Formatare Proiecte Studenti 2021 (1) [621199]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC – DPPD

DISCIPLINA
​
PSIHOLOGIA EDUCA
Ț
IEI

Asist. univ. dr. Oprea Valentin Bu
ș
u

Cum ​
să​
​
învățăm ​
eficient

Autor

Dumitru Alexandra-Ana-Maria

Facultatea de
​
Economie
​
ș
i
​
Administrarea Afacerilor
​
​

​
, Specializarea
​
Finan
ț
e
ș
i

Bănci
​
, Anul I

R e z u m a t

​
Procesul
de
​
învă
ț
are
​
necesită
deseori
​
mai
​
multă
​
aten
ț
ie
​
asupra
anumitor
procese

fundamentale.
Aceste
​
sunt
rolul
​
aten
ț
iei
​
,
​
percep
ț
iei
​
ș
i
memoriei.
Pentru
o
aprofundare
mai

benefică
​
a
​
cunoa
ș
terii se
​
aduce
​
în
​
prim
​
plan
​

​
imagina
ț
ia
​

​
ș
i
​

​
gândirea
​
.

Cuvinte cheie:
​
aten
ț
ie,memo rie,gândire

1.
Introducere

​
Putem
defini
învă
ț
area
ca
un
fenomen
des
întâlnit
la
oameni,dar
acesta
poate
fi
regăsit
ș
i
la

animale,împletindu-se cu un alt femonen,cel al adaptării.

În
viziunea
lui
Leontiev,elementul
important
învă
ț
ării
reprezintă
însu
ș
irea
experien
ț
ei
de

natură
socioculturală
a
umanită
ț
ii
ș
i
a
speciei.De
accea,învă
ț
area
nu
reprezintă
doar
o
schimbare
a

comportamentului
omului,ci
ajută
ș
i
la
dezvoltarea
capacită
ț
ii
de
a
crea,de
a
se
autoevalua,dar
ș
i

de a se forma pentru viitor.

“
Pentru
A.
Clausse,
învățarea
este
„o
modificare
în
comportament,
realizată
prin
soluționarea

unei
probleme
care
pune
individul
în
relație
cu
mediul”,
iar
pentru
psihologul
Robert
Gagne

învățarea
reprezintă
„acea
modificare
a
dispoziției
sau
a
capacității
umane
care
poate
fi
menținută

și care nu poate fi atribuită procesului de creștere”. “

2.
Corpul lucrării

De
multe
ori
ne
gadim
că
învățarea
reprezintă
un
proces
care
ne
poate
aduce

oboseală și de cele mai multe ori renunțăm la aceasta.
 
În
psihologie
există
mai
multe
tipuri
de
a
clasifica
invaterea,așa
cum
J.
Linhart
face

diferența
dintre
învățarea
directă,
intențională,
în
care
sarcina
de
învățare
joacă
un
rol

important,
și
învățarea
indirectă,
spontană,
nonintențională,
în
care
individul
nu
caută
în

mod direct să învețe. Au fost identificate următoarele tipuri de a învață:
 
​
“
habituarea
sau
învățarea
prin
obișnuire,
care
se
manifestă
fie
în
cadrul

adaptării
senzoriale,
fie
în
plan
psihoafectiv,
că
atenuare
sau
estompare

treptată
a
efectului
inițial
al
unui
stimul,
că
urmare
a
prelungirii
în
timp
a

acțiunii lui sau a creșterii frecvenței lui în câmpul nostrum perceptiv;’’
 
​
“
învățarea
prin
condiționare
de
tip
clasic
(pavlovian),
care
se
realizează

fie
în
planul
primului
sistem
de
semnalizare
(legătură
temporară
între

stimuli
fizici),
fie
în
planul
celui
de-al
doilea
sistem
de
semnalizare
(legătură

între
stimuli
fizici
concreți
și
denumirile
lor
verbale,
așa
cum
se
întâmplă
în

formarea
conceptelor
sau
în
învățarea
discriminatorie
a
formelor,
sau

legătură
între
doi
stimuli
verbali
în
baza
căreia
se
stabilesc
raporturi

semantice între cuvinte);’’
 
“învățarea
prin
condiționare
instrumentală
(de
tip
skinnerian),
care

 
 
 
 
 
 
 
 
 
constă
în
stabilirea
unei
legături
adaptative
între
secvențele
 
 
 
 
 
 
 
 
comportamentale
și
elementele
situației
externe
potrivit
distribuției
 
 
 
 
 
 
 
întăririlor (recompensă sau pedeapsă);’’
 
​
“
învățarea
perceptivă,
importantă
atât
sub
aspect
cognitiv,
ea
fiind

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
implicată
în
însușirea
sistemelor
de
semne,
simboluri
și
forme
care
se
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
utilizează
în
diferitele
științe,
cât
și
comportamental,
prin
identificarea
și
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
interpretarea
stimulilor
și
codurilor
figurale
prin
prisma
stărilor
de
 
 
 
 
 
 
 
 
 
necesitate și a sarcinilor de reglare aflate în fața subiectului;”
 
​
“
învățarea
motorie,
care
se
concretizează
în
articularea
mișcărilor

 
 
 
 
 
 
 
 
 
simple,
singulare,
în
sisteme
funcționale
unitare
integrate,
fie
cu
valoare
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
instrumentală,
subordonate
rezolvării
unor
sarcini
de
muncă,
fie
cu
valoare
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
finalistă
în
sine,
cum
este
cazul
sistemelor
motorii
din
activitatea
sportivă
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
și din balet;”
 
​
“învățarea
verbală,
care,
pe
de
o
parte,
înlesnește
formarea
și

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
îmbogățirea
în
timp
a
vocabularului
intern,
iar
pe
de
altă
parte,
asigură
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
dezvăluirea și fixarea legăturilor semantice și sintactice între cuvinte.’’
 
De asemenea și Robert Gagne a identificat opt metode de învățare:
 
1.
​
Învățarea
de
semnale​
,având
în
vedere
clasicul
reflex
al
lui
Pavlov.

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Această
se
caracterizează
prin
învățarea
individului
de
a
da
un
răspuns
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
rapid
și
difuz
la
un
semnal.
Este
o
învățare
involuntară,are
loc
în
viață
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
fiecăruia
dintre
noi,este
legată
direct
de
emoțiile
și
nevoile
primare
ale
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
individului.
 
2.
​
Învățarea
stimul-răspuns,​
corespunde
condiționării
operante
a
lui

 
 
 
 
 
 
Skinner.
Această
se
diferențiază
prin
faptul
că
individul
poate
discerne
și
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
poate
da
un
răspuns
specific
unui
stimul
determinat.
Învățarea
S-R
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
(stimul-răspuns)
reprezintă
învățarea
actelor
motrice
voluntare,de
exemplu
 
 
 
 
 
 
 
învățarea
elevului
de
a
ține
correct
creionul
sau
stiloul
în
mâna.
Prin
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
această
metodă
repetată
de
două
sau
mai
multe
ori,
corectitudinea
tinerii
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
acestuia v-a venii de la sine.
 
3.
​
Înlănțuirea
​
reprezintă
o
formă
ușoară
de
învățare.
Se
mai
numește
și

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
“învățarea
de
secvențe”
și
este
strâns
legată
cu
învățarea
S-R
într-o
ordine
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
diversă.
 
2

4.
​
Învățarea
de
asociații
verbale
​
care
presupune
legături
cu
S-R
acestea

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
fiind
de
natură
verbală.
Memoria
reprezintă
un
factor
important
pentru
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
acest tip de învățare.
 
5.
​
Învățarea
noțiunilor
​
reprezintă
însușirea
noțiunilor
în
așa
fel
încât

 
 
 
 
 
 
 
 
 
individul poate asimila mai multe informații.
 
6.
​
Învățarea
prin
discriminare
​
,elevul
începe
să
facă
diferența
dintre

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
literele de tiapar,culori,cifre.
 
7.
​
Rezolvarea
de
probleme
​
reprezintă
ultimul
tip
de
învățare
care
constă

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
cel
mai
mult
în
gândire.
Poate
fi
un
proces
care
generează
un
nou
stil
de
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
învățare,dar
și
însușirea
unor
noi
idei
care
ne
ajută
să
folosim
regulile
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
învățate anterior.
 
8.
​
Învățarea
regulilor
​
se
bazează
pe
învățarea
noțiunilor
reprezentând
un

 
 
 
 
 
 
 
 
 
lanț
de
două
sau
mai
multe
evenimente.Conceptul
de
rostogolire
a
unui
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
obiect
rotund
nu
poate
fi
perceput
de
un
elev
dacă
nu
cunoaște
sensul
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
fiecărui element “rostogolire” și “obiect rotund”.
 
Pentru a învăța efivient trebuie să ținem cont de trei procese:
 
ATENȚIA-reprezintă
concetrarea
psihicului
asupra
materialului
citit.
Aceasta
 
 
 
 
 
 
 
se
mai
poate
distinge
prin
calitățile
atenției,care
diferă
de
la
o
persoană
la
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
alta.
 
a.​

​
Stabilirea atenției
 
b.​

​
Capacitatea de concentrare
 
c.​

​
Distribuția
 
d.​

​
Volumul atenției

 
PERCEPȚIA-reprezintă
“cunoașterea
obiectelor
și
fenomenelor
în
 
 
 
 
 
 
 
integriatatea
lor
și
în
momentul
când
ele
acționează
asupra
organelor
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
senzoriale.”
 
MEMORIA-reprezintă
“funcția
psihică
fundamentală
care
face
posibilă
 
 
 
 
 
 
 
 
fixarea ,conservarea și recunoașterea fenomenelor psihice.”
 
Putem apela și la tehnici de invatere eficientă,precum:
 
Asocierea între informa
ț
ii

Testarea cunostintelor

Sesiuni scurte de învă
ț
are

Punerea întrebărilor

Învă
ț
area în mai multe moduri senzoriale

Există
ș
i unele metode ineficiente:

3

Sublinierea

Cititul
ș
i recititul ma terialului de învă
ț
at

Învă
ț
atul pe perioad e lungi
​
de timp
 
 
 

​
Concluzii
ș
i recoman dări

​
După
părerea
mea,fiecare
elev
învață
după
propriile
metode.
De

 
 
 
 
 
 
 
 
 
exemplu,eu
sunt
o
persoană
care
se
descurcă
atunci
când
vine
vorba
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
învățat.
Nu
pot
învața
cu
foarte
mult
timp
înainte
de
un
test
sau
examen.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Pentru
examenul
de
Bacalaureat
am
invatat
în
ultima
saptamana
dinaintea
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
examenului.
Pentru
a
putea
învața
a
trebuit
să
îmi
transcriu
toate
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
informațiile
scrise
de
mâna,nu
scoase
la
imprimantă.
Îmi
subliniez
noțiunile
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
importante,iar acolo unde este cazul pot face și scheme și tabele.

Bibliografie

 
1.
SĂLĂVĂSTRU, D., (2004).Psihologia educatiei. Iasi

2.
COSMOVICI, A., IACOB, L., (1999). Psihologie scolara. Iasi

3.
CĂLIN,R.A.,(2014), Psihologia educatiei-sinteze si note de curs
 

Webografie

Cum sa inveti – tehnici eficiente – Sfaturimedicale.ro

4