Formarea Conduitei Moral – Civice LA Vârsta Pre Colarăprin Procesul Instructiv Educativ
UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS”DIN GALAȚI
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC
LUCRARE METODICO – ȘTIINȚIFICĂ
PENTRU OBȚINEREAGRADULUI DIDACTIC I
Coordonator științific,
Conf. univ. dr. VALERICA ANGHELACHE
Candidat,
Prof. înv. preșc. TALABĂ (AILENEI) VALI
Grădinița Poiana, județul Galați
2017
FORMAREA CONDUITEI MORAL – CIVICE LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ PRIN PROCESUL INSTRUCTIV- EDUCATIV
CUPRINS
Argument……………………………………………………………………………………………..
CAPITOLUL I. EDUCAȚIA MORAL-CIVICĂ – LATURĂ A EDUCAȚIEI PREȘCOLARE
I. 1. Clarificăriconceptuale………………………………………………………………..
I. 2. Aspecte ale educației morale la vârsta preșcolară…………………………………..
I. 3. Sarcinile educației moral – civice. Particularități pentru învățământul preșcolar…………
I. 4. Necesitatea educației moral-civice în învățământul preșcolar………………………
CAPITOLUL II. ASPECTE METODICE PRIVIND FORMAREA CONDUITEI MORAL – CIVICE LA PREȘCOLARI
II. 1. Aspecte ale educației moral civice reflectate în curriculumul pentru învățământul preșcolar……………………………………………………………………………………….
II. 2. Formarea conduitei moral – civice prin diferite activități de învățare din grădinița de copii ………………………………………………………………………………
II. 2. 1. Activități de dezvoltare personală………………………………………………..
II. 2. 2. Activități pe domenii experiențiale…………………………………………
II. 2. 3. Activități liber alese………………………………………………………………..
II. 3. Metode și procedee de educație moral – civică în grădiniță……………………………………
II. 4. Rolul familiei și al grădiniței în formarea conduitei moral-civice la preșcolari………………
CAPITOLUL III. STUDIU EXPERIMENTAL PRIVIND FORMAREA CONDUITEI MORAL – CIVICE LA PREȘCOLARI
III. 1. Ipoteza și obiectivele cercetării………………………………………………….
III. 2. Metodologie………………………………………………………………………..
III. 2. 1. Metode de cercetare…………………………………………………………
III. 2. 2. Subiecți…………………………………………………………………….
III. 2. 3. Măsurarea……………………………………………………………………..
III. 2. 3. 1. Variabile…………………………………………………………
III. 2. 3. 1. Instrumente…………………………………………………………..
III. 3. Procedura………………………………………………………………………………
III. 4. Analiza și interpretarea rezultatelor……………………………………………………
III. 5. Concluzii………………………………………………………………………………………
CONSIDERAȚII FINALE. PROPUNERI DE EFICIENTIZARE A ACTIVITĂȚILOR DIN GRĂDINIȚĂ DIN PERSPECTIVA EDUCĂRII MORAL – CIVICE LA PREȘCOLARI…………………………………………………………………………….
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………..
ANEXE……………………………………………………………………………………………….
ARGUMENT
„Nu din averi izvorăște virtutea, ci din virtute izvorăsc și averile și celelalte bunuri omenești”(Platon)
Morala reprezintă o vastă categorie de principii și norme de viață, reguli de comportamente umane specifice unei societăți la nivelul dezvoltării acesteia. Persoanele de-a lungul vieții îți stabilesc anumite reguli de conviețuire în interdependență cu educația și felul fiecăruia de a se forma și a fi.
Esența educației morale constă în crearea unui cadru adecvat interiorizării componentelor moralei sociale, în structura personalității morale a copilului, elaborarea și introducerea profilului moral ține cont de normele impuse de societate. Astfel educația morală tinde spre formarea individului ca subiect moral, subiect ce gândește și acționează în spiritul cerințelor și exigențelor moral – civice, a idealurilor, a valorilor, normelor și regulilor pe care le deține.
Formarea conduitei și conștiinței morale favorizează unul dintre cele mai complexe planuri în formarea personalității, se bazează pe acțiuni și deprinderi morale, care pas cu pas se vor generaliza și se vor transforma în trăsături de ordin moral – civic.
În procesul educării disciplinei la copiii de vârstă preșcolară un loc important îl ocupă însușirea deprinderilor de comportare civilizată. De aceea, activitatea educativă trebuie să se axeze pe familiarizarea copiilor cu normele de conduită, cu regulile de comportare și respectarea lor cu consecvență în viața de zi cu zi.
Timpul a demonstrat că educația morală trebuie începută de la o vârstă cât mai fragedă a copilului și continuată pe tot parcursul vieții. Copilul la vârsta preșcolară este mult mai receptiv la diversele influențe care se exercită asupra lui, decât în alte perioade de dezvoltare.
Vârsta preșcolară este perioada în care apar și se dezvoltă trăsăturile de voință și de caracter, în care se schițează personalitatea viitoare aomului. La această vârstă copilul este receptiv, sensibil, el este ușor de influențat de tot ceea ce-l înconjoară și are o mare putere de imitație. Copiii preșcolari dispun de o plasticitate a sistemului nervos și o receptivitate semnificativă. Ei dobândesc impresii vii și puternice despre evenimentele ce se desfășoară în jurul lor, despre atitudinea adulților cu care vin în contact și mai ales a celor mai apropiate persoane cum sunt părinții și educatoarea. Aceste impresii pe care copiii le înregistreaza și le păstrează cu multă ușurință vor constitui materialul din care se vor plămădi reprezentările și sentimentele lor morale ce vor lăsa urme pe toată durata vieții.
De aceea nu putem lăsa copilul să se orienteze singur în multitudinea de fapte și atitudini ce se manifestă în jurul lui, ci este necesar să organizăm o ambianță potrivită, din care să se alimenteze cu impresii pozitive. Cea mai potrivită ambianță o constituie viața din grădinița de copii. Aici copiii sunt îndrumați de persoane specializate să diferențieze binele de rău, ceea ce este permis de ceea ce nu este permis.
Activitatea sistematică de educație morală din grădiniță și familie contribuie la formarea deprinderilor elementare de comportare, la perfecționarea deprinderilor însușite și transformarea lor în obișnuințe.
Tema aleasă spre studiu mă ajută să-mi îmbogățesc activitatea profesională, activitate care nu înseamnă doar transmiterea unor cunoștințe, ci măiestria de a forma acele capacități și competențe necesare în procesul formării și dezvoltării personalității copilului preșcolar.
CAPITOLUL I.
EDUCAȚIA MORAL-CIVICĂ – LATURĂ A EDUCAȚIEI PREȘCOLARE
I. 1. Clarificări conceptuale
Element central al pedagogiei, educația a fost definită în diferite moduri. „Educația este o formă de comunicare prin care se transmit, de la o generație la alta, valorile culturii, experiența de producție și comportamentul social. „(Marin Stoica, 1995, p. 9). Pe de altă parte Aristotel consideră că educația trebuie să fie un obiect al supravegherii publice, șinu particulare, deci educația este cea care formează noua generație. O definiție acceptată de toți este: „Educația este o activitate socială complexă care se realizează printr-un lanț nesfârșit de acțiuni exercitate în mod conștient, sistematic și organizat asupra unui colectiv sau a unui individ în vederea transformării acestuia într-o personalitate activă și creatoare, corespunzătoare atât condițiilor social – istorice cât și potențialului său biopsihic individual. ”(Muscaș Ana, Muscaș Viorel, 2010, p. 35). Consider că educația reprezintă pregătirea tinerei generații pentru viață. acest proces este o acțiune socială cu particularități distincte de alte acțiuni. Tânăra generație își însușește cunoștințe, își formează anumite priceperi și deprinderi de muncă și nu în ultimul rând dobândește experiență în comportamentul social. Tinerii sunt nevoiți de a dezvolta baza de cunoștințe și de a le adapta la noile condiții de viață și activitate.
Dimensiunile educației marchează conținuturile relative stabile ale activității de formare și dezvoltare a personalității umane în plan intelectual, moral, estetic, fizic, tehnologic. Interpretarea celor cinci dimensiuni ale educației trimit sateliți în direcția noilor educații: educația ecologică, antreprenorială, democratic, sanitară, casnică. Printe dimensiunile educației își face loc și educația moral – civică.
Educația moral-civică a copiilor preșcolari „reprezintă o componentă importantă, esențială a procesului instructiv-educativ și totodată a acțiunii exercitate de familie, mediul social apropiat și colectivul de copii, având ca scop punerea bazelor conștiinței și conduitei civilizate a preșcolarului, în conformitate cu comandamentele sociale și cu particularitățile de vârstă. „(Elisabeta Voiculescu, 2001, p. 122).
Educația morală este „procesul și activitatea de formare a personalității morale, a conștiinței și conduitei morale în spiritual idealului, principiilor și normelor morale”(Marian D. Ilie” 2005, p. 23).
Termenulmorală pleacă inițial de la termenul „ethos”care în limba gracă înseamă obicei, uz, morav, iar derivatul său ”ethikos”moravuri îngăduite. Mai tîrziu cultura latină a adoptat forma „mor, moris – moriles”-lege, regulă, caracter. Morala reprezintă un fenomen social obiectiv care urmărește relațiile dintre om și comunitate, precum și ceilalți oameni. Cuprinde idealuri, valori, norme, principii și reguli, care de cele mai multe ori sunt exprimate în tradiții, obiceiuri, ritualuri, moravuri și se manifestă în conduită. Ioan Nicola(1997, p. 20)precizează că morala, ca fenomen social, reflectă relațiile ce se stabilesc între oameni, într-un context social delimitat în spațiu și timp. Ea este o formă a conștiinței sociale care include într-un tot unitar idealul moral, valorile, normele și regulile morale, prin care se reglementează raporturile omuluicu ceilalți oameni, cu societatea și cu sine însuși (Ioan Nicola,1997, p. 20). Conform Dicționarului explicativ al limbii române (2009), cuvântul morală reprezintă ansamblul normelor de conviețuire, de comportare a oamenilor unii față de alțiiși față de colectivitate și a căror încălcare nu este sancționată de lege, ci de opinia publică.
Moralitateareprezintă însușirea a ceeia ce este moral: caracterul, valoarea unui fapt, a conduitei unei persoane. Se spune despre o persoană că are valoare moral – civică dacă prezintă un comportament de pace, înțelegere, prietenie, respect al demnității umane, toleranță, care să nu facă nici un fel de discriminari legate de rasă, religie, naționalitate. Moralitatea ilustrează un set de însușiri cu care se naște omul, dar care sunt modificate de mediul socio – cultural și în primul rând de educație. Conform lui Piaget (1932)copiii nu au un simț înnăscut al moralei, ei învață, acceptă și dezvoltă reguli proprii de morală în timp ce realaționează cu alte persoane.
Cuvântulcivic provine din latinescu „civis”ce înseamnă cetate, oraș. Termenul civic reprezintă, conform Dicționarului explicativ al limbii române 2009, ediția a II – a revizuită și adăugită, care aparține cetățenilor, care privește pe cetățenii unui stat, specific acestor cetățeni. Cetățeanul este persoana care trăiește legal pe teritoriul unei țări și are o serie de drepturi pe care alții nu le au.
Civismulindică legătura organică, vitală dintre om și societatea din care face parte, între om și ordinea civică. Civismul se referă la formarea omului ca cetățean, ca susținător activ al statului de drept, ca militant al drepturilor omului, pentru binele patriei și al poporului de care aparține.
Etica provine din grecescul ethos- morav, obicei, caracter și reprezintă teoria moralei. Este o disciplină filosofică care studiază problemele teoretice și practice ale moralei. Are o funcție de cunoaștere și descrie conduitele moralei, dar funcția principală a acesteia o reprezintă persuasiunea, ce presupun un îndemn la ce se cuvine a fi făcut, ce corespunde normelor morale. Conform Dicționarului explicativ al limbii române 1998 cuvântulÉTIC, -Ă, etici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Știință care se ocupă cu studiul teoretic al valorilor și condiției umane din perspectiva principiilor morale și cu rolul lor în viața socială; totalitatea normelor de conduită morală corespunzătoare; morală. 2. Adj. Privitor la etică (1), de etică, bazat pe etică, conform cu etica; moral. – Din fr. éthique, lat. ethicus. Etica poate fi înțeleasă ca știință a morale, a binelui, a virtuții, a binelui și a răului, a plăcerii și a idealurilor unei comunități.
”Putem conchide că scopul fundamental al educației în spiritul morale constă în formarea profilului moral al individului ca subiect moral, respectiv ca subiect care gândește, simte și acționează în spiritual cerințelor și exigențelor moralei sociale al idealului, valorilor, normelor și regulilor pe care ea le incubă. Acest profil ne apare ca realitate în continuă transformare, cu o construcție ce se desăvârșește permanent, exprimând chintesența moralei sociale. „(Ioan Nicola,1997, p. 21).
I. 2. Aspecte ale educației morale la vârsta preșcolară
Scopul fundamental al educației moral- civice constă în formarea profilului moral al individului, a copilului ca subiect care gândește, simte și acționează în spiritul cerințelor și exigențelor morale. Din scopul educației moral civice se pot distinge două deziderate principale: formarea conștiinței morale și formarea conduiteimorale. Conștiința morală urmărește dezvoltarea în plan afectiv și cognitiv a copilului. Copilului i se arată care sunt normele și regulile morale. Cunoașterea nu se reduce la simpla memorare a acestora, se presupune atingerea valorilor afective astfel încât copilul să înțeleagă de ce este bine să asculte, să învețe, să salute, să se joace alături de alți copii. Dezvăluirea sensului acestor norme și reguli se face treptat în funcție de complexitatea lor și de capacitatea de înțelegere a copilului. Rezultatul acestor cunoașteri se concretizează în formarea reprezentărilor și noțiunilor morale. Dar nici cunoașterea și nici adeziunea afectivă nu sunt suficiente pentru declanșarea actului moral. Realizarea lui are nevoie de un efort de voință.
Prin fuzionarea celor trei componente cognitivă, afectivă și volițională rezultă convingerile morale. În timp ce conștiința morală include scopul și modul cum trebuie să se comporte copilul, conduita morală se referă la faptele morale, la modul în care se manifestă comportarea copilului.
Cele două deziderate merg mână în mână. Nu se poate spune că în primul an de școlarizare copilul își însușește conștiința morală, iar mai apoi conduita morală.
Educația moral – civică are următoarele conținuturi:
Norme de comportare în societate:relația și raporturile cu ființele și lucrurile;
Atitudinea față de plante, animale și mediul înconjurător;
Securitatea personală;
Trăsături de voință și caracter: politețe, securitate, hărnicie, etc
Educația patriotică;
Drepturile și îndatoririle copilului.
Toate aceste conținuturi sunt asimilate de către copii prin procesul instructiv- educativ. Procesulinstructiv- educativ îmbracă forme diferite de organizare. Principalele categorii de activități didactice sunt: activitățile din cadrul domeniilor experiențiale, din cadrul activităților liber alese, dar și din cadrul activităților de dezvoltare personală. Conținuturile moral – civice nu se predau așa cum se predă nr. și cifra 5, trebuie să creem din fiecare moment o situație de învățare, atât în timpul activităților de educare a limbajului cât și în activitatea de educație pentru societate. Ne folosim de modele pentru evidențierea calităților morale. Iedul cu trei capre, Măgărușul încăpățânat, Ionică mincinosul, Copilul care l-a piedut pe bună – ziua pot fi exemple de comportament neadecvat, Cenușăreasa, Fata moșului, în general personajele pozitive pot îndemna copiii la respectarea normelor morale. Prin diferite metode și procedee: lectura după imagini, povestirea, repovestirea, jocuri de rol, jocuri de atenție, dramatizări copiii identifică calitățile morale ale personajelor și se asociează cu acestea. Treptat conștientizează că pot fi cuminți, buni, ascultători, atenți.
Educația moral – civică începe încă din primii ani de viață. Activitatea sistematică de educare a copilului îl determină pe acesta să înțeleagă realitatea înconjurătoare, să – și înșușească norme și reguli morale, la început prin puterea modelului, al exemplului oferit de mediul familial și mediul școlar, mai apoi prin trăirile generate de voință și caracter, sentimente care conduc la formarea comportamentului moral – civic.
La vârsta preșcolară educația moral-civică este condiționată de nivelul dezvoltării psihice a copiilor. Preocupându-se de această problemă J. Piajet (1980, pp. 23-24)a delimitat în perioada coplilăriei două stadii: stadiul realismului moral și stadiul cooperării.
Stadiul realismului moral cuprinde copiii până în jurul vârstei de 7/8 ani. În această perioadă relația dintre copil și adult prezintă un caracter unilateral, în sensul că de la adult pornește obligațiile și legitățile, iar copilul execută tăcut, recunoscând în adult o autoritate necontestabilă.
În acest stadiu copilul nu înțelege scopul normelor, primește și respectă normele impuse fără să le analizeze. Acum se pun bazele conduitei morale. În această perioadă este necesar ca adultul să formuleze corect cerințele și să organizeze programul zilnic al copilului. Ioan Nicola spune că „supunerea și ascultarea se întemeiază pe afecțiune și teamă. Afecțiunea este expresia recunoașterii autorității persoanei adulte ce întuchipează regula (porunca), iar teama este reacția față de autoritatea adultului. „(Ioan Nicola, Farcaș Domnica, 1997, p. 61).
Adulții au grijă ca să ofere spre imitație exemple morale care conduc la formarea deprinderilor de comportare. Treptat nevoile copiilor evidențiază calitățile morale, le pulsează din interior și conștienți de actul moral acționează în consecință. Acum copilul învață programul de lucru, regulile grupului din care face parte, respectă mesele principale ale zilei, unde are voie și unde nu are voie să se joace, care sunt regulile de igienă elementare. Regulile nu sunt impuse forțat ca o directivă, ele vin din interior ca răspuns afectic la comportamentul adultului față de copil. Regulile sunt transformate în calități morale. Astfel încep să apară primele semne ale conștiinței morale sub formă de sentimente morale și estetice, intensificându-se mai ales nuanțarea lor. Sentimentele se dezvoltă mai ales în relațiile copilului cu ceilalți copii, cu persoanele cele mai apropiate, cu cei dragi. În permanență relațiile vor fi însoțite de emoții, de trăiri care vor fixa impresiile emanate de sentimente în conștiință. Se inițiază acum primele atitudini selective aprobative sau dezaprobative față de faptele și întâmplările morale care se nasc prin intermediul acestora. Prin activitățile directe copilul începe să observe atitudinile celor din jur față de faptele și atitudinile morale, înțelege ce are și ce nu are voie să facă, ce le este permis și ce nu le este permis, deci analizează criteriile de apreciere a faptelor morale. Îmbinarea experienței morale cu primele elemente de conștiință morală vor iniția conduita morală.
Stadiul cooperării este specific vârstei cuprinse între 7 și 12 ani. Caracteristic stadialității cooperării este că acum impunerea nu mai este unilaterală, ci mutuală. Din această perspectivă normele și regulile morale sunt mobiluri interne ale conduitei. Fiecare individ acționează așa cum îi dictează conștiința, în virtutea unor tendințe interne, a unor evenimente care l-au marcat de-a lungul timpului. „Constrângerea prin intermediul regulilor și normelor exterioare încetează de a fi o forță în sine, ea punându-și amprenta asupra conduitei numai în măsura în care reușește să declanșeze și să stimuleze resorturile interne ale conștiinței morale individuale. ”(Ioan Nicola, Farcaș Domnica, 1997, p. 62).
Reprezentările morale ocupă un loc important în cadrul conștiinței morale la această vârstă, experiențele de viață ale copilului imbinate cu normele morale impuse de societate conduc copilul spre noțiunea morală, filtrată prin gândire proprie care prefigurează înțelegerea unor seturi generale de reguli morale.
La această vârstă copilul se asociează cu personajele de poveste, își aleg eroi și modele, trăiește intens acțiunea morală în care este implicat, așa apar sentimentele morale. Copilul are capacitatea de a discerne ce este bine de ceea ce este rău, corect de ceea ce este incorect, moral de ceea ce este imoral.
I. 3. Sarcinile educației moral – civice. Particularități pentru învățământul preșcolar
Educația moral – civică are ca scop formarea profilului moral al personalității și al comportamentului socio- moral al omului, elaborează unele comportamente ale omului cu ceilalți oameni, cu mediul înconjurător și cu el însuși, și este realizat în principal în mediul școlar, dar și în cel familial.
Din scop se desprind sarcinile educației moral – civice:
Formarea conștiinței moral – civice;
Formarea conduitei moral – civice.
A. Formarea conștiinței moral – civice
Conștiința este sentimentul, intuiția pe care ființa umană o are despre sine și despre mediul înconjurător. A conștientiza înseamnă a înțelege, a-ți da seama, a gândi. Formarea conștiinței moral – civice se realizează pe trei planuri: cognitiv,afectiv,volitiv.
Planul cognitiv al conștiinței morale „se referă la informarea copilului cu conținutul și cerințele valorilor, normelor și regulilor morale. Ea se realizează prin instruire morală”(Ioan Nicola, Farcaș Domnica, 1997, p. 22). Când spunem instruire morală ne referim la învățarea activă a normelor și a regulilor morale, la sedimentarea cunoștințelor. Învățarea mecanică a acestora nu înseamnă neapărat și înțelegerea lor de către copii. Interiorizarea cunoștințelor se face treptat în funcție de particularitățile de vârstă și psihologice ale fiecărui copil, transformându-se în priceperi și deprinderi. Exersarea normelor și regulilor morale în cadrul activităților obligatorii sau liber alese oferă cadrul adecvat pentru îmbogățirea experienței morale sub formă de reprezentări morale.
Reprezentarea morală este de fapt imaginea reflectată într-un fapt moral pe care copilul îl desfășoară la un moment dat. Reprezentarea ”igienei”ca regulă morală presupune apariția unui șir de ilustrații concrete în care copilul a descoperit necesitatea respectării ei. De fiecare dată când apar situații asemănătoare copilul face apel la cunoștințele însușite anterior.
Reprezentările se formează în momentul în care copilul este pus într-o situație concretă de învățare, indiferent de mediul în care se desfășoară – la grădiniță, în familie sau în grupul de joacă.
”Pe baza unui bagaj de reprezentări, cu ajutorul operațiilor gândirii, copilul reușește să delimiteze notele esențiale de cele situaționale. Prin generalizare și abstractizare se ajunge așadar la noțiune morală. Ea reflectă ce este esențial și comun unei clase de manifestări morale pe care o normă sau regulă morală le cuprinde, caracterul apreciativ exprimându-se prinjudecată morală. (Ioan Nicola, Farcaș Domnica, 1997, p. 22).
De exemplu, noțiuni precum dragostea de țară, spiritul de competiție, lucrul în echipă, formarea atitudinii pozitive față de muncă, educarea disciplinei școlare vizează legăturile morale pe care copilul le stabilește la un moment dat, le apreciază și le clasifică pe baza unor criterii obiective, în concordanță cu conduita proprie, dar și a grupului social din care face parte.
Copilul preșcolar înțelege mai greu noțiunea de patriotism. Nu prezentăm copiilor un eseu despre patriotism, nu le spunem că patriotismul este exprimarea unui sistem de valori, convingeri, stări și trăiri afective sub forma unui sentiment de dragoste și devotament față de țară și popor. Insuflăm sentimente și dezvoltăm stări și trăiri afective prin prezentarea unor episoade istorice cu o puternică încărcătură emoțională: Un ostaș de-al lui Țepeș, Muma lui Stefan cel Mare, Țara mea, descriem elemente specifice țării precum: drapelul (semnificația culorilor), imnul (memorarea unor versuri reprezentative), stema.
Planul afectiv are rol propulsator, ajută cunoștințele să se exprime în conduită. Procesul afectiv ilustrează atitudinea copiilor față de obiecte, ființe, fenomene și mediul social. Concordanța sau neconcordanța dintre natura normei morale și gradul trebuinței copilului față de situația creată reflectă atitudini de aprobare sau dezaprobare, de apropiere sau respingere, de căutare sau respingere a stimulilor respectivi.
Normele și sarcinile morale nu au o valoare afectogenă în sine. Aceleași norme pot fi indiferente pentru un copil și sursă a unor trăiri afective pentru alții. Complexitatea mare a trăirilor afective decurge din faptul că relațiile dintre copil și o situație morală oarecare corespunde unei trebuințe.
Planul afectiv este influențat de dorința copilului de a exploata mediul fizic și social. Integrarea socială la vârsta preșcolară se face mai ales pe baza afectivității. ”Modelul dezvoltării socio – emoționale oferit de Erik Erikson (1963) a fost inițial inspirat din teoriile privind dezvoltarea emoțională ale lui Freud…. Conflictul apare între posibilitățile de relaționare ale persoanei și cerințele mediului social.
Stadiul copilăriei mijlocii: inițiativă vs. retragere. Copilul dispune de un surplus de energie care îi permite să se angajeze în exporarea realității și să treacă ușor peste eșec. El experimentează diverse situații de muncă și acțiune, dovedind capacitate de concentrare a atenției către lucrurile care îl interesează și perseverență. Depășirea cu succes a conflictului acestui stadiu încurajează creativitatea și curiozitatea copilului, ceea ce va determina o atitudine viitoare pozitivă față de studiu, interrelaționare, muncă. Dimpotrivă, dacă nu sunt încurajați să întrebe și să investigheze realitatea, vor dezvolta un sentiment de vinovăție pentru înclinația lor în acest sens. „(Adina Glava, Cătălin Glava, 2002,p. 21).
Tot ce achiziționează copilul preșcolar în plan socio – afectiv constituie trepte care conduc spre maturizare afectivă și spre conturarea profilului socio- emoțional. Adulții au responsabilitatea de a înțelege și întâmpina problemele emoționale și sociale pe care copilul le are: probleme de securitate personală, de conștiința propriei valori, de a înțelege mediul în care trăiește. Lămurirea acestor probleme îi asigură copilului stabilitateși siguranță în explorarea mediului înconjurător.
Copilul îndeplinește anumite sarcini și respectă norme morale dacă acestea generează pentru el procese afective pozitive: bucurie, plăcere, atracție, satisfacție. Totodată discordanța dintre dorințele copilului și sarcinile impuse produc fenomene afective negative: neplăcere, dispreș, necaz, supărare, indiferență.
Planul volitiv constă în acționarea conștientă și precisă în direcția realizării obiectivelor morale propuse. Sarcinile și normele morale vor fi analizate prin prisma voinței. Copilul dorește să realizeze un fapt moral, pozitiv sau negativ urmând pas cu pas etapele care conduc spre realizarea acestuia. ”Voința constă în capacitatea individului de a iniția conștient acțiuni, de a le desfășura, amâna sau suspenda cu depunerea unui efort susținut pentru învingerea obstacolelor ivite în calea realizării scopurilor premeditat fixate. ”(Victor Oprescu, 1983,p. 121).
Activitățile morale sunt condiționate de voința voluntară sau voința automatizată (post-voluntară). Primul moment al voinței este impulsul, intenția de a întreprinde o anumită acțiune. Apariția motivației este exprimată printr-o solicitare externă încărcată emoțional. Totodată cu motivația apare pe plan mintal și scopul. Stabilirea scopului constituiesistemul intern al acțiunii voluntare. Urmărind modelele din jurul lor, copiii ajung să sufle nasul în batistă, să arunce ambalajele la coș, să – și aranjeze hăinuțele ca un act de voință voluntară la început, treptat ajungând să desfășoare astfel de activități în mod automatizat, firesc, normal, involuntar.
La întrebarea ”De ce trebuie să ne comportăm moral?”motivele sunt desfășurate pe șase trepte: respectăm regulile ca să evităm pedeapsa, ne comportăm așa ca să obținem o recompensă, să evităm dezaprobarea altora, să evităm sentimentul de vină, să obținem respectul celor ce apără interesele grupului, să evităm autoblamarea. Parcurgerea acestor trepte face trecerea de la morala eteronomă la morala autonomă. Pentru ca activitatea morală în care copilul este antrenat să devină conștientă și voluntară este nevoie de o motivație proprie, nemijlocită, urmărind scopuri proprii bine definite.
Legătura dintre cele trei planuri: cognitiv, afectiv, volitiv formează convingerile morale. Convingerile morale sunt esența conștiinței morale a individului. Preșcolarul nu ajunge până la convingerea morală. Acestaîncepe să înțeleagă realitatea înconjurătoare, recunoaște și respectă părerile celorlalți, cu atât mai mult a celor care contribuie la educația lui. Începe să devină conștient de propriile greșeli și încearcă să le repare. Modelul educatoarei și al colegilor face din copilul preșcolar un „vlăstar”care-și modelează comportamentul asemenea celorlalți, pentru recompensele pe care le poate primi: aplauze, buline, bomboane, etc. Inconștient își modelează comportamentul și își însușește cele mai importante norme morale. Grădinița susține copilul, îl conștientizează, îl inițiază, îi oferă condiții și modele, îl coordonează în procesul de interiorizare a convingerilor moral – civice. Convingerile morale odată sădite asigură trecerea de la conștiință la conduită. Conduita este exprimarea în fapte și acțiuni morale.
Formarea conduitei moral – civice
Cuvântul conduită provine din cuvântul franțuzesc ”conduite”ce înseamnă – fel de a te purta, comportare, manieră; comportament; atitudine în societate și în viață. ”Mai mult decât atât, conduita reprezintă o manifestare a conștiinței în relațiile morale ale copilului. Natural că între ”cum trebuie”și ”cum este”, între ”intenții și fapte”, între stări latente”și ”acte manifeste”nu există o coincidență deplină. Cauzele acestei nepotriviri sunt multiple. Ele ar putea fi incluse în două categorii: unele țin de personalitatea copilului, iar altele sunt determinate de particularitățile situațieiîn care ”se derulează”acțiuni morale ale copilului. (Ioan Nicola, Farcaș Domnica, 1997, p. 26).
Procesul didactic urmărește formarea formarea conduitei morale. Aceasta se consolidează prin exersarea normelor și regulilor morale. Un copil are o conduită corectă dacă respectă ceea ce a învățat.
Formarea conduitei moral – civice se realizează prin:consolidarea deprinderilor și obișnuințelor de comportare moral – civică,formarea trăsăturilor pozitive de caracter. Activitatea morală conștientă este compusă dintr-un set de acțiuni, care sunt constituite la rândul lor din operații, iar operațiile din acte simple.
Desfășurarea activităților morale conștiente presupune însușirea prealabilă a operațiilor din care este alcătuită. După ce activitatea morală a fost însușită temeinic operațiile se desfășoară automatizat. Acestea fiind moduri de acțiune în timpul procesului de învățare. Tipurile de acțiune învățate, consolidate, automatizate prin exercițiu formează deprinderea.
Acțiunea automatizată merge pas la pas cu voința, activitățile bine automatizate se subordonează mai repede voinței copilului. În funcție de obiectivele urmărite, actele morale se pot declanșa, schimba sau încheia fără un efort considerabil.
Explicația acțiunii are rolul de a expune copilului noțiunile teoretice ale acțiunii morale, scopul pentru care ar trebui să cunoască aceste lucruri, mijloacele prin care le poate realiza. Pentru copilul preșcolar expicația trebuie însoțită de demonstrație. Modelul prezentat conturează în plan mintal componența și succesiunea operațiilor. Conduita moralăse formează mai ales datorită exercițiului. Exercițiulnu este o simplă reluare și repetare a acțiunii, el înseamnă cu obligativitate:
Reluare conștientă a operațiilor, de fiecare dată cu un anumit scop;
Reluare selectivă a operațiilor, în funcție de nivelul însușirii lor și de dificultățile existente;
Reluare de fiecare dată a activității în condiții schimbate. „(Victor Oprescu, 1983,p. 157).
Ultima condiție este cunoașterea rezultatelor și corelarea permanentă a acțiunii. Cunoașterea rezultatelor constă în validarea rezultatelor corecte și eliminarea celor greșite. Acest lucru se sprijină continuu pe succes și aprobare, pe evaluarea acțiunilor întreprinse și pe aprecierea rezultatelor.
Formarea deprinderilor de comportare civilizată în societate, formarea trăsăturilor pozitive de voință și caracter și nu în ultimul rând formarea unei atitudini pozitive față de ceilalți este condiționată de factori personali: interesul pentru activitate, atitudinea afectivă, prezența unor aptitudini speciale. Deprinderile nu rămân izolate în sistemul conduitei, ele interacționează și ajută la formarea obișnuințelor.
Formarea deprinderii de ordine și curățenie presupune o serie de gesturi și atitudini, de acte și acțiuni care sedeclanșează ori de câte ori copilul este în situația de executa acest lucru. Atunci când actul se declanșează și datorită unui impuls intern, deprinderea se va transforma în obișnuință.
Obișnuințele sunt componente automatizate ale activității conștiente. Obișnuința implică nevoia interioară pe care o simte copilul pentru a desfășura activitatea respectivă. Spălatul pe mâini a devinit obișnuință atunci când copilul, înainte de a se așeza la masă, simte nevoia de a face acest lucru.
Obișnuințele sunt clasificate în obișnuințe pozitive și obișnuințe negative. Obișnuințele pozitive sunt obișnuințe de autoservire, igienico-sanitare, de comportare civilizată în relațiile sociale. Obișnuințele negative stopează dezvoltarea armonioasă a copilului. Printe obișnuințele negative întâlnite la vârsta preșcolară amintim: rosul unghiilor, scărpinatul în cap, ruperea filelor din caiet, lipsa unui program de viață ordonat, dependența de calculator, mai ales de desene animate.
Obișnuințele au o latură afectivă. Activitățile devenite obișnuințe emană stări afective pozitive când desfășurarea lor se realizează normal, împiedicarea desfășurării acestora generează stări afective negative.
Automatizarea acțiunilor desfășurate de preșcolari sub forma deprinderilor și obișnuințelor presupune un control mai mic din partea conștiinței. Automatismele oferă posibilitatea de a atinge obiective morale mai profunde.
Factorii externi și cerințele sociale nu sunt suficiente pentru asigurarea progresului moral. Pentru a se înregistra un progres se simte nevoia unor mobiluri interne care să stimuleze și să intensifice automatizarea acțiunilor.
Legătura dintre conștiința și conduita morală se realizează prin deprinderi și obișnuințe. Cadrele didactice sunt atente atunci când formulează cerințe, când aleg exercițiile și materialele didactice care conduc spre îndeplinirea sarcinilor propuse, dar mai ales asupra controlului și modului cum s-au fixat și consolidat aceste automatisme.
Conștiința și conduita se completează reciproc. Componentele conștiințeimorale susține conduita, iar conduita dă valoare conștiinței integrându-i elementele în deprinderi, obișnuințe și trăsături de caracter.
„În structura personalității morale conștiința și conduita se prezintă sub forma unei unități didactice, cu particularități de la un stadiu la altul. „(Ioan Nicola, Farcaș Domnica, 1997, p. 28). Planificarea și organizarea activităților de educație moral – civică asigură însușirea cunoștințelor, clasificarea fenomenelor sociale accesibile vârstei, fixarea unor reprezentări, formarea deprinderilor de autoservire, de ordine și disciplină, de comportare în relațiile sociale, formarea comportamentelor morale, nu deodată, ci treptat pas cu pas, imprimând în conștiința copilului necesitatea de a desfășura aceste activități.
Împletind conștința cu conduitanormele morale pătrund în sufletul copilului deschizându-i orizonturi către atitudini pozitive de caracter. Pătrunderea în vocabularul copiilor sintagme precum: bine – rău, permis – interzis, minciună – sinceritate, drept – nedrept este comparată cu piatra de temelie a unei conduite morale reale, corecte la care tinde orice cadru didactic în formarea personalității copiilor pe care îi are în grijă și dezvoltare.
Particularități pentru învățământul preșcolar
”Stadialitatea dezvoltării morale (L. Kohlberg)
Nivelul premoral sau preconvențional (4 – 10 ani)
Copilul preia etichetele morale ale anturajului, iar faptele sunt judecate după consecințele lor.
Stadiul 1. Stadiul moralității ascultării
– Pedeapsa și recompensa sunt criterii foarte importante de opțiune morală.
– Supunerea la norma morală și evitarea pedepseisunt percepute ca avantaje personale imediate.
Stadiul 2. Stadiul moralității hedoniste (al moralității plăcerii instrumentale naive)
-Conformarea la normă poate fi sursă de beneficii personale. Ea poate fi plăcută în consecințele sale.
Nivelul moralității convenționale (10 – 13 ani)
Este nivelul conformării la normele exterioare. Copilul joacă cu succes rolul de copil model, cerut de familie și de alte grupuri de apartenență.
Stadiul 1. Stadiul moralității bunelor relații
– Copilul respectă norma pentru a păstra relațiile pozitive
– Începe să se prefigureze judecarea faptelor morale după intenția și nu după consecințele lor.
Stadiul 2. Stadiul moralității legii și ordinii
– Normele sunt percepute ca necesare pentru că ele reglează relațiile interumane, ceea ce determină și binele personal.
Nivelul autonomiei morale sau al interiorizării și definirii personale a principiilor morale (după 13 ani sau niciodată)
Acceptarea normelor morale îi permite individului identificarea cu grupul de referință. Se manifestă un efort de definire a valorilor morale în termeni proprii.
Stadiul 1. Stadiul moralității contractuale
– Standardele morale sunt înțelese ca rezultatal unei decizii mutuale. Ele nu considerate intangibile și pot fi schimbate pe considerente raționale.
Stadiul 2. Stadiul moralității principiilor individuale de conduită
-Se cristalizează propriul sistem de valori morale prin acordarea de semnificații personale conceptelor morale. Judecata de sine este mai puternică decât cea exterioară. „(Adina Glava, Cătălin Glava, 2002,p. 19).
Specific pentru învățământul preșcolar este doar nivelul premoral al dezvoltării. Copilul preșcolar respectă normele morale prin ascultare și conformare, și nu prin cunoaștere și înțelegere. Fapta moralizatoare formează conduita și mai apoi conștiința, de aceeea este foarte important la această vârstă modul cum copiloul își desfășoară activitățile zilnice. Normele morale sunt exemple de comportamente pe care copilul le copie fără a le asimila și transforma într-un mobil interior. Se spală pe dinți pentru că așa i se cere și nu deoarece așa își protejează dantura de carii. Ascultarea se întemeiază pe teamă și afecțiune. Copilul recunoaște în adult autoritatea supremă, persoana care impune reguli, dar oferă și afecțiune. Dacă adultul reușește să îmbine cu măsurăautoritatea cu afecțiunea va reuși să transmită copilului dorința „de a face”, de a îndeplini sarcinile indicate. Urmărind respectarea lor zilnică, exercițiile morale apar ca răspuns la cerințele externe și treptat se transformă în rutine. Astfel deprinderile morale sub stricta observare a educatoarei, a părinților și cu intervenție din partea acestora se transformă în reprezentări și impresii, primele elemente ale conștiinței. Reprezentările și impresiile vor fi analizate în relațiile cu copiii și persoanele din grupul social: părinți, frați, bunici, prieteni. Asemenea relații sunt însoțite de emoții și trăiri care vor fixa impresiile în conștiință. reprezentările vor determina primele atitudini aprobative sau dezaprobative față de evenimentele morale la care participă copilul. Acesta cunoaște atitudinea celor din jur cu privire la faptele și acțiunile morale, cu privire la ceea ce este voie și ce nu este voie să facă.
Copilul preșcolar se găsește în etapa formării deprinderilor elementare de comportare, dar cu timpul prin stimulare din interior va dobândi trăsături de personalitate necesare formării profilului său moral. Copilul nu trebuie lăsat singur să se orienteze în multitudinea de fapte și atitudini ce se desfășoară în preajma sa, ci este necesară organizarea unei atmosfere potrivite.
Învățarea deprinderilor este anevoioasă și de durată. De aceea este foarte importantă puterea modelului. Modelele pot fi părinții, frații mai mari, cadrele didactice și nu în ultimul rând grupul de prieteni.
Copiii asociază comprtamentele pozitive sau negative așa cum le prezintă mediul social din care fac parte. Aceștia trebuie îndrumați, încurajați cu multă răbdare și înțelegere dar și cu fermitate. Trebuie lăudați, sprijiniți, să înțeleagă clar și precisce trebuie să facă, dar mai ales de ce trebuie să facă ceea ce li se cere.
Educația timpurie este justificată și de faptul că la vârsta preșcolară se formează cu multă ușurință automatismele ce stau la temelia deprinderilor de comportare. Printr-o muncă educativă susținută aceste comportamente se transformă treptat în trăsături de caracter relativ stabile. Deprinderea de a mulțumi, de a saluta, de a asculta, de a îndeplini sarcini date are ca și consecință apariția unei atitudini de politețe și respect față de cei din jur.
Educatoarea se preocupă permanent pentru stabilirea unui sistem de cerințe care ajută la eliminarea manifestărilor negative din comportamentul copiilor precum: neîncredere, nepăsare, opoziție, indiferență. Cerințele raționale, care respectă particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor, încurajează libertatea de exprimare și încrederea în forțele proprii. Educatoarea trebuie să fie fermă în decizii, exigentă, dar nu rigidă. Să se asigure că normele morale pe care le propune spre învățare vor fi asimilate de copii prin activitățile de joc, într-un cadru lejer, preferat de copii. În acest fel, educația exclude severitatea și controlul exigent, iar preșcolarii se integrază în mediul școlar fără probleme. Educatoarea observă trăsăturile de caracter cu care copilul intră în grădiniță, intervine pentru înlăturarea trăsăturilor negative și manifestărilor din conduita copiilor și aprofundarea celor pozitive.
Primele reprezentări morale se formează la copiii preșcolari în grădiniță pe baza experienței practice de viață a acestora, organizată și îndrumată de un cadru didactic bine pregătit. Astfel, copiii trebuie treptat să diferențieze, să înțeleagă și să aprecieze ceea ce este bine și ceea ce este rău, ceea ce-i este permis în diferite împrejurări sau ceea ce-i este interzis. De exemplu, copilul trebuie să știe că nu are voie să strice jucăriile, că atunci când își dorește o jucărie care se află în mâna altui copil, trebuie să o ceară politicos și să aștepte până când acesta termină jocul cu ea; după ce folosește o jucărie, un joc, de la dulapul cu jucării, trebuie să-l așeze la loc, de unde l-a luat.
Formarea reprezentărilor morale despre adevăr, dreptate, cinste, curaj, perseverență, hărnicie, prietenie se realizează prin studierea unor texte literare accesibile copiilor de vârstă preșcolară. De exemplu, din povestea „Fata babei și fata moșneagului”, de Ion Creangă, copiii înțeleg că oamenii sunt răsplătiți după priceperea și dragostea cu care își îndeplinesc munca, după bunătatea, hărniciea și modestia fiecăruia și ajung să prețuiască munca și să disprețuiască lenea, lăcomia, viclenia, invidia și răutatea.
Jocurile de creație reprezintă o modalitate fundamentală în realizarea obiectivelor educației moral-civice. Valențele educative ale jocului de creație sunt nelimitate. Reprezentările morale realizate prin jocul de creație sunt pline afectiv, conțin mai multă logică afectivă, reușind să unească starea afectivă cu cea cognitivă, se formează trăiri afective puternice și stabile față de normele morale implicite. În desfășurarea jocului de creație, copiii trebuie orientați să interpreteze roluri pozitive din mai multe povești (Cenușăreasa, Alba – ca – Zăpada).
Cadrele didactice din învățământul preșcolar au obligația să organizeze diferite activități în parteneriat cu familia, școala, mediul social astfel încât să asigure contunuitate în formarea progresivă a conduitei morale a preșcolarilor. Educației moral – civice îi revine rolul de a ridica valoarea omului, de a face din fiecare om o „calitate incontestabilă”. Aceasta înseamnă aprofundarea obligațiilor moral- civice și consolidarea calităților care definesc profilul moral al unei persoane: demnitate, solidaritate, încredere, respect, sinceritate, bunătate, cinste, etc.
I. 4. Necesitatea educației moral-civice în învățământul preșcolar
Teoria și practica ”au demonstrat că educația morală trebuie începută încă din primii ani de viață ai copilului și continuată apoi în mod sistematic pe tot parcursul vieții. „(***Pedagogie preșcolară – manual pentru liceele pedagogice de educatoare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977,p. 258). Aceasta cu atât mai mult cu cât copilul de vârstă preșcolară este mai receptiv la diversele influențe care se exercită asupra lui, decât în alte perioade de dezvoltare.
De-a lungul timpului, au fost enunțate diferite păreri cu privire la rolul și necesitatea educației moral – civice de la cea mai fragedă vârstă. Astfel, unele teorii au susținut că atât calitățile cât și defectele morale ale părinților se transmit copiilor îm mod fatal, pe calea eredității, minimalizând prin aceasta eficiența muncii educative. În cazul acestor teorii s-a făcut de fapt confuzie între moștenirea de către copii a unor predispoziții sub forma particularităților activității superioare (excitabilitate, echilibru între excitație și inhibiție) care condiționează într-o anumită măsură anumite însușiri morale ale omului, cu moștenirea însăși a acestor trăsături (bunătate, conștiinciozitate, perseverență). „Faptul că unii copii manifestă însușiri morale asemănătoare cu ale părinților, nu poate fi justificat prin ereditate, ci prin puterea de imitație care-i caracterizează, prim munca educativă susținută depusă de părinți în acest sens, prin tradiția sănătoasă care există în familie pentru a cultiva anumite însușiri. „(M. Cojal,1975, p. 82)
Alte teorii au arătat că formarea diferitelor însușiri moral – civice s-au datorat în exclusivitate influenței spontane a mediului din care face parte copilul. În acest caz, este vorba despre tendința de axagera rolul unui singur factor, mediul în formarea profilului moral – civic, fără a acorda atenția necesară influenței conștiente și organizate pe care o exercită societatea prin intermediul educației.
Eficiența muncii educative în grădiniță se bazează pe faptul că vârsta preșcolară este vârsta cea mai favorabilă pentru acumularea unor impresii puternice, pentru formarea deprinderilor de comportare.
De asemenea, vârsta preșcolară este perioada în care apar și se dezvoltă trăsăturile de voință și caracter, în care se schițează personalitatea viitoare a omului. La această vârstă copilul este receptiv, sensibil, este ușor impresionat de tot ceea ce-l înconjoară și are o mare putere de imitație.
Experiența preșcolarilor se îmbogățește continuu prin contactul nemijlocit cu familia în care trăiesc, cu grădinița, cu viața de toate zilele, prin schimbul de impresii care are loc între copii. Experiența de viață a copiilor are un rol important, și cu atât mai mult atunci când educatoarea o valorifică și o canalizează în scopul educativ pe care și-l propune. Odată cu formarea acestor reprezentări, copilul începe să manifeste atitudini de simpatie sau de dezaprobare în funcție de faptele, întâmplările pozitive sau negative pe care le trăiește.
Viața preșcolară constituie etapa în care copilul începe să înțeleagă realitatea înconjurătoare, începe să-și însușească părerile celor din jurul lui, și cu atât mai multale celor care-i fac educația și, ca rezultat al procesului educativ, începe să devină conștient de acțiunile sale.
Preșcolarul are, prin urmare, toate posibilitățile să-și însușească cele mai importante norme de comportare, atât în grădiniță, cât și în familie. Necesitatea de a începe educația cât mai de timpuriu este justificată și de faptul că la vârsta preșcolară se formează cu cea mai mare ușurință automatismele ce stau la baza deprinderilor de comportare.
Așadar, ”educația morală trebuie începută încă din primii ani ai existenței copiilor, continuată în mod sistematic în timpul vârstei preșcolare”(***Pedagogie preșcolară – manual pentru liceele pedagogice de educatoare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977,p. 262), deoarece această perioadă este hotărâtoare în dezvoltarea ulterioară din punct de vedere moral- civic a copilului.
CAPITOLUL II.
ASPECTE METODICE PRIVIND FORMAREA
CONDUITEI MORAL – CIVICE LA PREȘCOLARI
II. 1. Aspecte ale educației moral civice reflectate în curriculumul pentru învățământul preșcolar
Curriculum desemnează ansamblul proceselor educative și al experiențelor de învățare prin care trece copilul în timpul grădiniței. Curriculum pentru învățământul preșcolar asigură promovarea conceptului de dezvoltare globală prin îmbinarea armonioasă a domeniilor de dezvoltare a copilului cu domeniile experiențiale, ținându-se cont de particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor.
Domeniul experiențial Om și societate are ca scop fundamental formarea viitorului cetățean, iar în Curriculumul pentru învățământul preșcolar acest scop se regăsește concentrat în Domenilul Dezvoltare fizică, sănătate și igienă personală și în Domeniul Dezvoltarea socio – emoțională.
În cadrulDomenilul Dezvoltare fizică, sănătate și igienă personală se urmărește formarea unei ținute corporale corecte, deprinderea unor componente spațio- temporale privind ritmul, durata, distanța, diferite tipuri de mers, alergare, sărituri până la deprinderea unor mișcări fine nesesare realizării colajelor sau desenelor, dar și dezvoltarea capacității de a exprima sentimente, atitudini de cooperare, spirit de echipă, de competiție, fair-play, „alături de cunoștințe și practici referitoare la îngrijire și igienă personală, nutriție, practici de menținerea sănătății și securității personale.”(Curriculum pentru învățământul preșcolar, 2008, pag.14).
În cadrulDomenilul Dezvoltare socio- emoțională se urmărește „debutul vieții sociale a copilului, capacitatea lui de a stabili și menține interacțiuni cu adulții și copiii.”(Curriculum pentru învățământul preșcolar, 2008, pag.15). Foarte important este să dezvoltăm copiilor conceptul de sine, încrederea în forțele proprii, în posibilitățile acestora de a reuși să-și depășească emoțiile și de a se concentra pentru realizarea sarcinilor de lucru propuse.
Dezvoltarea timpurie este posibilă datorită cumulării elementelor de îngrijire medicală, de nutriție, de protecție socială cu elemente ale dezvoltării capacității și atitudinii de învățare a limbajului oral și scris, a dezvoltării gândirii logice și rezolvarea de probleme într-o manieră integrată.
La vârstele mici învățarea noțiunilor din domeniile de cunoaștere și limbă nu se face dispersat de învățarea normelor de sănătate și igienă.Atunci când învață un cântecel, pe lângă linia melodică copilul învață să pronunțe cuvintele, să înțeleagă și să transmită mesajul textului, să recunoască în mediul înconjurător corespondentul mesajului transmis. De exemplu, în cântecul „Motanul pedepsit”adaptare după poezia Motanul pedepsit de Elena Farago învață despre pedeapsa pe care a primit-o motanul cel rău, despre dragostea necondiționată a copilului pentru puii de rândunică.(”Te-am lovit, și rău îmi pare, / Dar de bieții puișori/ Ție cum nu ți-a fost milă,/ Când săriseși să-i omori?”).
Dezvoltarea globală a copilului este asigurată de corelarea domeniilor de dezvoltare, susținute de Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea copilului de la naștere la 7 ani cu domeniile de cunoaștere (experiențiale), susținute de Curriculum pentru învățământul preșcolar.
La nivelul Curriculumului, integrareacelor două seturi de domenii: de dezvoltare și de cunoaștere se realizează prin organizarea programului anual pe 6 teme de studiu: ”Cine sunt/ suntem?”, ”Când, cum și de ce se întâmplă?”, ”Cum este, a fost și va fi aici pe pământ?”, ”Cum planificăm/ organizăm o activitate?”, ”Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”, ”Ce și cum vreau să fiu?”. Respectând temele anuale de studiu educatoarea stabilește proiectele pe care urmează să le desfășoare cu copiii într – un an școlar.
Repartizarea conținuturilor învățării specifice educației moral – civice pe teme anuale de studiu conform Curriculumului pentru învățământul preșcolar (3 – 6/7ani), 2008
Cum este, a fost și va fi aici pe pământ?
Conținuturile orientative ale acestei teme vizează cunoașterea denumirii orașului, a satului natal, a cartierului unde locuiești, cunoașterea numelui țării și a capitalei, frumusețea și bogăția țării noastre, importanța sărbătorilor naționale pentru recunoașterea trecutului glorios și a jertfelor pe care le-au adus strămoșii noștri. Preșcolarii identifică semnificația zilelor de 1 Decembrie, 24 Ianuarie, Ziua eroilor prin cunoașterea semnificației culorilor din punct de vedere istoric al steagului României, exprimarea unor atitudini pozitive față de țară și față de popor, exprimarea dragostei față de limba română, observarea diferențelor dintre o zi obișnuită și una de sărbătoare. Cultivarea respectului față de tradițiile culturale și religioase ale poporului român se realizează prin implicarea copiiilor în activități de organizare a unor evenimente cu caracter omagial. Copiii observă cum se îmbracă adulții cu ocazia acestor evenimente, recunosc costumul tradițional al zonei și doresc să-l poarte. Astfel impactul emoțional al sărbătorilor formează conduita patriotică a copiilor și îi îndeamă la recunoașterea elementelor de istorie, geografie, religie care definesc porteretul spiritual al poporului român.Sugestii de teme: ”Eroii nu mor niciodată!”, ”Sunt român, român voinic!”, ”Eu sunt darnic, eu sunt bun!”.
Tema anuală Când, cum și de ce se întâmplă? urmărește explorarea lumii fizice și materiale, a relației cauză – efect, a fenomenelor naturale și a celor produse de om, a influențelor negative/pozitive a omului asupra naturii (tăierile abuzive, poluarea industrială, braconajul).Copiii sunt determinați să se raporteze la mediul apropiat, să-și aducă contribuția la menținerea unui mediu sănătos, să descopere elementele care produc poluarea și încălzirea globală.
Educația moral-civică scoate copiii din sala de grupă și îi duce în mediul natural unde, prin activități practice învață să protejeze natura prin reciclarea materialelor, strângerea resturilor de ambalaje, sticle, plastice din spațiul public, identificarea locurilor unde pot fi aruncate resturile, confecționarea unor afișe, plancarde care încurajează locuitorii să folosească coșurile de gunoi. Observarea comportamentului adecvat în timpul drumețiilor și al excursiilor conștientizează copiii despre pericolul focului nesupravegheat în pădure, a poluării apelor cu resturi menajere și industriale, a efectelor negative pe care le au faptele noastre asupra mediului înconjurător.
Cunoașterea și aplicarea regulilor de protecție a vieții personale și a celor din jur, a mediului înconjurător, recunoașterea pericolelor la care se expun când folosesc instalații electrice, casnice, sanitare, utilizarea chibriturilor, a substanțelor toxice formează o conduită în spiritul disciplinei și al ordinei. Copiii acceptă și respectă normele de conduită morală care privesc raporturile sale cu mediul înconjurător. Sugestii de teme: ”Omul sfințește locul!”, ”Un copil politicos”, „Tehnologia – prietenă sau dușmancă?”.
Cine sunt/ suntem? urmărește explorarea ”naturii umane, a convingerilor și valorilor noastre, a drepturilor și a responsabilităților noastre, a ceea ce înseamnă șă fii om”(Curriculumpentru învățământul preșcolar, 2008, p. 24).
Conținuturile învățării privesc normele de comportare în societate, identificarea regulilor de igienă înainte de masă, în timpul mesei și după masă, deprinderea autonomiei în situații simpleîn activitatea zilnică. Relațiile ce se stabilesc între copil și membrii familiei sunt importante deoarece copilul își recunoaște drepturile și îndatoririle pe care le are în familie, participă afectiv și efectiv la evenimentele din viața familiei.
Formarea vieții sociale începe încă de mici prin relațiile pe care le stabilesc în cadrul grupurilor de joacă, în viața de preșcolar. Aici acceptă și oferă sprijin, ascultă și respectă păreri, recunoaște autoritatea cadrului didactic, responsabilitățile grupului din care fac parte, manifestă toleranță față de persoanele cu nevoi speciale, cooperează în cadrul grupului pentru a realiza o situație de învățare, interacționează în mod egal cu toți copiii din comunitate, indiferent de gen, limbă vorbită, etnie sau deficiențe. Învățând normele de conviețuire socială și normele de securitate personală vor cunoaște pericolele la care se expun atunci când nu respectă normele de conduită, de igienă, de circulație, de securitate personală. Sugestii de teme: ”Sănătoși și fericiți”, ”Eu pot, eu vreau, eu trebuie”, „Călătorie în lumea semnelor de circulație”.
Convingerile, valorile morale, ideile, sentimentele și trăirile sunt dezvoltate în tema anuală de studiu Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?Conținuturile orientative se referă la raporturile pe care le stabilește copilul cu lucrurile și ființele, dar și formarea trăsăturilor de voință și caracter care implică valorizarea relațiilor.
Copilul stabilește legături afective cu animalele din curte sau cu cele de companie, învață să adopte comportamente și atitudini pozitive asupra mediului, conștientizează consecințele pozitive/ negative ale actelor sale de comportament asupra sa și asupra celorlalți. Prin conștientizarea valorilor morale de bunătate, sinceritate, încredere, prietenie, curaj, toleranță, bună înțelegere stabilesc relații de prietenie între membrii grupului de joacă, între colegi, apreciază relațiile de prietenie, își cultivă spiritul de întrajutorare și dorința de a comunica, de aintra în relații noi de prietenie. Prezentând în fața colegilor diferite modalități de exprimare a sentimentelor și a atitudinilor pozitive ajung să combată discriminarea de orice fel prin manifestări pozitive față de ființele aflate în dificultate. Sugestii de teme: „În dumbrava minunată!”, „Fapte bune, fapte rele!”.
Temele anuale Cum planificăm/ organizăm o activitate?, Ce și cum vreau să fiu? urmăresc cunoașterea volorilor morale de hărnicie, ”o incursiune în universul muncii, a naturii și a valorii sociale a acesteia”(Curriculumpentru învățământul preșcolar, 2008, p. 26).
Formarea atitudinii față de muncă implică dezvoltarea unui sistem de valori sociale și individuale care sunt exprimate în procesul muncii. Grădinița are rolul de a forma atitudinea față de muncă și de a-i face pe copii să înțeleagă că munca este un drept și o datorie a omului față de sine și față de societate. Conduita moral civică se sprijină pe formarea unor trăsături de voință și caracter. Cunoașterea valorilor morale de hărnicie, disciplină, conștienciozitate implică o atitudine pozitivă față de muncă, respectul muncii și a rezultatelor acesteia, importanța sentimentului de implinire după finalizarea cu succes a unei activități. Sugestii de conținut: ”Sunt harnic ca mama mea!”, ”Meseria brățară de aur!”.
Preșcolarii își însușesc normele, valorile morale prin efectuarea unor activități de muncă intelectuală, dar și fizică. Treptat vor înțelege că sintagma „a munci”este importantă la orice vârstă, iar copilul își formează deprinderea de a munci realizând de mic activități specifice vârstei.
Conținuturile morale și exemplele de comportament prezentate în Curriculum pentru învățământul preșcolar au caracter sugestiv. Ele sunt adaptate, planificate de educatoare la nivelul grupei de preșcolari și la necesitățile mediului socio – cultural din care fac parte. Educatoarea alege strategiile de predare – învățare – evaluare prin care copilul să-și dobândească noțiunile, priceperile și deprinderile proiectate.
Experții în domeniul educației au fost preocupați în permanență de dezvoltarea copilului atât ca individ unic, cât și ca element component al lumii socio- culturale în care trăiește. „Nu este de ajuns doar să îngrijim copilul, cum nu este deajuns doar să-l hrănim sau să-l învățăm lucruri noi. Copilul are nevoie simultan și de hrană sănătoasă, și de îngrijire atentă, și de atenție și căldură, și de stimulare, și de răbdare, și de un mediu prielnic în care să se dezvolte fiecare la timpul potrivit. Știrbirea vreuneia dintre aceste condiții, în această perioadă de viață, are consecințe pe termen lung. „(Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, Unicef, pag. 4)
II. 2. Formarea conduitei moral – civice prin diferite activități de învățare din grădinița de copii
II. 2. 1. Activități de dezvoltare personală
Dezvoltarea personală urmărește dezvoltarea capacității copilului de a se autocunoaște, de a-și exprima într-o manieră pozitivă interesele, aptitudinile, trăirile personale, abilitățile de relaționare și comunicare.
La debutul preșcolarității un număr însemnat de copii nu se descurcă singuri să execute activități relativ simple: îmbrăcatul/ dezbrăcatul, nu știu să se spele pe mâini,nu pot mânca singuri, nu pot merge singuri la toaletă. Cauzele se evidențiază prin protecția exagerată din partea părinților, lipsa răbdării, lipsa timpului destinat copilului. Asemenea probleme se rezolvă intervenind cu promptitudine încă din primele zileale debutului în grădiniță.
În timpul activităților de dezvoltare personală se urmărește dezvoltarea deprinderilor de autoservire, de igienă, de curățenie, de comportare civilizată în societate și de relaționare cu cei din jur.
Dezvoltarea copilului preșcolar este strâns legată de rutina zilnică, de relațiile ce se stabilesc între participanții la educație: copiii, educatoarea, personalul din grădiniță, membrii familiei și nu în ultimul rând de activitățile de învățare create special în acest scop.
Activitățile de dezvoltare personală includ: rutinele, tranzițiile, activitățile din perioada după amiezii și activitățile opționale.
Rutinele
Activitățile rutiniere ce se desfășoară pe parcursul unei zile au un rol deosebit de important în dezvoltarea personală a copilului. Fiecare clipă petrecută la grădiniță este o ocazie prin care copiii pot învăța ceva, de aceea avem obligația de a planifica activități cu un bogat conținut moral – civic.
Rutinele acoperă nevoile esențiale ale copiilor. În timpul rutinelor se desfășoară activități de tipul: sosirea/ plecarea copilului de la grădiniță, întâlnirea de dimineață, igiena, spălatul și toaleta, gustarea.
În prima etapă se formează deprinderea de a saluta adulții și copiii la venirea și plecarea din grădiniță. Exemple de teme:”Sunt copil politicos!”, ”Poftiți, vă rog!”, ”Fetele au prioritate”,”Bună ziua, căciulă că stăpânul n-are gură!”.
Formarea și dezvoltarea sentimentului de răspundere pentru curățenia corporală și ținuta vestimentară, precum și cunoașterea unor reguli legate de sănătate și regimul de viață se urmăresc încă de la debutul copilului în grădiniță. O altă deprindere importantă este autonomia. Câștigarea autonomiei reprezintă un pas important în evoluția copilului, învață să se dezbrace de hainele groase, să-și schimbe încălțămintea, să așeze la locul indicat ghiozdanele, hainele groase și încălțămintea de stradă. Este necesar să se educe și spiritul de înrajutorare, prin stimularea copiilor mai mari să poarte de grijă copiilor mai mici, care nu se pot descurca singuri. Aceste activități fac posibilă exersarea deprinderilor de conduită civilizată. Conduita civilizată nu se realizează spontan, de formarea acesteia depinde eficiența muncii cadrului didactic, de raporturile pe care le stabilește copilul cu mediul social, de condițiile de viață și de activitate ale acestuia.
În cadrul Întâlnirii de dimineață sunt dezvoltate următoarele valori morale: sociabilitatea, politețea, recunoștința, prietenia, sinceritatea, altruismul, bunătatea, responsabilitatea și adaptabilitatea.Întâlnirea de dimineață înseamnă să ai responsabilitatea persoanelor din jur, să împarți sentimente și idei cu cei apropiați(în cazul nostru grupa de copii), să fii suficient de puternic pentru ați învinge teama de a vorbi în fața grupului, de ați apăra propriile păreri și idei, dar și de a le respecta pe a celor din jur. Copiii sunt determinați să respecte și să aprecieze persoanele cu deficiențe sau care provin din grupuri vulnerabile, să le descopere talentele, dar și posibilitățile limitate prin care și le pot exprima.
Întâlnirea de dimineață se desfășoară pe patru etape: salutul, împărtășirea cu ceilalți, activitatea de grup și noutatea zilei.
Deprinderea de a saluta se formează într-o manieră interactivă. Salutul poate fi o strângere de mână sau o îmbrățișare însoțită de formule de salut. Deprinderea de a face complimente și de a mulțumi persoanelor care te-au complimentat(Bună dimineața, copil frumos!; Bună dimineața, fetiță harnică!; Bună dimineața, băiat isteț!). În timpul salutului putem lăuda meseria părinților, calitățile mamei sau putem enumera activități care poluează planeta, pericolele la care ne expunem cân de jucăm cu chibriturile, când ne jucăm în stradă. Împărtășirea cu ceilalți reprezintă un moment special în care copiii își deschis sufletul, și cu sinceritate împărtășesc problemele, grijile, experiențele pe care le au. Acum se ivește ocazia formării deprinderii de socializare, de stabilire a unor relații de acceptare și înțelegere. Schimbul de impresii va permite accentuarea evenimentelor și informațiilor. Prin discuții libere vor afla cum pot proteja natura, reguli de circulație, norme de igienă.
Scopul activității de grup este acela de a asigura coeziunea grupului, de a stabili legături și contacte prin care grupul se poate manifesta creativ. În acest moment al Întâlnirii de dimineațăfiecare membru al grupului participă alături de grup la activități distractive, plăcute, dar încărcate cu un bogat conținut moral-civic. Activitățile de joc educă stăpânirea de sine, dezvoltă spiritul de disciplină. Copiilor li se conturează reprezentări despre bine și rău, despre cinste și necinste, despre muncă și lenevie, despre adevăr și minciună, despre disciplină și indisciplină, li se transmit emoții și sentimente, devin sensibili la acțiuni morale.
Printre beneficiile Întâlnirii de dimineațăputem enumera:
Stabilirea unității colectivului de copii. Preșcolarii simt nevoia de a face parte dintr-un grup. Membrii grupului lucrează împreună, învață unii de la alții, se pot sprijini unul pe altul la nevoie, se stabilește un anumit grad de încredere, de altruism, de respect. Stabilirea unității colectivului de copii se realizează în timp cu răbdare și atenție;
Formarea unor copetențe de comunicare, prin comunicare înțelegându-se stabilirea unor reguli, împărțirea sarcinilor;
Crearea unei atmosfere pozitive în clasă. Activitățile desfășurate la Întâlnirea de dimineață încurajează apropierea, lucrul în echipă, stimulează încrederea, evită conflictele și criticile între colegi;
Dezvoltarea aptitudinilor social – democratice. Întâlnirea de dimineață oferă prilejul unui comportament civic, copilul învață să împartă, să socializeze, să ajute. Copilul nu se mai consideră centrul universului, nu mai este el cel mai important. Atenția se mută de la el la ceilalți, dezvoltându-și sentimente precum toleranța, empatia, acceptarea, deschiderea spre cunoaștere și nu în ultimul rând gândirea critică.Programul instructiv – educativ din grădiniță implică copilul într-un proces de configurare și elaborare a unui stil comportamental care îi permite să se afirme în funcție de competențele sale, învingând treptat obstacole pe care înainte nu le putea depăși.
Cea de-a treia etapă o reprezintă igiena, spălatul și toaleta. Această etapă a rutinelor este strâns legată de stilul de viață, de mediul sănătos în care trăim și ne dasfășurăm activitatea.
Igiena este o ramură a medicinei care elaborează norme de apărare a sănătății oamenilor și forme de aplicare a acestor norme pe baza studierii intredependenței și interacțiunii dintre om și mediul înconjurător, a condițiilor de trai, precum și a relațiilor sociale.
Unitățile de învățământ sunt preocupate permanent de protecția copiilor privind condițiile de igienă necesare apărării, păstrării și promovării stării de sănătate și a prevenirii unor îmbolnăviri.
În cadrul activităților de dezvoltare personală se urmărește dezvoltarea deprinderilor de viață sănătoasă, dezvoltarea deprinderii de ordine și curățenie. De aceea este necesară prelucrarea unor norme simple de igienă:
Spălatul pe mâini de fiecare dată după mersul la toaletă;
Folosirea hârtiei igienice când mergem la toaletă;
Interzicerea scobitului în nas și introducerea degetelor în gură;
Folosirea șervețelelor de hârtie pentru curățarea și suflarea nasului.
Important în dobândireadeprinderilor de igienă, de ordine și curățenie este implicarea părinților și a medicului de familie. Prin activități extracurriculare în parteneriat cu familia și cabinetul medical se evidențiază rolul pe care aceștia îl au în formarea profilului moral al copilului, în formarea unui comportament sanitar activ și responsabil, în valorificarea cunoștințelor de spre corp și sănătate, în vederea respectării regulilor de igienă personală și organizarea unui regim rațional de alimentație.
Educatoarea, prin activitățile planificate, favorizează crearea unui mediu educațional care să motiveze copilul și familia în menținerea sănătății și prevenirea îmbolnăvirilor. Menținerea unei legături permanente între familie, cabinetul medical și comunitatea locală, în vederea realizării unei educații igienico –sanitare corespunzătoare implică grădinița în formarea și dezvoltarea armonioasă sub aspect psiho–fizic a preșcolarilor. Punctual, important în igiena copiilor este responsabilitatea părinților privind: menținerea unghiilor scurte și curate, părul curat, spălat, pieptănat, legat în cozi la fetițele cu părul lung, conștientizarea privind faptul că bretonul prea lung este un pericol pentru ochii. Hainele curate, parfumate discret pot face miracole în socializarea copiilor, în stabilirea grupurilor de joacă și alegerea prietenilor.
Este remarcat faptul că un copil curat refuză să se împrietenească cu unul mai puțin curat. Iar cel din urmă dezvoltă o atitudine de copil respins, nedorit. Toate aceste manifestări au urmări psihologice grave în dezvoltarea copiilor. Îi fac invidioși, retrași, apatici. Stă în puterea noastră, cadre didactice, părinți, comunitate, să rupem aceste bariere și să-i aducem împreună pe copii, într-o lume mai bună.
Respectarea și aplicarea regulilor de igienă are un rol important în prevenirea răcelilor,gripelor sezoniere. Copiii vor fi atenționați în permanență privind: folosirea sticlei cu apă personală; folosirea șervețelelor pentru suflarea nasului, strănut, tuse; spălarea mâinilor cu apă și săpun înainte și după fiecare masă; importanța spălării dinților de două ori pe zi, etc.
Toate aceste norme nu trebuie să fie o povară pentru copil. Apa și săpunul să devină prietenii acestuia, iar educatoarea are un rol important în planificarea unor activități atractive și interactive care să trezească interesul și dorința copilului de a se spăla. Se pot planifica în activitățile liber alese dramatizări, jocuri de rol cu personaje precum Maricica și prietenii ei. Poezia „Dimineața”se poate realiza ca joc de mișcare în tranziție. Recitând și mimând totodată versurile poezieiînvață distrându-se cum ne spălăm pe mâini și pe față. ( „Cu săpun mă spăl/Și cu apă rece,/Peste fațatoată/Mult clăbuc îmi trece./Și ce dacă somnul /Nu vrea ca să plece?/Eu dacă mă spăl,/Sunt vioi cât zece.”)
Gustarea de la grădiniță este foarte important deoarece formează copiilor deprinderi de autoservire, de ordine și curățenie. Învață să-și desfacă ghiozdanul, să-și pregătească masa, să manânce ordonat, fără zgomot, să nu lase firmituri în jurul mesei, să folosească sticluța de apă adusă de acasă, să strângă masa după ce au terminat de mâncat, să nu mănânce resturile căzute pe covor, să le adune și să le ducă la coș, etc.
Este important ca părinții să cunoască rolul unei gustări sănătoase formate din fructe proaspete, legume, sandvișuri, evitându-se snackurile. Pentru stimularea copiilor se organizează diferite activități în care copiii prepară salate de fructe și legume, pe care le consumă.
În timpul gustării copiii cei mici observă comportamentul copiilor mai mari, pe care îi imită, relaționează și învață despre nutriție și alimente sănătoase. Pas cu pas conștientizează de ce este important să se hrănească, cum alimentele îi ajută să crească mari și sănătoși.
În timpul activităților de consiliere cu părinții un loc important este alocat nutriției, alimentelor procesate, programului zilnic al copilului, sănătății și regulilor de igienă. Activitățile planificate se desfășoară sub forma unor dezbateri, discuții libere, referate, activități practice, în care părinții vin cu sugestii, propuneri de activități în folosul copiilor.
Printr-o gestionare atentă și eficientă, tranzițiilecontribuie la menținerea unei atmosfere antrenante, plăcute, armonioase, crește tonusul copiilor și eficiența învățării. Jocurile desfășurate în timpul tranzițiilor care se axează pe întrecere constituie un element deosebit de important pentru deprinderea copiilor de a îndeplini cât mai corect sarcina dată. Astfel, jocurile de mișcare precum: ”Șotronul”, ”Păsărică mută-ți cuibul”, ”Prinde creanga!”, ”Culesul cartofilor”creează prin conținutul și regulile lor, condiții favorabile pentru manifestarea cinstei, a fair-play-ului. Este necesar să se arate că un adevărat câștigător nu trișează, nu înșeală, manifestă atitudine de cooperare, spirit de echipă și de competiție. Se are în vedere alegerea jocurilor care încurajează un comportament pozitiv și care îi face cunoscut copilului modul în care propria sa purtare poate să îi afecteze pe ceilalți. În timpul jocului, dacă un copil supără un alt copil(îl lovește, îl îmbrâncește, râde de neputința lui de a executa o anumită sarcină) este necesară explicarea faptei pentru conștientizarea suferinței provocate celuilalt. În același mod pot fi evidențiate comportamentele pozitive, când prin apropiere afectivă dezvoltăm sentimente de prietenie și acceptare cu cei din jur.
Regulile grupei pot lua forma tranzițiilor. Familiarizarea copiilor într-un mod plăcut, atractiv cu regulile grupei se poate realiza prin folosirea unor versuri ritmate care să conțină aceste reguli.
Exemple:
Vorbim pe un ton liniștit
”Clasa noastră chiar de-i mare/Copiii nu strigă tare/Capul rău ne va durea
Dacă vom urla așa/Deci frumos ne exprimăm/Și liniștea o păstrăm.”
Jocul împreună
Cu colegii mei de grupă/Mie – mi place să mă joc/Toate jucăriile /Noi le așezăm la loc
La masă
La masă noi ne ajezăm/Tot din ghiozdan înfulecăm/Să mâncăm frumos noi știm
Pe jos nu risipim /Și la masă nu vorbim.”
Activitățile opționale
Opționalul este curriculum elaborat în grădiniță, care implică diferite tipuri de activități pe care le propune cadrul didactic în urma discuțiilor cu părinții și mai ales după inventarierea resurselor materiale de care dispune, ținând cont de interesele copiilor și necesitățile comunității locale.
Alegerea opționalelor se poate face atingând următoarele domenii de cunoaștere: Educația pentru drepturile copilului, Democrația pe înțelesul copiilor, Tradiții și obiceiuri locale, Igiena personală, Circulația rutieră.
„Specificul activității din grădiniță și maniera flexibilă de propunere a conținuturilor, prin trasarea doar a unor finalități, permite cadrelor didactice integrarea eventualelor arii de cunoaștere ce adesea fac obiectul opționalelor (informatică, artă, teatru, literatură, dans) în corpul de cunoștințe ale unui sau mai multor domenii de activitate.”(Adina Glava, Cătălin Glava, 2002,p.188).
Programele de opțional trebuie elaborate în așa fel încât să formeze și să consolideze cunoștințe despre specificul zonei, tradiții și obiceiuri, modalități de protejare a naturii, a mediului înconjurător. Odată cu consolidarea acestor deprinderi se dezvoltă sentimente de dragoste față de semeni, de popor, de țară, sentimente de recunoștină, de prietenie.
Programele de opțional elaborate la nivelul Domeniului Om și societate urmăresc:
Identificarea unor elemente de istorie și geografie care definesc portretul spiritual al poporului român (drumeții, investigații, ex – joc);
Cunoașterea și respectarea regulilor de circulație;
Cunoașterea și respectarea normelor de comportare în mijloacele de transport în comun;
Educarea trăsăturilor pozitive de voință și caracter, formarea unei atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți (activități de caritate, voluntariat, implicarea activă în societate, responsabilitate socială);
Formarea și exersarea unor deprinderi de îngrijire și ocrotire a mediului înconjurător în vederea educării unei atitudini pozitive față de acesta(activități de colectare și selectare a gunoiului din jurul grădiniței, activități gospodărești în sala de grupă);
Însușirea unor norme de comportare și conduită la grădiniță, acasă sau pe stradă;
Însușirea unor norme de igienă și securitate personală;
Manifestarea compasiunii față de persoane/ animale aflate în dificultate.
Organizarea și conducerea activităților de dezvoltare personală cu caracter moral-civic necesită timp și tact pedagogic pentru a descoperi în fiecare situație de învățare o latură morală, de a stimula și îndruma formarea conduitei morale prin autoperfecționarea comportamentului moral al fiecărui copil, prin observarea coportamentelor celor din jur și imitarea doar a celor pozitive. Jocurile și activitățile desfășurate în cadrul activităților de dezvoltare personală au la bază relaționarea cu cei din jur, stabilirea unor relații de comunicare, prietenie și înțelegere. Copilul învață să relaționeze și cu alți adulți înafară de membrii familiei, exersând astfel formulele de politețe, deprinderi de coportare civilizată în relațiile sociale. Îmbinarea armonioasă a tuturor tipurilor de jocuri și activități în cadrul activităților de dezvoltare personalăasigură formarea reprezentărilor morale, care se vor concretiza în faptele și acțiunile copilului.
II.2.2. Activități pe domenii experiențiale
Activitățile pe domeniile experiențiale (ADE) sunt experiențe de învățare clasificate pe domenii de cunoaștere interdisciplinare:
DOS (domeniul om și societate): activitatea de educație pentru societate, activitatea practică și elemente de educație casnică;
DLC (domeniul limbă și comunicare): activitatea de educare a limbajului;
DȘ (domeniul științe): activitatea matematică, activitatea de cunoașterea mediului;
DEC (domeniul estetic și creativ): activitatea de educație muzicală, activitatea de ducație plastică și modelaj;
DPM (domeniul psiho – motric): activitatea de educație fizică.
Activitățile pe domenii experiențiale se pot desfășura ca activități integrate (maxim 5/săpt. la nivelul II, maxim 3/săpt. la nivelul I) sau pe discipline, ca activități de sine stătătoare. Formarea conduitei moral – civice se realizează în toate aceste domenii, dar mai ales în cadrul domeniului om și societate.
Activitățile comune prin care se ating obiectivele educației moral – civice sunt planificate de către educatoare respectând obiectivele cadru și de referință ale curriculumului. Conținuturile învățării sunt specifice fiecărui domeniu de cunoaștere și sunt obligatorii pentru toți preșcolarii. Structura activității este fixă, stabilită în funcție de tipul activității și de obiectivul fundamental: comunicare de noi cunoștințe, formare de priceperi și deprinderi, recapitulare și sistematizare, de verificare și de apreciere a rezultatelor sau activități mixte. Au un timp limitat în funcție de nivelul de învățământ. Pentru nivel I (3-5 ani) durata unei activități este de 15 – 25 minute, pentru nivel II (5-6/7 ani) durata unei activități este de 30 – 35 minute.
„Activitățile comune permit achiziția de către copiii a unui ansamblu de produse ale învățării, cunoștințe, priceperi, deprinderi, capacități, atitudini și valori care vor îmbogăți și conținuturile celorlalte activități, sugerându-le teme noi pentru jocuri și activități alese, oferindu-le o bază teoretică pentru desfășurarea mai competentă a activității practice”(Adina Glava, Cătălin Glava, 2002,p. 183).
Formarea reprezentărilor morale despre adevăr, dreptate, cinste, curaj, perseverență, hărnicie, prietenie se realizează prin studierea unor texte literare accesibile copiilor de vârstă preșcolară în cadrul activităților de educarea limbajului și a celor de educație pentru societate. Prin exemplele oferite de textele literare își însușesc normele de comportare civilizată, observă comportamentul personajelor, le aleg pe cele pozitive și le însușesc coportamentele. De la fata moșului deprind hărnicia, de la iedul cu trei capre deprind autonomia, în căsuța din oală întâlnește prietenia și buna înțelegere, învață să fie milostivi și buni cu ceilalți, iar din pățaniile lui Zdreanță învață să nu fure, cel care fură este prins și pedepsit.
Mijoacele de realizare prin care putem desfășura activitățile comune de educație pentru societate sunt: lectura după imagini, povestirea, memorizarea, lectura educatoarei, jocul didactic, convorbirea.
La îndemâna educatoarei este lectura după imagini. Aceast mijloc de realizare dezvoltă capacitățile intelectuale, dezvoltă procesele psihice, exersează și îmbunătățește deprinderile de exprimare corectă, dezvoltă trăiri afective, morale și estetice. Materialul didactic folosit în cadrul acestui mijloc de realizare trebuie să fie vizibil, accesibil, atractiv, să conțină informațiile pe care educatoarea dorește să le extragă de la copii. Se pot lămuri probleme morale precum securitatea pe drumurile publice, alimentația sănătoasă, să nu ne jucăm cu chibriturile, impactul poluării asupra viețuitoarelor pământului. Prin analizarea, descrierea și interpretarea imaginilor se desprind concluziile care formează un bagaj de noi cunoștințe pe care copii le asimilează și le folosesc atunci când se ivește ocazia.
Povestirea este modalitatea cea mai des întâlnită și folosită deoarece satisface nevoia de cunoaștere, oferă un prilej de comunicare și de transmitere de noi cunoștințe morale. Cele trei tipuri de povestire: povestirea educatoarei, povestirea copiilor și repovestirea urmărește descoperirea trăsăturilor morale, comportamentele personajelor, relațiile ce se stabilesc între personaje. În cadrul activităților de povestire educatoarea folosește mai multe procedee pentru fixarea cunoștințelor moral – civice: mimarea unor gesturi reprezentative, dramatizarea poveștirii, redarea prin desen a unui personaj, stabilirea unor asemănări/ deosebiri între personaje, schimbarea finalului, prin creareaunui final fericit (ursul nu-și pierde coada deoarece vulpea împarte cu el peștele dăruit de țăran).
Memorizarea poeziilor pentru copii au o valoare educativă deosebită. Citindu-le sau învățându-i pe copii poezii de Vasile Alecsandri, George Coșbuc, Octavian Goga, Dimitrie Bolintineanu le facem cunoscute faptele de vitejie ale ostașilor români, idealul lor de dreptate și libertate, le trezim sentimente de admirație față de eroii neamului, le facem cunoscute evenimentele importante din istoria poporului nostru, îl cunosc pe Ștefan cel Mare și pe mama sa, fac cunoștință cu vitejia lui Mircea cel Bătrân și cu dreptatea lui Țepeș. Redarea în sala de grupă a unor melodii patriotice are un impact emoțional mare, deoarece copiilor le place: Treceți batalioane române Carpații, Hora Unirii, Pui de lei, Hai să-ntindem hora mare, atât să le asculte cât să le și danseze.
Formarea reprezentărilor și sentimentelor patriotice este cu atât mai bine definită atunci când copiii confecționează stegulețe, insigne, felicitări cu ocazia zilei de 1 Decembrie, 24 Ianuarie, Ziua Eroilor, pe care le dăriuesc părinților sau sătenilor și care îi ajută să trăiască cu mai multă intensitate atmosfera acestor evenimente, chiar dacă nu reușesc să înțeleagă, în totalitate, sensul lor. Prin poeziile Otiliei Cazimir și ale Elenei Faragocopiii descoperă informații despre viața animalelor și a plantelor, învață să respecte atât oamenii cât și animalele, învață să fie ordonați, curați, disciplinați, atenți, învață să se spele, învață să protejeze ființele fără apărare. Confecționarea machetelor, siluetelor de animale, șabloanelor pe care le pot folosi în redarea conținutului poeziei aprofundează conținuturile morale și înlesnesc formarea conduitei morale.
Jocul didactic este mijlocul de realizarecare oferă ocazia consolidării unor cunoștințe morale, educă trăsăturile morale de voință și caracter, formează atitudini pozitive față de sine și față de cei din jur. Jocul didactic influențează dezvoltarea personalității copilului, dezvoltă creativitatea, spiritul de observație. Utilizând jocul didactic se dă libertate gândirii și acțiunii, se dă încredere în puterile fiecăruia, se combate timititatea și se potolește impertinența.
Jucându-se copiii conștientizează importanța utilizării obiectelor de toaletă, se familiarizează cu drepturile și îndatoririle copilului, își formează deprinderi de comportare civilizată pe stradă, în mijloacele de transport, în familie sau în sala de grupă.
Convorbirea este activitatea prin care copiii își exprimă liber ideile, părerile, sentimentele morale, folosesc cuvinte din vocabularul lor sau pe care le-au învățat în cadrul activităților cu conținut moral.
Convorbirea morală presupune concentrarea atenției pentru a înțelege subiectul discuției, efectuarea analizei și sintezei pentru a activa gândirea, consolidarea reprezentărilor științifice și morale, formarea sentimentelor și atitudinilor morale care le permit susținerea unui dialog deschis, formularea unor întrebări și răspunsuri pe marginea unui subiect dat.
Convorbirea morală creează cadrul propice exersării deprinderilor de comportament corect în societate, se consolidează calități morale precum: politețea, răbdarea, curajul, prietenia, învață să asculte până la capăt ceea ce au de spus partenerii de discuție, apoi intervin cu întrebări pentru lămurirea situației. Acest tip de activitate este un bun prilej de a vindeca copiii de timiditatea și de frica de a vorbi în fața unui adult, în fața clasei. Printre subiectele de discuție putem aminti efectul televizorului asupra sănătății copilului, pericolul la care ne expunem când consumăm alimente procesate, cum protejăm natura de factorii poluanți, cum putem economisi energia și nu în ultimul rând importanța pădurilor în viața omului.
Convorbirea morală este folosită în special la grupa mare, dar și copiii din grupa mijlocie și chiar grupa mică participă la discuție argumentând la nivelul gândirii lor mesajul moral al conversației.
Educația moral – civică este un proces continuu care se realizează bazându-se pe un set de metode și procedee tradiționaleprintre care amintim:lectura după imagini, povestirea, memorizarea, lectura educatoarei, jocul didactic, convorbirea, dar și metode activ participative care formează cetățenii viitorului, ușor adaptabili la solicitările sociale și psihologice ale societății.
Metodele moderne vizează copilul, activitatea acestuia, ce poate el să facă prin puterea lui, cât poate el să facă raportat la nivelul particularităților de vârstă, la nivelul pregătirii și potențialului fizic al acestuia. Urmărește autoinstruirea, formarea unor deprinderi de lucru prin oferirea unor situații de aplicare practică a cunoștințelor teoretice.
Utilizarea metodelor activ – participative care implică copilul în activitate, îl motivează, îi oferă exemple demne de urmat în aplicarea normelor de conduită morală. Printre metodele moderne putem aminti: brainstormingul, ciorchinele, cubul, metoda pălăriilor.
Exemplu:
”Strada, prieten sau dușman!”– metoda pălăriilor
Pălăria albă – informează
”Ce este strada. ”, „Care sunt semnele și regulile de circulație pe care trebuie să le cunoaștem. ”, „Unde ne putem juca”
Pălăria roșie – spune ce simți
”Ce crezi că se poate îmtâmpla dacă nu respectăm legile străzii?”
Pălăria verde – optimiștii
”Ne arată pe unde putem circula, cum să ne ferim de pericole, ne indică locurile de joacă. ”
Pălăria galbenă – sensibilii
”Necesitatea respectării regulilor de circulație și a locurilor de joacă indicate. ”
Pălăria neagră – creativii
”Cum pot fi pedepsiți cei care nu respectă regulile de circulație și locurile de joacă indicate. ”
Pălăria albastră –
”Aplanează conflictele, ia decizia finală. ”
Descrierea metodei
Se împart preșcolarii în 5 grupe, fiecare grupă are în mapa de lucru materiale informative (imagini, jetoane, pliante,reviste, enciclopedi)privind sarcina de lucru pe care trebuie să o rezolve, să o dezvolte și să o prezinte în fața clasei. După un timp de lucru de 5 – 8 minute fiecare pălărie își expune observațiile, părerile, sugestiile prin afișarea la flanelograf, în fața clasei, a imaginilor sugestive care să le susțină prezentarea. La finalul activității se extrag ideile principale și se confecționează un poster cu imaginile prezentate pentru fixarea conținutului în bagajul de cunoștințe al fiecărui copil.
Este util de precizat că activitatea pe domenii experiențiale își pierde statutul de activitate de sine stătătoare și se încadrează într-un proces unitar, în care se păstrează doar scopul activității. În activitatea integrată ne interesează să ne atingem scopul propus prin metode de învățare și forme de organizare diverse care rup granițele învățământului tradițional.
Formarea conduitei moral –civice prin activitățile integrate presupune selectarea conținuturilor specifice și includerea lor în toate domeniile de cunoștere, oferindu-le copiilor ocazia de a comunica informații și noțiuni morale, de a coopera, de a stabili relații, de a-și împărtăși idei, sentimente ori de câte ori se ivește ocazia.
În învățământul preșcolar, în funcție de durata și de elementele de conținut, activitățile integratesunt de patru tipuri:
Activitatea integrată care înclude toate activitățile din programul unei zile și care se desfășoară pe parcursul întregii zile;
Activitatea integrată care înclude activitățile liber alese și activitățile pe domenii experiențiale din ziua respectivă;
Exemplu:
Trăsături de voință și caracter – Hărnicia
DOS + ALA I
DOS: Educație pentru societate – Fata babei și fata moșneagului de Ion Creangă – lectura educatoarei.
ALA I: Construcții: Construim din cuburi casa moșului
Bibliotecă: Lăudăm faptele bune făcute de fata moșului.
Artă: Drumul hărniciei – machetă (Căutăm, decupăm și lipim pe suportul de lucru faptele bune pe care le-a făcut fata moșneagului)
Activitatea integrată care înclude activitățile pe domenii experiențiale dintr-o zi (Domeniul limbă și comunicare + Domeniul om și societate, Domeniul estetic și creatic + Domeniul om și societate);
Exemplu:
Trăsături de voință și caracter – Prietenia, buna înțelegere
DOS + DLC
DLC: Mărul de Vladimir Suteev – lectura educatoarei
DOS: Educație pentru societate – evidențierea sentimentelor de prietenie și înțelegere – conversație. Fixarea cunoștințelor în cadrul activității de educație pentru societate se realizează prin activități liber alese. În cadrul centrului Artă colorează imaginii din poveste, în cadrul centrului Joc de rol redau conținutul poveștii pe roluri, evidențiind înțelegerea dintre personaje. În cadrul centrului Joc de masă caută personaje îndrăgite care dezvoltă sentimentele de prietenie față de oameni și animale.
Activitatea integrată în care activitatea de bază este un anumit tip de ADE din ziua respectivă, în care sunt incluse elemente din mai multe domenii experiențiale, indiferent de programul zilei.
Avantajele activității integrate prin prisma educației moral – civice sunt multiple:
dobândește cunoștințe morale fără un efort maxim de învățare;
stabilește legături între noțiunile expuse de educatoare și viața reală;
oferă posibilități variate de a îndeplini sarcini morale;
sarcinile morale sunt centrate pe copil. Copilul caută soluții, apoi ia decizii, dezbate deciziile în cadrul grupului, stabilindu-le pe cele mai favorabile;
utilizează o multitudine de modalități prin care rezolvă sarcina morală;
prin materialele didactice folosite își dezvoltă creativitatea, stimulează gândirea critică și spiritul de observație.
Dezavantajele activității integrate prin prisma educației moral – civice privesc timpul mare destinat planificării și confecționării materialelor didactice și deranjul (zgomotul) care se produce în clasă datorită lucrului concomitent în centre de interes, dorința copiilor de a comunica în cadrul grupului de lucru și trecerea unor copii la un alt centru de lucru fără ca sarcina să fie integral rezolvată. Ultimul dezavantaj de poate elimina prin stimularea copiilor cu ecusoane, buline, steluțe destinate fiecărui centru, pe care le primesc când au terminat de rezolvat sarcina de lucru.
Cum conduita moral –civică trebuie să se realizeze cât mai natural, activitățile integrate dau un plus de valoare cunoștințelor morale regăsindu-le în fiecare etapă de dezvoltare, în fiecare sarcină de învățare. Conduita morală este dobândită lejer și coerent în procesul de învățare, punând accent pe exemplele date de educatoare, de colegi și partenerii educaționali.
Activitatea de educație pentru societate are un caracter practic – aplicativ, de aceea este necesară folosirea tuturor formelor de activitate (individual, pe grupe, în perechi, frontal). Acestea asigură abordări diferențiate și flexibile, permit o îndrumare cât mai personalizată a fiecărui copil și o învățare durabilă.
II.2.3. Activități liber alese
Jocul este un prim și fundamental izvor al dezvoltării personalității umane. Activitatea de joc reprezintă un ansamblu complex de acte, operații și acțiuni centrate în jurul temei principale și care se scurge secvențial; este o stare de captivație totală și de abandon față de presiunile din afară, de bucurie reală și plăcere, de angajare într-o lume imaginară a energiilor și a încordărilor proprii.
După Dicționarul Explicativ al Limbii Române, noțiunile de „joc”și „a se juca”, au multiple sensuri. Astfel, cuvântul „joc”desemnează acțiunea de a se juca,a-și petrece timpul distrându-se cu diferite jocuri sau jucării. Ideea de „joc”, reprezintă, în sens pozitiv a îndrăzni, a lupta, a te lăsa ademenit de această activitate. „A te juca”înseamnă să te confrunți cu tine însuți, cu ceilalți, cu mediul. Jocul reprezintă un ansamblu de acțiuni și operațiuni care urmăresc obiective de pregătire intelectuală, tehnică, morală și fizică a copilului. În cadrul activităților ludice sunt puse în evidență particularitățile fizice și psihice ale fiecărei persoane.
Cu timpul, cuvântul joc a început să se extindă asupra unei largi sfere de acțiuni umane care, pe de o parte, nu presupune o muncă grea, iar pe de altă parte, oferă oamenilor veselie și satisfacție.
În prezent, se consideră că jocul reprezintă tipul fundamental de activitate a copilului și, în același timp, mijloc de instruire și educație prin care copilul se dezvoltă fizic, intelectual și social, de aceeași importanță ca și activitățile de învățare și muncă.
Ursula Șchiopu enunță: „Jocul este un fenomen tranzitoriu ce exprimă trăirile și conduita copilului. Jocul creează utilități sociale doar prin faptul că stimulează tonusul, antrenarea și participarea omului. La acestea se adaugă faptul că antrenarea psihomotorie foarte activă ce are loc în joc contribuie la dezvoltarea fizică generală[…] fapt ce face ca jocul să aibă funcții formative și sociale”(Ursula Șchiopu,1970, p 200).
Jocul devine o importantă metodă de învățare, de memorare, de comunicare, de socializare, care-i permite copilului să intre în contact cu lumea exterioară, reprezentată atât de semenii lui, cât și de obiectele care-l înconjoară. Jocul este o metodă cu un mare potențial de formare și de dezvoltare a personalității complete (corp- rațiune- suflet). Dacă adultul se afirmă prin intermediul activității pe care o desfășoară, copilul nu poate să se afirme decât prin joc, iar la o vârstă mai mare prin activitatea școlară.
Jocul este strâns legat de creșterea copilului. Încă de mic se joacă singur, în lumea creată de el, cu obiecte preferate. Însă pe măsură ce crește jocul liber este înlocuit cu jocul structurat, jocul cu reguli, atât în familie, cât și la grădiniță.
Când spunemjoc liber ne referim la acțiunea sau activitatea desfășurată de bună voie, nelimitată de timp sau spațiu, după reguli stabilite sau acceptate de jucător, care îi aduce acestuia un moment de bucurie, de relaxare, de plăcere. În activitățile desfășurate la grădiniță jocul liber ales este creat de copil în centrele de interes. Aici copilul hotărăște cum se jocă, ce jucării folosește în joaca lui și pe cine acceptă ca partener de joc.
Jocul liber poate să facă dezordine în sala de grupă, deoarece materialele sunt mutate dintr-un centru de interes în alt centru. Sarcina moral – civică fiind de a ordona materialele cu care s-au jucat și de a restabili ordinea în jucării. Un alt dezavantaj forfota pe care o fac copiii când se joacă, discuțiile aprinse care apar în timpul jocului, chiar unele situații conflictuale. Cu această ocazie copiii se cunosc unii pe alții, își stabilesc liderii, își află preferințele, se consolidează prietenii. Prin joc, pe lângă dezvoltarea capacității și atitudinii de învățare copiii intracționează, își exprimă emoțiile, își lămuresc neclarități privind unele probleme.
Jocurile și activitățile liber alese satisfac interesele copiilor, îi îndrumă spre cunoaștere și dezvoltare, le reactualizează cunoștințele dobândite anterior și îi învață să acumuleze noi informații, să-și formeze propria părere despre anumite observații, experimente, le stimulează creativitatea și gândirea critică. În cadrul jocurilor liber alese se lasă deschisă posibilitatea consolidării unor norme morale. Copiii transpun în jocul lor conduite ale adulților, se apreciază între ei, imitâmd comportamentul evaluativ al acestora.
Chiar dacă este numită”activitate liber aleasă”nu este o activitate întâmplătoare, este o activitate riguros planificată în așa fel încât copiii să nu simtă influența educatoarei, decât dacă o acceptă ca partener de joc. Rolul educatoarei este de a amenaja „spațiile de joacă”astfel încât copiii să fie atrași de materialele expuse și antrenați în activitatea propusă.
”Jocurile și activitățile didactice alese sunt cele pe care copiii și le aleg și îi ajută pe aceștia să socializeze în mod progresiv și să se inițieze în cunoașterea lumii fizice, a mediului social și cultural căruia îi aparține. „(Curriculumpentru învățământul preșcolar, 2008, p. 19)
Jocurile și activitățile liber alese se desfășoară pe grupuri mici, în perechi sau individual. Pe parcursul unei zile găsim toate formele de organizare ale jocului deoarece jocurile și activitățile liber alese se desfășoară pe trei etape:
Etapa I – dimineața înainte de activitățile pe domenii experiențiale;
Etapa a II -a – înainte de plecarea copiilor acasă sau servirea mesei de prânz, în cazul grădinițelor cu program prelungit;
Etapa a III -a – după programul de somn și relaxare, înainte de plecarea copiilor acasă.
În cadrul activităților liber alese copilul învăță:
Să ia decizii, să aleagă ce joc i se potrivește, când și cu cine se joacă;
Să își asume responsabilitatea deciziei luate – „Astăzi mă joc cu mașinuța de poliție deoarece vreau să-i învăț pe Ionuț și pe Vasile cum se circulă corect pe stradă. ”;
Să aibă încredere în propriile forțe;
Să stabilească, în cadrul jocului, relații de cooperare, colaborare, respect, negociere, acceptare, prietenie, toleranță;
Să-și cunoască propriile limite și să încerce să le depășească prin cercetarea și experimentarea unor activități noi, să-și dezvolte creativitatea;
Să comunice în cadrul grupului, dezvoltând sentimente de solidaritate față de colegii cu nevoi speciale, să manifeste respect și acceptare față de colegii din alte confesiuni religioase, etnii, condiții sociale.
Jocul liber ales este cu atât mai reușit cu cât mediul educațional este mai corect conceput. Mediul educațional trebuie dotat cu materiale utile, în cantități rezonabile și cu o valoare educativă precisă, astfel copiii vor fi stimulați și îndrumați să-și aleagă jocul care îi reprezintă.
În sala de grupă se organizează spațiul educațional pe centre de interes (sectoare sau arii de stimulare):Bibliotecă, Artă, Științe, Joc de rol, Joc de masă, Construcții, Nisip și apă
ținând cont de resursele materiale de care dispune unitatea de învâțământ, de dimensiunea spațiului și de nivelul de vârstă al copiilor. Materialele care se regăsesc în centrele de interes sunt în strânsă legătură cu tema proiectului aflat în derulare. Foarte importantă este prezența adulților în sala de grupă. Aceștia pot supraveghea, ajuta, îndruma copiii în activitățile desfășurate. Materialele nu vor abunda, vor fi suficiente să satisfacă nevoile copiilor, dar nu foarte multe să le distragă atenția de la tema propusă spre studiu.
Evidențierea formării conduitei moral – civice în centrele de interes
Bibliotecă
Chiar dacă este un centru specific educării limbajului, centrul Bibliotecă contribuie la dezvoltarea abilității de interacțiune cu copiii, la socializare, promovează sănătatea și igiena personală, stimulează curiozitatea, inițiativa, creativitatea și consecvența în activitate, îmbogățește percepția asupra lumii înconjurătoare.
Centrul tematic Bibliotecăeste dotat cu covor, perne, scaune, masă de scris, creioane, carioci, litere decupate, ziare vechi, șabloane, cărți. Materialele trebuie să fie suficient de mari să poată fi manipulate, să fie așezate la îndemâna copiilor, în locuri ușor accesibile.
În timpul activităților din cadrul acestui sector preșcolarii învață:
să confecționeze pliante, anunțuri, afișe pro- contra poluării, distrugerii naturii, tăierii abuzive a arborilor, abuzul animalelor, stop alimentelor procesate;
Urmărindimaginile din reviste, cărți de povești, planșe didacticevor povesti cum putem ajuta animalele iarna, cum putem ajuta animalele bolnave sau rănite;
vor crea povești cu și despre regulile de circulație, pericolele la care ne expunem când nu le respectăm.
Folosind șabloane, litere decupate, scrierea după model pe tastatura calculatorului vor confecționa Cartea naturii, Cartea de bucate, Cartea prieteniei etc.
Științe
Pe lângă dezvoltarea gândirii logice, înțelegerea relațiilor dintre obiecte și fenomene, capacitatea de a rezolva probleme în cadrul centrului tematic Științe își face loc și dezvoltarea abilităților de interacțiune, practicarea comportamentelor prosociale, respectarea regulilor de securitate personală. Vor învăța să-și aștepte rândul la materiale, să respecte deciziile și regulile grupului, vor deprinde ordinea și disciplina strângând piesele și materialele cu care au lucrat menținând curățenia la centrul tematic.
Prin exerciții de observare și experimentare vor învăța să îngrijească plantele, să ocrotească animalele, vor stabili legături afective cu animalele pe care le îngrijesc, vor recunoaște importanța omului în viața animalelor și a plantelor, vor răspunde la întrebările ”Ce se întâmplă dacă nu udăm florile?”, ”Ce se întâmplă dacă nu hrănim animalele domestice?”, ”Ce se întâmplă dacă tăiem arborii?”.
Pentru a atinge obiectivele stabilite în acest centru educatoarea se bazează pe următoarele materiale:
materiale din natură: ghinde, semințe, coji de nucă, frunze, legume, ceriale, insecte;
jucării din plastic: animale, păsări, insecte, mașini, păpuși;
animale vii: iepuri, păsări, pești;
diverse: oglinzi, cărbuni, magneți, baterii, termometre, recipiente din plastic;
flori de apartament, plante semănate/ plantate de copii;
materiale ilustrative: enciclopedii, planșe, atlase, pliante, jetoane.
Artă
Specific centrului Artă este dezvoltarea socio-emoțională. În cadrul acestui centru se urmărește satisfacția lucrului împlinit, respectul față de muncă și rezultatul muncii, creativitatea, spiritul de inițiativă.
Copiii realizează jucării pe care le pot lua acasă, vor învăța să-și ajute colegii mai mici care nu pot realiza jucăria dorită, vor învăța să recondiționeze jucării vechi, să recicleze materiale, vor împărții materialele cu colegii, își vor aștepta rândul, vor menține ordinea și curățenia la centrul de lucru.
Materialele folosite sunt din cele mai diverse: hârtie albă și colorată, culori, creioane, acuarele, foarfece, lipici, plastilină, apă, căni, pahare și farfurii din plastic, materiale textile, sfoară, sârmă, bețe. Prin folosirea diferitelor tehnici de lucru de confecționează felicitări, steaguri, ecusoane, simboluri naționale, elemente specifice sărbătorilor naționale, religioase sau laice. Educatoarea încurajează originalitatea, dar totuși oferă modele și tipare pe care copiii le pot folosi, pentru ca aceștia să aibă o idee, un punct de sprijin, deoarece se află la vârsta când experiențele sunt minime iar imaginația și creativitatea în dezvoltare.
Jocul de rol
Jocul de rol reprezintă teritoriul unde dezvoltarea socioemoțională este în prim plan. Aici copiii imită prin joc comportamentul adulților, se joacă ”De-a mama”, ”De-a tata”, ”De-a doamna educatoare”, ”De-a doctorul”. Dau viață unor personaje îndrăgite. Prindramatizaredescoperă trăsăturile pozitive/negative de voință și caracter (vulpea este vicleană și rea, puișorul este neascultător și prostuț, moș Ion Roată este înțelept), prin puterea exemplului încurajează manifestările pozitive și le descurajează pe cele negativeîn povești precum Alba – ca – zăpada, Iedul cu trei capre, Maricica, Scufița roșie. Prin dramatizarea unor povești și poveștiri istorice se desprinde sentimentul de dragoste față de patrie și popor, față de pământul natal, față de frumusețile patriei, se apreciază și se respectă eroii neamului, se evidențiazăcurajul, spiritul de sacrificiu și perseverența.
Urmărind atent faptele eroilor preferați își propun să fie ca ei, adoptând comportamentul acestora. În timpul activității de joc de rol se organizează serbarea unor zile de naștere pentru a evidenția sentimentul de dragoste față de colegi. Integrați într-un decor adecvat, folosind costume specifice rolurilor, dar și gestica, mimica, pantomimica participă activ la formarea unei conduite moral civice. Lucrând sistematic în acest centru se integrează în viața grupului din care fac parte, învață să-și asculte colegii cu care împart rolurile, își stăpânesc emoțiile și se tratează de timiditate.
Construcții, Nisip și apă
În aceste centre se îmbină dezvoltarea socio-emoțională cu creativitatea și perseverența. Folosind materiale de la aceste centre (cuburi, lemne, vase și unelte, materiale din natură) învață noțiuni științifice, dar își formează și o atitudine pozitivă față de propria lor activitate, față de produsul muncii lor, dar învață să respecte și munca celorlalți, reguli de comportament în cadrul grupului.
II. 3. Metode și procedee de educație moral – civică în grădiniță
În toate domeniile de cunoaștere se regăsesc situații educative specifice foemării conduitei morale. Educatoarea alege, în funcție de nivelul de vârstă și dezvoltare al copilului, să folosească un set de metode și procedee pe care le integrează în strategii analogice, inductive, deductive, algoritmice.
Copilul aflat în permanență într-o relație morală este influențat de mediul social în care își stabilește relațiile. Dacă influențele sunt negative atunci strategia didactică tinde să înlăture factorii nefavorabili, iar dacă influențele sunt pozitive strategia didactică le valorifică, desfășurând sistematic și organizat activități care formează și întăresc conduita morală.
Scopul și sarcinile educației moral-civice se realizează, folosindu-se metode și procedee adecvate în diferitele forme de organizare a activitățilorinstructiv-educative din grădiniță și respectarea principiilor educației moral-civice.
Pe lângă metodele generale de predare-învățare, există și metode specifice educației moral-civice, acestea fiind utilizate pentru formarea comportamentului moral al preșcolarilor, cât și pentru formarea conștiinței morale a acestora.
Principalele metode ale educației moral-civice folosite în învățămîntul preșcolar sunt: exemplul, exercițiul, convingerea, aprobarea și dezaprobarea.
Exemplulreprezintă cea mai directă cale care influențează comportamentul copilului de vârstă preșcolară. Exemplul este o formă de demonstrare concretă a modului în care trebuie să se procedeze în anumite împrejurări, folosită în mod curent de toți cei care se ocupă de educarea morală a copilului. La vârsta preșcolară „modelul este imitat și preluat aidoma, fără nici un fel de prelucrare și filtrare internă”. ”(Ioan Nicola, Domnica Farcaș, 1997, p. 34).
Valoarea educativă a exemplului la vârsta preșcolară este determinată de caracterul concret și intuitiv al gândirii copiilor preșcolari, de tendința lor spre imitație, de încrederea pe care o au față de adulți, de ușurința cu care acceptă părerile și sugestiile lor. Tocmai de aceea preșcolarii sunt sensibili față de influența celor mari, se străduiesc să urmeze exemplul lor, considerându-l model.
Preșcolarii din grupele mică și mijlocie disting cu greu exemplele pozitive de cele negative și astfel ei aplică în propria lor comportare tot ce văd la adulți, și bun, și rău. Atitudinea lor critică față de faptele oamenilor este mai slab dezvoltată. De aceea obligația cadrului didactic și a părinților cu privire la exemplul pe care-l oferă este foarte mare. De altfel, din experiența practică este cunoscut faptul că, copiii acționează nu numai în sensul sfaturilor date de părinți, ci reproduc gesturile, atitudinile, modul lor de a gândi, de a aprecia, de a vorbi și chiar de a se îmbrăca.
Desfășurând un joc de rol „De-a gospodina”în cadrul grupei, se poate observa că atitudinea educatoarei, blândețea sau asprimea ei, indulgența sau severitatea, dragostea ei față de copii sau indiferența ei se reflectă surprinzător în comportarea copiilor. De multe ori expresiile, gesturile adultului sunt reproduse în diverse împrejurări de viață. Uneori, copiii se adresează celorlalți: „Nu am timp!”, „Nu pot!”, „Am mult de lucru!”,„Lasă-mă în pace!”în același mod în care li se adresează și părinții grăbiți să termine o discuție.
Metoda exemplului constă în influențarea conștiinței copiilor prin prezentarea unor acțiuni sau fapte cu caracter moral. Exemplele pot fi directe sau indirecte, în funcție de sursa modelului. Exemplele directe sunt oferite de persoanele din preajma copilului: părinți, colegi, educatoare, iar exemplele indirecte sunt prezentate copiilor prin descrierea unor fapte, acțiuni morale exercitate de o persoană reală sau imaginară. Această metodă este un izvor de impresii care acționează treptat asupra conștiinței copilului, influențând comportamentul lui de mai târziu.
Pentru a asigura eficiența metodei exemplului, educatoarea trebuie să aibă ea însăși calități morale, să fie ea însăși un model de comportare în toate împrejurările.
Exemplul pozitiv constituie o metodă eficientă de bază în educația morală a preșcolarilor, datorită accesibilității lui.
Exercițiulare o pondere la felde mare în influența copiilor preșcolari ca și exemplul. Dacă exemplul acționează în mod direct asupra conștiinței, și prin intermediul acesteia asupra conduitei, exercițiul acționează în primul rând asupra comportării. Această metodă ”constă în executarea sistematică a unor fapte și acțiuni relativ identice, cu scopul formării deprinderilor și obișnuințelor de comportare morală, al elaborării și stabilizării trăsăturilor de voință și caracter implicate în atitudinea și conduita morală a copilului. ”(Ioan Nicola, Domnica Farcaș, 1997, p. 36). Exercițiul, ca metodă a educației morale, constă în repetarea în practica zilnică de către copil a diferitelor acțiuni, în vederea formării unor deprinderi și obișnuințe.
Formarea deprinderilor are la bază elaborarea unui sistem de reflexe condiționate. Menținerea deprinderilor presupune fixarea lor cât mai temeinică, prin repetare, consolidarea legăturilor temporare. De exemplu, formarea deprinderii de a saluta se realizează în cadrul activităților integrate, și nu numai, ce debutează cu întâlnirea de dimineață, unde copiii au posibilitatea de a se saluta, de a se prezenta unii pe alții, folosind diferite metode și jocuri.
Exercițiile se pot organiza sub mai multe forme, în funcție de cadrul și condițiile în care se desfășoară, și anume: exerciții în legătură cu anumite acțiuni implicate în viața cotidiană, exerciții în legătură cu formarea unor deprinderi de muncă, exerciții desfășurate în cadrul jocurilor. Aceste exerciții au o valoare deosebită, deoarece ele contribuie la realizarea unei oarecare independență față de adult și își câștigă încrederea în forțele lui proprii.
Pentru ca această metodă să fie într-adevăr eficientă, trebuie respectate câteva cerințe, și anume: asigurarea unor condiții și forme cât mai variate de repetare a unor acțiuni, dozarea corespunzătoare a numărului de repetări în funcție de particularitățile de vârstă și individuale, organizarea acestor repetări în condiții cât mai apropiate de viața reală și folosirea unor procedee de joc prin intermediul cărora exercițiul să devină cât mai atractiv și accesibil copiilor.
Metoda convingerii este folosită de către educatoare pentru a-i ajuta pe copii să-și înțeleagă sensul și importanța propriilor fapte sau ale altora, să distingă ceea ce este bine de ceea ce este rău și treptat să-și dezvolte capacitatea individuală de apreciere și autopreciere a comportamentelor morale. Această metodă nu este specifică învățământului preșcolar, deoarece ea face apel la înțelegere, la conștiință. Ea poate fi aplicată însă la grupa mare, în educația morală, în combinație cu metode mai concrete, ca exemplul sau exercițiul.
Principalele forme pe care le poate îmbrăca metoda convingerii în activitățile cu copiii preșcolari sunt: explicația sau lămurirea, convorbirile, discuțiile ocazionale.
Explicațiasau lămurirea însoțește în genere atât demonstrarea unor deprinderi de comportare, cât și prezentarea unor exemple directe sau indirecte. În cadrul explicației, cadrul didactic poate transmite copiilor unor cunoștințe cu privire la cerințele ce se formulează față de comportamentul lor, poate să sublinieze necesitatea acestor cerințe sau poate să indice modul în care trebuie să se procedeze, dând, totodată, motivările necesare. Atunci când educatoarea foloseșe explicația, trebuie să respecte câteva condiții, și anume: explicațiile să fie scurte și clare, evitând excesul de verbalism, să se bazeze pe experiența de viață a copiilor, să fie concretizate pe cât posibil.
Convorbirile organizate și discuțiile individuale ocazionale influențează, de asemenea, conștiința și conduita preșcolarilor. Convorbiri pe o temă educativă se organizează cu foarte multă grijă la vârsta preșcolară, deoarece conținutul lor este destul de abstract.
Discuțiile individuale pe care educatoarea le poartă cu diferiți copii, prelejuite de unele abateri ale acestora, sunt cu adevărat eficiente atunci când trezesc încrederea copiilor în educatoarea lor, când provoacă sentimentul de rușine, de regret și mai ales dorința de a îndrepta faptele.
Aprobareaeste o metodă foarte importantă dacă este folosită corect și ia forma unei aprecieri avantajoase. Are valoare de întărire pozitivă a comportamentelor dezirabile, de stimulare a acestora. Ea subliniază concordanța dintre conduita copilului și normele morale. Trebuie spus însă că, uneori se manifestă o ușoară tendință de exagerare în utilizarea acestei metode: din dorința de a stimulapermanent copilul, de a-l încuraja, chiar și atunci când greșește (mai cu seamă când este vorba de o greșeală în plan cognitiv) aprecierea se face prin aprobare în formule de genul „Foarte bine, foarte frumos doar că… ”. Acest mod de formulare a aprecierii poate fi înțeles în nuanțele sale la vârste mai mari decât cea preșcolară. Pentru copil acum contează partea pozitivă, nesesizând nuanțele formulării; ori se poate ajunge la întărirea unor deprinderi greșite, a unor comportamente neconcordante cu normele.
Dezaprobareaconstă în aprecierea negativă a unor fapte, comportări ale copilului, care nu sunt în concordanță cu normele sau regulile stabilite. În anumite cazuri, dezaprobarea poate să ia forma de constrângere. Folosită în exces poate avea efecte negative, dar în aceeași măsură poate dăuna și neglijarea ei. Valoarea acestor metode se sprijină pe faptul că ele vizează într-o mare măsură afectivitatea copilului, încrederea și dragostea pe care el o manifestă față de adultul care face asemenea aprecieri.
În concluzie, aprobarea și dezaprobarea au rolul de a întări anumite manifestări din comportamentul copiilor, sau dimpotrivă, de a le elimina.
Toate aceste metode aplicate în corelație cu diverse conținuturi și în contextul diferitelor tipuri de activități au efecte concrete asupra comportamentului copiilor, asupra evoluției personalității lor. Metodele de educație morală nu se aplică separat, deoarece sunt mai eficiente atunci când sunt combinate.
II. 4. Rolul familiei și al grădiniței în formarea conduitei moral-civice la preșcolari
Familia este principalul factor educativ care influențează dezvoltarea moral – civică a copilului. Familia este „forma socială de bază, întemeiată prin căsătorie, și care constă din soț, soție și descendenții acestora. „(DEX 1998).
Funcțiile familiei:
Biologice și igienico – sanitare– părinții își asumă responsabilitatea de a naște, crește și educa copii. De mic copilul învață să se spele pe dinți, pe mâini, pe cap; să spele fructele pe care le consumă; să dobândească cunoștințe și deprinderi igienice care să pună bazele unei creșteri armonioase fizice, intelectuale și morale.
Economică – asigură hrana și condițiile necesare unui trai decent. Tata și mama lucrează pentru bunăstarea familiei, iar copiii învață să respecte munca și să prețuiască bunurile din jur participând la activitățile casnice: fac curat la jucării, strâng hăinuțele personale, mențin ordinea în cameră;
Socializare – integrarea în societate, transmiterea valorilor moral – civice, exemple de comportament corect în diferite situații de viață: în vizită, la restaurant, la teatru, în parcul de joacă, în mijloacele de transport etc.
Etico –juridică – învață să respecte legea, să respecte divinitatea și legile naturii. Copilul cunoaște de mic drepturile și responsabilitățile pe care le are în familie și în societate.
Multiplele funcții ale familiei au rolul de a defini personalitatea și individualitatea fiecărui copil. Familia transmite copilului un bogat bagaj de cunoștințe și obiceiuri pe care acesta le transformă treptat în priceperi și deprinderi. Familia este locul în care copilul interacționează, socializează încă din primele zile. Prin exemplele oferite de familie copilul dobândește priceperi și deprinderi pe care într-un alt mediu nu le-ar putea dobândi. Oferă un mediu prielnic pentru dezvoltare fizică și dezvoltare moral – civică. Astfel se deprinde disciplina, spiritul de inițiativă, se cultivă sentimentul demnității, dreptății, respectului, iubirii și întrajutorării. Încă de mic, copilul învață să salute, să mulțumească, să mențină ordinea în lucrurile personale, să se spele, să nu se murdărească. Treptat va înțelege și de ce îi spune mama: ”Nu pune mâna că te fige!”, ”Nu ai voie cu cuțitul!”. Sunt copii cu personalități puternice care nu vor înțelege spusele mamei decât după ce se taie, se frig, se lovesc. Este bine să lăsăm copilul să învețe din propriile lor experiențe.
Se vorbește mereu despre importanța „celor 7 ani de acasă”. Familia are rolul de a forma primele conduite. Copilul va face ce este corect, imitând comportamentele părinților, bunicilor, fraților mai mari. Dacă familia nu prezintă un comportament adecvat, nu dicută despre adevăr, toleranță, bunătate, sinceritate, respect și nici nu arată în relațiile sociale aceste deziderate copilul nu va ști cum să – și manifeste dragostea față de cei din jur, față de cei dragi, cum să-și arate respectul față de persoanele adulte, cum să spună adevărul, cm să aprecieze binele și frumosul.
Pentru educarea etică a copiilor, părinții nu trebuie să uite măsura. Ei trebuie să aibă o voință care să nu fie nici impulsivă, nici slabă. Relațiile ce se stabilesc între părinți și copii să fie de cooperare, înțelegere, prietenie. Neglijența față de copil și exegența excesivă sunt doi poli între care trebuie să se mențină comportamentul părinților. Părinții care nu au aceiași atitudine în aceleași împrejurări, pierd autoritatea morală în fața copiilor. Copilul neglijat crește dezordonat, nesigur, se simte părăsit, nu are bazele necesare unei dezvoltări echilibrate necesare intergrării sociale. Copilul controlat execesiv are cunoștințele necesare dar îi lipsește curajul, inițiativa, va aștepta mereu acordul părinților pentru a realiza o anumită activitate. În familiile în care domnește violența cresc copii speriați, retrași, egoiști, nesiguri. Nu vor avea curajul, mai târziu, la grădiniță să se exprime, să-și spună liber părerea, să participe la activitățile de grup. Răbdarea, perseverența, tactul și stăpânirea de sine ajută familia să depășească situațiile tensionate care apar în relațiile cu membri săi. Amenințările verbale, jignirile, lovirile sunt mijloace prin care se pierde încrederea și se creează un haos emoțional care dăunează dezvoltării copilului pe toate planurile. Comportamentele deviante ale părinților sunt copiate, imitate de copii în relațiile pe care aceștia le stabilesc la grădiniță și în grupul de joacă.
Regimul zilnic de viață al copilului este format prin încadrarea activităților zilniceîntr-un program bine stabilit, cu repere orare neschimbate. Astfel știe că dimineața când se trezește, după igiena corporală și schimbarea hainelor de noapte urmează servirea micului dejun, apoi realizarea, în funcție de vârstă, a diferitelor activități de joc, relaxare. Servirea meselor se face după un program fix, respectând cele trei mese principale ale zilei și gustările dintre ele. Respectarea programului stabilit duce la conștientizarea reperelor orare din timpul programului de la grădiniță, copilul nu va cere să mânânce înainte de ora prânzului, nu va fi obosit și morăcănos.
Din activitățile zilnice ale copilului nu trebuie să lipsească experiențele senzoriale. Pipăitul, mirosul și gustul sunt la fel de importante precum văzul și auzul. Copilul trebuie lăsat să observe lumea, să o descopere singur, familia având roul de protector, de la distanță pentru evitarea accidentărilor. Joaca cu nisipul, apa, pământul, fructele și legumele din grădină, florile și firele de iarbă este un prilej de cunoaștere atât științifică cât și morală.
Povestea de seară este importantă pentru că conține mesaje cu un puternic impact moral – civic, dar și pentru că stabilește o relație de apropiere, de prietenie între membrii familiei. Pe rând, fiecare părinte are obligația de citi povești, de a fi prezent în viața copilului.
Un loc important în educarea copilului o au jucăriile. Părinții au obiligația de a veghea asupra jucăriilor copiilor, astfel încât aceștia să le păstreze, întrețină și îngrijească cât mai bine. Jucăriile sunt prezente în viața copilului încă din cele mai vechi timpuri. Un băț, o lingură de lemn, o păpușă din cârpe sau una Barbi, o cutie de carton sau o dronă sunt jucării cu care copilul se joacă într-un anumit fel. Valoarea morală a jucăriei nu constă în preț ci în funcționalitatea pe care copilul o dă jucăriei sale. Joacă este fundamentală, iar părinții au obligația de a da frâu liber imaginației copiilor și de a le pune la dispoziție jucării care să le stimuleze creativitatea, să fie puși în situația de a crea, inventa jocuri noi cu jucării vechi. Nu jucăriile scumpe le dezvoltă aceste abilități. Cu hârtie, creioane, lipici, ață, foarfece, materiale textile, cuburi, baloane, mingi, sârme etc construiesc garaje, parcări, haine pentru mașinile, păpușile, roboții lor.
Atât părinții cât și educatoarea nu trebuie să uite de normele de securitate pe care trebuie să le respecte jucăriile. Acestea să nu fie din sticlă sau plastic care se sparge ușor, să aibă margini ascuțite, piese mici, detașabile pe care le pot înghiți sau băga în nas și urechi. Părinții sunt jucăriile preferate ale copilului. În preajma lor, nu mai au nevoie de jucării. Faptul că râd împreună, spun povești, cântă, fac prăjituri, fac curat este pentru copil un prilej de mare bucurie. Se simte util, important, parte din familia care îl iubește și îl respectă.
În jocurile colective părinții, nu trebuie să admită certurile, purtarea nedisciplinată sau injuriile. Ei trebuie să favorizeze acele jocuri în care copilul poate avea un comportament civilizat. Părinții pot desfășura împreună cu copiii lor diferite jocuri de rol pentru a deprinde formulele de politețe dar și comportamente demne de urmat.
Între activitățile părinților și munca instructiv – educativă a cadrelor didactice din grădiniță trebuie să existe o strânsă legătură. Cele două instituții trebuie să colaboreze și să se susțină asigurând astfel integrarea copilului în viața școlară și în cea socială. Pentru o integrare corectă a copilului, grădinița stabilește parteneriate cu instituțiile locale: biserică, dispensar, farmacie, poliție, consiliu local. Prin activitățile planificate copiii relaționează cu medicul de familie, asistenta, preotul, agentul de circulație atât la locul de muncă al acestora cât și în sala de grupă, unde se simt în largul lor, pot afla prin discuții libere ceea cei interesează și înțeleg treptat de ce este bine și corect să respectăm normele educației moral – civice.
Subiectele de discuție sunt din cele mai diverse:
Unde și cum de dăm cu săniuța?
Igiena dinților și a organelor de simț;
Tradiții și obiceiuri locale;
Ce sunt medicamentele? Când/ cum/ cine le administrează?
Cum ne menținem localitatea curată?
Prin eforturi comune și susținute partenerii educaționali ajută grădinița în misiunea pe care o are, aceea de a forma viitorii cetățeni drepți, corecți, frumoși, cinstiți, democrați. Familia și grădinița trebuie să lupte pentru ca orizontul moral și intelectual al copiilor să fie în continuă lărgire.\
CAPITOLUL III.
STUDIU EXPERIMENTAL PRIVIND FORMAREA CONDUITEI MORAL – CIVICE A PREȘCOLARILOR
Pentru formarea conduitei morale nu este de ajuns să dezvoltăm la preșcolari reprezentări, noțiuni, convingeri și sentimente morale. Deși aceste componente ale conștiinței morale sunt necesare, ele nu determină în toate cazurile conduită morală. Sunt copii care cunosc cerințele școlare, sunt convinși de necesitatea îndeplinirii lor, dar nu le urmează, pentru că nu au formate obișnuințe de conduită morală. Copilul trebuie să simtă nevoia interioară să respecte normele morale. Pentru formarea conduitei morale la copiii preșcolari, de mare importanță este exersarea ei în forme concrete de activitate (activități integrate, activități extracurriculare, diferite metode activ-participative), exersare care va duce la formarea obișnuințelor de comportare morală și a trăsăturilor pozitive de caracter.
.1. Ipoteza și obiectivele cercetării
Cercetarea este o activitate complexă, organizată, sistematică, deliberată, care pornește de la o problemă ce trebuie clarificată, rezolvată, continuând cu identificarea de cauze, factori, efecte, soluții și finalizându-se prin verificarea acestora în context teoretic și practic.
Scopul cercetării estevalorificarea activitățile curriculare și extracurriculare, dar și a strategiilor active în scopul formării conduitei moral-civice a preșcolarilorîn cadrul procesului instructive-educativ din grădinița de copii.
Astfel,am pornit de la următoarea ipoteză:dacă în derularea activităților de învățare din grădiniță se valorifică eficient proiectarea integrată, activitățile extracurriculare și strategiile didactice interactive, atunci se crează premise pentru formarea conduitei moral-civice a preșcolarilor.
Pentru verificarea acestei ipoteze, ne-am propus următoarele obiective ale cercetării:
O1: Elaborarea și implementarea unui program instructiv-educativ ce valorifică eficient activitățile curriculare și extracurriculare în formarea conduitei moral-civice a preșcolarilor;
O2: Stabilirea relației dintre proiectarea integrată,activitățile extracurriculare și strategiile didactice interactive folosite și nivelul cunoștințelor și comportamentelor moral-civice ale preșcolarilor;
O3: Identificarea celor mai eficiente strategii didactice și activități extracurriculare ce pot fi valorificate în grădiniță din perspectiva formării conduitei moral-civice a preșcolarilor.
Pentru operaționalizarea acestor obiective am realizat o cercetare de tip cvasiexperimental, cu rol formativ-ameliorativ. Precizăm faptul că cercetarea are un caracter cvasiexperimental deoarece s-a utilizat un singur eșantion de subiecți.
În cadrul cercetării cvasiexperimentale urmărim să dezvoltăm la copii trăsăturile morale exprimate în atitudinea față de colegi șiadulți, dar și în relațiile cu aceștia. Formarea unei conduite morale corecte, bazată pe bun simț, altruism și bunătate se poate realiza doar prin încredere, consecvență, autocontrol, echilibru, responsabilitate, punctualitate, onoare, politețe, corectitudine, respect pentru oameni. Comportamentele negative pe care încercăm să le corectăm vizează agresivitatea în relațiile cu cei din jur, neatenția și graba în realizarea sarcinilor de lucru, limbajul neadecvat față de colegi și adulți, dezordinea și indiferența față de lucrurile personale sau colective, eliminarea abuzului emoțional (plânsul exagerat atunci când nu primesc ceea ce-și doresc).
.2. Metodologie
.2.1. Subiecți
Cercetarea s-a desfășurat în anul școlar 2015 – 2016 pe un eșantion de 14 subiecți, din care 8 băieți și 6 fete, preșcolari în grupa mijlocie de la Grădinița Poiana, județul Galați. Este o grupă mixtă, media vârstei subiecților fiind de 4 ani și 8 luni.
Toți subiecții sunt dezvoltați fizic și psihic, cu un ritm mediu de acțiune, o bună coordonare psiho-fizică. Prezintă o dezvoltare intelectuală normală. Majoritatea copiilor memorează logic. Limbajul copiilor sub aspect lexical este diferit dezvoltat, unii copii au un vocabular bogat, iar alții mai sărac. Din punct de vedere fonetic sunt doi copii care prezintă deficiențe de exprimare, dar acceptă să fie corectați și îndrumați. Pentru reproducerea unor cunoștințe este nevoie de mai mult exercițiu. Majoritatea înțeleg explicațiile și demonstrațiile relativ ușor, repectă succesiunea logică a operațiilor date, a monentelor unei povești, a conținutului unei poezii, dar le reproduc greoi. Din punct de vedere moral- civic majoritatea copiilor au formate deprinderi de servire/autoservire, deprinderi igienice, înțeleg regulile grupei.
11 subiecți provin din familii normale, 2 sunt crescuți de un părinte, iar unul de bunica. Nivelul intelectual de dezvoltare a familiei este variat. În grupă un singur subiect are părinți cu studii superioare, 3 subiecți au părinți cu studii medii, iar restul doar certificate de 10 și 8 clase.
Chiar dacă nivelul de pregătire nu este unul ridicat, familiile subiecților se implică activ în formarea și dezvoltarea intelectuală a subiecților, participând la toate activitățile curriculare și extracurriculare la care sunt invitați.
III.2.2. Metode de cercetare
Cercetarea pedagogică este un demers sistematic de explicare a fenomenului educativ, o strategie întreprinsă în vederea surprinderii unor relații noi între componentele acțiunii educaționale și a elaborării pe această bază a unor soluții optime ale problemelor care le ridică procesul instructiv-educativ, în conformitate cu exigențele sociale și cu logica internă a desfășurării lui.
Pe parcursul cercetării am utilizat următoarele metode de cercetare:
Metode acționale sau de intervenție: experimentul psihopedagogic.
Metode non-experimentale de colectare a datelor: observația sistematică, metoda analizei produselor activității școlare.
Metode de prelucrare, interpretare și prezentare a datelor cercetării: tabelul de rezultate și reprezentări grafice (histograme și diagrame circulare).
Experimentul
”Experimentul psihopedagogic este o observare provocată, presupune producerea sau schimbarea deliberată a fenomenelor educaționale în vederea studierii lor aprofundate”. (Mușata Bocoș, 2003, p. 84). Experimentul este formativ deoarece datorită unor ”factori de progres” schimbă comportamentul grupului cercetat. Modificarea comportamentului se stabilește prin compararea situației inițiale cu cea finală.
Am ales metoda experimentului deoarece mi-am propus să confirm/ infirm că folosind în procesul instructiv educativ metode interactive, activități integrate și extracurriculare se formează mai ușor la preșcolari conduita morală.
b) Observația
“ Observația presupune urmărirea intenționată și sistematică a obiectelor, fenomenelor și evenimentelor, în starea lor natural, în condiții obișnuite de existență și manifestare desfășurate cu scopul de a cunoaște cât mai profund și de a descoperi trăsăturile esențiale.” (Mușata Bocoș, 2003, p. 70). Metoda observației sistematice constă în urmărirea faptelor de educație așa cum se desfășoară ele în condiții obișnuite.
Observația sistematică am utilizat-o ca metodă principală în investigația directă, pe parcursul proiectelor tematice, cu scopul de a identifica comportamentele moral-civice ale preșcolarilor în timpul activităților instructiv- educative. Astfel am colectat date despre interesul față de rezultatele muncii lor și a celorlalți, cum ăși păstrează ordinea în spațiul de joacă și de activitate, cum se adresează și cum răspund solicitărilor, cum își exprimă atitudinea față de ceilalți, când și cum folosesc formulele de politețe. Datorită faptului că este o observație participativă subiecții nu au sesizat că sunt observați și analizați, și-au desfășurat activitățile într-un mod natural lăsându-mi posibilitatea să le observ comportamentele reale.
Rezultatele au fost înregistrate în fișe de observație, pe care le-am supus unor interpretări care au demonstrat eficiența/ineficiențadiferitelor tipuri de activități integrate și strategii didactice interactive care favorizează dezvoltarea unor conduite consistente cu principii morale.
c) Metoda analizei produselor activității ”presupune analiza, în termeni de produs, dar și de proces, din perspectiva anumitor parametrii, stabiliți în concordanță cu scopul și obiectivele cercetării”(Mușata Bacoș, 2003, p. 107). Metoda analizei produselor activității este folosită pentru verificarea și completarea datelor obținute prin alte metode.Observarea atentă a produselor activității vizează procesul instructiv –educativ al preșcolarilor.
Lucrările/ produsele activității le-am conceput în conformitate cu programa preșcolară, am respectat particularitățile de vârstă ale copiilor, am oferit ocazia copilului de a-și testa cunoștințele, de a le aplica în practică printr-un ”produs final”.
Printre produsele activității pot aminti: fișe de lucru,creații plastice, desene libere, colaje, scheme,machete.Prin aplicarea acestei metode obținem date cu privire la: capacitățile psihice de care dispun copiii (coerența planului mental, forța imaginației, amploarea intereselor, calitatea cunoștințelor, deprinderilor, priceperilor și aptitudinilor etc.), progresele realizate în învățare (prin realizarea repetată a unor produse ale activității), nivelul dotării (înalt, mediu, slab).
Analiza acestor produse ale activității am realizat-o după o serie de criterii privind: corectitudinea rezolvării sarcinilor date, găsirea utilității unui produs realizat, legătura dintre tema de studiu și aplicația ei în practică, răbdarea, perseverența,curajul, încrederea în forțele proprii.
Metode/proceduri de colectare, prelucrare și interpretare a datelor. Preocuparea legată de analiza datelor începe atunci când se stabilește nivelul de măsurare al variabilelor în funcție de modul de analiză dorit. În etapa de colectare a datelor se examinează datele obținute și se stabilește dacă acestea sunt suficiente pentru analiză. Datele obținute în pretest și posttest au fost colectate în tabele de rezultate, reprezentate grafic și analizate atât din perspectivă cantitativă, cât și calitativă.
.2.3. Măsurarea
.2.3.1. Variabile
În cercetarea pe care am desfășurat-o am utilizat următoarele categorii de variabile:
variabile independente:
proiectarea integrată a activităților
strategii didactice interactive (cubul, metoda cadranelor, diamantul, jocul didactic, metoda pălăriilor, explozia stelară)
activități extracurriculare
b) variabila dependentă:
cunoștințele și comportamentele moral-civice ale preșcolarilor
.2.3.2. Instrumente
Pe parcursul cercetării noastre am utilizat următoarele instrumente de lucru:
Proba de evaluare inițială are ca scop verificarea normelor de comportare în societate, verificarea deprinderii de a circula corect și de a cunoaște semnele de circulație.
Proba de evaluare inițială s-a desfășurat sub forma a două jocuri didactice. Verificarea primului joc didactic s-a realizat prin două fișe de lucru care însumează 4 itemi. Aceștia vizează recunoașterea comportamentelor potrivite dintre cele nepotrivite, verifică dacă copiii identifică trăsăturile de voință și caracter (prietenie, hărnicie) într-un context dat.
Al doilea joc didactic a fost verificat prin aplicarea unei fișe de lucru care a avut 3 itemi. Aceștia urmăresc identificarea modalităților de a traversa corect strada, cunoașterea semnificație culorilor semaforului.
Proba de evaluare finală are ca scop cunoașterea rezultatelor la care s-a ajuns după experimentul didactic prin aplicarea diferitelor tipuri de activități în cadrul procesului instructiv educativ. Proba de evaluare finală s-a desfășurat sub formă de joc didactic, verificarea jocului s-a realizat prin activități liber alese: științe, artă și joc de masă. Cei trei itemi au urmărit identificarea obiectelor de igienă personală, cunoașterea și respectarea regulilor elementare de circulație rutieră,cunoașterea și respectarea normelor de comportare civilizată în societate.
Fișele de observație au fost elaborate cu scopul de a identifica frecvența cu care se manifestă anumite comportamente ale preșcolarilor în cadrul activităților de învățare.
Principalii indicatori observaționali vizați au fost:
I1:interesul pentru respectarea regulilor
I2:manifestarea solidarității
I3: interesul privind activitatea de învățare sau activitatea extracurriculară
I4:menținerea ordinii în materialele de lucru și jucării
I5:folosirea formulelor de politețe în diferite situații
.3. Procedura
Cercetarea a vizat trei etape fundamentale:
Etapa inițială (pretest)
Etapa inițială s-a realizat la începutul anului școlar 2015 – 2016, în timpul evaluărilor inițiale prin aplicarea unei probe de evaluare. Proba de evaluare a constat în desfășurarea a două jocuri didactice ”Știm să ne comportăm!” și ”Circulăm corect!”. La sfârșitul fiecărui joc am dat copiilor spre rezolvare sarcini scrise sub formă de fișe de lucru.
b) Etapa formativă (cvasiexperimentală):
Etapa formativă s-a desfășurat pe parcursul anului școlar 2015 – 2016în perioada 28.09. 2015 – 10.06.2016, prin aplicarea la grupă a strategiilor didactice interactive printr-o proiectare integrată a activităților de educație pentru societate cu alte activități din alte arii curriculare, dar și prin desfășurarea activităților extracurriculare cu preșcolarii de la grupă.
În cadrul etapei formative am observat sistematic formarea comportamentelor moral-civice ale preșcolarilor. Observațiile au fost centalizate în fișe de observație pe perioada proiectelor tematice planificate (anexele 6 -10).
c) Etapa finală (posttest)
Etapa finală s-a desfășuratîn timpul evaluări sumative. A constat în aplicarea unei probe de evaluare. Aceastas-a desfășurat sub forma unui joc concurs ”Cine știe câștigă!”. La sfârșitul jocului am deschis trei centre de lucru cu scopul de a evalua cunoștințele copiilor la finalul experimentului.
.4. Analiza și interpretarea rezultatelor
Reamintim faptul că în cercetarea noastră am pornit de la ipoteza conform căreia dacă în derularea activităților de învățare din grădiniță se valorifică eficient proiectarea integrată, activitățile extracurriculare și strategiile didactice interactive, atunci se creează premise pentru formarea conduitei moral-civice a preșcolarilor.
Prezentăm în cele ce urmează demersul investigativ, precum și rezultatele obținute în fiecare etapă a cercetării.
ETAPA INIȚIALĂ (PRETEST)
Pentru a identifica nivelul dezvoltării conduitelor morale din grupa cu care pornesc în cercetare, am aplicat tuturor subiecților o probă de evaluare inițialălanivel I (grupă mijlocie), prin care am verificat cunoștințele însușite în familie și gradul de dezvoltare al acestor procese psihice.
Vă fac cunoscut că în data de 17.09.2015 preșcolarii de la Grădinița Poiana, județul Galați, nivel I, grupa mijlocie au susținut prima proba de evaluare inițială, unde au fost verificate cunoștințele referitoare la comportamentele de conduită morală ale copiilor. Preșcolarii au descris o imagine, au stabilit comportamentul prezentat în imaginea descrisă, au colorat imaginile corespunzătoare comportamentelor pozitive și le-au tăiat pe cele negative.
A doua probă de evaluare s-a desfășurat în data de 24.09.2015, unde au fost verificate cunoștințele referitoare la precizarea regulilor elementare de circulație rutieră, recunoașterea culorile semaforului, prezentarea semnificația culorilor semaforului, identificarea comportamentelor corecte ale copiilor din imaginile date.
Știm să ne comportăm!
joc didactic –
Scopul jocului: Verificarea și consolidarea normelor de comportare în societate.
Conținutul jocului: Cunoștințe referitoare la diferite comportamente de conduită morală ale copiilor (pozitive sau negative).
Sarcina didactica:
Descrierea corectă a uneiimagini;
Stabilirea comportamentul prezentat în imaginea descrisă (pozitiv, negativ);
Identificarea trăsăturilor de caracter prezente în imagini.
Regulile jocului
Un copil va alege un jeton și îl va descrie, iar un alt copil va stabili dacă imaginea respectivă ilustrează un comportament pozitiv sau negativ, afișând jetonul la panoul corespunzător. Răspunsurile corecte vor fi aplaudate și recompensate cu stimulente.
Elemente de joc: aplauze, închiderea și deschiderea ochilor, rostogolirea zarului, recompense.
Material didactic: imagini care ilustrează diferite comportamente, palete, panouri, stimulente.
Desfășurarea jocului
Pe o măsuță în fața clasei sunt așezate, cu fața în jos, mai multe jetoane care ilustrează diferite comportamente.
Exemple:
Un copil traversează strada printr-un loc nepermis;
Un copil pansează piciorul unui pui de căprioara;
O fetiță strivește o insectă;
O fetiță udă florile;
Un băiețel lovește o fetiță;
Un copil aruncă o hârtie pe jos;
O fetiță oferă mamei flori;
Un copil manâncă un măr cules direct din pom;
O fetiță spală fructele înainte de a le consuma;
Un băiat se scobește în nas;
Un copil suflă nasul în batistă;
Un copil hrănește niște păsărele; etc.
Cu ajutorul unui zar și a versurilor „Zarul se rostogolește/ Și la…….. se oprește”, invit un copil să aleagă un jeton, pe care îl va descrie, un alt copil sabilește dacă fapta descrisă de colegul său ilustrează un comportament pozitiv sau negativ și va așeza imaginea la panoul potrivit.
Varianta I
La închiderea ochilor voi așeza o imagine cu un comportament negativ pe panoul cu comporatmente pozitive. Copiii sunt rugați să identifice greșeala.
Varianta a II-a
Le prezint copiilor o imagine care ilustrează un comporatment pozitiv sau negativ, iar ei sunt rugați să ridice sus paleta de culoare verde pentru comportamentul pozitiv și paleta de culoare roșie pentru comportamentul negativ, apoi vor identifica trăsătura de caracter ilustrată în imagine (hărnicie, bunătate, răutate, politețe, etc.).
Evaluarea acestui joc didactic se realizează prin două fișe de lucru:
Fișa nr.1:
Sarcina didactică: Colorează imaginile corespunzătoare comportamentelor potrivite și taie cu o linie comportamentele nepotrivite.
Fișa nr. 2:
Sarcina didactică: Colorează copilulharnic și încercuieștecopilulprietenos.
Punctaj:
I1: Colorează imaginile corespunzătoare comportamentelor potrivite – 3 puncte;
I2: Taie cu o linie comportamentele nepotrivite – 3 puncte;
I3: Colorează copilulharnic – 2 puncte;
I4: Încercuieștecopilulprietenos – 2 puncte.
Tabelul 1. Stabilirea comportamentelorla proba de evaluare inițială numărul 1,nivel I (grupă mijlocie)
Circulăm corect!
Scopul jocului: verificarea și consolidarea deprinderii de a circula corect, de a traversa strada în pas vioi, respectând culorile semaforului.
Conținutul jocului: cunoștințe despre reguli elementare de circulație rutieră.
Sarcini didactice:
Precizarea regulilor elementare de circulație rutieră;
Recunoașterea culorile semaforului;
Prezintarea semnificația culorilor semaforului;
Identificarea comportamentelor corecte ale copiilor din imaginile date.
Regulile jocului
Copiii vor fi împărțiți în trei grupe. Fiecare grupă va primi câte două imagini, una ilustrând un comportament pozitiv pe stradă, iar alta cu un comportament negativ. Fiecare copil primește câte o bulină roșie și una neagră. Bulina roșie va trebui să o așeze pe imaginea corectă, iar bulina neagră pe imaginea greșită. Echipa care rezolvă corect sarcina primește recompense.
Varianta I
Pe covor vor fi așezate fâșii de carton duplex, reprezentând o șosea cu trecere de pietoni. „Agentul de circulație” (educatoarea) va ridica pe rând paletele (roșu, verde), pentru fiecare echipă, iar copiii vor respecta semnificația culorilor și vor traversa strada corespunzător. Copiii care nu respectă regula vor ieși din joc. Câștigă echipa care rămâne cu cei mai mulți copii (pietoni) în joc.
Elemente de joc: aplauze, întrecerea între echipe.
Material didactic: imagini care ilustrează diferite reguli de circulație, buline roșii și negre, palete cu culorile semaforului, stimulente.
Evaluarea acestui joc am realizat-o cu ajutorul următoarei fișe de lucru:
Sarcina didactică: Încercuiește copilul care traversează corect strada, taie cu o linie copilul care traversează strada prin loc nepermis și încercuiește culoarea semaforului care ne permite să traversăm strada.
Itemi:
I1: Încercuiește copilul care traversează corect strada – 3 puncte;
I2: Taie cu o linie copilul care traversează strada prin loc nepermis – 3 puncte;
I3: Încercuieșteculoarea semaforului care ne permite să traversăm strada – 3 puncte.
Tabelul 2. Stabilirea comportamentelorla proba de evaluare inițială numărul 2,nivel I (grupă mijlocie)
Selectiv am prezentat în anexa nr.1 –fișele de lucru lucrate de copii.
Rezultatele obținute la acestă probă sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul 3. Rezultatele obținute la proba de evaluare inițială numărul 1 la nivel I (grupă mijlocie)
În continuare voi reprezenta grafic rezultatele obținute la proba de evaluare inițială numărul 1, la nivel I (grupă mijlocie)sub formă de histograme astfel:
Fig. 1. Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la proba de evaluare inițială numărul 1 nivel I (grupă mijlocie)
Tabelul 4. Rezultatele obținute la proba de evaluare inițială numărul 2 la nivel I (grupă mijlocie)
În continuare voi reprezenta grafic rezultatele obținute la proba de evaluare inițială numărul 2, la nivel I (grupă mijlocie)sub formă de histograme astfel:
Fig. 2. Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la proba de evaluare inițială numărul 2 nivel I (grupă mijlocie)
Fig. 3. Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la proba de evaluare inițială numărul 2 nivel I (grupă mijlocie)
Analizând rezultatele, am constatat că diferențele între cunoștințele copiilor sunt mici, că au formate deprinderile și priceperile morale, atitudinile morale și trăsăturile de caracter. Recunosc în activitățile frontale normele și comportamentele corecte, dar în activitățile individuale se concentrază mai greu, mai alespreșcolarii care sunt în primul an de grădiniță. Micile deficiențe vor fi înlăturate prin metode și procedee de captare a atenției pentru intervale mai mari de timp, printr-o gamă variată de jocuri și activități integrate din cadrul domeniului om și societate, cât și în cadrul activitățilorextracurriculare.
ETAPA FORMATIVĂ (CVASIEXPERIMENTALĂ)
Această etapă s-a desfășurat pe parcursul întregului an școlar 2015-2016.Pe baza rezultatelor obținute în etapa inițială, care au evidențiat mici lacune în pregătirea preșcolarilor, am proiectat și desfășurat un experiment formativ în cadrul căruia variabila independentă a vizat proiectarea integrată a activităților, strategiile didactice interactive (cubul, metoda cadranelor, diamantul, jocul didactic, metoda pălăriilor, explozia stelară) și activitățile extracurriculare, iar variabila dependentă a urmărit cunoștințele și comportamentele moral-civice ale preșcolarilor.
Astfel, în cadrul activităților de educație pentru societate am încercat ca, pe lângă metodele și procedeele utilizate în mod frecvent, să introduc cât mai multe strategii didactice interactive, activități integrate, dar și extracurriculare. Experimentul a urmărit să constate dacă proiectarea integrată a activităților, strategiile didactice interactive și activitățileextracurriculare contribuie la formarea conduitei moral-civice a preșcolarilor în procesul instructiv-educativ.
Prin planificarea șiproiectarea conținuturilor cu caracter moral-civic am avut în vedere, pe cât posibil, să determin fiecare copil să lucreze din proprie inițiativă, din înțelegerea și convingerea necesităților de a îndeplini sarcinile de învățare ce-i revin, de a manifesta voința necesară ducerii la bun sfârșit a activităților demarate.
Aportul activităților extracurriculare în formarea conduitei moral- civice
Procesul instructiv-educativ din grădiniță presupune și forme de muncă didactică complementară activităților obligatorii. Astfel, prin activitățile extracurriculare planificate am încercat să formez o conduită moral civică corespunzătoare normelor educative. În timpul activităților extracurriculare s-a oferit ocazia preșcolarilor să demonstreze ceea ce au învățat în timpul activităților obligatorii sau liber alese.
Printre deprinderile pe care și le-au dezvoltat în cadrul activităților extracurriculare amintesc identificarea evenimentelor istorice și religioase precum Crăciunul, Paștele, Ziua națională, Ziua eroilor, sărbătoarea unirii. Preșcolarii și-au cultivat respectul și dragostea față de eroii neamului, au dezvoltat premizele unei trăiri afective intense, ceea ce le conturează mândria și conștiința de român, fac distincția dintre o zi obișnuită și una de sărbătoare.
Proiect de activitate extracurriculară
” Să ne cinstim eroii neamului!”
ARGUMENT
Copiii sunt datori să cunoască evenimentele importante din istoria poporului român, faptele de vitejie și eroi ai neamului românesc.Istoria a fost mereu o încântare pentru copii. Aceștia își doresc să se identifice cu domnitorii neamului, să lupte în oastea lui cu Ștefan cel Mare așa cum au făcut copiii din Borzești.Organizând această activitate am oferit premizele unei trăiri afective intense, ceea ce le conturează mândria și conștiința de român, le formează trăsături socio-morale pozitive.
SCOP:
Cunoașterea unor fapte, eroi și evenimente însemnate din trecutul de luptă al poporului român;
Valorificarea potențialului creativ prin memorarea unor poezii, fragmente literare cu caracter istoric, confecționarea unor lucrări în memoria eroilor neamului.
OBIECTIVE:
Realizarea unei activități artistice în care sunt prezentate poezii și fragmente literare cu caracter istoric, intonarea unor cântece istorice;
Prezentarea PPT a unor conținuturi istorice adaptate la puterea de înțelegere a copiilor preșcolari;
Realizarea unei acțiuni de comemorare prin depunere de flori la monumentul eroilor din sat;
Participarea la slujba religioasă de comemorare a eroilor.
GRUP ȚINTĂ:
preșcolarii grupei mijlocii de la Grădinița Poiana, comuna Poiana, județul Galați
PARTENERI:
Părinții,
Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” Poiana
RESURSE:
materiale: hârtie colorată, foarfece, lipici, bețisoare, litere decupate, carton colorat, hârtie glasse, poezii istorice, calculator;
umane: părinții, copiii, preotul, educatoarea;
temporale: 1 zi
LOCUL DESFĂȘURĂRII: Grădinița Poiana, satul Poiana,
MODALITĂȚI DE DESFĂȘURARE:
activitate artistică;
activitate practică de împărțire a florilor și mesajelor sătenilor, depunerea florilor la monument;
BENEFICIARI:
părinții,
copiii,
educatoarea,
comunitatea locală
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
În timpul activităților liber alese preșcolarii au confecționat flori, steaguri și mesaje pentru cinstirea eroilor, au memorat poezii și cântece istorice. Înainte de slujba de comemorare a eroilor au prezentat în fața părinților programul artistic pregătit, au mers prin sat și au împărțit florile, steagurile și mesajele confecționate, apoi au participat împreună cu sătenii și reprezentanți ai comunității locale la slujba religioasă.
REZULTATE AȘTEPTATE, VALORI PROMOVATE:
implicarea necondiționată în activitate;
trezirea unor sentimente de recunoștință față de eroii neamului, dar și mândria de a fi român;
identificarea și aprecierea mărturiilor istorice locale,
dezvoltarea creativității prin lucrări artistico-plastice;
înțelegereade către copiii a jertfelor făcute de eroii neamului.
MODALITĂȚI DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE:
Album cu fotografii, înregistrare video;
IMPACTUL: îmbunătățirea imaginii grădiniței în spațiul comunității locale.
BIBLIOGRAFIE
Curriculum Național -Programe școlare
Valorile religioase și cultivarea comportamentului moral religios le-am aprofundat în timpul activității extracurriculare ”Iisus împărtășit copiilor”. Prin discuții libere cu preotul paroh preșcolarii au înțeles că nu au voie să se lovească, să vorbească urât, să fure. Învățăturile bisericii i-a îndemnat pe preșcolari la bunătate, sinceritate, încredere în puterea binelui.
Proiect de activitate extracurriculară
”Iisus împărtășit copiilor”
ARGUMENT
Așa cum Mântuitorul a fost model desăvârșit de înțelepciune, bunătate, frumos și iubire, noi, oamenii creștini trebuie să urmăm acest model atât cât ne este cu putință fiecăruia dintre noi. Pentru ai face pe copii să ajungă la aceste valori esențiale ale umanității este necesară educația religioasă începută încă de la grădiniță.Copilul vine în contact cu realitățile, simbolurile și manifestările religioase ale căror semnificații este bine să le cunoască, astfel își formează deprinderi de conduită cu ajutorul cărora să devină persoane deschise comunicării cu Dumnezeu și cu semenii.
SCOP:
Cunoașterea învățăturilor Bisericii, a tradițiilor religioase și formarea virtuților creștine.
OBIECTIVE:
Cunoașterea semnificației împărtășaniei în religia creștin- ortodoxă;
Recunoașterea elementelor sărbătorii pascale în comunitate;
Educarea unor virtuți creștine și cultivarea comportamentului moral- religios (să-ți iubești aproapele, să faci fapte bune, să fii cinstit, modest, generos, să nu urăști, să-i ajuți pe semeni, să-l iubești pe Dumnezeu.
GRUP ȚINTĂ:
preșcolarii grupei mijlocii de la Grădinița Poiana, comuna Poiana, județul Galați
PARTENERI:
Părinții,
Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” Poiana
RESURSE:
umane: părinții, copiii, preotul, educatoarea;
temporale: 1 zi
LOCUL DESFĂȘURĂRII: Biserica ”Adormirea Maicii Domnului”, satul Poiana
MODALITĂȚI DE DESFĂȘURARE:
vizită la biserică;
impărtășirea copiilor în postul Paștelui;
convorbiri cu preotul paroh.
BENEFICIARI:
părinții,
copiii,
educatoarea,
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
În ziua de Buna vestire, pe 25 martie, am mers împreună cu copiii de la grupă la biserică. La prima oră copiii au luat sfânta împărtășanie, apoi au discutat cu părintele despre Iisus și calitățile morale ale acestuia.
REZULTATE AȘTEPTATE, VALORI PROMOVATE:
implicarea necondiționată în activitate;
trezirea unor sentimente de recunoștință față de Iisus Hristos, dar și mândria de a fi creștin;
înțelegereade către copiii a minunilor făcute de oameni prin credință.
MODALITĂȚI DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE:
Album cu fotografii;
IMPACTUL: îmbunătățirea imaginii grădiniței în spațiul comunității locale.
BIBLIOGRAFIE
Curriculum Național -Programe școlare
În cadrul activității de voluntariat ”Eu sunt darnic, eu sunt bun!” preșcolarii au învățat să respecte persoanele vulnerabile, au înțeles că nu este greu să fi bun, generos și sensibil, și-au format spiritual de întrajutorare, și-au dezvoltat sentimentele de solidaritate și și-au educat trăsăturilor pozitive de voință și caracter.
Proiect de activitate extracurriculară
”Eu sunt darnic, eu sunt bun!”
ARGUMENT
Prin această activitate extracurriculară mi-am propus să lărgesc sfera de cunoaștere umană. Copiii trebuie să trăiască în relație cu cei din jur, să-și dezvolte stări afective pozitive, să cunoască aspecte ale vieții unei persoane neajutorate, sărmane, bolnave sau abandonate. Ne dorim să aducem zâmbete pe fețele copiilor sărmani prin activitatea de voluntariat propusă.
SCOP:
Dezvoltarea sentimentelor de solidaritate și educarea trăsăturilor pozitive de voință și caracter.
OBIECTIVE:
Formarea și educarea spiritului de înrajutorare, voluntariat, impicare activă în societate;
Dezvoltarea unui comportament altruist, a dorinței de solidaritate față de persoanele nevoiașe;
GRUP ȚINTĂ:
preșcolarii grupei mijlocii de la Grădinița Poiana, comuna Poiana, județul Galați
PARTENERI:
Părinții
RESURSE:
materiale:jucării, hăinuțe, încălțăminte, dulciuri;
umane: părinții, copiii, educatoarea;
temporale: 1 zi.
LOCUL DESFĂȘURĂRII: Grădinița Poiana
MODALITĂȚI DE DESFĂȘURARE:
activitate practică de strângere amaterialelor pe care nu le mai folosim și donarea lor către copiii care au nevoie de ele;
BENEFICIARI:
părinții,
copiii,
educatoarea,
DESCRIEREAPE SCURT A ACTIVITĂȚII
La începutul anului școlar când s-au planificat activitățile extracurriculare părinții și copiii și-au exprimat acordul privind desfășurarea acestei activități. Preșcolarii și părinții au fost anunțați din timp de activitatea extracurriculară planificată. Într-o zi din săptămâna ”Școala altfel” se strâng în sala de grupă materialele care urmează să fie donate. Materialele se sortează, se recondiționează, se împachetează și se donează către copiii sărmani din sat, atât de la Grădinița Poiana, cât și de la Grădinița Hulești.
REZULTATE AȘTEPTATE:
implicarea necondiționată în activitate;
dorința de a ajuta colegii care nu au posibilitatea de a-și cumpăra jucării, haine sau dulciuri;
dezvoltarea sentimentelor de solidaritate față de persoanele neajutorate;
stabilirea unei relații de comunicare pentru a desfășura împreună activități civice.
MODALITĂȚI DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE:
Album cu fotografii, înregistrare video;
BIBLIOGRAFIE
Curriculum Național -Programe școlare
În cadrul activitățiilor ”Am sădit un pomișor!”, „ Poveste în pădurea poluată!”, ”Să păstrăm curat parcul de joacă!”, „ Pe cărările toamnei” copiii cunosc activitățile oamenilor care dăunează mediului înconjurător, valorifică materialele naturale (frunze, flori, crengi, fructe) în activitățile artistice, își formează atitudini pozitive față de mediul înconjurător, aplică norme de asigurare a sănătății și protecție a mediului prin ecologizare, plantare de pomi, semănarea florilor și menținerea curățeniei în parcul de joacă, nu în ultimul rând redă artistic, prin dramatizare, un mesaj ecologic ”Păstrați pământul curat!”.
În cele ce urmează prezint detaliat programele de activități extracurriculare pe care le-am desfășurat cu copiii.
Proiect de activitate extracurriculară
”Am sădit un pomișor!”
ARGUMENT
Lumea întreagă trebuie să înțeleagă că avem nevoie să trăim într-un mediu curat și sănătos, în respect și înțelegere față de natură. Cum aerul curat este asigurat de plantele verzi, iar românul este frate cu codrul, ne-am propus să amenajăm o mică livadă și o grădiniță de flori în parcul din spatele grădiniței.
SCOP:
Transformarea sentimentelor de admirație față de frumusețile naturii în atitudini și deprinderi de protejare a mediului înconjurător.
OBIECTIVE:
conștientizarea și sensibilizarea copiilor, părinților, comunității locale, față de problemele mediului;
implicarea copiilor inplantarea de pomi, semănarea/ plantarea florilor;
formarea unor deprinderi de conservare a naturii;
formarea premiselor pentru înțelegerea relațiilor om-mediu înconjurător și a interdependenței dintre calitatea vieții și a mediului;
recunoașterea impactului negativ al neglijenței umane asupra naturii;
GRUP ȚINTĂ:
preșcolarii grupei mijlocii de la Grădinița Poiana, comuna Poiana, județul Galați
PARTENERI:
Părinții
Primăria Poian, județul Galați
Consiliul Local Poiana, județul Galați
RESURSE:
materiale: puieți de pomi fructiferi, răsaduri de flori, pământ, unelte agricole, apă;
umane: părinții, copiii, educatoarea, reprezentanți ai consiliului local și al primăriei;
temporale: 1 zi.
LOCUL DESFĂȘURĂRII: Grădinița Poiana
MODALITĂȚI DE DESFĂȘURARE:
activitate practică de plantare a unor puieți de pomi fructiferi și flori
BENEFICIARI:
părinții,
copiii,
educatoarea,
reprezentanți ai consiliului local și al primăriei.
DESCRIEREAPE SCURT A ACTIVITĂȚII
În perioada 28 martie – 16 aprilie se desfășoară proiectul tematic ”Surprizele Primăverii!” Cu acest prilej, beneficiind și de sprijinul comunității locale și al părinților va avea loc o acțiune plantare de pomi fructiferi și flori în parcul din spatele grădiniței. Acțiunea de plantare puieților se numește ”Am sădit un pomișor!”
În deschiderea acestei activități se va purta o discuție cu toți cei prezenți despre efectul negativ al defrișărilor asupra mediului înconjurător. Copiii alături de părinți și educatoare vor planta pomi și flori în locurile amenajate de lucrătorii dela primărie.
REZULTATE AȘTEPTATE:
Atitudini pozitive ale copiilor pentru păstrarea unui mediu înconjurător curat, nepoluat.
Lucrări de plantare a puieților de pomi fructiferi și flori.
Implicarea cât mai multor factori educativi în inițierea diferitelor acțiuni în scopul păstrării și protejării mediului.
Manifestarea spiritului de toleranță și cooperare între copii în realizarea activităților.
Însușirea unor termeni.
MODALITĂȚI DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE:
Album cu fotografii, înregistrare video, materiale informative despre proiect și activitățile sale;
Premierea preșcolarilor cu diplome.
BIBLIOGRAFIE
Ardelean, Gh. Mohan Ecologie și protecția mediului, Ed. Scaiul, Buc. 1993
B. Stugren, H. Killyen Ecologie – probleme generale, E. D.P. Buc. 1975
*** Studii geografice cu elevii asupra calității mediului înconjurător, E.D.P. Buc. 1981, Inst. De Geografie Buc.
Curriculum Național -Programe școlare revizuite
Proiect de activitate extracurriculară
„ Poveste în pădurea poluată!” – dramatizare
Data: 16.04.2016
Context de realizare: Evaluarea proiectului tematic”Surprizele Primăverii!”
Subiectul activității: „ Poveste în pădurea poluată!” – dramatizare
Scopul activității: formarea conduitei moral – civice a copiilor prin interpretarea unorroluri artistice
Obiective:
Să enumere pericolele la care se expun atunci când se joacă într-un mediu poluat;
Să identifice modalitățile prin care pot ajuta la igienizarea spațiilor publice;
Să recite cu expresivitate versurile memorate;
Să colaboreze în grupul artistic pentru reușita spectacolului;
Să participe la serbare afectiv.
Participanți: preșcolarii grupei mijlocii de la Grădinița Poiana, comuna Poiana, județul Galați
Loc de desfășurare: Grădinița Poiana
Modalități de realizare : dramatizare
Timp de desfășurare: 40 minute
DESCRIEREAPE SCURT A ACTIVITĂȚII
Evaluarea proiectului tematic”Surprizele Primăverii!” s-a realizat printr-o dramatizare a unei situații conflictuale din pădurea poluată. Fiecare copil memorizează rolul pe care-l primește, apoi va recita expresiv versurile memorate. Conținutul scenetei, costumele și decorul invită spectatorii la analiza unor situații neplăcute privind aruncarea resturilor menajere peste tot, prin pădure, pe stradă, în parcuri. Cu acest prilej sunt identificate activitățile salvatoare ale copiilor privind mediul înconjurător și rugămintea acestora către părinți: ” PĂSTRAȚI PĂMÂNTUL CURAT!”.
REZULTATE AȘTEPTATE:
Atitudini pozitive ale copiilor pentru păstrarea unui mediu înconjurător curat, nepoluat.
Implicarea cât mai multor factori educativi în inițierea diferitelor acțiuni în scopul păstrării și protejării mediului.
Manifestarea spiritului de cooperare între copii în realizarea activității.
BIBLIOGRAFIE:
Ana Letiția Comănici, Nicolae Comănici, Teatrul pentru copii, vol I, editura Aramis, 2008.
Proiect de activitate extracurriculară
”Să păstrăm curat parcul de joacă!”
ARGUMENT
Primăvara a venit. Soarele încălzește topoganele, leagănele și balansoarele. Acestea ne invită la joacă. Dar totul în jur este plin de gunoi, resturi vegetale, ambalaje, peturi. Pentru a ne putea juca ne-am propus să curățăm parcul, să-l facem prietenos și atractiv, fără gunoaie care ne-ar putea îmbolnăvii.
SCOP:
Creșterea capacității de a ocroti, respecta și proteja viața;
Formarea unei atitudini pozitive față de mediul înconjurător.
OBIECTIVE:
Cunoașterea importanței curățeniei în mediul înconjurător;
Formarea și exersarea unor deprinderi de îngrijire și ocrotire a mediului;
Aplicarea unor norme de comportare specifice asigurării sănătății și protecției omului și naturii.
GRUP ȚINTĂ:
preșcolarii grupei mijlocii de la Grădinița Poiana, comuna Poiana, județul Galați
PARTENERI:
Părinții,
RESURSE:
umane: părinții, copiii, educatoarea;
materiale: mănuși, mături, saci menajeri, greble,
temporale: 1 – 2 ore
LOCUL DESFĂȘURĂRII: parcul de joacă din spatele grădiniței
MODALITĂȚI DE DESFĂȘURARE:
exerciții de colectare, strângere a gunoaielor;
BENEFICIARI:
părinții,
copiii,
educatoarea,
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
Ne-am adunat în parcul din spatele grădiniței unde echipați cu mănuși, saci de gunoi, mături, greble am strâns gunoaiele, le-am așezat în tomberoane, am lustruit leagănele și topoganele. În jurul nostru totul strălucea de curățenie.
La sfârșitul activității copiii au primit ecusoane ”Prietenii curățeniei” și s-au jucat în parcul proaspăt curățat.
REZULTATE AȘTEPTATE, VALORI PROMOVATE:
implicarea necondiționată în activitate;
formarea unor deprinderi de igienă.
MODALITĂȚI DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE:
Album cu fotografii, înregistrare video;
IMPACTUL: îmbunătățirea imaginii grădiniței în spațiul comunității locale.
BIBLIOGRAFIE
Curriculum Național -Programe școlare revizuite
Ion Simionescu, Să iubim și să ocrotim natura, București, EDP, 1993, p. 83
Proecologia Mileniului III.
PLAN DE DRUMEȚIE
„ Pe cărările toamnei”
GRĂDINIȚA POIANA
TITLUL ACTIVITĂȚII: :„ Pe cărările toamnei”
LOCUL DESFĂȘURĂRII:împrejurimile satului Poiana
DATA: 11.11.2015
SCOPUL ACTIVITĂȚII: observarea aspectelor de toamnă din sat și adunarea unor materiale din natură
VALORI PROMOVATE: frumusețea mediului înconjurător în anotimpul de toamnă și conștientizarea importanței păstrării unui mediu înconjurător sănătos
DESCRIEREA ACTIVITĂȚII: copiii, însoțiți de educatoare, vor merge în plimbare prin sat și la marginea satului pe locurile vechii cetăți getodace Piroboridava. Acolo vor observa principalele aspecte ale mediului înconjurător în anotimpul de toamnă: culoarea frunzelor, aspecte meteorologice, aspectul pomilor, îmbrăcămintea oamenilor, etc. Se vor identifica cauzele alunecării de pământ și efectele negative asupra satului. Se vor aduna frunze, flori și fructe, acestea fiind folosite apoi în diverse activități desfășurate cu copiii la grădiniță (activități practice, observări, pictură, etc.)
REZULTATE AȘTEPTATE:
cunoașterea de către copii a transformărilor mediului înconjurător în anotimpulul de toamnă;
cunoașterea de către copii a activităților care dăunează mediului înconjurător;
identificarea unor matariale din natură ce pot fi utilizate în activitățile din grădiniță;
adunarea materialelor din natură indentificate cu copiii.
PARTICIPANȚI:
preșcolarii din grupa mijlocie, educatoarea, îngrijitoarea, părinți
Deprinderile de comportare în mijloacele de transport școlar, recunoașterea semnelor de circulație și a regulilor pe care trebuie să le respectăm pentru a ne proteja viața s-au consolidat în timpul activității extracurriculare ”Drumul de la sat la oraș!”. În timpul excursiei am vizitat Școala de șoferi profesioniști Scatec Tecuci unde copiii au ascultat sfaturile instructorilor și a domnului director, au primit cărți de colorat pe teme rutiere. Au fost fuși în situația de a aplica practic ceea ce au învățat traversând pe zebră, așteptând la semafor.
Domnul șofer de pe microbuzul școlar i-a instruit privind normele de transport școlar: nu avem voie să ne ridicăm în picioare în timpul mersului, nu deschidem geamul, nu scoatem mâinile și capul pe geamul deschis.
PLAN DE EXCURSIE
GRĂDINIȚA POIANA
TITLUL ACTIVITĂȚII: :„Drumul de la sat la oraș”
LOCUL DESFĂȘURĂRII: orașul Tecuci
DATA:18 aprilie 2016
SCOPUL ACTIVITĂȚII:
Cunoașterea mijloacelor de transport pe distanțe medii și lungi;
Cunoașterea și respectarea regulilor de circulație;
Cunoașterea și respectarea normelor de comportare în mijloacele de transport în comun
VALORI PROMOVATE:
Insuflarea responsabilității respectării normelor de circulație și a normelor de comportare civilizată;
DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:
Educatoarea împreună cu copiii și 2 părinți merg cu microbuzul școlar la cel mai apropiat oraș – Tecuci. Înaintea urcării în microbuzul școlar preșcolarii sunt instruiți cu privire la comportamentul călătorilor în mijloacele de transport în comun. În timpul excursiei copiii observ semnele de circulație, străzile, trotuarele, semafoarele. Cu această ocazie vizitează școala de șoferi SCATEC unde un instructor explică copiilor rolul semnelor de circulație în viața orașului.
Distanța de la Școala Scatec la Gara de Nord se parcurge pe jos, copiii fiind astfel puși în situația de a aplica în practică cunoștințele acumulate în timpul proiectului tematic ”Noi și strada”. Ajunși la gară observă liniile de cale ferată, clădirea, sala de așteptare, trenul aflat în stație.
REZULTATE AȘTEPTATE:
Aplicarea în practică a cunoștințelor acumulate;
Înțelegerea semnificației semnelor de circulație necesare unei autonomii relative pe stradă;
Respectarea normelor de comportare în mijloacele de transport, microbuzul școlar.
PARTICIPANȚI:
preșcolarii din grupa mijlocie, educatoarea, îngrijitoarea, părinți
Descoperirea valorilor moral-civice în personajele de poveste, dezvoltarea capacității de a schimba finalul unei povești triste prin atribuirea de calități morale pozitive eroilor negativi s-au dezvoltat în activitatea extracurriculară concurs”În lumea poveștilor lui Creangă!”
Proiect de activitate extracurriculară
”În lumea poveștilor lui Creangă!”
ARGUMENT
Amintirile lui Creangă sunt amintirile noastre. Fiecare copil se regăsește mai mult sau mai puțin în amintirile, necazurile, bucuriile lui Creangă. Avem obligația de a dezvolta copiilor dorința de lectură, să prezentăm puterea exemplului prin activități literare pe care copiii le înțeleg ușor, în care se regăsesc.
Ion Creangă în scrierile sale oferă o gamă largă de exemple: Punguța cu doi bani, Capra cu trei iezi, Ursul păcălit de vulpe, La cireșe, Pupăza din tei etc.
SCOP:
Identificarea valorilor moral-civice în poveștile lui Ion Creangă.
OBIECTIVE:
Identificarea personajelor după replici date;
Recunoașterea fragmentelor literare prezentate;
Descoperirea cuvintelor care exprimă valori morale pozitive;
Schimbarea finalului prin atribuirea de calități morale personajelor negative.
GRUP ȚINTĂ:
preșcolarii grupei mijlocii de la Grădinița Poiana, comuna Poiana, județul Galați
PARTENERI:
Părinții, Școala nr. 1 Poiana
RESURSE:
materiale: cărți de povești, fișe de lucru, jetoane, stimulente;
umane: părinții, copiii, educatoarea, bibliotecara;
temporale: 30 – 35 minute.
LOCUL DESFĂȘURĂRII: Grădinița Poiana
MODALITĂȚI DE DESFĂȘURARE:
concurs;
BENEFICIARI:
părinții,
copiii,
educatoarea,
DESCRIEREAPE SCURT A ACTIVITĂȚII
S-au anunțat copiii că vor participa la un concurs literar în care se vor verifica și aprecia cunoștințele legate de poveștile marelui povestitor Ion Creangă.
Concursul a avut cinci probe, după cum urmează:
Răspunde la întrebare?
Pe cine a păcălit vulpea?
Cum i-a înșelat lupul pe iezi?
De ce nu i-a dat baba ouă moșului?
Ce la sfătuit baba pe moș să facă ca să mănânce ouă?
De ce s-au supărat sătenii când Nică a furat pupăza?
Care a fost pierderea mătușii Mărioara?
Eu spun una, Tu spui alta! – antonime
Identificarea cuvintelor antonime pentru: rău, leneș, urât, zgârcit, obraznic, neascultător, alintat, dușman, necăjit.
Cui aparține replica?
Imită personajul. (jetoane cu imagini -cocoș, vulpea, capra, Nică când fură pupăza, lupul, ursul)
Ce-ar fi dacă? – exerciții de schimbare a finalului poveștii prin atribuirea de comportamente pozitive personajelor negative. ( vulpea împărțea cu ursul peștele, iezii ascultau pe mama, Mărioara îi dădea lui Nică cireșe).
Copiii s-au împărțit în trei grupe, grupele s-au realizar prin tregere la sorți. Într-un bol erau bilețele cu cifre de la 1 la 3, fiecare copil extrage câte un bilețel, acestea s-au prin în piept pentru menținerea grupelor pe tot parcursul concursului. Probelede concurs puse în plicuri au fost lipite pe tablă.
Juriul format din doamna bibliotecară Iacob Maricica și doi părinți stabilesc câștigătorii probelor prin oferirea de cireșe grupelor câștigătoare. La final câștigă concursul grupa care a primit cele mai multe cireșe.
REZULTATE AȘTEPTATE:
Cunoașterea de către copii a valorilor morale precum: hărnicie, ascultare, dragoste, recunoștință;
Identificarea în viața reală a persoanelor care exprimă valori morale negative și căutarea unor mijloace de a îndrepta aceste porniri nesănătoase;
Sesizarea pedepselor pe care le primesc personajele negative în povești.
MODALITĂȚI DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE:
Album cu fotografii, înregistrare video;
BIBLIOGRAFIE
Curriculum Național – Programe școlare
Pot afirma cu încredere că activitatea extracurriculară este o componentă educațională valoroasă și eficientă, care prin atitudine relaxantă permite exteriorizarea preșcolarilor și oferă un cadru deschis pentru învățare. Prezint în anexa nr. 2 aspecte din cadrul activităților extracurriculare
Valorificarea strategiilor didactice interactive în activitățile de educație pentru societate care au contribuit la formarea conduitei moral civice a preșcolarilor.
Am folosit strategiile didactice interactive în activitățile de educație pentru societate cu scopul de a antrena preșcolarii în activitate, de a le forma deprinderea lucrului în echipe sau grupuri mici, astfel determinându-i să colaboreze, să discute, să caute soluții la probleme comune, să se respecte și să empatizeze unii cu ceilalți, dar oferă și modalitatea prin care își pot impune propriile păreri.
Strategiile didactive interactive folosite au format preșcolarilor deprinderea de a recunoaște și prețui volorile umane precum: dragostea, respectul, hărnicia, adevărul, prietenia, altruismul. Prin metoda ”diamant” am sintetizat însușirile mamei, relația acesteia cu copilul, rolul ei în familie. Copiii au afirmat despre mama lor că este un erou, un robot care nu obosește niciodată să ne spele, să ne gătească, să ne îngrijească, să ne iubească. Metoda cadranelor a oferit ocazia copiiilor să-și aleagă modelele, să descopere în personajele de poveste calități morale pe care să le urmeze precum: bunătate, prietenie, sinceritate, frumusețe. Metodele RAI și Pălăriile gânditoare au oferit reversul calităților morale pozitive, astfel copiii au cunoscut minciuna, lenea, dar și personaje cărora le place să mintă, să fure, să înșele. Folosind metodele Explozia stelară și Piramida am identificat și descris însemnele țării, evenimente importante în viața social-istorică a românilor (Ziua eroilor, 1 Decembrie). Copiii au participat afectiv și efectiv la activitate, și-au format o atitudine pozitivă față de țară și popor. Folosind metoda Ciorchinele pentru fixarea cunoștințelor în cadrul poeziei Hora legumelor de Lucia Muntean am acordat copiilor șansa de a-și interioriza reguli privind o alimentație sănătoasă, iar metoda Știu- vreau să știu- am învățat determină preșcolarii să cunoască și să aplice reguli de igienă personală. Preșcolariiînvață prin joc să se ferească de pericol, să recunoască obiectele periculoase, să le descrie, să le analizeze, să argumenteze de ce nu au voie să folosească un obiect sau altul decât în prezența adulților, toate aceste sunt oferite de metoda cubului în activitatea Focul prieten sau dușman.
Metoda diamantul
NIVEL: Grupa mijlocie
DATA: 08.03.2016
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ”Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”
TEMA PROIECTULUI:” Inimioare, inimioare!”
TEMA ZILEI: “Mama mea e cea mai bună!”
SUBIECTUL: Mama – ființa cea mai dragă!
ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE: DOS (educație pentru societate)
TIPUL ACTIVITĂȚII: activități de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor
FORMA DE REALIZARE: joc- concurs
SCOPUL ACTIVITĂȚII:
Dezvoltarea capacității deprețuire amamei;
Recunoașterea valorilor umane.
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ:
Să-și adapteze comportamentul propriu la cerințele grupului în care trăiește (familie, grădiniță, grup de joacă)
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1: să ordoneze litere pentru transmiterea unui mesaj;
O2: să recunoască imaginile care ilustrează însușirile mamei;
O3: să enumere activitățile pe care le face mama, folosind ilustrațiile prezentate;
O4: să descrie relația cu mama sa.
STRATEGII DIDACTICE:
Resurse procedurale: diamantul, observația, conversația, explicația, învățarea prin descoperire.
Resurse materiale:suport de lucru, lipici, fișe de lucru, creioane colorate, jetoane, stimulente inimioare.
Resurse temporale:20 – 25 minute
Forme de organizare: frontal, pe grupe, individual.
Metode de evaluare: observarea sistematică a comportamentelor, analiza produselor activități,probe practice, aprecierea răspunsurilor copiilor, stimulente.
Resurse bibliografice: ***Curriculum pentru învățământul preșcolar, Editura DPH, București, 2009.
Desfășurarea activității:
Preșcolarii sunt grupațiîn două grupe. Fiecare grupă va purta un ecuson reprezentativ: grupa ghioceilor și grupa viorelelor. Se intuiesc materialele de pe măsuțe. Sunt explicate regulile concursului: fiecare grupă va rezolva sarcina de lucru pe care o are lipită de suportul de lucru – diamant. Citesc sarcina de lucru, care este identică pentru cele două grupe, diferă conținutul sarcinii de lucru. Copiii lucrează respectând indicațiile doamnei educatoare. Pentru fiecare sarcină rezolvată corect fiecare grupă primește câte o inimă. Câștigă grupa care a primit cele mai multe inimi.
Fișele de lucru
Completați diamantul cuvântului Mama
1r.- Ordonează literele și lipește în căsuța de sus cuvântul descoperit: mama
2r.- Lipește pe al doilea rânddouă imagini care ilustrează însușirile mamei tale: harnică, frumoasă, iubitoare, grijulie,
3r.- Sortează imaginile și alege trei activități pe care le face mama: spală, gătește, udă florile, ne îngrijește
4r.- Colorează literele și descoperă cum este mama ta: MAMA MEA ESTE BUNĂ/ MAMA MEA ESTE FRUMOASĂ
5r.- Lipește în ultima căsuță o imagine care reprezintă relația cu mama ta: prietenia, dragostea.
Metoda cadranelor
NIVEL: Grupa mijlocie
DATA: 17.03.2016
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ”Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”
TEMA PROIECTULUI:”Pe tărâm de poveste!”
DOS: educație pentru societate
TEMA SĂPTĂMÂNII: ”Să fim eroi în lumea poveștilor!”
TEMA ZILEI: ”Eroi de poveste”
SUBIECTUL: ”De-aș fi …!” – educarea trăsăturilor de voință și caracter
ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE: DOS: educație pentru societate
MIJLOC DE REALIZARE: exercițiu – joc
TIPUL ACTIVITĂȚII: activități de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor
SCOPUL ACTIVITĂȚII:
Recunoașterea calităților morale ale personajelor preferate;
Manifestarea unui comportament civilizat raportat la personajele din povești.
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ:
Să trăiască în relațiile cu cei din jur stări afective pozitive;
OBIECTIVE OPRERAȚIONALE:
Să descopere personajele de poveste ascunse în ghicitori, precizându-le calitățile morale;
Să recunoască faptele pozitive și negative ale personajelor de poveste;
Să enumere obiectele magice care au venit în ajutorul personajelor de poveste descoperite;
Să-și exprime părerea vizavi de comportamentul personajelor de poveste;
STRATEGII DIDACTICE:
Resurse procedurale: metoda cadranelor, observația, conversația, explicația, exercițiul.
Resurse materiale:suport de lucru, lipici, jetoane.
Resurse temporale:20 – 25 minute
Forme de organizare: frontal, pe grupe, individual.
Metode de evaluare: observarea sistematică a comportamentelor, analiza produselor activități.
Resurse bibliografice: ***Curriculum pentru învățământul preșcolar, Editura DPH, București, 2009.
DESCRIEREA METODEI:
În cadrul activității am folosit o strategie activ- participativă. Preșcolarii au lucrat atât individual cât și pe grupe, folosind metoda cadranelor.
Se formează trei echipe. Pe măsuțe fiecare echipă are materiale didactice cu imagini din povestea ”Fata babei și fata moșului”, ”Alba ca Zăpada” și ”Cenușăreasa”, jetoane, creioane colorate, lipici și un poster cu patru cadrane.
Activitatea debutează cu intuirea și enumerarea materialelor de pe măsuțe, apoi se explică modalitatea de realizare a sarcinilor de lucru.
Citesc sarcinile de lucru.
1. Preșcolarii descoperă răspunsul la ghicitoare și lipesc în primul cadran personajul pe care-l denumește. Precizează cum este acesta.
„Eu de muncă nu mă sperii,
Curăț, perii și gătesc,
Doar mămuca mea și sora,
Tot mereu mă necăjesc.” (Fata moșului)
„Vai pantofu-i tare mic:
Dar de strâns,de fel n-o strânge,
Prințu-i foarte fericit
Că prințesa nu mai fuge.”(Cenușăreasa)
„În căsuța lor micuță,
Repede face curat,
Farfurii, ceșcuțe, oale
Stau acum frumos pe raft.”(Albă ca Zăpada)
Sortează din materialele primite două fapte bune făcute de personajul ales și lipeștele în al doilea cadran.
Desenează în al treilea cadran un obiect / ființă care a sărit în ajutorul personajului ales. Motivează alegerea făcută.
Identifică și lipește în ultimul cadran personaje care manifestă atitudini negative față de eroul ales. Precizează de ce-ai făcut această alegere.
Pentru fixarea cunoștințelor am desfășurat jocul ”Aș vrea să fiu …. deoarece!” am cerut copiilor să se identifice cu un personaj din povești și să precizeze de ce au făcut această alegere. Ex. Aș vrea să fiu fata moșului deoarece este harnică. Aș vrea să fiu fata babei deoarece este răsfățată.
Explozia stelară
Nivel I: Grupa mijlocie
Data: 27.12.2015
Tema anuală de studiu: ”Cum este, a fost și va fi aici pe pământ?”
Tema proiectului: ”1 Decembrie”
Tema săptămânii: ”Mă mândresc că sunt român!”
Subiectul: ” Trei culori” de Ciprian Porumbescu
Mijloc de realizare: memorizare
Activitatea de învățare: DOS educație pentru societate
Tipul activității: activități de comunicare de noi cunoștințe
Scop:
Identificarea și descrierea elementelor specific țării noastre: stemă, steag;
Obiective de referință:
Să descrie și să identificeelementele locale specific țării noastre și zonei în care locuiește (elemente de relief, așezare geografică, obiective socio-culturale, istorice, religioase, entice).
Obiective operaționale:
Să enumere culorile steagului României;
Să cunoască simbolurile statului roman: steag, stemă;
Să precizeze semnificația istorică a culorilor steagului României;
Să-și exprime părerea vizavi de jertfele eroilor;
Strategii didactice:
Resurse procedurale: memorizarea, explozia stelară, conversația;
Forma de organizare: frontal, individual
Resurse materiale:planșe cu poezia, tablou, steag, creioane colorate, fișe de lucru;
Resurse temporale:20 – 25 minute
Metode de evaluare: observarea sistematică a comportamentelor, analiza produselor activități, aprecierea răspunsurilor copiilor.
Resurse bibliografice: ***Curriculum pentru învățământul preșcolar, Editura DPH, București, 2009.
Descrierea activității:
În cadrul întâlnirii de dimineață am propus copiilor să cântăm La mulți ani!. Nedumeriți au întrebat de ce? Pe cine sărbătorim?Curând sărbătorim ziua românilor. Se poartă o discuție referitoare zinua națională a României, la simbolurile României. Se aduce în sala de grupă steagul țării. Astăți vom învățapoezia ”Trei culori” scrisă de Ciprian Porumbescu. Se citește poezia, se explică cuvintele și expresiile noi, se familiarizează copiii cu textul literar; recitarea pe fragmente este urmată de repetarea copiiilor de 3-4 ori, se trece la al doilea fragment, se repetă primele două fragmente împreună, se continuă memorizarea până la ultimul fragment.
Am urmărit corectitudinea pronunției, fidelitatea reproducerii, expresivitatea, gradul de înțelegere a textului.Fixarea cunoștințelor am realizat-o prin metoda explozia stelară.
DESCRIEREA METODEI:
Copiii așezați în semicerc. Am prezentat copiiilor o stea mare. În mijlocul steleiam scris cuvântul ROMÂNIA. Am prezentat copiilor cele cinci stele mici. Pe cele 5 steluțe am scris câte o întrebare:CE?CINE?UNDE?DE CE? CAND?Cinci copii extrag câte o întrebare.Fiecare copil din cei cinci își alege câte trei-patru colegi organizându-se astfel în cinci grupuri.Grupurile cooperează în elaborarea întrebărilor.
La expirarea timpului, copii revin în semicerc, în jurul steluteimari și comunică întrebările elaborate. Copiii celorlalte grupuri răspund la întrebări. Propun alte întrebări pentru colegii lor.
Se apreciază întrebările copiilor, efortulacestora de a elabora întrebări corecte precum și modul de cooperare și interactiune.
Exemple de întrebări:
Ce semnificație au culorile steagului României?
Unde ne arătăm recunoștința față de eroii neamului?
De ce au luptat strămoșii noștrii?
Când sărbătorim ziua României?
Cine sunt eroii neamului?
Încheierea activității se realizează fișa de lucru din caietul special pagina 16 anexa. În timp ce copiii lucrează se audiază cântecul patriotic ”Trei culori”.
Răspunde – Aruncă – Interoghează (RAI)
Nivel I: Grupa mijlocie
Data: 07.04.2016
Tema anuală de studiu: ”Când, cum și de ce se întâmplă?”
Tema proiectului: ”Surprizele Primăverii”
Tema săptămânii: ”Păsări călătoare vin din depărtare!”
Tema zilei: ”Pățania lui Nică”
Subiectul:”Trăsături de voință și caracter: Minciuna și furtul” – ”Pupăza din tei” după Ion Creangă
Mijloc de realizare: povestirea educatoarei
Activitatea de învățare: DOS – educație pentru societate:
Tipul activității: comunicare de noi cunoștințe
Scopul activității:
Deprinderea de descoperire a unor trăsături de voință și caracter negative, precum minciuna și furtul;
Formarea deprinderii de a conștientiza consecințele actelor sale.
Obiectiv de referință:
Să trăiască în relațiile cu cei din jur stări afective pozitive;
Obiective operaționale:
Să asculte cu atenție povestea;
Să redea pe scurt conținutul poveștii;
Să enumere greșelile făcute de Nică;
Să formuleze întrebări și răspunsuri referitoare la conținutul poveștii;
Să dezlege mesajul textului – să nu furi, să nu minți.
Strategii didactice:
Resurse procedurale: povestirea educatoarei, metoda RAI,conversația, exercițiul;
Forma de organizare: frontal, individual
Resurse materiale:planșe cu povestea, creioane colorate, fișe de lucru;
Resurse temporale:20 – 25 minute
Metode de evaluare: observarea sistematică a comportamentelor, analiza produselor activități, aprecierea răspunsurilor copiilor.
Resurse bibliografice: ***Curriculum pentru învățământul preșcolar, Editura DPH, București, 2009.
Descrierea activității:
În timpul Întâlnirii de dimineață am desfășuarat Momentul organizatoric, Captarea atenției, Anunțarea temei și a obiectivelor. Dirijarea învățării am realizat-o frontal, amexpus textul, prezentându-le concomitent imaginile,am explicat cuvintele și expresiile necunoscute.
Obținerea performanțelor am realizat-o prin metoda RAI. Copiii sunt așezați în cerc. Copilul care aruncă mingea întreabă. Cel care o prinde răspunde, apoi pune o altă întrebare și aruncă mingea unui alt coleg. Preșcolarii sunt încurajați să pună întrebări cât mai diverse: ce știi despre…? ce-ați învățat din comportamentul lui Nică? Ce l-a rugat mama să facă? Unde agăsit pupăza? Ce-ai fi făcut în locul lui? Este bine să furi? Este frumos să minți? etc. În încheiere preșcolarii colorează imagini din poveste.
Ciorchinele
Nivel I: Grupa mijlocie
Data: 15.04.2016
Tema anuală de studiu: ”Când, cum și de ce se întâmplă?”
Tema proiectului: ”Surprizele Primăverii”
Tema săptămânii: ”Legumele timpurii”
Tema zilei: ”Alimentația corectă mă menține sănătos”
Subiectul: ”Precizarea unor cunoștințe despre alimente” – ”Hora legumelor” de Lucia Muntean
Activitatea de învățare: DOS – educație pentru societate:
Mijloc de realizare: memorizare
Tipul activității: comunicare de noi cunoștințe
Scop:
Formarea deprinderii de a consuma legume;
Identificarea rolului legumelor în viața omului.
Obiective de referință:
Să cunoască și să respecte normele necesare integrării în viața social, precum și reguli de igienă personală.
Obiective operaționale:
O1 Să audieze cu atenție poezia;
O2 Să rețină mesajul poeziei;
O3 Să demonstreze că a înțeles mesajul poeziei;
O4 Să enumere calitățile fiecărei legume în parte;
O5 Să redea printr-o schemă conținutul poeziei.
Strategii didactice:
Resurse procedurale: memorizarea, metoda ciorchinele,conversația, problematizarea, exercițiul;
Forma de organizare: frontal, individual
Resurse materiale:planșe cu poezia, jetoane, carioca, flanelograf;
Resurse temporale:20 – 25 minute
Metode de evaluare: observarea sistematică a comportamentelor, analiza produselor activități, aprecierea răspunsurilor copiilor.
Resurse bibliografice: ***Curriculum pentru învățământul preșcolar, Editura DPH, București, 2009.
Descrierea activității:
În timpul Întâlnirii de dimineață am desfășurat Captarea atenției. Aceasta se realizează prin citirea unei scrisori de la Lucia Muntean: ”Dragii mei am aflat că învățați despre legumele timpurii de aceea pentru a cunoaște rolul fiecărei legume în parte vă propun să învățați poezia scrisă de mine. În plic sunt versurile poeziei și imaginile reprezentative. Anunțarea temei și a obiectivelor sunt prezentate preșcolarilor în timpul Noutății zilei. Dirijarea învățării am realizat-o frontal. Am citit poezia model, am explicat cuvintele necunoscute, am învățat poezia pe unități logice. Am învățatprimul fragment, se repetă cu copiii de 2-3 ori, sunt solicitați 2-3 copiii să recite fragmentul memorat. Am continuat memorarea următoarelor fragmente respectând același procedeu. De fiecare dată sunt repetate fragmentele anterioare.
Obținerea performanțelor și asigurarea conexiunii inverse am realizat-o prin metoda ciorchinele. Pentru început preșcolarii au descoperit la flanelograf un cerc în care este scris titlul poeziei (Hora Legumelor). În continuare sunt solicitați să descopere în jetoanele de pe masă legumele care s-au prin în horă (ceapă, usturoi, spanac, salată, roșie, fasole, varză, morcovi). Aceste jetoane se vor lipi în jurul cercului, unindu-le cu acesta prin săgeți. Copilul care întoarce jetonul și-l lipește la panou va expune și rolul legumei descoperite, voi scrie în dreptul acesteia rolul spus de copil ( ceapa vindecă răceala, usturoiul alungă boala, salata face bine la ficat, spanacul face bine la stomac, morcovii întăresc vederea etc).
În încheierea activității am realizat hora legumelor. Copiii au lipit legumele pe care le-au colorat în activitățile liber alese stabilind relații între acestea și titlul poeziei.
Știu – Vreau să știu – Am învățat
Nivel I: Grupa mijlocie
Data: 15.04.2016
Tema anuală de studiu: ”Cine sunt/suntem?”
Tema proiectului: ”Eu și universul meu”
Tema săptămânii: ”Singurel mă îngrijesc”
Tema zilei: ”Prieteni de nădejde”
Subiectul: ”Cunoașterea și aplicarea unor reguli de igienă personală” – ”Maricica” de Luiza Vlădescu
Activitatea de învățare: DOS – educație pentru societate:
Mijloc de realizare: lectura educatoarei
Tipul activității: activități de comunicare de noi cunoștințe
Scop:
Formarea deprinderii de a folosi obiecte de igienă personală;
Obiective de referință:
Să cunoască și să respecte normele necesare integrării în viața socială, precum și reguli de igienă personală.
Obiective operaționale:
O1. Săenumere obiectele de igienă personală: pieptene, săpun, periuță, apă;
O2. Să precizeze utilitatea fiecărui obiect denumit;
O3. Să descrie comportamentul Maricicăi;
O4. Să precizeze cauza care a determinat-o pe Maricica să se schimbe.
Strategii didactice:
Resurse procedurale: lectura educatoarei, metodaȘtiu – vrea să știu – am învățat,conversația, problematizarea, exercițiul;
Forma de organizare: frontal, individual
Resurse materiale:planșe cu povestea, jetoane, carioca, lipici, planșă cu metoda;
Resurse temporale:20 – 25 minute
Metode de evaluare: observarea sistematică a comportamentelor, aprecierea răspunsurilor copiilor.
Resurse bibliografice: ***Curriculum pentru învățământul preșcolar, Editura DPH, București, 2009.
Descrierea activității:
Am realizat Captarea atenției în timpul Întâlnirii de dimineață. Le-am prezentat copiilor planșa reprezentativă metodei – trei coloane, în prima coloană am scris Știu, în a doua Vreau să știu, iar în coloana a treia Am învățat. În clasă a intrat o persoană care a adus un colet. În colet am descoperit obiecte de igienă personală (piaptăn, săpun, periuță, pastă de dinți, prosop, apă, burete). Am stabilit împreună cu copiii ce reprezintă fiecare obiect. Am lipit în dreptul coloanei Știu jetoane care ilustrează aceste obiecte, astfel copiii știu care sunt obiectele de igienă. Am anunțat subiectul activității și obiectivele operaționale, apoi le-am propus să urmărească cu atenție povestea Maricica de Luiza Vlădescu pentru a afla la ce folosesc aceste obiecte, și de ce este bine să le folosim. Am scris în a doua coloană întrebările La ce folosesc obiectele de igienă? Cum folosim aceste obiecte? De ce este important să le folosim?
În continuarea activității preșcolarii sunt așezați în semicerc. Am expus textul, apoi am explicat cuvintele noi și expresiile necunoscute. Pentru obținerea performanțelor am solicitat 2-3 copii să povestească pe scurt textul, am evidențiat comportamentul Maricicăi și cauza care a determinat-o pe aceasta să se schimbe (Copiii nu se joacă cu alți copii murdari și neîngrijiți), am răspuns la întrebările stabilite la începutul activității. Copiii au propus să completez ultima coloană cu răspunsurile oferite de ei la întrebări. Sunt evidențiate deprinderile: spălatul dinților, pieptănatul părului, spălatul pe mâini și pe față.
În încheierea activității am desfășurat jocul pantomimă ”Spune ce fac!”. Copiii așezați pe scăunele în semicerc urmărescun coleg care mimează o acțiune (se spăla pe față, pe dinți, își taie unghiile, se pieptăna, ordonează hainele, curăță încălțămintea). Copilul care ghicește acțiunea ia locul colegului său.
Pălăriile gânditoare
Nivel I: Grupa mijlocie
Data: 15.04.2016
Tema anuală de studiu: ”Cum este, a fost și va fi aici pe pământ?”
Tema proiectului: ”În lumea celor care nu cuvântă”
Tema săptămânii: ”Insectele pro și contra”
Tema zilei: ”Leneșul mai mult aleargă”
Subiectul: ”Educarea trăsăturilor de voință și caracter – Lenevia” – ”Bondarul leneș” de Elena Farago
Activitatea de învățare: DOS – educație pentru societate:
Mijloc de realizare: exercițui-joc
Tipul activității: activitate mixtă
Scop:
Formarea valorilor morale: ajutor și hărnicie în raport cu sine și cu ceilalți;
Obiective de referință:
Să trăiască în relațiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranță, armonie, concomitent cu învățarea autocontrolului;
Obiective operaționale:
O1. Să comunice liber gândurile prin prisma culorilor;
O2. Să identifice prin comparație aspectele morale ale personajelor;
O3. Să descrie comportamentul furnicii și al bondarului;
O4. Să analizeze problema ”leneviei” din mai multe perspective.
Strategii didactice:
Resurse procedurale: metoda Pălăriilor gânditoare, conversația, problematizarea, exercițiul;
Forma de organizare: frontal, individual, pe grupe;
Resurse materiale:planșe cu povestea, jetoane, carioca, lipici, planșă cu metoda;
Resurse temporale:20 – 25 minute
Metode de evaluare: observarea sistematică a comportamentelor, aprecierea răspunsurilor copiilor.
Resurse bibliografice: ***Curriculum pentru învățământul preșcolar, Editura DPH, București, 2009.
Descrierea activității:
În prima activitate pe domenii experiențiale a zilei am memorizat poezia Bondarul leneș de Elena Farago. În activitatea de educație pentru societate am propus copiilor să ne jucăm cu pălăriile. Copiii și-au așezat pe cap pălăriile și au reactualizat poezia prin recitare în lanț, pălăriile roșii au recitat prima strofă, pălăriile albe a doua strofă, pălăriile negre a treia strofă, pălăriile galbene a patra strofă, iar ultima strofă a recitat-o pălăriile verzi.
Copiii s-au grupat în funcție de culoarea pălăriei și au dezbătut situația personajelor ținând seama de indicațiile mele. Copiii care poartă pălăriile albe expun direct evenimentele petrecute în poezie (Spuneți cum s-a petrecut întâmplarea.) O furnică mergea pe cărare. Ea ducea în spate un bob mare de miei. În mijlocul drumului un bondar plânge de foame. Furnica se oferă să-i dea din mâncarea ei, dacă bondarul o ajută să ducă acasă povara. Bondarul de jură că nu poate munci. Furnica supărată refuză să-i dea mâncare gratis. Copiii care poartă pălăriile roșii sunt deranjate de atitudinea sfidătoare a bondarului, critică comportamentul acestuia. Copiii care poartă pălăriile negre descrie bondarul și furnica, judecă faptele furnicii și pe ale bondarului. Copiii care poartă pălăriile galbene evidențiază calitățile morale ale furnicii: hărnicie, solidaritate, altruism. Copiii care poartă pălăriile verzi sfătuiește bondarul să adopte un comportament adecvat: să lucreze, să-și caute stăpân, să numai lenevească. Aceștia scot în evidență faptul că pe leneși nu-i ajută nimeni nici de milă, nici de silă.
Încurajați, copiii extrag următoarele concluzii:
Leneșii nu merită să fie ajutați;
Trebuie să muncești pentru a avea ce mânca;
Este rușinos să cerșești.
În încheierea activității se interpretează cântecul ”Greierele și furnica”.
Cum formarea conduitei moral-civice este un proces de durată mi-am propus să mă folosesc de orice mijloc și ocazie pentru a forma copiilor deprinderi de comportare civilizată. Salutul este învățat de către copii încă de dinaintea intrării în grădiniță. Aici copiii sunt învățați să utilizeze corect saluturile în raport cu orele zilei (dimineață, zi, seară); totodată, ei învață să se salute între ei. Le-am explicat copiilor că cel care intră în încăpere trebuie să fie primul care salută, iar ceilalți să fie atenți și să răspundă. Exersarea acestor reguli le-am practicat prin colaborarea cu diverși părinți pe care i-am invitat în sala de grupă în acest scop. Pentru consolidarea acestei deprinderi am desfășurat mai multe jocuri. Ca atare, copiii au înțeles că salutul trebuie să fie inițiat de către ei, să aibă loc la venire și la plecare și cu ocazia întâlnirilor cu cunoscuții pe stradă, la magazin, etc. Atitudinea lor în aceste situații a fost un alt aspect pe care l-am abordat, arătându-le că trebuie să privească persoana, că nu trebuie să alerge, că trebuie să rostească clar, fără să se rușineze, formulele de politețe corespunzătoare.
Formulele de politețe le-am învățat prin jocuri, în cadrul activităților liber alese, precum: „Să facem cunoștință”, „De-a magazinul”, „Să primim musafiri”, „De ziua mamei”, etc. Am pus accentul pe formularea de cereri-rugăminți și înapoieri-mulțumiri.
Cum deseori se întâmplă să se greșească, copiii au învățat cum să-și ceară scuze în diverse situații: pricinuirea unei supărări, lovirea cuiva, etc. și, în acest caz atenția mea a fost îndreptată asupra componentei atitudinale: scuzele trebuie să fie sincere, conștientizând situația, vorbirea să fie clară, iar privirea să fie îndreptată către persoana cu care se vorbește, nu să își ceară scuze în alergare sau să stea cu spatele. Astfel, copiii au început să utilizeze formule ca „te/ vă rog”, „scuz(ați)ă-mă”, „îmi cer iertare” sau „am greșit”.
În cele ce urmează exemplific câteva din jocurile folosite în cadrul activităților cu preșcolarii în scopul formării conduitei moral-civice.
Să facem cunoștință!
Scopul: formarea capacității de a identifica copiii din grupa care face parte.
Sarcina didactică: recunoașterea și denumirea de către copii în mod corect a colegilor din grupă.
Regulile jocului:
Se formează două cercuri concentrice. Pe un fond muzical copiii se deplasează pe conturul celor două cercuri, în direcții opuse, iar la oprirea muzicii copiii se opresc și formează perechi. Cei doi copiii dau mâna, se prezintă, spunându-și prenumele „ eu mă numesc…..”. Jocul se repetă de 2-3 ori, apoi fiecare copil va enumera colegii cu care a făcut cunoștință. Pe parcurs, după familiarizarea copiilor cu jocul el se repetă de 3-4 ori și apoi copiii sunt rugați să enumere colegii cu care au făcut cunoștință.
Acest joc l-am desfășurat la începutul anului școlar pe parcursul mai multor zile în etapa a III-a, după activitățile pe domenii de învățare, în cadrul jocurilor și activităților alese.
La cine se află stegulețul?
Scopul: verificarea modului în care copiii cunosc numele celorlalți copii din grupă; deprinderea copiilor de a oferi un obiect unui copil, folosind termenii de politețe corespunzători („Poftim!”, „Mulțumesc!”).
Sarcina didactică:
Recunoașterea copilului care are stegulețul și numele acestuia;
Folosirea termenilor de politețe („Poftim!”, „Mulțumesc!”);
Regulile jocului:
Un copil, numit de mine sau propus de un alt copil, va oferi un steguleț copilului preferat. Vecinul copilului se va ridica în picioare și va spune la cine se află stegulețul.
Material didactic: stegulețe.
Elemente de joc: aplauze.
Desfășurarea jocului
Copiii vor fi așezați perechi pe scăunele. În prima parte a jocului voi oferi stegulețul și voi utiliza formula de politețe corespunzătoare, „poftim”, pe rând copiilor, așteptând ca aceștia să mulțumească, apoi voi pune întrebarea „La cine se află stegulețul?” Va răspunde copilul întrebat, menționând numele și prenumele celui la care se află stegulețul.
În partea a doua a jocului, un copil ales de mine sau de grupă oferă stegulețul, iar altul va spune la cine se află stegulețul.
Acest joc l-am aplicat aproximativ după o lună de la începerea anului școlar, deci după ce copiii s-au familiarizat cu colegii din grupă, jocul având drept scop verificare modului în care copiii cunosc numele celorlalți din grupă. Am pus accent în mod deosebit pe folosirea fomulelor de politețe („Poftim!”, „Mulțumesc!”).
De-a magazinul – joc de rol
Scopul: verificarea și consolidarea deprinderilor de comportare în magazin; educarea corectitudinii, a cinstei în modul de a plăti și de a respecta rândul.
Sarcina didactică:
Să folosească corect formulele de politețe de la intrarea până la plecarea din magazin.
Regulile jocului
Copiii vin la magazin în grupe de câte 2-3 copii-„cumpărători”. Copiilor care nu salută, nu cer în mod politicos jucăria, nu stau la rând și nu plătesc, nu li se eliberează marfa solicitată. Ei trebuie să păstreze ordine și liniște în magazin, pentru a fi serviți cât mai repede.
Material didactic: jucării diferite, sacoșă de cumpărături.
Desfășurarea jocului
Într-o parte a sălii de grupă sunt așezate scăunelele în semicerc, iar în partea opusă este amenajat magazinul din mai multe mese pe care sunt expuse jucăriile care urmează să fie vândute.
La începutul jocului am demonstrat modul de cumpărare a unei jucării, respectând cerințele acestui proces. Am interpretat concomitent rolul de vânzător și cumpărător, avînd semne distinctive pentru fiecare rol. Pentru rolul de cumpărător am avut o sacoșă și am stat în fața tejghelei, iar pentru rolul de vânzător am avut un carnețel și un pix și am stat după „tejghea”, modificându-mi vocea într-o situație față de alta.
După această scurtă demonstrare din prima parte a jocului, am interpretat rolul de vânzător pentru a canaliza jocul spre aplicarea cerințelor principale ale cumpărării. Am antrenat 2-3 copii ca ajutor de vânzător pentru a le permite însușirea directă a modului de comportare în relația vânzător-cumpărător.
Variantă
În partea a doua a jocului copiii sunt numiți prin rotație vânzători și cumpărători și sunt intoduse jucării noi pentru a le atrage mai mult atenția. Urmăresc cu atenție modul cum se adresează cumpărătorii vânzătorilor și felul cum răspund vânzătorii. Am folosit o cameră de filmat, am înregistrat discuțiile copiilor, apoi după încheierea jocului am ascultat înregistrarea împreună cu copiii și am analizat comportamentele acestora.
Evaluarea acestui joc am realizat-o cu ajutorul înregistrării.
În cadrul jocurilor și activităților la alegere am reluat acest joc, timp de trei zile, urmărind aceleași obiective. În prima zi am dirijat eu jocul, iar în următoarele zile i-am lăsat pe ei să preia inițiativa. S-a observat dorința de a fi vânzători, de a lua inițiativa, de a „pedepsi” pe copiii „cumpărători” care nu se adresează politicos „vânzătorului”.
Să primim musafiri!
Scopul: reactualizarea regulilor de comportare în timpul primirii unor musafiri, însușirea unor formule de politețe, educarea la copii a spiritului de ospitalitate și de sociabilitate.
Sarcina didactică: interpretarea corectă a rolului de musafir și de gazdă, elaborarea răspunsurilor adecvate rolului asumat (musafir, gazdă).
Regulile jocului
Copiii-musafiri vin în vizită la familiile prietene, aducând flori. Gazdele îi vor primi pe musafiri cu multă plăcere și îi vor servi. Atât gazdele cât și musafirii trebuie să se poarte frumos unii cu alții, să folosească cuvintele potrivite situației date.
Material didactic: câte un buchet de flori pentru copiii care interpretează rolul de musafir, veselă pentru servirea biscuiților, șervețele, pahare cu apă, tăvi mici.
Desfășurarea jocului
În sala de grupă am amenajat împreună cu copiii câteva mese pentru musafiri și gazde. Am pus la îndemână materialele necesare pentru servirea musafirilor. Am împărțit grupa în patru subgrupe a câte 5 copii. Două subgrupe vor fi musafirii, iar celelalte două subgrupe vor fi gazdele. Gazdele se vor așeza la mesele pregătite în fața clasei și vor aștepta musafirii. Copiii-musafiri primesc buchetul de flori și pleacă în vizită. Aceștia își aleg gazdele după preferințe. Am îndemânat copiii să țină seama de câteva momente importante.
-sunatul la ușă sau ciocănitul;
-salutul și strângerea mâinii;
-oferirea florilor de către musafiri;
-adresarea mulțumirilor de către gazde;
-poftirea musafirilor să ia loc;
-discuții și informare reciprocă cu privire la evenimentele recente;
-servirea musafirilor;
-despărțirea musafirilor de gazdă.
Am reluat jocul, schimbând rolurile, copiii-gazde au devenit copiii-musafiri. În încheierea jocului copiii au interpretat împreună un cântecel.
De ziua mamei
Scopul: precizarea regulilor de comportare în florărie și a regulilor de oferire a unui buchet de flori.
Sarcina didactică: oferirea florilor celei mai îndrăgite ființe, mama, exprimarea liberă a sentimentelor în legătură cu ziua mamei.
Regulile jocului
Copiii care interpretează rolul de „copil” vor merge pe rând să cumpere flori, spunând vânzătoarei de ce le cumpără. Florile nu se vând dacă cel care le cumpără nu știe să le ceară corect, folosind formulele de politețe.
Copiii vor merge apoi și le vor oferi celor care interpretează rolul de „mamă” după ce le-au transmis gândurile lor. Copiii care interpretează rolul de mamă vor mulțumi pentru atenție.
Material didactic: flori naturale sau artificiale.
Desfășurarea jocului
Am improvizat o florărie într-un colț al sălii de grupă. Copiii au participat la realizarea acestui magazin, aducând flori de acasă, pregătind buchetele și așezând totul în ordine. Înainte de începerea jocului am distribuit rolurile. Pentru început am ales un „vânzător”, trei copii au primit rolul de „mamă” și trei copii rolul de „copil”. Apoi am distribuit rolurile mai multor copii ca jocul să nu dureze mult și să poată fi repetat. După ce au cumpărat florile copiii se vor îndrepta spre locul care va reprezenta casa fiecăruia, unde se află „mama” lui și vor oferi florile alături de urările și gândurile bune pe care le vor transmite.
În ambele etape ale jocului, cumpărarea florilor și oferirea lor, urmăresc cum se poartă dialogul. Am inițiat copiii cu rolurile de „vânzător” și „mamă” să urmărească cu atenție felul în care copiii solicită sau oferă florile. Am precizat că în cazul copiilor „cumpărători” care nu știu să se adreseze să nu li se elibereze marfa și să fie puși în situația de a însoți alți copii, apoi să revină la florărie.
Jocul se repetă pentru a pune pe toți copiii în situația de „mamă” și de „copil”.
După aplicarea acestor jocuri am testat copiii oral, adresându-le trei întrebări.
Când salutăm?
Cum ne adresăm când dorim ceva?
Ce spunem când primim ceva?
Pentru dezvoltarea și însușirea deprinderilor de comportare civilizată pe stradă am desfășurat jocuri de mișcare cu reguli de circulație „Semaforul”, „Agentul de circulație”, „Strada nu e loc de joacă”.
Semaforul este un joc simplu, dar care îi amuză extraordinar de tare pe cei mici, simplitatea pare că aduce cu ea cea mai multă satisfacție. Acest joc are câteva avantaje care-l situează în topul preferințelor copiilor, dar și al educatoarelor. Prin intermediul acestui joc copiii învață reguli de circulație, dar și cele trei culori (roșu, galben, verde). Jocul se poate organiza în sala de grupă sau în curtea grădiniței și se poate complica pe măsură ce copiii cresc.
Desfășurarea jocului
Folosind jetoane, palete, batiste sau orice alt semnal în culorile specifice semaforului, educatoarea strigă „Semaforul este roșu/ galben/ verde”. La semnalul „verde” copiii încep să meargă, să alerge, să sară sau să execute orice alt tip de mișcare indicat de educatoare înainte de începerea propriu-zisă a jocului. La semnalul „galben” copiii încep să încetinească pasul, iar la semnalul „roșu” copiii se opresc, devin „statui”. Acest joc l-am desfășurat ca tranziție în cadrul activităților integrate, dar și ca joc distractiv în etapa a III-a a zilei în cadrul proiectului tematic „Noi și strada?”
Agentul de circulație
Scopul: cunoașterea semnelor de circulație și semnificația acestora.
Sarcina didactică: să cunoască semnele de circulație și să acționeze conform acestora.
Regulile jocului
Copiii traversează „strada”, prin locul marcat, la indicațiile „agentului de circulație”, respectând culorile semaforului.
Desfășurarea jocului
Jocul l-am desfășurat în curtea grădiniței. Pe terenul de joc sunt marcate două linii paralele la o distanță de 3-4 m între ele, reprezentând „strada”. De o parte și de alta a străzii sunt „trotuarele”. Copiii sunt „pietonii”. În mijlocul străzii, în picioare, pe un scăunel, stă un copil, „agentul de circulație”, care are în mână două stegulețe: unul roșu și unul verde. Când „agentul de circulație” ridică stegulețul verde copiii pot circula liber de pe un trotuar pe celălalt, traversând strada. De îndată ce „agentul de circulație” coboară stegulețul verde, copiii se vor grăbi să se refugieze pe trotuare. După ce „agentul de circulație” a lăsat, încet, stegulețul verde, el ridică repede pe cel roșu. Din momentul în care stegulețul roșu este ridicat nici un copil nu mai are voie să traverseze „strada”. Copiii care traversează când stegulețul roșu este ridicat vor primi „amendă”. Jocul continuă cu un alt „agent de circulație”.
Variantă
Copiii se împart în două grupe: unii „pietoni”, iar ceilalți „vehicule”. Copiii „vehicule” se deosebesc de copiii „pietoni”, purtând ecusoane cu automobile. În mijlocul străzii, de la un trotuar la altul, este marcată „zebra”, prin mai multe linii paralele, locul pe unde „pietonii” pot traversa. În apropierea trecerii de pietoni, în mijlocul străzii, stă „agentul de circulație”. El conduce circulația prin ridicarea laterală a brațelor.
Strada nu e loc de joacă!
Scopul: înțelegerea pericolului pe care îl prezintă practicarea jocurilor pe partea carosabilă.
Sarcina didactică: copiii trebuie să desfășoare anumite acțiuni într-un spațiu limitat.
Regulile jocului
Copiii pasează mingea din mână în mână în cercul corespunzător echipei sale, reprezentând „curtea”. Ei nu au voie să scape mingea în „șosea”. Câștigă echipa care scapă de cele mai puține ori mingea în șosea.
Desfășurarea jocului
Pe terenul de joc se realizează o „șosea” cu ajutorul bastoanelor, iar de o parte și de alta a „șoselei” sunt amplasate două cercuri realizate din corzi, reprezentând „curțile” din apropierea „șoselei” aflate la o distanță egală de aceasta. Se împarte grupa în două echipe egale ca număr de copii, care joacă mingea în cerc, în „curte”, pasând-o de la unul la altul. Jocul continuă atât timp cât mingea nu ajunge în „șosea”. Când mingea ajunge în șosea jocul se întrerupe pentru echipa în cauză, iar jucătorii sunt obligați să stea nemișcați până când conducătorul echipei aduce cu multă atenție mingea. Copiii sunt atenționați de către conducătorul jocului că „strada nu e loc de joacă” și li se prezintă consecințele grave ale accidentelor care se pot întâmpla în acest caz, și vor fi penalizați cu un punct, după care jocul se reia. Este declarată câștigătoare echipa care a dat mingea în „stradă” de cele mai puține ori. După un anumit număr de repetări, jocul se poate relua schimbând mișcările, rostogolind mingea pe jos de la unul la altul.
Educația pentru sănătate contribuie și ea, alături de celelalte categorii de activitate, la formarea personalității copiilor de vârstă preșcolară. Aceasta este perioada când se pun bazele comportamentului igienic, când copilul învață să respecte regulile de igienă personală, să fie îngrijit, să distingă comportamentele sănătoase de cele cu risc, să respecte un program de viață echilibrat. Copilul trebuie să înțeleagă că sănătatea nu înseamnă doar absența bolii, ci și un mod de comportare igienic.
În cadrul proiectelor tematice ”Eu și universul meu”, ”Toamna un cântec în culoare!”, ”Surprizele primăverii!” mi-am propus să desfășor cu preșcolarii din grupa pe care o conduc jocuri de educație pentru sănătate care contribuie la formarea unui comportament igienic pentru asigurarea echilibrului dintre sănătatea individuală și cea colectivă.
Păpușa se spală
Scopul: verificarea și consolidarea cunoștințelor copiilor despre respectarea normelor de igienă.
Sarcina didactică:
Denumirea corectă a părților corpului pe care le arată păpușa „Murdărica”,
Recunoașterea obiectelor de igienă personală,
Imitarea unor acțiuni făcute de om la spălatul mâinilor, dinților, etc.
Elemente de joc: mimarea unor acțiuni, aplauze, ghicirea acțiunilor imitate.
Reguli de joc
Copiii sunt împărțiți în două grupe, purtând în piept semne distinctive: grupa periuțelor de dinți și grupa bureților de baie. Conducătorul jocului atinge cu bagheta fermecată pe rând câte un copil din fiecare echipă. Copiii precizează acțiunile realizate de păpușa „Murdărica”, răspunzând la întrebarea „Ce face păpușa?”, apoi descriu imagini și la finalul jocului mimez diferite acțiuni, iar copiii vor răspunde la întrebarea „Ghici ce fac eu?” și vor mima și ei acțiunea. Răspunsurile corecte sunt aplaudate, iar cele greșite sunt corectate de colegi.
Desfășurarea jocului
În prima parte a jocului am folosit o păpușă pentru a verifica cunoștințele copiilor. Ea va imita spălatul pe mâini, pe față, pe picioare, pe dinți, pe cap, întrebând: „Ce face păpușa?”, iar copii răspund în propoziții ce parte a corpului spală păpușa. Exemplu: „Păpușa se spală pe față” sau „Păpușa se spală pe mâini”.
În a doua parte a jocului am arătat copiilor imagini în care se efectuează acțiuni de igienă. Copiii precizează acțiunile, având grijă să folosească un limbaj adecvat. Exemplu: „Copilul își curăță hainele.”, „Băiatul își spală ghetele.”, „Fetița își calcă rochița.”, „Mama se spală pe dinți.”
În ultima parte a jocului am imitat unele acțiuni și am întrebat copiii: „Ghici ce fac eu?”. Copiii au recunoscut acțiunile, apoi le-au mimat și ei.
Exemplu: „Ghici ce fac eu?”
„Vă pieptănați.”
Toți copiii imită acțiunea.
Am cerut copiilor să denumească obiectele folosite la spălatul dinților, al mâinilor, al părului, etc.
Săculețul fermecat
Scopul: Formarea deprinderii de a consuma fructe și legume
Sarcina didactică:
denumirea și descrierea fructelor și legumelor;
precizarea atributelor acestora.
Regulile jocului
Câte un copil alege un fruct/legumă și, fără să îl scoată din săculeț, îl pipăie, îl denumește, precizează atributele acestuia.
Elemente de joc: surpriza, aplauzele, recompensa și întrecerea.
Desfășurarea jocului
Grupa se împarte în două echipe și pe rând, câte un copil de la fiecare echipă va alege câte un fruct/legumă și fără să îl scoată din săculeț, îl pipăie și îl denumește. Apoi arată fructul/leguma copiilor, precizează atributele acestuia. Răspunsurile corecte vor fi aplaudate și recompensate cu câte o floricică.
Variantă
Pe o măsuță, fiecare echipă are jetoane cu diverse obiecte. Adresez copiilor câte o ghicitoare, iar reprezentantul fiecărei echipe alege jetonul care reprezintă răspunsul corect al acesteia. Exemplu: ”Am cămăși nenumărate. Le port pe toate îmbrăcate. (varza)” Copilul alege jetonul care ilustrează varza și spune că aceasta este verde, se pune la murat sau se face salată. Câștigă echipa care a acumulat cele mai multe floricele, fiind felicitată de echipa adversă. Acest joc l-am jucat atât toamna, cât și primăvara când am vorbit despre fructele și legumele care cresc în jurul noastru.
Fixarea cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor acumulate în timpul activităților de învățare am realizat-o în cadrul centrelor de interes Știință și Bibliotecă unde preșcolarii au rezolvat diferite fișe de lucru cu caracter moral-civic.
Știință:
Fișa de lucru având sarcină didactică: „Colorează cu roșu cercul în care copilul este harnic și cu verde cercul în care copilul este politicos.” am folosit-o în cadrul proiectului tematic ”Sunt un pitic curios întorc poveștile pe dos!”
Fișa de lucru având sarcină didactică: „Colorează cu albastru bulinele de sub personajele pozitive (care au făcut fapte bune). Colorează cu roșu bulinele de sub personajele negative (care au făcut fapte rele)” am folosit-o în cadrul proiectului tematic ”Sunt un pitic curios întorc poveștile pe dos!”
Fișa de lucru având sarcină didactică:”Încercuiește cu roșu imaginea în care copiii au un comportament rutier corect.” am folosit-o în cadrul proiectului tematic ”Noi și strada!”
Fișa de lucru având sarcină didactică:”Recunoaște în imagini comportamentele corecte și pe cele incorecte. Colorați doar imaginile care ilustrează copiii care respectă regulile de circulație.” am folosit-o în cadrul proiectului tematic ”Noi și strada!”
Fișa de lucru având sarcină didactică: „Colorează semnele de circulație, folosind culorile potrivite, apoi spune ce greșeală face ursulețul.” am folosit-o în cadrul proiectului tematic ”Noi și strada!”
Fișa de lucru având sarcină didactică: ”Descrie ce se întâmplă în fiecare dintre cele două imagini. Alege-o pe cea corectă și coloreaz-o. Motivează alegerea. Colorează semaforul și spune care este semnificația fiecărei culori. Ce semn de circulație este în medalionul de sus? Completează desenul.” am folosit-o în cadrul proiectului tematic ”Noi și strada!”
Fișele de lucru următoare le-am folosit în cadrul proiectului tematic ”În lumea celor care nu cuvântă!”
Bibliotecă:
Fișă de lucru – ”Așteptăm pe Moș Crăciun!”
Spune de ce merg copiii la colindat, apoi colorează colindătorii.
Desenează după contur obiectele, apoi colorează-le.
Fișă de lucru – Magia Învierii
Descrie ce se petrece în fiecare dintre imaginile prezentate.
Cum se salută oamenii de Paște? De ce?
Colorează cu roșu bulinele din dreptul imaginilor din biserică.
Fișă de lucru – Animalele din pădure
Privește cu atenție imaginile și creează, împreună cu colegii din grupă o poveste.
Ce faptă bună au făcut copiii și tatăl lor?
Ce comportament trebuie să avem față de animale?
Continuă să colorezi imaginea.
Fișă de lucru – Mesaj ecologic
Urmărește modelul, apoi lipește pe fișa ta literele primite pentru a scrie mesajul preferat.
Valorificarea activităților de educație pentru societate în activitățile integrate în scopul formării conduitei moral civice a preșcolarilor.
În cadrul activităților integrate am încercat să îmbin activitățile din cadrul domeniului Om și societate cu activități din cadrul altor domenii experiențiale sau cu activități liber alese pentru a-i determina pe copii să lucreze liber, fără să se simtă constrânși de activitatea obligatorie. Activitățile integrate cuprind conținuturile învățării din cadrul activității de educație pentru societate. Am folosit ca mijloace de realizare lecturi după imagini, memorizări, povestea educatoarei, poveste creată îmbinate cu metode interactive și activități liber alese. Am urmărit formareacapacității de a intra în relații pozitive cu cei din jur, valorificarea potențialului creativ prin memorizare de poezii cu caracter moral-civic, prin lecturarea unor povești cu o valoarea educativă puternică, am îndemnat preșcolarii să cunoască fapte și evenimente însenatedin trecutul de luptă al poporului român, să-și dezvolte deprinderea de a respecta și iubi cea mai importantă ființă din viața unui om – mama. Un loc important în activitățile propuse l-a avut cultivarea spiritului de prietenie și întrajutorare. Recunoașterea pericolului și învățarea unor norme de protecție și prevenire a incendiilor a stârnit interesul și atenția preșcolarilor.
Exemplific mai jos câteva dintre activitățile didactice integrate desfășurate cu preșcolarii pe durata experimentului.
Proiect de activitate integrată
TEMA PROIECTULUI: “Iarnă – bine ai venit!”
TEMA SĂPTĂMÂNII: Animalele de la poli
TEMA ZILEI:”Prietenul la nevoie se cunoaște”
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE: DLC + DOS + ALA I
DLC: Povestea ursului cafeniude Vladimir Colin – lectura educatoarei
DOS + ALA I: Evidențierea trăsăturilor morale ale personajelor, cultivarea spiritului de prietenie și întrajutorare.
ACTIVITĂȚI PE CENTRE DE INTERES
JOC DE MASĂ: Sortăm imagini care exprimă prietenia și curajul – ex. joc
ARTĂ:Prietenii ursului cafeniu – machetă
BIBLIOTECĂ: Povestea ursului cafeniude Vladimir Colin – repovestire
În data de 27.01.2016 în cadrul proiectului tematic ”Iarnă – bine te-am găsit!” am desfășurat activitatea integrată”Prietenul la nevoie se cunoaște”. În cadrul acestei activități am integrat domeniile experiențiale Limbă și comunicare și Om și societate. Scopul acestei activități a fost evidențierea trăsăturilor morale ale personajelor prin cultivarea spiritului de prietenie și dezvoltarea curajului de a intervenii în situații critice.
Fiind o activitate desfășurată pe două arii curriculare, în cadrul activității de educare a limbajului am lecturat ”Povestea ursului cafeniu” de Vladimir Colin. Activitatea de educație pentru societate am desfășurat-o pe trei centre de interes, în cadrul centrului Bibliotecă am evidențiat calitățile morale ale ursului cafeniu, am observat comportamentul urșilor albi atunci când au descoperit printre ei un urs care nu era de-al lor, am definit prietenia în raport cu faptele reale desfășurate în text, am evinențiat cuvintele: ”Crezi că-mi pasă că te știu/ Negru, alb sau cafeniu?/ Inima să-ți fie dreaptă./ Eu te judec după faptă!” și ”alb sau cafeniu, ești un urs bun și viteaz….”,. Copiii au fost îndemnați să-și exprime părerea vizavi de purtarea urșilor albi, dar și de purtarea ursului cafeniu. Pe durata activității am sușținut copiii să pună întrebări, să povestească folosind cuvintele proprii firul întâmplării.
În cadrul centrului Joc de masă copiii au realizat puzzle cu imagini din povești, au sortat jetoanele primite pe trăsături morale: prietenie – dușmănie (răutate). Jetoanele au ilustrat atât evenimente din povește cât și aspecte din viața reală.
În cadrul centrului Artă copiii au colorat în contur personajele primite, au decupat personajele colorate, apoi au atașat în macheta pregătită, un ghețar înconjurat de apă, personajele din poveste. Fiecare personaj a fost așezat în locul indicat de poveste.
Proiect de activitate integrată
TEMA PROIECTULUI: “Inimioare pentru mame!”
TEMA ZILEI:”O iubesc pe mama mea!”
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE: ALA I + DOS
DOS:”Inimioare, inimioare“ de Sarina Cassavan – povestea educatoarei
ȘTIINȚĂ: Câți lei costă inima de turtă dulce? – ex. matematic
ARTĂ:Lipește în ordine cronologică imaginile din poveste – aplicație
BIBLIOTECĂ:Tresează pe contur cuvintele din inima mamei – trasare
În data de 08.03.2016 în cadrul proiectului tematic ”Inimioare pentru mame!” am discutat despre rolul celei mau dragi ființe – mama în viața noastră. Pentru educarea sentimentelor de dragoste, grijă și respect față de mama am planificat o activitate integrată care înglobează activitățile liber alese și activitatea de educație pentru societate. Această activitate am nunit-o ”O iubesc pe mama mea!„ și ne-am propus să descoperim cum se comportă un copil cu mama sa bolnavă. În etapa Împărtășirea cu ceilalți copiii sunt întrebați de ce o iubesc pe mama lor. Răspunsurile diverse conduc spre concluzia că mama este centrul universului. Captarea atenției se realizează prin prezentarea unei inimi uriașe, pe ea sunt lipite 6 hârtii albe sfâșiate. Această inimă este rănită de purtarea necuviincioasă a unor copii cu mamele lor. Pentru a-i reda sănătatea și culoarea naturală trebuie să fim atenți la povestea pe care o voi spune, să lucrăm fișele de lucru lipite pe inimă.
În continuare copiii se așează pe scăunele, în semicerc pentru desfășurarea activități de educație pentru societate. Se anunță titlul și autorul poveștii- ”Inimioare, inimioare“ de Sarina Cassavan. Copiii ascultă povestea urmărind linia poveștii concomitent cu derularea imaginilor. Expunerea se face clar și expresiv. Fiecare fragment al poveștii este însoțit de o planșă didactică care redă conținutul acestuia. Fixarea conținutului de realizează prin metoda cubului. Pe inima adusă în sala de grupă sunt așezate 6 fâșii pe care sunt scrise sarcini de lucru :
Ce-a cumpărat copilul de la negustor ?
Cui dorea să ducă inima de turtă dulce ?
Cum credeți că s-a comportat băiatul cu mama sa ?
Ce înseamnă ”inimă rea” în povestea noastră ?
Ce a ajutat-o pe mamă să se însănătoșească ?
Cum trebuie să ne comportăm ca mamele noastre să fie fericite?
Treptat culoarea roșie a inimii ia locul fâșiilor de hârtie albă, iar copiii sunt aplaudați pentru răspunsurile corecte.
Tranziția de la activitatea pe domenii experiențiale la pauza de masă se realizează prin elementele de euritmie muzicală pe melodia de film ”Mama”
După pauza de masă se lucrează pe centele de interes.Se prezintă centrele de interes, se enumeră materialele folosite,modul de lucru și obiectivele urmărite. La centrul BIBLIOTECĂ vom trasa pe contur cuvintele din suportul de lucru și vom recunoaște literele învățate încercând să descoperim mesajul scris. La centrul ȘTIINȚĂ vom număra bancnotele, vom încercui tot atâtea bancnote cât costă imina de turtă dulce, vom completa cifra care lipsește din operația dată și vom formula o problemă pe baza datelor din poveste. În cadrul centrului ARTĂvom colora imaginile primite, le vom decupa pe contur, apoi le vom lipi în ordinea desfășurării evenimentelor.
Vom executa exerciții de încălzire a musculaturii mici ai mâinii. Se intonează cântecul «Pic, pic vine ploaia!» Se vor oferi explicații suplimentare acolo unde va fi necesar. Fiecare copil va trece pe la cele trei centre de interes.
Evaluarea activității integrate se face prin acordarea de stimulente specifice celor trei centre de interes.
Fișă de lucru (Științe)
Numără bancnotele din imagine. Încercuiește tot aâția lei câți avea băiatul din poveste.
Completeazăoperația cu cifra care lipsește :3+= 5
Fișă de lucru (Bibliotecă)
Trasează pe contur cuvintele din inima mamei, recunoaște literele și dezleagă mesajul.
Proiect de activitate integrată
TEMA PROIECTULUI:” În lumea poveștilor!”
TEMA ZILEI:“Călătorim în țara păcăliților”
DOS:Trăsături de voință și caracter – Vulpea și prietenii ei !
Activitate integrată: DOS + ALA I + ALA II
Bibliotecă: "Personajul păcălit"-trasarea pe contur și identificarea diferitelor personaje pe care le-a păcălit vulpea
Joc de rol: ” De-a vulpea!”- redarea replicilor din poveștile cunoscute
Artă: ” Țara păcăliților” – colorare, lipire
ALA II
” Adevărat sau fals !” – joc de atenție
În data de 25.03.2016 în cadrul proiectului tematic ”În lumea poveștilor!” am planificat și desfășurat o activitate integrată care include activitatea de eduvcație pentru societate și activitățile liber alese.
În cadrul Întâlnirii de dimineață spun o poveste încurcată,povestea Puișorul și vulpea de Ion Pas. Copiii nu sunt deacord, redau corect conținutul poveștii. La spun copiilor că Zâna cea rea a amestecat poveștile și a încurcat faptele personajelor de aceea îi rog pe ei să mă ajute să identificăm faptele fiecărui personaj în parte, să recunoaștem comportamentul negativ al acestora și să confecționăm o țară a păcăliților.
Le propun copiilor să lucrăm la trei centre pentru a reuși mai ușor să îndreptăm greșelile zânei. Sunt prezentate centrele de lucru, obiectivele operaționale și materialele de lucru. Monitorizarea centrelor se face prin stimulente specifice fiecărui centru. În cadrul centrului de interes bibliotecă copiii trasează pe contur și descopetă personajele pe care le-a păcălit vulpea. În cadrul centrului de inters artă colorează medalioanele primite, apoi le asamblează într-o țară a păcăliților. În cadrul centrului de inters joc de rol copiii au primit măști care ilustrează personajele din poveștile cunoscute. După alegerea fiecărei măști sunt redate cuvintele personajului( iedului, turtiței, puișorului, iepurelui, ursului) în dialog cu vulpea. Se urmărește redarea modalității prin care vulpea a reușit să-i păcălească, dar nu în ultimul rând evidențierea calităților morale ale acestor personaje, precum răsfăț, neascultare, minciună, lene. Sunt schimbate rând pe rând măștile pentru ca fiecare copil să poată să prezinte personajul preferat sau impus.
În fixarea cunoștințelor ne-am jucat ”Mingea călătoare”. Copiii așezați în cerc pe mochetă,primesc mingea și spun cum doresc să fie sau să nu fie. Exemplu: vreau să fiu ordonat să nu-mi fure vulpea hainele, nu vreau să fiu neascultător ca Scufița Roșie etc.
ALA II
” Adevărat sau fals !” – joc de atenție
În baloane sunt biletele cu enunțuri care descriu faptele săvârșite de personajele de poveste. Copilul pe care îl voi atinge cu bagheta fermecată va alege un balon, îl va sparge, eu îi voi citi enunțul de pe bilețel și el îmi va preciza dacă este adevărată sau falsă afirmația. Dacă un copil nu știe răspunsul acesta va primi o pedeapsă haioasă.Solicit ceilalți copii pentru a afla răspunsul corect. Jocul se va termina când toate baloanele vor fi sparte.
Executarea jocului de către copii:
Se execută un joc de probă. Apoi jocul se desfășoaraă la comanda educatoarei, copiii avand obligatia sa respecte regulile jocului.
Încheierea jocului:
Copiii vor primi stimulente, vor fi lăudati că au respectat regulile jocului.
Se anunță sfârșitul jocului.
Enunțurile din baloane
Vulpea este prietenoasă!
Iepurele curajos a dat afară din casă vulpea cea rea.
Puișorul a ascultat de sfaturile mamei.
Iedul cu trei capre era harnic și ordonat.
Ursul a fost păcălit de vulpe.
Proiect de activitate integrată
TEMA PROIECTULUI: “Surprizele primăverii”
TEMA SĂPTĂMÂNII: Legumele timpurii
TEMA ZILEI:”Prietenia”
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE: DOS + ALA I
DOS:Trăsături de voință și caracter. Cultivarea spiritului de colaborare. ”Ridichea uriașă” – poveste creată
JOC DE ROL:”De-a ridichea uriașă” – dramatizare
ARTĂ:Carte cu povești – confecție
ȘTIINȚĂ: Lanțul prieteniei – ex. – joc
În data de 13 aprilie 2016 în cadrul proiectului tematic ”Surprizele primăverii” am desfășurat o activitate integrată cu titul ”Prietenia” aceasta a urmărit educarea spiritului de colaborare și întajutorare. În timpul Întâlnirii de dimineață copiii primesc câte o fișă de lucru. Aceasta este împăturită în așa fel încât săse descopere pe rând personajele de poveste. Copiii sunt rugați să nu deschidă fișa decât la semnal.
Se anunță tema și obiectivele activității: Astăzi vom crea o poveste cu ajutorul imaginilor ascunse în fișă, apoi vom reda conținutul textului stabilind un titlu potrivit.
Povestea creată se realizează prin metoda Lectura activă – copiii descriu pas cu pas imaginile, iar eu scriu la tablă povestea. Se stabilește titlul poveștii, se argumentează rolul fiecărui personaj în poveste, se identifică mesajul poveștii: unde-i unul nu-i putere, unde-s mulți puterea crește. În încheierea activității se colorează fișa de lucru primită. După pauza de masă se trece la lucrul pe centerele de interes. Se enunță obiectivele și modalitatea de desfășurare a activității.
În cadrul centrului Știință copiii sortează din jetoanele primite doar pe cele care reprezintă personajele din poveste. Numără personajele și descoperă cifra corespunzătoare numărului de personaje, apoi așează personajele pe stativ în ordinea în care apar în poveste.
În cadrul centrului Joc de rol copiii își aleg câte un simbol al personajului, lipit pe un medalion (moș – pălărie, baba – șorț, băiatul – șapcă, pisica – șoricel, ridichea). Interpretează rolul ales și scot împreună ridichea – un copil așezat pe podea. Jocul a continuat schimbând medalioanele, fiecare copil a fost pe rând un alt personaj.
În cadrul centrului Artă copiii colorează medalioanele primite, decupează pe contur folosind foarfece de plastic cu vârf rotund, apoi lipesc personajele în cartea de povești în ordine, fiecare personaj pe câte o pagină.
povestea compusă – Ridichea uriașă
Lectura activă – desfășurarea metodei
Proiect de activitate integrată
TEMA PROIECTULUI: “Ne pregătim de Paște!”
TEMA ZILEI:” Masa de paște!”
DOS:Paștele în familie“- lectură după imagini
ȘTIINȚĂ:“Paștele în familie“- lectură după imagini
ARTĂ:”Suport pentu oul de Paște “-confecție
JOC DE ROL:“ De-a gospodinele”
SCOPUL ACTIVITĂȚII:
Cunoașterea unor elemente de religie care definesc portretul spiritual al poporului român
În data de 6 mai 2016 în cadrul proiectului tematic ”Ne pregătim de Paște!” am desfășurat o activitate integrată cu titlul ”Masa de Paște” unde am integrat conținuturile activității de educație pentru societate în activitățile liber alese.
În timpul Întâlnirii de dimineață când copiii discutau despre pregătirile pentru sărbătoarea pascală în sala de grupă își face apariția iepuroaica Negruța. Aceasta a venit la grădiniță să ceară ajutorul copiiilor pentru a termina mai repede pregătirile pentru masa de paște. Copiii și-au exprimat acordul, apoi au observat materialele pregătite în cele trei centre de lucru.
În cadrul centrului de interes Joc de rol au pregătit masa festivă: au pliat șervețelele, au așezat pe masă tacâmurile și vesela, apoi au fiert ouăle. Datorită faptului că la acest centru s-a folosit aragazul și apa fiartă, permanent au fost supravegheați de o mămică.
În cadrul centrului de interes Știință am lecturat după imagini Paștele în familie. Aici copiii au cules informații despre marea sărbătoare. Cum se pregătesc bucatele tradiționale, cum se încondeiază ouăle, care sunt bucatele specifice sărbătorii pascale, care sunt obiceiurile legate de această sărbătoare. După observarea liberă a imaginilor s-au formulat întebări și răspunsuri pe marginea celor observate. Pentru fixarea cunoștințelor au rezolvat o fișă de lucru unde au descoperit și colorat simbolurile sărbătorii pascale.
În cadrul centrului de interes Artă au confecționat un suport pentru oul de paște. Au colorat, apoi au decupat după contur iepurașii și puișorii, au lipit capetele dreptunghiului, apoi au decorat suportul cu diverse materiale: frunze, flori, fire de iarbă.
Asigurarea retenției și a conexiunii inverse s-a realizat prin jocul de atenție ”Adevărat sau fals!” unde copiii au căutat prin iarbă ouă roșii în care erau ascunse mesaje care sintetizau informațiile obținute în cadrul activității integrate. Copiii au descoperit valoarea de adevăr a mesajelor găsite în ouă.
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
TEMA PROIECTULUI: “Noi suntem români!”
TEMA ZILEI:”Ziua eroilor”
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE: ALA I + DOS
DOS: ”Eroi au fost, eroi sunt încă !” – cultivarea recunoștinței și respectului arătat eroilor neamului
ȘTIINȚĂ: Pregătește soldatul să plece la luptă – fișă de lucru
ARTĂ:Flori pentru eroii neamului – confecție
BIBLIOTECĂ: Eroii nu mor niciodată–ex. – joc
Scopul activității integrate desfășurate în data de 8 iunie 2016 urmărește educarea respectului arătat eroilor căzuți pe câmpul de luptă. Activitatea debutează cu Întâlnirea de dimineață. Copiii primesc ecusoane în culorile steagului României în vederea realizării grupelor de lucru. Activitatea de educație pentru societate am desfășurat-o pe trei centre de interes, în cadrul centrului Bibliotecă am descifrat etichete pe care sunt ilustrate faptele de vitejie ale eroilor, modalitățile prin care ne arătăm respectul și prețuirea pentru sacrificiul lor (depunere de flori la monumentul eroilor, participarea la slujba religioasă, recitarea unor poezii și intonarea unor cântece patriotice, învitarea cetățenilor la evenimentele desfășurate de ziua eroilor prin confecționarea unui mesaj cu caracter istoric). Mesajul a fost realizat prin lipirea literelor mari de tipar într-un contur dat – ”EROII NU MOR NICIODATĂ!”.
În cadrul centrului Știință copiii au identificat elementele necesare unui soldat: arme, scut, cal, drapel. Printre acestea am strecurat în fișa de lucru elemente care nu au legătură cu subiectul: flori, porc, copil. A doua sarcină este de a colora elementele care îl ajută pe soldat în luptă.
În cadrul centrului Artă copiii au colorat pe contur elementele florilor pe care le- au lipit în ordinea indicată pentru a confecționa medalioane. Evaluarea activității integrate se face prin acordarea de stimulente specifice celor trei centre de interes.
Știință:Bibliotecă:Artă:
Activitatea observațională
Mi-am axat cercetarea pe formarea la preșcolari a comportamente lor moral civice care asigură o dezvoltare armoniosă. De aceea am observat în timpul activităților desfășurate pe proiecte tematice dacă aceștia respectă regulile, își manifestă solidaritatea, dezvoltă un interes crescut față de activitățile de învățare, de joc sau extracurriculare, mențin ordinea în materialele de lucru sau în jucării și nu în ultimul rând folosesc formulele de politețe în diferite situații reale sau create.
În cadrul proiectului tematic ”Eu și universul meu!” desfășurat în perioada 28.09.2015 – 30.10.2015 am constatat că la cei 14 subiecți indicatorul observațional respectă regulile se repetă foarte des la 6 subiecți, se repetă uneori la 5 subiecți, iar 3 subiecți nu respect regulile. Fiind vorba despre preșcolarii mici, nou veniți în grupă am considerat că este necesară o atenție sporită când sunt explicate regulile, modul de expunere să fie la nivelul de înțelegere a fiecărui preșcolar.
În cadrul proiectelor tematice ”Toamna un cântec în culoare” și ”Pe tărâm de poveste” indicatorul observațional respectă regulile se repetă foarte des la 6 subiecți, se repetă uneori la 6 subiecți, iar 2 subiecți nu se regăsește. Se poate observa o creștere în ceea ce privește însușirea normelor referitoare la respectarea regulilor. Frecventând zilnic grădinița preșcolarii au recunoscut necesitatea regulilor și importanța respectării lor. În cadrul proiectului tematic ”Surprizele primăverii” indicatorul observațional respectă regulile se repetă foarte des la 8 subiecți, se repetă uneori la 5 subiecți, iar 1 subiecți nu se regăsește. Creșterea este evident, subiecții si-au însușit normele și regulile grupei, și-au adaptat comportamentele la cerințele învățământului preșcolar, consider că regula nu este o constrângere ci o madalitate de a-ți desfășura activitatea în mod civilizat. În cadrul proiectelor tematice ”În lumea celor care nu cuvântă ” indicatorul observațional respectă regulile se repetă foarte des la 9 subiecți și se repetă uneori la 5 subiecți. se poate observa că nu mai sunt subiecți care să nu cunoască și să respecte regulile. Cauzele care determină abaterea de la regulă sunt datorate stării de sănătate, dispoziției de moment, absenteismului. De aceea am reamintit regulile grupei ori de câte ori a fost necesar atât prin expunere directă cât și prin organizarea unor jocuri tematice.
Fig.3 Repartizarea indicatorului observațional respectă regulile pe durata desfășurării celor cinci proiecte tematice
În cadrul proiectului tematic ”Eu și universul meu!” desfășurat în perioada 28.09.2015 – 30.10.2015 am constatat că la cei 14 subiecți indicatorul observațional manifestarea solidarității se repetă foarte des la 4 subiecți, se repetă uneori la 9 subiecți, iar 1 subiecți nu manifestă compasiune și înțelegere față de semeni. În cadrul proiectelor tematice ”Toamna un cântec în culoare” și ”Pe tărâm de poveste” indicatorul observațional manifestarea solidaritățiise repetă foarte des la 5 subiecți, se repetă uneori la 8 subiecți, iar 1 subiecți nu se regăsește. În cadrul proiectului tematic ”Surprizele primăverii” indicatorul observațional manifestarea solidaritățiise repetă foarte des la 8 subiecți, se repetă uneori la 5 subiecți, iar la 1 subiect nu se regăsește. În cadrul proiectelor tematice ”În lumea celor care nu cuvântă ” indicatorul observațional manifestarea solidaritățiise repetă foarte des la 11 subiecți și se repetă uneori la 3 subiecți. Egoismul, egocentrismul, copilul unic, sfatul părinților sunt unii din factorii care influențează manifestarea solidarității, a ajutorului și a afecțiunii. Treptat preșcolarii și părinții acestora au înțeles că sala de grupă este un loc comun și toți copiii se pot folosi de materialele expuse, de jucării. Dacă a adus la grădiniță un obiect și-au asumat acest lucru și au înțeles că va trebui să lase și pe ceilalți să-l atingă, să se joace cu el. În timpul activităților extracurriculare special organizate în acest sens am insuflat copiilor dorința de a fi de ajutor, de a oferi fără să aștepți ceva la schimb. Când D. și-a fracturat mâna și a avut-o în ghips toți colegii au sărit să o ajute, chiar dacă până atunci D. era copilul cel mai problematic din clasă.
Fig.4 Repartizarea indicatorului observațional manifestarea solidaritățiipe durata desfășurării celor cinci proiecte tematice
În cadrul proiectului tematic ”Eu și universul meu!” desfășurat în perioada 28.09.2015 – 30.10.2015 am constatat că la cei 14 subiecți indicatorul observațional interesul privind activitatea de învățare sau activitatea extracurriculară se repetă foarte des la 5 subiecți, se repetă uneori la 7 subiecți, iar 2 subiecți nu se adaptează la procesul de învățământ, sunt solitari, se joacă mai mult singuri, acceptă greu că la grădiniță trebuie să respecte un program de lucru. Un subiect chiar a refuzat să mai vină la grădiniță deoarece ”îl foiește doamna”. De aceea am încercat să schimb maniera de abordare, iar trecerea de la activitatea de joc la cea obligatorie să se facă cu acordul copiilor, am creat condiții ca preșcolarii să creadă că ei sunt cei care hotărăsc asupra activităților planificate.În cadrul proiectelor tematice ”Toamna un cântec în culoare” și ”Pe tărâm de poveste” indicatorul observațional interesul privind activitatea de învățare sau activitatea extracurricularăse repetă foarte des la 6 subiecți. Indicatorul observațional se repetă uneori la 7 subiecți, iar comportamentele observabile nu apar la un subiect. În cadrul proiectului tematic ”Surprizele primăverii” indicatorul observațional interesul privind activitatea de învățare sau activitatea extracurriculară se repetă foarte des la 8 subiecți, se repetă uneori la 6 subiecți. Creșterea este evidentă, subiecții s-au adaptat la programul de lucru al grupei, și-au adaptat comportamentele la cerințele învățământului preșcolar. În cadrul proiectelor tematice ”În lumea celor care nu cuvântă ” indicatorul observațional interesul privind activitatea de învățare sau activitatea extracurriculară se repetă foarte des la 10 subiecți și se repetă uneori la 4 subiecți. Relaxarea din cadrul activităților extracurriculare îi determină pe preșcolari să recepteze un conținut bogat de cunoștințe, de priceperi și deprinderi care îl ajută să se formeze ca om. O tratare diferențiată a copiilor în funcție de nivelul lor de înțelegere și de particularitățile individuale, folosind metode și procedee variate în diferite momente ale zilei (în cadrul tuturor categoriilor de activități)și printr-o bună colaborare cu copiii, am contribuit la dezvoltarea moral-civică a preșcolarilor.
Fig.5 Repartizarea indicatorului observațional interesul privind activitatea de învățare sau activitatea extracurricularăpe durata desfășurării celor cinci proiecte tematice
În cadrul proiectului tematic ”Eu și universul meu!” desfășurat în perioada 28.09.2015 – 30.10.2015 am constatat că la cei 14 subiecți indicatorul observațional menținerea ordinii în materialele de lucru și jucării se repetă foarte des la 4 subiecți, se repetă uneori la 7 subiecți, iar 3 subiecți nu mențin ordinea și nici nu doresc să participe la curățenie. În cadrul proiectelor tematice ”Toamna un cântec în culoare” și ”Pe tărâm de poveste” indicatorul observațional menținerea ordinii în materialele de lucru și jucăriise repetă foarte des la 5 subiecți. Indicatorul observațional se repetă uneori la 7 subiecți, iar comportamentele observabile nu apar la 2 subiecți. În cadrul proiectului tematic ”Surprizele primăverii” indicatorul observațional menținerea ordinii în materialele de lucru și jucării se repetă foarte des la 6 subiecți, se repetă uneori la 8 subiecți. În cadrul proiectelor tematice ”În lumea celor care nu cuvântă ” indicatorul observațional menținerea ordinii în materialele de lucru și jucării se repetă foarte des la 9 subiecți și se repetă uneori la 5 subiecți. ordinea și disciplina sunt două obiective importante pe care trebuie să le formăm la preșcolari. Cu greu au înțeles că locul în care ne desfășurăm activitatea trebuie să fie curat, ordonat, îngrijit. Urmând exemplul preșcolarilor mari, cei nou veniți și-au format treptat aceste deprinderi. Regula ”după ce ne jucăm punem jucăriile la loc” tinde să devină un automatism. Resturile de materiale din cadrul activităților commune și obligatorii sunt puse la coș, astfel menținând în sala de grupă permanent ordinea și curățenia. Materialele și instrumentele de lucru sunt amplasate la nivelul copiilor, la îndemâna acestora astfel încât să se poată autoservi ori de câte ori au nevoie. Iar prin punerea acestora la locul lor se formează un automatism și nu mai este necesar să repetăm regula foarte des.
Fig.6 Repartizarea indicatorului observațional menținerea ordinii în materialele de lucru și jucării pe durata desfășurării celor cinci proiecte tematice
În cadrul proiectului tematic ”Eu și universul meu!” desfășurat în perioada am constatat că la cei 14 subiecți indicatorul observațional folosirea formulelor de politețe în diferite situații se repetă foarte des la 3 subiecți, se repetă uneori la 10 subiecți, iar 1 subiect nu folosește formulele de politețe. În cadrul proiectului tematic ”Toamna un cântec în culoare” indicatorul observațional folosirea formulelor de politețe în diferite situații se repetă foarte des la 4 subiecți, se repetă uneori la 9 subiecți, iar 1 subiect nu folosește formulele de politețe. În cadrul proiectului tematic ”Pe tărâm de poveste” indicatorul observațional folosirea formulelor de politețe în diferite situații se repetă foarte des la 4 subiecți. Indicatorul observațional se repetă uneori la 8 subiecți, iar comportamentele observabile nu apar la 2 subiecți. În cadrul proiectului tematic ”Surprizele primăverii” indicatorul observațional folosirea formulelor de politețe în diferite situații se repetă foarte des la 6 subiecți, se repetă uneori la 7 subiecți, iar la un subiect nu apare. În cadrul proiectelor tematice ”În lumea celor care nu cuvântă ” indicatorul folosirea formulelor de politețe în diferite situații se repetă foarte des la 8 subiecți și se repetă uneori la 6 subiecți.
Pentru dobândirea acestor comportamente este necesar un efort susținut atât din partea familiei cât și a grădiniței. Pentru a deveni un automatism am folosit în activitățile planificate jocuri tematice care i-a pus pe preșcolari în situația de a mulțumi, de a saluta, de a folosi fomulele de politețe.
Fig.7 Repartizarea indicatorului observațional folosirea formulelor de politețe în diferite situații pe durata desfășurării celor cinci proiecte tematice
În următorul tabel am centalizat rezultatele observației pe durata cercetării. Indicatorii observaționali au fost urmăriți pe durata a cinci proiecte tematice desfășurate în anul școlar 2015 – 2016.
Legendă 1:
I1:Respectarea regulilor
I2:Manifestarea solidarității
I3:Interesul privind activitatea de învățare sau activitatea extracurriculară
I4:Menținerea ordinii în materialele de lucru și jucării
I5:Folosirea formulelor de politețe în situații diferite
Legendă 2:
xx = comportamentele observabile se repetă foarte des
x = comportamentele observabile se repetă uneori
0 /- = comportamentele observabile nu apar
ETAPA FINALĂ (POSTTEST)
Pentru a identifica nivelul dezvoltării conduitelor morale din grupă la sfârșitul cercetării am aplicat tuturor subiecților trei probe de evaluare finală la nivel I (grupă mijlocie), prin care am verificat cunoștințele însușite pe parcursul anului școlar curent.
Vă fac cunoscut că în data de 22.06.2016 preșcolarii de la Grădinița Poiana, județul Galați, nivel I, grupa mijlocie au susținut probele de evaluare finală, unde au fost verificate cunoștințele referitoare la comportamentele de conduită morală ale copiilor. Preșcolarii au identificat obiectele de igienă personală, au recunoscut comportamente morale și imorale în imagini date și au colorat copiii care respectă regulile de circulație, încercuindu-i pe cei care nu le respectă.
Înainte de verificarea nivelului de cunoștințe am desfășurat cu preșcolarii jocul didactic "Cine știe câștigă!" cu scopul de a actualiza cunoștințele copiilor.
"Cine știe câștigă!"
-joc didactic –
SCOP:Evaluarea capacității de a aprecia în situații imaginare sau situații concrete unele comportamente și atitudini în raport cu norme prestabilite și cunoscute.
SARCINA DIDACTICĂ:
Aprecierea faptelor pozitive sau negative din punct de vedere moral-civic;
Cunoașterea normelor referitoare la circulația pietonilor și a consecințelor nerespectării acestora.
REGULILE JOCULUI: – copiii vor respecta cerințele educatoarei: vor recunoaște copilul harnic și pe cel politicos, vor răspunde laghicitori, vor identifica imaginile care reprezintă obiecte de igienă, vor asocia imaginile pe criteriul pozitiv – negativ, vor identifica personajul de poveste și trăsătura sa morală, vor stabili valoarea de adevăr a unor enunțuri date. Răspunsurile corecte vor fi recompensate cu aplauze.
ELEMENTE DE JOC: surpriza, aplauzele, manipularea materialelor, așteptare
DESCRIEREA JOCULUI
Se descoperă macheta. Se observă drumul presărat cu obstacole, iar la capătul acestuia un pachet mare. Obstacolele sunt semne de circulație pe spatele cărora am lipit plicuri cu sarcinile de lucru. Provocările sunt pe placul vostru. De aceea am pregătit încercări pentru cei mai iscusiți dintre voi. Drumul spre pachet este presărat cu obstacole, le putem depăși dacă rezolvăm corect sarcinile stabilite de acestea. În pachet sunt fișele de lucru pentru verificarea jocului, dar și surprize dulci. Am ales să verific cunoștințele copiiilor prin activități liber alese. Am deschis trei centre de lucru: științe, artă și joc de masă. Copiii vor trece pe rând pe la fiecare centru de lucru, monitorizarea se realizează prin stimulente specifice fiecărui centru. Vor primi surprizele dulci copiii care au în piept trei stimulente diferite.
VARIANTELEJOCULUI:
VARIANTA I:
Educatoarea deschide primul plic și precizează sarcina ce trebuie îndeplinită:
„Deschide urechea bine,
Să vedem ghicesti – ori ba,
Ce înseamnă toate astea,
Hai ghicește, nu mai sta!
Cu ajutorul baghetei și a cuvintelor magice: „Bagheta la drum pornește și la…..se oprește!”, copiii vor fi numiți pe rând să dezlege diverse ghicitori despre obiectele de igienă personală și semnele de circulație cunoscute.
”Un arici mititel
Curățăm dinții cu el.”(periuța)
”În mici tuburi se găsește
Dinții bine îi albește”(pasta de dinți)
”Și plușat și vărgat
Apa-n dată a zvântat”(prosopul)
”Os cu dinții subțirei
Aranjăm părul cu e”(piaptănul)
”Felinar cu trei culori
Îndrumă pe trecători” (semaforul)
”Dungi albe orizontale, așezate la picioare
Te-ajută la traversare (trecerea de pietoni)
”Pe orice vreme e prezent
În intersecție atent
Traficul îl dirijează
Strada o supraveghează(agentul de circulație)
VARIANTA A II – A:
„Vai, dar ce s-a întâmplat?
Oare, vântul le-a-ncurcat,
De obstacolsă scăpăm
Trebuie să le grupăm!”
Cu ajutorul baghetei și a cuvintelor magice: „Bagheta la drum pornește și la…..se oprește!”, copiii vor fi solicitați să asocieze imaginile două câte două în funcție de criteriul pozitiv – negative. (rupe florile – udă florile; aruncă resturile pe jos – aruncă resturile la coș; îngrijește pasărea – lovește pasărea; se joacă cu colegii – lovește colegii).
VARIANTA A III – A:
„Personajele cunoști
Obstacolul îl depășești!”
Cu ajutorul baghetei și a cuvintelor magice: „Bagheta la drum pornește și la…..se oprește!”, copiii vor fi solicitați să recunoască personajul și să precizeze cum este fapta săvârșită de acesta.
„Bun! Zise el în gândul său. Ia, acu mi-i timpul….De i-ar împinge păcatul să-mi deschidă ușa, halal să-mi fie!”
(Lupul)
”– Ce-mi aud urechile, Cenușăreaso? se prefăcu a fi uimită maștera. Ești toată plină de praf și murdărie și-ncă mai năzuiești a te duce la petrecere! Poftim: n-ai nici o rochie mai ca lumea pe tine și nici încălțări în picioare n-ai și-ai vrea să dănțuiești?” (mama vitrega)
„Las”, mamă, că nu-i prădată lumea de bogății; mă duc să-ți aduc și eu mai multe. Și cumzice, pornește cu ciudă, trăsnind și plesnind, merge și ea cât merge, tot pe același drum…” (Fata babei)
” – Mămico, mămico ! Iată, ți-am adus altă inimă ! Dă-o încolope cealaltă, dacă e rea, și pune-o pe asta, să vezi cum te faci sănătoasă !”(băiatul)
”Fată frumoasă și harnică, grijește-mă și curăță-mă de omizi, că ți-oi prinde și eu bine vrodată! Fata, harnică cum era, curăță părul de uscături și de omizi cu mare îngrijire și apoi se tot duce înainte să-și caute stăpân.(fata moșului)
”Uite, Scufița Roșie, ai aici niște prăjituri și o sticlă de vin. Du-le bunicii tale, căci e tare bolnavă și slăbită, și îi vor face bine și o vor înzdrăveni. Pleacă acum, înainte ca soarele să dogorească, și mergi frumos, fără să alergi în afara cărării, ca nu cumva să cazi și spargi sticla, și să nu mai ai astfel ce să îi duci bunicii.”(mama Scufiței Roșii)
VARIANTA A IV – A:
„Am spus bine, n-am spus bine?”
Cu ajutorul baghetei și a cuvintelor magice: „Bagheta la drum pornește și la…..se oprește!”, copiii vor fi solicitați să stabilească corectitudinea sau incorectitudinea unor enunțuri referitoare la anumite situații reale sau întâmplări din poveștile cunoscute.
Scufița Roșie a ascultat sfaturile mamei.
Pe stradă pot să alerg și să mă joc cu mingea.
Pot să traversez fără să mă asigur.
Mă joc cu prietenii mei fără să ne lovim.
Este bine să mă spăl pe dinți și pe față în fiecare dimineață.
Când mă întâlnesc pe stradă cu personae cunoscute îi salut.
VARIANTAA V – A:
„Invitați de seamă
Vor veni să vadă
Căci tu știi bine
Ce să faci cu mine!”
Cu ajutorul baghetei și a cuvintelor magice: „Bagheta la drum pornește și la…..se oprește!”, copiii numiți vor extrage din plic siluete cu obiecte de igienă, le vor denumi, vor preciza la ce folosesc și le vor lipi în dulăpiorul Maricicăi. (piaptăn, tub de pastă de dinți, periuță, săpun, batistă). Se va urmări formularea corectă a răspunsului în propoziții dezvoltate.
După încheierea jocului se trece la evaluarea cunoștințelor dobândite de preșcolari pe parcursul cercetării. Fiecare copil lucrează, pe rând, în centrele de lucru deschise în acest scop. Exemplific mai jos fișele de lucru și descriptorii de performanță la care se face raportarea.
ȘTIINȚE:
„Colorează imaginea în care copilul procedează corect și încercuiește imaginile în care copilul nu procedează corect.”
Item:
1. Colorează imaginea în care copilul procedează corect;
2. Încercuiește imaginile în care copilul nu procedează corect.
Descriptori de performanță:
A (comportament atins): 2 itemi(realizarea comportamentelor urmărite);
D (comportament în dezvoltare): 1 item (realizarea parțială a comportamentelor);
Ab (comportament absent): 0 itemi(realizareaniciunui comportament).
JOC DE MASĂ:
”Sortează jetoanele după criteriul bine – rău.”
Item: Cunoașterea și respectarea normelor de comportare civilizată în societate.
Descriptori de performanță:
A (comportament atins): sortarea tuturor jetoanelor date;
D (comportament în dezvoltare):sortarea parțială a jetoanelor (câte 3 jetoane din fiecare categorie);
Ab. (comportament absent): sortarea unui singur jeton din fiecare categorie.
ARTĂ:
”Colorează, decupează, apoi lipește în dulap obiectele care te ajută să fi curat și îngrijit.”
Item:
1. Colorează obiectele care te ajută să fi curat și îngrijit;
2. Decupează obiectele care te ajută să fi curat și îngrijit;
3. Lipește în dulap obiectele care te ajută să fi curat și îngrijit.
Rezultatele obținute la acestă probă sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Descriptori de performanță:
A (comportament atins):3 itemi(realizarea comportamentelor urmărite);
D (comportament în dezvoltare): 2itemi(realizarea parțială a comportamentelor);
Ab. (comportament absent):):1 itemi(realizarea unui singur, sau a niciunui comportament).
Rezultatele obținute la aceste probe sunt prezentate în tabelele de mai jos.
Tabelul nr. 1 – numărătoarea continuă!!! Rezultatele obținute la proba de evaluare finală în centrul de interes Artă
În continuare voi reprezenta grafic rezultatele obținute la proba de evaluare finală în cadrul centrului de interes Artă, la nivel I (grupă mijlocie) sub formă de histograme astfel:
????? Fig.1 Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la proba de evaluare finală în cadrul centrului de interes Artă
Tabelul nr. 2 Rezultatele obținute la proba de evaluare finală în centrul de interes Științe
În continuare voi reprezenta grafic rezultatele obținute la proba de evaluare finală în cadrul centrului de interes Științe, la nivel I (grupă mijlocie) sub formă de histograme astfel:
Fig.2 Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la proba de evaluare finală în cadrul centrului de interes Științe
Tabelul nr. 3 Rezultatele obținute la proba de evaluare finală în centrul de interes Joc de masă
În continuare voi reprezenta grafic rezultatele obținute la proba de evaluare finală în cadrul centrului de interes Joc de masă, la nivel I (grupă mijlocie) sub formă de histograme astfel:
Fig. 3 Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la proba de evaluare finală în cadrul centrului de interes Joc de masă
Fig. 4 Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la proba de evaluare finală
Obiectivele evaluării finale urmăresc:
Să identifice obiectele de igienă personală;
Să coloreze copiii care respectă regulile de circulație;
Să încercuiască copiii care nu respectă regulile de circulație;
Să recunoască comportamente morale în imagini date.
În continuare voi reprezenta grafic rezultatele obținute pentru fiecare obiectiv la nivel I (grupă mijlocie) sub formă de histograme astfel:
Fig. 4 Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute pentru fiecare obiectiv la proba de evaluare finală
Probele finale au avut ca scop identificarea nivelului de cunoștințe, priceperi și deprinderi la care au ajuns subiecții în urma experimentului la care au fost supuși.
Preșcolarii sunt capabili să identifice obiectele de igienă personală, pot specifica rolul fiecărui obiect în igiena personală. Un număr de 11 subiecți au atins comportamentele, 2 subiecți au aceste comportamente în dezvoltare, și doar unui singur subiect îi lipsesc aceste noțiuni. Un alt obiectiv urmărit a fost identificarea regulilor de circulație. Din cei 14 subiecți 10 și-au însușit comportamentele, trei au comportamente în dezvoltare, iar unui subiect îi lipsesc aceste comportamente. Din cei 14 subiecți, 10 au reușit să recunoască comportamente morale în imagini date, 3 au identificat parțial atât comportamentele pozitive cât și pe cele negative, iar un subiect nu a reușit să identifice nici măcar câte două comportamente de fiecare fel. Din păcate acest copil provine dintr-o familie dezorganizată, cu tată necunoscut și mama plecată în străinătate. Bunicii care îl cresc sunt nevoiași și dezinteresați privind formarea conduitei moral-civice a nepotului lor.
Întreaga gamă de activități cu conținut moral-civic desfășurate pe parcursul experimentului a urmărit formarea deprinderilor și priceperilor morale, formarea atitudinilor morale, formarea trăsăturilor de caracter, deci au urmărit formarea conduitei moral-civice.
În cele ce urmează voi prezenta comparativ rezultatele obținute în pretest și posttest.
Tabelul nr. 4 Rezultatele comparative obținute în pretest și posttest la grupa mijlocie
În continuare voi prezenta grafic rezultatele obținute atât în pretest cât și pe cele obținute în posttest.
Fig. 5 Reprezentarea grafică a rezultatelor comparative obținute în pretest și posttest
În urma administrării acestor teste, reiese faptul că preșcolarii grupei au urcat cu o treaptă mai sus, respectiv cei slabi s-au ridicat la nivelul celor buni, iar cei buni s-au ridicat la nivelul celor foarte buni. În prima etapă s-a stabilit un nivel de cunoștințe care au stabilit valoarea de 60% pentru comportamentele atinse, 26% pentru comportamentele în dezvoltare, iar 14% au reprezentat comportamentele absente. Pragul de cunoștințe a fost depășit, drept pentru care după evaluarea finală s-au stabilit următoarele valori: 79% comportamente atinse, 14% comportamente în dezvoltare și doar 7% comportamente absente.
Rezultatele obținute de subiecți la probele finale au fost mai mari decât cele obținute la probele inițiale, fapt ce demonstrează organizarea și desfășurarea optimă a diferitelor tipuri de activități integrate, aplicarea unor strategii didactice interactive, care au stârnit interesul și curiozitatea preșcolarilor și nu în ultimul rând implicarea activă în activitățile extracurriculare care au fixat și consolidat noțiunile morale și au contribuit la formarea conduitei moral-civice a preșcolarilor. În experimentul efectuat am desfășurat cu copiii grupei variate tipuri de activități de învățare în care am aplicat strategii didactice interactive, dar și o gamă diversă de jocuri și fișe de lucru.
Evaluarea comparativă a rezultatelor a permis o serie de afirmații, de constatări care conduc spre confirmarea ipotezei de lucru. Deci, o organizare optimă a activităților instructiv educative, cu caracter moral-civic în funcție de particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor duce la formarea conduitei moral- civice a preșcolarilor.
În concluzie, valorificarea constantă și sistematică a activităților integrate, a stategiilor didactice interactive și a activităților extracurriculare în procesul instructiv- educativ are valențe formative în planul dezvoltării personalității copilului și contribuie la formarea conduitei moral-civice a acestuia.
.5. Concluzii
O1: Elaborarea și implementarea unui program instructiv-educativ ce valorifică eficient activitățile curriculare și extracurriculare în formarea conduitei moral-civice a preșcolarilor;
O2: Stabilirea relației dintre proiectarea integrată,activitățile extracurriculare și strategiile didactice interactive folosite și nivelul cunoștințelor și comportamentelor moral-civice ale preșcolarilor;
O3: Identificarea celor mai eficiente strategii didactice și activități extracurriculare ce pot fi valorificate în grădiniță din perspectiva formării conduitei moral-civice a preșcolarilor. De scos!!! Doar comentati in ce masura v-ati atins aceste obiective!!
Scopul principal al educației pentru societate este transformarea copilului preșcolar într-un bun cetățean. Activitățile de educație moral-civică au o pondere deosebită în dezvoltarea personalității copilului, dispunând de bogate valențe formative. Deoarece în planul de învățământ educației pentru societate îi este alocată o activitate pe săptămână am elaborat și implementat un program instructiv – educativ care valorifică atât activitățile curriculare cât și pe cele extracurriculare într-o manieră integrată.
Conținuturile educației moral civice au cuprins elemente de cultură morală, combinate cu activități din alte domenii experiențiale, pentru a divesifica și antrena activitățile planificate. În timpul procesului instructiv- educativ am desfășurat activități integrate prin strategii interactive moderne care au îndemnat preșcolarii la o participare afectivă și efectivă. Aceste activități i-au determinat pe copii să-și câștige încrederea în sine pentru integrare socială, să-și controleze sentimentele, să dezvolte însușirile necesare relațiilor de grup.
Activitățile integtate și strategiile didactice interactive planificate se bazează pe necesitățile, interesele și posibilitățile copiilor, iar implicarea activă a acestora conduce spre obținerea unor rezultate optime necesare formării unei conduite morale. Învățarea și exersarea unor norme și reguli morale le-au format deprinderea de relaționare cu cei din jur, și-au dezvoltat capacitatea de a lega prietenii, de a-și manifesta acordul/ dezacordul față de fapte morale. Prin folosirea strategiilor didactice interactive am respectat ritmul individual de dezvoltare al fiecărui copil, iar descongestionarea activităților pe centre de lucru a condus spre o învățare individuală care a implicat fiecare copil în activitate.
Corelarea inter- și transdisciplinară a conținuturilor morale exprimă faptul că preșcolarii își valorifică cunoștințele, consolidează deprinderile conducând astfel spre formarea conduitei moral- civice prin procesul instructiv- educativ.
Stabilirea unor relații între deprinderile și obișnuințele morale și procesul instructiv- educativ se face prin stabilirea unor punți de legătură între ceea ce știe copilul și ceea ce ar trebui să știe acesta. În conținuturile morale selectate am inclus cunoștințe despre igiena personală, securitatea personală precum și norme și reguli de comportare morală. Am fost atentă când am selectat textele literare. Am urmărit ca acestea să conțină un mesaj moral puternic, dar totodată să fie atractive. Prioritat a fost și selectarea și planificarea celor mai atractive jocuri și activități integrate. nu am pierdut din vedere relația copilului cu mediul înconjurător, i-am învățat cum să găsească căi prin care pot ajuta, pot proteja, pot salva natura.
Strategiile didactice interactive și activitățile extracurriculare folosite au favorizat schimbul de idei, de experiențe, de acunoștințe asigurând perfecționarea și optimizarea demersului instructiv – educativ. Cele mai eficiente strategii didactice au fost acelea care i-a îndemnat pe preșcolari la acțiune. Dintre cele mai des folosite metode pot aminti metoda cubului și metoda pălăriilor gânditoare. Situațiile de joc, de transpunere în personaje reale sau fictive i-a încântat și fascinat, recunoscând astfel fapte, reguli și norme morale pe care altfel nu le-ar fi observat. Rolurile de judecători, de susținători, de prieteni ai eroilor de poveste i-a făcut să se identifice, să recunoască în jurul lor exemple morale sau imorale, dar și modalități prin care faptele imorale se pot transforma în fapte morale.
Activitățile extracurriculare au venit în completarea cunoștințelor științifice dobândite. Printr-o atitudine relaxantă au descoperit cum se pot educa trăsăturile de voință și caracter și cum se poate forma o atitudine pozitivă față de sine și față de ceilalți. Cele mai plăcute activități extracurriculare au fost dramatizările, drumețiile și activitățile de ecologizare.
Având în vedere parcursul practic – aplicativ al cercetării pot spune că elaborarea unor proiecte educaționale cu caracter moral- civic, stabilirea unor parteneriate cu familia și comunitatea locală, în care părinții și reprezentanții comunității locale sunt implicați în mod constant este deosebit de importantă, implementând ideea că preșcolarul nu este izolat, singur, el face parte dintr-o comunitate, în care fiecare membru are rolul lui.
Prin planificarea și desfășurarea activităților educative cu caracter moral – civic am transformat grădinița într-un loc fertil al asimilării și dezvoltării la copii a unor abilități și deprinderi care au condus spre formarea conduitei moral-civice a acestora.
Numai prin eforturi comune, grădiniță – familie – comunitate locală se va ajunge să formăm la preșcolari o conduită moral civică în spiritul democrației, în stimularea inițiativei, a participării active și responsabile.
In cuprins mai aveati ceva!!!!
BIBLIOGRAFIE
Antohe, G., Hutupaș, I., Psihopedagogia jocului, Editura Nitnelav, Galați, 2002.
Bacoș, Mușata, Teoria și prectica cercetării pedagogice, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj – Napoca, 2003.
Barbu, H., Popescu, E., Activități de joc și recreativ distractive – manual pentru școli normale, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1993.
Barna, A., Antohe, G., Curs de pedagogie – Teoria instruirii și evaluării, Editura Istru, Galați, 2003.
Cajal, M., Educarea copilului în familie, Editura Medicală, București, 1975.
Cerghit, I., Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980.
Claparède, E., Psihologia copilului și pedagogia experimentală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975.
Dragu, A., Cristea, S., Pedagogie și psihologie școlară, Editura Ovidius University Press, Constanța, 2003.
Grigoraș, I., Personalitatea morală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982.
Glava, Adina, Glava, Cătălin, Introducere în pedagogia preșcolară, Editura Dacia, Cluj – Napoca, 2002.
Hanganu, I., Raclaru, C., Educație pentru societate – îndrumător pentru educatoare, Editura Aramis, București, 2005.
Iftimie, Gh.,Jocuri logice pentru preșcolari și școlarii mici, Editura Didactică și Pedagogică București, 1967.
Ilie, D. Marian, Elemente de pedagogie generală, teoria curriculum-ului și teoria instruirii, Editura Mirton, Timișoara, 2005.
Liiceanu, Gabriel (în prefața la Huizinga Johan), Homo ludens, Editura Humanitas, București, 2003.
Mihăilescu, I., Rolul familiei în dezvoltarea copilului, Editura Cartea Universitară, București, 2004.
Montessori, Maria, Minte absorbantă, Editura Apa, Drobeta Turnu-Severin, 2006.
Munteanu, A., Psihologia dezvoltării umane, Editura Polirom, București, 2006.
Muster, D., Metodologia cercetării în educație și învățământ, Editura Litere, București, 1985.
Nicola, I., Cercetarea psihopedagogică, Editura Tipomur, Târgu-Mureș, 1993.
Piaget, J., Judecata morală la copil, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980.
Popescu, E., Activități de joc recreativ-distractive, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994.
Popescu, N. P., Dicționar de psihologie, Editura Albatros, București, 1978.
Radu, N., Pedagogia comportamentului uman, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981.
Șchiopu, U. (coordonator), Probleme psihologice ale jocului și distracțiilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1970.
Șchiopu, U., Psihologia copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1976.
Șchiopu, U., Verza, E., Psihologia vârstelor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1981.
Taiban, M., Jocuri didactice pentru grădinițele de copii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1976.
Tomșa, Gh. (coordonator), Psihopedagogie preșcolară și școlară, București, 2005.
Verza, E., Omul, jocul și distracția, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978.
Vrabie, D., Psihologia educației, Editura Geneze, Galați, 2002.
Voiculescu, E., Pedagogie preșcolară, Editura Aramis, București, 2001.
Zamfir, C., Vlăsceanu, L., Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1993.
Zlate, Mielu – Introducere în psihologie, Editura Polirom, Iași, 2007.
***Curriculum pentru învățământul preșcolar, Editura DPH, București, 2009.
***Revista Învățământului Preșcolar, Nr.3-4/ 2013.
***Revista Învățământului Preșcolar, Nr.1-2/ 2014.
***Pedagogie preșcolara – manual pentru liceele pedagogice de educatoare,Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997.
ANEXE
Anexa 1
Evaluarea inițială- fișele de lucru
Anexa 2
Activitățile extracurriculare
Cu Toamna pe cărare
În excursie
Prietenii naturii
Iisus împărtășit copiilor
Anexa 3
Strategii didactice interactive
Diamantul – Mama ființa cea mai dragă
Ciorchinele – Hora legumelor de Lucia Muntean
Cadranele – De-aș fi….!
Cubul – Inimioare, inimioare“ de Sarina Cassavan
Anexa 4
Dovezi ale activităților integrate – fișe de lucru
”Inimioare, inimioare“ de Sarina Cassavan – povestea educatoarei
”Masa de paște” – lectură după imagini
Eroii nu mor niciodată – activitate extracurriculară
Anexa 5
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
DATA:6 mai 2016
EDUCATOARE:AILENEI VALI
GRĂDINIȚA:POIANA
NIVEL:I Grupa mijlocie
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: “Cum este, a fost și va fi aici pe pământ”.
TEMA PROIECTULUI:“Ne pregătim de Paște!”
TEMA ZILEI:” Masa de paște!”
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE: ALA I + DOS
TIPUL ACTIVITĂȚII:transmitereși însușire de cunoștințe
FORMA DE REALIZARE:activitate integrată
ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE (ADE):
DOS:Paștele în familie“- lectură după imagini
DEC:“Ouă pentru iepurași” – “Forma spontană “ (element de limbaj plastic)
ACTIVITĂȚI PE CENTRE DE INTERES
ȘTIINȚĂ:“Paștele în familie“- lectură după imagini
ARTĂ:”Suport pentu oul de Paște “-confecție
JOC DE ROL:“ De-a gospodinele”
ACTIVITĂȚI RECREATIVE
„ Oul în lingură” – joc de mișcare
„ Adevărat sau fals?”- joc -concurs
SCOPUL ACTIVITĂȚII:
DOS:Cunoașterea unor elemente de religie care definesc portretulspiritual al poporului român
Formarea deprinderilor practice – gospodărești
DEC:Formarea și consolidarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor picturi
Dezvoltarea simțului practic și estetic
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ:
DOS:* Să descrie șisă identifice elemente locale specifice țării noastre și zonei în care locuiește (elemente de relief, așezare geografică, obiective socio- culturale, istorice, culturale, religioase, etnice).
*Să cunoască, să respecte normele necesare integrării în viața socială, precum și reguli de igienă personală;
DEC:*Să cunoască și să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei teme plastice ;
*Să compună în mod original și personal spațiul plastic, utilizând materiale și tehnici diverse alese de ei ;
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE (DOS):
O1:Să cunoască simboluri, obiceiuri și tradiții legate de sărbătoarea Învierii”;
O2:Să observeimagini cu diferite activități desfăsurate în familie în preajma sărbătorilor de Paște”;
O3:Să descrie imaginile observate folosind cuvinte proprii”;
O4:Să formuleze întrebări vizând conținutul imaginilor propuse;
O5: Să răspundă la întrebările formulate de colegi;
O6: Să aleagă simbolurile pascale din mai multe simboluri date.
DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV (DEC):
O1:să enumere materialele necesare tehnicii de lucru alese;
O2:să picteze ouăfolosindculori diferite;
O3:să îmbine diferite tehnici de lucru pentru realizarea unei forme spontane;
O4:să-și consolideze deprinderile de provocare a unor forme spontane;
O5: să compare lucrările colegilor evidențiind tehnicile de lucru folosite (stropirea, amprentarea, presare, dactilopictura);
JOC DE ROL:
O1:să spele ouăle;
O2:să pună ouăle la fiert;
O3:să plieze șervețele pentru masa festivă;
O4:să așeze vesela și tacâmurile pe masă.
ȘTIINȚĂ:(La acest centru se desfășoară activitatea DOS)
O1:Să cunoască simboluri, obiceiuri și tradiții legate de sărbătoarea Învierii”;
O2:Să observeimagini cu diferite activități desfășurate în familie în preajma sărbătorilor de Paște”;
O3:Să descrie imaginile observate folosind cuvinte proprii”;
O4:Să formuleze întrebări vizând conținutul imaginilor propuse ;
O5: Să răspundă la întrebările formulate de colegi;
O6: Să aleagă simbolurile pascale din mai multe simboluri date.
ARTĂ:
O1: Să denumească materialele necesare realizării lucrării;
O2:Să coloreze iepurașii și puișorii;
O3:Să decupeze după contur suporturile;
O4:Să lipeascăsuportul pentru ourespectând etapele de lucru;
O5:Să decoreze suportul pentru ou folosind inimioare, frunzulițe, floricele, fire de iarbă;
O6:Să participe la analiza critică și autocritică a lucrărilor
STRATEGII DIDACTICE:
Resurse procedurale:observația liberă și dirijată, conversația, explicația, exercițiul, instructajulverbal,jocul, demonstrația.
Resurse materiale:
JOC DE ROL: șorțulețe,șervețele,farfurii, furculițe, cuțite, pahare, față de masă, suport servețele, ouă, vas pentru spălat, oală, detergent, aragaz, stimulente.
ARTĂ: șablon pui și iepuraș, lipici, foarfece, culori, material mărunt, stimulente.
ȘTIINȚĂ: imagini cu sărbătorile pascale,fișă de lucru, panou, culori, stimulente.
Resurse temporale:1 zi
Forme de organizare: frontal, pe grupe, individual.
Metode de evaluare:observarea sistematică a comportamentelor, analiza produselor activități,probe practice, aprecierea răspunsurilor copiilor, stimulente.
Resurse bibliografice:
Dumitru Gherghina, Cornel Novac, Alexandru Mitrache,Didactica activităților instructiv-educative pentru învățământul preprimar, Ed. Didactica Nova, Craiova 2005
Revista învățământului preșcolar, nr. 3-4/2010;
Revista învățământului preșcolar, nr.1-2/2011;
Curriculum pentru învățămantul preșcolar(3-6/7ani);
Smaranda Maria-Cioflica,Camelia Lazar, Ziua bună începe la “Întâlnirea dedimineață”,Editura Tehno-Art,Petroșani, 2009;
Activitatea debutează cu Întâlnirea de dimineață. Copiii primesc ecusoane cu ouă de diferite culori.
Astăzi este o zi specială, deoarece avem musafiri. Doamna a venit să vadă cât de cuminți și isteți sunteți.
În prezent derulăm proiectul “ Ne pregătim de Paște”, unde am discutat despre semnificația religioasă a sărbătorii pascale.
Activitatea de astăzi am numit-o “ Masa de Paște”. Astăzi vom învăța alte lucruri interesante despre sărbătorile pascale.
“În cerc toți ne așezăm
Și frumos ne salutăm.”
Salutul de dimineațăse realizează prin tehnica comunicării rotative.Copiii se așază în cerc. Salutul pornește de la educatoare și este continuat de toți copiii grupei, fiecare salutându-șicolegul din partea dreaptă.
“ Vedem cine e prezent
Poate cine e absent. “
Prezența este realizată în manieră interactivă. Copiii vor așeza la panoul de prezență simboluri pascale extrase din buzunarul zilei, apoi numărăm absenții.
“Calendarul e-ncântat
Că va fi iar completat.
Cu vânt sau ploaie,
Dar mai bine cu mult soare.”
Atenția copiilor este îndreptată spre Calendarul naturii. Se completează calendarul naturii cu aspecte din ziua respectivă, precizând ziua, data, luna, anul, anotimpul și îmbrăcămintea adecvată anotimpului.
În etapa Împărtășirea cu ceilalți copiii sunt întrebațice știu despre masa de Paște.
Activitatea de grup o realizez cântând împreună cu copiiicântecul” Iepurașul Țup”.
Noutatea zilei : Copiii,astăzi vom continua să descoperim lucruri noi despre sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos. Vom vorbi despre tradiții și obiceiuri legate de masa de Paște, bucatele tradiționale și obiceiul vopsirii ouălor.
Captarea atenției
În sala de grupă își face apariția iepuroaica Negruța. Aceasta a venit la grădiniță să ceară ajutorul copiilor pentru a termina mai repede pregătirile pentru masa de Paște.Sunteți de acord să-i oferim ajutorul nostru?
Se prezintă centrele de interes, se enumeră materialele folosite,modul de lucru și obiectivele urmărite.
JOC DE ROL
La centrul JOC DE ROLvom pregăti masa festivă, vom fierbe ouăle, vom plia șervețele, vom așeza masa ordonând tacâmurile și vesela. Trebuie să fim atenți cum lucrăm să nu ne ardem sau tăia.
ȘTIINȚĂ
La acest centru se va desfășura activitatea din cadrul Domeniului Om și Societate și anume “ Paștele în familie”- lectură după imagini.
Aici, copiii vom culege informații despre pregătirile pentru sărbătoarea Paștelui: curățenie, pregătirea bucatelor tradiționale, aranjarea mesei, vom observa imaginile, vom descrie imaginile observate folosind cuvinte proprii, vom formula întrebări și răspunsuri pe marginea imaginilor puse la dispoziție. Vom rezolva o fișă de lucru- individual- unde vom descoperi și colora simbolurile sărbători Pascale.
ARTĂ
La centrulARTĂvom confecționa un suport pentru oul de Paște. Vom decupa după contur puișorii și iepurașii, apoiîi vom colora iepurașii și puișorii, vom lipi suportul pentru ou apropiind capetele dreptunghiului, vom decora
cu material mărunt suportul de ou. Suntem atenți la foarfece să nu ne rănim.
După ce fiecare copil își alege centrul de interes preferat voi recita următoarele versuri:
Putem începe lucrul
Și s-avem mult spor,
Azi, lucrează fiecare
Cu ce are la sector!
Vom executa exerciții de încălzire a musculaturii mici ai mâinii. Se intonează cântecul « Bate vântul frunzele ».
Voi fi la centruȘTIINȚĂ pentru a dirija lectura după imagini. La sectorul JOC DE ROL va supraveghea o mămică și ne va ajuta să nu avem incidente.
Se vor oferi explicații suplimentare acolo unde va fi necesar.
Fiecare copil va trece pe la cele trei centre de interes.
Evaluarea activității integrate se face prin acordarea de stimulente specifice celor trei centre de interes.
“ Noi cu toții am lucrat
Sarcinile le-am rezolvat,
Iar acum ne – nveselim
Și la masă să pornim!”
Trecerea către activitatea Domeniului Estetic și Creativ o realizez prin următoarea tranziție:
“1,2 – 1,2 să nu facem tărăboi,
3,4,5 o să mă așez aici.
6,7,8 am să vă arat ce pot
9,10 – 9, 10 nimeni nu mă poate- ntrece!”
ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE ( ADE)
DEC -“Ouă pentru iepurași” -“Forma spontană “ – (element de limbaj plastic)
ACTIVITĂȚI RECREATIVE
-” Oul în lingură” – joc de mișcare
-” Adevărat sau fals ?”-joc – concurs
EVALUAREA ZILEI
Copiii, sunt convinsă că Negruța este mulțumită de ajutorul pe carel-a primit astăzi de la voi. Iepuroica vă invită mâine acasă la easă povestiți iepurașilor tot ce știți despre marea sărbătoare.
ÎNCHEIEREAZILEI
Copiii primesc stimulente dulci de la iepuraș.
Anexa 6
Evaluarea finală
Artă
Științe
Joc de masă
Anexa 7
FIȘA DE OBSERVAȚIE 1
PERIOADA:28.09.2015 – 30.10.2015
PROIECT TEMATIC: ”Eu și universul meu!”
Legendă:
xx = comportamentele observabile se repetă foarte des
x = comportamentele observabile se repetă uneori
0 /- = comportamentele observabile nu apar
Anexa 8
FIȘA DE OBSERVAȚIE 2
PERIOADA:09.11.2015 – 04.12.2015
PROIECT TEMATIC: ”Toamna un cântec în culoare!”
Legendă:
xx = comportamentele observabile se repetă foarte des
x = comportamentele observabile se repetă uneori
0 /- = comportamentele observabile nu apar
Anexa 9
FIȘA DE OBSERVAȚIE 3
PERIOADA:14.03.2016 – 25.03.2016
PROIECT TEMATIC: ”Pe tărâm de poveste”
Legendă:
xx = comportamentele observabile se repetă foarte des
x = comportamentele observabile se repetă uneori
0 /- = comportamentele observabile nu apar
Anexa 10
FIȘA DE OBSERVAȚIE 4
PERIOADA: 28.03.2016 – 15.04.2016
PROIECT TEMATIC: ”Surprizele primăverii”
Legendă:
xx = comportamentele observabile se repetă foarte des
x = comportamentele observabile se repetă uneori
0 /- = comportamentele observabile nu apar
Anexa 11
FIȘA DE OBSERVAȚIE 5
PERIOADA: 09.05.2016 – 10.06.2016
PROIECT TEMATIC: ”În lumea celor care nu cuvântă”
Legendă:
xx = comportamentele observabile se repetă foarte des
x = comportamentele observabile se repetă uneori
0 /- = comportamentele observabile nu apar
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Formarea Conduitei Moral – Civice LA Vârsta Pre Colarăprin Procesul Instructiv Educativ (ID: 115626)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.