Formarea de Noi Deprinderi de Conservare a Biodiversitatii Vegetale In Cadrul Cercului de Biologie

Formarea de noi deprinderi de conservare a biodiversității vegetale în cadrul cercului de biologie

Rezumat: Această lucrare tratează aspecte legate de activitățile din cadrul cercului de biologie, organizate pentru elevii de gimnaziu, clasele V-VIII. In lucrare sunt prezentate obiectivele generale , conținuturile învățării, organizarea cercului de biologie, desfășurarea activităților, modul de organizare a activităților, finalizarea și valorificarea rezultatelor activității. Activitățile desfășurate în cadrul cercului au avut menirea de a oferi elevilor o șansă în plus de a-și completa bagajul de cunoștințe și de a le stimula imaginația, creativitatea și inițiativa, stimulând nevoia de schimbare și deschiderea spre nou. De asemenea, organizarea unui cerc științific la biologie în cadrul școlii a dat posibilitatea desfășurării și aprofundării unor activități moderne, pentru o mai justă înțelegere a materiei predate și în același timp pentru dezvoltarea unui comportament ecologic adecvat.

Cuvinte cheie: cerc științific, evaluare, conservare, biodiversitate, gimnaziu

INTRODUCERE

Biodiversitatea reprezintă tot ceea ce este viu, viețuitoarele care sunt diferite din perspectiva materialului genetic și ecosistemele acestora, adică întreaga variabilitate biologică: gene, specii, habitate și ecosisteme.

Deceniul în care trăim este considerat Deceniul Biodiversității. Convenția asupra biodiversității, elaborată la Rio de Janeiro, în anul 1992, accentuează importanța diversității biologice și a componentelor acesteia: ecologice, genetice, sociale și economice, educative, culturale, recreative și estetice [11]. Convenția subliniază, că una dintre exigențele pentru conservarea și protejarea biodiversității constă în cercetarea și prevenirea factorilor cu impact distrugător, precum un posibil eveniment bioterorist [6]. La nivel național, conform exigențelor Uniunii Europene, exista o strategie de protejarea a diversității biologice dar, fiecare dintre noi suntem responsabili de acțiunile noastre, în special ca formatori putem face ceva mai mult: avem posibilitatea de a realiza ceva de lungă durată, și anume ecoeducație, alături de educația pentru sănătate. Încă din antichitate, omul a identificat faptul că perpetuarea speciilor și biodiversitatea sunt asigurate prin reproducere, una dintre însușirile de bază ale ființelor vii [3], aceasta realizând nu numai o propagare a speciilor pe arii tot mai extinse, ci și o continuitate a lor în timp, transmițând informațiile genetice descendenților, de-lungul dezvoltării lor ontogenetice. Speciile domestice și sălbatice, amenințate, ca urmare a presiunii antropice și schimbările climatice ar putea fi drastic afectate de starea de conservare a ecosistemelor, în locul lor de origine. Astfel, conservarea ex situ, este important să fie luată în considerare pentru a asigura perpetuarea corespunzătoare a speciilor indigene. Cu toate acestea, conservarea ex situ este un instrument folosit pentru numeroase activități pentru mai mulți ani, cum ar fi: cercetare, comerț, industrie, medicină, farmacie și agricultură [1].

Dorința de a cerceta natura este un proces amplu care se realizează treptat și continuu. Acest proces complex și unitar, consolidat prin activități școlare și extrașcolare are un caracter interdisciplinar, adaptat vârstei, diferit din punct de vedere al conținutului, a metodologiei, dar cu rezultate deosebite în timp. O modalitate de aplicare diferențiată a curriculumului este îmbogățirea programelor școlare prin diferite modalități, una dintre acestea fiind organizarea de cercuri disciplinare și ateliere [10].

Cercul de biologie reprezintă asocieri nonformale ale elevilor, în scopul realizării de activități care vin în completarea programei școlare. Tematica cercului este stabilită de conducătorul cercului, pe o durată mare de timp, și are o strânsă legătură cu conținutul predat la curs [8]. Activitatea instructiv-educativă în cadrul cercului este organizată pe baza unui plan de activitate, adaptat posibilităților reale de lucru, în funcție de dotarea materială a laboratorului, după particularitățile individuale și de vârstă ale grupului țintă, dar și în funcție de timpul disponibil. Activitățile desfășurate au un caracter interdisciplinar [9]. Activitățile cercului de biologie, intitulat ,,Prietenii naturii“ s-au desfășurat începând din octombrie 2011, în cadrul Școlii gimnaziale ,,Vasile Breban” Crișeni.

Obiectivele cercului științific de biologie:

formarea deprinderilor de a folosi metode științifice de cercetare a fenomenelor lumii vii și de aplicare a acestora în practică, în modul independent sau pe grupe;

crearea condițiilor materiale necesare afirmării și de cunoaștere a rezultatelor cercetării lor;

formarea deprinderilor de analiză și concluzionare corectă;

antrenarea elevilor în vederea participării la diferite competiții tematice;

educare științifică prin inițierea lor în tainele descoperirii secretelor naturii;

formarea și instruirea elevilor în spiritul respectului față de natură, prin dezvoltarea unui comportament ecologic legat de conservarea biodiversității.

conștientizarea elevilor în ceea ce privește importanța și cunoașterea biodiversității locale și din țara noastră, precum și aplicarea unor eforturi minime de protejare și conservare a biodiversității;

difuzarea datelor legate de activitățile desfășurate în cadrul cercului, prin organizarea de sesiuni de prezentare, referate sau colecții materiale;

colaborarea școlii cu alte unități din domeniu;

vizitarea unor obiective turistice, muzee, zone protejate, grădini botanice etc.

formarea deprinderilor de prezentare a unui referat sau a unei lucrări științifice.

Atribuțiile coordonatorului de cerc:

a elaborat statutul de funcționare a cercului (drepturile și îndatoririle membrilor);

a elaborat planul de activitate;

a repartizat sarcinile pentru membrii cercului;

a asigurat baza materială pentru activități;

Activitățile cercului de biologie s-au desfășurat sub formă de: ședințe de lucru, vizite de documentare, întâlniri cu oameni de știință, comunicări, excursii, lucrări practice de laborator, lucrări de înmulțire și întreținere a plantelor, observații asupra creșterii și dezvoltării a unor plante (Tabelul 1).

Fiecare membru al cercului și-a elaborat un plan individual de lucru care cuprinde ca etape: documentarea, observarea, experimentare, finalizare și valorificarea rezultatelor. Aceste acțiuni au fost atent urmărite de profesorul coordonator.

În selectarea temelor propuse pentru activitățile de cerc am avut în vedere următoarele cerințe:

interesele și preocupările membrilor cercului;

particularitățile de vârstă ale membrilor cercului;

specificul zonei unde este amplasată școala;

baza didactico-materială a școlii;

corelarea activităților teoretice cu cele practice;

Activitățile s-au desfășurat o dată sau de două ori pe lună, înafara programului școlar, atunci când activitatea propusă a avut nevoie de un timp mai îndelungat pentru a fi finalizată.

Cercul a beneficiat de autonomie în desfășurarea următoarelor activități:

stabilirea scopului și obiectivelor;

stabilirea metodelor de lucru;

stabilirea planului de muncă anual și semestrial;

alegerea membrilor cercului;

răspunderea membrilor.

Regulamentul cercului de biologie a presupus:

1) respectarea programului activităților;

2) lărgirea cercului prin primire de noi membrii;

3) excluderea membrilor care nu se implică în activitățile cercului;

4) aprecierea, acordarea de diplome, elevilor care se remarcă la activitățile cercului.

Planul de muncă a urmărit:

1) stabilirea tematicii periodice de cercetare;

2) elaborarea de lucrări care vor certifica activitatea desfășurată;

3) diseminarea rezultatelor cercetării prin apariția de afișe, pliante, colaje, suport electronic, articole în revista școlii etc.

4) organizarea unei sesiuni de referate în cadrul cercului;

5) prezentarea de colecții și materiale realizate în cadrul cercului.

Tabelul 1. Planul calendaristic al activităților cercului de biologie ,,Prietenii naturii”.

IPOTEZA ȘI OBIECTIVUL CERCETĂRII DIDACTICE

Ipoteza de la care pornim este aceea că elevii care au participat la activitățile desfășurate în cadrul cercului de biologie dețin un bagaj mai bogat de cunoștințe din domeniul conservării biodiversității și al ecologiei mai mare comparativ cu cei care nu au urmat activitățile acestui cerc.

În prezenta lucrare mi-am propus să demonstrez că activitățile desfășurate în cadrul cercului științific stimulează performanța școlară la elevii de gimnaziu.

DESIGNUL CERCETĂRII

Metoda de cercetare a fost una de tip transversal. Pentru atingerea obiectivelor propuse s-a realizat un studiu comparativ între două grupe de elevi, unul care a participat la cercul științific și un grup martor (care nu au participat), studiul vizând bagajul de cunoștințe pe care îl dețin elevii în domeniul biologiei, în special cunoștințe despre protecția mediului și metode moderne de protejare a biodiversității vegetale. Acest aspect a fost demonstrat prin aplicarea aceluiași test de evaluare a cunoștințelor acumulate pe parcursul unui an școlar în domeniul biologiei, atât elevilor participanți la activitățile desfășurate în cadrul cercului științific de biologie, cât și acelora care nu au participat la cerc (grup mator).

La grupul de elevi care nu au participat la activitățile cercului de biologie am desfășurat activități educative în cadrul orelor de biologie, conform programei școlare în vigoare, iar la cealaltă grupă, pe lângă activitățile de la clasă am desfășurat și activități în cadrul cercului de biologie, conform celor descrise în Tabelul 1.

La finalizarea activităților propuse în cadrul cercului, celor două grupe de elevi luați în studiu li s-a aplicat aceeași fișă de evaluare.

Cercetările au fost efectuate în anul școlar 2011-2012.

SUBIECTII LUATI IN STUDIU

Subiecții luați în studiu au fost reprezentați de un număr de 30 de elevi din clasele V-VIII, de la Școala Gimnazială ,,Vasile Breban“, Crișeni, Județul Sălaj.

INSTRUMENTUL DE EVALUARE

În procesul instructiv educativ un rol important îl are evaluarea. Ca mecanism specific sistemelor deschise, cu funcție centrală de reglare –autoreglare, evaluarea asigură raportarea rezultatelor obținute într-o anumită activitate la un ansamblu de criterii specifice domeniului în vederea luării unei decizii optime [4]. Evaluarea didactică reprezintă o activitate prin care evaluatorul prelucrează informațiile obținute în urma verificării și emite judecăți de valoare asupra performanței școlare ale elevului [7]. Prin evaluare, cineva ia în seamă o serie de repere legate de ceea ce realizăm efectiv sau vrem să facem mai departe [5]. În procesul de evaluare trebuie să se țină cont și de personalitatea elevilor. Aceștia se deosebesc între ei prin temperament, particularități psihofiziologice, potențial ereditar, condiții de mediu și de educație, astfel încât profesorul ar trebui să-și adapteze instrumentele de predare și evaluare specificului fiecărui elev [2].

Instrumentul de evaluare aplicat în acest studiu este fișa de evaluare, aplicată la finalul perioadei de instruire luată în studiu.

Fișa de evaluare conține un număr de cinci itemi. S-au utilizat itemi din categoria itemilor obiectivi, semiobiectivi și subiectivi.

În cazul itemilor cu alegere duală, elevii au trebuit să selecteze unul dintre cele două răspunsuri posibile, A (adevărat) sau F (fals). Prin aplicarea acestor itemi am urmărit evaluarea unor afirmații referitoare la evenimente, fenomene studiate. Rezolvarea itemilor cu alegere multiplă, a solicitat elevii în a selecta un răspuns sau două în cazul de față, dintre cele propuse pe lista de variante. În acest caz am urmărit în special măsurarea cunoștințelor elevilor și a performanțelor obținute în urma activităților educaționale desfășurate pe o perioadă de timp prestabilită (cunoașterea terminologiei, metodelor, procedeelor, principiilor). În cazul itemilor de completare, enunțul este incomplet și solicită completarea în spațiile libere a unu, două sau mai multe cuvinte, care se încadrează în contextul dat. Am apelat la acest tip de itemi pentru că acoperă o arie largă de conținut. Itemii de tip pereche, presupun stabilirea de către elevi a corespondenței între elemente așezate pe două coloane, care includ diferite tipuri de relații ca de exemplu: plante sau animale-clasificări, reguli-exemple, termeni-definiții, etc. Prin utilizarea acestor itemi am urmărit măsurarea unui volum mare de material actual într-un timp relativ scurt. Itemii de tip eseu structurat, evaluează rezultatele învățării situate la nivele cognitive superioare și solicită elevii să construiască un răspuns liber sub foră de text, în conformitate cu un set de cerințe date. Prin aplicarea acestui tip de itemi am urmărit originalitatea și creativitatea elevilor.

REZULTATE ȘI DISCUȚII

În urma prelucrării datelor înregistrate (Fig. 1) ca urmare a aplicării fișei de evaluare celor două grupe de elevi luate în studiu, media notelor a fost de 7,47, în cazul grupei de elevi participanți la activitățile cercului de biologie (E1) și 5,30, media obținută de grupa elevilor care nu au frecventat activitățile cercului de biologie (E0 – martor).

Se observă că performanța elevilor care au frecventat cercul de biologie a fost mult mai mare decât în cazul celor care nu au participat la astfel de activități (Fig. 2). Acest fapt demonstrează utilitatea desfășurării unor astfel de activități extrașcolare precum cercul de biologie, unde elevii aprofundează cunoștințele din domeniul biologiei, ecologiei pentru o mai justă înțelegere a lor, astfel ca aceste cunoștințe să poată fi un suport real pentru găsirea de soluții practice în vederea protejării mediului și biodiversității.

Figura 1. Performanța școlară, exprimată prin mediile generale ale notelor elevilor din cele două grupe, la instrumentul de evaluare aplicat: E0 – elevi care nu au participat la activitățile cercului de biologie și E1 – elevi participanți la activitățile extrașcolare din cadrul cercului de biologie ”Prietenii naturii”.

După cum se observa din graficul realizat pe itemi (Fig. 2),  apare o diferența mare de punctaj la itemul IV, item care cuprinde o propoziție lacunară referitoare la micropropagare, medii de cultura, noțiuni asimilate doar la cerc. Se observă că  și la ultimul  tip de item, eseu de tip structurat, unde am urmărit originalitatea și creativitatea, diferența dintre cele doua loturi a fost ridicată (Fig. 2).

Figura 2. Performanța școlară, pentru fiecare tip de item, exprimată prin media punctelor obținute de către elevii din cele două grupe, la instrumentul de evaluare aplicat: E0 – elevi care nu au participat la activitățile cercului de biologie și E1 – elevi participanți la activitățile extrașcolare din cadrul cercului de biologie ”Prietenii naturii”.

CONCLUZII

Implicarea elevilor în activitățile extrașcolare organizate în cadrul cercului de științific ”Prietenii naturii”, a determinat creșterea performanței școlare a acestora, la disciplina biologie.

Activitățile extracurriculare ale cercului de biologie au condus la formarea conștiinței și conduitei ecologice, prin manifestarea unor atitudini de responsabilitate față de natură, prin înțelegerea raporturilor om-natură în perspectiva echilibrului și intercondiționărilor ecosistemelor dintre lumea vie și mediul înconjurător, prin dezvoltarea capacității de comunicare în vederea găsirii unor soluții de ameliorare a unor dezechilibre ecologice și cooperare în problemele de ecologizare a mediului.

BIBLIOGRAFIE

[1]Antofie, M.M., (2011): Current political commitments. Challenges for ex situ conservation of plant genetic resources for food and agriculture. Universitatii din Oradea – Fascicula Biologie, XVIII (2), pp. 57-163.

[2]Blândul, V., (2007): Demersuri teoretice și practice în evaluarea progresului școlar. Editura Universității din Oradea.

[3]Cachiță, C.D., Deliu, Rakosz-Tican, L., Ardelean, A., (2004): Tratat de biotehnologie vegetală, Vol. 1. Editura Dacia, Cluj-Napoca.

[4]Cristea, G.C., (2008): Pedagogie generală. Editura didactică și Pedagogică, București, pp.193-202.

[5]Cucoș, C., (2008): Teoria și metodica evaluării. Editura Polirom, București, p. 16.

[6]http://www.mmediu.ro/fileStrategie_Biodiversitate_2000_Ro.pdf, accesat in iunie 2012.

[7]Ionescu, M., Radu, I., (2000): Didactica modernă. Editura Dacia, Cluj-Napoca.

[8]Lazăr, V., Cărășel, A., (2007): Psihopedagogia activităților extracuriculare. Editura Arves, Craiova, pp. 29-82.

[9]Marinescu, M., (2010): Didactica biologiei-teorie și aplicații. Editura Paralela 45, Pitești, pp.58-176.

[10]Marcu, V., Filimon, L., (2007): Psihopedagogie pentru formarea profesorilor – ediția a III-a revăzută și adăugită. Editura Universității din Oradea, pp. 190-193.

[11]Petruș-Vancea, A., (2011): Lucrarea de cercetare științifică pentru finalizarea programului postdoctoral, intitulată: Cercetări privind optimizarea micropropagării și conservării in vitro a biodiversității vegetale de interes alimentar și economic. Academia Română-INCE București.