Formarea Bunurilor Imobile
ADNOTARE
Sistemul cadastral este mecanismul principal care dirijează cu toate relațiile din economie creând posibilitatea dezvoltării economice durabile a statului pe viitor. Nu poate exista democrație fără drept de proprietate și nu poate exista drept de proprietate fără instituția cadastrului care să-l apere. Reeșind din acest context trebuie de menționat importanța și actualitatea acestei tematici pe viitor în lucrările ce vor urma. Lucrarea este structurată în 4 capitole, inclusiv unul privind securitatea activității vitale. Deasemeni se face o caracteristică a bazei teoretice a cadastrului și a cadrului normativ de bază. În lucrare sunt analizate toate cele trei părți componente ale cadastrului cu toate caracteristicile sale esențiale.
S-a făcut și o analiză amplă a conținutului cantitativ și calitativ a fondului funciar al gospodăriei Bulboci raionul Soroca, cu prezentarea datelor pe ultimii cinci ani conform cadastrului funciar alcătuit în fiecare an. Lucrarea a fost realizată în conformitate cu cerințele înaintate de conducătorul de diplomă în sarcina individuală și include în sine toate elementele de bază la realizarea unui proiect. Deasemeni lucrarea este completată și cu material grafic, care dezvăluie mai amănunțit tematica lucrării.
CUPRINS
INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………………3-4
1 ANALIZA OBIECTULUI TEZEIÂ(ANALIZA PROCESULU FORMĂRII BUNULUI IMOBIL)………………………………………………………………………………………………………5
1.1 Rolul formării bunurilor imobile în societate………………………………………………………….5
1.2 Practica formării bunurilor imobile în Republica Moldova……………………………………6-7
1.3 Practica formării bunurilor imobile în alte țări…………………………………………………….7-9
1.4 Cadrul instituțional…………………………………………………………………………………………9-10
1.5 Cadrul legislativ…………………………………………………………………………………………..10-12
1.6 Actualitatea temei. Concluzii……………………………………………………………………………..13
2 BAZELE TEORETICE ALE FORMĂRII BUNURILOR IMOBILE………………….14
2.1 Obiectul formării bunurilor imobile………………………………………………………………..14-16
2.2 Subiectul formării bunurilor imobile………………………………………………………………17-19
2.3 Conținutul procesului de formare a bunurilor imobile ……………………………20-23
2.4 Principiile formării bunului imobil…………………………………………………………………23-24
2.5 Condițiile formării bunului imobil ………………………………………………………………..24-25
3 METODOLOGIA FORMĂRII BUNURILOR IMOBILE…………………………26
3.1 Metoda separării bunurilor imobile…………………………………………………………………26-32
3.2 Metoda divizării bunurilor imobile…………………………………………………………………32-37
3.3 Metoda comasării bunurilor imobile……………………………………………………………….37-39
3.4 Metoda combinării în formarea bunurilor imobile……………………………………………40-41
4 APLICAREA METODELOR DE FORMARE A BUNURILOR IMOBILE………..42
4.1 Aplicarea metodei de formare a bunurilor imobile prin separare………………………..42-45
4.2 Aplicarea metodei de formare a bunurilor imobile prin divizare………………………..46-50
4.3 Aplicarea metodei de formare a bunurilor imobile prin comasare………………………51-53
4.4 Aplicarea metodei de formare a bunurilor imobile prin metode combinate …………54-58
5 SECURITATEA ACTIVITĂȚII VITALE………………………………………………………….59
5.1 Analza securității și sănătății în muncă și a mediului ambiant în comuna Bulboci.59-60
5.2 Măsuri de ameliorare a securității și sănătății în muncă…………………………………….60-61
5.3 Elaborarea unei instrucțiuni la securitatea și sănătatea în muncă………………………..61-63
5.4 Măsuri de protecție a medului ambiant în comuna Bulboci…………………………………….63
5.4.1 Protecția pămînturilor împotriva impurificărilor……………………………………………64-65
5.4.2 Protecția resurselor de apă împotriva impurificărilor……………………………………..65-66
5.4.3 Protecția solurilor împotriva eroziei…………………………………………………………….66-68
6 ANEXA A-DOSAR TEHNIC………………………………………………………………………..69-79
7 CONCLUZII…………………………………………………………………………………………………80-81
8 BIBLIORAFIE……………………………………………………………………………………………..82-84
INTRODUCERE
Cu toate ca practica internațională dispune de o bogată experiența în procesul de formare a bunurilor imobile, implementarea în Republica Moldova a unor reglementări, care deviază de la accepțiunea sovietică asupra problemei în cauză întâmpină dificultăți. Astfel, formarea bunurilor imobile, prevăzută de articolul 17 al Legei cadastrului bunurilor imobile Nr.1543-XIII din 25.02.98, ca fiind una din modalitățile de exercitare a dreptului de dispoziție asupra bunului, nici până în prezent nu și-a găsit înțelegerea cuvenită.
Formarea bunului imobil constituie o posibilitate a proprietarului de a crea dintr-un bun al său două sau mai multe bunuri noi, sau de a crea din două sau mai multe bunuri un bun unic, evitînd în legătura cu aceasta o serie de incomodități ale utilizării lui atât din punct de vedere economico juridic, cât și tehnic. Reieșind din Regulamentul cu privire la formarea bunurilor imobile, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului cu privire la formarea bunurilor imobile Nr. 61 din 29.01.99, formarea bunurilor imobile este un complex de lucrări executate pentru crearea bunului imobil, ca un obiect de drept independent prin divizarea bunului imobil existent sau comasarea mai multor bunuri imobile, care au hotare comune sau un perete comun.
Formarea poate avea loc prin comasarea a două sau mai multe bunuri imobile sau prin divizarea bunului imobil existent în două sau mai multe bunuri independente. Este de menționat că formarea prin divizare nu poate fi utilizată cu referire la bunurile indivizibile, indiferent de faptul că acestea sunt indivizibile după determinarea legii sau după natura lor.
Legislația altor state, de exemplu a Lituaniei, Suediei, prevede și alte modalități de formare a bunurilor, cum ar fi combinarea proprietăților imobiliare, care aparțin diferitor proprietari, și care presupune unirea și rearanjarea unităților de proprietate imobiliara prin separarea unei părți din bunul imobil, fără a forma un bun imobil independent, care se unește cu bunul imobil adiacent, adică are loc rearanjarea bunurilor imobile.
Constituind un mod de exercitare a dreptului de dispoziție asupra bunului, formarea are loc în baza deciziei proprietarului. Anume această poziție a servit subiectul divergențelor, invocându-se ideea, că proprietarul bunului nu poate decide formarea bunului imobil, fără acordul unei autorități publice. Poziția respectivă este inacceptabilă, deoarece după cum am menționat mai sus, formarea nu presupune schimbarea proprietarului și regimului juridic asupra bunului, regulile tehnice de comasare sau divizare a bunului sunt strict determinate de legislație, iar decizia de formare capătă valoare juridica doar din momentul înregistrării la organul cadastral teritorial, unde registratorul verifică corectitudinea executării formării, atât din punct de vedere tehnic, cît și juridic. Impunerea participării autorităților publice la deciderea formării bunului nu poate fi privită altfel, decât ca o imixtiune în exercitarea dreptului de proprietate a persoanei private.
Este de menționat însă că pentru a forma noi bunuri imobile, decizia de formare este insuficientă. Aceasta mai e necesar să fie însoțită de unele documente tehnice, cum ar fi planul geometric, descrierea tehnica a bunului etc., elaborate, la cererea proprietarului, de specialiști în domeniu.
O condiție pentru a considera că formarea bunurilor a avut loc este înregistrarea bunurilor formate și a drepturilor asupra lor în cadastru. Aceasta se efectuează în temeiul documentului ce confirmă drepturile asupra bunului imobil până la formare și a deciziei de formare a bunului imobil, semnată de proprietar, la care se anexează planul geometric al bunului imobil format și descrierea tehnică a bunului, întocmită în conformitate cu legislația.
Fiecăruia din bunurile imobile nou formate la înregistrare li se atribuie un nou număr cadastral.
Lucrările de formare a bunurilor imobile ne ajută la dezvoltarea pietei,la tranzacții arendă și vînzare bunurilor imobile.
1 ANALIZA OBIECTULUI TEZEI (ANALIZA PROCESULU FORMĂRII BUNULUI IMOBIL)
1.1Rolul formării bunurilor imobile în societate
Cadastru având un caracter istoric, rolul său evaluează de la o etapă la alta în funcție de obiectivele stabilite. Astfel inițial a avut doar un rol de inventariere tehnică a bunurilor imobile, pentru stabilirea impozitelor fiscale, pentru colectivizarea agriculturii etc. În prezent rolul și conținutul său trebuie să corespundă etapei actuale și de perspectivă a dezvoltării economiei naționale și să furnizeze datele reale cu privire la stabilirea posesorilor de bunuri imobile și înscrierea lor în registrele cadastrale;determinarea întinderii, confundații și poziției bunurilor imobiliare, a destinației și folosinței lui;stabilirea categoriei de terenuri după însușirile colective ținînd seama de procesele mari pedogenetice și a lucrărilor de amenajări existente;inventarierea suprafețelor de terenuri mecanizabile și nemecanizabile, precum și inventarierea pantelor; bonitarea solurilor după gradul de fertilitate și a categoriilor de folosință agricolă după caracteristicile lor; identificarea tuturor resurselor funciare și întocmirea documentelor necesare scoaterii de terenuri degradate care necesită lucrări de îmbunătățiri funciare, precum și inventarierea terenurilor amenajate și ameliorate.
Sarcinile sistemului cadastral sunt:
a)înregistrarea de stat a bunurilor imobile și drepturilor patrimoniale asupra lor;
b)estimarea de stat și înregistrarea prețurilor bunurilor imobile în scopul impunerii fiscale și încasărilor;
c)schimbul informației între cadastrele de specialitate în baza băncilor de date legate reciproc structural și informațional;
d)prezentarea informațiilor necesare la macro și microniveluri pentru soluționarea sarcinilor de stat, inclusiv a celor ce vizează politica regională, dezvoltarea teritoriilor, politica fiscală etc.;
e)prezentarea informațiilor cetățenilor și persoanelor juridice, conform cerințelor;
f)crearea condițiilor pentru creditarea granițelor.
1.2 Practica formării bunurilor imobile în Republica Moldova
Pe teritoriul Moldovei, primele începuturi a activității de cadastru au fost făcute sub impulsul primelor reglementări cu caracter constituțional din Regulamentul organic în anul 1832. Din acele timpuri însă a apărut necesitatea dezvoltării cadastrului.
În Republica Moldova:
Cadastrul reprezintă un sistem informațional de stat ce conține înscrisuri despre terenuri, obiecte aferente lor și drepturile asupra lor, constituit din cadastru bunurilor imobile și cadastre specializate.
Cadastrul bunurilor imobile este cadastrul, care reprezintă un sistem unic multifuncțional de înregistrare de stat și a drepturilor asupra lor, de estimare a valorii acestora.
Cadastrul specializat este cadastrul, care include date sistematizate despre bunurile
imobile în funcții de particularitățile lor naturale și de alte caracteristici stabilite de legislație.
Cadastrele specializate sunt: cadastrul funciar, cadastrul apelor, cadastrul silvic, cadastrul urbanistic etc.
Cadastrul se constituie din planurile cadastrale ale teritoriului, registrele bunurilor imobiliare, registrele de estimare a valorii bunurilor imobiliare și din dosarele cadastrale pentru fiecare bun imobil.
Cele mai vechi cunoștințe asupra activității de măsurare a terenurilor sunt cele transmise prin scrierile egiptene. La cancelariile faraonilor se țineau registrele în care erau înscrise terenurile ce se repartizau periodic spre cultivare. După modul de organizare la egipteni a acestei activități, rezultă pentru prima dată cele două scopuri ale cadastrului, care se păstrează și astăzi, și anume, garantarea dreptului de proprietate, aplicarea strictă și echitabilă a fiscalității funciare.
În evoluția lui de-a lungul timpului, cadastrul s-a dovedit a fi un ansamblu de lucrări și măsuri, cît și o instituție progresistă, deoarece a contribuit la înlăturarea nedreptăților și prejudițiilor care au existat pe treptele omenirii în ceea ce privește dovedirea și protejarea dreptului real de proprietate și introducerea echității la plata impozitelor cuvenite societății.
Primele elemente ale cadastrului în Moldova sunt cunoscute încă din secolul XVIII, când era introdusă cartografia birnicilor (recensământul fiscal), în care se înscriu țăranii contribuabili.
În Republica Moldova odată cu apariția cadastrului apare necesitatea pregătirii cadrelor. În anul 1995, când sub influența schimbărilor din viața economică a țării, în special a realizării reformei agrare, de Stat s-a înființat, în cadrul facultății Îmbunătățiri Funciare, specialitatea Cadastru.
Cadastrului Național îi revine un rol deosebit în crearea sistemului de ocrotire a teritoriului de drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile și a sistemului deschis de informare a participanților la piața imobiliară, inclusiv a organelor fiscale. Întru realizarea acestui scop în Moldova în ultimii ani, cu asistența țărilor străine și a Băncii Mondiale se implimentează Primul Proiect de Cadastru, în cadrul căruia se realizează identificarea și înregistrarea masivă a bunurilor imobile, se efectuează instruirea și reciclarea cadrelor, se creează rețeaua geodezică națională. Afară de aceasta are loc implementarea sistemului informațional al cadastrului.
1.3 Practica formării bunurilor imobile în alte țări
La nivel mondial, s-au realizat mai multe încercări de întocmire a unor sisteme informatice cadastrale internaționale, care să răspundă cît mai fidel cerințelor potențialilor utilizatori. Acestea ar urma să fie realizate pe baza sistemelor naționale, împreună cu furnizorii de produse software, creând o configurație de bază a acestora care să poată fi dezvoltată de la caz la caz, denumită model cadastral de bază. Acest mod de abordare duce la creșterea eficienței. Ideea dată a fost prezentată de , considerând că acestea sunt primii pași importanți către standardizare.
Pentru a se ajunge la modalități concrete de punere în practică a unor astfel de concepte, în ultimii zece ani s-au parcurs mai mulți pași, constând în întâlniri internaționale la diverse congrese și în inițierea unor declarații în acest sens. Unii din acesti pasi sunt:
1)Declarația FIG privind cadastrul:
a)pune în evidență importanța cadastrului ca sistem informatic pentru dezvoltarea socială și economică;
b)prezintă exemple de probleme legale, organizatorice și tehnice a căror rezolvare necesită existența unui cadastru bine pus la punct;
c)arată rolul topografului în acest context;
d)include o expunere amănunțită a implicațiilor pe care le are un sistem informatic cadastral;
e)evidențiază rolul Comisiei 7 a FIG pentru încurajarea educației, instruirii, cercetării și dezvoltării privind diverse aspecte legale, economice și tehnice necesare pentru dezvoltarea și reforma cadastrală; crearea de sisteme cadastrale adaptate la necesitățile existente ți încurajarea tuturor guvernelor să investească în cadastru.
2)Cadastrul 2020.
Viziunea „Cadastrul 2020” se bazează pe un studiu publicat cu titlul „Cadastrul 2020 – o viziune pentru un sistem cadastral al viitorului” [Kaufmann, Steudler, 1998] care a fost prezentată la Congresul FIG de la Brighton. Din literatura existentă și experiența acumulată în proiectele cadastrale în desfășurare și având legături apropiate cu Oficiul Internațional al Cadastrului și al Registrului Funciar. Cadastrul 2020 trebuie să fie independent față de un anumit sistem software sau GIS;modificările legislative să nu implice eforturi mari pentru adaptarea sistemului;să accepte o administrație federală;să aibă servicii flexibile, putând accepta legi și aspecte noi.
Cerințele pentru layerele incluse în Cadastrul 2020:relevația legală a datelor,natura publică a informației,să fie sistematice și complete,să acopere complet un anumit teritoriu,să fie definit prin modelarea clară a datelor,să fie ținute la zi prin proceduri periodice bine definite.
Principii din „Declarația Cadastrului din Uniunea Europeană”:
Cadastrul ca Sistem Informațional Teritorial fundamental va acoperi întregul teritoriu al UE;
Cadastrul este definit ca proprietate publică; utilizarea sa este destinată garantării principiilor egalității, securității și justiției pentru cetățenii UE;
Unitatea de bază a cadastrului este parcela de teren;
Pentru orice parcelă va exista un cod unic și nealterabil care va permite localizarea printr-un sistem de coordonate;
Toate parcelele de teren ca și clădirile sau orice bun imobil vor fi precis descrise în cadastru;
Cadastrele vor fi administrate ca baze de date deschise;
Informațiile înregistrate în cadastru și cărțile funciare vor fi coordonate corect, garantând dreptul de proprietate;
Cadastrele vor fi administrate prin intermediul instrumentelor computerizate;
Autoritățile vor întări utilizarea crescândă a informației cadastrale pentru a aplica acele legi care se bazează pe informații despre terenuri;
Informația înregistrată în cadastru, în fiecare stat membru, va fi disponibilă pentru toți cetățenii europeni, companiile europene ca și pentru instituțiile publice sau private;
Informația asupra terenului va fi disponibilă guvernelor naționale, administrației locale și regionale.
Activitatea în cadrul acordurilor de colaborare la nivel național și internațional:
1)Consiliul Interstatal în domeniul Geodeziei, Cartografiei, Cadastrului și Teledetecției asupra Pămîntului a statelor membre ale CSI;
2)Asociatia Europeana a Agentiilor Nationale de Cartografie "Eurogeographics“
3)Comitetul Internațional pentru cartografierea globală (ISCGM, Japonia)
d)Institutul Internațional de Istorie a Ridicărilor și Măsurărilor Geodezice (Finlanda)
Activitatea în baza acordurilor de colaborare:
1)Federația Rusă, Agenția Federală de Geodezie și Cartografiea
2)Ucraina, Serviciul de Geodezie, Cartografie și Cadastru
3)Belarusi, Comitetul de Stat pentru Geodezie,Cartografie și Organizare a Teritoriului
4)România, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară din România
5)Agenția națională de Cadastru din Finlanda
6)Comitetul Internațional pentru Cartografierea Globală
1.4 Cadrul instituțional
Cadrul instutuional a organelor cadastrale este conpus din:
Agentia Relatii Funciare si Cadastru
Întreprinderea de stat Cadastru
Oficiile cadastrale teritoriale
Institutul de proiectari din domeniul organizarii teritoriului
Institutul de geodezie si cartografie.
Agentia Relații Funciare și Cadasru:
a)ofera avansarea unei politici unice în domenilul formării și susținerii cadastrului
b)ordona și verfică activitatea Întrepriderii Specializată în Cadastru
Întreprinderea de stat Cadastru:
a)elaborează și dezvoltă sistemul informațional al cadastrului
b)adună și păstrează informația cadstrală
c)stabilește și ofera informație cadastrală
d)stabilește și dezvoltă ridicarea continuă a calificării personalului întreprinderii
e)realizeaza schema mișcării de informații cadasreale
f)păstrează și asigură transmiterea datelor prin rețea
g)diține și conduce banca centrala de date a cadastrului
h)proiectează și face legatura dintre forma electronică a documentelor cadastrale și cea a altor registre de stat.
Oficiile cadastrale teritoriale
a)execută lucrări cadastrale
b)elaboreaza planul cadastral și planul geometri
c)elaboreaza dosarul cadastral al fiecarui bun imobil
d)realizează înregistrarea de stat abunulu imobil
e)trimite datele registrului bunurilor imobile în banca centrală de date a cadastrului
f)pastreaza actele cadastrale și arhivarea lor
Institutul de proectari din domeniul organizarii teritorului
a)pune în practică politica în domeniul organzarii teritoriului
Institutul de geodezie și cartografie
a)pune în practică politica în domeniul geodezii și cartografie
1.5Cadrul legislativ
Legea supremă a Societății și a statului o constituie Constituția Republicii Moldova „Nici o lege și nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituției nu are putere juridică” (art.7). Cadrul legislative și normative al cadastrului de asemenea este racordat , Moldova. Normele Constituției, care nemijlocit se reflectă asupra domeniului cadastral sînt:
a)dreptul la informație
b)dreptul la proprietate
c)ocrotirea dreptului de proprietate;
Articolul 34 din Constituție „Dreptul la informație” include următoarele:dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public,autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligae să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal,dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a cetățenilor sau siguranța națională,mijloacele de informare publică, de stat sau private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice,mijloacele de informare publică nu sunt supuse cenzurii.
Prin definiția sa cadastru deja este recunoscut drept „un sistem informațional”. În acest context, Sistemul informațional al cadastrului este construit în așa mod ca prevederile Constituției să fie respectate definitiv.
Articolul 46 din Constituție este consacrat „Dreptului de proprietate privată și protecția acesteia”. El include următoarele:
a)dreptul la proprietatea privată precum și creanțele asupra statului sunt garantate;
b)nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreptă și prealabilă despăgubire;
c)averea dobîndită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobîndirii se prezumă;
d)bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii;
e)dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului înconjurător și asiguraea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlaltesarcini care, potrivit legii revin proprietarului;
f)dreptul la moștenire a proprietății private este garantat.
Una din funcțiile principale ale cadastrului, prin intermediul Sistemului informațional, este protejarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile.
Anume în aceste scopuri este implementat Registrul bunurilor imobile. În acest context, cadastrul reprezintă un mecanism de realizare a prevederilor constituționale.
Codul Civil (Legea nr. 1107 – XV din 6 iunie 2002) reprezinta baza legislativă a relațiilor civile din societate. Relațiile imobiliare, deasemenea, reprezintă un segment al relațiilor civile.
În cadrul cadastrului bunurilor imobile, relațiile imobiliare sunt tratate în strictă conformitate cu prevederile Codului Civil.
La rîndul său Codul Civil, referitor la relațiile imobiliare, la cadastrul bunurilor imobile include:
a)dobîndirea și încetarea drepturilor (reale și a altor drepturi) asupra bunurilor imobile;
b)bazele registrului bunurilor imobile;
c)obligațiile;
d)succesiunea.
Dobîndirii și încetării drepturilor patrimoniale (inclusiv și referitoare la bunmurile imobile) în cadrul Codului Civil sunt preconizate 150 de articole (315 – 495).
Registrului bunurilor imobile sunt consacrate 15 articole.
Obligațiile, inclusiv și referitoare la bunurile imobile sunt expuse în mai mult de 900 de articole (512 – 1431).
Dreptul succesorial include 143 de articole (1432 – 1575).
Necătînd la volumul enorm bazei legislative de reglementare a relațiilor imobiliare cuprinsă de Codul Civil totuși, acest domeniu (relațiilor imobiliare) dispune de particularitățile sale ce nu pot fi acoperite de această lege. Mai sunt necesare și alte legi care vor dezvolta normele de bază ale Codului Civil
Codul funciar (Legea nr. 828 – XII din 25.12.91) este orientat nemijlocit spre reglementarea relațiilor funciare. La rîndul său, relațiile funciare sunt relații imobiliare și deci relații civile.
Imobilitatea nu poate să existe separat de teren. Bunul imobil își are începutul în sectorul de teren care stă la baza lui.
Relațiile funciare sunt în totul integrate în relațiile imobiliare. Legislația funciară stă la baza cadrului legislativ al relațiilor imobiliare.
Codul funciar determină structura fondului funciar ca obiect al legislației funciare și imobiliare, categoriile de destinație și de folosință care în final devin obiectul înregistrării.
Avînd ca obiect de reglementare relațiile formate în procesul de utilizare a fondului funciar Codul funciar reflectă acele particularități specifice anume acestui obiect.
Codul funciar adoptat la 25.12.1991 a avut ca scoip principal privatizarea fondului funciar care deja sa efectuat. La momentul actual este necesar de a elabora un Cod funciar nou.
Legea cadastrului bunurilor imobile (nr. 1543 – XIII din 25.02.98) stabilește modul de formare și ținere a cadastrului bunurilor imobile prin care se asigură recunoașteea publică a dreptului de proprietate și a altor drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile, ocrotirea de către stat a acestor drepturi, apără sistemului de impozitare și a pieței imobiliare.
Legea cadastrului bunurilor imobil este elaborată în conformitate cu prevederile Constituției Republicii Moldova, Codului Civil, Codului funciar, altor acte legislative. Aceasta este legea de bază a cadastrului. În baza ei a fost creat sistemul cadastral contemporan în Moldova, au fost create organele de implementare și ținere a cadastrului, stabilite funcțiilor la nivel atât republican cît și local.
O dezvoltare esențială în conținutul Legii cadastrului bunurilor imobile a căpătat nemijlocit modul de înregistrare a bunurilor imobile. Aici sunt stabilite forma și conținutul registrului bunurilor imobile, drepturile și obligațiile registratorului, proprietarilor de bunuri imobile la înregistrare etc.
În final Legea cadastrului bunurilor imobile servește ca bază pentru întreprinderea acțiunilor concrete, elaborarea planurilor de activitate, întreprinderea măsurilor referitoare unor probleme concrete. În baza acestei legi a fost inițiată înregistrarea primară, atît masivă cît și selectivă, sunt soluționate multe probleme ce țin de evaluarea bunurilor immobile.
1.6Actualizarea temei.Concluzii
Utilizarea resurselor funciare din intravilanul comunei Bulboci se efectuează în baza planului urbanistic general, planurile urbanistice de detaliu și altor proiecte urbanistice aprobate în modul stabilit. Destinația terenurilor este determinată de planul urbanistic general și alte acte urbanistice.
Terenurile din intravilanul localităților comunei Bulboci se distribuie de către organul administrației publice, în limita competenței, în baza planului urbanistic general. Terenurile proprietate publică pot fi distribuite de către autoritățile publice locale în folosință, arendă, sau pot fi vândute, pornind de la competența lor reglementată de către legislația în vigoare. Amplasarea noilor obiective în hotarele raionului Soroca se va efectua strict în baza actelor urbanistice, aprobate în modul stabilit.
Repartizarea loturilor pentru amplasarea noilor obiective în intravilanul comunei Bulboci se efectuează în bază deciziei consiliului comunal Bulboci. Terenurile libere de construcție, din fondul de rezervă, se distribuie prin concurs sau prin licitațiile funciare de obținere a dreptului de arendă ori vânzare-cumpărare. Lista acestor loturi se coordonează în mod obligatoriu cu Comisia permanentă pentru construcții, arhitectură, resurse funciare a Consiliului raional. Licitațiile funciare și concursurile se desfășoară conform regulamentelor aprobate de către Consiliul raional Soroca.
Loturile care necesită investiții considerabile la organizarea construcției legate de lucrările de consolidare a terenurilor, demolarea construcțiilor, la dezvoltarea infrastructurii inginerești, precum și la restaurarea sau reconstrucția monumentelor de arhitectură și istorie se transmit în arendă la solicitarea investitorilor. Terenurile care n-au fost solicitate la două concursuri sau licitații pot fi repartizate, de asemenea, de către Primărie persoanei care dorește să valorifice terenul respectiv.
Terenurile-proprietate administrației publice locale din intravilanul localităților, conform legislației în vigoare (Codul Funciar al Republicii Moldova, Legea cu privire la arendă, Legea cu privire la prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, Legea cu privire de privatizare pentru anii 1997-1998 și alte acte normative) pot fi transmise în folosință, date în arendă și în proprietate privată.
2 BAZELE TEORETICE ALE FORMĂRII BUNURILOR IMOBILE
2.1Obiectul formării bunuluii imobil
Comuna Bulboci se află în partea de nord a Republicii la 174 km de orașul Chișinău și în vecinătate cu orașul Drochia. Relieful este neuniform accidentat, caracterizându-se prin alternanța câmpiilor și înălțimilor. Cele mai răspândite forme de relief pe teritoriul comunei constituie versanții, râpele, vâlcelele, hârtoapele.
Clima pe teritoriul comunei, precum pe întreg teritoriul Moldovei e temperat continentală, cu ierni blânde și veri călduroase. Temperatura medie a lunii ianuarie este de –30C, valorile medii ale temperaturii lunii iulie sunt de +220C. Uneori dinspre sud pătrund mase de aer tropicale, care aduc vreme călduroasă și secetoasă cu temperaturi până la 30-350C. Precipitațiile cad mai mult sub formă de ploi torențiale, uneori însoțite de averse și grindină. Cantitatea de precipitații este mică 370-400 mm. Suma precipitațiilor atmosferice anuală este de 451 mm.
Solurile cele mai răspândite în comună sunt cernoziomurile obișnuite și carbonatice. Aceste cernoziomuri sunt de o fertilitate mai redusă, de aceea pentru sporirea recoltelor agricole e necesar aplicarea irigației artificiale și introducerea îngrășămintelor. Cernoziomurile obișnuite și carbonatice sunt potrivite pentru creșterea cerealelor, florii soarelui, tutunului, viței-de-vie.
Vegetația naturală ocupă suprafețe neînsemnate, dar se deosebește prin diversitatea speciilor. De asemenea și fauna din raion e mult mai săracă.
Variate sunt și resursele naturale, cele mai valoroase sunt resursele agroclimaterice, solul fertil și materialele de construcție. Deosebit de important sunt resursele recreative naturale (clima, apele minerale, pădurile) și monumentele de istorie, cultură și arhitectură, care sunt folosite pentru odihna oamenilor, dezvoltarea stațiunilor balneare și a turismului.
Condițiile și resursele naturale ale comunei Bulboci dețin un rol important în dezvoltarea economiei localității.
Apreciind însemnătatea climei pentru economia comunei, remarcăm suma înaltă a temperaturilor active, numărul mare de zile însorite și perioada de vegetație de lungă durată. Particularitățile menționate favorizează în ansamblu dezvoltarea, creșterea normală a plantelor, inclusiv a culturilor iubitoare de căldură, strângerea la timp a recoltei, precum și crearea condițiilor optime pentru odihna și tratamentul oamenilor.
Clima are și aspecte negative și anume umezeala redusă. Din cauza aceasta scade productivitatea pământului, deseori au loc secete, care aduc daune agriculturii. Alte fenomene nefavorabile pentru agricultură sunt: ploile torențiale din perioada caldă a anului, care provoacă eroziunea, precum și grindina.
Apele au o diversă întrebuințare în economie. Rîul este folosit pe larg pentru adăpatul vitelor, dezvoltarea aviculturii și pisciculturii, irigației și alte necesități.
Sursă:elaborat de autor în baza datelor din cadastru funciar
Fig.2.1 Fondul funciar al comunei Bulboci
2.2 Subiectul formării bunuluii imobil
Toate terenurile, indiferent de destinație și proprietate, constituie fondul funciar al Republicii Moldova.
Fondul funciar al comunei Bulboci constituie 2111,82 ha, în dependență de destinația principală și se compune din următoarele categorii de terenuri:
Terenuri cu destinație agricolă alcătuiesc o suprafață de 752,21 ha. Terenurile sunt declarate bune pentru producerea agricolă, pe baza materialului cadastrului funciar. Terenurile cu destinație agricolă se repartizează pentru organizarea producției agricole și agroindustriale:
1)cetățenilor Republicii Moldova;
2)organizațiilor și asociațiilor agricole și agroindustriale de stat și cooperative;
3)instituțiilor de cercetări științifice, didactice și altor instituții agricole, școlii de cultură generală sătești;
4)întreprinderilor agricole mixte.
Terenurile satelor, orașelor, municipiilor ocupă o suprafață de 248,32 ha.
La această categorie se referă toate terenurile din intravilanul localităților care sunt:
a)terenurile pe care sunt amplasate construcțiile și alte amenajări;
b)terenurile de uz public;
c)terenurile pentru transporturile rutiere, pentru conducte, pentru liniile de comunicații de transport electric etc.
d)terenurile împădurite;
e)terenurile cu destinație agricolă și alte terenuri.
Terenurile destinate industriei, transporturilor etc. și alte destinații speciale ocupă o suprafață de 25 ha.
Aceste terenuri sunt atribuite de autoritățile administrației publice pentru amplasarea și exploatarea clădirilor administrative și de deservire a construcțiilor auxiliare și construcțiilor industriale, pentru construirea căilor de acces a rețelelor inginerești, organizarea producției industriale, instalarea liniilor de telecomunicații, de transport electric.
Suprafața terenurilor atribuite în aceste scopuri se stabilesc în conformitate cu normele și documentația proiectelor tehnice aprobate, iar atribuirea lor se face ținându-se cont de succesiunea valorificării lor.
Terenurile fondului silvic cuprind teritorii ocupate cu păduri, precum și cele neacoperite cu păduri, însă destinate împăduririi. Fondul silvic, alcătuiește 546,4 ha.
Terenurile fondului silvic de stat pot fi folosite în alte scopuri, dacă această folosire este compatibilă cu interesul gospodăriei silvice. În scopul asigurării împăduririi necesare și prevenirii eroziunii solului, pentru împădurire pot fi folosite și terenurile nefavorabile pentru agricultură.
Terenurile fondului apelor ocupă suprafața de 45 ha.
La aceste terenuri se referă terenurile aflate permanent sub ape – albiile cursurilor de apă, cuvetelor lacurilor, iazurilor, rezervelor de apă, mlaștinile, terenurile pe care sunt amplasate construcții hidrotehnice și alte amenajări ale serviciului apelor, precum și terenurile repartizate pentru fâșiile de deviere (de pe maluri), a râurilor și bazinelor de apă.
Terenurile fondului de rezervă – sunt concentrate în proprietatea statului și ocupă o suprafață de 492,49 ha. Terenurile ale fondului de rezervă se află în subordinea autorităților administrației locale și sunt destinate pentru a fi date în proprietate, posesiune și folosință cetățenilor, întreprinderilor și organizațiilor în scopuri agricole. Toate aceste categorii de folosință au fost reprezentate prin diagrama de mai jos.
În comun exista SRL, gospodării țărănești, gospodării individuale.
Sursă:elaborat de autor în baza datelor din cadastru funciar
Fig.2.2 Dinamica în timp(pe anii) a suprafețelor din cadrul gospodăriilor
În anul 2010
SRL,,Regina Cîmpiilor”-suprafața totală-274,09ha
SRL,,Elemar Agro”-suprafața totală-751,78ha
SRL,,Agro Liviu”-suprafața totală-139,40ha
SRL,,San Franco”-suprafața totală-48,03ha
SRL,,Consolidera”-suprafața totală-47,13ha
G.Ț. Ion Răilean-suprafața totală-147,13ha
G.I.-suprafața totală-641,71ha
În anul 2011
SRL,,Regina Cîmpiilor”-suprafața totală-232,24ha
SRL,,Elemar Agro”-suprafața totală-438,46ha
SRL,,Frigare”-suprafața totală-66,09ha
SRL,,San Franco”-suprafața totală-6,28ha
SRL,,Consolidera”-suprafața totală-153,91ha
G.Ț. Ion Răilean-suprafața totală-404,25ha
G.Ț.Mînzat-suprafața totală-92,7ha
G.I-suprafața totală-494,71ha
În anul 2012
SRL,,Regina Cîmpiilor”-suprafața totală-297,90ha
SRL,,Siliviu Trans”-suprafața totală-666,50ha
SRL,,Frigare”-suprafața totală-90,26ha
SRL,,Witraid”-suprafața totală-150,50ha
G.Ț. Ion Răilean-suprafața totală-221,76ha
G.Ț.Mînzat-suprafața totală-106,29ha
G.I-suprafața totală-511,29ha
În anul 2013
SRL,,Regina Cîmpiilor”-suprafața totală-285,77ha
SRL,,Siliviu Trans”-suprafața totală-744,54ha
SRL,,Consolidera”-suprafața totală-159,97ha
G.Ț. Ion Răilean-suprafața totală-263,60ha
G.Ț.Mînzat-suprafața totală-116,24ha
G.I-suprafața totală-474,41ha
2.3Conținutul procesului de formare a bunului imobil
Formarea bunului imobil reprezintă un complex de lucrări juridice și tehnice în rezultatul cărora se dă naștere unui bun imobil nou ca un obiect de drept independent și include:
a)separarea bunurilor imobile;
b)divizarea bunurilor imobile;
c)comasarea bunurilor imobile;
d)combinarea bunurilor imobile.
În cazul în care separarea unui sector de teren sau unui al element imobiliar prevede alipirea lui la alt bun imobil existent atunci separarea se va efectua concomitent cu comasarea lui (alipirea lui la alt bun imobil).
Formarea bunului imobil este efectuată în scopurile: repartizarea sectoarelor de teren în proprietate sau folosință,efectuării vînzării-cumpărării, donației, schimbului cu bunurile imobile,dezvoltării sectorului de teren,împărțirea cotelor părți dintr-o proprietatea comună,repartizare în natură a cotei părți,schimbului sectoarelor de teren, inclusiv pentru amplasare lor compactă,separării sau comasării bunurilor imobile în legătură cu reorganizarea sau lichidarea întreprinderii,vînzării-cumpărării, donației, schimbului unei porțiuni a sectorului de teren sau a unei părți dintr-o construcție,în alte scopuri prevăzute de legislație.
Formarea bunurilor imobile se efectuează în următoarea consecutivitate:
a)depunerea cererii de formare a bunurilor imobile (încheierea contractului de executare a lucrărilor) și a documentelor în baza cărora se formează bunurile imobile;
b)executarea studiului privind posibilitatea formării bunurilor imobile;
c|)elaborarea proiectului de formare a bunurilor imobile;
d)redactarea planului bunului imobil nou format;
e)transpunerea bunului imobil în natură;
f)adoptarea de către oficiul cadastral teritorial a deciziei de formare a bunurilor imobile;
g)înregistrarea bunului imobil în registru bunurilor imobile;
Tabelul 2.1 Procesul tehnologic de formare a bunurilor imobile
Sursă:codul practic cu privire la formarea bunurilor imobile
Depunerea cererei de formarea a bunului imobil
Pentru formarea bunului imobil, proprietarul bunului imobil (beneficiarul) va depune executantului, în modul stabilit, cerere prin care va solicita îndeplinirea lucrărilor respective.
La cerere se vor anexa:
a) extrasul din Registrul bunurilor imobile privind bunul imobil inițial;
b) copia planului cadastral sau geometric al bunului imobil inițial pe suport de hîrtie și pe suport magnetic cu toate straturile conform prevederilor normativeprlor în vigoare;
c) copia actelor ce confirmă drepturile patrimoniale ale beneficiarului asupra bunului imobil inițial;
d) copia acordului scris, după caz, ai titularilor cu ale căror drepturi este grevat imobilul sau al proprietarilor imobililor adiacente care pot fi lezați în drepturi la formarea noului bun imobil.
În cazul când executantul lucrărilor va fi oficiul cadastral teritorial la cerere se va anexa numai documentul indicat în pct. „d”.
În cazul formării bunului imobil în temeiul declanșării procedurii de insolvabilitate, executării forțate a obligațiilor fiscale sau a altor obligații, cererea poate fi depusă de către administratorul insolvabilității, reprezentantul organului fiscal sau executorul judecătoresc.
Formarea bunurilor imobile la inițiativa instanței de judecată, a organului fiscal și a executorului judecătoresc se va efectua conform prevederilor articolului 22 al Legii cu privire la formarea bunurilor imobile nr.354-XV din 28.10.2004.
Înregistrarea cererii cu privire la formarea bunurilor imobile se efectuează în condica de cereri, de care este responsabil inginerul cadastral certificat.
Cererea se semnează de către proprietarul bunului imobil sau alt solicitant în drept, ori de reprezentantul autorizat al acestuia. În cazul când bunul imobil aparține la mai mulți proprietari pe cote-părți, cererea va fi semnată de toți proprietarii.
În cerere trebuie să fie menționate numerele cadastrale ale bunurilor imobile inițiale, destinația lor, modalitatea de formare a noilor bunuri imobile și scopul formării acestora. În caz de necesitate, la solicitare, executantul va acorda consultațiile respective cu privire la întocmirea cererii.
În temeiul cererii executantul va examina actele prezentate de către solicitant și variantele posibile de formare a bunului imobil. În rezultatul discuției cu proprietarul și actelor anexate, preventiv se va stabili posibilitatea de formare a bunului imobil sau imposibilitatea formării acestuia.
Dacă s-a stabilit posibilitatea de formare a bunului imobil, executantul va propune proprietarului semnarea contractului respectiv, prin care se vor stabili obligațiile și responsabilitățile reciproce ale beneficiarului și executantului. Concomitent cu semnarea contractului, proprietarul poate achita un avans pentru lucrările de formare a bunului imobil.
Evidența contractelor se va efectua de către agentul economic în cadrul căruia activează inginerul cadastral certificat.[ www.cadastre.md]
După ce se elaborează proiectul de formare a bunului imobil,se transpune în teren prin fixarea hotarelor și crearea actului de stablire a hotarului.
Lucrările de creare a planului cadastral se vor realiza în raport cu prevederile Instrucțiunii cu vedere la modul de elaborare și actualzare a planurilor cadastrale și geometrice.
După elaborarea planului se întocmește contractul de împărțire a bunului imobil comun.
Planul nou a bunului imobil este parte componeta a decziei de formare.
La finalul lucrărilor de formare a bunului imobil inginerul cadastral va crea dosarul tehnic al bunului imobil.
Înregistrarea unui bun imobil nou format se face în mod stabilit de Monitorul oficial al Republicii Moldova în baza cererei depuse la Oficiul cadastral teritorial de către proprietar.
2.4Principiile formarii bunurilor imobile
La formarea bunurilor imobile sunt respectate următoarele principii:bunul imobil nou format, va corespunde destinației inițiale, cu respectarea tuturor exigenților aplicate la formarea bunului inițial și va fi asigurat cu intrare separată, drum de acces, comunicații tehnice;
În cazul schimbării destinației inițiale, proiectarea bunului imobil nou format se va face cu avizul administrației publice locale în baza certificatului de urbanism și respectarea cerințelor ce țin de regimul economic, tehnic și urbanistic-arhitectoral al imobilului;
Dacă hotarele unui sector de teren în curs de formare intersectează hotarele unităților administrativ teritoriale atunci bunurile imobile sunt formate ca unități independente de înregistrare în fiecare unitate administrativ teritorială;
În cazul în care bunul imobil se formează pe un teritoriu unde există planul urbanistic de dezvoltare a localității sau este stabilit regim special de folosință a terenului sau construcției, configurația, dimensiunile și alți indici ai bunului imobil ce se formează trebuie să corespundă cu cerințele planului sau regimului stabilit.
La formarea bunurilor imobile cu destinație agricolă trebuie să se țină cont de normele agrotehnice și alte reguli și norme prevăzute de legislație pentru această categorie de terenuri;
În cazul formării unităților imobiliare (apartamentelor, încăperilor izolate etc.) dacă aceasta implică efectuarea lucrărilor pentru care, în conformitate cu legislația, este necesară autorizația respectivă, persoana interesată va asigura prezentarea ei, va prezenta documentele de primire în exploatare a lucrărilor, oficiului cadastral teritorial odată cu decizia de formare a unității imobiliare.
Nu pot fi obiectul formării unor bunuri imobile independente
a)odăile din apartamente sau din casele particulare, dacă în rezultatul formării bunului imobil nu se vor asigura exigențele minime de locuit (cameră, bucătărie, încăperi sanitare);
b)construcțiile auxiliare, încorporate și funcțional legate cu construcția principală;
c)instalații tehnice, comunicații și amenajări a teritoriului amplasate pe sectorul de teren care asigură funcționarea normală a construcției amplasate pe același sector de teren;
d)anexe gospodărești ale clădirilor de locuit situate pe același sector de teren, cu destinația de deservire a locatarilor;
e)alte instalații, amenajări direct (funcțiunal) legate de sectorul de teren sau de construcția de bază.
Formarea bunului imobil nu se va efectua dacă bunul imobil care se formează nu va putea fi utilizat constant conform destinației, sau ca rezultat al formării se vor înrăutăți condițiile de utilizare a bunului;
Formarea unui bun imobil nou, din contul bunurilor imobile existente este inițiată de către proprietar în baza deciziei personale, cu excepția cazurilor formării forțate de către instanța de judecată sau organul fiscal.
Formarea bunului imobil este efectuată pe bază de contract între proprietar și executorul de lucrări.
2.5Condițiile de formare a bunurilor imobile
Pentru toate bunurile imobile, care urmează a fi formate, criterii de formare vor servi:
a)lipsa interdicțiilor legale cu privire la separarea, divizarea, comasarea sau combinarea bunului imobil inițial în temeiul căruia se propune formarea bunului imobil nou;
b)păstrarea pentru bunurile imobile nou formate a destinației obiectului inițial, inclusiv a terenului; schimbarea destinației obiectului, în caz de necesitate;
c)păstrarea pentru bunurile imobile nou formate a valorii materiale, inclusiv performanțele de utilizare.
Bunul imobil nou format trebuie să corespundă cerințelor ce caracterizează un bun imobil așa cum ar fi hotarele generale sau fixe, hotarele determinate condiționat prin proiectul de organizare a teritoriului (terenuri) sau reale (construcții) care se vor confirma prin planul cadastral; să fie asigurat cu drum de acces ori să fie posibilă instituirea servituții de trecere; să poată fi utilizat conform destinației; să fie respectate normativele ecologice, sanitare, urbanistice și tehnice.
Bunul imobil care urmează a fi format trebuie să corespundă cerințelor de exploatare rațională. Terenurile vor avea aria și parametrii optimali pentru respectarea normelor agrotehnice; raportul între lățimea și lungimea parcelei trebuie să fie, de regulă, în limita de 1:2 – 1:7; construcțiile vor fi asigurate cu instalațiile aferente (curent electric, apă, canalizare, etc.) și să corespundă, exigenților contra foc, sanitare, funcționale, cu păstrarea destinației bunului imobil inițial, în temeiul căruia a fost format.[ www.cadastre.md]
3 METODOLOGIA FORMĂRII BUNURILIO IMOILE
3.1Metoda separării bunului imobil
Obiectul separării poate fi o proprietate privată, o proprietate comună sau o proprietate publică.
Separarea, ca metodă de formare a noilor bunuri imobile, este efectuată la discreția proprietarului și presupune împărțirea unui bun imobil unic (inițial) în două sau mai multe bunuri imobile.
În urma acțiunilor de separare a bunurilor imobile, dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile nou formate prin separare nu se modifică și este compus din dreptul asupra bunului imobil inițial și planul cadastral autentificat de către oficiul cadastral teritorial.
În cazul separării unui bun imobil proprietate comună, este păstrat raportul de drepturi (cota de proprietate) a coproprietarilor, atît în bunul imobil de bază cît și în bunul imobil format în urma separării, corespunzător cotelor din sectorul de teren inițial.
Separarea unui bun imobil în mai multe bunuri imobile independente prevede, în mod obligatoriu, modificarea planului cadastral.
Bunul imobil separat este trecut în registrul bunurilor imobile în baza deciziei oficiului cadastral teritorial de formare a bunului imobil și documentului de drept asupra bunului imobil inițial, modificat în modul stabilit.
Dreptul de a iniția separarea unui bun imobil îl are proprietarul (coproprietarii). În condiții concrete acest drept îl pot avea organele judecătorești și fiscale.
Proprietarul poate iniția separarea unui bun imobil care îi aparține printr-un contract de executare a lucrărilor de separare cu întreprinderile, persoanele fizice abilitate care dețin licența în domeniu.
Coproprietarii pot iniția separarea bunului, printr-o cerere comună, semnată în mod obligatoriu de către toți coproprietarii și autentificată notarial. Din numele coproprietarilor contractul de executare a lucrărilor îl va semna persoana împuternicită în modul stabilit de legislație.
Separarea forțată a bunului imobil se efectuează, la cererea organului fiscal, iar cheltuielile pentru lucrările de formare vor fi parte din cheltuielile aferente executării silite a impozitelor.
Separarea bunului imobil, reieșind din categoria lui de complicitate, se efectuează în baza unui proiect sau a unei scheme de separare.
Separarea se aplică asupra bunurilor imobile proprietate publică în condițiile cînd aceste bunuri sunt înregistrate în registrul cadastral al bunurilor imobile, și transmise în folosință unei persoane fizice sau persoane juridice.
Separarea bunurilor imobile proprietate publică se efectuează:
a)din contul bunurilor imobile proprietate publică de stat – în baza hotărîrii Guvernului;
b)din contul bunurilor imobile proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale – prin dispoziția respectivă a primăriei municipiului, orașului, satului (comunei).
Formarea unui bun imobil prin separare poate include în sine condiții obligatorii de a fi respectate la stabilirea hotarelor dintre bunul imobil de bază și cel separat. Condițiile obligatorii de a fi respectate sunt cauzate de existența unor restricții la modul de utilizare a bunului imobil formulate în actele normative aprobate în modul stabilit.
Inițiatorul separării bunului imobil va căpăta informația oficială despre existența unor condiții obligatorii de a fi respectate de la autoritățile administrației publice locale.
Separarea unui sector de teren liber de construcții se efectuează determinînd următoarele:
a)destinația viitorului bun imobil;
b)condițiile de exploatare a bunului imobil nou format;
c)suprafața bunului imobil nou format;
d)condițiile reliefului, solului și alte condiții naturale;
e)amenajarea inginerească a teritoriului teritoriului.
Destinația viitoare a bunului imobil separat reprezintă o condiție principală care își are influența directă asupra suprafeței, modului de exploatare, stabilirii hotarelor etc., și este determinată de către persoana fizică sau juridică care a inițiat acțiunea de separare. Modificarea destinației sectoarelor de teren se efectuează în conformitate cu Codul funciar.
Exploatarea bunului imobil separat creează raporturi, necesare de a fi respectate în mod obligatoriu, cu mediul înconjurător, alte bunuri imobile aferente, instalații și amenajări inginerești. Condițiile de exploatare a bunurilor imobile nou formate sunt stabilite de către serviciile respective ale primăriilor.
Suprafața bunului imobil este stabilită pentru fiecare caz concret, de proprietar, de autoritatea administrației publice locale, de instanța judecătorească, de organul fiscal, prin actul notarial.
Condițiile reliefului, solului, sunt respectate în măsura influenței lor asupra bunurilor imobile aferente și folosirii raționale a bunului imobil separat, în conformitate cu proiectul de formare a bunului imobil.
Amenajarea teritoriului este exprimată prin instalații inginerești subterane sau terestre, plantații forestiere, multianuale, obiecte antierozionale, ameliorative, care își au influența lor asupra hotarelor bunului imobil separat.
Exemplu din comuna Bulboci:
Figura. 3.1 Bunul imobil care urmează a fi separat constituie un sector de teren
În rezultatul acțiunii de separare, în Registrul bunului imobil inițial:
a)se va păstra numărul cadastral a terenului;
b)se va schimba suprafața și hotarele terenului;
c|)se va menționa actul în temeiul căruia s-a efectuat separarea și schimbarea suprafeței;
Pentru bunul imobil nou format:
a)se va atribui număr cadastral;
b)se vor efectua înscrieri respective privind înregistrarea bunului imobil în Registrul bunurilor imobile;
c)se va întocmi dosarul cadastral.
Formarea bunului imobil cu separarea unei suprafețe de teren în intravilanul localității în scopul construirii unei construcții de locuit (casă individuală) se admite în cazul respectării următoarelor condiții:
a)frontul la stradă a lotului de teren va fi de minimum 8,0 metri pentru clădiri înșiruite și de minimum pentru clădiri izolat sau cuplate;
b)suprafața minimă a lotului va fi de 150 mp pentru clădiri înșiruite, și respectiv, de minimum 200 mp pentru clădiri amplasate izolat sau cuplate, cu condiția ca soluțiile tehnice și arhitecturale să asigure respectarea normativelor tehnice;
c)adâncimea lotului de teren trebuie să fie mai mare sau cel puțin egală cu lungimea (frontul la stradă);
d)în zonele construite cu case de locuit individuale, distanța de la ferestrele camerei de locuit până la construcțiile auxiliare a vecinului (grajd, garaj, baie), trebuie să fie de cel puțin 6,0 metri;
e)construcțiile auxiliare se vor amplasa de la hotarul terenului la distanța de cel puțin 1,0 metri;
f)distanța de la casa de locuit până la construcțiile auxiliare, precum și distanța dintre construcțiile auxiliare amplasate în hotarele unui teren nu se reglementează;
g)terenul este asigurat cu dotări tehnico-edilitare;
h)construcția care urmează a fi amplasată să asigure respectarea cerințelor tehnice de exploatare, inclusiv normelor sanitare, contra incendiare, urbanistice; și să nu afecteze condițiile de exploatare a construcțiilor existente (adiacente);
j)bunul format va fi asigurat cu cale de acces ori să fie posibilă instituirea servituții. Lățimea drumului de acces nu poate fi mai mică de 3,5 metri; lățimea trotuarului pentru pietoni va fi nu mai puțin de 0,75 metri.
În caz că condițiile specificate mai sus din motive obiective nu pot fi respectate, se va prezenta avizul serviciilor de control, prin care se va confirma posibilitatea de amplasare a bunului imobil.
La separarea unui sector de teren, împreună cu una sau mai multe construcții principale este luată în considerație dependența funcțională dintre construcțiile și amenajările inginerești existente.
Suprafața, dimensiunile și stabilirea hotarelor bunului imobil separat sunt stabilite reieșind din funcționarea normală a construcțiilor separate.
Repartizarea construcțiilor existente în spațiu, poate naște sectoare de teren sau zone de folosință comună care sunt exprimate în două variante:
a)sectorul de teren cu interes comun rămîne în componența bunului imobil de bază instituind servitutile contractuale corespunzătoare;
b)sectorul de teren rămîne în folosința comună a ambelor bunuri imobile dreptul asupra căruia va fi egal.
Exemplu din comuna Bulboci:
Figura 3.2 Bunul imobil care urmează a fi separat constituie un sector de teren și construcție;
În rezultatul acțiunii de separare, în Registrul bunului imobil inițial:
a)se va păstra numărul cadastral a terenului;
b)se vor efectua modificări referitoare la hotarele și suprafața terenului;
c)se va menționa actul în temeiul căruia s-a efectuat modificările respective;
d)în baza de date, stratul „Construcții” se stinge construcția ce se separă.
Pentru bunul imobil nou format:
a)se va atribui număr cadastral terenului și construcțiilor;
b)se vor efectua înscrierile respective referitoare la noile bunuri imobile;
c)se vor indica hotarele și suprafața terenului, precum și amplasarea construcțiilor
d)se vor îndosaria documentele necesare în dosarul cadastral.
Formarea bunului imobil cu separarea unei suprafețe de teren în intravilanul localității în scopul folosirii independente a construcției se admite numai în cazul respectării următoarelor condiții:
a)construcția separată să corespundă cerințelor tehnice de exploatare, inclusiv normelor sanitare, contra incendiare, urbanistice;
b)bunul format va fi asigurat cu cale de acces ori să fie posibilă instituirea servitutii;
Formarea bunului imobil cu separarea unei suprafețe de teren cu construcție care urmează a fi separată din complexul unei întreprinderi nu trebuie să aducă careva prejudiciu activității complexului ori proprietarilor vecini.
Separarea construcțiilor existente poate conduce, în cazul înstrăinării unuia din bunurile imobile, la apariția terenurilor sau zonelor de utilizare comună cum ar fi:
a)sectorul de teren cu interes comun rămâne în componența bunului imobil de bază instituind servitutea;
b)sectorul de teren rămâne în proprietate comună a proprietarilor ambelor construcții.
Separarea elementelor din bunurile imobile prevede separarea unei porțiuni dintr-o construcție capitală, dintr-un apartament, formîndu-le ca unități imobiliare.
Elementele bunurilor imobile nou formate prin separare dispun de căi de acces, întrare izolată, alte condiții de existență necesare în calitate de unitate imobiliară.
Exemplu din comuna Bulboci:
Figura 3.3 Bunul imobil care urmează a fi separat constituie un sector de teren și o parte din construcție (altă parte din construcție rămâne în componența obiectului inițial)
În rezultatul acțiunii de separare, în Registrul bunului imobil inițial:
a)se va păstra numărul cadastral a terenului;
b)se vor modifica hotarele și suprafața terenului și a construcției;
c)se va menționa actul în temeiul căruia s-au efectuat modificările respective atât referitoare la terenul, cât și la construcție;
d)în baza de date, stratul „Construcții” se vor efectua modificările grafice ;
Pentru bunul imobil nou format:
a) se va atribui număr cadastral terenului și construcțiilor;
b)se vor efectua înscrierile respective pentru înregistrarea bunului imobil în registrul bunurilor imobile;
c)se vor indica hotarele și suprafața terenului, precum și amplasarea construcțiilor;
d)se va menționa actul în temeiul căruia s-au efectuat modificările respective atât referitoare la teren, cât și la construcții;
e)se vor îndosaria documentele necesare în dosarul cadastral.
Hotarele de separare a unui sector de teren, inclusiv ocupat de construcții pot fi hotare fixe sau generale.
Hotarele de separare a unei unități imobiliare (părți dintr-o construcție, unei încăperi izolate) sunt hotare generale, exprimate prin pereți de despărțire sau alte elemente ale construcției.
În interiorul construcției, hotarul dintre unitățile imobiliare este exprimat atît în plan vertical (pereți despărțitori etc.) cît și în plan orizontal (tavan, pardoseală.)
Elementele construcției determinate ca proprietate comună sunt utilizate într-o strictă conformitate cu condițiile generale de exploatare a construcției în întregime, în interesul tuturor coproprietarilor.
3.2Metoda divizării bunului imobil
Divizarea, ca metodă de formare a bunurilor imobile, este aplicată numai în cazurile cînd obiectul reprezintă o proprietate comună.
Acțiunea de divizare a bunurilor imobile proprietate comună constă în materializarea uneia sau mai multor cote părți în bunuri imobile independente, în strictă conformitate cu mărimea cotelor părți stabilite în documentele ce confirmă dreptul de proprietate (coproprietate).
Divizarea uneia sau a mai multor cote-părți dintr-un bun imobil proprietate comună prevede crearea condițiilor adecvate pentru asigurarea exploatării raționale ulterioare a lor.
Divizarea bunurilor imobile nu prevede apariția unor proprietari noi. Proprietari ai bunurilor imobile nou formate în procesul divizării, în mod obligatoriu, sunt numai din rîndurile coproprietarilor.
Dreptul asupra bunului imobil nou format prin metoda divizării include dreptul asupra bunului imobil inițial (supus divizării) și planul cadastral autentificat de către oficiul cadastral teritorial.
Divizarea bunurilor imobile proprietate comună în devălmășie se efectuează în condițiile posibilității unei asemenea divizări. Aprecierea posibilității divizării proprietății comune în devălmășie se efectuează în baza unui raport de expertiză a oficiului cadastral teritorial sau a Oficiului Informațional central „Cadastru”.
În baza raportului respectiv de expertiză se va stabili, pentru fiecare coproprietar, mărimea cotei părți care apoi urmează a fi divizată din bunul imobil.
Dreptul de inițiere a procesului de divizare a bunului imobil îl are fiecare coproprietar în parte.
Procedura de divizare a bunurilor imobile proprietate comună a persoanelor fizice include următoarele:
a)persoana care inițiază procedura de divizare a bunului imobil informează toți coproprietarii despre intenția de divizare;
b)proiectul de divizare a bunurilor imobile este aprobat de către toți coproprietarii și prezentat oficiului cadastral teritorial pentru autentificarea dreptului de proprietate.
Divizarea bunurilor imobile a întreprinderilor cu fond statutar se înfăptuiește în baza statului întreprinderii.
Divizarea bunurilor imobile dictate de procesul reformei economice din Republică se înfăptuiește în baza deciziei autorității administrației publice centrale dacă legislația în vigoare nu prevede altceva.
Divizarea forțată a bunurilor imobile se înfăptuiește în cazurile cînd unul sau mai mulți coproprietari nu cad de acord asupra divizării bunului imobil.
Procedura divizării forțate a bunului imobil include:
a)depunerea cererii către instanța judecătorească;
b)elaborarea proiectului de formare a bunului imobil prevăzut de decizia instanței de judecată;
c)adoptarea deciziei de formare a bunului imobil (în baza proiectului de divizare);
d)transpunerea proiectului în natură;
e)elaborarea, verificarea și aprobarea planului cadastral;
f)înregistrarea bunului imobil în oficiul cadastral teritorial.
Formarea bunurilor imobile prin divizare se aplică în cazurile împărțirii proprietății comune. Legea impune ca până la încheierea contractului de împărțire a bunului imobil aflat în proprietate comună pe cote-părți, coproprietarii să asigure elaborarea documentației de formare a bunurilor imobile. Aceasta va asigura înregistrarea bunurilor ce au revenit proprietarilor în contul cotelor părți în registrul bunurilor imobile.
În cazul divizării bunul imobil se modifică, deci, și regimul proprietății. Astfel, în cazul divizării nu se întocmește Decizia de formare, însă se încheie un Contract de împărțire (a se vedea art.357,361 Cod civil) la care se anexează planurile bunurilor imobile divizate.
Divizarea bunului imobil se face, de regulă, proporțional cotelor-părți deținute de fiecare coproprietar. La solicitarea coproprietarilor această proporție poate fi încălcată.
La elaborarea proiectului de formare prin divizare se recomandă să se țină cont de modul de folosire a bunului imobil comun de care coproprietarii până la divizare, dacă aceștia nu solicită altfel.
Tot procedura de divizare se va aplica și în cazul în care împărțirea bunului imobil proprietate comună pe cote-părți nu duce la desființarea totală a proprietății comune pe cote-părți. (exemplu: bunul inițial se află în proprietate comună pe cote-părți la trei coproprietari (câte1/3). După divizare cu perfectarea, respectiv, a contractului de împărțire, un bun rămâne la doi coproprietari pe cote-părți (câte1/2), iar al doilea bun revine celui de al treilea coproprietar (1 întreg).
Exemple de divizare:
bunul imobil care urmează a fi divizat constituie un sector de teren;bunul imobil care urmează a fi divizat constituie un sector de teren și construcții amplasate izolat;
bunul imobil care urmează a fi divizat constituie un sector de teren și o parte din construcție;bunul imobil care urmează a fi divizat constituie o construcție;
Figura3.4 Bunul imobil care urmează a fi divizat constituie un sector de teren
În rezultatul acțiunii de divizare, în Registrul bunului imobil inițial:
a)se va stinge numărul cadastral a bunului imobil inițial;
b)se va menționa actul în temeiul căruia s-a stins obiectul;
Pentru bunurile imobile noi formate:
a)se va atribui numere cadastrale bunurilor nou formate;
b)se vor efectua înscrierile respective privind înregistrarea bunului imobil în registrul bunurilor imobile;
c)e vor indica hotarele și suprafața bunurilor imobile noi formate;
d)se vor îndosaria documentele necesare în dosarul cadastral.
Figura 3.5 Bunul imobil care urmează a fi divizat constituie un sector de teren și construcții amplasate izolat
În rezultatul acțiunii de divizare, în Registrul bunului imobil inițial:
a)se va stinge numărul cadastral a bunului imobil inițial;
b)se va menționa actul în temeiul căruia s-a stins obiectul;
Pentru bunurile imobile noi formate:
a)se vor atribui numere cadastrale bunurilor nou formate;
b)se vor efectua înscrierile respective privind înregistrarea bunurilor imobile în Registrul bunurilor imobile;
c)se vor indica hotarele și suprafața bunurilor imobile noi formate;
d)se vor îndosaria documentele necesare în dosarul cadastral.
Fig 3.6 Bunul imobil care urmează a fi divizat constituie un sector de teren și o parte din construcție
În rezultatul acțiunii de divizare, în Registrul bunului imobil inițial:
a)se va stinge numărul cadastral a bunului imobil inițial;
b)se va menționa actul în temeiul căruia s-a stins obiectul;
Pentru bunurile imobile noi formate:
a)se vor atribui numere cadastrale bunurilor nou formate, inclusiv construcțiilor;
b)se vor efectua înscrierile respective privind înregistrarea bunului imobil în Registrul bunurilor imobile;
c)se vor indica hotarele și suprafața bunurilor imobile noi formate;
d)se vor îndosaria documentele necesare în dosarul cadastral.
Figura 3.7 Bunul imobil care urmează a fi divizat constituie o construcție
În rezultatul acțiunii de divizare, în Registrul bunului imobil inițial:
a)se va stinge numărul cadastral al construcției inițiale;
b)se va menționa actul în temeiul căruia s-a stins construcția.
Pentru bunurile imobile noi formate (construcții):
a)se vor atribui numere cadastrale construcțiilor nou formate;
b)se vor efectua înscrierile respective privind înregistrarea noilor bunuri imobile (adică noilor construcții);
c)se va indica suprafața bunurilor imobile noi formate;
d)se vor îndosaria documentele necesare în dosarul cadastral[Cadastrul bunurilor imobile]
3.3Metoda comasării bunului imobil
Comasarea bunurilor imobile poate fi aplicată în cazurile cînd două sau mai multe bunuri imobile, cu hotare comune, de un tip de proprietate, se contopesc, din inițiativa proprietarilor (coproprietarilor), în unul singur .
În urma comasării bunurilor imobile hotarele comune dispar.
Nu se permite comasarea bunurilor imobile cu categorii diferite de destinație fără modificarea categoriei în modul stabilit.
Dreptul asupra bunului imobil format prin comasare este exprimat prin dreptul asupra bunurilor imobile inițiale supuse comasării și planul cadastral al bunului imobil nou format.
Modificarea înscrisului în registrul cadastral al bunurilor imobile se înfăptuiește în baza cererii proprietarului.
În condițiile cînd două sau mai multe bunuri imobile cu aceiași categorie de destinație ale unui deținător (proprietar) au hotare comune și, totodată, sunt înregistrate separat, proprietarul are dreptul de a le comasa într-un singur bun.
Mai multe bunuri imobile proprietate a mai multor deținători (proprietari) pot fi supuse comasării, formând un bun imobil proprietate comună.
Cota-parte a coproprietarilor în bunului imobil nou format este stabilită de către oficiul cadastral teritorial în baza evaluării bunurilor comasate.
Comasarea bunurilor imobile proprietate comună se efectuează respectîndu-se interesele fiecărui proprietar în parte.
Recalcularea cotelor-părți din bunurile imobile proprietate comună nou formate prin comasare se efectuează de către oficiul cadastral teritorial în baza raportului de evaluare, aprobat de către coproprietari.
În condițiile cînd comasarea nu este susținută de toți coproprietarii, ea poate fi efectuată în complex cu divizarea cotelor-părți deținute de proprietarii care nu acceptă comasarea.
Exemple de comasare
a) bunurile imobile care urmează a fi comasate constituie sectoare de teren;
b) bunurile imobile care urmează a fi comasate constituie sectoare de teren cu construcții;
Figura 3.8 Bunurile imobile care urmează a fi comasate constituie sectoare de teren
[www.cadastre.md]
În rezultatul acțiunii de comasare, în Registrul la bunurile imobile inițiale:
a)se vor stinge numerele cadastrale ale bunurilor imobile inițiale;
b)se va menționa actul în temeiul căruia s-au stins bunurile imobile.
Pentru bunul imobil nou format:
a)se va atribui număr cadastral bunului nou format;
b)se vor efectua înscrierile respective privind înregistrarea bunului imobil;
c)se vor îndosaria documentele necesare în dosarul cadastral.
Figura 3.9 Bunurile imobile care urmează a fi comasate constituie sectoare de teren cu construcții
În rezultatul acțiunii de comasare, în Registrul la bunurile imobile inițiale:
a)se vor stinge numerele cadastrale a bunurilor imobile inițiale, care s-au comasat, inclusiv construcția;
b)se va menționa actul în temeiul căruia s-au stins bunurile imobile;
Pentru bunul imobil nou format:
a)se va atribui număr cadastral bunului imobil nou (terenului), respectiv se va modifica numărul cadastral al construcțiilor;
b)se vor efectua înscrierile respective referitoare la bunurile imobile și drepturile asupra lor;
c|)se vor îndosaria documentele necesare în dosarul cadastral.[ www.cadastre.md]
3.4 Metoda combinării în formarea bunului imobil
Formarea bunului prin combinare este o acțiune de separare a unei părți din bunul imobil înregistrat, fără a se forma un bun imobil independent, și alipirea ei la un bun imobil adiacent.
Această modalitate de formare oferă posibilitatea de a resistematiza două proprietăți adiacente ale aceluiași proprietar, sau de a înstrăina o parte a unui bun imobil prin unirea acestei părți la bunul imobil adiacent.
Dacă proprietar al bunurilor imobile implicate în procesul de combinare este una și aceiași persoană – combinarea se realizează prin emiterea Deciziei de formare. Dacă dreptul de proprietate asupra terenurilor implicate în procesul de combinare aparține diferitor persoane – combinarea are loc în temeiul unui contract de înstrăinare.
Exemplu: Pînă la vînzarea unei părți de teren proprietarului terenului vecin, se va elabora planul nou al celor două sectoare, unde partea ce se vinde va fi inclusă în planul sectorului de teren la care se alipește. Planul nou al celor două sectoare de teren va constitui parte integrantă a contractului de vânzare
-cumpărare a suprafeței de teren vîndute. În contractul dat obiect al vânzării nu va figura bunul imobil cu numărul cadastral, ci o suprafață anumită a bunului imobil, în conformitate cu planul anexat la contract.
Pentru perfectarea contractului de înstrăinare cu combinarea bunurilor, notarului i se vor prezenta:
a)documentele ce confirmă drepturile asupra bunurilor imobile implicate în procesul de combinare,
b)extrasul din registrul bunurilor imobile pentru bunurile implicate în procesul de combinare,
c)planul nou al bunurilor imobile, unde partea ce se vinde va fi inclusă în planul sectorului de teren la care se alipește.
Fig.3.10 Bunurile imobile care urmează a fi combinate constituie sectoare de teren cu construcții
În urma combinării în registrul bunurilor imobile:
a)se vor păstra numerele cadastrale ale bunurilor imobile;
b)se vor efectua modificările respective privind suprafața, alți indici;
c)se vor efectua modificările respective în planul cadastral, ținut de OCT;
d)se vor include în dosarul cadastral actele ce au servit ca temei de efectuare a modificărilor în Registru bunurilor imobile.[Cadastru bunurilor immobile Volumul I,II,III,IV]
4 APLICAREA METODELOR DE FORMARE A BUNURILOR IMOBILE
4.1 Aplicarea metodei de formare a bunurilor imobile prin separa
Plan de încadrare în zonă
Adresa bunului imobil:r-ul Soroca,com.Bulboci
Scara 1:4000
Bunul imobil cu nr.cadastral-7813102142 poate fi supus formării prin separare cu păstrarea destinației teren agricol.Bunurile imobile formate sunt asigurate cu cale de acces la drum public și nu necesită instruire servitutei de acces.Planul cadastral necesită a fi coordonat cu instanțele primăriei com.Bulboci.
Plan Cadastral(bunul imobil inițial)
Numărul cadastral:7813102142
Adresa:r-ul Soroca,com.Bulboci
Amplasarea bunului
0142-nr.cadastral a teritoriului
Caracteristicile tehnice a bunuli imobil:Teren agricol cu suprafața de 4,0078ha
Proiect de formare a bunului imobil prin separare
Numarul cadastral:7813102142
Adresa:r-ul Soroca,com.Bulboci Amplasarea bunului
Semne convenționale
0142-numărul cadastral al terenului
Porțiunea de teren formată în urma separării bunului imobil cu nr. cadastral 7813102142
Am decis: a separa bunul imobil cu nr.cadastral 7813102142 cu suprafața de 4,0078ha înregistrat în baza contractului de vînzare-cumpărare pentru a forma bunul imobil 7813102147 cu suprafața 0,56ha în scopul efectuării de tranzacții.
Planul cadastral(bunul imobil ințial modificat)
Numarul cadastral:7813102142
Adresa:r-ul Soroca,com.Bulboci
Suprafața bunului 7813102142 rămas în urma separării constituie-3,4478ha
4.2 Aplicarea metodei de formare a bunurilor imobile prin divizare
Plan de încadrare în zonă
Adresa bunului imobil:r-ul Soroca,com.Bulboci
Prezentul act este întocmit în temeiul cererei din 10.04.2014 cu privire la examinarea posibilităților de formare bunului imobil nou în temeiul bunului imobil inițial cu nr.cadastral 7813210003 amplasat în r-ul Soroca,com.Bulboci. Examinarea pe teren s-a efectuat în prezența deținătorului de drepturi asupra bunuli imobil inițial.În proesul de examinare au fost confuntate datele din Registrul bunurilor imobiliare despre bunul imobil inițial cu datele de pe teren și s-a stabilit,că informația din Registru coincide cu datele de pe teren.
Bunul imobil cu nr.cadastral 7813210003 poate fi supus formării prin divizare cu păstrareadestinației:teren pentru construcții.Bunul imobil nou format este asigurat cu cale de acces la drum public și necesită instituirea servitutei de acces.Planul cadastral(bunul nou format) necesită a fi coordonat cuinstanțele primării com.Bulboci.
Amplasarea bunului Planul cadastral(bunul imobil inițial)
scara 1:1000
Caracteristicile tehnice generale ale bunului imobil
Proiectul bunului imobil supus diviziunii
Numărul cadastral:78131210.003
Adresa:r-ul Soroca,com.Bulboci Amlasarea bunului imobil
Scara 1:1000 003-numărul terenului
Caracteristicile tehnice generale ale bunului imobil
Planul Geometri(bunul imobil inițial modificat după formare)
Numărul cadastral:78131210.463
Adresa:r-ul Soroca,com.Bulboci
Scara 1:1000
Amplasamentul bunului (0463-nr. terenului)
Caracteristicile tehnice generale ale bunului imobil
4.3 Aplicarea metodei de formare a bunurilor imobile prin comasare
Plan de încadrare în zonă
Adresa bunului imobil:r-ul Soroca,com.Bulboci
Scara 1:8000
Prezentul act este întocmit în temeiul cererei din 01.04.2014 cu privire la examinarea posibilităților de formare bunului imobil nou în temeiul bunului imobil inițial cu nr.cadastrale 781302081, 7813102082, 7813102083, 7813102084, 7813102085,7813102086, 7813102087, 7813102088, 7813102089, 7813102090, 7813102091, 7813102092, 7813102093,7813102094, 7813102095, 7813102096, 7813102097, 7813102098, 7813102099 amplasate în r-ul Soroca,com.Bulboci. Examinarea pe teren s-a efectuat în prezența deținătorului de drepturi asupra bunuli imobil inițial.În proesul de examinare au fost confruntate datele din Registrul bunurilor imobiliare despre bunul imobil inițial cu datele de pe teren și s-a stabilit,că informația din Registru coincide cu datele de pe teren.
Bunurile imobile cu nr.cadastrale 781302081, 7813102082, 7813102083, 7813102084, 7813102085,7813102086, 7813102087, 7813102088, 7813102089, 7813102090, 7813102091, 7813102092, 7813102093,7813102094, 7813102095, 7813102096, 7813102097, 7813102098, 7813102099 poat fi supus formării prin divizare cu păstrarea destinației:teren agricoli.Bunul imobil nou format este asigurat cu cale de acces la drum public și necesită instituirea servitutei de acces.Planul cadastral(bunul nou format) necesită a fi coordonat cu instanțele primării com.Bulboci.
Proiectul de formare a bunului imobil prin comasare
Adresa:r-ul Soroca,com.Bulboci
Scara 1:1000
Numărul cadastral al terenului-0148
Planul Cadastral(bunul imobil nou format)
Numărul cadastral: 7813102148
Adresa:r-ul Soroca,com.Bulboci Amplasareabunului
Scara 1:10000 0148-nr.cadastral al terenului
Caracteristicile tehnice a bunului imobil
4.4 Aplicarea metodei de formare a bunurilor imobile prin metode combinate
Plan de încadrare în zonă
Adresa bunului imobil:r-ul Soroca,com.Bulboci
Scara 1:1000
Prezentul act este întocmit în temeiul cererei din 06.03.2014 cu privire la examinarea posibilităților de formare bunului imobil nou în temeiul bunului imobil inițial cu nr.cadastral 7813205253, 7813205250, 7813205251cu S=0,07ha,amplasat în r-ul Soroca,com.Bulboci. Examinarea pe teren s-a efectuat în prezența deținătorului de drepturi asupra bunuli imobil inițial.În proesul de examinare au fost confuntate datele din Registrul bunurilor imobiliare despre bunul imobil inițial cu datele de pe teren și s-a stabilit,că informația din Registru coincide cu datele de pe teren.Suprafața bunurilor combinate constituie 7813205253S=0,0899ha(Spălătorie auto Ssol=311,3m.p), 7813205250 S=0,0442ha, 7813205251 S=0,068ha
Bunul imobil cu nr.cadastral 7813205253 poate fi supus formării prin divizare cu păstrareadestinației:teren pentru construcții.Bunul imobil nou format este asigurat cu cale de acces la drum public și necesită instituirea servitutei de acces.Planul cadastral(bunul nou format) necesită a fi coordonat cuinstanțele primării com.Bulboci.
Planul cadastral(bunul imobil inițial)
Nr.cadastral:7813205.250,7813205.251,7813205.253
Adresa: r-ul Soroca,com.Bulboci Amplasamentul bunului
Proiectul de formare al bunului imobil prin combinare.
Numărul cadastral:7813205.250,7813205.251,7813205.253
Adresa:r-ul Soroca, com.Bulboci Amplasamentul bunului
Planul Geometric(bunul imobil inițial modificat după formare)
Numărul cadastral:7813205.253
Adresa bunului imibil:r-ul Soroca,com.Bulboci Amplasamentul bunului
Planul Geometric(bunul imobil inițial modificat după formare)
Numărul cadastral:7813205.250
Adresa bunului imobil:r-ul Soroca,sat.Bulboci
5 SECURITATEA ACTIVITĂȚII VITALE
5.1 Analiza securității și sănătății în muncă și a mediului ambient în comuna Bulboci
La efectuarea lucrărilor geodezice și prelucrarea datelor în birou, instituirea lucrărilor de protecția muncii, tehnicii și sanităriei de producere trebuie să se petreacă în concordanță viguroasă cu normele respective, cu modificările și alte reguli la tehnica securității elaborate de organele respective.
Protecția muncii, tehnica securității și sanităria de producere include:instituirea lucrărilor de preîntîmpinare a traumatismului de producere;perfecționarea tehnicii securității și surselor de apărare;controlul în timpul lucrului de producere, serviciilor tehnice de îmbunătățire a muncii, altor organizații tehnice; realizarea măsurilor sanitaro-igienice la preîntîmpinarea traumatismului, îmbolnăvirilor profesionale ale colaboratorilor instituției;elaborarea măsurilor de protecție a muncii în documentația proiectului de deviz.
Dirijarea generală a protecției muncii și asigurării ei pe toată sistema instituției e încredințată inginerului principal al instituției.
Obligațiile și responsabilitatea persoanelor de protecția muncii, tehnica securității, sanităriei de producere se reglementează prin obligațiunile funcționale ale persoanelor oficiale pe protecția muncii și tehnica securității întărite prin ordinul instituției.
Lucrătorii încălcînd regulile, normele pe tehnica securității, poartă răspundere de ordin disciplinar, administrativ și penal.
Specialiștii instituției plecînd în deplasare pentru efectuarea cerectărilor topografo-geodezice, cadastrale și altor lucrări, poartă răspundere pentru nerespectarea regulilor, normelor pe tehnica securității a lucrătorilor temporari, repartizați prin dispoziția lor.
Instructarea lucrătorilor cu regulile securității la lucrările îndeplinite urmează de efectuat pe calea petrecerii instructajului de protecția muncii, tehnica securității și sanităriei de producere.
Instructajul introductiv-general a lucrătorului primit la lucru se oformează în fișa individuală de protecția muncii, care se păstrează în dosarul lui personal. Ordinul de primire la lucru a unui nou lucrător trebuie oformat după ce el a primit instructajul introductiv de protecție a muncii în cadrul întreprinderii date.
Instructajul primar a lucrătorului la locul de lucru, îndreptat în deplasare, trebuie să-l primească pînă la permisiunea de a lucra, la transferarea de la un lucru la altul, la schimbarea condițiilor și caracterului lui.
Înainte de a începe lucrările de cîmp topografo-geodezice, cadastrale, executorul este obligat de a petrece instructajul la introducerea lucrărilor fără înregistrarea lor în listă.
Lucrătorii care n-au trecut instructajul pe tehnica securității la locul de muncă, pentru îndeplinirea lucrărilor nu se admit.
Instructajul pe tehnica securității a lucrătorului instituției îndreptat la lucrările agricole și alte lucrări trebuie să se efectuieze de reprezentantul responsabil de la organizație, în subordonarea căruia el se află.
Instructajul periodic conducătorul subdiviziunii este obligat să-l petreacă în cazurile și termenele următoare:la schimbarea regulilor de protecție a muncii și tehnica securității- imediat;
la schimbarea procesului tehnologic, schimbul sau modernizarea utilajului, instalațiilor, instrumentelor (aparatelor) și altor factori, care influiențează periculos asupra muncii, imediat;
la încălcarea de către lucrător a cerințelor protecției muncii, care poate aduce sau a dus la traumă, avarie, explozie, incendiu, imediat;după cerința organelor ierarhic superioare și inspectorilor tehnici, în termen indicat de ei.
5.2 Măsuri de ameliorare a securității și sănătății în muncă
Măsurile de protecție privesc securitatea și igiena muncii, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții grele, precum și alte situații specifice.
Administrația elaborează și realizează planuri de perspectivă și anuale de îmbunătățire a condițiilor de muncă, de asigurare a protecției muncii și de păstrare a sănătății a angajaților.
Planurile complexe de îmbunătățire a condițiilor de muncă, protecției muncii și acțiunilor sanitare și de întrenare se elaborează la toate întreprinderile pe un termen de 5 ani.
Ele au ca scop soluiționarea următoarelor probleme principale:reducerea maximă a nivelelor factorilor nocivi și periculoși ai producției, care acționează asupra personalului;
crearea unor condiții lipsite de pericol și nedăunătoare de muncă la locurile de lucru;aducerea utilajelor, mașinelor și mecanismelor într-o stare care corespunde standardelor de stat și celor de ramură referitoare la securitatea muncii;micșorarea maximă a volumuluio de lucru, care nu corespund cerințelor prevăzute în normele de protecțiea muncii, precum și reducerea efectivului de lucrători care muncesc în condiții ce nu corespund normelor sanitare;reducerea considerabilă, iar în continuare lichidarea completă a muncii fizice grele, micșorarea efectivului care este ocupat cu munca fizică;aducerea încăperilor sanitare de trai și auxiliare într-o stare corespunzătoare normelor în vigoare;construcția și extinderea rețelei pe instituții curativ profilactice și de întremare în corespundere cu normele în vigoare.
5.3 Elaborarea unei instrucțiuni la securitatea și sănătatea în muncă
,,APROBAT” ,,APROBAT”
Procesul Verbal al Ședinței Primarul
Comitetului Sindical comunei Bulboci
№___052_______ №___185____
“_20__”__05__ 2015 “_22_”__05__ 2015
Instrucțiunea de protecția muncii la efectuarea lucrărilor în cîmp cu aparate geodezice
№___15___
1)Reguli generale
a)La efectuarea lucrărilor geodezice se admit specialiștii încadrați prin ordinul secției de cadre, avînd certificatul medical și instruirea în domeniul dat și au audiat instructajul de protecția muncii.
b)Procesul de muncă se începe la orele 800 și se termină la orele 1700 cu o întrerupere între orele 1200 pînă la 1300. Procesul de muncă trebuie să se efectuieze conform regimului de lucru și de îndeplinit sarcina de muncă;
c)De respectat normele antiincendiare;
d)De completat trusa medicală a locului de muncă;
e)În caz de accident cu leziune de acordat ajutorul medical accidentatului și de transportat la spital.
f)Nerespectarea instrucțiunii se pedepsește cu o prevenire sau cu eliberarea de la lucru;
2)Cerinți de protecția muncii înainte de a începe lucrul
a)De ascultat instructajul la locul de muncă și de studiat pașapoartele dispozitivelor de măsurare;
b)De pregătit și controlat dispozitivele, utilajele;
c)De pregătit terenul pentru lucru;
d)De pregătit echipamentul protecției.
3)Cerințe în timpul lucrului
a)Înainte de a începe lucrul să se controleze izolarea prizei și a cablului electric;
b)Temperatura aerului în încăpere – 18-20˚C, umeditatea 40-60˚C. Încăperea trebuie să aibă ventelație artificială;
c)Norma iluminației în încăpere – 300Lx, coeficientul iluminației naturale-1,5. Lumina trebuie să cadă din partea stîngă;
d)Tragerea cablului și a firelor electrice la intrarea în încăpere nu se permite;
e)Efectuarea controlului medical periodic;
f)În timpul lucrului operatorul trebuie să stea drept și să nu îndoaie spinarea;
g)Peste fiecare oră de lucru – repaus 5 min., cu efectuarea exercițiilor fizice;
h)Locul de lucru de întreținut în bună ordine;
i)De efectuat reglarea detaliilor optice;
j)În timpul lucrului de executat corect procesul de măsurare;
k)De folosit inventar, utilaj reglat;
l)De lucrat atent cu instrumentele și dispozitivele pentru efectuarea măsurătorilor;
m)De folosit echipamentul de protecție în caz de intoxicare și impurificare a aierului;
n)Nu se admite folosirea obiectelor ce ar permite izbucnirea incendiilor;
o)În caz de ploaie nu se admite efectuarea lucrărilor;
p)Femeile nu trebuie să ridice greutăți;
q)De înregistrat rezultatele măsurătorilor în registre.
4)Reguli în caz de accident
a) În caz de accident de oprit procesul de măsurare;
b) De acordat ajutorul medical necesar și de anunțat direcția;
c) În caz de accident grav de transportat accidentatul la punctul medical;
d)Se întreprind acțiuni pentru înlăturarea accidentului;
e)Comunicarea administrației de cele întâmplate.
5)Normele securității după terminarea lucrului
a)De deconectat aparatele din priză;
b)De făcut ordine la locul de lucru;
c)De acoperit aparatul cu sac de polietilenă special;
d)De spălat mîinile cu săpun;
e)Oprirea procesului de muncă de efectuat conform regimului de lucru întărit de conducător;
f)De strîns instrumentele, de ambalat dispozitivele și de transportat în camera de păstrare a lor;
g)De curățit locul de muncă;
h)De anunțat administrația despre defectele care trebuie înlăturate;
i)De transmis registrele în biroul de efectuare a calculelor;
j)giena personală: schimbul îmbrăcămintei.
5.4Măsurile de protecție a mediului ambiant în comuna Bulboci
Din timpurile cele mai vechi în Moldova omul continuă să cultive pământul. Pe parcursul a mai multor secole, influența omului asupra naturii, a schimbat considerabil condițiile naturale. E suficient de menționat că tot teritoriul folosit astăzi în economia națională consistente până la 95 la sută din suprafața Republicii Moldova, dintre care numai 86 la sută constituie cota pămînturilor prelucrate în sfera agriculturii. Terenurile Republicii Moldova sunt cele mai valorificate din toată Europa. Deci, posibilitățile de extindere a terenurilor arabile practic au fost epuizate. Parțierea volumului global al producției agricole poate fi soluționată numai pe cale a folosirii pământurilor, incluse deja în circuitul agricol.
În procesul de valorificare a naturii omul nu întotdeauna a folosit să continue să folosească rațional condițiile și resursele materiale ale teritoriului. De exemplu: aratul în masă și valorificarea intensivă a pământurilor de țelină și pârloagă, inclusiv versanții priporoși și abrupți, suprafețele mari de pădure au fost tăiate, desecate mlaștinile, s-au arat luncile râurilor mari și mici, luându-se de zonele lor de protecție. Toate aceste activități nechibzuite ale omului au contribuit la degradarea echilibrului în natură.
Aceste activități negative ale omului au provocat apariția unor procese și fenomene nefavorabile naturale, cum sunt sporirea aridității clime, uscarea excesivă a solului a debitului râurilor, micșorarea numărului speciilor de plante și animale, unele din care au dispărut, altele sunt pe calea dispariției, intensificarea proceselor de eroziune și a alunecărilor de teren. Drept rezultat a degradării naturii de către om în trecut, avem în prezent intensificarea unor calamități negative naturale, care în ultimii ani pentru republica noastră au devenit frecvente, ca secetele, ploile torențiale abundente, inundațiile, grindina, furtunile, înghețurile, care au adus pagube colosale mari nu numai economiei naționale, dar au provocat și victime umane.
În legătură cu acestea în ultima instanță au fost scoase din circuitul agricol, integral sau parțial zeci și sute de mii hectare de pământuri roditoare.
5.4.1 Protecția pământurilor împotriva impurificărilor
În toate etapele dezvoltării societății umane, pământul a fost, este și va fi principalul obiect de producție. Suprafețele pământului sunt limitate, pierderea fiecărui hectar de sol fertil aduce daune societății, de aceea o problemă principală a fost și este menținerea capacității solului la reproducerea în procesele de folosire.
Cea mai mare importantă resursă a omenirii este solul. Docuciaev a scris: că cernoziomul rusesc este mai scump ca cărbunele de pământ, petrolul și chiar ca aurul. În comparație cu aurul se poate de înțeles nu numai în sensul figurat al cuvântului dar și direct. În sensul direct – fără aur omul poate trăi dar fără sol nu.
Solul este expus cu un diferit sens de acțiune. Fiecare acțiune care aduce la încălcarea funcției fizice, fizico-dinamice, chimice, biologice și biochimice aduce la impurificarea solului. Impurificarea solului trebuie apreciată nu numai ca pătrunderea unor substanțe: elemente, microorganizme dăunătoare, dar și ca încălcarea echilibrului determinat, care nu pot fi restabiliți.
În timpul de bază factorii principal la ridicarea roade culturilor agricole este aplicarea îngrășămintelor minerale, ameliorarea chimică, pesticide. În rezultatul intensificării producției agricole sporește impurificarea solului.
Folosirea incorectă a substanțelor chimice duce la încălcarea echilibrului ecologic a sistemelor naturale și schimbările nefavorabile în mediul înconjurător. Prin urmare, erozia vântului și apei pot fi pricinile de bază a impurificării solului.
Scurgerile și băligarul proaspăt folosite pentru irigație și îngrășare, impurifică solul cu hlorizi, azot, amoniac și alte substanțe chimice dăunătoare, microorganisme patogene.
În fiecare an se intensifică impurificarea solului cu pesticide. E necesar de folosit o sistemă rațională de pesticide.
Transportul, și el este un izvor puternic de impurificare a solului, cu gaze de eșapament a motoarelor cu ardere internă, în aer se aruncă o cantitate mare de diferite substanțe toxice, care în cele din urmă într-un grad considerabil se așează pe învelișul de sol.
Grosolan se încalcă normele sanitare și regulile de colectare, transportare și utilizare a gunoiului comunal. În multe blocuri (răpi, luncă, pășuni, în jurul localităților sătești, în pădure) spontan se formează gunoiști care impurifică volumul de sol.
Pentru prevenirea impurificării solului e necesar:
1)de a organiza regulat curățenia localității de deșeuri comunale;
2)de a exploata mai efectiv construcțiile de epurare existentă din satul Elizavetovca;
3)de a folosi pentru irigație numai apă, care corespunde curățeniei igienice;
4)de a respecta regulile elaborate și metodele folosite a substanțelor chimice de protecție a plantelor, îngrășămintelor, deșeuri de la fermele zootehnice;
5)de a efectua repararea capitală a depozitului pentru păstrarea îngrășămintelor minerale și chimicatelor otrăvitoare;
Tehnica după lucrul cu chimicatele toxice și îngrășăminte trebuie de dezinfectat numai pe pelierul special;
La prelucrarea plantelor cu pisticide este interzis:
a)de a mări dozele și multiplicarea de folosire a preparatelor;
b)de a prelucra culturile folosite în formă de verdeață, în afara prelucrării semințelor lor și solurilor până la răsărire;
c)de a petrece aviapolenizarea, aviastropirea și prelucrările aerozale a semănăturilor mai aproape de 100m de la localitatea rurală, încăperile zootehnice, izvoarele de scurgere cu apă;
d)de a prelucra aceste sectoare numai cu ajutorul aparatelor terestre (cu excepția generatoarelor aerozole) cu folosirea pisticidelor moderat și puternic toxice;
5.4.2 Protecția resurselor de apă împotriva impurificărilor
Pe pământ există o cantitate mare de apă în stare liberă. Ea prezintă o părticică a planetei noastre – hidrosfera.
Impurificarea apei în prezent este atât de importantă, că devine o alarmă în toate țările lumii, în același timp, și în țara noastră.
Pricinile principale de încălcare a normelor de calitate a apei este dezvoltarea intensivă a industriei și producției agricole. În gospodăria agricolă este erozia solului.
Mediul acvatic poate fi impurificat cu pesticide și erbicide, folosite în gospodăria agricolă, și în deosebi folosirea incorectă a lor.
Impurificarea bazinului de apă și canalelor de scurgere a apelor depinde de mulți factori ca:cantitatea, timpul și forma introducerii îngrășămintelor, solubilitatea elementelor minerale, volumul scurgerii de suprafață și cantitatea precipitațiilor, intensivitatea proceselor de erozie.
Lărgirea folosirii resurselor de apă aduce la desecarea lor, iar aruncarea apelor menajere, care mai înainte au trecut toate tipurile de epuizare (mecanică, chimică, biologică). Scade calitatea apei în bazine, în majoritatea cazurilor ea își pierde calitățile sale naturale.
Rezervoarele de apă sunt impurificate de substanțele ponderate, sistematice, fosfor, azot, produse petroliere etc. Apa se mai impurifică si de apele reziduale.
Luând în vedere, că resursele apelor de suprafață sunt limitate, unica cale de păstrare a curățeniei apelor este încetarea deplină de aruncare care în obiectivele acvatice a apelor managere neepurate, sau nu de ajuns epurate.
5.4.3 Protecția solurilor împotriva eroziei
Erozia solului prezintă un proces de transformare fizică a particulelor de sol. Energia de bază (forța motrică) de transformare și distrugere a solului servește energia apelor și a vânturilor.
Procesul de erozie a solului joacă un rol destul de important la formarea solurilor. Acest proces acționează în permanență și este neîntrerupt deoarece prezintă o derivată a factorului climateric și de relief.
Deosebim următoarele tipuri de erozie:erozia de vânt și erozia de apă, alunecări de teren, de zăpadă și biologică.
Erozia de apă și de vânt se referă la numărul tipurilor de bază a distrugerii solului. După erozia de apă în calitate de distrugător a solului este picăturile de ploaie și curenții de apă. Erozia de apă are următoarele forme: picurătoare, de scurgere de mal.
Erozia de apă poate să apară în rezultatul alegerii incorecte a înclinației canalelor de irigare și a brazdelor de pe urma roților instalației de irigare .
Erozia de apă apare cel mai mult pe pantele pământului cu căderea ploilor torențiale des sau primăvara după topirea zăpezii. Erozia de vânt apare în condițiile climei uscate.
Erozia solului aduce mari pagube. În rezultatul distrugerii solurilor epuizându-se stratul productiv, dăunează semănăturile agricole scot, se scot în afara terenurilor îngrășămintele agricole, scot în afara terenurilor îngrășămintele, se petrece impurificarea mediului înconjurător se încalcă echilibrul ecologic și degradează sistemele naturale .
În prezent avem suprafețe considerabile de soluri erodate, care cresc în permanență și suprafețe mari de ravene crescătoare și alunecări de teren. Analizând situația anilor 1965, 1975 și 1995 putem observa că problema eroziei solului a devenit o problemă de nivel statal.
În rezultatul eroziei solului scade fertilitatea solului, se micșorează suprafața terenurilor agricole din cauza ramificării ramurilor crescătoare se activează procesul de formare a alunecărilor de teren, a prăbușirii terenurilor, se înrăutățește calitatea bazinelor de apă și a apei, etc., se înrăutățește calitatea elementelor teritoriale, se pierde sau se micșorează roada culturilor agricole.
Măsurile de preîntâmpinare a proceselor irigate de erodare, cât și pentru ameliorarea solurilor sunt următoarele:
1)protecția solului de erozia apelor;
2)protecția solului de erozia eoliană;
3)măsuri de combatere a salinizării solului;
4)preîntâmpinarea proceselor negative de prăbușire a solului;
5)preîntâmpinarea degradării cernoziomurilor pentru irigare;
6)protecția solului de alunecări de teren;
7)protecția solului de înnămolire;
8)combaterea degumificării solului;
9)combaterea acidizării solului;
10)combaterea poluării solului cu toxice și alte substanțe chimice;
11)preîntâmpinarea distrugerii neargumentate la atribuirea terenurilor în scopuri neagricole.
În scopul mișcării pierderilor de erodare a solului și de combatere a eroziei preventive se efectuează un șir de măsuri antierozionale, care pot fi grupate în patru tipuri de bază:
1)agrotehnice;
2)agrosilvice;
3)hidrotehnice;
4)organizaționale.
Măsurile agrotehnice antierozionale se petrec în cazul prelucrării solului, concomitent cu aplicarea tehnologiei eroziei de cultivare a plantelor. Ele constau din efectuarea unor operații de prelucrare a solului care favorizează și creează condițiile micșorării și reținerea procesului de erozie. Măsurile agrotehnice de bază sunt:
1|)crearea suprafeței de microadâncituri de reținerea a scurgerii la suprafață;
2)crearea tranșeelor de drenare, cârtițare;
3)semănatul îndesita al culturilor;
4)semănarea brazdelor în fâșii, crearea culisilor;
5)introducerea dozelor adăugătoare de îngrășăminte, direcția de prelucrare perpendiculară a pantelor;
6)efectuarea combinată a câtorva operații de prelucrare în cadrul unei lucrări (irigarea ecologică, aratul de plantaj, afânarea fără întoarcere a brazdei).
Măsurile antierozionale agrosilvice sunt orientate spre reglarea scurgerii la suprafață, reținerea lor, micșorarea vitezei vântului, anogenizarea distribuirii precipitațiilor de iarnă, orientarea direcției de prelucrare a solului, îmbunătățirea condițiilor microclimaterice a suprafeței protejate. Totodată plantațiile silvice pe sectoarele de teren spălate malurile ravenei de contribuire la întărirea rezistenței solului de erodare.
Sistemul de rețele agrosilvice constau din perdele de cumpănă de construcție penetrabilă cu lățimea 3-9 m., perdele de protecție de-a lungul pantei sau perdele amplasate pe pantele cu relief liniștit, ele servesc pentru micșorarea vitezei vântului, perdele de reglare a scurgerii la suprafață se amplasează perpendicular pantei, cu lățimea 4-12m., ele se îmbină cu construcții hidrotehnice de cartare și evacuare a apei.
ANEXA A-DOSAR TEHNIC
Oficiul Cadastral Teritorial Soroca
Nr. cadastral: 781302148
Dosar tehnic
Formarea bunului imobil
raionul Soroca, sat.Bulboci, extravilan
Notă explicativă
1. Denumirea lucrării: Formarea bunului imobil prin comasare
întocmirea planului geometric; Actualizarea planului cadastral; Formarea bunului imobil; Inventarierea construcțiilor.
2. Locul amplasării bunului imobil: raionul Soroca, sat.Bulboci. extravilan
Adresa bunului imobil.
3. Beneficiarul lucrării: Sitișco Veronica Ion, тип. Chisinau, str. Vlaicu Pîrcălab, 1
Domiciliul persoanei fizice; Sediul persoanei fizice.
Temeiul executării lucrării: Comanda nr. 7813/13/4292 din 01 aprilie 2013
Mr. comenzii.
Scopul lucrării: Formarea bunului imobil cu scopul folosirii eficiente
Întocmirea documentației cadastrale pentru înregistrarea primară a bunului imobil;
Documentul ce confirmă dreptul:
Modul de folosință a bunului imobil: teren agricol
Conform clasificatorului.
Metodele și aparatura folosită la măsurări: Lucrările au fost prelucrate la calculator, cu
programe specializate. Redactarea planului geometric s-a făcut cu ajutorul calculatorului, cu
programul Maplnfo. Calculul suprafețelor – analitic, din coordonatele pe calculator.
MOLDREF – 99.
Se indică sistemul de coordonate
10. Punctele geodezice de sprijin vechi folosite: Nu au fost folosite
Se descriu punctele folosite, starea acestora și punctele care lipsesc.
Act
de constatare pe teren în vederea formării bunului imobil
din data 16.04.2013
localitatea sat.Bulboci
Prezentul act este întocmit în temeiul cererii din 01.04.2013 cu privire
la examinarea posibilităților de formare a bunului imobil nou în temeiul bunului imobil inițial CU numărul cadastral 781302081, 7813102082, 7813102083, 7813102084, 7813102085,
7813102086, 7813102087, 7813102088, 7813102089, 7813102090, 7813102091, 7813102092, 7813102093,
7813102094, 7813102095, 7813102096, 7813102097, 7813102098, 7813102099.
Examinarea pe teren s-a fectuat în prezența deținătorului de drepturi asupra bunului imobil inițial
Sitișco Veronica Ion, d.n. 15.11.1975, c.p. 0990902249804тип. Chișinău, str. Vlaicu Aurel, nr. 1
în procesul de examinare au fost confruntate datele din Registrul bunurilor imobiliare despre bunul imobil inițial cu datele de pe teren și s-a stabilit, că informația din Registru coincide cu datele de pe teren, cu excepția următoarelor: Nu s-au depistat necoincidențe
Titularul de drept a decis de a: comasa bunurile imobile enumerate mai sus
amplasate în r-l Soroca, sat.Bulboci, extravilan
pentru a forma bunul imobil cu nr. cadastral 78131020148 cu suprafața 27,4056 ha
Dodonov Aurel
numele prenumele
Sitișco Veronica Ion
numele prenumele
Studiu privind formarea bunului imobil
în temeiul cererii de formare a bunului imobil a proprietarului SubsemnatulSitișco Veronica Ion, d.n. 15.11.1975, c.p. 0990902249804
тип. Chișinău, str. Vlaicu Aurel, nr. 1
s-a efectuat studiul privind formarea bunului
imobil CU numărul cadastral 7813102081, 7813102082, 7813102083, 7813102084, 7813102085,7813102086, 7813102087, 7813102088, 7813102089, 7813102090, 7813102091, 7813102092, 7813102093, 7813102094, 7813102095, 7813102096, 7813102097, 7813102098, 7813102099.
amplasate în r-l Soroca, sat.Bulboci, extravilan
Avînd drept bază prevederile Legii cu privire la formarea bunurilor imobile nr. 354-XV din
28 octombrie 2004 s-au examinat posibilitățile de formare a bunului imobil menționat prin verificarea:
a) regimul juridic al imobilului inițial:
bunul imobil CU nr cadastral 7813102081, 7813102082, 7813102083, 7813102084, 7813102085,7813102086, 7813102087, 7813102088, 7813102089, 7813102090, 7813102091, 7813102092, 7813102093,7813102094, 7813102095, 7813102096, 7813102097, 7813102098, 7813102099.
amplasat în r-l Soroca sat.Bulboci extravilan
regimul economic al imobilului inițial:
Teren agricol
scopul formării bunului imobil:
folosirii eficiente
căile de formare:
comasare
în rezultatul examinării documentației existente și verificării datelor prezentate de beneficiar se emite următorul AVIZ:
Bunurile imobile menționate mai sus pot fi supuse formarii prin comasare cu păstrarea destinației: teren -agricol. Bunul imobil format este asigurat cu cale de acces la drum public, nu necesită instituirea servitutei de acces și prin existența sa nu are un impact nefavorabil asupra bunurilor imobile adiacente . Planurile cadastrale urmează a fi coordonate cu prim.sat. Bulboci.
Inginer cadastral: Dodonov A.
Caracteristicile tehnice a bunului imobil
Data eliberării: 16.04.2013
Număr cadastral: 7813102148
Adresa bunului imobil: г-l Soroca com. Bulboci sat.(sector) Bulboci, extravilan
Sistemul de coordonate: mr-99
ÎNTREPRINDEREA DE STAT "CADASTRU"
OFICIUL CADASTRAL TERITORIAL SOROCA
Proiectul de formare a bunului imobil prin comasare
Data eliberării:16.04.2013
Număr cadastral 78131020081, 78131020082, 78131020083, 78131020084, 78131020085, 78131020086, 78131020087, 78131020088, 78131020089, 78131020090, 27011020091, 27011020092, 27011020093, 27011020094, 27011020095, 78131020096, 78131020097, 78131020098, 78131020099.
Adresa or. Soroca сот. Bulboci, extravilan
Executant: Dodonov Aurel
lhumele, prer.
Conducătorul
Primarul sat.Bulboci Repeșciuc Grigore
Specialist pentru reglementarea regimului funciar Boiștean Vasil
Proprietar SitiSC0 Veronica Ion
(semnătură, numele, prenumele)
Decizie
nr. 4292din data 1 aprilie 2013
Subsemnatul Sitișco Veronica Ion, d.n. 15.11.1975, c.p. 0990902249804 domiciliat тип. Chișinău, str. Vlaicu Aurel, nr. 1
proprietarii bunurilor imobile cu numărul cadastral 7813102081, 7813102082, 7813102083, 7813102084, 7813102085,7813102088, 7813102087, 7813102088, 7813102089, 7813102090, 7813102091, 7813102092, 7813102093,7813102094, 7813102095, 7813102096, 7813102097, 7813102098, 7813102099.
Amplasat în r-i Soroca, sat. Bulboci extravilan
AM DECIS:
a comasa bunurile menționate mai sus
înregistrate în bazs
p/u a forma bunul imobil: 78131020148 cu suprafața 27,4056 ha
în scopul folosirii eficiente
în conformitate cu planul anexat la prezenta decizie.
Semnătura titularului de drepturi
Primarul sat. Bulboci
Specialist pentru reglementarea regimului funciar
CATALOGUL COORDONATELOR
Data eliberării: 16.04.2013
Număr cadastral: 7813102148
Adresa bunului imobil: г-l Soroca corn. Bulboci sat.(sector) Bulboci, extravilan
Sistemul de coordonate: mr-99
Parametrii hotarului
♦Coordonatele servesc pentru restabilirea planului. Adiacenții sunt indicați în plan sau enumerați la Mențiuni
Deviz de cost
Lucrări de formare a terenului prin comasare
Responsabil: Dodonov Aurel Mihail
Procesele executate
Etap 3 2-3.2 Identificarea în teren abunurilor imobile supuse formării, după ca
Identificarea solicitantului;
Clarificarea intenției solicitantului;
Primirea și verificarea documentelor ce confirmă drepturile;
Determinarea tipului serviciului ce urmează a fi prestat;
Concretizarea modului de aprovizionare cu transport pentru executarea lucrărilor (tur-retur, cu transportul solicitantului sau OCT);"
Determinarea avansului și imprimarea bonului de plată;
Primirea documentelor de la solicitant;
Stabilirea prealabilă a datei ieșirii în teren;
Completarea cererii de prestare a serviciului;
Imprimarea cererii în două exemplare;
Semnarea cererii (solicitant, executant);
Restituirea unui exemplar al cererii solicitantului;
Imprimarea zilnică a condicii cererilor primite;
Prezentarea condicii de cereri și a setului de documente primite persoanei responsabile de planificarea lucrărilor.
Etapa 2 5-2.3.2 pentru fiecare dosar suplimentar.
Etapa 2 7-2.4.2 pentru fiecare dosar suplimentar.
întocmirea proiectului de formare proiectului de formare în format digital, imprimarea proiectului
Consultarea proprietarului privind conținutul deciziei de formare abunului imobil
4.3. întocmirea planului bunului imobil nou format / modificat în format digital, imprimarea planului
4.4 Coordonarea proiectului de formare cu serviciile competente ale autorităților publice locale, proprietarul și după caz cu organele abilitate, conform legislației: după caz;
Contactarea organelor respective și stabilirea datei de examinare și coordonare aproiectului de formare;
Prezentarea, examinarea și coordonarea (semnarea) proiectului de formare;
Efectuarea modificărilor, după caz, conform obiecțiilor parvenite pe parcursul coordonărilor;
Etapa 4 3-1 4.4.4.1 Deplasarea în teren tur-retur, în cazul in care bunul imobil este amplasat în localitatea unde este sediul OCT
Sistematizarea documentelor și semnarea de către executant
întocmirea dosarului tehnic în format digital conform cerințelor stabilite;
5.3. Falițuirea și îndoselierea proiectului întocmit, numerotarea filelor și notarea numărului total de file existente în dosar; 5.4 Perfectarea dosarului tehnic pe suport de hârtie conform cerințelor stabilite;
Total 1860,29 lei
CONCLUZII
În viața economică a fiecărei colectivități, pămîntul are o importanță cu totul deosebită, comparativ cu celelalte mijloace de producție.
Factorii importanți ce formează relațiile funciare între cetățeni sunt următorii:
a)necesitățile de teritoriu pentru spațiul locativ;
b)activitatea de producere la care participă cetățenii;
c)crearea condițiilor social economice pentru viața oamenilor.
Mult timp folosirea pămîntului de către beneficiari nu era considerat un fenomen legitim, social – obiectiv, ci doar un eveniment ,,particular”, trecător. Însă mersul obiectiv a vieții a scos în evidență actualitatea acestei probleme și a determinat locul și rolul adevărat al folosirii pămîntului de către cetățeni pe parcursul dezvoltării relațiilor sociale.
În condițiile economiei de piață se realizează măsuri eficiente pentru stimularea activității în sfera relațiilor funciare ale cetățenilor și consolidarea garanțiilor juridice ale dezvoltării lor de mai departe.
Terenul localităților ocupă un rol deosebit în componența fondului funciar al Republicii Moldova. Analiza regimului juridic al lor arată că la etapa actuală legislația funciară egalează regimul juridic al localităților urbane cu cele rurale, cu toate că studiarea aplicării legislației în practică ne arată existența încă a multor diferențe între aceste terenuri.
Pentru ca, cadastrul să servească înscrierii imobilelor în Registrul, trebuie să arate parcelele de teren în așa fel, încît granițile lor să poată fi identificate și stabilite cu precizie în natură. Delimitarea și întinderea unei proprietăți se poate constata și preciza la fața locului numai prin elemente de măsurătoare ale caadastrului și prin reprezentarea lor pe hărți, astfel ca aceste date să fie indispensabile operațiunilor de granițuire.
Cadastrul contribuie așa dar, la pacea socială, iar în caz de litigii de graniță, acestea se pot soluționa cu ușurință de către organele judecătorești. Cele mai importante sarcini ale cadastrului sunt stabilirea granițelor proprietății imobiliare, materializarea granițelor proprietății, îndepărtarea semnelor de graniță necorespunzătoare, păstrarea semnelor de granițe, fixarea semnelor de graniță necesare penru marcarea granițelor dintre proprietăți. Executarea și ținerea la zi a cadastrului imobiliar este o sarcină a statului.
Suprafața unei parcele indicată în documentele cadastrului are mult mai mare importanță în circuitul civil și în alte măsuri de natură juridică privitoare la imobile de cît celelalte date, ca de exemplu: categoria de folosință, denumirea locului. Suprafața mai are importanță în procesele de granițuire, în cazurile exproprierilor pentru utilitate publică, mai ales atunci cînd se referă la terenuri deosebit de valoroase, cum sunt terenurile pentru construcții, vii, livezi, arabile irigate. Sun orașe în care valoarea terenului este mai mare decît cea a construcției.
În cadrul schimbărilor de terenuri cînd se fac comasări, un rol important revine suprafeței, pentru că aceste schimbări se fac, de regulă, în funcție de valoarea acestor terenuri.
Procedura de atribuire a numărului cadastral bunului imobil și introducerea caracteristicilor respective despre acest bun imobil în documentația cadastrală (planul cadastral, dosarul cadastral, registrul bunurilor imobile) constituie înregistrarea de stat a bunului imobil.
Evidența numerelor cadastrale ale bunurilor imobile este obligatorie pe teritoriul republicii, indiferent de tipurile bunului imobil și formele de proprietate asupra lui.
În urma finalizări lucrării în comuna Bulboci numărul de formari a bunurilor mobile este
mic.Au fost efectuate 13 lucrari de formare a bunurilor imobile in descurs de un an.Cea mai solcitată metode este metoda divizării bunului imobil.
BIBLIOGRAFIE
1)Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 1994, nr. 1.
2)Codul civil al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 1107 din 06.06. 2002. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 2002, nr. 82-86.
3)Codul funciar, aprobat prin Legea nr. 828-XII din 25.12.1991 [republicat]. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 2001, nr. 107.
4)Legea nr. 354-XV din 28.10.2004 cu privire la formarea bunurilor imobile. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 2004, nr. 233-236.
5)Legea nr. 1247-XII din 22.12.1992 privind reglementarea de stat a regimului proprietății funciare, cadastru funciar de stat și monitoringul funciar. În: „Monitor”, 1992, nr. 12.
6)Hotărârea Guvernului nr. 794 din 19.08.1997 cu privire la aprobarea Concepției sistemului Cadastrului național. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 1997, nr. 71.
7)Hotărârea Guvernului nr. 466 din 21.04.1998 cu privire la aprobarea Cadastrului funciar general al Republicii Moldova la data de 1 ianuarie 1998. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 1998, nr. 62-65.
8)Hotărârea Guvernului nr. 1030 din 12.10.1998 despre unele măsuri privind crearea cadastrului bunurilor imobile. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 1998, nr. 96.
9)Hotărârea Guvernului nr. 449 din 29.06.1992 despre aprobarea modelelor unice ale documentelor, ce confirmă dreptul de proprietate, posesiune și beneficiere funciară. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 1992, nr. 6.
10)Hotărârea Guvernului nr. 246 din 03.05.1996 despre aprobarea Regulamentului cu privire la atribuirea terenurilor. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 1996, nr. 35-37.
11)Gînju, V., Guțu V. Cadastru bunurilor imobile. Vol. I. Chișinău: Agenția Națională Cadastru, Resurse Funciare și Geodezie, 1998. – 206 p.
12)Stratulat I., Gînju, V. Cadastru bunurilor imobile. Vol. II. Chișinău: Agenția Națională Cadastru, Resurse Funciare și Geodezie, 1999. – 232 p.
13)Gînju, V., Guțu V. Cadastru bunurilor imobile. Vol. III. Chișinău: Agenția Națională Cadastru, Resurse Funciare și Geodezie, 1999. – 294 p.
14)Gînju, V., Guțu V. Cadastru bunurilor imobile. Vol. IV. Chișinău: Agenția Națională Cadastru, Resurse Funciare și Geodezie, 2000. – 672 p.
15)Guțu, Gh. Cadastru bunurilor imobile. Evaluarea bunurilor imobile Vol. V. Chișinău: Agenția de Stat Relații Funciare și Cadastru, firma editorial – poligrafică ,,Tipografia centrală’’, 2003. – 548 p.
16)Botnarenco, I. Cadastrul în Moldova. Chișinău: Editura Pontos, 2006. – 217 p.
17)Buzu, O. Organizarea activității de evaluare. Chișinău: 2002. – 183 p.
18)Badea, Gh. Cadastru general. București: Editura Conspress, 2005. – 241 p.
19)Mihailă, M., Corcodel, Gh., Chirilov, I. Cadastrul general și publicitatea imobiliară. București: Editura Ceres, 1995. – 195 p.
20)Tămăioagă, Gh., Tămăioagă, D. Cadastrul general și cadastrele de specialitate. București: Ed. MatrixRom, 2005. – 431 p.
21)Magazinsikov, G. Zemel‛nyi kadastr. L‛vov: Vysšaî škola, 1987. – 423 s.
22)Olaru, Gh., Mandicescu, V. Cadastru funciar. București: Editura Ceres, 1978 – 447 p.
23)Henssen, J., L., G. Cadastral and land registration. Registration systems in Europe //Advanced Course in the Development of cadastral Systems. National Land survey of Sweden. Gavel, 1987. – 231 p.
24)Tămăioagă, Gh. Cadastru. București: Ed. Didactică și Pedagogică, 1980. – 356 p.
25)Degtearev, I. Zemel‛nyi kadastr. Moskva: Editura Kolos, 1979. – 463 s.
26)Degtîrev, I., Osipov, I. Zemel‛noe pravo i zemel‛nyi kadastr. Moskva: Iuridičeskaî literatura, 1975. – 327 s.
27|)Gînju, V., Guțu, V., Guțu, D. Implementarea cadastrului în Republica Moldova: Realizări, probleme și perspective: Etapa I, 1993-2003: Ediție științifică. Chișinău: INEI, 2004. – 154 p.
28)Anulete, Gh., Rotaru, M. Sistemul cadastral și regimul funciar din România. București: 1996. – 120 p.
Motoare de căutare din Internet:
29)www.arfc.gov.md
30)www.cadastre.md
31)www.fondcartgeo.md
32)www.pca.md
33)www.wto.org
34)www.fao.org
35)www.agriculture.md
36)www.uap.md
37)www.ara.net.md
38)www.abc.net
39)www.acsa.md
40)www.moldova.md
41)www.cisr-md.org.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Formarea Bunurilor Imobile (ID: 121273)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.