Forme DE Extremism Si Radicalizare Promovate Prin New Media Si Retelele DE Socializare

ACADEMIA NAȚIONALĂ DE INFORMAȚII

„MIHAI VITEAZUL”

FORME DE EXTREMISM ȘI RADICALIZARE PROMOVATE PRIN

NEW MEDIA ȘI REȚELELE DE SOCIALIZARE

Coordonator științific

Conf. univ. dr. Ella Ciupercă

Absolvent

NISTOR Cătălin-Cezar

BUCUREȘTI

-2016-

Cuprins

1. INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………………….4

2. (AUTO)RADICALIZAREA PROMOTORUL ATACURILOR TERORISTE………….5

2.1. CADRUL LEGISLATIV……………………………………………………………………………..5

2.2. NOȚIUNI INTRODUCTIVE……………………………………………………………………….6

2.3. IDEOLOGIA ORGANIZAȚIILOR TERORISTE………………………………………….7

2.3.1. IDEOLOGIA ORGANIZAȚIEI TERORISTE ”ISIS”……………………….7

2.3.2. IDEOLOGIA ORGANIZAȚIEI TERORISTE”AL-QAEDA”……………8

3. PROMOVAREA IDEOLOGIILOR EXTREMISTE ȘI RADICALIZANTE…………..10

3.1. TERORISMUL ÎN MASS MEDIA…………………………………………………………….10

3.1.1 PERCEPȚIA MEDIA ASUPRA TERORISMULUI…………………………10

3.1.2. PERCEPȚIA TERORISMULUI ASUPRA MEDIA………………………..11

3.2. TERORISMUL ÎN NEW MEDIA……………………………………………………………….12

3.2.1. INFLUENȚA TEHNOLOGIEI MODERNE…………………………13

3.2.2. JIHADUL ELECTRONIC………………………………………………….13

3.3. TERORISMUL ÎN SOCIAL MEDIA………………………………………………………….14

3.3.1 TERORISMUL PE FACEBOOK…………………………………………16

3.3.2. TERORISMUL PE TWITTER……………………………………………17

3.3.3. TERORISMUL PE YOUTUBE………………………………………….19

4. PROPAGANDA TERORISTĂ……………………………………………………………………………..21

4.1. ROLUL INTERNETULUI ÎN PROPAGANDA TERORISTĂ………………………21

4.2. DIFERENȚE ÎN STRATEGIILE DE PROPAGANDĂ ALE ISIS ȘI AL-QAEDA…………………………………………………………………………………………………………………….22

4.3. ISIS IN SOCIAL MEDIA…………………………………………………………………………..24

4.4. PUBLICAȚII SCRISE ȘI MATERIALE TIPĂRITE……………………………………..26

4.5. MATERIALE VIDEO ȘI CENTRUL MEDIA AL HAYAT…………………………..27

4.6. EVOLUȚIA PROPAGANDEI ISIS……………………………………………………………29

5. POTENȚAREA FENOMENELOR DE RADICALIZARE…………………………………….30

5.1. INFLUENȚA INTERNETULUI ÎN PROCESUL DE RADICALIZARE………..30

5.2. ETAPELE PROCESULUI DE RADICALIZARE…………………………………………31

5.3. TIPOLOGIA RADICALIZAȚILOR……………………………………………………………32

5.4. MĂSURI DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A FENOMENULUI DE RADICALIZARE………………………………………………………………………………………………………34

6. CONCLUZII………………………………………………………………………………………………………..35

1. INTRODUCERE

Lucrarea de față are ca scop analizarea modalităților prin care noile forme media și rețelele de socializare au ajuns să fie instrumentul principal prin intermediul căruia organizațiile și grupările teroriste își promovează ideologiile extremiste și recrutează noi membri. De asemenea este prezentat și modul în care aceste organizații își propun ca recruții să parcurgă un complex proces de radicalizare sau autoradicalizare.

Tematica vizează o analiză a modului în care două dintre cele mai cunoscute organizații teroriste își promovează ideologiile, acționează și recrutează noi adepți.

Voi inista însă pe modul de acțiune a Statului Islamic sau ISIS (Islamic state of Irak and Al Sham), nu neapărat datorită faptului că este una dintre cele mai violente și active organizații teroriste ci datorită faptului că ISIS funcționează bazat pe un mecanism complex în ceea ce privește producția de materiale de propagandă audio-video și tipărite și diseminarea acestora în spațiul virtual. De asemenea voi face referire și la Al Qaeda, organizație teroristă ce datează de la finele anilor ”80 cunoscută în întreaga lume, care de asemenea a reprezentat centrul de greutate al terorismului internațional pentru mult timp până la apariția ISIS.

Cele două elemente „new media” și „social media” vor fi tratate separat cu intenția de a delimita cele două concepte în contextul în care ele sunt folosite pentru a promova terorismul și ideologiile extremiste.

Pentru o mai bună înțelegere a celor două concepte și mai ales pentru a conștientiza impactul pe care aceste le au promovând terorismul, vor fi prezentate rolul presei și în special al televiziunii și maniera în care acestea aduc sau nu pe primele pagini informații referitoare la actele teroriste. Tot în acest scop vor fi prezentate și rolul și influența noilor tehnologii de comunicare, cu accent pe modul de diseminare a mesajelor propagandistice ale organizațiilor teroriste.

2. (AUTO)RADICALIZAREA PROMOTORUL ATACURILOR TERORISTE

Atacurile teroriste de sorginte islamică au de regulă la baza lor adoptarea unor ideologii specifice, proprii organizației teroriste al cărui adept este individul în cauză. Aceste ideologii sunt însușite pe parcursul unui proces de radicalizare în care asumarea preceptelor coranice se dezvoltă de la moderat la radical. Din păcate asemenea cazuri sunt într-un număr destul de mare, multe din ele având ca final comiterea unor atentate teroriste sau tentative de acest gen.

2.1. CADRUL LEGISLATIV

Pentru a înțelege mai bine terorismul ca amenințare la adresa securității naționale este necesar să facem referire la legea în baza căreia autoritățile responsabile desfășoară activități specifice în vederea combaterii acestor acte. Legea nr. 535 privind prevenirea și combaterea terorismului, cu modificările și completările ulterioare, definește terorismul și stabilește infracțiunile de terorism:

Art.1

Terorismul reprezintă ansamblul de acțiuni și/sau amenințări care prezintă pericol public și afectează securitatea națională, având următoarele caracteristici:

a) sunt săvârșite premeditat de entități teroriste, motivate de concepții și atitudini extremiste, ostile față de alte entități, împotriva cărora acționează prin modalități violente și/sau distructive;

b) au ca scop realizarea unor obiective specifice, de natură politică;

c) vizează factori umani și/sau factori materiali din cadrul autorităților și instituțiilor publice, populației civile sau al oricărui alt segment aparținând acestora;

d) produc stări cu un puternic impact psihologic asupra populației, menit să atragă atenția asupra scopurilor urmărite.

Dintre acestea, prevederile referitoare la radicalizare sunt cuprinse în art. 33^2:

(1) Fapta de a îndemna publicul, verbal, în scris sau prin orice alte mijloace, să săvârșească infracțiuni prevăzute de prezenta lege se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani ori cu amendă, fără a se putea depăși pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea la săvârșirea căreia s-a instigat.

(3) Dacă instigarea publică a avut ca urmare comiterea infracțiunii la care s-a instigat, pedeapsa este cea prevăzută de lege pentru acea infracțiune.

(4) Promovarea unui mesaj prin propagandă săvârșită prin orice mijloace, în public, cu intenția de a instiga la săvârșirea uneia dintre infracțiunile enumerate la art. 32 alin. (1) și (3) și art. 33 alin. (1) și alin. (2) lit. e), indiferent dacă mesajul susține sau nu în mod direct terorismul ori dacă au fost săvârșite sau nu respectivele infracțiuni, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani [1].

2.2. NOȚIUNI INTRODUCTIVE

Potrivit dicționarului explicativ român, termenul de extremism este definit ca fiind o atitudine, a unor curente, mișcări, persoane politice care, pe baza unor opinii, idei, păreri exagerate, unilaterale, extreme, urmăresc prin măsuri violente sau radicale să impună programul lor.

Radicalismul este definit ca o concepție și atitudine politică care preconizează și urmărește folosirea de metode radicale, totale, pentru soluționarea unor probleme ale vieții sociale; practicarea acestor metode.

Radicalizarea este procesul prin care un individ sau un grup de indivizi adoptă o poziție extremistă din punct de vedere politic, social, sau religios și aspiră la subminarea ideilor contemporane(cu precădere cele occidentale).

Jihadiști sunt definite persoanele originare din zonele controlate de organizații teroriste, și care luptă alături de acestea, persoane din spațiul european care se deplasează spre spații cu problematică teroristă activă pentru a activa alături de organizații teroriste, sau persoane care au participat la Jihad alături de entități teroriste și se reîntorc în Europa.

Convertirea presupune procesul de adeziune sau de determinare a unui individ să adere la o anumită convingere religioasă.

2.3. IDEOLOGIA ORGANIZAȚIILOR TERORISTE

Elementul comun în cazul diferitelor organizații teroriste reprezintă violența actelor comise însă motivația care stă în spatele acestor acte diferă de la o grupare la alta în funcție de ideologie, religie, poziție geopolitică, actorii statali și nonstatali implicați în conflict și nu în ultimul rând liderii acestora.

Lucrarea de față are ca scop o analiză asupra modului de acțiune a două dintre cele mai cunoscute organizații teroriste: al-Qaeda și ISIS

2.3.1. IDEOLOGIA ORGANIZAȚIEI TERORISTE ”ISIS”

Statul Islamic pretinde că își întreprinde acțiunile sub legitimitatea religiei fiind o interpretare extremă salafist takfirică a Islamului care presupune că oricine se opune regulilor este prin definiție un apostat (murtad) sau infidel (kafir, sau adesea întâlnit ca și kufr). Foarte îngrijorător este faptul că foarte mulți indivizi se alătură statului Islamic. Mulți musulmani se alătură din cauza pierderii încrederii în capacitatea conducătorilor de a conduce, de a-i considera egali între ei. De asemenea această chestiune este valabilă și se poate extinde și în alte state din Orientul Mijlociu sau Nordul Africii. De foarte multă vreme, guvernarea în aceste state nu mai atinge nevoile și așteptările populației, provocând astfel ca mulți indivizi să se indrepte încrezători spre o schimbare regăsită în ideologiile Statului Islamic, care promovează idea de unic stat Islamic al tuturor mulsulmanilor, pe pământ arab.

Există de asemenea și situația celor care din lipsa unor mijloace sau oportunități de a călători spre Statul Islamic, vor încerca însă să urmeze directivele în propriile țări, fie că sunt musulmani sau creștini convertiți. Acțiunile acestora – fie locale, fie venite din afară- au intenția de a cultiva frica de terorism, panica, de a descoperi sau crea deficiențe în guvernare și sistemul de securitate în statele vizate, chiar și în cele dezvoltate cu înalte aspirații.

O altă abordare în afara celei salafiste este reprezentată de motivele invocate de adepții Statului Islamic pentru care aceștia plănuiesc atacuri împotriva statelor din afara Orientului, și anume că există în permanență atacuri la adresa religiei, originilor și independenței musulmanilor. Statul Islamic posedă o furie imensă, generatoare de motivație în constituirea a celei ce vesticii o numesc Utopie, și anume instituirea unicului Stat Islamic , lucru ce vesticii nu doresc să permită. Pentru toată această furie și violență promite recruților aventură, și motivul unui maxim devotament. Există numeroși indivizi atrași de propaganda Statului Islamic. Mulți dintre aceștia au deja implementată în minte această ideologie, iar alții se vor converti pentru a împărtăși același crez. Nu sunt însă toți conștienți în ce se angajează, unii venind dispuși să se sacrifice pe când alții nu iau în considerare cele mai negative aspecte. Din această cauză există mulți astfel de indivizi dintre cei străini care se întorc în țările de origine, autoritățile și serviciile fiind nevoite să îi supravegheze pentru a constata dacă reprezintă un potențial pericol sau doar s-au întors ca urmare a decepțiilor.

2.3.2. IDEOLOGIA ORGANIZAȚIEI TERORISTE ”AL-QAEDA”

Organizația teroristă Al-Qaeda a fost înființată la sfârșitul anilor 80 pe timpul războiului sovietic din Afganistan. Denumirea al-Qaeda înseamnă ”Baza”, iar inițial organizația a servit ca centru de recrutare și strângere de fonduri pentru lupta împotriva statelor islamice care nu funcționează după ”Sharia”. Liderul și fondatorul ei a fost Osama bin Laden cel care a fost imaginea organizației. Totodată al Qaeda cultivă un sentiment de ură împotriva statelor occidentale și în mod special împotriva SUA care reprezintă dușmanul principal.

3. PROMOVAREA IDEOLOGIILOR EXTREMISTE ȘI RADICALISTE

3.1. TERORISMUL ÎN MASS MEDIA

Organizațiile teroriste nu folosesc întotdeauna doar propriile resurse ca armă în beneficiul propriului interes. Folosirea indirectă a mass mediei atinge deseori scopurile organizației și chiar uneori atrag atenția asupra lor mai mult decât ar face-o propria propagandă.

Astfel, atacuri de amploare redusă însă de o violență extremă pot fi folosite pentru a manipula, valorifica și potența sentimentul latent de frică al populației și pentru a schimba rolul mediei și al mesajelor difuzate din informare în avertizare, respectiv amenințare.

3.1.1 PERCEPȚIA MEDIA ASUPRA TERORISMULUI

În acest context mass-media poate juca mai multe roluri funcție de decizia de a emite informații, respectiv de a difuza imagini cu privire la actele teroriste comise. Din perspectiva televiziunilor care aleg să difuzeze și să detalieze acest segment de informații, se poate considera că media joacă rolul asumat, însă luând în considerare efectele diseminării acestor informații, media poate fi culpabilizată pornind de la ideea că dacă aceste imagini sau informații nu ar fi difuzate, s-ar diminua considerabil șansele ca alți teroriși să fie motivați să ducă la bun sfârșit astfel de acte similare, sau să le acorde sprijinul de orice fel. Așadar media poartă eticheta modelului de „media culpabilizată”, caz în care i se asumă parte din vină [23].

Acest tip de mass media se aplică în special cazurilor izolate de atacuri teroriste comise de așa numiții ”lupi singuratici”, care sunt opuse atacurilor comise de organizații teroriste motivate ideologic.

Al doilea model de media este reprezentat de „media vulnerabilă”, care conștientizează poziția dificilă în care se află media când este comis un atac terorist. În cazul în care mai multe tipuri de televiziuni sunte puse în situația de a prezenta informații referitoare la comiterea unor atacuri teroriste, este posibil ca doar o parte din aceste posturi să ia decizia de a nu prezenta faptele, fiind conștiente de latura culpabilă și totodată de faptul că vor pierde din cota de audiență. În cadrul acestor scenarii media este pusă în situația dificilă de a opta între a fi percepută ca fiind televiziunea care „mușamalizează” o știre importantă prin nepublicare, ori a fi televiziunea care agrează acțiunile teroriste [23].

3.1.2. PERCEPȚIA TERORISMULUI ASUPRA MEDIA

După cum am observat, există o legătură strânsă între media și terorism. De asemenea, și percepția terorismului asupra media poate fi diferită. Există și în acest caz modele diferite ce conturează perspectivele din care media este privită de organizațiile teroriste și diverse atitudini față de modul în care actele comise sunt prezentate de către mijloacele media.

Unul dintre aceste modele îl constituie atitudinea grupărilor sau organizațiilor teroriste de „indiferență completă”. Actele violente comise, catalogate de anumite culturi ca fiind acte de terorism, sunt tratate cu indiferență de către grupările ideologic extremiste ce le comit, aceastea având o atitudine total ignorantă față de ceea ce consideră restul lumii. O a doua poziție este cea a „indiferenței relative” caz în care teroriștii nu sunt neapărat preocupați să apară la știri, însă sunt conștienți de puterea pe care le-o conferă prezentarea faptelor la știri.

Al treilea model este cel în care se adoptă o „strategie orientată spre media”, în care teroriștii sunt conștienți pe deplin de impactul media asupra propriilor scopuri și asupra acțiunilor pentru a afecta deciziile politice și militare în favoarea lor atât prin intermediul manipulării directe, cât și indirecte prin intermediul presei. În acest caz atât al-Qaeda cât și organizația teroristă ISIS funcționează în baza unei strategii orientate spre media. Ba chiar mai mult în cazul ISIS se ajunge atât de departe încât teroriștii văd jurnaliștii ca pe niște dușmani care trebuie nimiciți, plasându-i la același nivel cu cel al adversarilor direcți [23].

Un alt exemplu concret este atacul din 2008 din Mumbai, India. Cu referire la acesta, la data de 8 decembrie 2008, într-un interviu acordat publicației Der Spiegel, Bruce Riedel, un veteran CIA, expert în problematica al-Qaeda și consilier pe probleme de securitate al candidatului de atunci la președinție, Barack Obama, afirmă:

„…aceste atacuri au dominat știrile globale timp de 72 ore non-stop. Acumulând o asemenea acoperire media, este exact ceea ce teroriștii au dorit. Cu excepția atacului din 11 septembrie 2001, nu s-a mai sesizat o asemenea acoperire media ”.

Desigur, luând în considerare recentele evenimente din Europa putem afirma același lucru cu privire la amploarea lor și acoperirea media, însă nu acesta a fost scopul atentatorilor în aceste cazuri.

3.2. TERORISMUL ÎN NEW MEDIA

ISIS cu siguranță nu este prima organizație extermistă care face uz de mijloacele moderne media pentru a atrage atenția asupra propriilor activități. Încă din 1999, Hamas a operaționalizat Centrul de informare palestinian (PIC-Palestinian Information Center) utilizând mai multe limbi online fiind un integrator al resurselor informaționale cu privire la activitățile conexe ale Hamas.[24]

Până la apariția ISIS, al Qaeda deținea „as-Sahab”, unul dintre cele mai organizate centre media și de difuzare a mesajelor, care avea ca scop răspândirea viziunii organizației în întreaga lume. Totodată sub tutela acestuia funcționează și alte organizații cum ar fi „Global Islamic Media Front” care crează filme de prezentare și documentare cum este și „Jihad Academy” film documentar în care se prezintă modul de asamblare a DEI și discursuri motivaționale menite să insufle dorința de a lupta împotriva Statelor Unite ale Americii și a aliaților săi. În urma analizei materialelor de propagandă ale al-Qaeda, cercetătorii în domeniu au concluzionat că organizația folosește o serie de strategii ce conturează discursurile și comunicatele de presă. Printre aceste strategii adoptate de al Qaeda, se numără: sensibilizarea audienței prin elaborarea de mesaje adaptate fiecărui public țintă, folosirea diverselor aniversări ca pretext pentru mesaje pe diferite segmente, empatizarea cu faptele personajele și faptele religioase în vederea invocării celor scrise în Coran ca legitimitate și justificare a propriilor acțiuni, teme prestabilite ce acoperă întreaga problematică cum ar fi chemarea la jihad, relațiile dinre americani și israelieni, unitatea musulmanilor,etc.[24].

3.2.1. INFLUENȚA TEHNOLOGIEI MODERNE

În atacurile teroriste din 2008 din multiplele locații din Mumbai, India, atacatorii au folosit tehnologii avansate de comunicare, inclusiv GPS-uri portabile cu locații prestabilite, imagini satelitare Google Earth și telefoane mobile pentru a furniza date în timp real.

Ca o evoluție, un alt caz mai recent îl constituie atacurile de la Paris din 13 Noiembrie 2015, situație în care se vehiculează că teroriști aparținând grupării ISIS au folosit în coordonarea atacurilor comunicații criptate, respectiv platforme de Play station conectate la internet prin intermediul cărora s-a făcut posibilă comunicarea.

3.2.2. JIHADUL ELECTRONIC

Statutul de „Mujaheed sau Jihadist ” este una dintre principalele atracții ale tinerilor, ce îi determină să participe la acțiuni teroriste. Însă în cazul Jihadului electronic, acest prag este mult mai ușor de trecut în comparație cu participarea efectivă pe câmpul de luptă. Confortul participării la jihadul electronic nu presupune renunțarea la viața de zi cu zi, nu implică efort și nici riscuri fizice. Dacă această latură a Jihadului este larg acceptată, ca fiind o formă acceptabilă, suficientă și respectabilă de participa la Jihad, implicit cresc și eforturile depuse în a face propagandă, a recruta și chiar a lansa atacuri cibernetice. Toate acestea duc într-un final la mai mulți recruți, radicalizați și în cele din urmă la mai multe atacuri teroriste.

Chemarea la jihadul electronic nu a rămas fără răspuns, astfel, în 2013 gruparea „Al-Battar Media Battalion” și-a anunțat participarea printr-un grup exclusiv în a disemina propaganda în serviciul jihadului și mujahedinilor. Emergența acestor grupuri special constituite care nu sunt întotdeuna unele afiliate unor organizații teroriste, marchează un rol semnificativ în profesionalizarea jihadiștilor în utilizarea new media [13], [20].

Platformle online folosite să promoveze jihadul electronic, sunt de asemenea folosite și în scopuri operaționale, cum sunt instruirea și antrenamentul, coordonarea și războiul psihologic. De asemenea, sunt folosite și Youtube și Facebook pentru a publica tutoriale despre manipularea substanțelor explozive și utilizarea lor în producerea de bombe artizanale, sau pentru a promova tehnici de hacking și de a distribui tehnici de criptare a conținutului lor [20].

3.3. TERORISMUL ÎN SOCIAL MEDIA

Din ce în ce mai mult, grupările teroriste și simpatizanții acestora, folosesc cu preponderență comunitățile online occidentale cum ar fi Facebook, Twitter, MySpace și chiar second Life, dar și echivalentele acestora arabice.

Al-Qaeda, afiliatele ei și alte organizații teroriste și-au făcut din ce în ce mai simțită prezența pe Youtube, Twitter, Facebook, Instagram și alte platforme sociale. Unele dintre grupările opozante regimului sirian și-au îndreptat în ultima vreme atenția asupra platfomelor sociale pentru a promova materialele de propagandă, pentru a purta războiul psihologic și pentru a-și prezenta tutorialele sistemelor de armament.

De exemplu Abu Mohammed al-Golani liderul Jabhat al-Nusra folosește Facebook și alte platforme sociale. În 2013, al-Golani a promis că va lansa atacuri cu rachete asupra comunităților de alaweiți, ca ripostă a atacurilor chimice ale regimului Assad, mesaj ce a fost postat pe Facebook și Twitter. De asemena, Jabhat al-Nusra a avut chiar propria pagină pe Facebook care conținea comunicate de presă, fotografii și videoclipuri cu luptele din Siria, elogii pentru așa numiții martiri și știri cu privire la luptele din zonă [20].

Cel mai în comun element folosit pe Facebook și pe situl de photo-share Flickr în timpul conflictului sirian, este de a posta elogii aduse martirilor sacrificați în numele jihadului. Aceste elogii prezintă luptătorii ca modele pentru musulmani imortalizându-i pentru a atrage atenția acelor musulmani radicalizați care se simt marginalizați în societatea din care fac parte.

Utilizarea platformelor online de către aceștia nu este chiar o chestiune de noutate. După evenimentele din 11 septembrie 2001 și campaniile împotriva terorismului ce au urmat, mare parte din teroriși s-au mutat efectiv în mediul online, elaborând mii de situri web cu menirea de a promova mesajele și activitățile acestora. Multe dintre aceste situri au fost de-a lungul timpului vizate și eliminate de către autorități și serviciile de contraterorism. De asemena și activiști online care au monitorizat aceste situri au atacat o parte din ele forțându-le operatorii să caute noi alternative online. Acesta a fost momentul în care au intrat în joc platformele sociale [20].

Aceste platforme sociale diferă de media convențională din privințe, cum ar fi interfața interactivă, permanența, anonimitatea și accesarea facilă a platformelor . Față de media „tradițională” platformele sociale oferă posibilitatea tuturor utilizatorilor atât să acceseze informația cât și să publice informații în mod liber. Noile tehnologii de comunicare prin intermediul rețelelor mobile de date crează platforme interactive prin intermediul cărora indivizii și comunitățile crează, partajează, discută și modifică conținutul informațiilor. Comunitățile virtuale care folosesc „social media” au cunoscut o creștere a semnificativă a popularității în întreaga lume în special în rândul tinerilor.

Teroriștii au motive întemeiate să folosească „social media”. În primul rând, aceste canale de comunicare sunt de departe cele mai populare dintre cele folosite, ce permit organizațiilor teroriste să fie parte din curentul de bază. În al doilea rând, aceste canale media sunt ușor de utilizat, de încredere și gratuite. Rețelele sociale permit teroriștilor să își atingă atât de ușor țintele virtual bătând la ușa acestora, în contrast cu vechile situri web, caz în care terorișii așteptau efectiv vizitatorii să vină la ei [20].

3.3.1 TERORISMUL PE FACEBOOK

Facebook este cea mai mare rețea socială din lume. În ianuarie 2014 avea 1,31 miliarde de utilizatori, vârsta medie a acestora fiind de 30 ani. În Orientul mijlociu, Facebook a cunoscut o creștere semnificativă atingând o rată de penetrare de 67% în 2010, și de 23% în Asia per total. Această creștere fiind imediat sesizată de teroriști i-a determinat să își sporească prezența pe Facebook. Motivarea acestora s-a materializat prin crearea unui forum intitulat Invazia Facebook.[20]

Potrivit unui raport al departamentului de securitate SUA, rețeaua de socializare Facebook a servit drept unealtă teroriștilor în mai multe moduri după cum urmează: ca mijloc de partajare a informațiilor operaționale și tactice cum sunt rețete de bombe artizanale, utilizarea și întreținerea armamentului, trageri tactice, ca integrator și direcțional spre alte situri extremiste și alte locații online cu conținut jihadist și radical de pe paginile sau grupurile de Facebook specifice.

În general pe Facebook pot fi identificate două tipuri de pagini cu conținut terorist: paginile oficiale și cele neoficiale. Paginile oficiale au adesea o introducere ce conține o declarație a grupului sponsor care mai deține și alte conturi pe forumuri și media. În mod normal în aceste cazuri sunt oferite și linkuri către forumurile originale sau conturi de Twitter. În decembrie 2013, „Al-Fajr Media Center” distribuitorul online al organizației teroriste al-Qaeda, a lansat un program criptat numit „Amn al-Mujahid” tradus „Securitatea Mujahedinilor”, acest program și manualul lui de utilizare de 28 de pagini fiind observate pe forumuri jihadiste. Unele forumuri jihadiste își păstrează paginile de facebook cu numele original oglindind pe rețeaua de socializare conținutul sitului prin fluxuri RSS.

Paginile neoficiale sunt administrate de simpatizanți care diseminează materiale propagandistice sau materiale de instruire. De exemplu mulți dintre aceștia care simptizează ISIS, au lansat un program criptat de comunicare web-based numit „Asrar al-Ghurabaa” (secretele străinilor). Un administrator al unui site jihadist a anunțat lansarea programului în 26 Noiembrie 2013, descriind modul de acces și utilizare [20].

Rețeaua de socializare Facebook este deosebit de importantă pentru teroriști deoarece le permite ca aici să găsească tineri care pot fi doar vizitatori ocazionali ai conținuturilor jihadiste însă pe care aceștia îi redirecționează spre linkuri sau conținuturi radicale care sunt frecventate în mod obișnuit de utilizatori deja radicalizați.

O altă metodă de a atrage tineri simptizanți ai jihadului este de a folosi nume sugestive ale grupurilor sau paginilor de pe facebook. Un astfel de exemplu este crearea paginilor similare celei dedicate lui Khaleed Saeed – „We are all Khaleed Saeed” cum ar fi similarele „We are all Osama bin Laden”, „We are all Jabhat al Nusra”.

3.3.2. TERORISMUL PE TWITTER

Twitter este o platformă socială gratuită care permite fiecărui utilizator să distribuie mesaje numite „tweets”, limitate la 140 caractere. „Tweetul” unui utilizator poate fi liber la vedere întregului public sau doar unor anumiți utilizatori care aleg să îl urmărească / „follow” pe utilizator.

Particularitatea serviciului Twitter, și de aici și preferința utilizării acestei rețele este rapiditatea cu care mesajele postate de utilizatori sunt preluate și partajate foarte rapid. Twitter a devenit de curând una din rețelele preferate de socializare în rândul teroriștilor, devenind chiar mai populare decât paginile de facebook, pentru a disemina materialele de propagandă și de a face posibilă comunicarea internă.

O altă particularitate a acestui serviciu este faptul că un mesaj odată elaborat, postat, promovat și redistribuit este greu de șters, autorul acestuia fiind mai dificil de identificat, datorită modului ramificat de distribuire al mesajului. De asemnea rapiditatea cu care este redistribuit face ca informația mai mult sau mai puțin reală să ajungă în timp record pe întreaga rețea. De exemplu în 23 apriilie 2013, contul unei agenții de presă a fost preluat de o grupare de hackeri intitulată Syrian Electonic Army , în numele căreia, aceștia au postat și distribuit o știre falsă potrivit căreia, Casa Albă a fost atactă cu bombă iar Barack Obama a fost rănit. Acest mesaj a fost rapid distribuit fără ca informația să fie verificată, producând panică și chiar pierderi pe bursa de pe Wall Street.

Un alt motiv de a folosi aceste rețele de socializare îl reprezintă difuzarea „comunicatelor de presă”, a discursurilor liderilor sau a revendicării unor atacuri comise de organizațiile teroriste.

În septembrie 2013, gruparea „Al-Shabaab” a comis un atac armat în incinta unui centrului comercial westgate mall din Nairobi, Kenya, întreaga operațiune fiind detaliată prin comentarii live pe Twitter. Ore întregi liderii afiliatei al-Qaeda din Somalia au postat comentarii referitoare la stadiul atacului, motivând acțiunea împotriva „infidelilor” și revendicând atacul în numele organizației nominalizate. În urma atacului sângeros au fost ucise 72 persoane, acest caz fiind primul în care se folosește un astfel de mijloc pentru a revendica atacul.

În principal, teroriștii, folosesc Twitter pentru a comunica cu simpatizanții săi. O examinare a tweet-urilor cu referire la al-Qaeda și Jabhat al-Nusra din Siria, relevă faptul că au conținut mai mult de 34.000 linkuri către pagini jihadiste. De asemenea tweet-urile conțin informații la zi despre teatrele de operații și lansări ale materialelor de propagandă [20].

Pagina oficiala a organizației teroriste Jabhat al-Nusra a cunoscut o creștere semnificativă de vizitatori, Twitter devenind astfel principalul mijloc de diseminare a materialelor de propagandă și direcționare a utilizatorilor către conținut digital jihadist. De asemenea Twitter a început să fie folosit decătre unele organizații teroriste pentru a-și publica propriile publicații. De exemplu revista ”Inspire” a organizației teroriste al-Qaeda, a fost distribuită prin intermediul rețelei sociale Twitter, ca urmare a dificultății postării revistei pe situri convenționale care erau monitorizate, conținutul fiind astfel șters. Deci tweet-urile serveau la direcționarea către situri unde conținutul jihadist era încă disponibil. Twitter a mai fost folosit în 2013 de al-Qaeda din Maghreb (AQIM) pentru a susține o conferință de presă online prin intermediul Twitter, utilizatorii adresând întrebări AQIM, aceasta din urmă revenind cu răspunsuri la aceste în format PDF la o dată anunțată tot prin intermediul Twitter.

3.3.3. TERORISMUL PE YOUTUBE

În mai 2009, în cadrul unei postări a al-Qaeda pe forumul jihadist Al-Faloja, organizația a evaluat platforma YouTube ca fiind ce mai potrivită resursă pentru a sprijini mujahedinii, platforma media YouTube situându-se a treia din lume cu peste 70 milioane de vizitatori zilnic.

YouTube a fost înființat în 2005 cu scopul de partaja conținut video. Platforma YouTube a devenit o resursă semnificatvă pentru grupurile jihadiste și susținătorii acestora creând prin intermediul platformei canale de comunicare cu scopul de a comunica, a partaja materialele de propagandă și de a recruta noi indivizi. Grupările teroriste au realizat potențialul platformei și ușurința prin care videoclipurile postate atrag atât de mulți simpatizanți.

YouTube servește chiar ca alternativă a unei proprii televiziuni a grupărilor teroriste, prin difuzarea de materiale de propagandă, mesaje cu destinație specială, declarații de presă, sau a diverselor tutoriale. Materialele video postate de jihadiști pot fi privite din două perspective. Una dintre aceste este reprezentată de materialele video religioase în sprijinul radicalizării tinerilor ce au un imens impact psihologic asupra celor vulnerabili, respectiv a țintelor vizate de grupările teroriste, celaltă categorie de clipuri video vizând motivația luptei împotriva occidentalilor, „infidelilor”, oferind motivația psihologică comiterii unor atacuri sau chiar detalii necesare planificării și înfăptuirii lor.

Un pas înainte a fost relizat chiar printr-o inițiativă de a crea propria platformă video jihadistă pe modelul YouTube sub denumirea „AqsaTube”. Pe lângă similititudinea denumirii, și logo-ul , respectiv web design-ul păstrează același format. Platforma se intitula primul site palestinian specializat în producții audio-video cu caracter jihadist. Însă rularea acestei platformei a fost refuzată de mulți provideri de internet, existând ulterior alternative la aceasta sub denumiri ca „PaluTube” și „TubeZik”[24].

YouTube ca și celelate platforme sau situri renumite, interzic promovarea acestor materiale ce instigă la violență, procedând la eliminarea clipurilor grupărilor radicale, însă un asemenea permanent control este anevoios ținând cont de faptul că clipurile sunt vizualizate imediat ce sunt postate și distribute mai departe, multe din ele rămânând sub alte denumiri sau reeditări.

Teroriștii folosesc de multă vreme internetul pentru scopuri pornind de la recrutare, propagandă, instigare până la colectare de fonduri și sponsorizare. Aceștia și-au îndreptat eforturile pe sectorul virtual mizând pe audiența imensă de care se bucură prin intermediul internetului. De asemnea accesarea acestor materiale rprezintă un prag ușor de trecut în procesul de radicalizare, neimplicând eforturi prea mari, costuri sau pericole. Chestiunea se schimbă însă în cazul „lupilor singuratici” reprezentând acea categorie care merg mai departe și nu se rezumă doar la a viziona materiale, jihadiste, de a împărtăși ideologia extremistă.

4. PROPAGANDA TERORISTĂ

4.1. ROLUL INTERNETULUI ÎN PROPAGANDA TERORISTĂ

Scopurile online ale teroriștilor sunt propaganda, radicalizarea și recrutarea, aceștia fiind capabili chiar să dezvolte liste cu potențiali recruți sau simpatizanți în rândul grupurilor online. Așa cum companiile de marketing fac un studiu de piață și vizualizează informațiile despre membri și indivizi pentru a identifica potențiali cumpărători și pentru a selecta produsul pentru a-l promova, așa și grupările teroriste vizualizează profilele membrilor online identificând acele profile ideale și acele persoane de care se pot apropia. Rețelele sociale permit teroriștilor să folosească strategia numită „narrowcasting”. Prin aceasta, întregul efort de recrutare este canalizat în etape spre o anumită categorie socială. Aceasta presupune difuzarea unor mesaje specifice pe anumite segmente ale publicului definit de numite valori, preferințe, atribute demografice. Sunt astfel special create anumite pagini online, grupuri pe rețelele de socializare, profile, nume de profile special atribuite, imagini, avataruri sau imagini de profil, apelative sau alte informații menite să se potrivească cu personalitatea celor vizați sau chiar a unui întreg grup. Aceste metode permit teroriștilor să selecționeze, să puncteze și să recruteze tinerii în mode special.

În forumuri cu grup închis, jihadiștii dau dovadă de strategii sofisticate în exploatarea avantajelor, respectiv evitarea dezavantajelor pe care internetul le oferă. De exemplu, în 2010 unul din useri rețelei „ al-Qaeda’s Fallujah Islamic Network” a postat o solicitare potrivit căreia cerea ca toți membrii să sprijine mișcarea muhajedinilor prin distribuirea mesajelor și declarațiilor pe YouTube și facebook. Suplimentar acesta chiar ofere indicații cu privire la protecția identității celor care postează sugerându-le metode de anonimizitate prin folosirea proxy-urilor și folosirea anumitor pseudonime la crearea conturilor de e-mail pe yahoo pentru a-și crea ulterior cu acestea profiluri pe Facebook pentru a se alătura grupurilor deja constituite.

4.2. DIFERENȚE ÎN STRATEGIILE DE PROPAGANDĂ ALE ISIS ȘI AL-QAEDA

Deși, în mare ISIS și al Qaeda au la bază aceleași ideologii și motivații religioase, o analiză mai amănunțită relevă faptul ca există totuși diferențe notabile între cele două.

Reprezentând o practică comună în interiorul ISIS, decapitările, respectiv filmarea și difuzarea acestora au devenit virale odată cu nefericitul caz al jurnaliștilor James Foley și Steve Sotloff care au sfârșit în acest fel în mâinile celor din ISIS [22].

Spre deosebire de ISIS, al-Qaeda, evită astfel de practici în propaganda sa, încercând mai degrabă să iși construiască o imagine pozitivă în ochii musulmanilor, interzicând astfel decapitările din 2014. Ba chiar al-Qaeda consideră aceste practici barbare și în opinia acestora filmarea respectiv promovarea lor în numele islamului reprezintă o greșeală de neacceptat indiferent de motivațiile faptelor. Însă rămâne de văzut dacă noile viziuni ale Al-Qaeda sunt sincere luând în considerare că în 2002 jurnalistul american Daniel Pearl a avut aceeași soartă, autorii fiind de această dată membri Al-Qaeda, iar atrocitățile comise au fost de asemenea filmate și folosite ca materiale de propagandă la vremea aceea.

În ceea ce privește propaganda prin social media, cele două organizații teroriste, ISIS și Al-Qaeda acționează total diferit în mediul virtual. Ambele fac uz de social media prin Twitter și Facebook în idea de a-și promova ideologia sau a câștiga noi adepți, însă modul în care o face ISIS este mult mai eficient. De la autoproclamarea Califatului din 29 iunie 2014, în doar doi ani așa numitul Stat Islamic a început o luptă atât teritoriul Siriei și al Irakului cât și în mediul virtual. În doar doi ani ISIS a reușit să recruteze mii de luptători străini prin intermediul propagandei, respectiv a rețelelor sociale. O campanie de recrutare și propagandă eficientă a ISIS a făcut posibilă manipularea unor tineri apți și dornici de luptă, care ulterior au ajuns să se înroleze în rândul jihadiștilor. Astfel ISIS a punctat două aspecte importante prin folosirea rețelelor sociale și anume în acest mod acoperă întregul segment de vârstă format din tineri care sunt foarte ușor de manipulat și totodată sunt dornici de acțiune și capabili de luptă. Odată cuprinși de acest miraj al vieții de zi cu zi în mijlocul ISIS, devin la rândul lor unelte în strategia de recrutare prin intermediul rețelelor de socializare, aceștia fiind folosiți cu preponderență în comunicarea cu ceilalți tineri, devenind astfel o extensie a lanțului de recrutare.

Efortul media realizat de către ISIS este o parte esențială și integrală a operațiilor sale, comparabil cu efortul militar și administrativ. Acest efort nu ar fi posibil fără mediul online, în special platforma Twitter, preferata ISIS, care a permis fiecărui susținător să creeze și să opereze propriul centru de informații, propagând informația în timp real și creând și împărtășind astfel propriile memorii și mesaje. Al-Nusra și Al-Qaeda vorbesc în limba arabă pe Twitter pe când ISIS folosește mai multe limbi în a comunica și a transmite mesaje către susținătorii acesteia. În luna Mai 2014 pe un canal despre război s-au postat mesaje în 75 de limbi. A predominat engleza, urmată de arabă, Hausa/nigeriană, Somaleza/Afar, și Olandeza. Hindi de exemplu nu se regăsește deloc. De obicei aceste mesaje trezesc interesul a celor din țări care se luptă cu instabilitatea.[21]

Un alt aspect în contrast cu strategia Al Qaeda este faptul că prin folosirea acestor rețele și crearea diverselor grupuri pe acestea, ISIS cultivă sentimentul de unitate, care în viziunea și propaganda Al-Qaeda este inexistent. Al Qaeda în schimb abordează altă tactică dorind ca prin folosirea rețelelor de socializare și răspândirea materialelor de propagandă pe acestea să cultive izolat sentimentul de ură și să trezească instinctele violente în așa zișii „lupi singuratici” . În acest scop Al-Qaeda s-a folosit și de propria publicație, „Inspire”, mai exact numărul 12 al acestei publicații conținând instrucțiuni detaliate despre cum se fabrică o mașină capcană cu materiale ce se pot găsi în orice locuință [13], [17].

În ceea ce privește distribuirea clipurilor video pe YouTube, cele două grupări se comportă relativ similar, cu excepția faptului că clipurile create de ISIS sunt extrem de violente, pe când Al-Qaeda așa cum s-a menționat anterior reflectă asupra imaginii în fața lumii musulmane. Chiar dacă publicarea unor scene atât de brutale de către ISIS este considerată de majoritatea un act nebunesc, această manieră reprezintă „cartea de vizită” a ISIS, prin această modalitate ISIS dorind să exprime faptul că sunt mai îndrăzneți, mai hotărâți și mai necruțători decât oricine.

4.3. ISIS IN SOCIAL MEDIA

ISIS a schimbat maniera în care grupările teroriste și simpatizanții acestora influențează și recrutează membri din întrega lume prin adoptarea și dezvoltarea unei strategii media agresive.

Twitter este preferata ISIS deoarece spre deosebire de alte platforme, identitatea utilizatorilor este mai ușor de ascuns spre deosebore de alte situri, forumuri. Deși aproape 1900 de conturi au fost închise de Twitter la jumătatea anului 2014, tot atâtea au putut fi deschise cu ușurință.

Conturile oficiale ale ISIS sunt administrate în mare parte de simpatizanți, care distribuie materialele oficiale de propagandă, dar și contribuie cu adnotări și experiențe personale adăugând astfel o notă de autenticitate materialelor prin promovarea propriilor experiențe.

De asemenea au fost dezvoltate chiar aplicații pentru telefoane mobile sau dispozitive smart care centralizează postările de pe forumuri, sau rețele de socializare și directându-le apoi spre utilizatori conferind astfel un caracter perpetuu propagandei.

Pentru a unifica toate postările, ISIS a recurs pe Twitter la campanii #hashtag , încurajând simpatizanții să distribuie în mod repetat posturile cu scopul de face cât mai familiari anumiți termeni cu rezonanță jihadistă, maximizând astfel vizibilitatea tweet-urilor.

În 19 august 2014 au fost difuzate primele filmări ce înfățișează decapitarea unor jurnaliști americani. Acest tipuri de clipuri difuzate au devenit ulterior cartea de vizită a organizației teroriste ISIS. Prin intermediul acestora, gruparea teroristă se afișa nemiloasă amenințând în permanență cu decapitarea altor jurnaliști capturați. Ulterior ce aceste filmări au devenit virale, au fost folosite în clipuri de propagandă special ediate și pregătite în cadrul unor campanii agresive lansate de către organizație.

Tot în 2014, pe Twitter au circulat imagini filmate de ISIS cu trimitere ironică la Campionatul Mondial de fotbal, în care luptători ISIS jucau fotbal cu capetele decapitate ale adversarilor [3].

Susținătorii ISIS sunt adesea activi în mediul online, nu numai pe platformele și siturile de renume sus menționate ci sunt și foarte activi pe servicii de chat cum ar fi: WhatsUp, Skype, Kik și folosesc chiar servicii criptate de mesagerie cum este SureSpot, sau alte metode de comunicare cum ar fi JustPaste.it, prin intermediul cărora doar anumiți utilizatori pot viziona anumite mesaje dedicate [9].

Pe Ask.FM, unde utilizatorii pot adresa diverse întrebări, sunt adesea online membri ISIS pregătiți să răspundă în orice clipă întrebărilor sau solicitărilor potențialilor recruți.

În afara platformelor Facebook, YouTube și Instagram, în beneficiul ISIS, Twitter este cel mai eficient instrument de propagandă, întrucât mesajele extermiste sunt răspândite rapid în întreaga rețea îngreunând astfel demersurile autorităților să depisteze și să le elimine [9].

O altă practică de propagandă specifică ISIS pe Twitter este de a crea așa numitele „twitter bombs” menite să se răspândească prin intermediul posturilor pe cât mai multe pagini asociate cu cele ale ISIS. Astfel paginile deținute de ISIS, urmăresc pe celelalte creând astfel un lanț de pagini ce se urmăresc reciproc multiplicând „tweeturile”.

Un caz aparte este cel al unei campanii create de ISIS atribuit hashtagului ”#the FridayofsupportingISIS”scris în limba arabă, potrivit căreia ISIS cerea tuturor simpatizanților să se filmeze cu un steag ISIS fluturând și anexându-l linkului menționat, îndemn la care au dat curs mulți simpatizanți.

O altă modalitate prin care ISIS a încercat să creeze mesaje în masă pe Twitter a fost crearea în Aprilie 2014 a unei aplicații pentru PC și sistemele mobile android, numită „Dawn of Good Tidings” prin intermediul căreia folosind o conexiune de date, posta automat „tweeturi” folosind automat datele utilizatorului precum poza de profil și informațiile personale.

4.4. PUBLICAȚII SCRISE ȘI MATERIALE TIPĂRITE

Social media nu este unicul mod de a face propagandă în cazul ISIS. Un rol important în propaganda ISIS îl joacă „Al Hayat Media Center” care este responsabil cu crearea producțiilor video profesionale de propagandă lungi de până la 90 minute. Clipurile video sunt create în calitate HD având grafică profesionistă, subtitrări și mesaje în limbile arabă, engleză, franceză, germană și rusă.

De asemenea Al Hayat furnizează subtitrări în limba engleză pentru alte canale ale ISIS cum ar fi, Al I’tisam și Al Furqan. În afara acestor filmări, ISIS emite un ziar numit ISN (Islamic State News), o publicație de 6 pagini în format PDF bazat pe imagini, materiale propagandistice și comentarii în limba engleză despre evenimentele curente din zona de conflict.

Ca și completare la ISN, există și ISR ( Islamic State Report) cunoscut ca o vedere din interiorul Statului , care este o publicație online în format PDF, color realizată într-un mod profesionist fiind folosite fotografii de înaltă rezoluție, marcaje text poziționate alături de sigla centrului Al Hayat în colțul dreapta sus a fiecărei pagini de copertă, simbol marcat cu text alb bolduit pe un fundal negru. Fiecare număr are maxim șase pagini și se axează pe prezentarea principalelor evenimente și agenda ISIS. Primul număr a publicației reflectă efortul Al Hayat de a-și propăvădui ideologia încercând să își promoveze o imagine pozitivă.

Pe data de 8 Iulie 2014, ISIS a lansat revista Dabiq, o versiune extinsă a ISR, în limba engleză, fiind o copie fidelă ca format a publicației „Inspire”, publicată de Al Qaeda în peninsula Arabă care conținea instrucțiuni de bază pentru teroriști.

Numele Dabiq provine de la denumirea unei localități situate în nordul Siriei despre care este menționată în hadithurile profetului Mahomed și reprezintă în viziunea acestuia locul unde va avea loc bătălia finală, sau Muslim Malahim [8], [9].

Revista Dabiq conține materiale de propagandă, foto reportaje, rapoarte ale evenimentelor în curs și alte articole referitoare la activitățile desfășurate de ISIS [9].

De remarcat este faptul că în cadrul acestor publicații, ISIS insistă pe prezentarea laturii administrative a ISIS, încercând astfel, pe lângă propagandă să atragă comunitatea de partea grupării. În acest sens ISIS a publicat în cadrul acestor materiale diverse articole privind acțiunile de patrulare a ISIS în localități, controalele și inspecțiile efectuate în unitățile alimentare pentru a respecta standardul Halal potrivit Sharia, și alte acțiuni de patrulare în comunitățile controlate de ISIS.

Un alt aspect specific al acestei reviste este reprezentat de tenta religioasă exprimată prin diverse articole și învățăminte istorico-religioase care sunt materializate prin plasarea lor de obicei pe un fundal verde în cadrul paginii.

Gradual de la aceste „ învățăminte” se face trecerea la alte articole ușor politice prin care se dorește a exprima politica de leadership adoptată de ISIS pentru restabilirea Califatului. Tot în cadrul acestei secțiuni se motivează uciderea „infidelilor” și „apostaților” musulmani care se opun acestei forme de conducere.

ISIS nu se abține nici în acest caz de la publicarea imaginilor violente, ba chiar mai mult se bazează foarte mult pe empatia pe care dorește să o exploateze publicând în cadrul unei secțiuni ale revistei Dabiq fotografii cu victime ale regimului Assad și a celui din Iraq și a coaliției americane. În plus, se folosesc și de publicarea unor fotografii cu victime copii pentru a amplifica impactul emoțional.

4.5. MATERIALE VIDEO ȘI CENTRUL MEDIA AL HAYAT

Impactul media s-a putut observa încă din momentul în care au fost publicate pe Twitter primele imagini cu Abu Bakr al Bagdadi declarând Califatul în 4 Iulie 2014, când această informație s-a propagat chiar înaintea emiterii filmului oficial pe Youtube [8], [22].

Astfel de greșeli sunt adesea făcute de cei care urmăresc conținutul online al ISIS și îl răspândesc înainte ca acesta să fie recunoscut oficial. O asemenea greșeală a fost comisă cand o mulțime de linkuri au fost postate către filmarea originală a uciderii lui Steven Sotloff pe 2 septembrie 2014. În ciuda acestor întâmplări, Statul Islamic deține un departament media foarte disciplinat și foarte bine organizat. În pofida cenzurării filmelor pe Youtube, au fost create o multitudine de conturi pe această platformă, menite să distribuie masiv anumite filme, diminuând astfel șansele ca videoclipul să fie raportat ca neadecavat și să fie șters. Înainte ca aceasta să se întâmple un videoclip a atins 18.034 de vizualizări în doar 7 ore în data de 18 septembrie 2014. Viteza cu care se propagă în mediul online sugerează forța și rapiditatea extinderii ISIS în toate mediile, fie online fie în teren. Au trecut două zile până la cenzurarea videoclipului de pe toate conturile, după ce platforma a sesizat ce se petrece.

De remarcat este faptul că majoritatea materialelor de propagandă, fie grafice, fie video au un aspect profesionist, demn de publicații de prestigiu fiind realizate în mai multe limbi, videoclipurile fiind regizate cu o mare atenție acordată tuturor detaliilor și chiar în standarde HD. Acestea se datorează Centrului Media Al Hayat care se comportă ca un canal multilingv de recrutare capabil să producă și să furnizeze o gamă largă și selectivă de materiale menite să atragă potențiali recruți străini. Adesea sunt folosiți în aceste videoclipuri luptători străini convertiți la islam pentru a încuraja această mișcare.

În materie de producții video, capodopera centrului media Al Hayat, o reprezintă filmul „The Flames of War”. Filmul abordează în mare parte aceleași teme ca și în Dabiq. Secvențele prezintă metraje cuprinzând momente și scene de luptă filmate și narate de către un vorbitor de limba engleză nativă, fiecare scenă fiind narată și comentată, în introducere fiind introduse și scene cu declarații ostile ale oficialilor amerciani la adresa ISIS, dorind să îi prezinte pe aceștia ca pe niște dușmani sugerând astfel o luptă între bine și rău. Spre final , pe lângă scenele captivării și executării a soldaților sirieni, este prezentată declarația a unuia din ei care a făcut parte din subunitatea capturată de ISIS. Acesta este filmat cum sapă un tranșeu alături de colegi în urma căruia urmează să sfărșească. Înainte de asta se adresează președintelui Bashar Al Assad acuzându-l pe acesta că a abandonat armata care a căzut pradă ISIS [9].

Însă campaniile de propagandă ale ISIS nu sunt întotdeauna axate pe prezentarea actelor de violență. Un alt produs profesionist de propagandă este seria „Mujatweets” care surprinde aspecte cotidiene în interiorul Statului Islamic, luptele duse în Siria și Iraq și mărturii a militanților vestici despre cum au aderat ei la Statul Islamic. Producția video este una de calitate HD, având grafică profesionistă și fiind difuzată în episoade scurte de 2-3 minute.

Tot celula Al Furqan este responsabilă și pentru difuzarea imaginilor video cu execuțiile și decapitările difuzate deja în întreaga lume, materiale video înregistrate și editate de centrul media al Hayat [8].

4.6 . EVOLUȚIA PROPAGANDEI ISIS

Expertiza și competența membrilor ISIS responsabili cu propaganda au crescut simțitor în ultima perioadă. Drept dovadă, avem de a face bloggeri, internauți și administratori de forumuri și gupuri pe rețelele sociale care au cunoștințe notabile de IT, pregătire contrainformativă în mediul online ce permite anonimizarea și minimalizarea riscurilor de depistare a celulelor responsabile, și cel mai evident pentru întreg publicul auzim pe fundalul clipurilor video ale ISIS o engleză perfectă și nu numai. Este evident acest progres de vreme ce posturi de televiziune din întreaga lume au difuzat imagini înfățișându-l pe călăul „Jihadi John”, identificat sub persoana lui Mohamed Emwazi, avertizând întreaga lume de ceea ce este ISIS în stare să facă vorbind o engleză britanică perfectă, în timpul prezentării unor imagini grotești.

Acesta nu este singurul cetățean ce provine din spațiul extra-oriental, mulți alți luptători ce s-au alăturat ISIS având studii și expertiză în ceea ce privește comunicarea, utilizarea mijloacelor de comunicare, crearea producțiilor video și chiar în chimie sau IT.

5. POTENȚAREA FENOMENELOR DE RADICALIZARE

5.1. INFLUENȚA INTERNETULUI ÎN PROCESUL DE RADICALIZARE

Internetul a ajuns să joace un rol importat în viețile noastre, unii fiind de părere că folosirea acestuia duce la izolare, pe când alții sunt de părere că este o unealtă a socializării.

În zilele noastre, 90% din activitatea teroristă de pe internet are loc pe platformele rețelelor de socializare . Aceste platforme și forumuri funcționează asemenea unor firewall-uri virtuale care protejează identitatea participanților oferindu-le șansa de a intra în contact direct cu repezentanții organizațiilor teroriste, de a le pune întrebări și chiar de a contribui și a ajuta la așa numita luptă cyberjihad.

Interesul față de conținut jihadist, materiale ce facilitează autoradicalizarea și vizionarea videoclipurilor de propagandă care conduc la comiterea a astfel de acte în apărarea musulmanilor, reprezintă elementele premergătoare atacurilor comise de noii adepți radicalizați ale ideologiilor extremiste. Acest parcurs îi va transforma ulterior în ”lupii singuratici” gata să acționeze, dar care nici măcar nu sunt membri ai unor organizații teroriste, nu au vizitat taberele de antrenament ale teroriștilor. Întreg procesul de radicalizare de la cele mai precoce predici jihadiste până la cele mai sângeroase misiuni, este de obicei îndeplinit online [13].

Dat fiind faptul că în mediul virtual un individ este mai expus fiind posibilă intrarea în legătură cu alți indivizi cu o personalitate similară, în orice moment al zilei, internetul sporește oportunitățile pentru a deveni radicalizat, fiind o sursă principală de informare, comunicare și propagandă pentru convingerile extremiste.

Astfel internetul nu poate fi considerat mijlocul principal în procesul de radicalizare însă joacă un rol cheie în acest proces facilitând acest proces care după caz poate fi accelerat sau nu.

De asemenea rolul interenetului în radicalizare asimilează chiar termenul de autoradicalizare, fiind considerat unul și același lucru. Acesta se referă la un proces psihic ce evită contactul fizic, întreaga etapă fiind realizată online, putând fi contactate și alte persoane în acest proces atâta timp cât totul se petrece în mediul virtual. Ceea ce diferă între autoradicalizarea și radicalizarea prin internet este faptul că prima variantă implică izolarea totală indiferent că vorbim de contact fizic sau virtual.

5.2. ETAPELE PROCESULUI DE RADICALIZARE

Procesul de radicalizare este un proces dinamic deosebit de complex ce se derulează pe parcursul a patru etape:

Pre-radicalizarea reprezintă faza accesării materialelor de propagandă sau materiale radical-extremiste sau teroriste, mediul virtual fiind principalul mijloc prin intermediul rețelelor de socializare și al forumurilor dedicate. De asemenea, la acest proces mai contribuie decisiv discursurile, declarațiile liderilor religioși, extremiști sau teroriști, precum și apropierea de așa numiții mentori în acest sens;

Identificarea reprezintă receptarea, asumarea și interiorizarea unor astfel de ideologii fundamentaliste;

Îndoctrinarea reprezintă acea etapă de retragere socială în care individul se izolează sau se retrage în micro-grupuri care adoptă același ideologii;

Acțiunea reprezintă acea fază cu grad de periculozitate în care odată ajuns individul manifestă disponibilitate, poate demara demersuri acționale, adoptă cospirativitatea. Toate aceste atribute pot surveni și pe fondul unor probleme psihice ale celui în cauză.[6]

Autoradicalizarea în adevăratul sens fără contacte de niciun fel este însă un fenomen destul de rar întâlnit, întrucât majoritatea celor care au trecut prin acest proces de transformare au apelat la resursele informaționale ale internetului cu privire la ideologiile adoptate, în majoritatea cazurilor fiind implicate și contacte cu alte persoane fie ele prin intermediul forumurilor, grupurilor de pe rețelele de socializare sau postările și întrebările pe bloguri situri, respectiv replici și răspunsuri la acestea. Studiile au relevat faptul că radicalizările finalizate au implicat totuși contacte fizice existând totuși întâlniri face-to-face. Când vorbim de islam, asemenea cazuri sunt mai frecvente însă în situațiile în care în primă fază, anterior (auto)radicalizării, avem de a face cu indivizi care trec prin etapa de convertire. Iar în această etapă este necesar pentru o mai bună cunoaștere a motivației religioase, practicarea islamului prin participarea la rugăciunile de la moschee.

Pentru a nu confunda utilizarea internetului ca resursă informațională cu radicalizarea prin intermediul acestuia, sunt evidențiate și cazurile de radicalizare total offline, ceea ce presupune accesarea unor informații cu conținut exteremist care însă se află pe suporturi fizice cum ar CD urile sau revistele. Un astfel de caz a fost prezentat în cadrul unui studiu potrivit căruia (2013-RAND Europe, ”Radicalisation in the digital era The use of the internet in 15 cases of terrorism and extremism”, pag 29) în urma participării unei conferințe un partcipant a primit la ieșire un CD cu conținut extremist [19].

5.3. TIPOLOGIA RADICALIZAȚILOR

Împrejurările în condițiile cărora diverși indivizi au parcurs procese de radicalizare diferă foarte mult în funcție de mediul familial și relațional al fiecărui individ în parte, în funcție de personalitatea și temperamentul fiecăruia precum și statutul socio-profesional și vulnerabilitatea fiecăruia la stimulii propagandistici și manipulatori. În speță potrivit aceluiași studiu (2013-RAND Europe, „Radicalisation in the digital era The use of the internet in 15 casesof terrorism and extremism”, pag 29), subiecții acestei cercetări au avut de a face cu mediul virtual cu sau fără contacte face-to-face. Printre acești subiecți se numără internauți care și-au creat multiple conturi de Facebook pentru a intra în legătură cu diverși extremiști în mediul online, tineri ce provin din zone de conflict sau de proveniență din zone cu problematică teroristă activă, unde au crescut efectiv în acest mediu, fiind influențați constant de acele ideologii, sau chiar au moștenit de la tatăl lor aceste convingeri extremiste. Alte cazuri de radicalizare ar fi cele în care anumiți tineri au fost vizați și recrutați în cele din urmă de către membri ai unor organizații teroriste sau și cazuri izolate în care fără o influență aparte din partea cuiva, s-au întâlnit în mediul online tineri care adoptă ideologii extremiste alimentându-și reciproc influența unul asupra celuilalt [19].

Categoriile de vârstă cele mai vulnerabile în fața procesului de radicalizare se situează pe un segment de la 16 la 35 ani, însă un segment crictic de vârstă se situează între 18-30, întrucât începând cu vârsta de 18 ani, tinerii pot să circule liberi cu propriile documente de călătorie. Mulți dintre aceștia se încadrează în primă fază într-un proces numit Foreign Fighters, din această categorie, ajungând ca apoi să se radicalizeze adoptând un islam fundamentalist [21].

Adesea grupurile teroriste vizează anumite categorii de tineri în procesul de radicalizare rezultat în urma propagandei. Din punct de vedere religios, pe lângă musulmanii nativi care adoptă un islam radical, convertiții reprezintă o categorie vulnerabilă deoarece cei care aleg calea islamului doresc să aprofundeze cât mai multe cunoștințe religioase în materie de islam, și asta într-un timp foarte scurt. Deoarece au cunoștințe precare despre islam aceștia încearcă adesea să se afirme și pe întreg procesul de convertire ajung să aibă un mentor care, dacă adoptă un islam fundamentalist, poate aduce convertitul pe calea radicalizării.

În ceea ce privește convertirea la islam, cele mai multe convertiri se fac prin intermediul internetului, un număr foarte mare fiind înregistrat de persoane de sex feminin, acestea fiind femei ce în urma căsătoriei cu cetățeni musulmani, adoptă aceeași religie. Însă există totuși și foarte multe cazuri de convertiți de bunăvoie.

Factorii declanșatori ai procesului de radicalizare, care în general pot determina acest proces să ia start conturează un profil comun realizat din următoarele atribute:

provin din familii dezorganizate sau ultrareligioase;

trăiesc în medii sociale defavorizante și anturaje negative din care fac parte și persoane cu istoric infracțional;

au o situație materială precară;

au istoric medical cu probleme de ordin psihic, ușor de influențat și manipulat;

abuzuri în familie și consum de droguri;

au dificultăți de integrare în grupuri, respectiv tendințe de izolare;

se implică activ în susținerea jihadistă din Siria sau Irak și promovează idei extremiste în discuții cu coreligionarii lor și pe internet;

au intrat direct sau indirect în contact cu persoane de sprijin sau de legătură ai unor grupări teroriste;

sunt persoane aflate în detenție, respectiv private de liberatate care aleg să se convertească in cadrul penitenciarelor;

5.4. MĂSURI DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A FENOMENULUI DE RADICALIZARE

În vederea combaterii acestor fenomene, autoritățile cu competență în domeniu, derulează diverse programe de conștientizare ce vizează eradicarea acestor fenomene, eliminarea mecanismelor ce le animă. Societatea civilă are la rândul ei datoria de a semnala diversele nereguli comportamentale sesizate prin acordarea uneii atenții deosebite și sporite în mediile cu potențial, respectiv comunități musulmane, instituții de învățământ, penitenciare.

În contextul evenimentelor recente din Franța și Belgia ca țări europene, sunt necesare campanii de informare, programe naționale la nivelul insituțiilor de invățământ cât și prin intermediul mass-media.

În cazul în care sunt semnalate indicii care ar potența derularea unor evenimente premergătoare actelor de terorism, procesului de radicalizare, există o serie de măsuri ce trebuie luate în vederea contracarării acestora, cum sunt: semnalarea de către societate civilă prin apel la telverde, implicarea în astfel de campanii ale insituțiilor responsabile și chiar a contactării profesorilor sau a mediilor familiale a celor ce fac obiectul acestui proces.

Totodată mediul online nu trebuie neglijat, având în vedere faptul că reprezintă principalul mijloc de comunicare la distanță, reprezintă la ora actuală mediul propice propagandei și recrutării sau chiar a planificării operative de către celulele teroriste.

La nivel național funcționează PLIR – un proiect național privind prevenirea și combaterea radicalizării, al cărui obiectiv îl reprezintă creșterea nivelului de conștientizare în rândul lucrătorilor din prima linie, care, prin natura activității desfășurate, ar putea intra în contact cu persoane (auto)radicalizate.

Un proiect asemănător însă la nivel internațional este RAN , o platformă înființată în 2011 cu scopul de a crea o rețea umbrelă, un forum de discuții și schimb de bune practici pentru un număr cât mai mare de autorități ale statelor membre UE implicate în prevenirea și combaterea radicalizării violente.

CONCLUZII

Terorismul reprezintă o problemă de actualitate cu care se confruntă societatea de azi. Deși acest fenomen reprezintă în sine o disfuncționalitate a societății, acesta se naște tot din probleme ale societății, conflicte etnice, religioase sau politico-militare.

În viziunea acestor actori non-statali, factori perturbanți ai securității în general, comiterea de acte teroriste reprezintă trimuful și calea către o guvernare corectă potrivit propriilor ideologii.

Terorismul contemporan diferă de terorismul deceniilor trecute. Odată cu tehnologia, terorismul a evoluat acesta depășind barierele geografice din două perspective : expansiunea terorismului prin intermediul fenomenului migraționist și utilizarea internetului ca mijloc de propagandă a terorismului și chiar de planificare și operaționalizare a atacurilor teroriste. În contextul problemei actuale a migrației, terorismul persistă prin infiltarea membrilor organizațiilor teroriste în rândul refugiaților, o problemă care devine din ce în ce mai greu de gestionat de către autorități. De ce? Pentru că atât radicalizarea cât și facilitarea acesteia prin internet reprezintă o problemă greu de acoperit fără ajutorul societății, fără semnlarea comportamentelor deviante sau practicilor ce contravin preceptelor coranice moderate de bază în cadrul terorismului bazat pe ideologii extremist-religioase.

Ca și în cazul tehnologiei, prin analogie putem afirma faptul că așa cum tehnologia a avansat de la stadiul analogic la digital în ultimele decade, așa și terorismul cunoaște noi forme acum. Dacă înainte, atacurile teroriste creau panică doar prin comiterea faptelor, astăzi sentimentul de panică și terorare este semănat de către grupările teroriste chiar și prin difuzarea de imagini extrem de violente prin intermediul internetului și a rețelelor de socializare.

Așa cum e subliniat și în capitolul trei, noile tehnologii facilitează promovarea și operaționalizarea terorismului atât prin intermediul dispozitivelor electronice actuale folosite cât și prin accesarea platformelor sociale, forumurilor și siturilor cu conținut jihadist.

Puterea internetului, a noilor tehonlogii și a vitezei cu care circulă informația au devenit o dimensiune greu de controlat. Internetul oferă anonimitate, oferă accesarea și răspândirea informațiilor la distanțe aproape fără limite, permițând astfel libertatea a celor care în societate nu se fac remarcați, ca în mediul virtual să devină cu totul alți oameni. Dacă totuși în realitate nu vor avea curaj să acționeze și să comită atacuri teoriste, astfel de indivizi vor fi dispuși să ofere tot sprijinul posibil a celor dispuși să facă asta.

Așa cum popularitatea rețelei de socializare Facebook a cunoscut o creștere semnificativă la noi în țară, respectiv majoritatea utilizatorilor de internet din România deținând și un cont de Facebook, așa și grupările teroriste au ajuns să facă uz de aceste platforme, în special Twitter în cazul ISIS, aceștia din urmă folosind atât conturile proprii pentru a promova materialele propagandistice, cât și pentru a crea pagini dedicate organizațiilor teroriste sau celor afiliate celor două menționate în lucrare respectiv Al Qaeda și ISIS.

Pentru a participa în lupta împotriva terorismului, societatea trebuie să dețină o cultură de securitate care ar trebui să filtreze din primă fază accesarea unor astfel de conținuturi jihadiste cum au fost menționate anterior. De exemplu nu doar o apreciere la adresa unui videoclip jihadist în mediul online i-ar crește ratingul ci și simpla vizualizare chiar dacă nu se desfășoară până la capăt. Ar trebui ca înainte de accesarea oricărui conținut ce ne apare în mod abuziv în interfața folosită să intuim o sumară descriere și să nu îl accesăm, astfel încât să se elimine orice risc de creștere a popularității acelor tipuri de materiale sau de a fi accesate din istoric de către alte persoane vulnerabile ce ar putea cădea pradă propagandei.

Referitor la radicalizare, este cunoscut faptul că societatea occidentală este tolerantă în general. Este tolerantă cand vorbim de religie, de obiceiuri, de diferențe de cultură și așa mai departe, însă cultura de securitate de care ar trebui să dea dovadă societatea trebuie să facă posibilă asumarea capacitatății de a diferenția indivizii radicalizați de ceilalți apartenenți ai grupurilor. Asemenea aptitudini de a recunoaște indicii radicalizării și autoradicalizării sunt absolut necesare în cazul personalului cu atribuții în acest domeniu.

Conștientizarea populației în vederea prevenirii respectiv semnalării unor astfel de cazuri are un rol esențial în menținerea climatului de securitate al României, pentru aceasta fiind înființate programele menționate în ultimul capitol.

Bibliografie

***Legea 51 din 29 iulie 1991 (*republicată*)privind securitatea națională a României;

***Legea 535 din 25 noiembrie 2004 privind prevenirea si combaterea terorismului

Napoleoni, Loretta, ”ISIS Califatul terorii”, editura Corint, București, 2015

Pichon, Frederic, ”Siria, de ce s-a înșelat occidentul”, editura Corint, București, 2015

Anghelescu, Nadia, ”Introduce în Islam”, editura Polirom, Iași, 2014

Cozma, Sorin-Gabriel, ”Radicalizarea islamistă – determinări europene și manifestare la nivel național”, editura Academiei Naționale de Informații ”Mihai Viteazul”, București, 2015

Tudose, Cerasela, ”Psihosociologia comportamentului uman”, editura A.N.I., București, 2008

Luizard, Pierre-Jean, ”Capcana Daesh. Statul islamic sau întoarcerea istoriei”, editura Polirom, Iași, 2015

Weiss, Michael; Hassan, Hassan ”ISIS armata jihadului”, editura Corint, București, 2015.

Bokhari Laila, Hegghammer Thomas, Lia Brynjar, Nesser Petter, Tønnessen Truls H,” Paths to global jihad: radicalisation and recruitment to terror networks” Norwegian Defence Research Establishment (FFI) 2006

Rogan, Hanna, ” JIHADISM ONLINE – A study of how al-Qaida and radical Islamist groups use the Internet for terrorist purposes”, Norwegian Defence Research Establishment (FFI) 2006

Rogan, Hanna, ”Al-Qaeda’s online media strategies: From Abu Reuter to Irhabi 007”, Norwegian Defence Research Establishment (FFI) 2007

Rogan, Hanna; Stenersen, Anne ”Jihad Online” Norwegian Defence Research Establishment (FFI) 2008

Finsnes, Cecilie, ” What is audio-visual jihadi propaganda? An overview of the content of FFI’s jihadi video database” Norwegian Defence Research Establishment (FFI) 2010

Cooper, Rabbi Abraham, Simone Wiesenthal Center-Snider Social Action Institute, ”Facebook, Youtube+, How social media outlets impact digital terrorism and hate”, 2009

Martin, Jessica Marie, ”The information battlefield: Al-Qaeda's use of advanced media technologies for framed messaging”, University of Nevada, Las Vegas, USA , 2011

Earnhardt, Rebecca L, ”Al-Qaeda’s media strategy:Internet self-radicalization and counter-radicalization policies”, Virginia Commonwealth University, 2012

Nasr, Sara; Abdelmoula, Ezzeddine -Al Jazeera Center for Studies 2013, ”Academic Researchabout Al Jazeera PhDs, Masters, Books & Research Papers 1996 – 2012” Arab Scientific Publishers Inc., Doha, Qatar, 2013

Ines von Behr, Anaïs Reding, Charlie Edwards, Luke Gribbon-RAND Europe, ”Radicalisation in the digital era The use of the internet in 15 casesof terrorism and extremism”, RAND Corporation, EUROPE, 2013.

Weimann, Gabriel. ”New Terriorism and New Media. ”Washington, DC: Commons Lab of the Woodrow Wilson International Center for Scholars, 2014

Barret, Richard –The Soufan Group, ”Foreign fighters in Syria”, TSG, New York USA, 2014

Barret, Richard –The Soufan Group, ”The Islamic State”, TSG, New York USA, 2014

MILOSEVKA, Tanja; TANESKI, Nenad, ”Terrorist violence and the role of the media”, Contemporany Macedonian Defence, Skopje, Macedonia, 2014;

Greene, Kyle G, ”ISIS: Trends in Terrorist Media and Propaganda”, Cedarville University, Cedarville USA, 2015

http://www.bbc.co.uk/newsbeat/article/31574846/how-islamic-state-extremists-use-social-media-to-recruit

http://www.ibtimes.co.uk/isis-france-launches-propaganda-war-against-islamic-state-stopjihadism-video-1485560

http://www.spiegel.de/international/world/terror-expert-and-obama-advisor-bruce-riedel-a-nightmare-we-cannot-afford-in-the-21st-century-a-595148.html

http://www.bbc.co.uk/newsbeat/article/31574846/how-islamic-state-extremists-use-social-media-to-recruit

http://www.clarionproject.org/news/islamic-state-isis-isil-propaganda-magazine-dabiq