Formarea Bunurilor Imobile Prin Divizare, Separare Si Comasare DIN Municipiul Chisinau

FORMAREA BUNURILOR IMOBILE

PRIN DIVIZARE, SEPARARE SI COMASARE

DIN MUNICIPIUL CHISINAU

CUPRINS

INTRODUCERE

1. FORMAREA BUNURILOR IMOBILE

1.1 NOTIUNI GENERALE

1.2 CONDIȚIILE PRINCIPALE DE FORMARE A BUNURILOR IMOBILE

1.3 FORMAREA BUNURILOR IMOBILE

1.3.1 Căile de formare a bunurilor imobile

1.3.2 Consecutivitatea formării bunurilor imobile

2. DREPTUL DE PROPRIETATE

2.1 DEFINIȚIA DREPTULUI DE PROPRIETATE ȘI CARACTERELE DREPTULUI DE PROPRIETATE.

2.2 CARACTERELE GENERALE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE

2.2.1 Dreptul de proprietate este un drept absolut.

2.2.2 Dreptul de proprietate este un drept exclusiv

2.3 OBIECTUL ȘI ÎNTINDEREA DREPTULUI DE PROPRIETATE.

2.3.1 Obiectul dreptului de proprietate publica

2.3.2 Dreptul de proprietate privată

2.4 REGIMUL JURIDIC AL TERENURILOR

2.4.1 Modurile generale de dobândire a dreptului deproprietate

2.4.2 Dezmembramintele dreptului de proprietate

2.4.3 Vînzarea bunurilor imobile

3. FORMAREA BUNURILOR IMOBILE PRIN DIVIZARE, SEPARARE ȘI COMASARE DIN MUNICIPIUL CHIȘINĂU

3.1 NOȚIUNI GENERALE

3.2. ETAPELE DE FORMARE A BUNULUI IMOBIL: SEPARARE

3.2.1. Studiu privind formarea bunului imobil

3.3. ETAPELE DE FORMARE A BUNULUI IMOBIL: DIVIZARE

3.3.1. Studiul privind formarea bunului imobil

3.4. ETAPELE DE FORMARE A BUNULUI IMOBIL: DIVIZARE

3.4.1. Studiul privind formarea bunului imobil

4. ANALIZA ECONOMICĂ A PROCESULUI DE FORMARE A BUNURILOR IMOBILE PRIN DIVIZARE,SEPARARE SI COMASARE DIN MUNICIPIUL CHISINAU

5. SECURITATEA ACTIVITATII VITALE

5.1 INTRODUCERE

5.2 ANALIZA CONDIȚIILOR DE MUNCĂ

5.3 MĂSURI PRIVIND SANITARIA INDUSTRIAL

5.4 MĂSURI PRIVIND TEHNICA SECURITĂȚII

5.5 MĂSURI DE PROTECȚIE CONTRA INCENDIILOR

5.6 MĂSURI DE PROTECȚIE A MEDIULUI AMBIANT

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Teza de licență “Formarea bunurilor imobile” reprezintă o lucrare de sinteză executată în baza tuturor cunoștințelor acumulate pe tot parcursul desfășurării studiilor. Astfel, lucrarea în cauză, încorporează atît cunoștințele teoretice, cît și cele practice care oglindesc specificul activității de formare a bunurilor imobile, care reprezintă o componentă integrantă a sistemului cadastral al Republicii Moldova.

Pămînturile și construcțiile au reprezentat și reprezintă, valori economice fundamentale în satisfacerea nevoilor elementare de hrană și locuință; totodată acestea constituie partea cea mai însemnată a avuției naționale și o sursă sigură de venituri la bugetul statului, prin impozitare.
Pămîntul prin natura sa a constituit în decursul veacurilor obiect al muncii și în același timp mijloc de producție, diferit de toate celelalte, fiind limitat ca întindere, de neînlocuit, stabil și indestructibil. Întrucît nu poate spori după dorință, oamenii l-au transformat, de timpuriu, într-un bun propriu a cărui valoare a crescut continuu. Ca obiect al proprietății private a devenit de timpuriu o posibilitate de acumulare de capital, sursă sigură de investiție și garant al creditului, întrucît, conform unei expresii populare: ”pămîntul nu îl arde focul, nu îl duce apa și nu cere de mîncare”.

Cadastrul avînd un caracter istoric, rolul său evoluează de la o epocă la alta în funcție de obiectivele stabilite. Astfel inițial a avut doar un rol de inventariere a bunurilor imobile ca întindere, pentru stabilirea impozitelor fiscale, pentru colectivizarea agriculturii, etc. În prezent rolul și conținutul său trebuie să corespundă etapei actuale și de perspectivă a dezvoltării economiei naționale și să furnizeze date reale.

Economia Republicii Moldova conform, Constituției este economie de piață. Crearea și dezvoltarea unei economii de piață funcționale, inclusiv a pieței imobiliare, este un proces de durată și necesita studii sistematice și aprofundate.Constituirea pieții imobiliare începe în anul 1989, când a fost adoptată hotărârea prin care se permitea vânzarea și cumpărarea spațiului locativ de stat și obștesc. Însă, procesul de formare a pieței imobiliare a luat amploare doar în 1992,când s-au creat condițiile obiective pentru tranzacțiile imobiliare. Actualmente piața imobilului locativ s-a transformat într-o formă integră, o piață aparte cu o infrastructură bine dezvoltată și o puternică influență aspra stabilității economice a Republicii Moldova.

Scopul lucrării:

Obiectivele lucrării:

XXXX

XXXX

XXXX

Structura și conținutul lucrării. Conform scopului și sarcinilor lucrării, teza este concepută din întroducere, cinci capitole, concluzii și recomandări, bibliografie.Este formulat scopul cercetării și sunt stabilite obiectivele acesteia.

În capitolul I – Formarea bunurilor imobile – conține generalități cu privire la sistemul cadastral. De asemenea este prezentat condiții de formare a bunurilor imoble,căile de formare a bunurilor imoblie, Consecutivitatea formării bunurilor imobile,înregistrarea bunurilor imobile.

Capitolul II –

Capitolul III –

Capitolul IV-

Capitolul V-

Lucrarea este structurată în felul următor și conține:

XXXX

XXXXX

XXXXX

CONCLUZIE

XXXXX

1. FORMAREA BUNURILOR IMOBILE

1.1 Notiuni generale

Exercitarea proprietății asupra bunurilor imobile, pământul și clădirile, care constituie suporturi esențiale ale vieții, a condus de-a lungul timpului la necesitățile de măsurare a pământului și de înregistrare și evidență a proprietății, prin care să fie conservat și garantat dreptul de proprietate individual asupra bunurilor proprii împotriva abuzurilor oricui asupra oricărei proprietăți.

De asemenea, statele, oricare, oriunde și oricând ar fi existat ele, și-au fundamentat susținerea instituțiilor pe taxele și impozitele percepute de la proprietarii de bunuri imobile, între care cel mai important bun este cel funciar, adică pământul. Astfel, statul este interesat să dețină o evidență corectă și exactă asupra bunurilor imobile -terenuri și construcții – atât din punctul de vedere al întinderii și al calității acestora, cât și al identității proprietarilor de drept asupra acestor imobile, pentru ca, prin sistemul de legi sau acte normative, să dimensioneze corect și să direcționeze exact taxele și impozitele strict necesare subzistenței bugetare a instituțiilor statale.

Rezultă astfel, atât din partea statului, cât și din partea cetățeanului contribuabil, interesul comun pentru crearea unui sistem de înregistrare și evidență a bunurilor imobile, prin care să fie instituite raporturi corecte între cele două părți interesate. Datele tehnice, economice și juridice necesare acestui sistem de evidență sunt obținute prin acțiunea corelativă a disciplinelor: măsurătorile terestre, pedologia, evaluarea economică și dreptul civil, a căror aplicare se întâlnește în disciplina numită cadastru.

Definiția cadastrului general dată de prima formulare a Legii cadastrului și publicității imobiliare nr. 7/1996, era următoarea:

Cadastrul general este sistemul unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică și juridică prin care se realizează identificarea, înregistrarea, descrierea pe hărți topografice și planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum și a celorlalte bunuri imobile de pe întreg teritoriul țării, indiferent de destinația lor și de proprietar; Entitățile de bază ale acestui sistem sunt: parcela, construcția și proprietarul [5]. Bunurile imobile sunt bunurile nemiscatoare,acele bunuri care au o asezare fixă, stabilă.

Legea recunoaște trei categorii de bunuri imobile:

­ Imobile prin natura lor (pămîntul, morile de vînt sau de apă, recoltele)

­ Imobilele prin destinație (animalele afectate exploatarii fondului, uneltele de agricultura, semințele destinate insămînțarii, iepurii de casă, stupii cu roi, viermii de mătase, peșții din iazuri sau bălți, vînatul închis, aparatele destinate a distila lichidele, ca și vasele destinate pentru păstrarea acestor lichide, paiele, gunoaiele, ingredientele naturale sau artificiale care servesc la ingrășarea solului, mașinile, uneltele și instrumentele destinate exploatării fondului, decorurile, costumele, mașinile necesare activității unui teatru, icoanele, veșmintele și toate bunurile asezate într-o biserica)

­ Imobile prin obiectul la care se aplică (uzufructul stabilit asupra unui imobil, dreptul de uz și de abitație a unui imobil, servituțile, ipoteca, privilegiile asupra imobilelor, acțiunile care tind la revendicarea unui imobil)

Cadastrul s-a dovedit a fi de-a lungul timpului un ansamblu de activități tehnico-organizatorice menite să deservească administrația și pe proprietarii bunurilor imobile în problemele drepturilor reale de proprietate, iar din alt punct de vedere, cadastrul a constituit o instituție progresistă care a contribuit la dovedirea și garantarea proprietății.

Lucrările de cadastru sunt importante pentru realizarea sistemelor informaționale ale teritoriului, capabile să furnizeze rapid date reale administrației publice locale și centrale, precum și altor sectoare interesate.

În sensul prezentării capitolului dat, se utilizează următoarele noțiuni generale:

cadastru – sistem informațional de stat ce conține înregistrări despre terenuri, despre obiectele aferente lor și despre drepturile asupra lor, constituit din cadastrul bunurilor imobile și cadastre specializate (conform Legii cadastrului bunurilor imobile a Republicii Moldova, 1543-XIII din 25 februarie 1998).

cadastru al bunurilor imobile — cadastru general, care reprezintă un sistem unic multifuncțional de înregistrare de stat a bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, de estimare a valorii acestora;

cadastru specializat — cadastru care include date sistematizate despre bunurile imobile în funcție de particularitățile lor naturale și de alte caracteristici stabilite de legislație. Cadastre specializate sunt: cadastrul apelor, cadastrul silvic, cadastrul urbanistic etc;

bun imobil — teren, construcție capitală, apartament și altă încăpere izolată;

teren — parte din teritoriu având hotare închise a cărei suprafață, al cărei amplasament și ale cărei caracteristici sunt reflectate în cadastrul bunurilor imobile;

construcție capitală — clădire sau construcție cu durată îndelungată de exploatare a cărei strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinației ei. Poate fi obiect independent al înregistrării de stat;

încăpere izolată — partea interioară a unei construcții capitale, separată de alte părți adiacente ale acestei construcții prin pereți sau prin despărțituri fără goluri pentru uși, având ieșire separata pe palierul scării, în coridor comun, în curte sau în stradă;

hotar — linie imaginară sau fizică ce indică punctele extreme ale terenului, delimitându-l de alte terenuri. Poate fi marcat în natură cu obiecte materiale;

plan cadastral — reprezentare grafică a teritoriului, conținând date despre amplasamentul, hotarele și numerele cadastrale ale terenurilor, precum și alte date;

plan geometric — document tehnic, întocmit în urma măsurărilor geometrice la fața locului, în care se indică hotarele terenului și construcțiile capitale amplasate pe acesta;

număr cadastral — număr individual, irepetabil pe teritoriul țării, al bunului imobil. Se atribuie conform procedurii stabilite de legislație și se păstrează pe toată perioada de existență a bunului imobil în calitate de obiect de drept unic;

număr cadastral convențional — număr cadastral provizoriu, care este atribuit bunului imobil când atribuirea numărului cadastral este imposibilă și care urmează să fie substituit printr-un număr cadastral;

dosar cadastral — colecție sistematizată de documente ce confirmă drepturile, de scheme, planuri, schițe și de alte documente referitoare la fiecare bun imobil;

registru al bunurilor imobile — sistem de înscrisuri, efectuate conform prezentei legi, privitoare la bunurile imobile și la drepturile patrimoniale asupra lor;

înregistrare de stat primară — efectuarea primului înscris în registrul bunurilor imobile privitor la bunul imobil, la drepturile patrimoniale asupra lui și la tiistrării de stat;

încăpere izolată — partea interioară a unei construcții capitale, separată de alte părți adiacente ale acestei construcții prin pereți sau prin despărțituri fără goluri pentru uși, având ieșire separata pe palierul scării, în coridor comun, în curte sau în stradă;

hotar — linie imaginară sau fizică ce indică punctele extreme ale terenului, delimitându-l de alte terenuri. Poate fi marcat în natură cu obiecte materiale;

plan cadastral — reprezentare grafică a teritoriului, conținând date despre amplasamentul, hotarele și numerele cadastrale ale terenurilor, precum și alte date;

plan geometric — document tehnic, întocmit în urma măsurărilor geometrice la fața locului, în care se indică hotarele terenului și construcțiile capitale amplasate pe acesta;

număr cadastral — număr individual, irepetabil pe teritoriul țării, al bunului imobil. Se atribuie conform procedurii stabilite de legislație și se păstrează pe toată perioada de existență a bunului imobil în calitate de obiect de drept unic;

număr cadastral convențional — număr cadastral provizoriu, care este atribuit bunului imobil când atribuirea numărului cadastral este imposibilă și care urmează să fie substituit printr-un număr cadastral;

dosar cadastral — colecție sistematizată de documente ce confirmă drepturile, de scheme, planuri, schițe și de alte documente referitoare la fiecare bun imobil;

registru al bunurilor imobile — sistem de înscrisuri, efectuate conform prezentei legi, privitoare la bunurile imobile și la drepturile patrimoniale asupra lor;

înregistrare de stat primară — efectuarea primului înscris în registrul bunurilor imobile privitor la bunul imobil, la drepturile patrimoniale asupra lui și la titularul de drepturi;

înregistrare de stat curentă — efectuarea de modificări în registrul bunurilor imobile;

document ce confirmă drepturile — contract, act administrativ sau un alt document legal care constituie temeiul nașterii, modificării sau stingerii drepturilor patrimoniale;

grevare — drepturile patrimoniale asupra unui bun imobil ale unor persoane care nu sunt proprietarii lui (ipotecă, arendare, servitute și altele);

servitute — drept de folosință limitată (posibilitatea traversării, trecerii, accesului la obiectele de utilitate publică, instalării și deservirii liniilor de comunicație etc.) asupra unui bun imobil străin. Este unul din tipurile de grevare;

registrator — persoană cu funcții de răspundere din organul cadastral teritorial, care este în drept să examineze documentele ce confirmă drepturile și să decidă asupra înregistrării bunului imobil și a drepturilor asupra lui, să opereze modificări în planul cadastral și/sau geometric, să efectueze și să rectifice înscrisuri în registrul bunurilor imobile în modul stabilit.

Cadastrul general are caracter:

obiectiv exprimă o realitate obiectivă, independentă de voința omului, indiferent de funcția socială sau tehnică a acestuia;

unitar se execută după norme și instrucțiuni unice;

istoric reflectă legile societății (formele de proprietate caracteristice unei orânduirii);

dinamic exprimă realitatea naturală în continuă schimbare (impune necesitatea unei întrețineri permanente);

general satisface cerințe pentru diferite sectoare economice;

obligatoriu se execută pe întreg teritoriul țării, pentru toți proprietarii de bunuri imobile, persoane fizice sau juridice.

Cadastrul avînd un caracter istoric, rolul său evoluează de la o epocă la alta în funcție de obiectivele stabilite. Astfel inițial a avut doar un rol de inventariere a bunurilor imobile ca întindere, pentru stabilirea impozitelor fiscale, pentru colectivizarea agriculturii, etc. În prezent rolul și conținutul său trebuie să corespundă etapei actuale și de perspectivă a dezvoltării economiei naționale și să furnizeze date reale cu privire la:

determinarea întinderii, configurației și poziției corpurilor de proprietate, a destinației și folosinței lor;

identificarea proprietarilor de bunuri imobile și înscrierea lor în registrele cadastrale;

stabilirea categoriei de terenuri după însușirile calitative;

inventarierea suprafețelor mecanizabile și nemecanizabile, a pantelor terenurilor;

bonitarea solurilor după gradul de fertilitate în funcție de categoriile de folosință agricole;

inventarierea terenurilor degradate care necesită lucrări de îmbunătățiri funciare, a celor care pot fi scoase din circuitul agricol, a terenurilor amenajate și ameliorate;

identificarea tuturor resurselor imanciare și întocmirea materialului documentar necesar scoaterii de terenuri din circuitul agricol.

Pentru cunoașterea completă și sistematică a bunurilor imobile, cadastrul general realizează evidența acestora după următoarele aspecte (laturi):

cantitativ(ă)

calitativ(ă)

juridic(ă)

Celor trei aspecte – cantitativ, calitativ și juridic – după care cadastrul trebuie să studieze și să inventarieze bunurile imobile, le corespund, din punct de vedere al realizării practice, trei funcții:

funcția tehnică;

funcția economică;

funcția juridică;

Funcția tehnică — Funcția tehnică a cadastrului constă în realizarea următoarelor lucrări:

– stabilirea și marcarea în teren, prin borne tip cadastral a hotarelor teritoriilor administrative(comunale, orășenești și municipale);

– identificarea și marcarea prin borne a perimetrelor construibile ale localităților vetrei satelor;

– identificarea și marcarea prin borne a perimetrelor terenurilor care aparțin întreprinderilor agricole de stat, cooperativelor agricole de producție, altor organizații de stat;

– identificarea și marcarea prin borne a perimetrelor asociațiilor cu caracter particular;

– delimitarea tuturor parcelelor de teren din cuprinsul fiecărui teritoriu administrativ, în funcție de categoriile de folosință și posesorii acestora;

– efectuarea măsurătorilor pe teren și prelucrarea datelor cadastrale;

– întocmirea (sau reambulare) planurilor cadastrale;

– numerotarea cadastrală a tarlalelor (cvartalelor) și a parcelelor de pe teritoriul administrativ respectiv;

– calculul ariei suprafețelor pe parcele, tarlale (cvartale) și pe întreg teritoriul administrativ comunal, orășenesc sau municipal;

– întocmirea registrelor cadastrale și a situațiilor de sinteză;

– întreținerea cadastrului.

Documentele tehnice principale ale cadastrului sunt:

– dosarul lucrărilor de hotărnicie (delimitare);

– planurile și hărțile cadastrale;

– registrele și fișele cadastrale, precum și situațiile de sinteză.

Funcția economică – funcția economică a cadastrului constă în realizarea următoarelor lucrări:

încadrarea terenurilor agricole în clase de calitate;

evidența terenurilor agricole în funcție de stadiul degradării și factorii care au provocat-o;

evidența terenurilor amenajate prin lucrări de îmbunătățiri funciare (irigații, desecări, îndiguiri combaterea eroziunii solului, etc);

evidența terenurilor care necesită lucrări de îmbunătățiri funciare și tipul acestora;

evidența clădirilor după materialul de construcție, dotare cu instalații, confort, grad de uzură, etc.

Prin funcția sa economică cadastrul general reprezintă un instrument important pentru organizarea conducerea și planificarea producției agricole, precum și pentru cunoașterea, folosirea, conservarea ș dezvoltarea construcțiilor în țara noastră.

Funcția juridică a cadastrului — Funcția juridică a cadastrului trebuie să asigure identificarea corectă a posesorilor de terenuri și construcții și înscrierea acestora în documentele cadastrului general, pe baz dreptului și actului juridic pe care se întemeiază proprietatea.

Înscrierea posesorilor și a drepturilor reale asupr terenurilor și construcțiilor se face în scopul evidenței juridice, deci cui aparține bunul imobil și ce dețin fiecare cetățean pe teritoriul țării, asigurându-se astfel publicitatea imobiliară.

Activitatea de cadastru a evoluat foarte mult în ultimele decenii, din punct de vedere al conținutului și complexității, pe măsura punerii de acord cu cerințele mereu crescânde ale societății în ansamblu și cu perfecționarea mijloacelor tehnice și a metodelor de lucru proprii, sau a celor aparținând altor domenii pe care se sprijină sau cu care colaborează. Prin participarea mai multor domenii la realizarea cadastrului general, se poate afirma că i se conferă un caracter interdiscipilinar.

1.2 Condițiile principale de formare a bunurilor imobile

La formarea bunurilor imobile se vor respecta urmatoarele condiții principale [4]:

bunurile formate să corespunda destinației inițiale, să fie respectate normele de aparare impotriva incendiilor, normele sanitare, ecologice, urbanistice ori schimbarea destinației să se faca, în conformitate cu legislația, în cadrul procedurii de formare sau pină la inițierea ei;

să nu se formeze un bun imobil care nu va putea fi utilizat constant conform destinației sau ale carui condiții de utilizare vor fi inrautatite;

bunul imobil format să fie asigurat cu drum de acces ori să fie posibilă instituirea servituții de trecere, să fie posibilă asigurarea, dupa necesitate, a terenurilor destinate construcției cu conducte de apa, cu canalizare etc.;

incaperea izolata ce se formeaza să fie asigurată cu întrare separata;

bunurile imobile să fie formate ca bunuri separate în fiecare unitate administrativ-teritoriala daca hotarele terenului ce se formeaza se intersecteaza cu hotarele diferitelor unitati administrativ-teritoriale;

configurația, dimensiunile și alti indici ai bunului imobil ce se formeaza să fie conforme cerintelor planului sau regimului stabilit daca acest bun se formeaza pe un teritoriu unde exista plan urbanistic al localitații sau daca este stabilit un regim special de folosinta a terenului sau a construcției;

să se tina cont, la formarea bunurilor imobile cu destinație agricola, de normele agrotehnice, de alte norme și reguli prevăzute de legislație pentru aceasta categorie de terenuri;

proiectarea hotarelor terenurilor destinate construcțiilor, forma și dimensiunile lor să fie conforme normelor stabilite în legislația cu privire la urbanism;

persoana interesata în formarea construcției, apartamentului, incaperii izolate ce implica lucrări pentru care, în conformitate cu legislația, se cere autorizație de construire să obtina o astfel de autorizație și să depună o copie de pe ea la oficiul cadastral teritorial. Nu se permite formarea de construcții neautorizate.

1.3 Formarea bunurilor imobile

Bunurile imobile se formează în procesul creării cadastrului, prin separarea din bunul imobil a unei părți în calitate de obiect de drept independent, prin comasarea a două sau mai multor bunuri imobile. Modul de formare a bunurilor imobile se stabilește de Guvern[4].

Formarea bunurilor imobile conține următoarele acțiuni:

depunerea cererii de formare a bunului imobil;

efectuarea studiului privind posibilitatea formării bunului imobil;

elaborarea proiectului de formare a bunului imobil,

întocmirea planului cadastral;

emiterea deciziei de formare a bunului imobil;

înregistrarea bunurilor imobile nou formate;

evaluarea bunurilor imobile nou formate.

1.3.1 Căile de formare a bunurilor imobile

Conform Legii Republicii Moldova cu privire la formarea bunurilor imobile bunurile imobile se pot forma prin:

separare;

divizare;

comasare;

combinare.

Separare – Se pot forma bunuri atât din bunul imobil proprietate a unei persoane fizice sau juridice, cît și din bunul imobil proprietate comună. În cazul proprietății comune în urma separării se vor respecta aceleași cote de proprietate.

Formarea prin separare se aplică în cazul când din bunul imobil se desprinde o parte pentru a forma un bun imobil independent. Ca rezultat al formării bunurilor imobile prin separare în schimbul unui bun se vor forma două sau mai multe bunuri imobile independente ale aceluiași titular. Este de menționat că procedura de formare se referă la bunul imobil, însă dreptul de proprietate nu se modifică. Astfel proprietar al bunurilor imobile formate prin separare rămâne persoana-proprietar al bunului inițial. Exemple de separare:

bunul imobil care urmează a fi separat constituie un sector de teren;

bunul imobil care urmează a fi separat constituie din sector de teren și construcție;

bunul imobil care urmează a fi separat constituie un sector de teren și o parte din construcție (altă parte din construcție rămâne în componența obiectului inițial);

Figura 1.1 Bunul imobil care urmează a fi separat constituie un sector de teren

În rezultatul acțiunii de separare, în Registrul bunului imobil inițial:

­ se va păstra numărul cadastral a terenului;

­ se va schimba suprafața și hotarele terenului;

­ se va menționa actul în temeiul căruia s-a efectuat separarea și schimbarea suprafeței;

Pentru bunul imobil nou format:

­ se va atribui număr cadastral;

­ se vor efectua înscrieri respective privind înregistrarea bunului imobil în Registrul bunurilor imobile;

­ se va întocmi dosarul cadastral.

Formarea bunului imobil cu separarea unei suprafețe de teren în intravilanul localității în scopul construirii unei construcții de locuit (casă individuală) se admite în cazul respectării următoarelor condiții:

­ frontul la stradă a lotului de teren va fi de minimum 8,0 metri pentru clădiri înșiruite și de minimum 12,0 m pentru clădiri izolat sau cuplate;

­ suprafața minimă a lotului va fi de 150 mp pentru clădiri înșiruite, și respectiv, de minimum 200 mp pentru clădiri amplasate izolat sau cuplate, cu condiția ca soluțiile tehnice și arhitecturale să asigure respectarea normativelor tehnice;

­ adâncimea lotului de teren trebuie să fie mai mare sau cel puțin egală cu lungimea (frontul la stradă);

­ în zonele construite cu case de locuit individuale, distanța de la ferestrele camerei de locuit până la construcțiile auxiliare a vecinului (grajd, garaj, baie), trebuie să fie de cel puțin 6,metri;

­ construcțiile auxiliare se vor amplasa de la hotarul terenului la distanța de cel puțin 1,0 metri

– distanța de la casa de locuit până la construcțiile auxiliare, precum și distanța dintre construcțiile auxiliare amplasate în hotarele unui teren nu se reglementează;

­ terenul este asigurat cu dotări tehnico-edilitare;

­ construcția care urmează a fi amplasată să asigure respectarea cerințelor tehnice de exploatare, inclusiv normelor sanitare, contra incendiare, urbanistice; și să nu afecteze condițiile de exploatare a construcțiilor existente (adiacente);

­ bunul format va fi asigurat cu cale de acces ori să fie posibilă instituirea servituții. Lățimea drumului de acces nu poate fi mai mică de 3,5 metri; lățimea trotuarului pentru pietoni va fi nu mai puțin de 0,75 metri.

În caz că condițiile specificate mai sus din motive obiective nu pot fi respectate, se va prezenta avizul serviciilor de control, prin care se va confirma posibilitatea de amplasare a bunului imobil.

Figura 1.2 Bunul imobil care urmează a fi separat constituie un sector de teren și construcție

În rezultatul acțiunii de separare, în Registrul bunului imobil inițial:

­ se va păstra numărul cadastral a terenului;

­ se vor efectua modificări referitoare la hotarele și suprafața terenului; ­ se va menționa actul în temeiul căruia s-a efectuat modificările respective;

­ în baza de date, stratul „Construcții” se stinge construcția ce se separă.

Pentru bunul imobil nou format:

­ se va atribui număr cadastral terenului și construcțiilor;

­ se vor efectua înscrierile respective referitoare la noile bunuri imobile;

­ se vor indica hotarele și suprafața terenului, precum și amplasarea construcțiilor

­ se vor îndosaria documentele necesare în dosarul cadastral;

Formarea bunului imobil cu separarea unei suprafețe de teren în intravilanul localității în scopul folosirii independente a construcției se admite numai în cazul respectării următoarelor condiții:

construcția separată să corespundă cerințelor tehnice de exploatare, inclusiv normelor sanitare, contra incendiare, urbanistice;

­ bunul format va fi asigurat cu cale de acces ori să fie posibilă instituirea servituții;

Formarea bunului imobil cu separarea unei suprafețe de teren cu construcție care urmează a fi separată din complexul unei întreprinderi nu trebuie să aducă careva prejudiciu activității complexului ori proprietarilor vecini;

Separarea construcțiilor existente poate conduce, în cazul înstrăinării unuia din bunurile imobile, la apariția terenurilor sau zonelor de utilizare comună cum ar fi:

­ sectorul de teren cu interes comun rămâne în componența bunului imobil de bază instituind servitutea;

­ sectorul de teren rămâne în proprietate comună a proprietarilor ambelor construcții;

Figura 1.3 Bunul imobil care urmează a fi separat constituie un sector de teren și o parte din construcție

În rezultatul acțiunii de separare, în Registrul bunului imobil inițial:

­ se va păstra numărul cadastral a terenului;

­ se vor modifica hotarele și suprafața terenului și a construcției;

­ se va menționa actul în temeiul căruia s-au efectuat modificările respective atât referitoare la terenul, cât și la construcție;

­ în baza de date, stratul „Construcții” se vor efectua modificările grafice ;

Pentru bunul imobil nou format:

­ se va atribui număr cadastral terenului și construcțiilor;

­ se vor efectua înscrierile respective pentru înregistrarea bunului imobil în registrul bunurilor imobile;

­ se vor indica hotarele și suprafața terenului, precum și amplasarea construcțiilor;

­ se va menționa actul în temeiul căruia s-au efectuat modificările respective atât referitoare la teren, cât și la construcții;

-se vor îndosaria documentele necesare în dosarul cadastral.

Divizare – Formarea bunurilor imobile prin divizare se aplică în cazurile împărțirii proprietății comune. Legea impune ca până la încheierea contractului de împărțire a bunului imobil aflat în proprietate comună pe cote-părți, coproprietarii să asigure elaborarea documentației de formare a bunurilor imobile. Aceasta va asigura înregistrarea bunurilor ce au revenit proprietarilor în contul cotelor părți în registrul bunurilor imobile.

În cazul divizării bunul imobil se modifică, deci, și regimul proprietății. Astfel, în cazul divizării nu se întocmește Decizia de formare, însă se încheie un Contract de împărțire (a se vedea art.357,361 Cod civil) la care se anexează planurile bunurilor imobile divizate.

Divizarea bunului imobil se face, de regulă, proporțional cotelor-părți deținute de fiecare coproprietar. La solicitarea coproprietarilor această proporție poate fi încălcată.

La elaborarea proiectului de formare prin divizare se recomandă să se țină cont de modul de folosire a bunului imobil comun de care coproprietarii până la divizare, dacă aceștia nu solicită altfel.

Tot procedura de divizare se va aplica și în cazul în care împărțirea bunului imobil proprietate comună pe cote-părți nu duce la desființarea totală a proprietății comune pe cote-părți. (exemplu: bunul inițial se află în proprietate comună pe cote-părți la trei coproprietari (câte1/3). După divizare cu perfectarea, respectiv, a contractului de împărțire, un bun rămâne la doi coproprietari pe cotepărți (câte1/2), iar al doilea bun revine celui de al treilea coproprietar (1 întreg). Exemple de divizare:

bunul imobil care urmează a fi divizat constituie un sector de teren;

bunul imobil care urmează a fi divizat constituie un sector de teren și construcții amplasate izolat;

bunul imobil care urmează a fi divizat constituie un sector de teren și o parte din construcție;

bunul imobil care urmează a fi divizat constituie o construcție;

Figura 1.4 Bunul imobil care urmează a fi divizat constituie un sector de teren

În rezultatul acțiunii de divizare, în Registrul bunului imobil inițial:

­ se va stinge numărul cadastral a bunului imobil inițial;

­ se va menționa actul în temeiul căruia s-a stins obiectul;

Pentru bunurile imobile noi formate:

­ se va atribui numere cadastrale bunurilor nou formate;

­ se vor efectua înscrierile respective privind înregistrarea bunului imobil în registrul bunurilor imobile;

­ se vor indica hotarele și suprafața bunurilor imobile noi formate;

­ se vor îndosaria documentele necesare în dosarul cadastral.

Figura 1.5 Bunul imobil care urmează a fi divizat constituie un sector de teren și construcții amplasate izolat

În rezultatul acțiunii de divizare, în Registrul bunului imobil inițial:

­ se va stinge numărul cadastral a bunului imobil inițial;

­ se va menționa actul în temeiul căruia s-a stins obiectul;

Pentru bunurile imobile noi formate:

­ se vor atribui numere cadastrale bunurilor nou formate;

­ se vor efectua înscrierile respective privind înregistrarea bunurilor imobile în Registrul bunurilor imobile;

­ se vor indica hotarele și suprafața bunurilor imobile noi formate;

­ se vor îndosaria documentele necesare în dosarul cadastral.

Figura 1.6 Bunul imobil care urmează a fi divizat constituie un sector de teren și o parte din construcție

În rezultatul acțiunii de divizare, în Registrul bunului imobil inițial:

­ se va stinge numărul cadastral a bunului imobil inițial;

­ se va menționa actul în temeiul căruia s-a stins obiectul;

Pentru bunurile imobile noi formate:

– se vor atribui numere cadastrale bunurilor nou formate, inclusiv construcțiilor;

– se vor efectua înscrierile respective privind înregistrarea bunului imobil în Registrul bunurilor imobile;

­ se vor indica hotarele și suprafața bunurilor imobile noi formate;

­ se vor îndosaria documentele necesare în dosarul cadastral.

Figura 1.7 Bunul imobil care urmează a fi divizat constituie o construcție

În rezultatul acțiunii de divizare, în Registrul bunului imobil inițial:

­ se va stinge numărul cadastral al construcției inițiale;

­ se va menționa actul în temeiul căruia s-a stins construcția;

Pentru bunurile imobile noi formate (construcții):

­ se vor atribui numere cadastrale construcțiilor nou formate;

­ se vor efectua înscrierile respective privind înregistrarea noilor bunuri imobile (adică noilor construcții);

­ se va indica suprafața bunurilor imobile noi formate;

­ se vor îndosaria documentele necesare în dosarul cadastral.

Comasare -Comasarea este o modalitate de formare a bunului imobil prin unirea a două sau mai multe bnuri imobile înregistrate având hotare comune, inclusiv hotare ce trec pe peretele comun, aparținând unuia și aceluiași proprietar sau aflându-se în proprietatea comună a acelorași persoane.

În cazurile bunurilor imobile proprietate comună pot fi comasate doar bunurile imobile proprietate comună în devălmășie sau numai bunurile imobile proprietate pe cote-părți.

În cazul comasării bunurilor imobile proprietate comună în diviziune, cotele-părți în bunul comasat se calculează de executantul lucrărilor cadastrale în cooperare cu coproprietarii, ținându-se cont de cotele deținute de coproprietari în bunurile imobile inițiale. Cotele-părți în bunul imobil format prin comasare se indică în decizia de formare.

Comasarea bunurilor imobile ce aparțin diferitor proprietari poate avea loc numai în cazul existenței unui act juridic între acești proprietari, care reglementează relațiile juridice ce apar în legătură cu comasarea bunurilor.

Exemple de comasare

bunurile imobile care urmează a fi comasate constituie sectoare de teren;

bunurile imobile care urmează a fi comasate constituie sectoare de teren cu construcții;

Figura 1.8 Bunurile imobile care urmează a fi comasate constituie sectoare de teren

În rezultatul acțiunii de comasare, în Registrul la bunurile imobile inițiale:

­ se vor stinge numerele cadastrale ale bunurilor imobile inițiale;

­ se va menționa actul în temeiul căruia s-au stins bunurile imobile;

Pentru bunul imobil nou format:

­ se va atribui număr cadastral bunului nou format;

­ se vor efectua înscrierile respective privind înregistrarea bunului imobil;

­ se vor îndosaria documentele necesare în dosarul cadastral.

Figura 1.9 Bunurile imobile care urmează a fi comasate constituie sectoare de teren cu construcții

În rezultatul acțiunii de comasare, în Registrul la bunurile imobile inițiale:

­ se vor stinge numerele cadastrale a bunurilor imobile inițiale, care s-au comasat, inclusiv construcția;

­ se va menționa actul în temeiul căruia s-au stins bunurile imobile;

Pentru bunul imobil nou format:

­ se va atribui număr cadastral bunului imobil nou (terenului), respectiv se va modifica numărul cadastral al construcțiilor;

­ se vor efectua înscrierile respective referitoare la bunurile imobile și drepturile asupra lor;

­ se vor îndosaria documentele necesare în dosarul cadastral.

În cazul dobândirii mai multor terenuri cu destinație agricolă, având hotare comune, se poate aplica, la cererea proprietarului, o modalitate mai simplificată de formare a bunului prin comasare, concomitent cu înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor obținute. În acest caz, decizia de comasare se depune concomitent cu cererea de înregistrare a dreptului de proprietate asupra bunurilor dobândite (Ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 138 din 18 iulie 2005).

Bunul nou format (în cazul încăperilor izolate) va avea ieșire directă în stradă sau curte, coridor comun ori palierul scării.

Comasarea încăperilor și modificarea destinației nu trebuie să pună în pericol integritatea structurală a clădirii sau încăperilor altor proprietari și funcționării adecvate a comunicaților inginerești.

Combinare -Formarea bunului prin combinare este o acțiune de separare a unei părți din bunul imobil înregistrat, fără a se forma un bun imobil independent, și alipirea ei la un bun imobil adiacent.

Noua modalitate de formare oferă posibilitatea de a resistematiza două proprietăți adiacente ale aceluiași proprietar, sau de a înstrăina o parte a unui bun imobil prin unirea acestei părți la bunul imobil adiacent.

În actul juridic de înstrăinare a unei părți (exemplu: contract de vânzare –cumpărare cu combinarea bunurilor imobile) obiect al vânzării nu va figura bunul imobil cu numărul cadastral, ci o suprafață anumită a bunului imobil, în conformitate cu planul anexat la contract.

Modalitatea de formare a bunului imobil prin combinare poate fi aplicată numai pentru bunurile adiacente cu aceiași destinație.

În cazul în care o încăpere, componentă a unui bun imobil, va fi alipită la alt bun imobil (în rezultatul tranzacției), bunurile imobile își vor păstra numerele cadastrale anterioare, iar modificările se vor face numai în suprafața bunurilor imobile. Alipirea se va efectua cu autorizarea primăriei respective în temeiul avizului expertizei tehnice și cu acceptul Asociației de coproprietari (în cazul locuințelor).

Exemple de variante de combinare

bunurile imobile care urmează a fi combinate constituie sectoare de teren;

bunurile imobile care urmează a fi combinate constituie sectoare de teren cu construcții;

Figura 1.10 Bunurile imobile care urmează a fi combinate constituie sectoare de teren

În rezultatul acțiunii de combinare:

­ se vor păstra numerele cadastrale ale bunurilor imobile;

­ în Registrul bunurilor imobile la fiecare bun se vor efectua modificările respective privind suprafața, alți indici;

­ se vor efectua modificările respective în planul cadastral, ținut de OCT;

­ se vor include în dosarul cadastral actele ce au servit ca temei de efectuare a modificărilor în Registrul bunurilor imobile.

Figura 1.11 Bunurile imobile care urmează a fi combinate constituie sectoare de teren cu construcții

În rezultatul acțiunii de combinare, se va:

­ se vor păstra numerele cadastrale (terenul și construcția);

­ în Registrul bunurilor imobile la fiecare bun se vor efectua modificările respective privind suprafața, alți indici;

­ se vor efectua modificările respective în planul cadastral, ținut de OCT;

­ se vor include în dosarul cadastral actele ce au servit ca temei de efectuare a modificărilor în Registrul bunurilor imobile.

1.3.2 Consecutivitatea formării bunurilor imobile

Formarea bunurilor imobile are loc în urmatoarea consecutivitate a actiunilor:

se depune cererea de formare a bunului imobil;

se efectueaza studiul privind posibilitatea formării bunului imobil;

se elaborează proiectul de formare a bunului imobil;

se întocmește planul cadastral sau geometric al bunului imobil format;

se emite decizia de formare a bunului imobil;

se înscrie bunul imobil în Registrul bunurilor imobile.

Formarea bunului imobil se încheie atunci cind în Registrul bunurilor imobile se înscriu datele despre bunul imobil format și drepturile asupra lui.

Depunerea cererii de formare a bunului imobil

Cererea de formare a bunului imobil se adreseaza executantului de lucrări cadastrale și se depune în două exemplare. Cererea trebuie să conțina numerele cadastrale ale bunurilor imobile inițiale, modalitatea de formare, caracteristicile generale ale bunurilor imobile formate, destinația bunurilor și titularii cu ale căror drepturi este grevat dreptul de proprietate asupra bunului imobil inițial [12].

Dacă cererea de formare a bunului imobil este adresata unui alt executant de lucrări cadastrale decit celui al oficiului cadastral teritorial, la cerere se anexeaza:

extrasul din Registrul bunurilor imobile privind bunul imobil inițial;

copia de pe planul cadastral sau geometric al bunului imobil inițial;

copia de pe actele ce confirma drepturile patrimoniale ale solicitantului asupra bunului imobil inițial;

acordul scris, dupa caz, al titularilor cu ale căror drepturi este grevat imobilul sau al proprietarilor imobilelor adiacente care pot fi lezati în drepturi la formarea bunului imobil. Acordul se prezinta și oficiului cadastral teritorial în calitate de executant al lucrarilor.

Dacă bunul imobil se formeaza în urma declansarii procedurii de insolvabilitate, executarii silite a obligațiilor fiscale sau a altor obligații, cererea de formare a bunului imobil poate fi depusa de catre administratorul insolvabilitații, reprezentantul organului fiscal sau executorul judecatoresc.

Inițierea procedurii de formare poate fi notata în Registrul bunurilor imobile pentru opozabilitate fata de terti. Notarea nu poate fi opusa persoanelor ale căror drepturi, la momentul notarii, erau inscrise în acest registru.

Efectuarea studiului privind posibilitatea formării bunurilor imobile

Dupa primirea cererii, inginerul cadastral elaborează un studiu privind posibilitatea formării bunului imobil. În funcție de concluzia din studiu, cererea de formare a bunului imobil va fi acceptata sau respinsa de executantul lucrarilor cadastrale. Refuzul formării bunului imobil poate fi atacat în instanta de judecata.

În studiu se va stabili Dacă:

legislația permite formarea unui asemenea bun imobil;

este posibilă formarea bunului imobil din punct de vedere tehnic cu caracteristicile solicitate în cerere ori se propune o varianta posibilă;

este pastrată destinația inițială a bunului imobil;

poate exista un eventual impact al formării bunului imobil asupra modului de folosinta a bunurilor imobile adiacente, inclusiv asupra accesului la caile de transport, pot fi lezate, la formarea bunului imobil, alte persoane în drepturile lor (se va mentiona numele sau denumirea acestora);

exista posibilitatea asigurarii bunului imobil ce se va forma cu acces la drumul public prin stabilirea dreptului de trecere, cu conducte de canalizare, de apa etc. sau posibilitatea asigurarii cu iesire separata a incaperii izolate;

exista alte probleme ce privesc formarea bunului imobil.

În baza studiului de la alineatul de mai sus inginerul cadastral elaborează un aviz, care se prezinta solicitantului, privind posibilitatea formării bunului imobil.

Dacă avizul de la alineatul precedent este pozitiv, executantul lucrarilor cadastrale indica lucrarile, precum și autorizațiile necesare efectuarii lor, condițiile de care trebuie să se tina cont la elaborarea proiectului de formare a bunului imobil.

2. DREPTUL DE PROPRIETATE

2.1 Definiția dreptului de proprietate și caracterele dreptului de proprietate.

Dintre toate drepturile pe care o persoana le poate avea asupra unui lucru, cel mai complet este dreptul de proprietate pentru ca el oferă titularului sau exercițiul tuturor facultaților, tuturor prerogativelor pe care legea le cunoaște.

Posesia.Prin posesie, în vorbirea uzuala, se intelege ,,deținerea unui lucru” , ,,aavea stăpânire un lucru” etc.Codul civil roman (art. 1846) definește posesia ca fiind ,,deținerea unuilucru” sau ,,folosirea unui drept”, de noi insine sau de altul în numele nostru.Posesia nu trebuie confundata cu detenția.Esențial, pentru posesie,este existenta elementului intențional – ,,animus”-; adică stăpânesc un anumitlucru pentru mine (sunt proprietarul acestuia), spre deosebire de detenție ,numita și detenție precara , unde lipsește elementul intențional, animus, fiindprezent numai elementul corpus, adică deținerea materiala a lucrului; deexemplu, dețin un lucru proprietatea altuia, în numele acestuia, pentru ca așaa dorit proprietarul cand mi-a lăsat lucrul în păstrare ori mi l-a închiriat etc.Asadar, putem concluziona ca posesia este un mijloc indispensabilfiecarui proprietar pentru a-și realiza scopul sau, adica utilizarea economicaa proprietații sale. Orice proprietar trebuie să aiba posibilitatea materialade a se folosi de bunul avut în proprietate, în caz contrar proprietatea arramane doar o simpla utopie.

Folosința -,,jus utendi” și ,,jus fruendi”Folosinta reprezinta acea prerogativa în virtutea careia proprietarulpoate să întrebuinteze bunul în interesul sau (,,jus utendi”) și poate saculeaga fructele acestuia (,,jus fruendi”), fie ca sunt naturale, industriale oricivile. În acest sens, art. 482 Cod civil prevede ca:,,Proprietatea unui lucru mobil sau imobil de drept asupra tot ce produce lucrul și asupra a tot ce unește ca accesoriu cu lucrul, într-un mod natural sau artificial”.

Dispoziția- ,,Jus abutendi”.Reprezinta prerogativa proprietarului de a dispune liber de bunul avut în proprietatea să. În acest sens, proprietarul are libertatea de a hotari soarta acelui bun, putînd să-l înstrăineze contra unui beneficiu mulțumitor sau gratuit, să-l închirieze, să-l lase moștenire, să-l abandoneze ori să-l distrugă. Exercitarea acestui drept trebuie să se desfasoare în limitele determinate de lege,urmărind realizarea intereselor sale fara ca aceste acțiuni să prejudiciezealta persoana. Exercitarea abuziva a dreptului de proprietate atrage dupăsine răspunderea juridica a titularului dreptului, vinovat de savarsireaabuzului respectiv.

După aceste noțiuni privind dreptul de proprietate și având în vederesi definiția data de Codul civil roman:,,Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, insa în limitele determinate de lege”.(art.480 Cod civil), dar exista o definiție multmai completa care să corespunda normelor juridice este următoarea:Dreptul de proprietate este acel drept real în virtutea căruia titularul dreptului, persoana fizica sau juridica, este indreptatit să posede, să folosească și să dispună de un lucru în mod exclusiv și absolut, prin putere proprie și în interes propriu, insa în limitele determinate de lege.

2.2 Caracterele generale ale dreptului de proprietate

2.2.1 Dreptul de proprietate este un drept absolut.

Caracterul absolut al dreptului de proprietate rezultă chiar dedispoziția Codului civil, care precizează acest lucru:,,proprietarul unui lucru se bucura și dispune de acesta în mod exclusiv și absolut”.Făcând parte dincategoria drepturilor absolute, dreptul de proprietate conferă titularului puteri nelimitate în privința folosirii economice a lucrului, precum în ceea ceprivește soarta juridica a acestuia.Puterea proprietarului asupra lucrului avut în proprietate se poatemanifesta prin două modalitati:

prin acte materiale de folosința și de consumație, de exemplu,citesc cartea, locuiesc apartamentul, mă deplasez cu automobilul.

prin acte juridice, cum ar fi: înstrăinez imobilul prin vânzare oridonație, închiriez apartamentul, las prin testament bunurile dinpatrimoniul meu unor persoane etc.Caracterul absolut al dreptului de proprietate trebuie interpretatastfel: titularul dreptului de proprietate asupra unui lucru are posibilitateade a trage toate foloasele, de a profita de utilitațile pe care acesta leconferă și de a savarsi actele juridice care răspund intereselorproprietarului.

2.2.2 Dreptul de proprietate este un drept exclusiv

Caracterul ,,exclusiv” al dreptului de proprietate poate fi privit într-un dublu sens:

în sens general și comun tuturor drepturilor reale , dreptul deproprietate este un ,,drept exclusiv”, pentru ca este opozabil oricăreipersoane. De exemplu, o persoana este unui teren, ea poate împiedica peoricine ar dori să treacă pe acel teren, fara incuviintarea să, chiar dacatrecerea nu i-ar cauza nici un prejudiciu material. De aici apare și dreptul dea cere și a obține despăgubiri în vederea acoperirii pagubelor suferite prin încălcarea acestui drept.

dreptul de proprietate este un drept exclusiv , specific dreptului deproprietate, pentru ca numai proprietarul este singurul indreptatit saexercite cele trei prerogative conferite acestui drept: posesia, folosința sidispoziția. Fătul ca este un drept exclusiv, da dreptul proprietarului de arevendica bunul în mâna oricărui s-ar găsi.

Dreptul de proprietate este un drept perpetuu

Proprietatea este un drept perpetuu într-un dublu sens:

proprietatea nu este limitata în timp, pentru ca ea trece de latitularul actual la urmașii săi direcți sau la acei cărora le-a transmis dreptulprin acte cu titlu oneros ori cu titlu gratuit, iar de la aceștia la urmașii lor siașa mai departe. Pentru acest motiv se spune ca dreptul de proprietate esteun drept,,cesibil”și ,,transmisibil”, atât timp cat exista bunul asupra cărui sa dobândit dreptul;

dreptul de proprietate este un drept perpetuu, întrucât are oexistenta independenta de exercitarea dreptului și, ca atare, nu se poatepierde prin nefolosinta decât prin situații expres prevăzute de lege, cum arfi prescripția achizitiva în cazul imobilelor și prescriția extinctiva în cazultuturor mobilelor.

2.3 Obiectul și întinderea dreptului de proprietate.

Obiect al dreptului de proprietate îl poate constitui orice bun mobilsau imobil, corporal sau incorporal.Dreptul de proprietate asupra unui lucru se întinde nu numai asupralucrului propriu-zis, ci și asupra a tot ce depinde de el, ca accesoriu, precumsi la tot ceea ce produce el. De exemplu, în cazul proprietații unui teren,obiectul proprietații se întinde asupra suprafeței solului, asupra plantațiilorce ar putea cuprinde, precum și a produselor ce se vor realiza pe suprafațarespectiva.Actele juridice încheiate cu încălcarea prevederilor alin (1) privindregimul juridic al bunurilor din domeniul public sunt lovite de nulitateabsoluta.

Prin caracterul inalienabil intelegem ca bunurile proprietate publica suntscoase din circuitul civil, adica nu pot fi înstrăinate prin acte juridice civile.Caracterulimprescriptibilal dreptului de proprietate publica trebuieprivit din punct de vedere „extinctiv” și din punct de vedere „achizitiv”.În acest sens, acțiunea în revendicare a unui drept de proprietatepublica, poate fi întrodusa oricând, indiferent de timpul în care el nu a fostexercitat.

Sub aspect achizitiv, bunurile din proprietate publica nu pot dobânditepe caleauzucapiunii,oricât de lunga ar fi uzucapiunea, în cazul bunurilorimobile, iar bunurile mobile nu pot fi dobândite prin posesia de buna credința,conform dispoziția art. 1844 Cod civil: „Nu se poate prescrie domeniullucrurilor care, din natura lor proprie sau printr-o declarație a legii, nu pot fiobiecte de proprietate privată, ci sunt scoase afara din comerț”.Caracterul insesizabilderiva din caracterul inalienabil al dreptului deproprietate publica, pentru ca are în vedere prezumția ca statuleste solvabil întotdeauna , iar creanțele creditorilor statului și unitațiloradministrativ-teritoriale se realizează pe calea unor mijloace specifice, pebaza unor norme de drept financiar, speciale și nu pe calea urmăririi silite abunurilor debitorului, cum se întâmpla cu bunurile din domeniul privat.

2.3.1 Obiectul dreptului de proprietate publica

Obiect al dreptului de proprietate, în principiu, poate fi orice bun mobilsau imobil. Bunurile apartinand statului, respectiv unitaților administrativ-teritoriale, poarta denumirea de„bunuri domeniale”.Bunurile domeniale se împart în două categorii și anume:

bunuri apartinand domeniului public;

bunuri care aparțin domeniului privat;

Domeniul public cuprinde bunurile care, prin natura lor ori prindestinația lor, sunt declarate prin lege ca aparțin domeniului public(art.135,pct. 4 și 5 dinConstituție). Domeniul public poate fi de interes național orilocal.Domeniul public de interes național aparține statului. După Constituție(art.135, pct. 4), aparțin domeniului public de interes național: bogațiile deorice natura ale subsolului, caile de comunicații, spațiul aerian, apele cupotențial energetic valorificabil, plajele, marea teritoriala, resurseleeconomice ale zonei și platoului continental al Marii Negre, albiile râurilor, fluviilor și cuvetele lacurilor de interes public, rezervațiile și parcurilenaționale, monumentele istorice și ale naturii, terenurile pentru nevoileapărării tarii, terenurile folosite pentru cercetări sțiintifice, fasia deprotecție a frontierei, aeroporturile, clădirile având destinația să serveascădrept sedii ale instituțiilor centrale ale statului și ale organelor judecatoresti.

Domeniul public local al comunelor și orașelor cuprinde: terenurile siclădirile de interes public, piețele, caile de comunicații, străzile, zonele deagrement, parcurile publice, pădurile, pasunile, lacurile, alte bunuri mobile sauimobile care sunt, potrivit legii sau naturii lor, de interes local.

Domeniul privat al statuluicuprinde bunurile ce alcătuiesc patrimoniul privat al statului și unitaților administrativ-teritoriale (comună, orașul,municipiul, județul). Legea nr. 213/1998 în art.4 statuează „Domeniul privat al statului sau unitaților administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor și care nu fac parte din domeniul public. Asupra acestor bunuri statul sau unitațile administrativ-teritoriale au dreptul de proprietate privată”.

Moduri specifice de dobândire a dreptului de proprietate publica

În afara de modurile de dobândire a dreptului de proprietate publica,pe caile arătate mai înainte, mai exista o serie de modalitati specifice, dupăcum urmează:

Expropierea pentru cauza de utilitate publica. Expropierea reprezinta trecerea în proprietatea statului a unor bunuriapartinand unor persoane fizice sau juridice pentru o cauza de utilitatepublica, stabilita potrivit legii, insa cu o dreapta și prealabila despăgubire.

2 Confiscarea reprezinta o sancțiune de natura administrativa saupenala complementara, ce insoteste sancțiunea principala, constând întrecerea în proprietatea statului, în mod forțat și fara plata a unor bunurideterminate.Ca sancțiune administrativa, sunt supuse măsurii confiscării, de regula,bunurile produse prin contravenție și lucrurile care au servit la savarsireacontravenție.Ca sancțiune penala, confiscarea averii condamnatului poate fi totalasau parțiala și este o pedeapsa complementara care insoteste pedeapsaprincipala cu închisoare.

3. Amenda este o sanctiune civila sau pedeapsa penala, care consta inobligarea persoanei vinovate la plata unei sume de bani legal determinate.Amenda contravenționala este principala sancțiune ce se aplica în cazulsavarsirii unor contravenții.Amenda penala reprezinta o pedeapsa penala alternativa cu pedeapsa închisorii și se aplica în cazul savarsirii unor infracțiunii cu un grad redus depericol social.

4. Recheziția poate fi un mijloc de dobândire a dreptului deproprietate publica, atunci cand este „totala”, ea făcându-se în interesulapărării tarii.

Modurile de dobândire a dreptului de proprietate publica specificedreptului civil. În aceasta categorie intra: bunurile fara stăpân; bunurile unorproprietari necunoscuți; bunurile găsite și predate poliției, neridicate detitulari lor în termen legal; bunurile abandonate în vămi sau neridicate intermenul prevăzut de lege; navele parasite în porturi sau în apele teritoriale;succesiunile vacante, adica cele fara moștenitori legali sau cele la caremoștenitorii renunța ori nu le accepta în termenul legal.

2.3.2 Dreptul de proprietate privată

Proprietatea privată aparține particularilor și beneficiază de un regim juridic de vocație egal cu proprietatea publica.Dreptul de proprietate privată este acel drept patrimonial real careconferă titularului dreptului exercitarea asupra lucrurilor a posesiei,folosinței și a dispoziției, în mod exclusiv, absolut și perpetuu, prin putereproprie și în interes propriu, în limitele impuse de lege:

Caracterele dreptului de proprietate privata1. Caracterul absolut da proprietarului lucrului dreptul de a trage„întrega utilitate economica” pe care acesta i-o poate oferi. În realizareaacestui scop, proprietarul are dreptul de a face acte materiale de folosințasi de consumație, precum și de a face acte de dispoziție cu privire la soarta juridica a lucrului: să-l vanda, să-l închiereze, să-l distrugă, etc.

Caracterul exclusiv al dreptului de proprietate privată conferă titularului dreptul de a opune dreptul său oricărei persoane ce intra în contact cu lucrul său.

Caracterul patrimonial real rezultă din faptul ca acest drept areconținut economic, se poate evalua în bani și se naște în legătura cu anumitelucruri asupra cărora titularul isi poate exercita acțiunile sale fara a finevoie de intervenția altei persoane.

Caracterul perpetuu al dreptului de proprietate privată reiese dinfaptul ca acest drept nu se stinge, nu încetează nicioadata, atâta timp catexista lucrul.

Caracterul individual și social al dreptului de proprietate privatarezulta din faptul ca legea recunoaște tuturor persoanelor, fizice sau juridice, dreptul de a dobândi în proprietate bunurile necesare în vedereasatisfacerii oricăror nevoi.

Caracterul alienabil al dreptului de proprietate privată conferătitularului dreptul de a înstrăina bunul potrivit cu interesele sale.

Dreptul prescriptibil este dreptul de proprietate sub aspect achizitiv, în sensul că proprietatea privată se poate dobândi prin uzucapiune.

Caracterul sesizabil înseamnă că bunurile mobile și imobile care formează obiectul dreptului de proprietate privată pot fi urmărite de creditori în vederea realizării creanțelor pe care le au împotriva proprietarilor debitori, lucru ce rezultă de dispoziția art. 1718 Cod civil: oricine este obligat personal, este ținut a îndeplini îndatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile sau imobile, prezente și viitoare, iar, în continuare, art.1719 precizează ca:„Bunurile unui debitor servesc spre asigurarea comună a creditorilor săi” .

2.4 Regimul juridic al terenurilor

Regimul juridic al terenurilor depinde de categoria din care fac parte .În funcție de destinație, terenurile se împart în:

­ terenuri cu destinație agricola;

­ terenuri cu destinație forestiera;

­ terenuri aflate permanent în ape;

­ terenuri din intravilan;

­ terenuri cu destinație speciala;

Modalitațile juridice ale dreptului deproprietate.Prin modalitati ale dreptului de proprietate intelegem situațiile în careprerogativele dreptului de proprietate sunt exercitate, toate sau numai oparte dintre ele, de două sau mai multe persoane.Codul civil roman prevede următoarele modalitati ale dreptului deproprietate:

2.4.1 Modurile generale de dobândire a dreptului deproprietate

În raport cu diferitele criterii folosite de teoreticieni, se deosebes cmai multe moduri de dobândire a dreptului de proprietate:

După întinderea dobândirii,se disting:

moduri de dobândire universala;

moduri de dobândire cu titlu particular.

După momentul cand operează transmisiunea

moduri de dobândire intre vii;

moduri de dobândire pentru cauza de moarte.

După situația juridica a bunului în momentul dobândirii:

moduri de dobândire originare;

moduri de dobândire.

După caracterul transmisiuni:

moduri de dobândire cu titlu oneros

moduri de dobândire cu titlu gratuit;

Convenția (contractul) -Convenția sau contractul reprezinta cel mai important mod de dobândire a dreptului de proprietate, precum și a altor drepturilor reale.În ceea ce privește transferul unui drept real, acest lucru nu serealizează concomitent cu închierea convenției translative de drepturi realein următoarele cazuri:

a) parțile au convenit, printr-o declarație de voința expresa, să amânetransferul dreptului real, la împlinirea unui termen sau după realizarea uneicondiții;

b) instrainarea are ca obiect un lucru viitor;

c) proprietatea bunurilor de gen se trasfera numai în momentulpredării efective;

d) drepturile reale privitoare la imobile trecute în cartea funciara setransferă în momentul în care se face înregistrarea dreptului în carteafunciare;

e) instrainatorul nu este proprietarul lucrului;

Accesiunea -Denumita și incorporatiune, este un mod de dobândire a dreptului deproprietate care a fost tratat anterior, la începutul acestui capitol.

Prescripția achizitiva (uzucapiune) -Prescripția achizitiva este un mijloc de dobândire a dreptului de proprietate prin posesiunea exercitata inlauntrul unui anumit termen prevăzute de lege.

Utilitate uzucapiune consta în următoarele:

în marea majoritate a cazurilor, posesia corespunde dreptului deproprietate, insa dovada acestuia este greu de făcut, astfel ca uzucapiunea suplinește aceasta dificultate de proba

nevoia de stabilite și securitate juridica a raporturilor juridice determina recunoașterea de efecte juridice unei aparente îndelungate de proprietate;

uzucapiunea apare ca o sancțiune împotriva vechiului proprietarcare da de dezinteres și de lipsa de diligenta.

Uzucapiunea de 30 de ani, prevăzuta de art. 1980 Cod civil,presupune:

să existe o posesie de 30 de ani;

posesia să fie utila și neviciata;

posesorul poate fi de buna credința, de rea credința și fara nici untitlu.

Uzucapiunea de la 10 la 20 de ani, prevăzuta de art. 1985 Cod civil,stipulează ca: cel ce castiga cu buna credința și printr-o justa cauza un nemiscator determinant, va prescrie proprietatea aceluia prin 10 ani, daca adevăratul proprietar locuiește în circumscripția tribunalului județean unde se afla nemiscatorul, și prin 20 de ani daca afara din aceea circumscripție”.

Cauzele de suspendare a prescripției achizitive:

a) cat timp cel împotriva căruia curge prescripția este împiedicat deun caz de forta majora să facă acte de întrerupere;

b) cat timp ce se pretinde proprietar se afla în rândul forțelorarmate romane, ce se găsesc pe picior de război;

c) intre parinti sau tutore și cel ce se afla sub ocrotirea lor, pentrubunurile pe care aceștia le administrează în numele celor puși sub ocrotire;

d) prescripția nu curge împotriva celui lipsit de capacitatea deexercițiu, cat timp nu are reprezentant legal;

e)prescripția nu curge intre soți în timpul casatoriei.

Prescripția instantanee asupra bunurilor mobile

Potrivit art. 1909 Cod civil: „bunurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiuni lor, fara să fie trebuința de vreo curgere de timp” , dar cucondiția să fie întrunite următoarele condiții: a) să fie un bun mobil corporal;

posesia să fie utila, adica neviciat;

posesorul să fie de buna credința;

Tradiția -Tradiția consta în remiterea materiala a lucrului în manadobânditorului. În dreptul roman, acest mod de dobândire a dreptului deproprietate se bucura de o larga aplicatiune, deoarece convenția simpladintre părți nu producea decât obligația de a transferă proprietatea.

Ocupațiunea -Ocupațiune reprezinta operațiunea care consta în luarea în posesie aunui bun ce nu aparține nimănui, cu intenția de a deveni proprietarului.În acest sens, art, 477 și 646 Cod civil dispun ca toate bunurilevacante și fara stăpân, precum și cele ale persoanelor care mor faramoștenitori sau ai căror moștenitori nu le-au acceptat, revin statului.

Hotărârea judecatoreasca -Hotărârile judecatoresti sunt declarative de drepturi, adica recunoscparților un drept anterior, ele neacordand celui ce pretinde, un drept nou.Hotărârile judecatoresti, în anumite situații, devin constitutive de drepturi,adica pot fi considerate ca un mod de transmitere, respectiv de dobandire a proprietarii, prin așa numita ordonanța de judecare prin care se definitivează executarea silită, constând în vânzarea la licitație publica a bunurilor unei persoane.

2.4.2 Dezmembramintele dreptului de proprietate

Noțiunea de dezmembraminte ale dreptului de proprietate

Prin dezmembraminte ale dreptului de proprietate intelegem acele drepturi reale care rezultă din separarea prerogativelor de care se bucura proprietarul

Dreptul de uzufruct -Prin dreptul de uzufruct se intelege acel drept real de folosința pe care o persoana numita „ Uzufructuar ” îl exercita cel mult pana la încetarea să din viata, asupra lucrurilor altuia, cu obligația de a-i conserva substanța (art. 517 Cod civil).

Caracterele dreptului de uzufruct sunt următoarele:

dreptul de uzufruct este un drept real;

dreptul de uzufruct este un drept absolut;

dreptul de uzufruct se bucura de un drept de urmărire și depreferința;

uzufructul este un drept de folosința;

uzufructul este un drept temporat;

Modurile de constituire a uzufructului

Dreptul de uzufruct se poate constitui prin voința omului, prin lege siprin uzucapiune.

Uzufructul constituit prin voința omului are loc atunci candproprietarul, din proprie inițiativa, incredinteaza folosința lucrului sau uneialte persoane.

Uzufructul dobândit prin uzurcapiune, desi neprevăzut în modexpres de lege, se poate constitui prin aplicarea regulilor referitoare ladobândirea proprietații prin prescripție achizitiva.

Uzufructul legal se constituie în împrejurări excepționale și arecaracter temporar.

Drepturile uzufructuarului

Uzufructuarul are următoarele drepturi:

să ceara proprietarului să-i dea bunul;

să culeaga fructele bunului, fara insa, a atinge substanțalucrului;

să se folosească de lucrul respectiv, conform intereselor sale;

să cedeze dreptul sau de folosința altei persoane.

Obligațiile uzufructuarului

În timpul exercitării dreptului de uzufruct, uzufructuarul areurmătoarele obligații:

să folosească lucrul ca un bun proprietar;

să conserve substanța lucrului;

să nu schimbe modul de folosința a lucrului;

să suporte cheltuielile de folosința lucrului;

să predea lucrul, la încetarea uzufructului, așa cum l-a primit;

Obligațiile proprietarului sunt:

să nu stânjeneasca, în vreun fel, pe uzufructuar în exercitareadreptului acestuia;

să facă cheltuielile de mare importanta impuse de starea lucrului;

Modurile de stingere a uzufructului

Cauzele care duc la stingerea uzufructului sunt:

moartea uzufructuarului;

la expirarea termenului pentru care a fost instituit;

prin consolidare, adica prin dobândirea dreptului de proprietateasupra lucrului de către uzufructuar;

prin prescripție extinctiva;

prin pieirea totala a lucrului;

prin renunțarea uzufructuarului la dreptul sau;

prin decăderea din dreptul de uzufruct, care se pronunța deinstanța de judecata, în urma acțiunii formulate de proprietar, pemotiv de abuz în folosința și intretinerea lui.

Dreptul de uz și de abitație -Dreptul de uz și de abitație sunt drepturi reale ce deriva din dreptulde uzufruct. Dreptul de uz reprezinta dreptul unei persoane de a servi de un lucru și de a-i culege fructele în vederea satisfacerii nevoilor sale, precum și ale familiei sale.Dreptul de abitație este dreptul unei persoane de a folosi casa de locuit în scopul satisfacerii nevoilor lui de locuit și ale familiei sale.

Dreptul de servitute -Servituțile reprezinta sarcini impuse unui imobil pentru uzul și utilitatea altui imobil, care aparține altui proprietar.

Servitutea presupune existenta a două fonduri:

un fond imobil ce aparține unui proprietar și în folosul căruia seconstituie servitutea, fond numit dominant ;

un fond aservit , constituit dintr-un fond imobil ce esteproprietatea altei persoane și asupra căruia s-a stabilit sarcinaservituții.

Servituții naturale care se nasc din situația lucrurilor, cum sunt:servitutea de scurgere a apelor naturale, de granituire, de îngrădire și aizvorului.

Servituti legale,stabilite prin lege, de exemplu, servituteareferitoare la zidul ori santul comun, servitutea referitoare la interdicția dea construi sau de a planta pe un anumit teren.

Sevituti convenționalesunt acelea stabilite prin fapta omului. Legeaprevede ca proprietarul este în drept să greveze proprietatea să cu orice felde sarcini, cu condiția să nu deranjeze ordinea publica.

Moduri de dobândire a servituții:

prin titlu, în care includem: orice convenție și testamentul;

prin uzucapiune;

prin destinația stabilita de proprietar.

Stingerea servituților. Exista mai multe modalitati de stingere a servituților:

imposibilitatea materiala;

confuziune, situație în care cele două fonduri, dominant și aservit,s-a unit;

pieirea lucrului aservit;

2.4.3 Vînzarea bunurilor imobile

Vînzarea-cumpărarea pămîntului se efectuează prin contractul de vînzare-cumpărare la preț normativ, prin concurs sau la licitație. Pentru perfectarea tranzacției de vînzare-cumpărare se prezintă documente în care sînt indicați parametrii cantitativi și calitativi ai terenului, precum și dreptul deținătorului asupra terenului, eliberate, după caz:

de organul cadastral teritorial în a cărui rază este situat terenul – pentru vînzare-cumpărare de terenuri proprietate privată;

de primăria municipiului, orașului, satului (comunei) în al cărei teritoriu este situat terenul – pentru vînzare-cumpărare de terenuri proprietate publică a unității administrativ-teritoriale.

Terenurile pe care sînt amplasate construcții, instalații inginerești, plantații multianuale și alte bunuri imobiliare se vînd concomitent cu înstrăinarea bunurilor imobiliare. Prețul de vînzare a imobilului se constituie din prețul terenului plus prețul bunurilor imobiliare, amplasate pe acest teren.

În scopul impozitării funciare, noul deținător al terenului și autoritatea administrației publice locale informează neîntîrziat organul fiscal teritorial despre schimbarea deținătorului de teren. Toate contractele de vînzare-cumpărare a terenurilor se autentifică notarial [13].

Vînzarea terenurilor proprietate publică:

Terenurile proprietate publică se împart în terenuri proprietate de stat și terenuri proprietate a unităților administrativ-teritoriale, delimitarea cărora se stabilește prin lege.

Vînzarea-cumpărarea terenurilor din domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale se efectuează de către autoritățile administrației publice locale la decizia consiliului respectiv, iar a terenurilor din domeniul privat al statului – de către Agenția Proprietății Publice de pe lîngă

Ministerul Economiei și Comerțului. Vînzătorul soluționează toate problemele referitoare la construcțiile, instalațiile inginerești, plantațiile multianuale și la alte bunuri imobile amplasate pe aceste terenuri.

Terenurile proprietate publică pot fi vîndute atît persoanelor fizice și persoanelor juridice ale Republicii Moldova, cît și investitorilor străini, cu excepția terenurilor cu destinație agricolă și ale fondului silvic care se vînd numai persoanelor fizice și persoanelor juridice ale Republicii Moldova.

Vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică se efectuează cu achitarea prețului la o plată unică sau în rate. La încheierea contractului de vînzare-cumpărare în rate, se achită cel puțin 50% din prețul terenului. Restul plății pentru terenurile aferente utilizate în procesul tehnologic poate fi eșalonat pe o perioadă de pînă la 3 ani și se va efectua trimestrial, în sume egale, cu indexarea lor în funcție de nivelul inflației calculat de la data încheierii contractului de vînzarecumpărare pînă la data efectuării plății. În cazul neachitării plății în termenele stabilite în contract, cumpărătorul plătește pentru fiecare zi de întîrziere o penalitate de 0,1% din suma neachitată. Terenurile aferente proprietate publică neutilizate în procesul tehnologic se vînd la o plată unică.

Vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică se efectuează astfel:

­ cumpărătorul (persoană fizică sau persoană juridică) depune la primăria municipiului, orașului, satului (comunei) sau, după caz, la organul împuternicit de Guvern o cerere de cumpărare a terenului;

­ primăria municipiului, orașului, satului (comunei) sau, după caz, organul împuternicit de Guvern examinează, în termen de o lună, cererea cumpărătorului, asigură elaborarea planului terenului, determină prețul terenului (sectorului de teren), încheie contractul de vînzare-cumpărare și stabilește termenul de achitare a plății;

­ cumpărătorul achită, în termen de o lună, suma egală cu prețul normativ al pămîntului prevăzut pentru destinația respectivă. În cazul vînzării-cumpărării terenului prin concurs sau la licitație, prețul acestuia nu poate fi mai mic decît prețul normativ al pămîntului;

­ contractul de vînzare-cumpărare se autentifică notarial;

­ noul deținător de teren prezintă contractul de vînzare-cumpărare și planul terenului la oficiul cadastral teritorial în a cărui rază de activitate este situat terenul pentru înregistrarea dreptului de proprietate asupra lui.

Dreptul de proprietate asupra terenului se dobîndește în momentul înregistrării în registrul bunurilor imobile. Autoritatea administrației publice locale trece, în termen de 10 zile, noul deținător în registrul cadastral al deținătorilor de teren și informează despre aceasta organul fiscal teritorial. La încheierea contractelor de vînzare-cumpărare a terenului, autoritatea administrației publice locale poate stabili unele restricții (servituți) pe care proprietarii vor fi obligați să le respecte.

Vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică utilizate în procesul tehnologic, aferente obiectivelor privatizate sau supuse privatizării, aferente obiectivelor private, precum și celor aferente construcțiilor nefinalizate, se efectuează la prețul normativ al pămîntului. Terenul care, după parametri și amplasare, nu poate fi format ca bun imobil de sine stătător se vinde prin concurs sau la licitație deținătorilor de terenuri adiacente. În cazul în care există un singur deținător de teren adiacent, vînzarea-cumpărarea terenului care nu poate fi format ca bun imobil de sine stătător se efectuează la prețul normativ al pămîntului. Această prevedere se aplică și relațiilor de arendă a unor astfel de terenuri. Celelalte terenuri se vînd prin concurs sau la licitație, cu excepțiile prevăzute de lege.

Terenurile proprietate publică aferente construcțiilor din cadrul parcurilor industriale se vînd la prețul normativ al pămîntului stabilit la momentul dării acestora în folosință întreprinderiiadministrator sau în arendă rezidenților parcului industrial, exclusiv după procurarea și/sau darea în exploatare a construcțiilor cu destinație industrială și conexe, cu condiția de respectare a prevederilor Legii cu privire la parcurile industriale.

Terenul de pe lîngă casă atribuit în folosință temporară și terenul cu care lotul de pămînt de pe lîngă casă depășește norma prevăzută de legislație se vînd la prețul normativ conform tarifului indicat la poziția I din anexa la lege sau se dau în arendă persoanelor în a căror folosință se află. În cazul în care, după parametri și amplasare, pot fi formate ca bunuri imobile de sine stătătoare, terenurile menționate se transmit în proprietate persoanelor în drept ori se înstrăinează în alt mod conform legislației.

Mijloacele bănești rezultate din vînzarea terenurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale se varsă la bugetul municipiului, orașului, satului (comunei). Mijloacele în cauză urmează să fie utilizate la cheltuieli capitale și la realizarea măsurilor de valorificare a terenurilor noi și de sporire a fertilității solurilor.

Vînzarea terenurilor proprietate privată -În categoria terenurilor proprietate privată intră toate terenurile deținătorilor,incluse înregistrul cadastral al deținătorilor de terenuri sau în registrul bunurilor imobile cu drept de proprietate asupra acestora. Proprietarii au dreptul de a vinde terenurile la preț liber.

Vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate privată prin înțelegere între vînzător și cumpărător include următoarele acțiuni:

­ vînzătorul perfectează documentele care îi confirmă dreptul de proprietate asupra pămîntului;

­ vînzătorul și cumpărătorul încheie contractul de vînzare-cumpărare;

­ contractul de vînzare-cumpărare a pămîntului se autentifică notarial;

­ noul deținător de teren prezintă contractul de vînzare-cumpărare la oficiul cadastral teritorial în a cărui rază de activitate este situat terenul pentru înregistrarea dreptului de proprietate asupra lui.

Dreptul de proprietate asupra terenului se dobîndește în momentul înregistrării în registrul bunurilor imobile.

Vînzarea-cumpărarea terenurilor cu destinație agricolă aflate în proprietate privată

Se permite vînzarea-cumpărarea terenurilor cu destinație agricolă aflate în proprietate privată. Destinația terenurilor se stabilește pe baza informației primăriei municipiului, orașului, satului (comunei) pe al cărei teritoriu este situat terenul.

Dreptul de vînzare-cumpărare a terenurilor cu destinație agricolă aparține statului, persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova, precum și persoanelor juridice al căror capital social nu conține investiții străine.

În cazul în care cetățenii străini sau apatrizii devin proprietari de terenuri cu destinație agricolă sau ale fondului silvic prin moștenire legală sau testamentară, ei au dreptul de a le înstrăina prin acte juridice între vii numai cetățenilor Republicii Moldova.

De dreptul preferențial la cumpărarea terenului (a unor sectoare din teren) proprietate comună beneficiază coproprietarii.

Vînzarea-cumpărarea loturilor pomicole:

Membrii întovărășirilor pomicole sînt deținători de loturi pomicole, trecuți în registrele cadastrale ale deținătorilor de teren, cu responsabilitate personală față de legislația funciară.

Loturile pomicole neprivatizate sînt atribuite în folosința membrilor întovărășirilor pomicole păstrîndu-se proprietatea publică asupra lor.

Terenurile întovărășirilor pomicole ocupate de drumuri, clădiri și obiective de deservire a membrilor întovărășirilor pomicole sînt trecute la categoria terenurilor de uz public.

Membrii întovărășirilor pomicole care doresc să cumpere lotul, aflat în folosința lor, depun la autoritatea administrației publice locale o cerere de cumpărare, la care anexează documentele ce confirmă calitatea de membru al întovărășirii respective.

Primăria municipiului, orașului sau satului (comunei) pe al cărui teritoriu se află întovărășirea pomicolă examinează cererile de cumpărare ale membrilor întovărășirilor pomicole, cetățeni ai Republicii Moldova, precum și avizul conducerii întovărășirii pomicole respective și adoptă o hotărîre privind vînzarea-cumpărarea lotului pomicol. În cazul în care cererea de cumpărare este respinsă, hotărîrea autorității administrației publice locale poate fi atacată în instanța de contencios administrativ competentă în condițiile legii.

Borderoul de calcul pentru determinarea prețului de vînzare a lotului pomicol, examinat și aprobat de autoritatea administrației publice locale, servește drept bază pentru perfectarea contractului de vînzare-cumpărare.

Contractul de vînzare-cumpărare a lotului pomicol este perfectat în triplu exemplar de reprezentantul autorității administrației publice locale și este remis cumpărătorului, vînzătorului și notarului. Contractul de vînzare-cumpărare poate prevedea eșalonarea plății conform art.4.

În cazul cînd după perfectarea contractului de vînzare-cumpărare se constată că suprafața lotului pomicol este mai mare decît cea indicată de conducerea întovărășirii pomicole, cumpărătorul va achita o plată suplimentară corespunzătoare, iar dacă se constată că suprafața este mai mică, primăria îi restituie acestuia banii plătiți înplus. Diferența de preț este achitată de ambele părți în termen de o lună.

Proprietarul are dreptul de a vinde lotul său pomicol la preț liber, inclusiv la licitație, unui alt cetățean al Republicii Moldova sau statului.

Vînzarea-cumpărarea loturilor de pămînt de pe lîngă casă.

Loturile de pămînt de pe lîngă casă includ terenurile ocupate de casă, de anexele gospodărești și de grădini, atribuite conform legislației, inclusiv conform art.82 din Codul funciar al R.S.S. Moldova cu toate modificările și completările ulterioare. Proprietar al lotului de pămînt de pe lîngă casă este persoana fizică care l-a primit conform legislației și l-a legalizat prin titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

Proprietarul lotului de pămînt de pe lîngă casă are dreptul de a-l vinde integral sau parțial, la preț liber, inclusiv la licitație, atît persoanelor fizice și persoanelor juridice, cît și statului.

Nu sînt supuse vînzării-cumpărării loturile de pămînt de pe lîngă casă aflate în folosința temporară a cetățenilor, precum și terenurile a căror suprafață depășește norma prevăzută de legislație. Terenurile menționate se vînd conform art.4.

Prețul normativ al lotului de pămînt de pe lîngă casă se calculează pornind de la suprafața lui, de la fertilitatea solului exprimată în grade și tarifele pentru determinarea prețului normativ al pămîntului. În lipsa informației despre gradul de fertilitate a lotului supus vînzării-cumpărării, prețul se calculează pornind de la gradul de fertilitate a solului în unitatea administrativ-teritorială respectivă.

Vînzarea-cumpărarea terenurilor destinate construcțiilor în municipii, orașe și sate (comune).

În municipii, orașe și sate (comune), terenuri destinate construcțiilor se consideră terenurile pe care sînt amplasate construcții și amenajări, prevăzute de planul general de dezvoltare a localității și terenurile care urmează a fi folosite în aceste scopuri, inclusiv terenurile aferente obiectivelor privatizate sau care se privatizează, terenurile aferente obiectivelor private, precum și terenurile aferente construcțiilor nefinalizate.

Dreptul de a cumpăra de la stat și de a vinde terenuri destinate construcțiilor în municipii, orașe și sate (comune) îl au persoanele fizice și persoanele juridice din Republica Moldova și investitorii străini.

Terenurile proprietate publică pe care sînt amplasate obiective proprietate de stat se vînd, după privatizarea obiectivelor menționate, persoanelor fizice sau persoanelor juridice care au obținut dreptul de proprietate asupra obiectivelor amplasate pe aceste terenuri.

Prețul terenurilor din intravilanul localităților, destinate construcțiilor, se calculează pornind de la indicii cadastrali medii, locul amplasării terenurilor, suprafața lor, accesul la căile de comunicații, amenajarea terenurilor.

Terenurile din zonele de protecție și zonele sanitare ale întreprinderilor pot fi vîndute numai întreprinderilor în cauză, fără dreptul de a amplasa pe ele obiective care pot schimba indicii acestor zone.

Nu sînt supuse vînzării-cumpărării terenurile fondului apelor, cele destinate rețelelor inginerești, precum și terenurile de uz public.

Persoanele fizice sau persoanele juridice cărora li s-au atribuit terenuri din fondul de rezervă, după compensarea pierderilor cauzate de excluderea acestora din circuitul agricol, conform legislației, sînt legalizate ca proprietari asupra pămîntului. În cazul atribuirii terenurilor deteriorate natural, pierderile generate de excluderea acestora din circuitul agricol nu se compensează.

Vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică destinate construcțiilor se efectuează în conformitate cu articolul 4. Terenurile proprietate privată pe care sînt amplasate construcții din intravilanul localităților pot fi supuse vînzării-cumpărării la preț liber, inclusiv la licitație.

3. Formarea bunurilor imobile prin divizare, separare și comasare din municipiul Chișinău

3.1 Noțiuni Generale

Pentru fiecare tip de metodă, în timpul lucrărilor de teren se execută Dosarul ethnic a lucrarii. Dosarul cadastral (tehnic) este partea componenta și elementul de bază al cadastrului bunurilor imobile. Dosarul cadastral este o colecție sistematizată de documente ce confirmă drepturile, de scheme, planuri, schițe și alte documente referitoare la fiecare bun imobil. Se întocmește dosar cadastral(tehnic) pentru fiecare bun imobil la înregistrarea lui primaraă, inclusive la divizarea lui în două sau mai multe bunuri imobile ori la comasarea a două sau mai multe bunuri imoble. La întocmirea dosarului cadastral, fiecărui bun imobil i se atribuie un număr cadastral (număr cadastral convențional). Numărul cadastral al terenului este și numărul dosarului cadastral.

Dosarul cadastral trebuie să conțină copiile de pe documentele necesare înregistrării sau

aceste documente în original. În cazul în care documentul ce confirmă drepturile servește drept temei pentru înregistrarea drepturilor asupra a două sau mai multor bunuri imobile, acest document este inserat în dosarul cadastral al unuia dintre aceste bunuri.

Dosarul cadastral al fiecărui alt bun imobil trebuie să conțină înscriruri care să indice faptul că documentul ce confirmă drepturile și care servește drept temei pentru înregistrarea drepturilor este ținut în alt dosar cadastral, indicând numărul acestui dosar.

Dosarul cadastral se păstrează permanent. Sechestrarea dosarului cadastral de la oficiul cadastral teritorial sau a unor documente din aceasta nu se admite,cu excepția cazurilor prevăzute de Codul de procedură civilă sau penală.

La finalizarea lucrărilor de formare a bunului imobil, inginerul cadastral va întocmi

dosarul tehnic al bunului imobil.

Dosarul tehnic va conține:

actul de constatare pe teren la identificarea bunurilor imobile;

materialele ce țin de executarea lucrărilor geodezice cu privire la formarea bunului imobil;

proiectul de formare a bunului imobil, coordonat în modul stabilit;

autorizarea de construire sau actele de recepție a lucrărilor de construcție dacă au fost executate astfel de lucrări;

actul de stabilire a hotarelor fixe, în cazul în care au fost stabilite astfel de hotare;

acordul scris al proprietarilor bunurilor imobile adiacente care pot fi lezați în drepturi la formarea noului bun;

acordul scris al titularilor cu ale căror drepturi este grevat dreptul de proprietate asupra bunului imobil inițial.

În cazul în care formarea bunului imobil a fost executată nu de oficiului cadastral teritorial, un exemplar al dosarului tehnic se va transmite proprietarului pentru prezentarea acestuia la oficiul cadastral teritorial respectiv.

După transmiterea dosarului tehnic proprietarului și semnarea actului de predare-primire,

proprietarul urmează să achite integral suma pentru lucrările executate. Termenul și condițiile achitării se stabilesc în contract.

Depunerea cererii de formare a bunului imobil

1) Cererea de formare a bunului imobil se adreseaza executantului de lucrari cadastrale si se depune in doua exemplare. Cererea trebuie sa contina numerele cadastrale ale bunurilor imobile initiale, modalitatea de formare, caracteristicile generale ale bunurilor imobile formate, destinatia bunurilor si titularii cu ale caror drepturi este grevat dreptul de proprietate asupra bunului imobil initial.

2) Daca cererea de formare a bunului imobil este adresata unui alt executant de lucrari cadastrale decit celui al oficiului cadastral teritorial, la cerere se anexeaza:
a) extrasul din Registrul bunurilor imobile privind bunul imobil initial;
b) copia de pe planul cadastral sau geometric al bunului imobil initial; 
c) copia de pe actele ce confirma drepturile patrimoniale ale solicitantului asupra bunului imobil
d) acordul scris, dupa caz, al titularilor cu ale caror drepturi este grevat imobilul sau al proprietarilor imobilelor adiacente care pot fi lezati in drepturi la formarea bunului imobil.

Acordul se prezinta si oficiului cadastral teritorial in calitate de executant al lucrarilor.

3) Daca bunul imobil se formeaza in urma declansarii procedurii de insolvabilitate, executarii silite a obligatiilor fiscale sau a altor obligatii, cererea de formare a bunului imobil poate fi depusa de catre administratorul insolvabilitatii, reprezentantul organului fiscal sau executorul judecatoresc.

4) Initierea procedurii de formare poate fi notata in Registrul bunurilor imobile pentru opozabilitate fata de terti. Notarea nu poate fi opusa persoanelor ale caror drepturi, la
momentul notarii, erau inscrise in acest registru.

3.2. Etapele de formare a bunului imobil: separare

3.2.1. Studiu privind formarea bunului imobil

În temeiul cererii de formare a bunurilor imobile aproprietarului de bun imobil s-a efectuat studiul privind posibilitatea formarii bunului imobil (bunurilor imobile)cu num. cadastral 0142407.075 amplasat în mun. Chișinău, com. Bubueci, sat. Bic, str.Prieteniei, nr.5

S-a luat în considerare prevederile Legii cu privire la formarea bunurilor imobile nr. 354-XV din 28 octombrie 2004 s-au examinat posibilitățile de formare a bunului ( bunurilor ) imobile.

Nota explicative:

Denumirea lucrarii: Formarea bunului imobil

Locul amplasarii bunului imobil: mun. Chișinău, com. Bubueci, sat. Bic, str.Prieteniei, nr.5

Beneficiarii lucrarii: Beschieru llie, an. 24.07.1969 c/o 0992007482092,actele ce confirma dreptul de proprietate

Temeiul executarii lucrarii: Comanda nr. 01-I din 18.06.2014

Scopul lucrarii: efectuari de tranzactii cu bunuri immobile

Documentul ce confirma dreptul: Titlu de autentificare a dreptului detindtorului de teren nr. 52493/04 din 02.1 1.2004

Modul de folosinta a bunului imobil: pentru constructive

Metodele si aparatura folosita la masurari: Masurile de teren au fost executate cu tahiometru electric Leica TCA1103, complectate cu masurari liniare cu ruleta de 30 m, ca distante de control.Datele din teren au fost prelucrate pe calculator, cu programe specializate.Redactarea planului geometric s-a facut cu ajutorul calculatorului,cu programul MapInfo.Calculul suprafetelor-analitice, din coordonatele pe calculator.

Sistemul de coordinate : MOLDREF-99

Punctele geodezice de sprijin vechi folosite: nu au fost folosite

Executor: Secrii Marcel

Dosarut tehnic va contine:

Documentele ce confirma dreptul asupra bunului imobil

Cerere la formarea bunului imobil

Studiul de formare a bunului imobil

Act de constatare pe terenla identificarea bunului imobil

Decizia privind formarea bunului imobil prin separare

Planul geometric al bunului imobilinitial

Proiectul de formare prin separare a bunului imobil

Planul geometric al bunului imobil modificat

Planul geometric al bunului imobil nou format

Cerere

cu privire la formarea bunului imobil

Subsemnatul Beschieru Ilie, a.n. 24.07.1969 c/p 0992007482092

domiciliat in mun.Chisinau, com.Bubuieci, str.Gradinarilor, 87

proprietarul (gestionarul) bunului imobil (bunurilor imobile) cu numarul cadastral (numerele cadastrale) 0142407.075

amplasat (amplasate) in mun. Chisinau, com. Bubuieci, sat. Bic,

str. Prieteniei nr.5

solicit executarea lucrarilor cadastrale in vederea formarii unui nou bun imobil,ca obiect de drept separare

cu stabilirea hotarelor generale

Intru confirmarea dreptului de proprietate (gestiune economica) a bunurilor mentionate mai sus anexez:

Titlul de autentificare a dreptului detinatorului de teren nr.52493/04 din 02.11.04

Copia buletinului de identitate

Declar pe propria raspundere ca datele mentionate in prezenta cererii si materialelor anexate sint veridice.

Nota: Solicitantul formarii bunului imobil la cerere va anexa dupa caz;

Extrasul din Registrul bunurilo immobile privind bunul imobil initial;

Copia planului cadastral sau geometric al bunului imobil initial;

Copia actelor ce confirna drepturile patrimoniale asupra bunului imobil initial;

Acordul scris,dupa caz,ai titularilor cu ale caror drepturi este grevat imobilul sau al proprietarilor imobililor adiacente care pot fi lezati in drepturi la formarea noului bun imobil.

Alte acte ce vor confirma legalitatea formarii bunului imobil si conditiile de formare in caz ca acestea exista.

Declaratia proprietarului (in caz de necessitate) precum ca functia constructiei accesorii (auxiliare) care se separa( divizeaza,combina), nu este direct legata de constructia principal.

Data 18.06.2014

Semnatura Beschieru Ilie

Decizia

Privind formarea bunului imobil prin separare

Proprietarul: Beschieru Ilie, a.n. 24.07.1969 c/p 0992007482092

Domiciliul: mun. Chisinau, com.Bubuieci, str.Gradinarilor,87

Proprietarul (gestionarul) bunului imobil (bunurilor immobile) cu numarul cadastral(numerele cadastrale): 0142407.075;

Amplasat in mun.Chisinau,com. Bubuieci, sat.Bic, str. Prieteniei, nr.5

Am decis:

De a se separa: bunul imobil cu nr. 0142407.075 cu suprafata terenului S=0.152ha si suprafata constructiei (01)A – S=116.8m.p.; 02(1) – S=46.0 m.p., 03(2) –S=20.4 m.p.

In doua bunuri immobile noi formate dupa cum urmeaza:

Nr.0142407.075 cu S=0.1163 ha – (01) constructive locative cu S= 116.8 m.p.; 02(1) –S=46.0 m.p.; 03(2) –S=20.4 m.p.

Nr. 0142407. Cu S=0.357 ha.

Ca urmare a lucrarilor de separare, imobilul nr.I, revine proprietarului Beschieru Ilie cu cota parte 1.0.

Imobilul cu nr. II tot ii revine proprietarului Beschieru Ilie cu cota parte 1.0.

In conformitate cu proiectul anexat al planului cadstral

La prezenta hotarire anexez acordul in scris al persoanelor,titularilor de drepturi, ce greveaza dreptul de proprietate asupra bunului imobil.

Semnatura proprietarului bunului imobil Beschieru Ilie

Planul cadastral (geometric) a bunului imobil initial

Numarul cadastral: 0142407075 Data eliberarii:01.07.2014

Adresa bunului imobil: r-ul Chisinau,com. Bubuieci,sat.(sector)Bic,str.Prieteniei

Sistemul de coordinate:MR99

Scara 1:500

Caracteristicile tehnice a bunului imobil Amplasarea bunului

Proiectul de formare prin separare a bunului imobil

Scara 1:500

Bunul imobil initial cu nr.cadastral 0142407075 S=0.152 ha

I – bunul imobilmodificat cu nr. Cadastral 0142407075 S=0.1163 ha

01 – constructia principal cu nr. cadastral 0142407075.01 S=116.8m.p.

02 – constructia accesorie(Sarai) cu nr. cadastral 0142407075.02 S=46.0m.p.

03 – constructia accesorie(Beci) cu nr. cadastral 0142407075.03 S=20.4 m.p

II – bunul imobil nou format cu nr. 0142407_____ S=0.0357 ha

Proprietar:________________________ Beschieru Ilie

Executantul lucrarii:________________ Secrii Marcel

Verificar:________________________ Gorincioi Sergiu

certificatul nr. CI 0045 din 25.06.2008

Primarul:__________________________________

Inginerul cadastral:____________________________

Planul cadastral (geometric) a bunului imobil modificat

Numarul cadastral: 0142407075 Data eliberarii:01.07.2014

Adresa bunului imobil: r-ul Chisinau,com. Bubuieci,sat.(sector)Bic,str.Prieteniei

Sistemul de coordinate:MR99

Scare 1:500

Caracteristicile tehnice a bunului imobil Amplasarea bunului

Planul cadastral (geometric) a bunului imobil nou format

Numarul cadastral: 0142407075 Data eliberarii:01.07.2014

Adresa bunului imobil: r-ul Chisinau,com. Bubuieci,sat.(sector)Bic,str.Prieteniei

Sistemul de coordinate:MR99

Scara 1:500

Caracteristicile tehnice a bunului imobil Amplasarea bunului

3.3. Etapele de formare a bunului imobil: divizare

3.3.1. Studiul privind formarea bunului imobil

În temeiul cererii de formare a bunurilor imobile a proprietarului de bun imobil s-a efectuat studiul privind posibilitatea formarii bunului imobil (bunurilor imobile) cu numărul cadastral 01 00202. 13 2 amplasat în mun. Chisinau, str.Nucarilor, nr. 5

S-a luat în considerare prevederile Legii cu privire la formarea bunurilor imobile nr. 354-XV din

28octombrie2004 s-au examinat posibilitățile de formare a bunului (bunurilor) imobile.

Nota explicative:

Denumirea lucrarii: Formarea bunului imobil

Locul amplasarii bunului imobil: mun. Chisinau, str.Nucarilor, nr 5

Beneficiarii lucrarii: Bivol Elena, a.n. 20.09.1962,c/p 2006001016866

Temeiul executarii lucrarii: Comanda din 30.12.2013

Scopul lucrarii: Formarea de noi bunuri imobile

Documentul ce confirma dreptul: Contract de vinzare-cumparare nr.4191 din 07.09.2013

Modul de folosinta a bunului imobil: pentru constructie

Metodele si aparatura folosita la masurari: Masurile de teren aufost executate cu tahiometru electric Trimble M-3, complectate cu masurari liniare cu ruleta de 30 m, ca distante de control.Datele din teren au fost prelucrate pe calculator, cu programe specializate.Redactarea planului geometric s-a facut cu ajutorul calculatorului,cu programul MapInfo.Calculul suprafetelor-analitice, din coordonatele pe calculator.

Sistemul de coordinate : MOLDREF-99

Punctele geodezice de sprijin vechi folosite: nu au fost folosite

Executor: Secrii Marcel

Formarea prin divizare este o modalitate de formare a unor bunuri independente prin impartirea,la cererea coproprietarilor, a bunului imobil proprietate comuna inregistrat si incetarea proprietatii comune.

In caz de divizare a bunului imobil proprietate comuna,coproprietarii,inainte de a incheia contractul de impartire,vor asigura elaborarea documentatiei de formare a bunurilor immobile.

Divizare bunului imobil se face,de regula,proportional cotelor-parti detinute de fiecare coproprietar.La solicitarea coproprietarilor aceasta proportie poate fi incalcata.

Toata procedura de divizare se va aplica si in cazul in care impartirea bunului imobil proprietate comuna pe cote-parti nu duce la desfiintarea totala a proprietatii commune pe cote-parti.

Inregistrarea bunurilor imobile formate prin divizare si a drepturilor de proprietate asupra lor se efectuiaza in temeiul Contractului de impartire a proprietatii commune,la care se anexeaza planul cadastral sau geometric al bunurilor immobile formate.

Dosarut tehnic va contine:( Anexa 1)

Documentele ce confirma dreptul asupra bunului imobil

Cerere la formarea bunului imobil

Studiul de formare a bunului imobil

Act de constatare pe teren la identificarea bunului imobil

Planul geometric al bunului imobil initial

Proiectul de formare prin divizare a bunului imobil

Planul geometric al bunului imobil nou format

Planul geometric al constructiei initial

Proiectul de formare prin divizare a constructiei

Planul geometric al constructiilor noi formate

3.4. Etapele de formare a bunului imobil: comasare

3.4.1. Studiul privind formarea bunului imobil

În temeiul cererii de formare a bunurilor imobile a proprietarului de bun imobil s-a efectuat studiul privind posibilitatea formarii bunului imobil (bunurilor imobile) cu numărul cadastral 0131211 amplasat în mun. Chisinau, or.Codru, str.Soarelui,nr.85

S-a luat în considerare prevederile Legii cu privire la formarea bunurilor imobile nr. 354-XV din

28octombrie2004 s-au examinat posibilitățile de formare a bunului (bunurilor) imobile.

Nota explicative:

Denumirea lucrarii: Formarea bunului imobil

Locul amplasarii bunului imobil: mun.Chisinau, or.Codru, str.Soarelui, nr.85

Beneficiarii lucrarii: Cutenco Alexandru, a.n.28.09.1978 c/p. 0971102429326

Temeiul executarii lucrarii: Comanda nr. 01-I din15.122014

Scopul lucrarii: de a forma un bun imobil nou

Documentul ce confirma dreptul:

Contract de vinzare-cumparare nr. 902 din 23.07.2014

Contract de vinzare-cumparare nr. 1458 din 11.12.2014

Contract de vinzare-cumparare nr.1456 din 11.12.2014

Modul de folosinta a bunului imobil: pentru constructie

Metodele si aparatura folosita la masurari: Masurile de teren aufost executate cu tahiometru electric LEICA TCA1103, complectate cu masurari liniare cu ruleta de 30 m, ca distante de control.Datele din teren au fost prelucrate pe calculator, cu programe specializate.Redactarea planului geometric s-a facut cu ajutorul calculatorului,cu programul MapInfo.Calculul suprafetelor-analitice, din coordonatele pe calculator.

Sistemul de coordinate : MOLDREF-99

Punctele geodezice de sprijin vechi folosite: nu au fost folosite

Executor: Secrii Marcel

Comasarea este o modalitate de formare a unui bun imobil prin unirea a doua sau mai multor bunuri imobile inregistrate avind hotare comune,inclusiv hotare ce trec pe peretele comun, apartinind unuia si aceluiasi proprietar sau aflindu-se in proprietatea comuna,a acelorasi persoane, la cererea lor.

Pot fi comasate atit bunuri imobile proprietate individuala, cit si bunuri imobile proprietate comuna.In cazurile bunurilor imobile proprietate comuna, pot fi comasate doar bunurile imobile proprietate comuna in devalmasie sau numai bunurile imobile proprietate pe cote-parti.In cazul comasarii bunurilor imobile proprietate comuna in divizare, cote-parti in bunul comasat se calculeaza de executantul lucrarilor cadastrale in cooperare cu proprietarii, tinindu-se cont de cotele detinute de coproprietari in bunurile imobile initiale.Cotele-parti in bunul imobil format prin comasare se indica in decizia de formare.

Inregistrarea bunului imobil format prin comasare si a drepturilor asupra lui se face in temeiul actelor ce confirma drepturile asupra bunurilor imobile initiale,deciziei de formarea bunului imobil si pranului cadastral sau geometric al bunului imobil format.

Dosarut tehnic va contine: (Anexa 2)

Cerere la formarea bunului imobil

Studiul de formare a bunului imobil

Act de constatare pe teren la identificarea bunului imobil

Decizia privind formarea bunului imobil prin comasare

Planul geometric al bunului imobil initial

Proiectul de formare prin comasare a bunului imobil

Planul geometric al bunului imobil nou format

Documentele ce confirma dreptul de proprietate

4. ANALIZA ECONOMICĂ A PROCESULUI DE FORMARE A BUNURILOR IMOBILE PRIN DIVIZARE,SEPARARE SI COMASARE DIN MUNICIPIUL CHISINAU

Spre deosebire de partea tehnică a cadastrului, partea economică privește bunurile

imobile prin conținutul său economic, prin prisma valorii reale. La rîndul său, valoarea este o funcție a conținutului cantitativ și calitativ al bunului imobil evaluat, iar evaluarea un proces de determinare a valorii.

Orice obiect ce constituie un bun imobil este marfă și trebuie evaluat în modul corespunzător. Dintre toate bunurile, imobilele au cea mai mare valoare economica. Această valoare crește în măsură în care cresc solicitările de terenuri pentru hrană, locuințe și căi de comunicații în condiția unei oferte limitate. Pentru ca să aibă o existență legală, și, prin urmare, să fie apărat de lege, bunul imobil trebuie înregistrat într-un registru public. Înregistrarea este precedată de un șir de lucrări cadastrale printre care și : Formarea bunurilor imobile.

Lucrările de formare a burilor imobile sunt executate de oficiile cadastrale teritoriale, de

întreprinderi de stat sau private, care dispun de ingineri cadastrali certificați la Agenția Relații Funciare și Cadastru.

Concurenta  reprezinta o componenta a pietei, trasatura de baza a economiei de piata, cea care dinamizeaza intreaga activitate economica. Specialistii apreciaza concurenta drept cuvantul de ordine intr-o economie, fiind tratata metaforic in dictionarele de economie astfel : concurenta reprezinta pentru lumea industriala ceea ce reprezinta Soarele pentru lumea fizica'.

Concurenta indirecta este privita mai ales din punct de vedere al pietei si poate fi:

Concurenta formala-ce are loc intre firme ce ofera produse/servicii care satisfac aceeasi nevoie in moduri diferite.

Concurenta generica- ce se intilneste la nivelul intregii pieti,firmele dispunindu-si de fapt venituri ale cumparatorilor,care sunt obligati sa isi ierarhizeze nevoil

Inițiatorii formării bunurilor imobile pot fi:

Proprietarul lui, inclusiv statul sau UAT, prin intermediul autorităților împuternicite cu administrarea bunului;

Titularii de drepturi reale, de folosință (inclusiv pe termen nelimitat, arendă, posesiune viageră dobîndită prin moștenire), de gestiune economică sau de administrarea operativă a bunului imobil în baza căruia este efectuată formarea;

Instanța de judecată, executorii judecătorești și organele fiscale, în cazurile prevăzute de lege.

Consumatorul este orice persoană fizică ce intenționează să comande sau să procure ori care comandă, procură sau folosește produse, servicii pentru necesități nelegate de activitatea de întreprinzător sau profesională.

Factorii care ar influenta cererea pe piață la produsul respectiv pot fi enumerați :

prețul serviciului;

cantitatea consumatorilor;

deprinderile consumatorilor;

așteptările consumatorilor.

Analiza SWOT constituie cea mai importanta tehnică managerială utilizată pentru înțelegerea poziției strategice de lucru a întreprinderii. Analiza SWOT începe cu scrierea unei liste cu puncte curente : puncte de forță dar și puncte de slăbiciune, privind starea întreprinderii.

Puncte tari ale procesului de formare a bunurilor imobile sunt:

Potențial intelectual și profesionist înalt al resurselor umane;

Colaborarea extinsă cu organele de stat și cele străine, instituțiile și organizațiile europene și internationale în domeniu;

Existența unei baze legale de reglementare a procesului de formare;

Existența experienței de implimentare a lucrărilor asemănătoare;

Punctele slabe:

Motivație financiară insuficientă a angajaților;

Controlul insuficient al executării activităților planificate;

Lipsa unui mecanism de premiere și stimulare pentru rezultatele remarcabile;

Insuficienta mijloacelor financiare a populației;

Lipsa unui sistem viabil de monitorizare a resurselor funciare;

Oportunități

Cadrul legislativ și normativ național și internațional in domeniul de activitate elaborat;

Susținerea din partea autorităților publice centrale;

Recomandările și susținerea organismelor internaționale;

Cooperarea cu societate civilă;

Schimbul de experiență;

Riscuri

Neconștientizarea adecvată din partea unor grupuri sociale al rolului intreprinderii;

Migrarea populației peste hotare ce ar duce la crearea anumitor probleme sociale si economice. Pentru prestarea serviciilor întreprinderea are nevoie de resurse umane, de personal cantitativ și calitativ capabil să realizeze sarcinile care le revin, obiectivele generale ale întreprinderii și să prevadă un necesar suplimentar în vederea dezvoltării întreprinderii.

În dependență de calificarea personalului, volumul de lucru și utilajul disponibil se

stabilesc norme de timp pentru efectuarea anumitor lucrări.

Norma de timp – reprezintă timpul necesar pentru executarea unei lucrări. Timpul este

stabilit pentru o echipă care are o calificare corespunzătoare și lucrează cu ritm normal în condiții tehnice și organizatorice precizate ale locului de muncă, se exprimă în unități de timp-om pe unitatea naturală de produs.

Tabelul 4.1 Timpul preconizat pentru prestarea serviciului prin metoda separarii

\

Salariul reprezintă orice recompensă sau câștig evaluat în bani, plătit salariatului de către angajator în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca prestată sau care urmează a fi prestată.

În conformitate cu Codul Muncii sistemul de salarizare din cadrul întreprinderii poate fi tarifar sau netarifar.

Salariul include salariul de bază, salariul suplimentar și alte plăți de stimulare și

compensare. De exemplu premierea, este stabilită prin lege, conform Hotărîrii Guvernului a Republicii Moldova nr. 743 din 11.06.2002 se efectuează în scopul cointeresării materiale a salariaților la sporirea eficienței și calității muncii, cuantumul premiilor plătite din fondul de salarizare va fi 25 % din salariile tarifare și de funcție ale personalului.

Din personalul încadrat nemijlocit în prestarea serviciilor fac parte registratorii, inginerii cadastrali, inspectorii la primirea cererii și eliberarea documentelor, casierii, arhivarii, operatorii baze de date grafice, inginerii în domeniul inventarierii și evaluării bunurilor imobile.

La consumurile privind retribuirea muncii se atribuie:

consumurile privind retribuirea muncii personalului încadrat nemijlocit în prestarea serviciilor;

contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală aferente consumurilor privind retribuirea muncii personalului încadrat nemijlocit în prestarea serviciilor.

Tabelul 4.2 Componența echipei si salariul tarifar in zi pentru lucrări de birou pentru

intocmirea dosarului tehnic

Structura consumurilor și cheltuielilor incluse în calculul tarifelor la serviciile prestate de Întreprinderea Specializată în Cadastru și de filialele acesteia este stabilită în corespundere cu prevederile Standardului Național de Contabilitate 3 ale altor standarde naționale de contabilitate și cuprinde următoarele articole:

consumuri privind retribuirea muncii;

consumuri de materiale;

consumuri indirecte de producție;

cheltuieli generale și administrative;

alte cheltuieli operaționale.

La consumurile de materiale se atribuie valoarea materialelor utilizate nemijlocit în

procesul de prestare a serviciilor.

Pentru executarea lucrărilor de formare a bunurilor imobile avem nevoie de:

Utilaj – un calculator, care va costa 7000 lei și are uzura de – 5 ani;

Soft-MapInfo 7.5 licența de utilizare a caruia e de aproximativ 3000 lei.

Tabelul 4.3 Calculul costului pentru întreținerea echipei în zi pentru intocmirea dosarului

Modul și sursele de achitare a plății pentru serviciile prestate.

Serviciile se prestează beneficiarilor cu sau fără taxă pe valoarea adăugată, conform Codului fiscal. Plata pentru inregistrarea bunurilor imobile nou formate, la care tariful se calculează în funcție de valoarea bunului imobil, se efectuează de beneficiari în două etape: concomitent cu depunerea cererii respective se achită un avans echivalent cu cel puțin tariful minim (pentru serviciile prestate în regim de urgență – cu aplicarea coeficientului respectiv), iar restul plății se efectuiaza la momentul prestarii serviciilor.

Termenul de prestare a serviciilor de formare a bunurilor imobile este de 20 de zile lucrătoare în regim obișnuit, și 7 zile lucrătoare (regim urgență), cu aplicarea coeficientului de ugentare 3.

Pentru fiecare metodă de formare a bunurilor imobile: separare, divizare, consolidare și delimitare se va întocmi devizul de cost.

Devizul este piesa scrisă a documentației tehnico-economice cu ajutorul căreia se evaluează valoric volumul lucrărilor, se calculează prețul de cost al lucrării (obiectului, sau obiectivului).

Devizul se întocmește pe categorii de lucrări, pe obiect pe baza antemăsurătorii aferente și în ordinea din aceasta.Lucrările de birou se includ în cadrul devizului general al investiției aferente.Valorile totale care se obțin prin multiplicarea cantitații de lucrări cu prețurile unitare. În valoarea utilajelor ( aparatelor folosite) se include și amortismentul calculat în contabilitate, prin metoda liniară.

Se deosebesc trei forme de întocmire a recapitulației. Cheltuielile directe sunt constituite din următoarele:

Cheltuieli materiale în care se cuprinde valoarea materialelor calculate cu prețul de la pruducător, fără TVA, iar în cazul materialelor utilizate pentru investiții aprovizionate din imort și taxele

Cheltuieli cu manopera în care se cuprinde manopera aferentă muncitorilor direct productivi și manopera aferentă manipularii materialelor, la care se adaugă celelalte drepturi salariale.

Cheltuieli cu utilajele, rezultate din orele de funcționare și a tarifelor orare

Cheltuieli de transport care vor cuprinde transporturile CF, auto, naval, de la producător la furnizor, după caz, a materialelor, confecțiilor, etc.precum și taxele aferente acestor transportur, transporturi tehnologice dacă nu sunt incluse în articole de lucrări distincte, transporturi cu aparatură, utilaje la punctul de lucru și retur.

Deci: Dacă s-au folosit materiale, atunci se detaliază modul de aprovizionare și transport al acestora până la locul de punere în operă.

Cheltuieli indirecte cuprind: cheltuieli pentru plata personalului tehnico-administrativ, cheltuieli legate de deplasări, transferuri, detașări ; cheltuieli administrativ-gospodărești, transporturi muncitori, amortizare mijloace fixe de uz general ( clădiri, instalații aparținând clădirilor, autoturisme pentru dotări și echipamente de birou, consultanță experimentări.

Cheltuieli de regie reprezintă totalitatea consumurilor legate de crearea condițiilor pentru execuția construcțiilor, organizarea, administrarea și deservirea acestora. Cheltuielile de regie se stabilesc în mod indirect, în procente din consumuri directe.Calculul cheltuielilor de regie se reglementează prin CP L.01.03-2000„Instrucțiuni cu privire la calcularea cheltuielilor de regie la determinarea valorii obiectivelor„

Pentru întreprinderele plătitoare de TVA, se calulează valoarea TVA ca fiind cotă de 20% din suma valorilor. Suma întreagă a cheltuielilor, determinată de deviz pentru construcția obiectului se numește costu de diviz sau investiți capital

Tabelul 4.4 Deviz de cost pentru lucrările de formare a încăperilor izolate prin separare

Tabelul 4.5 Deviz de cost pentru lucrările de formare a bunurilor imobile prin metoda divizării

Devizul de cost

Formarea bunurilor imobile prin divizare

Comanda nr. 0045 din 25.06.2008

Solicitant : Secrii Mihai

Gorincioi Serghei

mun.Chișinău, sect.Nucarilor, nr 5

Tabelul 4.1 Formarea bunurilor imobile, teren cu construcție locativă

OCT Chișinău, fil.IS Cadastru

Devizul de cost

Formarea bunurilor imobile prin divizare

Comanda nr. 2037 din 15.12.2008

Solicitant : Secrii Mihai

Gorincioi Serghei

mun.Chișinău, sect.Botanica șos.Muncești, 618

Tabelul 4.2 Formarea bunurilor imobile, prin încăperi izolate

Concluzie:Economia jocă un rol de înălțime în cadastru astfel devenind dependent de problemele primordiale ale societății.După fiecare lucrare realizată se efectuiaza o analiză a acesteia. Astfel conform analizei realizate sa obținut 1106,1 lei/unitate la formarea bunurilor imobile, a unui teren cu construcție locativă și respectiv 945,9 lei/unitate la formarea bunului imobil, a încaperi izolate.Însă salariul lunar a unui inginer cadastral va conține 30% din numarul de lucrări efectuate.Se spune că economia este pozitivă atunci când încearcă să prezică în mod obiectiv și să explice consecințele anumitor opțiuni, date fiind un set de supoziții sau de observații.O atenție deosebită se acordă și alocării resurselor, producției, desfacerii, comerțului și concurenței. Logica economică este aplicată tot mai des în cazul problemelor legate de opțiuni în cazul lipsurilor sau atunci când trebuie stabilită valoarea economică. Preocuparea principală în economie se centrează pe modul în care prețurile reflectă cererea șioferta, iar ecuațiile sunt folosite pentru a prezice consecințele anumitor decizii.

5. SECURITATEA ACTIVITATII VITALE

5.1 Introducere

Dreptul la securitatea și sănătatea muncii a salariaților din Republica Moldova sunt ocrotite de stat, fapt consfințit în art. 43 din Constituția Republicii Moldova și în art. 222 din Codul Muncii, legea nr. 186 din 10.07.2008.

Securitate și sănătate în muncă–poate fi definită ca un ansamblu de activități avînd ca scop asigurarea celor mai bune condiții de lucru, apărarea vieții, sănătății, integrității fizice și psihice a inginerului care este angajat în cîmpul muncii.

Lucrările de formare a bunurilor imobile sînt executate în cadrul Oficiului Cadastral Teritorial, procesul dat de formare reprezintă atît munca în birou cît și în teren.

Lucratorul în cadrul oficiilor cadastrale își desfășoară activitatea în așa fel încât, să nu expună la pericole de accidentare persoana proprie sau alți lucratori, în conformitate cu pregătirea și instruirea în domeniul securității și sănătății în munca primita de la persoana responsabilecolaboratorul angajatorului.

În procesul de muncă a diferitor întreprinderi asupra organismului uman influențează un șir de factori negativi cum ar fi: gazele, praful, temperaturile sporite sau joase, vibrațiile, zgomotul etc. , care pot duce la diferite boli sau la pierderea capacității de muncă. Substanțele nocive de natură chimică, fizică sau biologică prezintă factori destul de periculoși pentru sănătatea muncitorilor. Însă în oficiile cadastrale principali factori ar fi: temperaturile sporite sau joase, zgomotul și insuficiența iluminatului locului de muncă.

În funcția de inginer-cadastral, evaluator al proprietății imobiliare, tehnician și inginer în domeniul inventarierii, (în:continuare lucrător), sunt numiți specialiștii care au studiile profesionale respective, care au susținut examenul medical, au însușit instructajul introductiv general, instructajul privind masurile pentru apărarea împotriva incendiilor.

Acțiunea factorilor indicați duce la micșorarea capacității de muncă, ca rezultat al obosirii.Apariția și dezvoltarea obosirii este legată de schimbările , ce apar în procesul muncii în sistemul nervos central, cu procese de încetinire în creier. Aflarea îndelungată a persoanei într-un mediu în care acționează mai mulți factori nocivi poate duce la o îmbolnăvire profesională.

Pentru crearea condițiilor de lucru prielnice e necesar de a lua în considerare particularitățile psiho-fiziologice ale oamenilor, plus starea igienică general. Un rol important îl are amplasare postului de lucru, economia energiei electrice și timpul operatorului, utilizarea rațională a suprafețelor utilizate, comodității utilizări tehnicii de calcul, respectarea regulilor de securitate și sănătate în muncă.

5.2 Analiza condițiilor de muncă

Organismul uman este foarte vulnerabil la condițiile nefavorabile de muncă. Performanțele muncitorilor sau angajaților depind direct de condițiile de muncă create. Contactul cu o mare varietate de substanțe periculoase și dăunătoare duc la diferite boli profesionale. Analiza condițiilor de muncă include:

– evidențierea stării reale a condițiilor de muncă la obiectul de bază

-analiza măsurilor tehnice și organizatorice spre preîntâmpinarea acțiunii negative asupra muncitorilor a factorilor nocivi de producere.

Analiza condițiilor de muncă se înfăptuiește în perioada practicii de diplomă sau de producere și se începe cu aprecierea vizuală a locurilor de muncă (categoriei de lucrări) din punct de vedere a condițiilor reale de muncă folosind indexația „normal”(n), „periculos (p).

Datele se înscriu în tabela de mai jos.

Tabelulu 5.1 Factorii ce influențează condițiile de muncă la lucrările topograicla trasarea în mina .

Concluzie: Sanatatea este o conventie intre tine si corpul tau, nu degeaba se spune o minte sanatoasa intr-un corp sanatos, de aceea la locul de munca trebue sa indeplinim intocmai cerintele tehnico-sanitare.Dupa cercetarile efectuate din literatura de specialitate a Securitatii si Sanatatii in Munca am constatat ca conditiile cele mai favorabile ajuta la o mai mare productivitate a firmei. Pentru ca productivitatea sa fie mai sporita este necesar ca in incaperile de lucru a microclimatul aerului sa fie mentinut in limitele normelor cu ajutorul incalzii,ventilarii si conditionarii a aerului in conformitate cu cerintele standartului de stat infiferent de executia lucrarilor si perioada anului in care se executa aceste lucrari

5.3 Măsuri privind sanitaria industrial

Pentru ca angajații să aibă o productivitate maximă de muncă este necesară asigurarea purității aerului în zona de lucru. O mare parte din substanțele dăunătoare pătrund în organismul uman prin diferite căi și se dezvoltă în mediul biologic, intrând în reacție cu el schimbând funcțiile fiziologice ale acestuia. Rezultatul acțiunii date este otrăvirea organismului, pericolul căruia depinde de durata acțiunii asupra organismului, de concentrație și de tipul substanței. Acțiunea facturilor enumirați asupra omului este condiționată de caracterul activității de muncă, alimentație, condițiile de menaj.

Pentru asigurea condiților sănătoase de muncă proectul prevede următoarele măsuri:

Anagajații întreprinderii vor fi asigurați cu încăperi sanitaro- igienice în conformitate cu normele de ramură, reișind din numărul maximal de lucrători în cel mai numeros schimb de lucru;

Microclimatul aerului zonei de muncă va fi menținut în limitele normelor cu ajutorul sistemelor de încălzire, ventilație și condiționare a aerului în conformitate cu cerințile standartului de stat, în dependență de categoria lucrărilor cadastrale și perioada anului în care se execută aceste lucrări cadastrale.

Nivelul necesar al iluminări la locurile de muncă este asigurat de sistemele iluminatului natural și artificial general care asigură un nivel al iluminări pe suprafețele de lucru de 700 lx.

La locul de muncă sau, mai bine zis în oficiul cadastral, la fel persistă câțiva factori dăunători, cum ar fi: zgomotul și iluminatul locului de muncă, care influențează negativ asupra organismului în timpul procesului de muncă.

Zgomotul în oficiul cadastral, deseori este provocat de utilajele de prelucrare a datelor (calculator,scanner, printer, copiator, fax) care sunt folosite pentru executarea tuturor lucrărilor. Expunerea la zgomote intense, neașteptate, duce la modificări ale mobilității tractului digestiv, prin reducerea peristaltismului. Efecte asupra sistemului nervos: tulburări ale somnului, tulburări vizuale, modificări în funcțonarea sistemului nervos vegetativ. Prezenți anumitor zgomote poate crea o stare obsesivă, care amplifică starea de disconfort, favorizând apariția unornevroze. Simptomatologia consecutivă agresiunii sonore constă în: stare de nervozitate, hiperexcitabilitate, tahicardrie, tulburări ale somnului (insomnii, coșmaruri frecvențe și treziri bruște). Modificările psihoafective sunt reprezentate de treceri rapide de la o stare afectivă la alta, anxietate, confuzie mintală cu halucinații auditive.

A asigura protecția organului auditiv împotriva zgomotului înseamnă a împiedică transformarea formei obiective a acestuia în formă subiectivă. Cu alte cuvinte este necesară împiedicarea propagării undelor sonore produce de mișcarea oscilatorie a corpurilor elastice de la sursă la urechea internă. Protecția individuală a personajului contra zgomotului se realizează prin utilizarea antifoanelor, care constituie baraje fonoizolante situate în imediata apropiere a receptorului. Barajele fonoizolante se bazează pe efectul de "pierdere" a undelor sonore la limita dintre două medii adiacente.

Iluminatul este unul dintre factorii care exercită o influență important asupra productivității angajaților și asupraa gradului de oboseală.O iluminare defectuoasă poate cauza disconfortul visual și o poziție nenaturală a corpului, fiind deci o piedică încalea performanței.Cercetările arată că 80% până la 85% din cantitatea de informație pe care o asimilăm parvine pe cale vizuală, de aceea confortul vizual este esențial. Dar modul de iluminare nuafectează numai confortul vizual ci și pe cel fizic.Iluminatul la locul de muncă poate fi împărțit în 4 categorii:

iluminarea ambientală este dată de obicei de o sursă de lumină montată în tavan .Uneori este singura sursă de lumină la locul de muncă ;

Iluminarea cu ajutorul lămpilor de birou. Deși oferă confortul individual , acest tip de iluminare este absent în cele mai multe locuri de muncă;

iluminarea direcționată este de obicei asigurată de surse de lumină orientate în jos sau de lumini”de urmărire”. Este folosită pentru iluminatul anumitor obiecte sau pentru creșterea nivelului de intensitate ;

iluminarea naturală provine prin geamuri, uși sau pereți de sticlă. Areun efect pozitiv asupra omului, dar nu este disponibilă permanent.

Cheia unei bune iluminări este echilibrul. Astfel, se poate spune că o iluminare este eficientă atunci când lucrătorul beneficiază de un confort vizual și de vizibilitate într-ocameră echilibrată din punct de vedere al luminozității.

Lumina de afară este mai puternică de obicei, decât cea din birou și care determină dificultăți în vizualizarea caracterelor pe ecran, iar ochii vor finevoiți să se concentreze ori de câte ori lucrătorul îi ridică de la monitor și privește afară.Cele mai multe locuri de muncă sunt fie slab, fie excesiv luminate, ceea ce afectează productivitatea lucrătorului.Adesea, unele săli au un singur tub fluorescent ca unică sursăde lumină, rezultând astfel o lumină necontrolata

Câteva soluții pentru a obține un echilibrul a iluminării pot fi:

evitarea concentrațiilor mari de lumină și a umbrelor;

păstrarea nivelurilor de iluminare ambientală scăzută și echilibrată la acelașinivel. Standardele de iluminare pentru birou sunt de 800-1000 lucși, iar în birourile în care se lucrează pe calculator, nivelul de iluminare nu trebuie să depășească 400-500 lucși;

asigurarea fiecărui birou cu câte o lampă care să aibă un scut direcțional de lumină, cu braț flexibil, posibilitate de înălțare și de reglare a intensității;

o distribuție simetrică sau asimetrică a luminii.

5.4 Măsuri privind tehnica securității

La executarea lucrărilor de birou sunt impuse următoarele cerințe de securitate și sănătate în muncă:

Cerințe de securitate și sănătate în munca pîna la începerealucrului:

Pînă la începerea lucrului angajatul este obligat:

să examineze locul de munca și sa-1 elibereze, inclusiv și trecerile spre ele, de materialele și obiectele in surplus;

să controleze suficienta iluminarii locului de munca;

să controleze fiabilitatea instalarii mesei de lucru, scaunului, aparatelor electrice de birou (calculator, copiator, fax ș.a.), in caz de neccsitate sa regleze masa, scaunul (fotoliul) cit aranjarea elementelor aparatelor electrice de hirou din punct dc vedere al cerintelor ergonomice cu scopul excluderii unor poze incomode și tensiunii exccsive a ochilor;

Se interzice a curata de praf ori murdarie aparatele electrice dc birou conectatc la retea cu materiale umede. Acest lucru se efectueaza dupa deconectarea de la retea a aparatelor electrice.

Angajatului i se interzice sa admita utilizarea aparatelor electricc de birou de catre persoanele straine, care nu au dreptul de acces la ele. Angajatul, care are in subordine alti salariati este obligat sa examineze locurile de lucru și sa organizeze procesul de munca a acestora in conformitate cu cerintele actelor normative In vigoare, asigurindu-le conditii de munca fara pericol de accidentare sau boala profesionala

Cerințe de securitate în timpul lucrului:

Pe parcursul programului de lucru nu se admite utilizarea bauturilor alcoolice șiutilizarea drogurilor, cit și prezenta la lucru in stare de ebrietate sau sub influenta drogurilor. Personalul administrativ, ingineresc-tehnic și slujbaș raspunde pentru felul in care se realizeaza activitatea de prevenire in sectorul subordonat, implicat pentru orice abatere de la actele legislative și normative de securitate și sanatate in munca, fara exceptie, relativ la toate elementele sistemului de munca pe care il organizeaza.

Cerințele de securitate în timpul lucrului la calculator.

În timpul lucrului la calculator, angajatul este obligat sa respecte urmatoarele cerinte:

să nu contacteze cu panoul posterior a procesorului cind sistemul de alimentare cu curent electric este conectat;

nu se admite reconectarea fișelor de intrare-ieșire a cablurilor dispozitivelor periferice cind calculatorul este conectat la reteaua electrica;

să nu admita nimerirea umezelii pe suprafata procesorului, monitorului, claviaturii,

imprimantei și altor dispozitive;

de sine stătator sa demonteze și sa repare calculatorul și elementele din completarea lui.

Conectarea calculatorului se efectueaza in urmatoarea succesiune:

se conecteaza blocul de alimentare;

se conecteaza dispozilivele periferice (imprimanta, monitorul, scanerul )

Angajatul este obligat să deconecteze calculatorul în cazurilor urmatoare:

depistarii oricăror defecte;

la deconectarea neașteptata a curentului electric în rețea;

în timpul curațirii calculatorului sau dispozitivelor periferice.

În cazul situației de accidentare angajatul este obligat:

la depistarea ruperii cablurilor electrice de alimentare, defecțiunii prizei la pamînt, și altordefecte, apariția mirosului de ars îndata se dcconectează alimentarea de la priza și se informează conducătorul său direct sau electricianul de serviciu.

în cazul oricaror întreruperi nesancționate a lucrului utilajului tehnic, pentru salvarea programelor indala se invita specialișlii respectivi; în cazul apariției unor dureri acute la ochi, înrăutațirii bruște a vederii, imposibilitații de a concentra privirea sau la apariția stridenței (vederea nu este deslușita), apariției dureri lor ladegete și articulațiilor la mîni, bătăilor sporite a inimii îndată se părăsește locul de munca și se anunță conducătorul sau direct ori roagă să facă aceasta pe altcineva.

să nu înceapă lucrul la calculator pînă la înlăturarea defectelor depistate.

La primirea unei traume ori îmbolnavirii neașteptate îndată se anunță conducatorul său direct (ori roagă să facă aceasta pe altcineva), se organizează acordarea primului ajutor medical ori se cheamă serviciul medicină de urgență la telefonul "903".

Dacă s-a observat vre-o persoană sub acțiunea curentului electric (electrocutare), îndată se deconectează curentul electric ori se eliberează de sub acțiunea curentului electric, se acordă primul ajutorul medical și se cheamă serviciul medicină de urgență la telefonul "903".

Efectele electrocutarii asupra organismului sunt:

-arsurile(electricitatea poate arde tesutul in adincime)

-sistemul nervos(daca printr-un organism trece curentul electric sufficient de mare.acest current va suprasolicita sistemul nervos)

-fibrilatia si stopul cardiac( daca print-un organism trece un current electric acest curect va suprasolicita sistemul nervos ce poate duce la stop cardiac)

Sunt mai multe mijloace de protective impotriva electrocutarii accidentale.Prima masura desigur este deconectarea de la reteaua electrica a elementului la care lucre.

De asemenea, ne putem proteja de electrocutare prin purtarea unui echipament adecvat: manusi de protective si incaltaminte de protective.Foarte important de retinut este ca acestea trebuie sa fie uscate,astfel umiditatea va transforma mijloacele de protective in buni conducatori de electicitate.Un alt aspect important este Acela al folosirii unor unelte bine izolate(suruburi)

La terminarea lucrului angajatul este obligat să respecte urmatoarea succesiune de

deconectare a calculatorului:

se indeplinește închiderea tuturor programelor active;

se indeplinește parcarea capului de citire a discului (dacă parcarea nu este automată);

se încredintează daca în portdisc nu sunt dischete.

se deconectează alimentarea cu curent electric a procesorului;

se deconectează celelalte dispozitive periferice (imprimantă, scanerul ș.a.);

se deconectează blocul de alimentare cu curent electric.

Angajatul este dator să cerceteze cu privirea și să aducă în ordine locul de muncă, să facă cîteva exerciții pentru ochi, degete și articulațiile mînilor pentru relaxare

Cerințe de securitate la terminarea lucrului:

La terminarea lucrului:

aparatele și echipamentele de lucru cu acționare electrică se deconectează de la retea, după caz – se încuie.

se aduc în ordine locurile de muncă și trecerile spre ele;

se curață de praf și murdărie echipamentele de lucru, aparatele de birou și după caz – echipamentul individual de protecție;

se controlează dacă n-au rămas echipamente conectate la rețea, focare incendiare tainuite, se încuie biroul (încaperea de muncă), după caz – se conectează sistemul de semnalizare și se predă serviciului de pază;

se informează conducătorul direct despre toate neajunsurile în timpul programului de lucru.

5.5 Măsuri de protecție contra incendiilor

Profilaxia incendiilor este un complex de măsuri tehnico-inginerești și organizatorice, îndreptate spre asigurarea protecției împotriva incendiilor a obiectivelor din gospodăria națională.

Scopul activității de profilaxie a incendiilor este menținerea unui nivel înalt de

securitate împotriva incendiilor în orașe, localități, locuri de concentrare a bunurilor materiale și la alte obiective din gospodaria natională prin stabilirea unui regim de pază împotriva incendiilor.

Cauzele principale ale incendiului la locul de muncă în cadrul oficiilor cadastrale pot fi:

– focul deschis;

scântei;

temperatura ridicata a aerului;

încălcarea regulilor de exploatare a instalațiilor electrice;

încălcarea regulilor de securitate incendiară;

încălcarea regimului de păstrare (depozitare) și folosire a substanțelor ușor inflamabile;

rezultatul avariei;

încălcare în stare de proiectare;

În scopul prevenirii la timp și luptei împotriva incendiului toate întreprinderile trebuie să fie dotate cu mijloace de prima intervenție în caz de incendiu:

stingătoare în conformitate cu reglementările în vigoare;

аpă din hidranti incendiari, robinete incendiare, rezervoare și butoaie; – nisip;

inventar antiincendiar (cangi de pompieri, lopeti, caldari, topoare etc.).

panou de incendiu, rezervor (butoi) cu аpă la postul antiincendiar pe teritoriul oficiului

cadastral teritorial;

stingătoare de incendiu la postul antiincendiar (în timp de iarna stingătoarele se vor amplasa în încăperi), în Oficiului cadastral teritorial la locuri vizibile, la înălțimea de 1,5 m. de pardoseala, inclusiv în condor, arhive, cazangerie si alte încăperi potrivit normelor și regulilor din domeniu;

Toți salariații trebuie să cunoască regulile de folosire a mijloacelor de primă intervenție pentru stingerea incendiilor. Orice salariat trebuie să cunoască obligațiile sale, acțiunile sale în cazul incendiului și în cazul evacuării.

Pentru prevenirea incendiilor în încăperile de lucru și auxiliare să interzice:

fumatul,aprinderea chibriturilor, hârtiei etc;

lucrul cu materiale combustibile, explozive și ușor inflamabile;

blocarea cailor de acces și de ieșire anti incendiara;

a încuia ușile cu cheia în timpul de lucru;

montarea încălzitoarelor electrice improvizate temporare și construirea instalațiilor electrice temporare;

atârnarea firului electric în cuie (fără izolator);

astuparea lămpilor electrice cu abajur de hârtie;

Măsurile de protecție împotriva incendiilor se împart în următoarele grupe: organizatorice, de exploatare, tehnice și speciale.

Măsurile organizatorice: instruirea angajaților privind regulile cu privire la securitatea împotriva incendiilor, organizarea lecțiilor, convorbirilor, editarea instrucțiunilor, materialelor ilustrative etc.

Măsurile de exploatare prevăd exploatarea corectă a sistemelor de încălzire, ventilare și condiționare a aerului, protecției antifulger, utilajului tehnologic și mașinilor, întreținerea exemplară a clădirilor, instalațiilor și teritoriilor etc.

Măsurile tehnice – respectarea normelor și regulilor cu privire la securitatea împotriva incendiilor la instalarea sistemelor de încălzire, ventilație, condiționare a aerului, protecțieiantifulger, utilajului tehnologic, precum și la edificarea cladirilor.

Măsurile speciale – interzicerea sau limitarea folosirii focului deschis în locurile cu pericol de incendiu, fumatului în locurile nestabilite, respectarea obligatorie a normelor și regulilor la executarea lucrărilor cu substanțe periculoase din punct de vedere exploziv și elaborarea planurilor de evacuare a oamenilor, instruirea personalului privind regulile de securitate contra incendiilor, îndeosebi comportarea în caz de incendiu;

Pentru evacuarea la timp a oamenilor se stabilește numărul necesar și dimensiunile cailor de evacuare; se asigură posibilitatea deplasării libere a oamenilor pe căile de evacuare; se organizează în caz de necesitate dirijarea mișcării oamenilor pe aceste căi ( indicatoare cu lumina, informație sonoră etc.).

Sistemul de protecție antifum asigură protecția căilor de evacuare de pătrunderea fumului

pe durată de timp, necesară pentru evacuarea oamenilor, coborârea temperaturii și înlăturarea produselor arderii.

5.6 Măsuri de protecție a mediului ambiant

În ritmul actual de creștere a populației și al dezvoltării tehnologice, este nevoie de resurse energetice ieftine, utilizabile pe scară largă și nepoluante.

La nivel mondial , în prezent,principala resursa energetică (aproximativ 70 %) o 

Constituie combustibilii(cărbuni, petrol, gaze, lemn, reziduuri combustibile),

 energia produsă în hidrocentrale și în centralele nucleare.

Din total energie consumată, aprox. 1/3 este utilizată sub diverse forme pentru încălzirea locuințelor și pentru producerea de apă caldă menajeră.

Energia solarã Reprezintă una din potențialele viitoare surse de energie, folositã fie laînlocuirea definitivã a surselor convenționale de energie cum ar fi: cărbune, petrol, gazenaturale etc, fie la folosirea ei ca alternativã la utilizarea surselor de energie convenționale maiales pe timpul verii, cea de a doua utilizare fiind în momentul de fațã cea mai răspândităutilizare din întreaga lume.

Dintre toate sursele de energie care intrã în categoria surselor ecologice și regenerabile cum ar fi:energia eolianã, energia geotermalã, energia mareelor,se remarcã energia solară , prininstalațiile simple și cu costuri reduse ale acestora la nivelul unor temperaturi în jur de 100°C,temperaturã folositã pentru încălzirea apei cu peste 40°C peste temperatura mediului ambiant,instalații folosite la încălzirea apei menajere sau a clădirilor. Tehnologia echipamentului pentruinstalațiile solare de încălzire a clădirilor este deja destul de bine pusã la punct într-o serie dețãri ca Japonia, S.U.A., Australia, Israel, Rusia, Franța, Canada și Germania

Energia solară si eoliana reprezinta o serie de avantaje in raport cu sursele energetiece tradiționale:

– nu sunt costisitoare;

– sunt ecologice;

– nu emit noxe;

– nu produc reziduuri;

– sunt surse de energie inepuizabile;

– nu implică instalații de prelucrare sau transport a resurselor, înainte de utilizare.

– este gratuita

Solutii actuale si de viitor pentru resursele energice:

-economisirea energiei prin inlaturarea risipei, conservarea resurselor energice si obtinerea unor randamente superioare in utilizarea combustibililor clasici

-intensificarea investigatiilor pentru descoperire de noi reserve de hidrocarburi

-introducerea treptata in circuitulconsumului de hidrocarburi neconventionale prin valorificarea petrolului greu din nisipuri asfaltice si a sisturilor petroliere

CONCLUZII

Iată că, atingînd finele lucrării, pot să menționez cu certitudine că prin expunerea și analiza materialului conținut am realizat scopurile și sarcinile expuse în introducere. Ca scop fundamental și obiectiv de bază punînd demonstrarea atît teoretică, cît și practică a actualității și importanței activității de formare a bunurilor imobile ca parte integrantă a cadastrului bunurilor imobile, am determinat, de asemenea, căile și mijloacele necesare realizării acesteia, precum și metodele corespunzătoare.

Pentru a asigura proprietarilor garanția drepturilor lor, pentru a avea o evidență clară și a le controla sau limita, cît și pentru a permite o stabilire echitabilă a impozitului pe teren, și pe construcții, statul a creat „Cadastrul”, o instituție care a existat sub diferite forme, din cele mai vechi timpuri, în foarte multe state.Pentru a asigura dreptul de proprietate asupra terenului și a resurselor sale de stat la baza bogăției celor mai multe societăți chiar la începutul civilizației.Astfel cadastrul reprezintă un rol hotarîtor în inventarierea și înregistrarea bunurilor imobile din punct de vedere cantitativ,calitativ și juridic. În acest context se poate constata ca importanța cadastrului pentru cetațeni consta în autentificarea dreptului de proprietate,dreptul de a transmite proprietatea imobiliară succesorilor prin moștenire sau punerea în gaj a proprietății , obținerea informației privind drepturile asupra propritații imobile.Pentru autoritățile publice importanța cadastrului se exprimă prin stabilirea valorilor venitului în baza impozitelor ce urmează a fi percepute,stabilirea justă a impozitului de proprietate.

În vederea realizării lucrării date, am pornit de la recunoașterea unui adevăr incontestabil: problematica cunoașterii și studierii aprofundate stă la baza dezvoltării normale a societății, la desfășurarea în conformitate cu prevederile legislației în vigoare a proceselor de împroprietărire, a dobîndirii dreptului de proprietate asupra terenurilor și asupra imobilelor.
Această informare, cunoaștere este determinată, în mare măsură de condițiile în care trăiește societatea, de nivelul de trai, de studiile urmate de fiecare individ în parte, de profesiunea aleasă, de ocupațiile efective ale persoanei și însăși de cursul vieții.

Bibliografie

GRAMA, V. TURCULEȚ, M., NISTOR-LOPATENCO, L. Lexicon cadastral, Editura

UTM, 2006 (biblioteca facultății);

Cadastru Bunurilor Imobile, Vol. I-V, ARFC ARM, Chișinău, 1998-2003 (biblioteca

facultății);

BOTNARENCO, I., Cadastrul Bunurilor Imobile în RM. Teorie, Metode, Practică. Chișinău 2012;

Codul practic cu privire la formarea bunurilor imobile, ARFC, 11 aprilie 2006;

Legea Republicii Moldova cu privire la cadastrul bunurilor imobile, nr. 1543-XIII din 25.02.1998, Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 44-46/318 din 21.05.1998;

Legea Republicii Moldova cu privire la formarea bunurilor imobile, nr. 354-XV din 28.10.2004, Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 233-236/999 din 17.12.2004;

Ciobanu, N., „Executarea lucrărilor cadastrale de delimitare a terenurilor-proprietate publică”, teza de master, Chișinău 2014;

Croitor, O., „Unele contribuții cu privire la realizarea procedurii de consolidare în Republica Moldova”, teza de master, Chișinău 2012;

Instrucțiune cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, din

22.06.2005, Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 142-144/487 din 28.10.2005 ;

Legea Republicii Moldova cu privire la proprietatea publică a unităților adminidtrativteritoriale, nr. 523-XIV din 16.07.1999, Monitorul oficial al R.Moldova nr. 124-125/611 din 11.11.1999,

MARIAN, S., Teză de doctor în drept, Cadastru și Publicitatea imobiliară, Chișinău 2006.

Hotărîrea Guvernului despre aprobarea Programului de delimitare a terenurilor proprietate publică nr. 1528 din 29.12.2007;

CLIMOV, A., Formarea bunurilor un nou aspect al exercitării dreptului de proprietate. În: Revista Națională de Drept, Chișinău, 2000, nr. 1, p. 44-45;

Economia întreprinderii. Curs universitar Chișinău 2006 (biblioteca facultății);

Legea Nr. 393 din 08.12.2006 pentru aprobarea Metodologiei de calculare a tarifelor la serviciile prestate de Întreprinderea Specializată în Cadastru și de filialele acesteia, Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 18-20, art. nr: 61 din 09.02.2007;

Olaru, E., Popov, T. Protecția mediului ambiant. Ciclu de prelegeri, 2000, nr.31 pentru FUA,

nr. 813 pentru alte facultăți;

www.cadastru.md sau www.ipot.md

ANEXE

Anexa 1

Planul cadastral (geometric) al imobilului initial

Numar Cadastra: 0100202132 Data eliberarii: 22.01.2014

Adresa bunului imobil: r-ul Chisinau, com.Codru, sat.(sector) Centru, str.Nucarilor, Nr.5

Sistemul de coordinate: MR99

Scara 1:500

Caracteristicile tehnice a bunului imobil Amplasarea bunului

Proiectul de formare prin divizare a Bunului Imobil

Scara 1:500

Planul cadastral (geometric) al bunului imobilul nou format

Numar Cadastra: 0100202132 Data eliberarii: 22.01.2014

Adresa bunului imobil: r-ul Chisinau, com.Codru, sat.(sector) Centru, str.Nucarilor, Nr.5

Sistemul de coordinate: MR99

Scara 1:500

Caracteristicile tehnice a bunului imobil Amplasarea bunului

Planul cadastral (geometric) al bunului imobil nou format

Numar Cadastra: 0100202132 Data eliberarii: 22.01.2014

Adresa bunului imobil: r-ul Chisinau, com.Codru, sat.(sector) Centru, str.Nucarilor, Nr.5

Sistemul de coordinate: MR99

Scare 1:500

Caracteristicile tehnice a bunului imobil Amplasare bunului

Anexa 2

Planul cadastral (geometric) al imobilului initial

Numar Cadastra: 0131211042 Data eliberarii: 16.12.2014

Adresa bunului imobil: r-ul Chisinau, com.Codru, sat.(sector) Codru, str.Soarelui, Nr. 85

Sistemul de coordinate: MR99

Scara 1:750

Caracteristicile tehnice a bunului imobil Amplasarea bunului

Planul cadastral (geometric) al imobilului initial

Numar Cadastra: 0131211152 Data eliberarii: 16.12.2014

Adresa bunului imobil: r-ul Chisinau, com.Codru, sat.(sector) Codru, str.Soarelui, Nr. 85

Sistemul de coordinate: MR99

Scara1:500

Caracteristicile tehnice a bunului imobil Amplasarea bunului

Planul cadastral (geometric) al imobilului initial

Numar Cadastra: 0131211152 Data eliberarii: 16.12.2014

Adresa bunului imobil: r-ul Chisinau, com.Codru, sat.(sector) Codru, str.Soarelui, Nr. 85

Sistemul de coordinate: MR99

Scara 1:500

Caracteristicile tehnice a bunului imobil Amplasarea bunului

Proiectul de formare prin comas are a bunului imobil

Scara 1:600

Bunurile immobile initiale cu nr. cadastral:

0121211042 S= 0.1779 ha. (01) S=96.8m.p.; (02) S=26.5m.p.

0131211152 S= 0.06ha.

0131211151 S= 0.06 ha.

Bunul imobil nou format cu nr. cadastral:

0131211156 S=0.2979 ha. (01) S=95.8 m.p.; (02) S=26.5 m.p.

Primar: _____________ Beicu Ion

Proprietar: ___________ Cutenco Alexandru

Executant: ____________ Secrii Marcel

Verificat: ______________ Gorincioi Sergiu

Ing. Cadastral:____________ Barbu Oleg

Proprietar: _______________ Cutenco Irina

Certificate nr: CI 0045 din 25.06.02008

Planul cadastral (geometric) al bunului imobilului nou format

Numar Cadastra: 0131211156 Data eliberarii: 16.12.2014

Adresa bunului imobil: r-ul Chisinau, com.Codru, sat.(sector) Codru, str.Soarelui, Nr. 85

Sistemul de coordinate: MR99

Scara 1:1000

Caracteristicile tehnice a bunului imobil Amplasarea bunului

Bibliografie

GRAMA, V. TURCULEȚ, M., NISTOR-LOPATENCO, L. Lexicon cadastral, Editura

UTM, 2006 (biblioteca facultății);

Cadastru Bunurilor Imobile, Vol. I-V, ARFC ARM, Chișinău, 1998-2003 (biblioteca

facultății);

BOTNARENCO, I., Cadastrul Bunurilor Imobile în RM. Teorie, Metode, Practică. Chișinău 2012;

Codul practic cu privire la formarea bunurilor imobile, ARFC, 11 aprilie 2006;

Legea Republicii Moldova cu privire la cadastrul bunurilor imobile, nr. 1543-XIII din 25.02.1998, Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 44-46/318 din 21.05.1998;

Legea Republicii Moldova cu privire la formarea bunurilor imobile, nr. 354-XV din 28.10.2004, Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 233-236/999 din 17.12.2004;

Ciobanu, N., „Executarea lucrărilor cadastrale de delimitare a terenurilor-proprietate publică”, teza de master, Chișinău 2014;

Croitor, O., „Unele contribuții cu privire la realizarea procedurii de consolidare în Republica Moldova”, teza de master, Chișinău 2012;

Instrucțiune cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, din

22.06.2005, Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 142-144/487 din 28.10.2005 ;

Legea Republicii Moldova cu privire la proprietatea publică a unităților adminidtrativteritoriale, nr. 523-XIV din 16.07.1999, Monitorul oficial al R.Moldova nr. 124-125/611 din 11.11.1999,

MARIAN, S., Teză de doctor în drept, Cadastru și Publicitatea imobiliară, Chișinău 2006.

Hotărîrea Guvernului despre aprobarea Programului de delimitare a terenurilor proprietate publică nr. 1528 din 29.12.2007;

CLIMOV, A., Formarea bunurilor un nou aspect al exercitării dreptului de proprietate. În: Revista Națională de Drept, Chișinău, 2000, nr. 1, p. 44-45;

Economia întreprinderii. Curs universitar Chișinău 2006 (biblioteca facultății);

Legea Nr. 393 din 08.12.2006 pentru aprobarea Metodologiei de calculare a tarifelor la serviciile prestate de Întreprinderea Specializată în Cadastru și de filialele acesteia, Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 18-20, art. nr: 61 din 09.02.2007;

Olaru, E., Popov, T. Protecția mediului ambiant. Ciclu de prelegeri, 2000, nr.31 pentru FUA,

nr. 813 pentru alte facultăți;

www.cadastru.md sau www.ipot.md

ANEXE

Anexa 1

Planul cadastral (geometric) al imobilului initial

Numar Cadastra: 0100202132 Data eliberarii: 22.01.2014

Adresa bunului imobil: r-ul Chisinau, com.Codru, sat.(sector) Centru, str.Nucarilor, Nr.5

Sistemul de coordinate: MR99

Scara 1:500

Caracteristicile tehnice a bunului imobil Amplasarea bunului

Proiectul de formare prin divizare a Bunului Imobil

Scara 1:500

Planul cadastral (geometric) al bunului imobilul nou format

Numar Cadastra: 0100202132 Data eliberarii: 22.01.2014

Adresa bunului imobil: r-ul Chisinau, com.Codru, sat.(sector) Centru, str.Nucarilor, Nr.5

Sistemul de coordinate: MR99

Scara 1:500

Caracteristicile tehnice a bunului imobil Amplasarea bunului

Planul cadastral (geometric) al bunului imobil nou format

Numar Cadastra: 0100202132 Data eliberarii: 22.01.2014

Adresa bunului imobil: r-ul Chisinau, com.Codru, sat.(sector) Centru, str.Nucarilor, Nr.5

Sistemul de coordinate: MR99

Scare 1:500

Caracteristicile tehnice a bunului imobil Amplasare bunului

Anexa 2

Planul cadastral (geometric) al imobilului initial

Numar Cadastra: 0131211042 Data eliberarii: 16.12.2014

Adresa bunului imobil: r-ul Chisinau, com.Codru, sat.(sector) Codru, str.Soarelui, Nr. 85

Sistemul de coordinate: MR99

Scara 1:750

Caracteristicile tehnice a bunului imobil Amplasarea bunului

Planul cadastral (geometric) al imobilului initial

Numar Cadastra: 0131211152 Data eliberarii: 16.12.2014

Adresa bunului imobil: r-ul Chisinau, com.Codru, sat.(sector) Codru, str.Soarelui, Nr. 85

Sistemul de coordinate: MR99

Scara1:500

Caracteristicile tehnice a bunului imobil Amplasarea bunului

Planul cadastral (geometric) al imobilului initial

Numar Cadastra: 0131211152 Data eliberarii: 16.12.2014

Adresa bunului imobil: r-ul Chisinau, com.Codru, sat.(sector) Codru, str.Soarelui, Nr. 85

Sistemul de coordinate: MR99

Scara 1:500

Caracteristicile tehnice a bunului imobil Amplasarea bunului

Proiectul de formare prin comas are a bunului imobil

Scara 1:600

Bunurile immobile initiale cu nr. cadastral:

0121211042 S= 0.1779 ha. (01) S=96.8m.p.; (02) S=26.5m.p.

0131211152 S= 0.06ha.

0131211151 S= 0.06 ha.

Bunul imobil nou format cu nr. cadastral:

0131211156 S=0.2979 ha. (01) S=95.8 m.p.; (02) S=26.5 m.p.

Primar: _____________ Beicu Ion

Proprietar: ___________ Cutenco Alexandru

Executant: ____________ Secrii Marcel

Verificat: ______________ Gorincioi Sergiu

Ing. Cadastral:____________ Barbu Oleg

Proprietar: _______________ Cutenco Irina

Certificate nr: CI 0045 din 25.06.02008

Planul cadastral (geometric) al bunului imobilului nou format

Numar Cadastra: 0131211156 Data eliberarii: 16.12.2014

Adresa bunului imobil: r-ul Chisinau, com.Codru, sat.(sector) Codru, str.Soarelui, Nr. 85

Sistemul de coordinate: MR99

Scara 1:1000

Caracteristicile tehnice a bunului imobil Amplasarea bunului