, unde s -a făcut analiza semnificației diferențelor dintre medii, se observă
că cel mai mare procent de frunze cu mine de Orchestes fagi (16,01 %), s-a înregistrat pe direcția
sud și el a diferit semnificativ de procentul înregistrat pe toate celelalte direcții cardinale.
Preferința pentru partea însorită a coroanei arătată la treimea coroanei se confirm ă și prin
preferința pen tru direcția cardinală sud.
Variația procentului de frunze cu mine de Orchestes fagi pe lujeri de probă
Tab. 6.12
Caracteristica Lujerul Probabilitatea
calculată L1 L2 L3 L4 L5
Media 15,35 12,00 9,02 7,53 10,56
0,164 Abaterea standard 7,36 11,35 7,09 6,22 7,87
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A A A
Din tabelul 6 .12 rezultă că lujerul nu a influențat procentul de frunze cu mine de
Orchestes fagi , ceea ce din punct de vedere stat istic asigură corectitudinea rez ultatelor obținute.
În concluzie, dacă cercetarea urmărește analiza atacului de Orchestes fagi produs de larve
(mine) și nu se cere un grad de acoperire foarte mare, se poate reduce numărul de lujeri de probă
la 3.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
94
6.5.2 Procentul frunzelor cu orificii de Orchestes fagi
Efectul arborelui, al poziției în coroană , al direcției cardinale și al lujerului asupra
procentului de frunze cu orificii de Orchestes fagi
Tab. 6 .13
Factorul D.F. F. P.
Arborele 4 5,558 <0,0001
Poziția în coroană 2 2,470 0,086
Direcția cardinală 3 11,886 <0,0001
Lujerul 4 1,500 0,202
Notă: D.F. – grade de libertate; F – coeficientul Fisher; P – probabilitatea calculată
Din tabelul 6 .13 se poate observa că arborele și direcția cardinală sunt factorii care au
influențat procen tul de frunze cu orificii de Orchestes fagi (probabilitatea calculată < 0,05).
Poziția în coroană și lujerul cu valori ale probabilității calculate > 0,05, nu au influențat
procentul de frunze cu orificii de Orchestes fagi .
Fig. 6 .10 Variația procentulu i de frunze cu orificii de Orchestes fagi pe arbori de probă
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că mediile nu diferă semnificativ între ele pentru P = 0,05)
Din figura 6 .10, unde s -a făcut analiza semnificației diferențelor dintre medii, se poate
observa cât de neuniform este atacul de la un arbore la altul. Cel mai mare procent de frunze cu
orificii de Orchestes fagi (35,18 %) s -a înregistrat pe arborele de probă A2 și el a diferit
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
95
semnificativ de procentul înregistrat pe arborii de probă A3 și A 4. Au mai fost înregistrate
diferențe semnificative între arborele de probă A4 și arborii de probă A1 și A5.
În concluzie, având în vedere variabilitatea procentelor în funcție de arbore, nu se va
putea renunța la numărul de 5 arbori de probă, impus de inf luența acestui factor (arborele) asupra
caracteristicii studiate.
Variația procentului de frunze cu orificii de Orchestes fagi în funcție de poziția în coroană
Tab. 6 .14
Caracteristica Poziția în coroană Probabilitatea
calculată B M V
Media 21,59 28,96 29,45
0,086 Abaterea standard 6,23 7,09 6,46
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A
Din tabelul 6 .14 se observă că, deși poziția în coroană nu a influențat semnificativ
procentul frunzelor cu orificii de Orchestes fagi , cel mai mare procent s -a înregistrat la vârful
coroanei , iar cel mai mic la baza coroanei , situație care seamănă cu cea înregistrată în cazul
larvelor.
Fig. 6 .11 Variația procentului de frunze cu orificii de Orchestes fagi pe direcții cardinale
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că mediile nu diferă semnificativ între ele pentru P = 0,05)
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
96
Din figura 6 .11, unde s -a făcut analiza semnificației diferențel or dintre medii, rezultă că
cel mai mare procent de frunze cu orificii de Orchestes fagi (43,16 %) s -a înregist rat pe direcția
sud și el a dif erit semnificativ de procentul înregistrat pe toate celelalte direcții cardinale. Am
arătat astfel, că atȃt în caz ul larvelor cȃt și în cazul adulților, cele mai bune condiții pentru
dezvoltare le oferă frunzele de la vȃrful coroanei.
Variația procentului de frunze cu orificii de Orchestes fagi pe lujeri de probă
Tab. 6 .15
Caracteristica Lujerul Probabilitatea
calculată L1 L2 L3 L4 L5
Media 30,47 29,81 29,39 21,74 21,99
0,202 Abaterea standard 15,68 6,08 8,27 7,95 9,45
Semnificați a diferențelor
dintre medii A A A A A
Așa cum rezultă din tabelul 6 .15, lujerul nu a influențat semnificativ procentul frunzelor
cu orificii de Orchestes fagi , ceea ce din punct de vedere statisitic asigură corectitudinea
rezultatelor obținute.
În conc luzie, dacă cercetarea urmărește analiza atacului de Orchestes fagi produs de
adulți (orificii) și nu se cere un grad de acoperire foarte mare, se poate reduce numărul de lujeri
de probă la 3.
6.5.3 Intensitatea atacului produs de adulții de Orchestes fag i
Efectul arborelui, al poziției în coroană , al direcției cardinale și al lujerului asupra
intensității atacului
Tab. 6 .16
Factorul D.F. F. P.
Arborele 4 1,109 0,355
Poziția în coroană 2 3,627 0,029
Direcția cardinală 3 4,051 0,008
Lujerul 4 0,552 0,698
Notă: D.F. – grade de libertate; F – coeficientul Fisher; P – probabilitatea calculată
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
97
Din tabelul 6 .16 se poate ob serva că poziția în coroană și direcția cardinală sunt factorii
care au influențat intensitatea atacului produs de adulții de Orchestes fagi (probabilitatea
calculată < 0,05).
Arborele și lujerul cu valori ale probabilității calculate > 0,05, nu au influen țat
intensitatea atacului produs de adulții de Orchestes fagi .
Intensitatea atacului produs de adulții de Orchestes fagi pe arbori de probă
Tab 6 .17
Caracteristica Arborele Probabilitatea
calculată A1 A2 A3 A4 A5
Media 3,03 3,22 3,18 2,66 2,80
0,355 Abaterea standard 0,92 0,39 0,67 0,79 0,36
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A A A
Din tabelul 6 .17 se ob servă c ă, deși arborele nu a influențat semnificativ intensitatea
atacului produs de adulții de Orchestes fagi , cea mai mar e intensitate s -a înregistrat pe arborele
de probă A2, iar cea mai mică intensitate s-a înregistrat pe arborele de probă A4.
Fig. 6 .12 Intensitatea atacului produs de adulții de Orchestes fagi în funcție de poziția în
coroană
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că mediile nu diferă semnificativ între ele pentru P = 0,05)
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
98
După cum re zultă din figura 6 .12, unde s -a făcut analiza semn ificației diferențelor dintre
medii, cea mai mare intensitate s-a înregistrat la vârful coroanei și ea a diferit semnificativ de
intensitatea înregistrată la baza coroanei. Ca urmare, nu numai frecvența atacului este mai mare
la vȃrful coroanei ci și inten sitatea atacului.
Fig. 6 .13 Intensitatea atacului produs de adulții de Orchestes fagi pe direcții cardinale
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că mediile nu diferă semnificativ între ele pentru P = 0,05)
Din figura 6 .13, unde s -a făcut analiza semnificației di ferențelor dintre medii, se observă
că cea mai mare intensitate s -a înregistrat pe direcția sud și ea a diferit semnificativ de
intensitatea înregistrată pe direcția nord.
Intensitatea atacului produs de adulții de Orchestes fagi pe lujer i de probă
Tab. 6 .18
Caracteristica Lujerul Probabilitatea
calculată L1 L2 L3 L4 L5
Media 3,16 2,93 2,95 3,25 3,32
0,698 Abaterea standard 0,70 0,57 0,86 0,53 0,88
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A A A
Așa cum rezultă din tabelul 6 .18, lujerul nu a influnațat semnificativ intensitatea atacului
produs de adulții de Orchestes fagi . Totuși, fără a exista diferențe asigurate statistic, se observă
că cea mai mare intensitate s -a înregistrat pe lujerii de probă L5 și L4 .
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
99
6.6 Procentul frunzelor cu Phyllaphis fagi
Datorită neomogenității distribuțiilor a fost nevoie de transformarea d atelor în log (x+1),
iar datorită nenormalității distribuțiilor în cazul atacului de Phyllaphis fagi a fost aplicat testul
neparametric Friedman .
Efectul arborelui, al poziției în coroană , al direcției cardinale și al lujerului asupra
procentului de frunz e cu Phyllaphis fagi
Tab. 6 .19
Factorul D.F. Q calc. Q teor. P calc.
Arborele 2 2,000 5,991 0,368
Poziția în coroană 2 3,000 5,991 0,223
Direcția cardinală 3 5,842 7,815 0,120
Lujerul 1 0,333 3,841 0,564
Notă: D.F. – grade de libertate; Q calc. – coeficientul Chi -square calculat ;
P calc. – probabilitatea calculată
Analizând datele din tabelul 6 .19 se poate obser va că niciunul din factori nu a influențat
procentul de frunze cu Phyllaphis fagi (probabilitatea calculată ˃ 0,05).
Variația procentului de frunze cu Phyllaphis fagi pe arbori de probă
Tab. 6 .20
Caracteristica Arborele Probabilitatea
calculată A2 A4 A5
Media 0,14 0,24 0,41
0,368 Abaterea standard 0,28 0,47 0,37
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A
Din tabelul 6 .20 se observă că cel mai mare procent de frunze cu Phyllaphis fagi s-a
înregistrat pe arborele de probă A5 , iar cel mai mic procent s -a înregistrat pe arborele de probă
A2. Pe arborii de probă A1 și A3 nu au fost înregistrate frunze cu Phyllaphis fagi și ca urmare au
fost eliminați din calculele statistice.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
100
Variația procentului de frunze cu Phyllaphis fagi în funcție de poziția în coroană
Tab. 6 .21
Caracterist ica Poziția în coroană Probabilitatea
calculată B M V
Media 0,24 0,27 0,07
0,223 Abaterea standard 0,33 0,38 0,16
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A
După cum se observă în tabelul 6 .21 cel mai mare procent de frunze cu Phyllaphis fagi s-
a înregistrat la mijlocul și la baza coroanei.
Variația procentului de frunze cu Phyllaphis fagi pe direcții cardinale
Tab. 6 .22
Caract eristica Direcția cardinală Probabilitatea
calculată N E S V
Media 0,09 0,32 0,06 0,25
0,120 Abaterea standard 0,19 0,43 0,15 0,35
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A A
Din tabelul 6 .22 se obesrvă că cel mai mare procent de frunze cu Phyllaphis fagi s-a
înregistrat pe direcția est, iar cel mai mic procent s -a înregistrat pe direcția sud.
Variația procentului de frunze cu Phyllaphis fagi pe lujeri de probă
Tab. 6 .23
Caracteristica Lujerul Probabilitatea
calculată L1 L3
Media 0,46 0,31
0,564 Abaterea standard 0,43 0,42
Semnificația diferențelor
dintre medii A A
După cum se observă în tabelul 6 .23 doar pe lujerii de prob ă L1 și L3 au fost înregistrate
frunze cu Phyllaphis fagi . Lujerii de probă L2, L4 și L5 au fost eliminați din calculele statistice.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
101
6.7 Procentul frunzelor cu Fagocyba cruenta
Efectul arborelui, al poziției în coroană , al direcției cardinale și al lujeru lui asupra
procentului de frunze cu Fagocyba cruenta
Tab. 6 .24
Factorul D.F. F. P.
Arborele 4 7,131 < 0,0001
Poziția î n coroană 2 12,370 < 0,0001
Direcția cardinală 3 1,700 0,167
Lujerul 4 0,478 0,752
Notă: D.F. – grade de libertate; F – coeficientul Fisher; P – probabilitatea calculată
Din tabelul 6 .24 se poate observa că arborele și poziția în coroană sunt factorii care au
influențat procentul de frunze cu Fagocyba cruenta (probabilitatea calculată < 0,05).
Direcția cardinală și lujerul cu valori ale probabilității calculate > 0,05, nu au influențat
procentul de frunze cu Fagocyba cruenta .
Fig. 6 .14 Variația procen tului de frunze cu Fagocyba cruenta pe arbori de probă
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că mediile nu diferă semnificativ între ele pentru P = 0,05)
Din figura 6 .14, unde s -a făcut analiza semnificației diferențelor dintre medii, se poate
obser va că cel mai mare procent de frunze cu Fagocyba cruenta s-a înregistrat pe arborii de
probă A4 (50,65 %) și A5 (48,58 %) și el a dife rit semnificativ de procentul înregistrat pe
arborele de probă A1 (24,04 %).
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
102
Remarcăm neomogenitatea atacului în suprafaț ă, cicada identificȃnd după semnale
chimice arborii cei mai susceptibili a fi atacați. În concluzie, dacă cercetarea urmărește analiza
variației procentului de frunze cu Fagocyba cruenta cu arborele, nu se va pute a renunța la
numărul de 5 arbori de probă, impus de influența acestui factor (arborele) asupra caracteristicii
studiate.
Fig. 6 .15 Variația procentului de frunze cu Fagocyba cruenta în funcție de poziția în
coroană
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că mediile nu diferă semnificativ într e ele pentru P = 0,05)
Din figura 6 .15 se observă că cel mai mare procent de frunze cu Fagocyba cruenta s-a
înregistrat la baza coroanei (50,70 %) și el a dife rit semnificativ de procentul înregistrat la
mijlocul (38,47 %) și vârful coroanei (29,03 %) . Fiind o specie sugătoare, au fost preferate
frunzele de la baza coroanei, mai umbrite .
Variația procentului de frunze cu Fagocyba cruenta pe direcții cardinale
Tab. 6 .25
Caracteristica Direcția cardinală Probabilitatea
calculată N E S V
Media 41,60 39,38 43,68 32,94
0,167 Abaterea standard 5,00 4,22 8,57 7,55
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A A
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
103
Variația procentului d e frunze cu Fagocyba cruenta pe lujeri de probă
Tab. 6 .26
Caracteristica Lujerul Probabilitatea
calculată L1 L2 L3 L4 L5
Media 38,32 35,16 42,38 40,08 40,81
0,752 Abaterea standard 11,81 7,75 12,69 12,94 14,80
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A A A
Așa cum rezultă din tabelele 6 .25 și 6.26, direcția cardinală și lujerul nu au influențat
semnificativ procen tul frunzelor cu Fagocyba cruenta . Totuși, fără a exista diferențe asigurate
statistic se poate observa că cel mai mare procent s -a înregistrat pe direcția sud și pe lujerul de
probă L3.
6.8 Procentul frunzelor cu Phyllonorycter maestingella
Efectul arbo relui, al poziției în coroană , al direcției cardinale, al lujerului și al stadiului
asupra procentului de frunze cu Phyllonorycter maestingella
Tab. 6 .27
Factorul D.F. F. P.
Arborele 4 8,104 <0,0001
Poziția în coroană 2 2,375 0,094
Direcția cardinală 3 0,281 0,839
Lujerul 4 2,862 0,023
Stadiul 2 125,486 <0,0001
Notă: D.F. – grade de libertate; F – coeficientul Fisher; P – probabilitatea calculată
Din tabelul 6 .27 se poate observa că arborele, lujerul și stadiul sunt factorii care au
influențat procentul de frunze cu Phyllonorycter maestingella (probabilitatea calculată < 0,05).
Poziția în coroană și direcția cardinală cu valori ale probabilității calculate > 0,05, nu au
influențat procentul de frunze cu Phyllonorycter maestingella .
Din figura 6.16, unde s -a făcut analiza semnificației diferențelor dintre medii, se poate
observa cât de neuniform este atacul de la un arb ore la altul. Cel mai mare procent de frunze cu
Phyllonorycter maestingella (8,84 %) s -a înregistrat pe arborele de probă A5 și el a diferit
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
104
semnificativ de procentul înregistrat pe arborii de probă A1 și A3. Au mai fost înregistrate
diferențe asigurate st atistic între arborele de probă A4 și arborele de probă A3.
Fig. 6 .16 Variația procentului de frunze cu Phyllonorycter maestingella pe arbori de probă
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că mediile nu diferă semnificativ între ele pentru P = 0,0 5)
În concluzie, dacă cercetarea urmărește analiza variației procentului de frunze cu
Phyllonorycter maestingella cu arborele , nu se va putea renunța la numărul de 5 arbori de probă,
impus de influența acestui factor (arborele) asupra caracteristicii stud iate.
Variația procentului de frunze cu Phyllonorycter maestingella în funcție de poziția în
coroană
Tab. 6.28
Caracteristica Poziția în coro ană Probabilitatea
calculată B M V
Media 4,92 6,61 4,73
0,094 Abaterea standard 1,81 1,57 2,00
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A
Așa cum rezultă din tabelul 6 .28, poziția în coroană nu a influențat semnificativ procentul
frunzelor cu Phyllonorycter maestingella . Totuși, fără a exista diferențe asigurate statistic, se
poate observa că cel mai mare procent s -a înregistrat la mijlocul coroanei.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
105
Variația procentului de frunze cu Phyllonorycter maestingella pe direcții cardinale
Tab. 6 .29
Caracteristica Direcția cardinală Probabilitatea
calculată N E S V
Media 5,72 4,84 5,63 5,46
0,839 Abaterea standard 1,76 2,09 2,43 2,15
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A A
Din tabelul 6 .29 putem observa că, deși direcția cardinală nu a influențat semnificativ
procentul frunzelor cu Phyllonorycter maestingella , cel mai mare procent s -a înregistrat pe
direcția nord, iar cel mai mic procent s-a înregistrat pe direcția est.
Fig. 6 .17 Variația procentului de frunze cu Phyllonorycter maestingella pe lujeri de probă
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că mediile nu diferă semnificativ între ele pentru P = 0,05)
Din figura 6 .17, unde s -a făcut analiza semnificației diferențelor dintre medii, se poate
observa că cel mai mare procent de frunze cu Phyllonorycter maestingella (7,54 %) s-a
înregistrat pe lujerul de probă L1 și el a dife rit semnificativ de procentul înreg istrat pe lujerii de
probă L4 și L5.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
106
Fig. 6 .18 Variația procentului de frunze cu Phyllonorycter maestingella pe stadii
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că mediile nu diferă semnificativ între ele pentru P = 0,05)
Așa cum rezultă din figura 6 .18, unde s -a făcut analiza semnificației diferențelor dintre
medii, cel mai mare procent s-a înregist rat în stadiul de mină părăsită (par) și el a diferit
semnificativ de procentul înregistrat în stadiul de larvă moartă (lm) și larvă vie (lv). Situația es te
asemănătoare cu cea comentată în capitolul 5.
6.9 Procentul frunzelor cu Phyllocnistis unipunctella
Efectul arborelui, al poziției în coroană , al direcției cardinale și al lujerului asupra
procentului de frunze cu Phyllocnistis unipunctella
Tab. 6 .30
Factorul D.F. F. P.
Arborele 4 1,415 0,229
Poziția în coroană 2 0,186 0,830
Direcția cardinală 3 1,101 0,349
Lujerul 4 0,679 0,607
Notă: D.F. – grade de libertate; F – coeficientul Fisher; P – probabilitatea calculată
Din tabelul 6.35 se poate observa că niciunul din factori nu au influențat procentul
frunzelor cu Phyllocnistis unipunctella (probabilitatea calculată ˃ 0,05).
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
107
Variația procentului de frunze cu Phyllocnistis unipunctella pe arbori de probă
Tab. 6.31
Caracteristica Arborele Probabilitatea
calculată A1 A2 A3 A4 A5
Media 1,37 2,98 0,33 1,91 3,33
0,229 Abaterea standard 1,06 2,30 0,66 1,49 2,94
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A A A
Din tabelul 6.31 poate observa că arborele nu a influențat semnificativ procentul de
frunze cu Phyllocnistis unipunctella . Totuși, fără a exista diferențe asigurate statistic, se mai
poate obesrva că cel mai mare procent de frunze cu Phyllocnistis unipunctella s-a înregistrat pe
arborele de probă A5, iar cel mai mic s -a înregistrat pe arborele A 3.
Variația procentului de frunze cu Phyllocnistis unipunctella în funcție de poziția în coroană
Tab. 6 .32
Caracteristica Poziția în coroană Probabilitatea
calculată B M V
Media 2,17 2,00 1,55
0,830 Abaterea standard 1,19 2,05 1,35
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A
Din tabelul 6.32 se poate observa că, poziția în coroană nu a influențat semificativ
procentul frunzelor cu Phyllocnistis unipunctella . Totuși, fără a exista diferențe asigurate
statistic, se observă că cel mai mare procent s -a înregistrat la baza coroanei, iar cel mai mic la
vârful coroanei.
Așa cum rezultă din tabelul 6.33, direcția cardinală nu a influențat se mnificativ procentul
frunzelor cu Phyllocnistis unipunctella . De asemenea, se observă că cel mai mare procent de
frunze s -a înregistrat pe direcția vest, iar cel mai mic procent s -a înregistrat pe direcția nord.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
108
Variația procentului de frunze cu Phylloc nistis unipunctella pe direcții cardinale
Tab. 6 .33
Caracteristica Direcția cardinală Probabilitatea
calculată N E S V
Media 0,97 1,20 2,16 3,11
0,349 Abaterea standard 1,35 1,16 1,32 1,03
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A A
Variația procentului de frunze cu Phyllocnistis unipunctella pe lujeri de probă
Tab. 6 .34
Caracteristica Lujerul Probabilitatea
calculată L1 L2 L3 L4 L5
Media 3,17 1,81 1,53 1,15 2,23
0,607 Abaterea standard 3,16 3,20 2,21 2,11 3,05
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A A A
Din tabelul 6 .34 rezultă că lujerul nu a influențat semnificativ procentul frunzelor cu
Phyllocnistis unipunctella , ceea ce din punct de vedere statistic asigură corectitudinea
rezultatelor obținute.
6.10 Procentul frunzelor cu Aceria nervisequa faginea
Efectul arborelui, al poziției în coroană , al direcției cardinale și al lujerului asupra
procentului de frunze cu Aceria nervisequa faginea
Tab. 6 .35
Factorul D.F. Q calc. Q teor. P calc.
Arborele 1 0,333 3,841 0,564
Poziția în coroană 1 0,200 3,841 0,655
Direcția cardinală 2 1,059 5,991 0,589
Lujerul 4 3,556 9,488 0,469
Notă: D.F. – grade de li bertate; Q calc. – coeficientul Chi -square calculat ;
P calc. – probabilitatea calculată
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
109
Analizând datele din tabelul 6 .35 se poate obser va că niciunul din factori nu a influențat
procentul de frunze cu Aceria nervisequa faginea (probabilitatea calculată ˃ 0,05).
Datorită nenormalității distribuțiilor a fost aplicat testul neparametric Friedman .
Variația procentului de frunze cu Aceria nervisequa faginea pe arbori de probă
Tab. 6 .36
Caracteristica Arborele Probabilitatea
calculată A1 A2
Media 2,81 1,11
0,564 Abaterea standard 4,59 1,57
Semnificația diferențelor
dintre medii A A
După cum se observă în tabelul 6 .36 doar pe arborii de pr obă A1 și A2 au fost înregistrate
frunze cu Aceria nervisequa faginea . Arborii de probă A3, A4 și A5 au fost eliminați din
calculele statistice.
Variația procentului de frunze cu Aceria nervisequa faginea în funcție de poziția în coroană
Tab. 6 .37
Caracteristica Poziția în
coroană Probabilitatea
calculată M V
Media 0,92 1,34
0,655 Abaterea standard 1,04 1,17
Semnificația diferențelor
dintr e medii A A
Din tabelul 6.37 se observă că cel mai mare procent de frunze cu Aceria nervisequa
faginea s-a înregistrat la vârful coroanei. La baza coroanei nu au fost înregistrate frunze cu
Aceria nervisequa faginea și ca urmare a fost eliminată din cal culele statistice.
Din tabelul 6.38 se observă că cel mai mare procent de frunze cu Aceria nervisequa
faginea s-a înregistrat pe direcția est. Pe direcția vest nu au fost înregistrate frunze cu Aceria
nervisequa faginea și ca urmare a fost eliminată din ca lculele statistice.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
110
Variația procentului de frunze cu Aceria nervisequa faginea pe direcții cardinale
Tab. 6 .38
Caracteristica Direcția
card inală Probabilitatea
calculată N E S
Media 1,00 1,85 0,22
0,589 Abaterea standard 1,49 1,67 0,50
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A
Variația procentului de frunze cu Aceria nervisequa faginea pe lujeri de probă
Tab. 6 .39
Caracteristica Lujerul Probabilitatea
calculată L1 L2 L3 L4 L5
Media 0,52 0,33 0,42 1,09 1,50
0,469 Abaterea standard 0,71 0,75 0,93 2,44 2,07
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A A A
După cum se observă în tabelul 6 .39 cel mai mare procent de frunze cu Aceria
nervisequa faginea s-a înregistrat pe lujrul de probă L5, iar cel mai mi c procent s -a înregistrat pe
lujerul de p robă L2 .
6.11 Procentul frunzelor cu Apiognomonia fagi
Efectul arborelui, al poziției în coroană , al direcției cardinale, al lujerului și al tipului de
pete asupra procentului de frunze cu Apiognomonia fagi
Tab. 6 .40
Factorul D.F. F. P.
Arborele 4 14,428 <0,0001
Poziția în coroană 2 1,568 0,209
Direcția cardinală 3 2,742 0,056
Lujerul 4 0,445 0,776
Tipul de pete 1 79,842 <0,0001
Notă: D.F. – grade de libertate; F – coeficientul Fisher; P – probabilitatea calculată
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
111
Din tabelul 6 .40 se poate observa că arborel e și tipul de pete sunt factorii care a u
influențat procentul de frunze cu Apiognomonia fagi (probabilitatea ca lculată < 0,05).
Poziția în coroană , direcția cardinală și lujerul cu valori ale probabilității calculate > 0, 05,
nu au influențat procentul de frunze cu Apiognomonia fagi.
Fig. 6 .20 Variația procentului de frunze cu Apiognomonia fagi pe arbori de probă
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că mediile nu diferă semnificativ între ele pentru P = 0,05)
După cum rezultă din figu ra 6.20, unde s -a făcut analiza semnificației diferențelor dintre
medii, cel mai mare procent de frunze cu Apiognomonia fagi s-a înregistrat pe a rborii de probă
A1 și A3 și el a diferit semnificativ de procentul înregistrat pe toți ceilalți arbori de probă.
Ca urmare, având în vedere variabilitatea procentelor în funcție de arbore, nu se va putea
renunța la numărul de 5 arbori de probă, impus de influența acestui factor (arborele) asupra
caracteristicii studiate.
Variația procentului de frunze cu Apiognomonia fagi în funcție de poziția în coroană
Tab. 6 .41
Caracteristica Poziția în coroană Probabilitatea
calculată B M V
Media 20,11 18,69 23,11
0,209 Abaterea standard 3,32 1,68 3,00
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
112
Din tabelul 6 .41 se observă c ă, deși poziția în coroană nu a influențat semnificativ
procentul frunzelor cu Apiognomonia fagi, cel mai mare procent s -a înregistrat la vârful
coroanei, iar cel mai mic procent s -a înregistrat la mijlocul coroanei.
Variația procentului de frunze cu Apio gnomonia fagi pe direcții cardinale
Tab. 6. 42
Caracteristica Direcția cardinală Probabilitatea
calculată N E S V
Media 18,20 23,37 17,25 23,68
0,056 Abaterea standard 1,85 4,00 2,67 3,66
Semnificația diferențelor
dintre medii A A A A
Din tabelul 6. 42 se poate observa că direcția cardinală nu a influențat semnificativ
procentul frunzelor cu Apiognomonia fagi. Totuși, fără a exi sta diferențe asigurate statisic, se
poate observa că cel mai mare procent s -a înregistrat pe direcțiile est și vest.
Variația procentului de frunze cu Apiognomonia fagi pe lujeri de probă
Tab. 6 .43
Caracteristica Lujerul Probabilitatea
calculată L1 L2 L3 L4 L5
Media 23,01 19,86 20,84 18,80 20,72
0,776 Abaterea standard 9,87 9,15 6,31 7,09 13,30
Semnificația diferențe lor
dintre medii A A A A A
Așa cum rezultă din tabelul 6 .43, lujerul nu a influențat semnificativ procentul frunzelor
cu Apiognomonia fagi. Totuși, fără a exista diferențe asigurate statistic, se poate observa că cel
mai mare procent s -a înregistrat pe lujerul de probă L1, iar cel mai mic porcent s -a înregistrat pe
lujerul L4.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
113
Fig. 6 .21 Variația procentului de frunze cu Apiognomonia fagi pe tipuri de pete
(Coloanele însoțite de aceeași literă arată că mediile nu diferă semnificativ între ele pentr u P = 0,05)
Din figura 6 .21 se observă că cel mai mare procent de frunze cu Apiognomonia fagi s-a
înregistrat pe tipul de pete b și el a diferit semnificativ de procentul înregistrat pe tipul de pete a.
Tipul de pete a reprezintă petele dispuse în lungul nervurii (fig. 3.13a) , iar tipul de pete b
reprezintă petele aproximativ circulare (fig. 3.13b ).
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
114
6.12 Modul de asociere al speciilor
Fig. 6.22 Modul de asociere al speciilor
După cum se observă din figura 6.22, în cazul analizei în cor oană, pe frunzele fagului s –
au asociat mai multe specii de dăunători. Cea mai mare frecvență (26,41 %) a avut-o asocierea
dintre speciile Orchestes fagi și Fagocyba cruenta (la fel ca în cazul analizei pe versant), urmată
de asocierea dintre speciile Fagoc yba cruenta și Apiognomonia fagi (22,94 %).
Of – Orchestes fagi
Phf – Phyllaphis fagi
Fc – Fagocyba cruenta
Phym – Phyllonorycter
maestingella
Phyu – Phyllocnistis
unipunctella
Mf – Mikiola fagi
Ha – Hartigiola annulipes
Anf – Aceria nervisequa
faginea
Ann – Aceria nervisequa
nervisequa
Af – Apiognomonia fagi
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
115
CAPITOLUL V II
CERCET ĂRI PRIVIND ATACUL TROMBARULUI
Orchestes fagi DIN ANUL 2016 LA BRAȘOV
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
116
7.1 Frecvența și intensitatea atacului trombarului Orchestes fagi
7.1.1 Frecvența atacului adulțiilor de Orchestes fagi
Frecvența atacului adulții lor de Orchestes fagi a fost calculată ca raport între numărul
total de frunze cu orificii și numărul total de frunze analizate x 100.
Fig. 7. 1 Frecvența atacului adulțiilor de Orchestes fagi la Brașov în 2016
Din figura 7. 1 se poate observa că cea mai mare frecvență s -a înregistrat pe arborele de
probă A3, iar cea mai mică frecvență s -a înregistrat pe arborele de probă A5. Pe arborii de probă
A1, A2 și A4 frecvența a fost asemănătoare .
Fig. 7. 2 Distribuția procentuală a numărului de frunze cu orificii de Orchestes fagi pe
arbori de probă
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
117
În ceea ce privește distribuția procentuală a numărului de frunze cu orificii de Orcheste s
fagi din figura 7. 2, observăm că același arbore de probă A3 deține un procent de 28% de frunze
din totalul celor analizate , restul arborilor de probă având procente asemănătoare între 16% și
19%.
Fig. 7. 3 Distribuția procentuală a numărului de frunze cu orificii de Orcheste fagi pe
direcții cardinale
După cum se observă în figura 7. 3 distribuția procentuală a numărului de frunze cu
orificii de Orchestes fagi nu diferă foarte mult de la o direcție cardinal ă la alta , aceasta varia ză
între 23 % și 28%.
Fig. 7. 4 Frecvența atacului adulțiilor de Orchestes fagi pe lujeri de probă
În ceea ce privește frecvența frunzelor cu orificii de Orcheste s fagi observăm că cele mai
atacate sunt frunzele de la vârful ramurii de probă. Variația acestei frecvențe nu este foarte mare
pe frunzele de pe primi 40 de lujeri de probă, după care ea descrește uniform spre baza ramurii
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
118
de probă. Această lipsă a variației la vȃrful ramurii de probă ne determină să considerăm
suficient pentru analize un număr de 3 -5 lujeri de probă.
7.1.2 Frecvența atacului larvelor de Orchestes fagi
Frecvența atacului larvelor de Orchestes fagi a fost calculată ca raport între numărul total
de frunze cu mine și numărul total de frunze analizate x 100.
Fig. 7. 5 Frecvența atacului larvelor de Orchestes fagi la Brașov în 2016
Din figura 7. 5 se poate observa că cea mai mare frecvența s -a înregisrat pe arborele de
probă A3, iar c ea mai mică frecvență s -a înregistrat pe arborele de probă A2.
Fig. 7. 6 Distribuția procentuală a numărului de frunze cu mine de Orcheste fagi pe arbori
de probă
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
119
În ceea ce privește distribuția procentuală a numărului de frunze cu mine de Orcheste s
fagi din figura 7. 6, observăm că același arbore de probă A3 deține un procent de 38%.
Fig. 7. 7 Distribuția procentuală a numărului de frunze cu mine de Orcheste fagi pe direcții
cardinal e
După cum se observă în figura 7. 7 cel mai mare procent de frunze cu m ine de Orchestes
fagi (33 %) s-a înregistrat pe direcția vest, iar cel mai mic procent s -a înregistrat pe direcția est
(15 %) .
Fig. 7. 8 Frecvența atacului larvelor de Orchestes fagi pe lujeri de probă
În ceea ce privește frecvența frunzelor cu mine de Orcheste s fagi observăm că cele mai
atacate sunt frunzele de la vârful ramurii de probă . Ca urmare, femelele preferă să își depună
ouăle la vârful ramurilor.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
120
7.2 Frecvența parazitării minelor de Orchestes fagi
la experimentul de laborator
În cele 15 zil e pe parcursul cărora s -a desfășurat experimentul de laborator, au fost
înregistrați 20 de adulți care au părăsit cele 109 mine, ceea ce conduce la o reușită de 18,35% în
ceea ce privește emergența adulților de Orchestes fagi.
Adulții au început să emearg ă abia în a cincea zi de verificare și ieșirea a continuat pȃnă
în a 11 -a zi, după care trei zile la rȃnd nu s -au mai înregistrat adulți și experimentul a fost
întrerupt.
În cazul experimentului A, cȃnd minele au fost verificate să prezinte coconi, rata d e
emerg ență a fost de 29,82%, iar în ca zul experimentului B, cȃnd minele au fost alese la
întȃmplare, fără verificare, rata de emergență a fost de doar 5,77%.
Rata foarte scăzută de reușită ar putea fi o explicație a faptului că populația de Orchestes
fagi este ținută în mod natural sub control de către parazitoizi.
Efectul experimentului , al zilei și al repetiției asupra numărului de adulți
Tab. 7.1
Factorul D.F. F. P.
Experiment ul 1 9,681 0,003
Ziua 5 3,280 0,012
Repetiția 4 1,482 0,222
Notă: D.F. – grade de libertate; F – coeficientul Fisher; P – probabilitatea calculată
Analizând datele din tabelul de mai sus se poate observa că experimentul și ziua au
influen țat numărul de adulți (probabilitatea calculată < 0,05).
Repetiția , cu valori ale probabilității calculate > 0,05, nu a influențat numărul de adulți .
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
121
Fig. 7.1 Variația numărului de adulți cu experimentul
(Coloanele însoțite de ace eași literă arată că mediile nu diferă semni ficativ între ele pentru P = 0, 05)
După cum rezultă din figura de mai sus, au existat diferențe asigurate statistic între
numărul de adulți care au ieșit din minele verificate și număr ul de adulți care au ieșit din minele
neverificate. Aceasta ne arată un procent foarte mic în care adulții au ieșit din minele neverificate
(situația din natură), deci un procent de parazitare foarte ridicat.
Fig. 7.1 Variația numărului de adulți cu ziu a
(Coloanele însoțite de ace eași literă arată că mediile nu diferă semni ficativ între ele pentru P = 0, 05)
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
122
După cum rezultă din figura de mai sus, cei mai mulți adulți au ieșit în a noua zi de
experiment, apoi în a șaptea zi de experiment. Dacă în a opta zi de experiment nu s-ar fi
înregistrat o oprire bruscă a numărului de adulți care au ieșit, curba distribuției numărului de
adulți ar fi fost una normală.
Variația numărului de adulți cu repetiția
Tab. 7.2
Caracteristica Repetiția Probabilitatea
calculată R1 R2 R3 R4 R5
Media 0,58 0,08 0,25 0,25 0,50
0,222 Abaterea standard 1,00 0,29 0,45 0,62 0,80
Semnificația diferenț elor
dintre medii A A A A A
Faptul că repetiția nu a influențat semnificativ numărul mediu de adulți care au ieșit ne
asigură acoperirea statistică a rezultatelor.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
123
CAPITOLUL VIII
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI.
CONTRIBUȚII PERSONALE
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
124
8.1 Concluzii
8.1.1 Concluzii cu privire la analiza pe versant
Poziția pe versant a influenț at semnificativ frecve nța atacului insectelor, care au
preferat să atace arbori i de la jumă tatea versantului, spre deosebire de Aceria
nervisequa nervisequa și ciuperca Apiognomonia fagi care au preferat partea
superioară a versantului.
Direcția cardinală a influențat doar atacul moliilor miniere ( Phyllonorycter
maestingella , Phylloc nistis unipunctella ) și a acarienilor ( Aceria nervisequa
nervisequa) .
În cazul analizei pe versant lujerul nu a influențat frecvența atacului dăunătorilor,
ca urmare, în cazul altor analize , putem reduce nu mărul lujerilor de probă la 3.
8.1.2 Concluzii cu privire la analiza în coroană
Arborele a fost singurul factor care a influențat semnificativ frecvența atacului
majo rității dăunătorilor studiați ( cu excepți a: Phyllaphis fagi , Phyllocnistis
unipunctella , Aceria nervisequa faginea ).
Orchestes fagi a atac at mai ales frunzele de la mijlocul și vârful coroanei, iar
Fagocyba cruenta a preferat frunzele de la baza coroanei.
Direcția cardinală a influențat semnificativ frecvența și intensitatea atacului de
Orchestes fagi produs atât de adulți (orificii) cât și de larve (mine).
În cazul analizei în coroană, cu mici excepții, lujerul nu a influențat statistic
frecvența atacului dăunătorilor, ca urmare, în cazul unor analize mai puțin
pretențioase, putem reduce numărul lujerilor de probă la 3.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
125
8.1.3 Concluzii c u privire la analiza trombarului Orchestes fagi
Orchestes fagi a produs un atac puternic în făgetele din jurul Brașovului, avȃnd în
vedere că au fost inventariate numai roaderile de maturare ale adulților, nu și
hrănirea în vederea acumulării substanțelor de rezervă care se produce după data la
care au fost analizate frunzele.
Nu au existat diferențe ale frecvenței atacului produs de adulți și de larve pe direcții
cardinale și nici pe primii 40 de lujeri de probă .
Adulții au început să emeargă abia în a ci ncea zi de verificare și ieșirea a continuat
pȃnă în a 11 -a zi.
Cu toate că frecvența atacului este mare, din doar 5,77% dintre minele neverificate
pentru existența coconilor au ieșit adulți, ceea ce arată o parazitare foarte ridicată și
un control natural încă eficient al acestui dăunător.
8.2 Recomandări
Pentru specii le pentru care volumul de date a permis prelucrarea lor statistică , s-au
obținut rezultate care vor putea fi folosite în organizarea viitoare a cercetărilor (dacă se vor
verif ica și în alte suprafețe de probă):
Număr de arbori de probă : 5-10, funcție de complexitatea cercetării
Număr de ramuri de probă:
3 pentru lucrările de cercetare
1 pentru lucrări curente de depistare și prognoză
Număr de lujeri analizați de -a lungul ramu rii de probă (lungimea ramurii de
probă) : 3-5, funcție de complexitatea cercetării
Cercetările viitoare se vor putea concentra pe aspecte legate de alegerea arborilor de
probă după anumite criterii, spre exemplu de vȃrste diferite, de la altitudini diferit e, de pe
expoziții diferite, identificarea speciilor care produc roaderi, etc.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
126
8.3 Contribuții personale
Au fost analizat e în total 753 frunze în cazul analizei pe versant și 1343 frunze în cazul
analizei în cor oană, iar în cazul analizei atacului tr ombarului Orchestes fagi 8611, care au
condus la obținerea următoarelor contribuții personale:
S-a realizat o sinteză actuală a celor mai importante aspecte legate de morfologia,
biologia și vătămarea speciilor analizate.
S-a adoptat o metodologie de lucru care să permită evidențierea efectului diferiților
factori asupra caracteristicilor studiate și care a presupus utilizarea a minim 3
repetiții (în unele cazuri 5). Aceasta a condus la un volum mare de muncă pentru
analiza frunzelor.
S-a aplicat pentru maj oritatea speciilor analiza statistică, ceea ce a presupus
aplicarea diferitelor teste și utilizarea de softuri specializate (XLSTAT) pentru
modelarea distribuțiilor și evidențierea diferențelor dintre medii.
S-au obținut rezultate cu acoperite statistică c u privire la variația atacului speciilor
analizate în cazul analizei pe versant (pentru prima dată în țara noastră) și în cazul
analizei în coroană.
S-au obținut rezultate importante privind metodologia de lucru în cazul speciilor
localizate pe frunzele fa gului.
S-a evidențiat faptul că în anul 2016 trombarul Orchestes fagi a produs un atac
puternic în făgetele din jurul Brașovului
S-a arătat că există o rată de parazitare foarte ridicată și un control natural foarte
eficient al acestui dăunător.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA ” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
127
BIBLIOGRAFIE
1. Arsenescu, M., Ceianu, I., Frațian, Al., Popescu,T., Simionescu, A., 1966: Depistarea și
prognoza înmulțirii dăunătorilor forestieri. Ed. Agrosilvică de Stat, București.
2. Askew, R., R., Lampe, K., -H., 1998: Species of Pteromalidae (Hym., Chal cidoidea)
parasitic in galls of Cecidomyiidae (Dipt.) on Fagus leaves. Entomologist 's Monthly
Magazine, 134: 53 -56.
3. Barbey, A., 1913: Traité d' Entomologie Forestière . Berger -Levrault, Libraries -Éditeurs
Paris Nancy, 624 p + 8 pl.
4. Bogolyubov A.S., Kravchen ko M.V. 2002. Atlas – keys to insect pests of wood trees of
middle belt of Russia. Moscow: Ekosistema.
5. Brauns A., 1991: Taschenbuch der Waldinsekten. Gustav Fischer Verlag, Sttutgart -Yena,
860 p.
6. Buhr, H., 1964 -1965: Bestimmungstabellen der Gallen (Zoo – und Phytocecidien) an
Pflanzen Mittel – und Nordeuropas. Band 1 -11. VEB Gustav Fischer Verlag, Jena.
7. Giurgiu, V., 1982: Făgetele și conservarea naturii. În: "Făgetele Carpatine. Semnificația
lor bioistorică și ecoprotectivă", Cluj-Napoca, pp. 5-15.
8. Heitland, W., 2002: Mikiola fagi. În: Insekten, ein kleines Nachschlagwerk. http://www.
faunistik.net.
9. Iacob, N., et al. , 1978: Tratat de zoologie agricolă. Dăunătorii plantelor cultivate, vol I.
Ed. Academiei R.S.R., București.
10. Ianculescu, M., 1982: Făgetele din zo nele industriale ale României. În: "Făgetele
Carpatine. Semnificația lor bioistorică și ecoprotectivă", Cluj-Napoca, pp. 369-375.
11. Marcu, O., 2005: Fitopatologie forestieră . Ed. Silvodel, Brașov.
12. Marcu, O., Dieter, S., Isaia, G., 2008: Factori biotici care afectează în prezent și în
perspectivă starea de sănătate a fagului din România . În Giurgiu, V. (ed): Silvologie
Vol.VII Entomologie Forestieră – Noi concepții și fundamente științifice. Ed. Academiei
Române, pp. 131-150.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA ” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
128
13. Marcu, O., Marcu, V., Simon, D., 1 993: Cercetări asupra insectei galigene Mikiola fagi
Htg. (Diptera, Cecidomyiidae) . In: Silviculture and Forest Engineering, pp. 229–334.
14. Marcu, O., Simon, D., 1995: Entomologie forestieră . Ed. Ceres, București.
15. Marcu, O., Simon, D., 2000: Aceria nervisequ a faginea Nal. un dăunător nou al fagului
în țara noastră. În: Revis ta de Silvicultură 1 -2(11-12), pp. 49-51.
16. Marcu, O., Simon, D., Isaia, G., 2001: Contribuții la cunoașterea acarienilor dăunători
speciilor forestiere . În: „Pădurea românească la cumpăna m ileniilor ”, Ed. Universită ții
„Transilvania” din Brașov, pp. 187-192.
17. Marcu, O., Simon, D., Isaia, G., 2003: New aspects regarding the health of beech trees in
our country . Anal. ICAS, 46, ser. I: 155 -166.
18. Marcu, O., Simon, D., Isaia, G., 2005: Entomologie forestieră. Îndrumar pentru lucrări
practice . Ed. Universității „Transilvania” Brașov.
19. Marcu, O., Simon, D., Stoica, C., 1995: Contribuții la cunoașterea unor specii de insecte
și ciuperci care produc vătămări fagului . În volumul „Pădurile și P rotecția Mediului”,
Univers itatea „Tansilvania” Brașov, pp. 243-250.
20. Pârvu, M., 1998: Fitopatologie. Ed. Napoca Star, Cluj -Napoca.
21. Pătrășcoiu, N., 1982: Rolul funcțional al făgetelor în perspectiva silviculturii
contemporane. În: "Făgetele Carpatine. Semni ficația lor bioistorică și ecoprotectivă",
Cluj-Napoca, pp. 357-368.
22. Simionescu, A., Mihalache, Ghe., et al., 2000: Protecția pădurilor. Ed. Mușatinii,
Suceava , 883 p.
23. Simionescu, A., Mihalciuc, V., Lupu, D., Vlăduleasa, A., Badea, O., Fulicea, T., 2001:
Starea de sănătate a pădurilor din România în perioada 1986 -2000. Ed. Mușatinii,
Suceava.
24. Simionescu, A.,1987: Unele observatii cu privire la infestarile produse î n padurile de fag
de trombarul Orchestes fagi L. Revista Pădurilor nr.2, pp. 81-84.
25. Șofletea, N., Curtu, L., 2008 : Dendrologie . Ed. „Pentru Viață”, Brașov, pp. 134 -143.
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA ” BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.
129
26. Tomescu, R., Nețoiu, C., 2007: Insecte defoliatoare cu potențial ridicat de vătămare
pentru făgetele din România . În: Forest and Sustainable Development. Editura
Universității Trans ilvania din Brașov, pp. 189 -194.
27. Urban, J., 2000: Beech gall midge (Mikiola fagi Htg.) and its natural enemies . Journal of
Forest Science 46(12), pp. 543-568.
28. ***, 2013: Amenajamentul U.P. VII Cobășel -Zmeu
29. ***, 2015: Amenajamentul fondului forestier propri etate public ă a Municip iului Braș ov
30. www.biolib.cz
31. www.flickr.com
32. www.insectimages.org
33. www.naturespot.org.uk
34. www.naturspaziergang.de
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Forogău Petre Sidor Grupa 5122 [629435] (ID: 629435)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.