FORMULAREA IPOTEZEI SI JUSTIFICAREA ALEGERII TEMEI [625825]

FORMULAREA IPOTEZEI SI JUSTIFICAREA ALEGERII TEMEI
Mass -media in educatie: aspecte pozitive si negative
Mass -media in educatie
Cuprins
Introducere – motivarea alegerii temei
Capitolul I. Delimitări conceptuale – mass -media și educație
Capitolul II. Percepția elevilor privind mass media în educație
Concluzii
Introducere
Trăim într -o societate informațională în care conviețuim de fapt sub zodia comunicării
ce devine o provocare în contextul căreia orientarea prospectivă a educației este o coordonată
indispensabilă. Am ales această temă , deoarece mass media reprezintă o imp ortanță în viața
noastră, schimbându -ne ideile, valorile, comportamentele, transformându -ne în persoane care
reacționează sub impulsul diferitelor păreri, idei, furnizate de media. Până în prezent,
combinând mesajele verbale cu cele vizuale, televizorul av ea cel mai puternic impact asupra
oamenilor. Din punctul meu de vedere , internetul a schimbat mersul societății, infiltrându -se
în toate domeniile și, mai ales, în mass media.
Astfel, motivația de a cerceta această temă s -a născut din dorinț a de a identif ica un nou
set de reguli implicat î n procesul predare , cu scopul de a susține evoluț ia sistemului de
învățământ din România.
De asemenea, contextul actual al dome niului educaț ional româ nesc, în care specialiș tii
se confruntă cu o serie de provocă ri dificil e, creează premisel e alegerii temei prezentei lucră ri.
Obiectivele studiului – cap 2

Captitolul 1 . Delimitări conceptuale
Prin intermediu acestui capitol, doresc să valorific conceptele de educație și mass –
media, aducând în discuție cele mai importante aspecte teoretice.
Când auzim pentru prima oară cuvântul mass media, mulți oameni își pun următoarle
întrebări: ”Ce este mas s media?” și ”Ce se cercetează asupra mass mediei?”. Pentru a
răspunde la aceste întrebări trebuie să definim anumite noțiuni, și anume: comunicarea de
masă, care este orice formă de comunicare transmisă printr -un mediu (canal) care ajunge
simultan la un n umăr imens de persoane. Sistemul comunicării de masă reprezintă un actor
activ al jocului social cu rolul de a modela celelalte subsisteme ale societății precum: politica,
economia, cultura și viața cotidiană.
Mass media reprezintă canalul prin care infor mația ajunge la indivizi, realizându -se
comunicarea de masă. În ziua de azi, mass media reprezintă atât un mijloc de informare cât și
un factor al educației cu rolul de a amplifica sau a diversifica experiențele congnitive și
comportamentale ale persoanelo r. Mai mult, în societatea actuală, mass media joacă un rol
crucial în viața socială, fiind o putere indispensabilă asupra segmentelor societății. Aceasta se
simte prezentă în viața financiar -bancară, în dezvoltarea industriei, în viața politică, în
evoluț ia tehnologiei, devenind la rândul lor o industrie proprie.
Termenul de ”mass -media” a rezultat prin asocierea a două cuvinte: ”media” –cuvânt
latinesc tradus prin mijloace și ”mass” – cuvânt englezesc ce reprezintă masă. În literatura de
specialitate, mass media este suportul de difuzare și tehnică de transimitere a mesajelor,
precum și instituțiile care produc sau difuzează mesajele.
În general, mass media se constituie din reviste, ziare, televiziune, radio, cinema,
internet, dar și suporturi care servesc la transmiterea mesajelor (CD -uri, USB, casete audio –
video).
Societatea umană este văzută de mulți gânditori ca un ansamblu integrat de elemente. Fiecare
parte din acest ansamblu, îndeplinește o activitate specifică, necesară menținerii în viață a
întregului. Din această perspectivă, mass -media, îndeplinește an umite funcții.
Diferite cercetări sau eseuri consecrate mass -media au dus la identificarea unor serii de
funcții. H. Lasswell a definit trei funcții: supravegherea mediului înconjurător, corelarea
diferitelor părți ale societății și transmiterea tradițiilo r de la o generație la alta .

Stadiul actual al cercetării temei
”Mass media ne construiește, ne oferă imagini, satisfacții, vise, nde educă, ne
culturalizează, ne transformă constituindu -se într -un fenomen social” – Bernard Cathelat

Funcția de informare : Acestă funcție se referă la nevoia indivizilor și grupurilor de a
controla mediul înconjurator. Pe baza informațiilor pe care le primesc prin mass -media,
oamenii evaluează importanța evenimentelor, ant icipează anumite tendinț e ale vieții
economi ce, sociale sau politice și iau, în cunoștința de cauză anumite decizii.
Între indivizi se insinuează treptat un mediator, o instituție, care selectează informația,
o ambalează în forme accesibile și o difuzează, facilitând accesul nostru la realitate. Cee a ce
înseamnă, că un număr tot mai mare de oameni, grupuri și chiar colectivități enorme depind
de mass -media pentru a stăpâni, înțelege și judeca lumea înconjuratoare.
De asemenea mass -media oferă informații care au ca scop pregătirea publicului pentru
confruntar ea cu o serie de evenimente neaș teptate și nedorite: catastrofe naturale, accidente,
crize.

Funcția de interpretare : O stire nu este doar o sumă de informații, ea este o viziune,
cultural determinată, asupra unor informații.
Textele jurnalistice oferă atat datele concrete, cât și intelesul ce poate fi atribuit
evenimentelor sau stărilor prezentate. Prima și cea mai importantă formă de interpretare
constă în chiar decizia de a face publică o anumită informație. Astfel în fiecare zi un grup

restrâns de oameni selectează un număr limitat de știri și stabilesc astfel o ierarhie a
evenimentelor, plasându -le în partea superioară a paginilor sau în partea inițială a programelor
de știri din radio și televiziune. Acest act implicând o profundă responsabili tate socială.
Oamenii simt nevoia ca lumea care îi înconjoară să le fie prezentată în mod ordonat și coerent,
pentru a putea lua mai ușor deciziile inerente existenței de zi cu zi.
Funcția de legatură : Consumând produsele mass -media, milioane de oameni se
găsesc legați prin nenumărate fire nevăzute, fiind expuși constant acelorași mesaje, ei ajung să
împărtășească aceleași valori, să posede cunoștiințe asemănătoare, să gândească prin
informații, idei, povești și simboluri analoage. Oferind informații comune , idei comune și
implicit subiecte comune de dialog, mass -media leagă oamenii depărtați și diferiți, într -un fel
de comunicare care nu mai este bazată pe proximitate spațială, națională, religioasă ori
culturală ci pur și simplu pe aceea informațională.
Funcția de culturalizare (educare) : Încă de la o vârstă fragedă copiii sunt modelați
de mediul social în care trăiesc, astfel, treptat ei dobândesc și asimilează normele de
comportament, interdicții, valorile, reprezentările simbolice și categoriile de gândire specifice
colectivității lor. Acest proces de “enculturare” a fost, timp de milenii, controlat în mod
exclusiv de familie, de mediul social imediat, de instit uțiile religioase și ulterior, ș colare.
Odată cu apariția și creșterea ponderii mass -media , o mare parte a activităților de
transmitere a valorilor și modelelor culturale, de formare a gândirii și comportamentului, au
fost preluate de mesajele presei. În prezent timpul acordat de copii consumului mass -mediei a
crescut simțitor .
Pe lângă această funcție de socializare implicită, numeroase segmente ale mass -mediei
au o funcție de socializare explicit asumată,de exemplu emisiunile sau publicațiile destinate
copiilor, ciclurile televizate de pregătire scolară, documentar ele cu conținut educativ, ca re, iși
asumă menirea de a transmite cunoștințe și de a forma oameni cultivați.

Funcția de divertisment :În societatea modernă, pe masură ce timpul alocat muncii a
scăzut și timpul rămas la dispoziția individului pentru orice fel de alte activități a cres cut,
categorii tot mai largi ale populației au început să folosească mass -media ca principal furnizor
de bunuri destinate ocupării timpului liber.

Din secolul al XIX -lea până în prezent, evoluțiile tehnologice permanente au dus la
perfecționarea instrument elor de difuzare, pe spații geografice mari și în intervale scurte de
timp, a unor mesaje de interes general. Datorită acestui fenomen și creșterii rolului publicității
ca sursă majoră de finanțare a sistemului presei, mass -media a ajuns să fie instituția care vinde
divertisment la costurile cele mai reduse.
Consumul de divertisment nu răspunde numai dorinței de relaxare și refacere, el
satisface și nevoia omului de a scăpa de sub presiunea cotidianului, de a găsi refugiul într -o
lume imaginară.
În ultimele decenii resursele remarcabile ale mass -mediei de a oferii un răspuns
adecvat nevoilor umane de relaxare și evadare au condus la amplificarea acestei funcții în
detrimentul celei de informare sau de transmitere a valorilor culturale fundamentale. Astfe au
fost privilegiate produsele orientate spre distracție și evaziune, în defavoarea altora, care
vizează informarea, educarea ori socializarea.
Educația – ”Ansamblu de măsuri aplicate în mod sistematic în vederea formării și
dezvoltării însușirilor intelectuale, morale sau fizice ale copiilor și ale tineretului sau, p.
ext., ale oamenilor, ale societății etc.; rezultatul acestei activități pedagogice; bună creștere,
comportare civilizată în societate ,,.
Educația are un rol deosebit de important pentr u fiecare persoană sau grup de indivizi
pentru a se dezvolta și forma deprinderi intelectuale, fizice, cât și morale. Îndeplinește în
același timp și o funcție pedagogică din punct de vedere al dezvoltării de comportamente
benefice societății din care face m parte. De asemenea, ea are rolul de a oferi oamenilor o
bună creștere pentru a se manifesta civilizat în grupurile din care fac parte.
Aspecte le pozitive și cele negative ale mass -mediei în educaț ia contemporană
Influența mass -mediei asupra grupurilor de indivizi reprezintă de mai multe decenii
afinitate majoră a cercetătorilor din diferite domenii de activitate. De asemenea, avem în
vedere faptul că există deopotriva atât păreri pozitive, cât și negative asupra e fectelor pe care
mijloacele de comunicare le poate avea asupra grupurilor de indivizi, dar majoritatea
aspectelor negative nu sunt fundamentate științific. Țin să menționez că datorită mediatizării
în ultima vreme a personajelor mediocrice, evenimentelor mondeniste și nu promovarea
culturii, a informației de calitate și exemplelor de bună practică. De asemenea, avem în vedere
și persoanele sau grupurile de indivizi care apreciază comunicarea mediatică ca fiind benefică

societății contemporane prin apropier ea dintre oameni, creearea relațiilor interumane,
amplificarea democraței și democratizarea culturii. Aceste aspecte pozitive sunt promovate
separat de către mass -media ca fiind cu adevărat umane, precum echitatea, demnitatea și
generozitatea.
În primul r ând, putem remarca și alte aspecte pozitive precum accesul facil și foarte
ieftin la informare, mijloc de comunicare interumană, sursă de relaxare, dar și dezvoltă
spiritul de concentrare, competiție, și ajută la îndeplinirea anumitor sarcini.
Pe de altă parte, în societatea contemporană s -a manifestat o atitudine foarte critică
față de mesajele mediatice, care au cu precădere efecte nocive asupra grupurilor de indivizi.
Utilizarea excesivă a mesajelor din mass -media la o anumită vârstă, aceea de formare a
personalității aduce la o comunitate în gândire, dar și o pasivitate față de evenimentele care se
desfășoară în jurul nostru, ducând la superficialitate și lipsă de interes.
Cercetătorii din domeniul educației în mass -media consideră că există o legătură
puternică între deteriorarea morală a vieții sociale și mass media. Conform acestor afirmații,
specialiștii în domeniu supun atenției o multitudine de acte antimorale și antisociale la care au
luat parte copiii și adolescenții. Aveau în vedere acele manif estări de o speță care prin însăși
dezvoltarea lor, de la o anumită vârstă reușeau să se impună în viața acestora.
De asemenea, oamenii de știință consideră că mass -media poate fi de folos, deoarece
are în vedere descoperirea păcatului cât și corupția, acționează ca gardieni ai exprimării
noastre și aduc la cunoștință evenimentele care au loc în această lume și au în v edere creșterea
standardului de viață al grupurilor de indivizi.
Deși s -au făcut presupuneri, avându -se în vedere faptul că apariția mijloacelor de
comunicare în mass -media duc la uzurparea prestigiului și, totodată , autorității cadrului
didactic, ci, de asemenea, periciclează încrederea elevului în autoritatea profesorului, iar
cercetările în domeniu au arătat că nimic din toate aceste lucruri nu se întâmplă. În societatea
în care trăim, mass -media domină indivizii prin mesajele pe care le promovează pe d iferite
canale de comunicare. De asemenea, școala trebuie să găsească o modalitate prin care să îi
învețe pe indivizi să distingă aspectele pozitive de cele negative.

Componentele mass media și rolul în educație
Denis McQuail afirma că mass -media pot acționa asupra indivizilor, a grupurilor, a
instituțiilor, a întregii societăți; și că ea poate afecta personalitatea umană în dimensiunea
cognitivă (schimbarea imaginii despre lume), dimenisunea afectivă (modificarea sau
crearea unor sentimente sau atitudini) sau dimeniunea comportamentală (modificările ale
felurilor în care acționează indivizii și fenomene de mobilizare socială). Din altă perspectivă,
mass -media poate avea o influență pe termen scurt sau poate avea nevoie de un interval de
timp mai am plu pentru a deveni operațională. De asemenea , efectele presei pot crea schimbări
dorite sau mai puțin dorite: pot fi rezultatul unui proces controlat, cum sunt campaniile de
presă, sau ale unor întâmplări așteptate sau neașteptate.
Concluzie
Capitolul 2: Percepția elevilor privind mass media în educație
Problema decizională – În ultima perioadă foarte multe conflicte educaționale au fost tratate
direct de către mass -media și aceștia realizau previziuni nu tocmai favorabile asupra
sistemului educațional.
Scopul cercetării – Studier ea percepției elevilor din cadrul liceului Teoretic ,,Alexandru Ioan
Cuza” din București.
Obiectivele cercetării și ipotezele cercetării :

Interpretarea rezultatelor – analiză univariată

Fig.1 – Centralizarea răspunsurilor pentru Q1
Un procent de 46,7% dintre respondenți ascultă zilnic radio, 30% dintre aceștia preferă
să asculte uneori radio, iar restul de 23,3% preferă deseori să asculte radio.

Fig.2 – Centralizarea răspunsurilor pentru Q2
Majoritatea respondenților( 53 ,3%) preferă să citească uneori ziare sau reviste, 33,3%
dintre aceștia doresc deseori să citească ziarele sau revistele, iar un procent de 10%, respectiv
3,3% preferă să nu citească niciodată revistele sau ziarele, respectiv să citească zilnic.

Fig.3 – Centralizarea răspunsurilor pentru Q3
Un procent de 56,7% nu au acces niciodată la publicații pentru adulți sau adolescenți
cu un conținut explicit sexual, 16,7% deseori și uneori au acces la aceste publicații, iar restul
de 10% au acces zilnic.

Fig.4 – Centralizarea răspunsurilor pentru Q4
Majoritatea respondenților (56,7%) stau pe un program de televiziune pe zi între 3h –
4h, 40% dintre aceștia preferă un canal de televiziune pe zi între 1h și 2h, iar restul de 3,3%
între 5h -6h.

Fig.5 – Centralizarea ră spunsurilor pentru Q5
Un procent de 33,3% dintre respondenți sunt influențați într -o mare măsură în
momentul în care petrec timp în fața televizorului/calculatorului, 26,7% nici într -o mică
măsură, nici într -o mare măsură, 20% dintre persoanele chestionat e nu sunt deloc influențate,
16,7% sunt influențate în mică măsură, iar 3,3% sunt influențate puternic.

Fig.6 – Centralizarea răspunsurilor pentru Q6
33,3% dintre persoanele chestionate au specificat că principalul motiv pentru care
utilizează un canal de televiziune este reprezentat de accesul rapid la informații, urmat de un
procent de 26,7% care preferă ca și motiv principal interesul pentru anumite emisiuni TV,
20% dintre respondenți doresc să se relaxeze in momentul în care ultilizează un program TV,
iar restul de 6,7% și 3% aleg să se distreze sau să facă alte activități.

Fig.7 – Centralizarea răspunsurilor pentru Q7
33,3% dintre persoanele chestionate nu utilizează un program TV, deoarece ies cu
prietenii, 23,3% nu doresc să vizualizeze un canal TV, deoarece își petrec timpul liber cu
familia, respectiv desfășoară activități relevante precum: sport, muzică și dans, 16,7% nu
preferă un program TV, pentru că au multe teme de rezolvat, iar restul de 3,3% le sunt
interzise de părinți.

Fig.8 – Centrali zarea răspunsurilor pentru Q8

Majoritatea respondenților(56,7%) sunt de sex feminim, iar restul de 43,3% sunt de
sex masculin.

Fig.9 – Centralizarea răspunsurilor pentru Q9
36,7% dintre persoanele chestionate au vârsta cuprinsă între 14 -16 ani, 26,7% în tre 20 –
22 ani, 20% au mai mult de 22 de ani, iar restul de 16,7% au între 17 -19 ani.
Concluzii: 2 idei pp din cap 1 + 3 idei din toate rez cercetării.
Anexa 1 – Chestionar
Q1: Ascultați radio?
a) Zilnic
b) deseori
c) uneori
d) niciodată
Q2: Citiți ziare sau reviste?
a) Zilnic
b) deseori
c) uneori
d) niciodată

Q3: Aveți acces la publicații pentru adulți sau adolescenți cu conținut explicit sexual?
a) Zilnic
b) Deseori
c) Uneori
d) Niciodată
Q4: Câte ori stați pe un pro gram de televiziune, pe zi?
a) Între 1h -2h
b) Între 3h -4h
c) Între 5h -6h
d) Mai mult de 6h
Q5: În ce măsură vă este influențat comportamentul dumneavoastră în momentul în care
petreceți timp în fața televizorului/calculatorului?
a) Deloc
b) În mică măsură
c) Nici/Nici
d) În mare măsură
e) În foarte mare măsură
Q6: Care sunt motivele pentru care folosiți un canal de Televiziune?
a) Mă distrez
b) Acces rapid la informații
c) Interesul pentru anumite emisiuni TV
d) Prefer să realizez lucruri productive
e) Mă relaxez
f) Altele. Care?_________________________________
Q7: Care sunt motivele pentru care nu utilizați TV/computer?
a) Desfășor activități relaxante, precum: sport, muzică și dans
b) Petrecerea timpului liber cu familia
c) Ieșiri cu prietenii

d) Îmi interzic părinții
e) Multitudinea temelor de rezolvat
Q8: Sex:
a) Masculin
b) Feminin
Q9: Vârsta?
a) Între 14 -16
b) Între 17 -19
c) Între 20-22
d) Mai mult de 22 ani

BIBLIOGRAFIE
Educația informală și mass media – Institutul de Stiinte al Educatiei 2005
Mass Media Research – Roger D. Wimmer, Joseph R. Dominick
Role of Mass Media in Higher Education & its Economic Viability – Part: 2 Mass Media and
Higher Education – Dr S Tiwari