Forma Finala New Corectat. Recuperarea Activa Lm Farcas Ioana (1) [618026]

1
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
SPECIALIZAREA: ASISTENȚĂ SOCIALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

RECUPERAREA ACTIV Ă DUP Ă LEZIUNEA
MEDULAR Ă PENTRU UTILIZATORII DE
SCAUNE RULANTE

Coordonator științific , Student: [anonimizat], 2019

2
CUPRINS
PARTEA I. Fundamentarea conceptual teoretic ă, metodologic ă și designu l de
cercetare și intervenț ia psihosocial ӑ………………………………………………………………… ………….. …6
CAPITOLUL 1. Partea introductivă …………………………………………………………………. ………….. .6
1.1. Introducere ………………………………………………………………………………………. …………… .6
1.1.1. Problematica abordat ă, scopul lucr ării și motivația personală pentru alegerea
temei. ……………………………………………………………………………………. ……………. .6
1.1.2. Relevan ța subiectului în domeniul asisten ței sociale. ………………………………… .7
CAPITOLUL 2. Leziunea medular ă………………………………………………………………………………. .8
2.1. Definiții ……………………………………………………………………………………………………….. ..8
2.2. Tipuri și nivelul le ziunii …………………………………………………………………… ………………9
2.3. Afectări, modificări și managementul problemelor apărute în funcție de nivelul
leziunii ………………………………………………………………………………………. ……………………….10
CAPITOLUL 3. Recuperare activă ……………………………………………………. ………………………….12
3.1. Definiție – conceptul de recuperare activă. ……………………………………………………….. 12
3.2. Componente : kinetoterapie, instruire pentru via ță independentă și consiliere psiho
socială. …………………………………….. ………………………………………………. ……………………….12
3.3. Importanța procesului de recuperare activă si accesul la viața socială …………………..13
CAPITOLUL 4. Comportamente psiho -sociale la utilizatorii de scaune rulante cu leziune
medulară. ……………………………………………………………………………………………. ……………………….15
4.1. Dizabilitate și handicap : bariere arhitecturale și sociale …………….. ……………………….15
4.2. Definirea conceptelor: stigmat, etichetare, discriminare, marginalizare ……………….16
4.3. Schimbările de comportament după leziunea medulară la copii și adulți : refuzul
realității, depresia, mânia, teama, regret ul, vulnerabilitatea și acceptarea……………………………….17
4.4. Probleme psiho -sociale după leziunea medulară. ……………………… ……………………….20
4.5. Capacitatea de self -management : obținerea de informații, găsirea punctelor tari,
gândirea pozitivă, destăinuirea, acțiune și implicare, atitudinea celor din jur (roluri generate și
roluri asumate). …………………………………………………………………………………….. …………………….. ..21

3
CAPITOLUL 5. Procesul de recuperare activă pentru un utilizator de scaun rulant cu
leziune medulară ……………………………………………………………………………… ………………………… ..24
5.1. Scaunul rulant corespunzător și importanța acestuia ……………… …………………………. .24
5.2. Kinetoterapia ……………………………………………………………………. …………………………. .24
5.3. Instruirea pentru viață indepe ndentă …………………………………….. ………………………… .25
5.4. Consilierea psiho -socială ……………………………………………………………………….. …….. .26
5.5. Elemente ajutătoare suplimentare în proces ul de recuperare activă : sport în scaun
rulant, terapie ocupațională , consiliere pentru angajare în muncă. …………………………………….. ….26
CAPITOLUL 6. Cadrul legislativ și importanța acestuia ȋn procesul de recuperare activă …
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………28
6.1. Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drep turilor persoanelor cu
handicap …………………………………………………………………………………………… ………………………….28
6.2. Institu ții implicate : organiza ții guvernamentale, O rganizații Non-Guvernamentale și
centre de recuperare. ……………………………………………………………………………………………………….29
6.3. Colaborarea instituțiilor implicate. ………………………………………… ………………………..30
CAPITOLUL 7. Designul proiectului de cercetare și intervenție psihosocialӑ ………………….32
7.1. Scopul proiectului ………………………………………………………………. ……………………….32
7.2. L ocalizarea proiectului , repere organizaționale și de management ……………………….32
7.3. Etapa cercetӑrii de investigare și evaluare inițialӑ …………………….. ……………………….32
7.3.1. Secvențӑ de cercetare ȋn România …………………………….. ……………………….32
7.3.1.1. Problema științificӑ abordatӑ ………………………. ……………………….32
7.3.1.2. Interoga țiile cercetӑrii ……………………………….. ……………………….32
7.3.1.3. Obiectivele cercetӑrii ……………………………………………….. …………33
7.3.1.4. Populația cercetӑrii și lotul de subiecți investigați ……………………33
7.3.1.5. Metode și instrumente utilizate ȋn cercetare …………… ………………33
7.4. Etapa de intervenție psiho -socialӑ ……….. ………………………………………………………….34
7.4.1. Obiective operaționale ale intervenției………………………………………………..34
7.4.2. Grupul țintӑ și beneficiari………………………………………………………………….34
7.4.3. Metode, instrumente și tehnici ale intervenției, activitӑți ………………………34

4
7.5. Etapa cercetării în evaluarea finală……… ………………………………… ………………………..35
7.5.1. Interogațiile cercetӑrii de evaluare finalӑ………………….. …………………………35
7.5.2. Obiective operaționale………………………………………. ……………………………..36
7.5.3. Populația cercetatӑ și lotul de subiecți………………………………………………… 36
7.5.4. Metode, instrumente și tehnici utilizate…………………………………………….. ..36
7.6. Secvențӑ de cercetare ȋn Marea Britanie …………………………………………………. ………..36
7.6.1. Motivarea vizitei și scopul deplasӑrii …………… ………………………….37
7.6.2. Ȋntrebӑri de cercetare …………………………………………………………….. 37
7.6.3. O biective urmӑrite ………………………………………………………………. ..37
7.6.4. Metode, instrumente și tehnici utilizate ……………………….. ………….. 37
PARTEA II. Prezentarea rezultatelor obținute în implementarea proiectului ………………..39
CAPITOLUL 8. Secvențӑ de cercetare și intervenție psihosocialӑ în România ……… ………..39
8.1. Analiza și interpretarea rezultatelor obținute în evaluarea inițialӑ ………………………..39
8.1.1 . Rezultate obținute ȋn urma prelucrӑ rii interviurilor individuale ……………..39
8.1.2. Situația actualӑ a beneficiarilor rezultatӑ prin analiza documentelor sociale
și observația; anchetele sociale ………………………………………………………. ………………………………..67
8.1.3. Concluzii parțiale ale cercetӑrii inițiale ……………………………….. ……………..68
8.2. Prezenta rea rezultatelor obținute ȋn intervenția psihosocialӑ……………………………….69
8.2.1. Asigurarea beneficiarilor cu scaune rulante adaptate în funcție de nevoile
individuale………………………………………………………….. …………………………………………………………69
8.2.2. Informare, consiliere și suport pentru recuperarea activă și pentru relațiile
cu instituțile………………………………………………………………………….. ……………………………………….69
8.2.2.1. Evidențierea importanței recuperării active a persoanelor cu
leziune medulară………………………………………………………………………………………………. ……… ……71
8.2.2.2. Îmbunătățirea stimei de sine…………………………………………………73
8.2.2.3. Ieșirea din resemnare sau renunțare……………………………………….73
8.2.3. Tabere de vară pentru dezvoltarea de abili tăți pentru a putea face față
presiunilor de marginalizare și excludere………………………………………………………………………… ..74
8.2.4. Concluzii parțiale ale intervenției…………………………….. …………….. …………74
8.3. Prezentarea și interpretarea rezultatelor cercetӑrii de evaluare finalӑ ……………………75

5
8.3.1. Gradul de informare al participanților……………………….. ……………………….75
8.3.2. Explorarea modificӑrilor ȋn ceea ce privește stima de sine ……………………..75
8.3.4. Concluzii privind evaluarea finală……………………………………………………… 77
CAPITOLUL 9 . Secvență de cercetare și evaluare în Marea Britanie ………………… …………..78
9.1. Analiza politicilor și serviciilor din Marea Britanie pentru persoanele cu
leziune medulară ………………………………………………………………………………… ………………………….78
9.2. Asemănări și deosebiri între România și Marea Britanie ……………………….. ..82
PARTEA III. Concluzii sintetice de ansamblu și recomandӑri de ordin aplicativ …………..84
CAPITOLUL 10. Concluzii sintetice de an samblu ………………………………………… ………………84
CAPITOLUL 11. Recomandӑri de ordin aplicativ ……………………………………… …………….. …85
Bibliografie …………………………………………………………………………………………………………….. ……89
Anexe…………………………………………………………………………………………………….. ………………..91

6
PARTEA I. Fundamentarea conceptual teoretică, metodologică și
designul de cercetare și intervenția psihosocialӑ
CAPITOLUL 1. Partea introductivă
1.1 Introducere.
1.1.1. Problematica abordată, scopul lucrării și motivația personală pentru
alegerea temei.
Am ales ca temă pentru lucrarea de licență “ Recuperarea activă după leziunea medulară
pentru utilizatorii de scaune rulante”, din trei motive majore. Ȋn primul rând pentru că din ce ȋn
ce mai multe persoane ajung ȋn scaun rulant ȋn urma unor leziuni ale m ăduvei spin ării. Ȋn al
doilea rând, la noi ȋn țară o persoană cu leziune medulară, deci care are o dizabilitate fizică
(locomotorie), este cumva limitată din start în a -si continua parcursul normal al vieții, deoarece
în centrele de specialitate se pune accent doar pe partea de recuperare medicală dar nu și pe
redobândirea independenței în activitățile zilnice.
Al treilea motiv major pentru care am ales această temă este pentru că eu sunt o persoană
utilizatoare de scaun rulant care a dobândit leziunea la vârsta de 18 ani și mulți ani după, nu am
avut parte de ȋndrumare și informație pentru ca viața mea să aibă un curs normal. Consider că o
persoană cu leziune medulară are nevoie de ȋndrumare, atât ea cât și familia acesteia, de
consi liere și nu ȋn ultimul rând de motivație care să o ajute să depășească si tuația actuală și să -și
atingă scopul de a avea o viață socială normală. Ceea ce nu se ȋnțelege este că o persoană cu
dizabilități care stă acasă și primește doar ȋndemnizație de la s tat, este o pierdere pentru statul
respectiv pentru că aceasta doar cheltuie și nu produce nimic. Dacă persoanele cu dizabilități ar fi
ȋndrumate să -și continu ie studiile, să aibă acces la cursuri de formare profesională, dacă li s -ar
oferi accesibilitate ȋn școli și pe piața muncii, atunci acestea ar aduce un plus economic pentru
societatea din care fac parte.
Pentru a ajunge la această situație , este nevoie de impl icarea autorităților competente și a
Organizațiilor Non-Guvernamentale , acestea putând avea un rol important în reinserția persoanei
cu dizabilități în comunitate. Pe de alt ă parte, societatea trebuie conștientizată vizazi de nevoia
acceptării lor și nu a stigmatizării și etichetării datorită condiției fizice. De cele mai multe ori
persoana cu dizabilități poate fi mai motivată. Avem exemple de persoane în scaun rulant care au
lăsat ȋn urma lor multe cercetări științifice benefice pentru omenire.

7
Ȋn partea teoretică a lucrării voi dezbat e conceptele de leziune medulară, recuperare activă,
problemele ȋntâmpinate de această categorie de persoane și posibilele rezolvări ale acestora. Ȋn
proiectul de cercetare, subiecții vor fi persoane întâlnite în timpul perioadei de practică efec tuată
la Fundația Motivation România.
1.1.2 Relevanța subiec tului în domeniul asistenței sociale .
Problema independenței a persoanelor afectate de leziune medulară din România încă nu
a ajuns să fie rezolvată, deși există organizații care încearcă să ajute în acest demers. Din păcate
în România nu se ține cont de diagnosticul persoanelor cu dizabilități și ei beneficiază de aceleași
servicii indiferent de gradul de independență. Pentru o persoană care a fost activă din toate
punctele de vedere, faptul că în urma unui accident sau a unui diagnostic care îi lezează m ăduva
spinării ajunge să folosească un scaun rulant o face să -și piardă încrederea în sine și să se izoleze
fără să fie activă în societate. Dacă există o intervenție timpurie pentru a o ajuta să -și
redobândească sau să -și perfecționeze abilitățile, aceast a poate ajunge o persoană independentă ,
să-și reia activitățile pe care le avea înainte de accident, să fie activă în societate.
Pentru toate acestea este nevoie de muncă, de sprijinul familiei și a prietenilor, de
kinetoterapie pentru menținerea tonusului musculaturii și pentru a recupera maxim cat se poate
din punct de vedere medical. Pe lângă toate acestea are nevoie de consilere și de persoane care îi
pot învața tehnici pentru o viață independentă.

8
Capitolul 2. Leziunea medulară
2.1. Definiții .
Pentru o bună înțelegere a concepului de leziune medulară este nevoie să trecem prin
definirea unor termeni cheie, dintre care cei mai importanți sunt coloana vertebrală și măduva
spinării.
Coloana vertebrală – „Este o lunga coloană mediană și posterioară(…) formată prin
suprapunerea celor 33 -34 de piese osoase, vertebrele. U rmărite de sus ȋn jos, vertebrele răspund:
gâtului, toracelui, regiunii lombare și pelvisului” (Papilian Victor, Anatomia omului, p.17) .
„Coloana vertebrală are rol de :
– Protecția m ăduvei spinării
– Rol static: ȋn ortostatism coloana vertebrală reprezintă un ax ce susține capul, tr unchiul și
membrele superioare: ea transmite apoi greutatea la bazin și membrele inferioare
– Rolul biomecanic: coloana vertebrală este antrenată ȋn mișcări numeroase și ample;
datorită acestor a corpul are o mare mobilitate.” (Bazele anatomice ale mișcării, Elena
Taina Avramescu , p 21 ).
Măduva spin ării – rol de a conduce impulsurile nervoase (senzitive și motorii) de la creier
către organe, piele, oase, mu șchi și invers. Este ca un cablu de telefon – alcătuită dintr -un
mănunchi de nervi .
Leziunea medular ă – poate fi cauzată de o fractură sau o lezare a coloanei vertebrale sau
poate fi determinată ȋn urma u or culpe medicale (cum este Poliomielita), ȋn urma unor bo li cum
ar fi tum ori, infecții, s pina bifida (care apare ȋncă de la naștere).
La rândul ei, l eziunea medulară poate fi:
– Leziune traumatică – care apare ȋn urma unui traumatism: ex. Accident de mașină,
plonjon ȋn apă, cădere de la ȋnălțime etc.
– Leziune non -traumatică – care apare ȋn urma unei boli: ex. MAVS -Malformație arterio –
venoasă spinală, spina bifid a, tumoră pe măduvă etc.

9
„Cele mai frecvente cauze ale leziunii măduvei spinării sunt accidentele auto (46%),
căderile (22%), violența (16%) și leziunile sportive (12%). Intoxicația cu alcool joacă un rol în
25% din leziunile măduvei spinării. 80% din leziunile măduvei spinării au loc la bărbați cu vârste
între 15 și 35 de ani. 53% dintre pacienții cu leziuni ale măduvei spinării au rămas tetraplegici
(paralizia parțială sau totală la brațe, picioare și trunchi) și 42% sunt paraplegici (paralizie
parțială sau totală a picioarelor). ” (ScienceDaily, Spinal cord injury patients face many serious
health problems besides paralysis, Loyola University Health System, 16 February 2017) .
2.2. Tipuri și nivelul leziunii.
Leziunea medulară poate fi traumatică sau non-traumatică și se mai împar te în completă
sau incompletă. Vorbim despre o leziune c ompletă atunci când nu se mai transmit impulsuri
nervoase m ai jos de nivelul leziunii. În acest caz, f uncțiile motorii și senzoriale nu ȋși mai fac
simțită prezența, nu mai există sensibilit ate, iar persoanele nu ȋși mai pot mișca părțile corpului
de la nivelul leziunii. Șansele de recuperare sunt minime, din punct de vedere medical o
persoană cu leziune m edulară completă ne mai putându -se recupera. Vorbim despre o leziune
incompletă atunci când mai exista mișcări sau/și sensibilit ate mai jos de nivelul leziunii . Ȋn cazul
leziunii incomplete se pot păstra funcțiile motorii (persoana ȋși poate mișca părți ale corpului de
la nivelul leziunii ȋn jos dar nu are sensibilitate) sau funcțiile senzoriale (per soana ȋși simte
părțile corpului dar nu le poate mișca). Diferența majoră față de leziune a completă constă în
șanse le de recuperare : chiar dacă sunt mici, cu un program adecvat de re cuperare și reabilitare se
pot ȋmbunătăți funcțiile motorii, ajungându -se chiar în situația în care unele persoane să poată
folosi un cadru sau cârje, ridicându -se, astfel, în picioare.
„Coloana vertebrală se ȋmparte ȋn mai multe secțiuni ȋn funcție de vertebre:
– Coloana cervica lă este formată din vertebre cervicale care sunt ȋn număr de 7 și sunt
notate de la C1 la C7.
– Coloana toracică este formată din vertebre toracice care sunt ȋn număr de 12 și sunt
notate de la T1 la T12.
– Coloana lombară este formată din vertebre lombare ȋn număr de 5 și sunt notate de la L1
la L5
– Coloana sacrală este formată din vertebre sacrate care sunt ȋn număr de 5 și sunt notate
de la S1 la S5

10
– Coccisul este format din vertebre coccigiene și sunt ȋn număr de 4 -5.” (Papilian Victor,
Anatomia omului, p.1 7).
Cu cât leziunea este mai ȋnaltă cu atât sunt afectați mai mulți nervi și mai multe grupuri
de mușchi. Ȋn momentul ȋn care leziunea ap are la coloana cervicală, se instalează tetraplegia
(afectările apar de la nivelul le ziunii ȋn jos și pot cuprinde și mâinile).
Tetraplegia – „acest termen se referă la afectarea sa u pierderea funcției motorii și /sau
senzoriale în segmentul cervical al măduvei spinării din cauza deteriorării elementelor neuronale
din canalul spinal. Tetraplegia are ca rezultat afectarea funcției în brațe , trunchi , picioare și
organele pelvisului.” (Article in Spinal Cord, June 1997) . Pentru o persoană cu leziune medulară
la nivel cervical, procesul de redobândire a independenței est e mai greu, fiind afectate și brațele ,
și are nevoie de mai mult tim p să-și redescopere abilitățile; cu toate acestea , procesul este posibil
și poate duce la recuperarea funcționalității .
Când leziunea este la nivelul coloanei toracale, lombare sau sacrale , apare paraplegia.
Paraplegia – „acest termen se referă la afectarea sau pierderea funcției motor ii și / sau
senzoriale în segmentele toracice, lombare sau sacrale ale măduvei spinării, secundare la
deteriorarea elementel or neuronale din canalul spinal (…) în funcție de nivelul leziunilor, pot fi
implicate trunchiul, picioarele și organele pelvine.” (Article in Spinal Cord, June 1997) . Pentru o
persoană cu paraplegie procesul de redobâ ndire a vieții independente este mai facil , nefiind
afectate brațele, ȋi este mult mai ușor să -și recupereze independența.
2.3. Afectări, modificări și managementul problemelor apărute în funcție de nivelul
leziunii.
Trăim ȋn secolul ȋn care progresele medicale au făcut ca persoanele cu leziune med ulară
să trăiasca o viață normală și ȋndelungată. Cu toate acestea apar modificări și afectări ȋn funcție
de nivelul leziunii. Cele mai relevante sunt problemele medicale care apar din cauza lipsei de
informație sau din lipsa implicării celor din jur ȋn preveni rea lor. Dacă unele afectări pot fi
prevenite, altele apar inevita bil o dată cu leziunea medulară.
Leziunea medulară produce de cele mai multe ori o tulburare gravă a sensibilității
superficiale și profunde. Din cauza acestor tulburări pot apărea complica ții medicale grave, c um

11
este escara care „ este o necroză tisulară localizată frecvent la nivelul zonelor de presiune (sacru,
ischioane, coate, calcaneu etc.) având drept factor determinant presiunea exagerată și prelungită
a țesuturilor moi între planul osos și planul de sprijin.” (Servicii pentru utilizatorii de scaun
rulant – World Health Organization , P.22) . O escară netratată poate duce la deces. Escarele sunt
una dintre principalele cauze de deces ȋn rândul utilizatorilor de sc aun rulant iar vindecarea ei
este un proces d e timp ȋndelungat și costisitor atât pe plan financiar cât și social, profe sional și
educa țional. După apariția escarei, utilizatorul de scaun rulant este nevoit să stea acas ă ȋn pat și
nu mai poate să -și desfășoare activitățile de zi cu zi de acasă, la muncă, școală sau socializare .
Escara stopează procesul de recuperare .
Ȋn funcție de nivelul leziunii, la tetraplegici (leziune cervicală) pot apărea modificări la
aparatul respirator „probleme legate de mușchii slabiți care sunt folosiți pentru respirație (…) ,
dificultăți în îndepărtarea secrețiilor care se acumulează în interiorul plămânilor pot predispune
la infecții pulmonare.” (Adrian Cristian, Living with spinal cord injury, p. 2). Indiferent de
nivelul la care intervine leziunea coloanei vertebrale, este afectat controlul asupra vezicii urinare
sau a aparatului urinar . De multe ori se spune ca traumatismul vertebro -medular determină două
tipuri de deficiențe: primul că persoana este nevoită să folosească un scaun rulant, iar al doilea că
persoana nu o să mai aibă acelaș i control vezical sau intestinal . “Există o serie de opțiuni pentru
gestionarea vezicii urinare după leziunea medulară. Aceasta include folosirea unui condom
urinar la bărbați cu vezică hiperreflexă (adică, golire reflexă), utilizarea cateterelor locative și
cateterizarea intermitentă.” (Spinal Cord Injuries: Management and Rehabilitation, 2008, p. 24)
Afecțiunea urinară și intes tinală este diferită de la individ la individ, dar folosite separat sau ȋn
combinație, există tehnici care duc la restabilirea ȋntr -o anumită masură a controlului vezical și la
posibilitatea unei vieți normale.

12
Capitolul 3. Recuperare activă
3.1. Definiție – conceptul de recuperare activă.
Recuperarea activă este formată dintr -un cumul de activităț i pe car e o persoan ă cu leziune
medulară trebuie să ȋl ȋntreprindă ȋn vede rea obținerii independenței ș i a unui statut de persoană
activă ȋ n societate.
Recuperarea activă „se adresează persoanelor care au devenit recent utilizatoare de
scaune rulante sau care nu au avut ocazia să afle cum pot trăi independent după accidentele pe
care le -au avut.” (http://motivation.ro/ , accesat 08.05.2018) .
Recuperarea activă este un proces de reabilitare a unei persoane pe toate nivelurile :
„Reabilitarea a fost definită frecvent în termeni de proces de restabilire a unui individ la
potențialul său maxim în toate ariile vieții – fizice, intelectuale, emoționale și sociale. Cu toate
acestea, este puțin probabil ca mulți oameni în societate, de fapt , să-și atingă potențialul maxim
în oricare dintre aceste zone; mai puțin în toate cele patru. Riscul inerent într -o ast fel de definiție
a reabilitării constă în adoptarea de ipoteze privind potențialul maxim.” (Karen Whalley
Hammel, Spinal Cord Injury Rehabilitation, 1995, p. 2)
3.2. Componente : instruire pentru via ță independentă, kinetoterapie și consiliere.
Recuperarea activă are următ oarele componente: kineto terapia, instruirea pentru viață
independentă ș i consilierea . După leziune a medulară , o persoan ă are nevoie de recuperare
medical ă (kinetoterapie) dar și de sfaturi privind reluarea activit ăților de baz ă, zilnice, c um ar fi
ȋmbrăcatul/dezbr ăcatul, igiena personal ă etc. Astfel c ă o echipa multidiciplinar ă format ă dintr -un
kinetoterapeut și un instructor de via ță independent ă este necesar ă pentru ca o persoan ă cu
leziune medular ă să treacă cât mai u șor și repede de la dizabilitate spre functionare. Dar ȋn cele
mai multe dintre cazuri este nevoie și de consiliere pentru ca persoana s ă poată să-și continue
parcursul social. Ȋn consecință, o persoană care a ajuns ȋn scaun rulant ȋn urma unei lezi uni a
coloa nei vertebrale, are nevoie de servicii integrate pentru a put ea depăși momentele dificile. În
acest sens, parcursul firesc este ca serviciile să fie ȋndreptate către beneficiar și nu beneficiarul să
fie nevoit să le caute ȋn locuri diferite.

13
Kinetoterapia – „studiază mecanismele neuromusculare și articulare care asigură omului
mișcările normale (…) având un obiect propriu de studiu: menținerea și dezvoltarea unor indici
morfologici și funcționali normali, prin mijloacele specifice (exercițiul fizic ca el ement de bază),
la persoane în situații biologice speciale” (Moțet, D., Mârza, D., 1995). Ȋntr-o sesiune de
recuperare activă, kinetoterapia vine ȋn completarea instruirii pentru o viață independentă și este
adaptată ȋn funcție de abilitățile și nevoile beneficiarului.
Instruirea pentru o viață independentă – este un program derulat sub „îndru marea unui
instructor care este el însuși utilizator de scaun rulant – un model de reușită care se folosește de
exemplul personal și de experiența trăită, pentru a -i învăța și pe alții cum să se descurce singuri”
(http://motivation.ro/ , accesat 08.05.2018) . Ȋntr-un raport al European Social Network „viața
independentă se referă la capacitatea persoanelor cu dizabilități de a face alegeri și a lua decizii
cu privire la propria viață și de a se bucura de același grad de autonomie ca și persoanele fără
dizabilități” .
Consilierea psiho -socială – consilierea poate fi individuală sau de grup suport. Aceasta
„îi ajută pe participanții la programele de recuperare activă să dobândească încredere în forțele
proprii, să treacă peste obstacolele asociate dizabilității și să se implice activ în viața comunității
și a familiei” (http://motivation.ro/ , accesat 08.05.2018).
3.3. Importanța procesului de recuperare activă si accesul la viața socială.
Recuperarea activ ă pune lucrurile ȋ n perspectiv ă pentru o persoan ă cu leziune medular ă.
Pentru un copil, procesul de recuperare și reintegrare social ă va fi mult mai u șor, deoarece el nu
a ajuns să fie o persoană independentă ȋn totalitate. Aici intervine și familia care poate ajuta
foarte mult copilul, sprijinindu -l să ducă o viață normală: să meargă la o școală de masă alături
de alți copii , să aibă activități extra -școlare: o ie șire ȋn parc, să practice sport.
Ȋn cazul unui adult lucrurile devin pu țin mai greu de gesti onat deoarece este mult mai dificil de
acceptat c ă, din persoan ă activ ă a devenit o persoan ă “imobilizat ă” ȋn scaun rulant sau chiar la
pat. Pentru o persoană care obișnuia să aibă un serviciu, să conducă o mașină sau să -și ȋntrețină
familia , este destul de greu să accepte noua si tuație ȋn care se află. De cele mai multe ori viața se
schimbă radical , persoanele apropiate îndepărtându -se, dar asta nu ȋnseamnă că vina aparține
exclusiv celor din jur; o parte din vină o are și persoana ȋn scaun rulant care , din cauza refuzului

14
realității , ajunge să se autoizole ze și , ȋn timp , să-și indu că ideea ca toată viața va fi o povară
pentru cei din jur.
În acest context, pentru un adult este foarte important să știe că va putea redeveni o
persoană activ ă din punct de vedere social. De asemenea, este vital să-și descoper e abilit ățile și
să treac ă peste dizabilitate c ât mai repede din momentul dobândirii leziunii medulare. Un
exemplu pentru acesta va fi instructorul de via ță indepedent ă, care, redevenind deja o persoan ă
indepedent ă, va putea oferi sfaturi și, cel mai important , un punct de pornire. Procesul de
instruire pentru via ța indepedent ă poate fi definit ca ȋnvățare prin puterea exemplului .
Procesul de recuperare pentru o persoană cu leziune medulară trebuie să conțină toate
cele trei componente: kinetoterapie, consiliere, instruir e pentru o viață independentă. P entru a se
ajunge la independența persoanei, este nevoie de kinetoterapie (care are ca rezultat recâștiga rea
unei părți din abilitățile fizice pierdute ), instruirea pentru o via ță independentă (menită să
faciliteze învățarea de noi tehnici ȋn care poate utiliza scaunul rulant corect și ȋn siguranță ) și
consiliere, care poate ajuta persoana să ajungă la acceptare și să nu mai asocieze scaunul rulant
cu un obiect care ȋi face rau sau de care trebuie să -i fie rușine , ci cu un mijloc de ajutor pentru a
se putea implica ȋn activitățile de zi cu zi.

15
Capitolul 4. Comportamente psiho -sociale la utilizatorii de scaune rulante cu
leziune medulară.
4.1. Dizabilitate și handicap: bariere arhitecturale și sociale.
Încep prin a menționa faptul că e xistă o diferență ȋntre termenul de dizabilitate și cel de
handicap, deși de multe ori acești doi termeni sunt folosiți cu acelaș i sens.
Astfel, dizabilitatea poate surveni ȋn urma unui a ccident sau poate fi generată de o boala.
(https://asociatia -ihtis.ro/2008/06/10/diferenta -dintre -handicap -si-dizabilitate/ ,accesat
01.04.2018)
Dizabilitatea este ȋmpărtiță ȋn urm ătoarele categorii: fizic ă, somatic ă, auditiv ă, vizual ă,
mentală, neuropsihică, asociată , HIV/SIDA, boli rare și surdocecitate.
În schimb, h andicapul: „este bariera ȋntâmpinată de către individ ȋn relația pe care acesta
o are cu mediul social . Scopul acestui termen este să ȋși concentreze atenția asupra deficiențelor
din mediul înconjurător și a acțiunilor organizate de societate (educația, informațiile,
comunicarea), deficiențe care împiedică participarea tuturor oamenil or la activitățile cotidiene, în
condiții de egalitate. ” (https://asociatia -ihtis.ro/2008/06/10/diferenta -dintre -handicap -si-
dizabilitate/ . accesat 01.04.2018 )
Dizabilitatea ȋn cazul unei persoane cu leziune medulară ȋn scau n rulant , survine din
modul acesteia de a se deplasa, iar handicapul poate fi dat de lipsa accesibilității (bariere
arhitecturale) și de mentalitatea celor din jur (bariere sociale). Bariere le arhitecturale apar ȋn
urma lipsei de accesib ilitate a școlilor, instituț iilor, infrastructura ȋn general , mai ales ȋn mediul
rural sau ȋn orașele mici unde mijloacele de transport ȋn comun nu sunt accesibile, există borduri,
scări, drumuri neasfaltate etc. Toate acestea duc la izolarea involuntară a utilizatorului de scaun
rulant, motiv pentru care alege să stea mai mult ȋn casă și așa se ajunge și la ba rierele sociale.
Acestea apar ȋn urma a titudinii celor din jur vizavi de o persoană ȋn scau n rulant, oamenii având
tendința să îi privească cu milă și compasiune . Din cauza lipsei accesibilității, unei persoane cu
leziune medulară ȋi este greu să -și continu ie studiile, să aibă un loc de muncă sau să poat ă
participa la evenimente culturale sau de socializare .

16
Conform Organizației Mondiale a Sănătății asigurarea accesibilității clădirilor,
mijloacelor de transport și a informației necesită standarde de accesibilitate la nivel național,
însușirea de către arhitecți și proiectanți a modelelor univers ale, îmbunătățirea accesului la
locuințe sociale , promovarea transportului rapid cu ajutorul vehiculelor accesibilizate.
4.2. Definirea conceptelor: stigmat, etichetare, discriminare, marginalizare.
Condiția de a fi o persoană cu dizabilități duce la diferite atitudini și comportamente atât
a celor din jur său cât și a comunității. Astfel, ne formăm diferite păreri despre anumiți oameni
(aplicăm etichete), păreri care pot duce la stigmatizare, discriminare, marginalizare.
Ce înseamnă însă faptul că etiche tăm? Teoria etichetării apare pentru prima dată ȋn cartea
Suicide a sociologului francez Emile Durkheim. El a fost primul care a sugerat că etichetarea
deviantă satisface această funcție și satisface nevoia societății de a controla comportamentul. Mai
târziu u n membru al Școlii din Chicago, George Herbert Mead, a afirmat că sinele este construit
și reconstruit din punct de vedere social prin interacțiunile pe care fiecare persoană le are cu
comunitatea. Teoria etichetării susține că oamenii obțin etichete de la modul în care ceilalți își
văd tendințele sau comportamentele . În 1963 Howard Saul Becker a publicat lucrarea
Outsiders: studi es in the sociology of deviance. Aceasta a devenit manifestarea mișcării teoriei
etichetării în rândul sociologilor. În deschid erea sa, Becker scrie: „… grupurile sociale creează
devieri prin adoptarea unor reguli a căror infracțiune creează devieri și prin aplicarea acestor
reguli unor anumiți oameni și prin etichetarea lor ca fiind în afară. Din acest punct de vedere,
devierea nu este calitatea actului pe care persoana îl comite, ci mai degrabă o consecință a
aplicării de către alte reguli și sancțiuni unui "infractor". Deviantul este cel căruia acea etichetă a
fost aplicată cu succes, comportamentul deviant este un comportamen t pe care oamenii îl
etichetează” ( Becker, 1973, p. 9).
Etichetarea aduce după sine diferite comportamente, dintre care unele au multiple
consecințe negative. Un asemenea comportament este stigmatizarea. Astfel, persoanelor cu
dizabilități li se poate aplica un stigmat – „ȋn toate cazurile de stigmat (…) regăsim aceleași
trăsături sociologice: un individ care ar fi putut ușor să se facă admis ȋn cercul raporturilor
sociale obișnuite posedă o caracteristică ce se poate impune atenției celor ce -l ȋntâlnesc și ne
ȋndepărteaz ă de el distrugând astfel drepturile pe care le are față de noi datorită celorlalte atribute

17
ale sale. El posedă un stigmat, o diferență supărătoare față de ceea ce noi ne așteptăm.”
(Goffman, 1975, p. 15) .
În aceeași măsură, persoanele cu dizabilități p ot fi discriminate . „Actorii sociali pot avea
atitudini sau pot face evaluări negative ale unui grup social sau altul, nu totdeauna acestea se
reflectă ȋn comportamente discriminatorii (…)Michael W Eysenck(2004) semnalizează cinci
stadii ale discriminării, citându -l pe Gordon . Allpord (1954): 1) atacul verbal; 2) evitarea; 3)
discriminarea – celălalt grup este, ȋn mod deliberat, tratat diferit comparativ cu alte grupuri (…);
4) exterminare” (Chelcea Septimiu, Psihosociolog ie Teorii,cercetăr i, aplicații, 2010, p. 349) .
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, clasifică discriminarea ȋn doua forme:
discriminarea directă atunci când o persoană nu beneficiază de acelaș i tratament cu o altă
persoană care se poate a fla ȋntr -o situație c omparabilă și discriminarea indirectă care survine
când o persoană sau un grup de persoane care se află ȋntr -o situație egală, sunt tratate diferențiat.
De asemenea, plasarea unor persoane în diferite categorii poate duce la marginalizare –
„dezorganizare si dezorientarea personal ă, izolarea și distan ța social ă, inadaptarea social ă,
anomie determinat ă de ambivalen ța (desocializarea individului const ând în incertitudinea și
anxietatea determinate de absen ța unor indica ții normative clare), dualitatea personalit ății
(divizarea eu -lui intre tendin ță și impulsuri contrare) și deviant ă (ca form ă de reac ție cu caracter
compensator, const ând în asocialitate, agresivitate și tendinte antisociale profunde )”(Simache și
Dontu, 2007).
”Sursa marginalizării nu trebuie căutată în raritatea resurselor ci într -un anumit mod de
organizare socială caracterizat prin accesul inegal la resurse, prin discriminarea unor persoane
sau grupuri sociale. M arginalizarea are ca efect izolarea socială, alienarea, inadaptarea,
neintegrarea socială, dezorganizarea familiei …” (Sorin Rădulescu, Dicționar de sociologie, Ed.
Babel, 2003, p.338,) .
Marginalizarea reprezintă tocmai “o îndepărtare, o excludere. Putem marginaliza o
persoană, dar și o mișcare, o idee sau chiar un popor . Cuvântul face trimitere la un proces suferit
de cineva sau ceva, spre deosebire de marginalitate, în cazul căreia actorii au ales, cel mai
adesea, această stare.“ (Lazar, J, în Guilles F, Guy J.(coord), 2005, p.405)
4.3. Schimbările de comportament după leziunea medulară la copii și adulți : refuzul
reali tății, furia , depresia, teama, regretul, vulnerabilitatea și acceptarea.

18
Dobâ ndirea unei dizabilități modifică radical viața unei persoane, fie ea adult sau copil.
Atât persoana cât și membri familiei aces teia trec prin diferite schimbări de comportament, care,
în mod ideal ar trebui să asigure trecerea de la starea inițială de refuz al relității până la
acceptare.
În majoritarea cazurilor întâlnim la început refuzul realității – imediat după leziunea
medulară persoana se află ȋntr -un șoc. Ȋn această stare tendința este de a nega și de a nu percepe
exact ceea ce s -a ȋntâmplat, putând exista speranțe nerealiste de vindecare. „Negarea este un
mecanism comun de apărare care se manifestă ca reacție la o traumă sau a unei amenințări
percepute; este un mod de a face față conflictelor emoționale, stresului, evenimentelor
dureroase, anxietății , prin refuzarea acceptării realității și negarea existenței unei probleme.”
(http://www.sfatulmedicului.ro , accesat 30.04.2018).
Negarea poate fi urmată de furie – o persoană cu leziune med ulară poate simți că viața
celor din jur se desfășoară ȋn mod normal, în timp ce propria lume este complet devastată. Apare
frustarea din cauză că timpul petr ecut ȋn spital se prelungește, iar unele p lanuri trebuie anulate.
Frustr area e alimentată și de lipsa de viziune asupra viitorului (imposibilitatea de a face noi
planuri). În acest fel o persoană cu leziune medulară ajunge să se sim tă ca un obiect sau „anima l
de companie”, deoarece nu se mai bucură de intimitate, având nevoie tot timpul să fie ajutată de
cineva (spălat, ȋm bracat, scos la plimbare etc). Furia este îndreptată către cei din jur (familie,
prieteni, cadre medicale) dar și spre Divinitate. Ȋntrebarea pe care și -o pun cel mai des este „de
ce eu?” . „Furia este o emoție total normală, de obicei sănătoasă. Dar când scapă de sub control
devine distrugătoare și poate duce la probleme – probleme la locul de muncă, la relațiile
personale și la calitatea generală a vieții. Te poate face să te simți ca și cum ai fi la mila unei
emoții imprevizibile și puternice.” (http://www.apa.org/topics/anger/control.aspx , accesat
08.05.2018).
În timp, odată cu diminuarea furiei, apare depresia – pe măsură ce conștientizează noua
realitate, pentru persoanele cu leziune medulară apare sentimentul că au pierdut ceva: s e sustrag
de la activitățile pe care le aveau ȋnainte, evită să se ȋntâlnească cu persoanele cunoscute etc.
Accidentul sau cauza leziu nii este o experiență traumatizantă și poate să aducă la suprafață alte
probleme psihologice a nterioare (probleme cu familia, prieteni, colegi etc ). Chiar dacă aceste
probleme sunt mai vechi, persoana tinde să le asocieze cu dizabilitatea și să agraveze st area

19
tensionantă care deja există. „Studiile clinice recente, sugerează că depresia s -ar putea să fie mai
puțin comună decât se credea până acum. Propria noastră experiență sugerează un număr
semnificativ de pacienți suferinzi de boli de depresie, dupa lez iunea medulară și că aceasta se
diferențiază de formele diferite de starea de spirit scăzută.” (British Journal of Psychiatry, 1989,
p. 668) . Conform Organizației Mondiale a Sănătății 20 -30% dintre persoanele cu leziune
medulară prezintă simptome de depres ie, ceea ce este un număr semnificativ mai mare față de
restul populației (12%).
În viaț a de zi cu zi suntem puși în diferite situații care pot declanșa diverse emoții, între
care unele destul de frecvente sunt t eama /anxietatea – în cazul persoanelor cu leziune medulară,
acestea pot apărea cu o mare frecvență și intensitate. În plus, dacă se combină cu insuficiența
informațiilor, teama și anxietate a pot duce la exagerarea gravității situației și la subestimarea
capacității de a o depăși. „Anxietatea defin ește acea stare de frică intensă și disfuncțională care
încurcă viața persoanei în cea mai mare parte a timpului, care are la origine gânduri automate
negative și drept consecințe: simptome somatice și comportamente de evitare a situațiilor care
generează frică intensă” (Geanina Chicos, 2017, http://www.geanina -chicos.ro/frica -vs-
anxietate/)
Celor enumerate anterior li se adaugă regretul – inevita bil regretele ȋși fac apariția, fiind
normal ca o persoană să regrete ceea ce a avut (corpul care s -a schimbat, viața și planurile pe
care le -a avut) și modul în care s-a schimbat. Regretul nu trebuie suprimat deoarece este o parte
din procesul de vindecare. „Regretul a fost definit ca o emoție negativă bazată pe o inferență
ascendentă, autofocalizată, contrafactual ă” (The experience of regret: what, when, and why,
Gilovich T, Medvec VH, PubMed.gov. Apr. 1995 ). „Regretul te face să te simți rău pentru că
implică o vină legată de felul în care ai acționat pe plan personal: ar fi trebuit să faci ceva diferit,
de unde rezultă și auto învinuirea ca o componentă a regretului ” (Connolly T, Zeelenberg M.
Regret in decision making. Current Directions in Psychological Science. 2002;11:212 –216).
În toată această perioadă persoana cu dizabilități este vulnerabilă. Din mome ntul ȋn care
ȋncepe să apară regretul și persoana cu leziune medular ă se apropie de acceptare, se instalează și
vulnerabilitatea, care poate ȋncetini procesul de vindecare. Ȋn acele momente critice este nevoie
de sp rijinul celor din jur pentru ca în cadrul procesul ui de vindecare să se ajungă la acceptare.
„Vulnerabilitatea implică o combinație de factori care determină gradul în care viața și

20
proprietatea se găsesc în situații de risc datorită unui eveniment (…) În termeni generali,
vulnerabili tatea poate fi înțeleasă ca predispoziția sau susceptibilitatea unui element de a fi
afectat negativ de cauze externe.” (BÎLDEA, MARIN, Comunitate și vulnerabilitate: percepție,
comunicare, reducerea riscului dezastrelor – Bucu rești, 2007, p. 25)
Acceptare a – este partea finală din procesul de vindecare, persoana ajunge să -și accepte
noul stil de viață și statutul de persoană cu dizabilități, să accepte ajutorul celor din jur atunci
când are nevoie și ȋși dorească să continue v iața făcând noi planuri fără s ă mai caute vinovați
pentru schimbarea de care a avut parte. „Poate fi incredibil de dificil să accepți dizabilitatea ta.
Acceptarea poate să fie ca un sentiment de renunțare, ca si cum ai flutura steagul alb de predare
asupra vieții tale și a viitorului t ău. Dar a refuza să accepți realitatea limitărilor tale , te ține
blocat, te ȋmpiedică să mergi ȋnainte și de a face schimbările pe care trebuie să le faci și să
descoperi noi idealuri și scopuri.” (https://www.helpguide.org/articles/healthy -living/living -well-
with-a-disability.htm , accesat 12.05.2018)
4.4. Probleme psiho -sociale după leziunea medulară .
Leziunea medulară aduce cu sine probleme la nivel psihologic pentru persoana ȋn cauză
și familia acesteia dar și probleme sociale. Din cauza prejudecăților și a stereotipurilor care
există, reintegrarea persoanei cu dizabilități ȋn mediul social este ȋngre unată, atât ea cât și familia
aceste ia putând fi etichetați și marginalizați , fapt ce are repercusiuni grave asupra psihicului .
Apar atitudini negative „De exemplu, există o falsă percepție conform căreia tetraplegia
reprezintă o soartă mai rea decât decesul sau conform căreia persoanele în scaun rulant nu pot
lucra sau nu pot avea relații intime. Chiar și membrii familiei pot av ea atitudini negative sau
așteptări scăzute.” (Fundația Motivation România 2014, Perspective internaționale asupra
leziunii medulare, P. 6) . Aceste idei preconcepute pot dispărea odată ce există contact cu o
persoană cu dizabilități.
Organizația Mondială a Sănătății susține că leziunea medulară este asociată cu o rată mai
mare a divorțurilor, din cauza impactului negativ pe care o are asupra relațiilor personale.
Abandonul școlar la copiii cu leziune medulară este mult mai ridicat „sistemul educațional din
România creează dezavantaje majore pentru persoanele cu dizabilități. Astfel, incidența
neșcolarizării și a abandonului timpuriu este de șapte ori, respectiv de două ori mai mare, pentru
persoanele cu dizabilități față de populația generală. Grupul cel ma i dezavantajat din punct de

21
vedere al accesului la educație este format din persoane cu dizabilități fizice, somatice sau
vizuale, grave, din mediul rural” (Monica Stanciu, (Copii cu Dizabilități , Raport Unicef
Septembrie 2013 ).
Persoanele cu leziune medulară au un aport mai scăzu t ȋn ceea ce privește activitatea
economic ă, dar ȋn acelaș i timp costurile sunt mai ridicate fa ță de alte afecțiuni similare. Conform
Organizației Mondiale a Sănătății, angajarea persoanelor cu Leziune medulară la nivel global
este de 37%, iar ȋn Europa 51%.
Nu se poate vorbi de o regul ă general ă a reac țiilor ȋn cazul unei leziuni. Indiferent de
reacțiile descrise mai sus trebuie ținut seama de faptul c ă fiecare persoan ă este unic ă și va g ăsi
modalitatea proprie de a dep ăși situa ția. “Viața după leziunea medulară implică multe provocări,
doar unele dintre acestea sunt fizice.” (Adrian Cristea, Living with Spinal Cord Injury, p. 3)
4.5. Capacitatea de self -management : obținerea de informații, găsirea punctelor tari,
gândirea pozitivă, destăinuirea, acțiune și implicare, atitudinea celor din jur (roluri
generate și roluri asumate).
Leziunea medulară aduce după sine modificări majore. În situația nou creată, persoana
are nevoie de o serie de resurse pentru a depăși blocajul emo țional și a -și relua controlul asupra
propriei vieți, acesta din urmă fiind un proces amplu și de durată , având mai multe componente
și solicitând și sprijinul celor din jur.
Un prim pas îl constituie obținerea de informații – necesitățiile și nevoile une i persoane
cu leziune medulară se schimbă. Astfel, aceasta trebuie să se informeze d espre noul mod de
funcționare a organismului (vezica urinară , managementul sexual, mobilitat ea etc). Aceste
informații se pot obț ine de la specialiști sau de la alte persoane care se află ȋn situații similare ,
care a u reușit să depășească momentul critic și să-și reia viața activă pe care o aveau î nainte. „În
concluzie, complicațiile sunt comune după leziunea medulară și subpopulațiile prezintă un risc
crescut. Program ele educaționale pentru pacienți și familiile lor trebuie să se concentreze asupra
prevenirii și recunoașterea precoce a complicațiilor (…) Numai prin prevenirea în timp util,
supravegherea și tratamentul complicațiilor impactul acestora pot să fie redus și poate fi
rezultatul individual de reabilitare optimizat. ” (J Rehabil Med Complication foll owing spinal
cord injury Injury, 2007; p.397, ).

22
În paralel cu obținerea de informații, este nevoie și de o intervenție pe plan cognitiv.
Aceasta presupune, în pr imul rând, găsirea punctelor tari – persoana trebuie să se concentrez e
pe realizările anterioare dar să ȋși amintească și alte momente grele prin care a trecut ȋn viață
precum și modul ȋn care atunci a reușit să le depășească . Unele dintre ac este metode pot fi
folositoare și în situația actuală . „Înțelegerea vă oferă fundația pentru capacitatea de self –
management . Este cheia succesului. Să te cunoști pe tine înseamnă să fii conștient de punctele
forte, punctele slabe, nevoile, interesele și preferințele (…) Convingerea că ești parte din ceva
mai mare și mai durabil decât lu ptele zilnice îți pot oferi putere care poate să persevereze atunci
când viața prezintă provocări inevitabile.” (Chapter Seven, Understand your abilities and
disabilities, P. 111) .
În al doilea rând, este esențială gândirea pozitivă – persoana trebuie încurajată să își
conștientizeze gândurile negative și să încerce să le ȋnlocuiască cu unele pozitive. Chiar dacă în
momentul de față are o dizabilitate , acest lucru nu ȋnseamnă că nu și -a păstrat abilități, calități și
resurse. „Persoanele cu dizabil ități care se consideră si gure de succes, acceptă în general
dizabilitatea ca un aspect al sinelui . Ei recunosc că nu sunt responsabili pentru handicapul lor, și
ei știu că nu sunt afectați în mod inerent. Ei nu dau vina pe alții pentru situația lor, nici nu au un
sentiment de drept. În schimb, își asumă responsabilita tea pentru fericirea și viitorul lor.”
(Chapter Seven, Understand your abilities and disabilities, P. 112) .
În cadrul procesului de redobândire a controlului asupra propriei vieți, un rol important îl
are destăinuirea – este esențial ca persoana care a suferit un accident să se destăinuie unui
apropiat, familiei sau , ȋn caz de nevoie , unui psiholog. Aceasta duce pe de -o parte, la un
sentiment de eliberare, iar pe de alt ă parte poate fi punctul de plecare în obținerea unor
rezolv ări/soluții p entru situația prezentă (din partea celor care află despre problemele sale). Dacă
nu găsește o persoană de ȋncredere , poate să țină și un jurnal în care să noteze fiecare pas din
viață și fiecare gând , putând fi și aceasta o metodă b ună de defulare . „Dacă observați o parte din
semnele de avertizare menționate anterior în acest capitol (pierderea apetitului, tristete profun dă,
neglijență voită a sănătății sau gânduri suicidale) caută ajutor imediat. Există multe moduri în
care aceste probleme apar pot fi abordate cu medicamente, psihoterapie și consiliere” (Adrian
Cristea, Living with Spinal Cord Injury, p. 107)

23
Pe plan comportamental e nevoie de acțiune și implicare – după ce persoana cu leziune
medulară s -a familiarizat cu noul stil de viață, pot fi inițiate și modificări comportamentale cu
beneficii pe termen lung . Astfel, sunt indicate implicarea ȋn problemele familia le, reluarea
legaturilor cu prieteni pe care nu i -a văzut de mult, continuarea studiilor, cautarea unui loc de
muncă, planificarea de vacanțe, încercarea de a -i ajuta pe alții c are trec prin aceeași situație.
Toatea acestea pot crea sentimentul de utilitat e. „Este important să aveți un scop. Reabilitarea
este totul despre stabilirea și îndeplinirea obiectivelor. La începutul reabilitării, tu și terapeuții tăi
aveați obiective pentru îmbrăcare, baie și propulsia scaunului rulant . A trăi cu leziune medulară
implică stabilirea constantă de obiective noi, uneori pentru aceleași probleme (…) Alte obiective
foarte valoro ase includ educația (liceu, colegiu sau școală abs olvită). În prezent, multe școli ofer ă
programe pe Internet, p rograme de r eabilitare profesi onală care sunt de asemenea, resurse bune
pentru discuții modalități de a -ți continua cariera și edu cația .” (Adrian Cristea, Living with
Spinal Cord Injury, p. 105) .
Pe lângă surse interne, modificările cognitive și comportamentale pot fi determinate și de
factori externi. Între aceștia, se regăsește atitudinea celor din jur – pentru a putea depăși cu
ușurință toate etapele psihologice, este bine de știut că atitudinea celor din jur este foarte
importantă. Leziunea medulară poate pe de -o parte, declanșa un comportament protector excesiv
din partea familiei, iar pe de alta parte poate duce la distanțare/deteriorarea relațiilor cu cei
apropiați. Ace șția pot resimți, la rândul lor, situația ca fiind stresantă, având nevoie să se
acomodeze cu noile roluri și responsabilități. În cadrul acestui proces, atitudinea lor poate induce
persoanei în fotoliu rulant sentimentul că este o povară. „Ca persoană cu leziuni ale măduvei
spinării, așteptăril e și preocupările tale pot diferi de cele ale familiei tale. Poate că membrii
familiei se tem de schimbările în abilitățile fizice sau de abilitatea ta de a face față din punct de
vedere emoțional” (Sara Palmer, A Guide for living Spinal Cord Injury, p. 101) . Aceste reacții
ale celor din jur nu au legătur ă cu persoana ȋn scaun rulant ci cu concepțiile și prejudecățiile față
de dizabilitate.

24
Capitolul 5. Procesul de recuperare activă pentru un utilizator de scaun
rulant cu leziune medulară
5.1. Scaunul rulant corespunzător și importanța acestuia.
Scaunul rulant este cel mai important mijloc asistiv pentru o persoană cu leziune
medulară și acesta trebuie să fie corespunzător ȋn funcție de nevoile, abilitățile și mediul ȋn care
trăiește utilizatorul. Organizația Mondială a Sănătății definește scaunul rulant corespunzător ca
„scaunul rulant care corespunde condițiilor de mediu ale utilizatorului; este potrivit și furnizează
suport postural adecvat; este sigur și durabil; este disponibil în țara utilizat orului; poate fi obținut
și întreținut, iar serviciile sunt sustenabile în țara respectivă, la cel mai accesibil preț.” (World
Health Organization , Wheelchair Service Training Package: intermediate level. Trainer’s
Manual , 2013 ).
În România, ȋncepând cu anul 2018, Casa Naț ională de Asigurări de Sănătate decontează
o dată la 3 ani suma de 886 RON pentru achiziționarea unui scaun rula nt nou. Este posibil însă
ca scaunul rulant care se î ncadrează ȋn această sumă să nu corespundă ȋntotdeauna nev oilor
utilizatorului de scaun rulant. D e cele mai multe ori o persoană cu leziune medulară care și -a
câștigat independența, are un serviciu și conduce o mașin ă, are nevoie de un scaun rulant ușor pe
care ȋl poate manevra fără efort, reușind să ȋl așeze ȋn mașină fără ajutorul unei alte persoane .
Însă p rețul unui astfel de scaun rulant este ridicat și foarte puțini dint re utilizatori au resurse le
financiare suficiente pentru a -l achizi ționa.
Ȋn procesul de recuperare activă scaunul rulant coresp unzător este important pentru că ȋi
oferă echilibru utilizatorului pentru o manevrare corectă și ȋn siguranță , precum și distribuire ȋn
egală măsură a greutății , condiții care pot preveni apariția escarelor, a deformările posturale și a
problemelor medicale ce pot surveni ȋn urm a utilizării scaunului rulant pe o perioadă îndelungată
de timp (complicații respiratorii, circulatorii, digestive, retracturi etc.).
5.2. Kinetoterapia.
De asemenea, în c adrul procesului de recuperare activă prezența unui kinetoterapeut est e
foarte importantă. El acționează pentru reabilitarea beneficiarului pe partea medicală: echilibru,
forță musculară, coordonare, at enție distributivă, mobilitate; de toate acestea utilizatorul de scaun

25
rulant are nevoie pentru a -și pute a redobândi independența. Kinetoterapeutul se ocupa de
recuperarea funcțională a beneficiarului care este definită ca „un domeniu de activitate complexă
medicală, educațională, socială și profesională, prin care se urmărește restabilirea pe cât posibil a
capacităților funcționale pierdute de către un individ în urma unei boli sau a unui traumatism,
precum și dezvoltarea unor mecanisme compensatorii care să -i asigure în viitor posibilitatea de
muncă sau autoservire, respectiv o viață independentă economic și /sau social " (Academia
Științ elor Medicale, 1971).
5.3. Instruirea pentru viață independentă.
Intervenția la nivel fizic și motric trebuie dublată de i nstruirea pentru o viață
independentă . Aceasta se face de către și împreună cu un instructor de viață independentă, la
rândul său utilizator de scaun rulant , o persoană care a reușit să depășească obstacolele ȋntâlnite,
și care, prin experiența sa, poate fi un exemplu pozitiv pentru cei care ȋncă nu au acceptat
dizabilitatea și nu au depășit emoțiile negative „Instructorii ȋi ȋnvață pe participanți tehnici de
manevrare a scaunului rulant, noțiuni de igiena personală și autoservire, adaptarea activitățil or
casnice sau adaptarea locuinței. Programul include și activităț i de timp liber, inc lusiv exc ursii sau
antrenament e sportive. ”
(http://motivation.demo.iworks.ro/?page=pagini&PageId=Modul+deprinderi+de+viata+indepe
ndenta_62 , accesat 10.05.2018).
Ȋn această etapă utilizatorul ȋnvață ȋncă de la ȋnceput cum trebuie să se poziționeze și cum
să manevreze corect scaunul rulant, cum poate cobor â sau urca rampe, cum poate depăși
obstacolele pe care le întâlnește : praguri, borduri, teren accidentat. Ȋnvață tehnici de
autogospodărire: ȋmbrăcat, ȋncălțat, tehnici de transfer ȋn pat, mașin ă, cada de baie, toaletă .
Prezența instructorului este foarte importantă pentru că beneficiarul se destăinuie mult mai ușor
unei persoane care este ȋn aceeași situație și așa se află mult mai ușor probleme unde se poate
interveni. Ȋn sesiunile de instruire pentru o viață independentă care au loc ȋn taberele sau stagiile
de recuperare activă a le Fundației Motivation România, persoana ut ilizatoare de sca un rulant
ȋnvaț ă să se acom odeze cu noul stil de viață, să folosească scaunul rulant și să prevină
complicațiile medicale care pot apărea ȋn urma dizabil ității (prevenirea și tratarea escarelor ,
managementul intestinal și managementul vezical) „depășirea problemelor emoționale și legate
de sexualitate, managementul, accesarea drepturilor persoanelor cu dizabilități în baza Legii

26
448/2006, tehnicile de bază în autoservire și autoîngrijire” (http://motivation.ro/ , accesat
08.05.2018) . Instructorul de viață independentă trebuie să fie un exemplu pozitiv pentru
beneficiari, pentru că statisticile arată că o persoană ȋnvață 80% din ce practică, 40% din ceea ce
aude și vede și 20% din ce aud e.
5.4. Consilierea psiho -socială .
Consilierea trebuie să ȋnceapă imediat după accident și trebuie adaptată , atât ȋn funcție de
nevoile fiecărei persoane cât și ȋn func ție de etapa ȋn care persoana se află ȋn ceea ce priveș te
schimbările de comportament. Menționez faptul că nu toate persoanele trec prin aceleași etape,
în timp ce durata acestora poate, de asemenea, varia. De exemplu, în cazul unora, refuzul
realității durează puțin, ei trecând mai rapid la etapa esențială: acceptarea. Ȋn timp ce pentru al ții
poate dura și ani de zile ; sau se întamplă chiar să nu ajungă la etapa de acceptare. Scopul
consilierii este de a -l ajuta pe om să vadă lumea ȋn termeni mai pozitivi și să se vadă pe el ȋntr -un
mod pozitiv ȋn lume.
5.5. Elemente ajutătoare suplimentare în procesul de recuperare activă : sport în scaun
rulant, terapie ocupațională, consiliere pentru angajare în muncă.
Utilizatorii de scaun rulant pot practica orice sport: atletism, baschet, ȋnot, ski, tir cu
arcul, tenis de câmp etc. Este posibil ca pentru unele dintre activități să aibă nevoie de
echipamente asistive, dar ȋn acelaș i timp se pot descurca independent ȋn altele. Conform
„Ghidului utilizatorului de scaun rulant”, realizat de Fundația Motivation România ȋn anul
2017, sportul ȋn scaun rulant poate aduce mai multe beneficii utilizatorului de scaun rulant: „
beneficii ȋn plan fizic – contribuie la reabilitarea după leziune și ȋmbunătătește starea de sănatate
a utilizatorului de scaun rulant; pe plan psiholog ic – contribuie la utilizarea maximă a
potentialului și ajută la câștigarea forței fizice și emoționale; social – lucrul cu alte persoane
permite de la fiecare să ȋnvețe câte ceva și ȋși pot ȋmpărtăși idei pentru rezolvarea unor probleme;
vocațional – contribuie la dezvoltarea deprinderilor necesare pentru angajare și incluziune
socială”.
Terapia ocupațională – „Terapia ocupațională este un tratament ce se concentrează ȋn a
ajuta oamenii pentru a dobândi independența ȋn toate zonele de activitate pe care le desfășoară.
Terapia ocupațională oferă copiilor metode variate, activități plăcute, distractive, pentru a

27
ȋmbogăți deprinderile cognitive, fizice și motorii și pentru a spori ȋncrederea ȋn sine”
(www.helpautism.ro/terapie/terapie/ce -este-terapia -ocupationala , accesat 12.05.2018)
Consiliere pentru angajare ȋn muncă – ȋn „Ghidul utilizatorului de scaun rulant”,
Fundația Motivation România ne prezintă importanța angajării ȋn muncă a persoanelor cu
dizabilități: „utilizatorii de scaun rulant pot să aibă o viață independentă, să obțină un loc de
muncă, să socializeze și să participe la activități cu familia și prietenii, trecând de la izolare și
sedentar ism la o viață normală activă”. Consilierea pentru angajare ȋn muncă ar trebui să conțină
mai multe servicii ȋn vederea angajării: „consilierea ȋn vede rea căutării unui loc de muncă,
consiliere pentru identificarea abilităților personale și creșterea ȋncre derii ȋn sine, medierea
angajării, consiliere ȋn vederea pregatirii pentru angajare, sprijin ȋn perioada de după angajare”
(Fundația Motivation România, Ghidul utilizatorului de scaun rulant, 2017). Un studiu al
Ministerului Muncii ȋn anul 2016 arată că do ar 17,5% dintre persoanele cu dizabilități din
România au un loc de muncă. Conform legii 448/2006 legislația prevede „egalitatea de tratament
în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncã”. Conform Organizației
Mondiale a Sănătății „ Instruirea vocaționala, condițiile de muncă flexibilă, susținerea angajării și
proiectele de reabilitare bazate pe comunitate, cu accent pe câștigarea existenței sunt toate
opțiuni promițatoare pentru persoanele cu leziune medulară care revin în câmpul mun cii.
Schemele de protecție socială trebuie să fie și ele disponibile, în funcție de context și de statutul
economic al persoanei, dar acestea nu trebuie să o demotiveze să revină pe piața muncii” .

28
Capitolul 6. Cadrul legislativ și importanța acestuia în procesul de recuperare
activă
6.1. Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap
Informarea este foarte importantă atât pentru persoanele cu dizabilități cât și pentru
membri familiilor acestor a. Datorit ă lipsei accesului la informații, multe persoane cu dizabilități
nu știu care sunt pașii pe care trebuie să -i urmeze pentru a -și continua viața ȋntr -un mod
respectabil și independent.
Ȋn 13 decembrie 2006 Adunarea Generală ONU a adoptat “Convenția ONU pri vind
drepturile persoanelor cu dizabilită ți”, care are ca scop asigurarea drepturi lor egale pentru
persoanele cu dizabilități ȋn raport cu ceilalți cetățeni, Conveție ce a fost ratificată și de Români a.
De asemenea, în țara noastră s-a adoptat legea 448/20 06 privind protecția și promovarea
drepturilor persoanelor cu dizabi lități, lege care stipulează „accesul fără limitări sau restricții la
mediul fizic, informațional și comunicațional;” (legea 448/2006, art. 5).
Legea 448/2006, republicată , oferă persoanelor cu dizabilități multe facilită ți necesare în
cadrul procesul ui de recuperare activă. Astfel, persoanele î ncadrate ȋn grad de handicap au parte ,
conform legii , de facilități fiscale (scutirea plății de impozit pentru bunurile deținute, s cutirea
plății taxei de drum, acordarea de credit cu dobânda suportată de stat pentru achiziționarea unei
singure mașini sau adaptarea locuinței după nevoie), dreptul la accesibilitate (acces neȋngrădit la
clădirile de utilitate publică, mijlocul de transp ort ȋn comun, spații de parcare, condiții pentru a
alege și a -și exercita profesia, acces liber și egal la orice formă de educație), dreptul la transport
gratuit (gratuitatea transportului interurban, 12 călător ii dus -ȋntors pe an), dreptul la recuperare.
Ȋn anul 2016 Guvernul României a adoptat Strategia Națională „O societate fără bariere pentru
persoanele cu dizabilități", 2015 -2020, care are ca scop implementarea Conventiei privind
drepturile persoanelor cu dizabilități.
Chiar dacă există un cadru legi slativ bine stabilit, realitatea cu care se confruntă
persoanele cu dizabil ități este cu totul alta: accesibilitatea este limitată ȋn mare parte din locurile
publice; în plus, cele mai multe mijloace de transport în comun nu sunt adaptate, ceea ce
ȋngrădeș te libera circulație a persoanele cu dizabilități și, implicit, accesul lor spre o viață
independentă, sănătoasă atât pe plan fizic cât și psiho -social.

29
6.2. Institu ții implicate : instituții ale statului, O rganizații Non-Guvernamentale și centre de
recuperare.
Instituț iile statului pot veni ȋn sprijinul persoanelor c u dizabilități, respectându -le
drepturile și oferindu -le condiții pentru angajarea pe piața muncii. Un studiu al Agenției
Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități ar ată c ă ȋn 31 decembrie 2017 erau ȋnregistrate
aproximativ 191.533 persoane cu handicap fizic. Ȋn decembrie 2017 , Legea 448/2006 a fost
modificată printr -o ordonanță de urgență, potrivit căreia instituțiile de stat sau companiile private
care au peste 50 de angajați trebuie să plătească către bugetul de stat 100% din salariul minim
brut, pentru f iecare persoană cu dizabilități. Modificarea apare la procente – 100% în loc de 50%,
cum era p revăzut până în decembrie 2017. „Instituțiile în care numărul persoanelo r cu dizabilitați
angajate este zero sunt următoarele: Ministerul Finanțelor, Ministerul Mediului, Ministerul
Energiei, Ministerul Culturii, Ministerul Comunicațiilor (care a motivat că nimeni nu s -a
prezentat la concurs), Ministerul Turismului, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni sau
Ministerul Apelor și Pădurilor.” (https://www.cotidianul.ro/institutii -de-stat-fara-angajati -cu-
handicap/ , accesat 14.05.2018).
„Serviciile sociale sunt de două tipuri, anume primare și specializate. Primele fac referire
la evitarea apariției unor situații mai grele (și anume aceste servicii sociale fac referire la
activități care să descopere care este nevoia socială, a fiecărui indi vid în parte, în familie, în
grupul de prieteni, ce fel de informații cu referire la drepturi, obligații sau alte măsuri sau acțiuni
care să îi ajute să conștientizeze și să influențeze societatea, ce măsuri pot fi găsite în momentul
declanșării unor situa ții de criză și ce măsuri de sprijin se pot găs i pentru a menține în comunitate
persoanele în dificultate, ce fel de activ ități și servicii de consiliere sau de organizare și
dezvoltare comunitară în plan social este optimă pentru a încuraja creșterea particip ării și
solidarității sociale)”, (Juette M., Berger, Roland J., 2008). Organizații le Non-Guvernamentale
care vin ȋn sprijinul persoanelor cu dizabilit ăți fizice, au ca scop reintegrarea socială a acestei
categorii de persoane. Reintegrarea începe cu recâștigarea independenței, în cadrul căreia un rol
important îl joacă recuperarea activă. Fundația Motivation România organizează ȋn fiecare an
tabere și stagii de recuperare activă unde persoanele care au ajuns recent ȋn scaun rulant sau mai
au nevoie de instruire, pot participa gratuit. Pe parcursul taberei, beneficiarii trec prin toate
etapele necesare pentru redobândirea unei vieți independente.

30
„Amy Po llard și Julius Court, în Can NGOs Make a Difference, le atribuie acestor
organizațiile ale societății civile un rol crucial în stabilirea agendei publice prin conștientizarea
publicului privind anumite probleme, aducerea lor la cunoștința maselor, formula rea unor
discursuri despre subiectele respective și, implicit, promovarea unor expresii fixe legate de
acestea, a unor clișee, apoi transformarea acestor probleme în subiect de discuție la scară largă,
culminând cu influența asupra deciziilor politice, de stat, care se iau privind aspectele în cauză”
(Birzea, Cezar, 1999).
Ȋn centrele de recuperare medicală persoanele care dobândesc leziunea medulară ȋși
petrec cel mai mult timp dup ă accident/boală. De aici ar trebui ȋn primul rând să primească
informații despre recuperarea activă, pentru a accepta mai ușor noul statut.
6.3. Colaborarea instituțiilor implicate.
Înainte de toate trebuie menționat că este dezirabil un parteneriat între stat și organizațiile
independente de acesta pentru îmbunătățirea calităț ii vieții persoanelor aflate în grupuri
vulnerabile. Prevederile legale nu sunt de fiecare dată suficiente. Dacă ne referim la persoanele
cu dizabilități, drepturile acestora sunt reglementate prin legea 448/2006. Dar c u toate că există
prevederi care încurajează integrarea acestei categorii în plan social, economic, statisticile arată
că încă există o prăpastie destul de adâncă între dezirabil, între ceea ce încurajează legea, pe de o
parte și realitatea concretă, pe de altă parte. Un exemplu în acest sens este discrepanța între
dispozițiile articolului 48 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap și situația actuală privind integrarea pe piața muncii a acestei categorii.
Colaborarea instituțiilor implicate c are vin ȋn sprijinul persoanelor cu dizabilități poate
aduce beneficii ȋn creșterea calității vieții acestora. Chiar da că unele instituții nu pot ofer i
anumite servicii, pot ȋndruma beneficiarii spre organizațiile care au această capacitate . Din
practica p e care am desfășurat -o la Funda ția Motiva tion România, am observat o bun ă colaborare
ȋntre Fundație și instituții cum ar f i DGASPC -urile sau departamentul de Asistență Socială din
cadrul primăriilor. „Ȋn unele țări, relațiile dintre organizații neguvername ntale și autorități
publice au o istorie lungă și bine fundamentată. Pentru alte țări, inclusiv pentru România, relații
fără un evident caracter politic ȋntre organizații neguvernamentale și autorități publice reprezintă
un nou tip de relații publice ce se leagă de ȋnceputul anilor ’90. Ele au devenit posibile numai

31
odată cu ȋnceputul schimbărilor democratice ȋn fostele țări socialiste, țări ale căror guverne au
ținut toate inițiativele private sub stricta supraveghere și control administrativ.” (http://www.aid –
ong.ro/politica -statului -privind -ong/model -participativ -de-elaborare -a-politicii -publice –
nationale -privind -ong-in-romania , accesat 14.05.2018)

32
Capitolul 7. Designul proiectului de cercetare și intervenție psihosocialӑ.
7.1. Scopul proiectului
Scopul proiectului este cercetarea sistematicӑ a nevoilor și resurselor a persoanelor
afectate de lez iune medularӑ ȋn contextul vieț ii cotidiene și derularea pe aceastӑ bazӑ a unei
intervenții de instruire pentru viațӑ independentӑ pentru dezvoltarea abilitӑților necesare pentru
dobândirea acesteia.
7.2. Localizarea proiectului, repere or ganizaționale și de management
Proiectul de cercetare și interventie s -a realizat la Fundația Motivation România, centrul
regional Cluj -Napoca ȋn contextul realizӑrii mele prof esionale ca instructor de viațӑ
independentӑ.
Ȋn partea de cercetare calitativ ӑ, programul de informare publicӑ și interviuri le se vor
desfӑșura cu persoane cu leziune medular ă atât din mediul rural cât și din mediul urban, care au
avut parte de recuperare activӑ și persoane care nu au avut șansa sӑ aibӑ un program bine stabilit
pentru obținerea independenței. Interviurile o r sӑ aibӑ loc la domiciliul beneficiarilor ȋn
deplasӑrile de teren pe care le desfӑșor ȋn cadrul F undație i.
 Etapa de investigație : 22 mai – 14 iunie 2018 = 6 s ăptămâni
 Etapa de intervenție: 10-15 iunie 2018 = 1 săptămână
 Etapa de evaluare finală : 15 iunie – 30 iunie 2018 = 2 săptămâni
7.3. Etapa cercetӑrii de investigare și evaluare inițialӑ
7.3.1. Secvențӑ de cercetare ȋn România
7.3.1.1. Problema științificӑ abordatӑ
În etapa de cercetare din România am abordat indentificarea nevoilor și resurselor
potențialilor beneficiari de servicii ai Fundației Motivation România din județele aparținătoare
echipei Cluj : Cluj, Sălaj și Bistrița -Năsăud.
7.3.1.2. Interogațiile cercetӑrii

33
 Care este situația actuală a potențialilor beneficiari în ce privește dizabilitatea asociată
Leziunii Medulare.
 De ce suport beneficiază sau au nevoie în contextul vieții cotidiene.
 Dacă au sau au nevoie de un scaun rulant adaptat în funcție de nevoile individuale.
 Ce alte n evoi specifice au (informare, suport, consiliere)
 Disponibilit atea și motivația pentru a intra în programul de suport al Fundației
Motivation România.
7.3.1.3. Obiectivele cercetӑrii
 Nivelul de stimă în cadrul persoanelor cu leziune medulară.
 Identifica rea dificultăților pe care o persoană cu leziune medulară le întâmpină în viața
cotidiană.
 Identificarea resurselor familiare pentru acceptarea dizabilității.
7.3.1.4. Populația cercetӑrii și lotul de subiecți investigați
Populația cercetӑrii este totalitatea beneficiarilor de servicii ai Fundației Motivation
România, echipa regională Cluj si este compusa din 44 de beneficiari cu leziune medular ă. Lotul
de subiecți investiga ți este reprezentat de 12 beneficiari care se aflӑ ȋn evidența F undației , echipa
regional ă Cluj. Fundația Motivation România are ca scop îmbunătățirea calității vieții
persoanelor cu dizabilități prin oferirea de servicii adaptate nevoilor acestora.
7.3.1.5. Metode și instrumente utilizate ȋn cercetare
Prima metodă folosită în cercetare este interviul iar ca instrument a fost folosit Ghidul de
Interviu. Interviul este cea mai potrivită metodă deoarece asistentul social poate interacționa
direct cu beneficiarul și poate explora nevoile și resursele beneficiarilor de servicii. Int erviurile
au avut loc la domiciliul beneficiarilor, într -un cadru intim tocmai pentru ca beneficiarul să nu se
simtă stânjenit și să poate răspunde la întrebări fără rețineri. Interviul nu t rebuie să fie unul
sistematic ca beneficiarul să se simtă interoga t ci să fie o discuție liberă între două persoane .

34
A doua metodă folosită în cercetare este observația iar ca instrument a fost folosită grila
de observație. După interviu, observația este una dintre cele mai des metode folosite, prin
observație am reușit să observ starea de spirit pe care beneficiarul o are în momentul când
răspunde la anumite întrebări, cât de sincer este, mediul în care trăiește și dacă scaunul rulant
este potrivit pentru nevoile sale. Pentru relizarea cerc etării a fost folosită și meto da studiul
documentelor sociale: documente medicale, anchetă socială.
7.4. Etapa de intervenție psiho -socialӑ
7.4.1. Obiective operaționale ale intervenției
Etapă de intervenție psihosocială a con stat în participarea la o tabăr ă de recuperare activă
care a avut loc în perioada 10 -15 iunie 2018 la Băile Felix din județul Bihor unde s -a urmărit:
 Dezvoltarea abilităților de viață indepen dentă.
 Creșterea stimei de sine.
 Acordarea de suport pentru susținerea nevoilor și drepturilor în relația cu instituț ile.
7.4.2. Grupul țintӑ și beneficiari
În tabăra organizată la Băile Felix, au participat șase beneficiari cu vârsta cuprinsă între
24 și 43 de ani, trei femei și trei bărbați cu leziune medulară din mediul urban și rural, care nu au
mai avut parte de acest tip de recuperare. Selecția beneficiarilor a fost făcută de echipa
Motivation în funcție de starea de sănătate și disponibilitatea beneficiarilor de a participa la
această activitate .
7.4.3. Metode, instrumente și tehnici ale intervenției , activit ăți
Organizarea activităților a presupus:
– Solicitare de înscriere în program ;
– Evaluare inițială privind viața independent ă și kinetoterapeutic ă;
– Intervenția/ activitățile pr opriu -zise pe baza informațiilor culese.
Metode:

35
– Metoda informării;
– Metoda consilierii;
– Metoda evaluării abilităților;
– Grup de suport;
– Grup de socializare și dezvoltare personală .
Instrumente:
– Fișa de evaluare : abilități de viață independent ă și kinetoterapeutic ă;
– Fișa de informare pe tematica specifică;
– Ghid de consiliere;
– Ghid tematic pentru grupul de suport .
Tehnici ale intervenției:
Echipa multidis ciplinară de baz ă în lucrul cu beneficiarii este compusă din instructor de
viață independen tă și kinetoterapeut. În anumite situații există și tehnician de scaune rulante,
consilier psihologic și asistent social. Instructorul de viață independen tă împreună cu
kinetoterapeutul își asumă rolurile în intervenția acordată beneficiarilor după care urmează partea
de intervenție propriu zisă (instruirea pentru viață independen tă și kinetoterapie). La sfârșitul
perioadei de intervenție se completează instrumentele de evaluare finală iar acolo unde se
identi fică nevoia ulterioară de suport, beneficiarul rămâne în evidența Fundației și va fi chemat la
alte pro grame Motivation (stagiu, tabăr ă recuperare activă, tabăr ă sportivă).
7.5. Etapa cercetării în evaluarea finală.
7.5.1. Interogațiile cercetӑrii de eval uare finalӑ
 Beneficiarii cu leziune medular ă care au beneficiat de cel puțin un program de recuperare
activă au recunoscut nevoia de informație și importan ța instruirii pentru viață
independent ă în vederea reintegrării sociale.
 În urmă participării la programele de recuperare activă utilizatorii de sc aune rulante cu
leziune medular ă au recunoscut că sunt afectați de etichetarea socială și de faptul că sunt

36
stigmatizați într -o societate care se dorește a fi modernă și totodată au făcut pași
importanți în acceptarea condiției fizice și psihice.
 Modificările survenite în urma apariției leziunii medulare nu reprezintă o pi edică în a
avea o viață cel puțin semi -independent ă și în a -și face planuri de viitor pentru a deveni
persoane active în societate.

7.5.2. Obiective operaționale
 Evaluarea cr eșterii gradului de independenț ă a beneficiarilor taberei de var ă și pregătirea
acestora pentru situații reale de viață.
 Evaluarea creșterii stimei de sine odată cu acceptarea condiției fizice.
7.5.3. Populația cercetatӑ și lotul de subiecți
Populația cercetată a fost compusă din șase beneficiari cu leziune medulară, utilizatori de
scaune rulante cu diferite niveluri de mobilitate și independență, atât femei cât și bărbați, toți
fiind adulți. Dintre ac ești șase beneficiari, doi dintre ei au venit însoțiți de aparținătorii lor legali,
nefiind pregătiți să se descurce singuri. Lista de tabăra a cuprins trei persoane de sex feminim și
trei persoane de sex masculin, cu vârstele cumprinse între 24 și 43 de a ni, atât din mediul rural
cât și din mediul urban. Totodată, și cei doi aparținători (un bărbat și o femeie) au beneficiat de
informații utile în sprijinul lor zilnic pentru utilizatorii de scaune rulante.
7.5.4. Metode, instrumente și tehnici utilizate
Metode:
– Evaluarea finală privind viața independent ă și kinetoterapeutic ă la sfârșitul intervenției
Instrumente:
– Fișa de evaluare finală ;
– Compararea rezultatelor din evaluarea inițială cu rezultatele obținute în evaluarea finală
pentru a determina dac ă există nevoie de intervenție ulterioară ;
– Studiul documentelor .
7.6. Secvențӑ de cercetare ȋn Marea Britanie

37
7.6.1. Motivarea vizitei și scopul deplasӑrii
Prin aceastӑ vizitӑ am acumulat noi cunoștinte despre nevoile persoanelor cu leziune
medularӑ și despre serviciile pe care aceștia le primesc ȋn Marea Britanie . Motivația a fost de a
afla programele cu care ei lucreazӑ și cum trateazӑ și ȋndrumӑ persoanele care au nevoie de
sprijin. Mi-am dorit sӑ aflu diferențele dintre Marea Britanie și România iar ideile cu care m -am
ȋntors sӑ fie utile pentru a -mi exercita mai departe misiunea de a ajuta persoanele ȋn scaun rulant
sӑ-și redobândeascӑ independența.
Scop ul deplasӑrii a fost oferit de cӑtre Fundația Motivation România printr -o vizitӑ de
lucru (schimb de experiențӑ) pentru a -mi ȋmbunӑtӑții cunoștințele prin aceastӑ experiențӑ și
pentru a aduce un plus serviciilor pe care le ofer ȋn cadrul fundației. Ȋn peri oada 28 mai – 01 iunie
2018, am fost ȋntr -o vizitӑ de schimb de experiențӑ la Stoke Mandeville – Centrul Național pentru
Persoanele cu Leziune Medularӑ și la Organi zația Back Up Trust din Anglia.
7.6.2. Ȋntrebӑri de cercetare
 Câte organizații existӑ pentru persoanele cu leziune medularӑ?
 Care sunt serviciile pe care ei le oferӑ?
 Care sunt regulile și cum funcționeazӑ sistemul lor
7.6.3. Obiective urmӑrite
 Dacă organizațiile care au ca scop îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu leziune
medular ă colab orează între ele.
 Dacă oferă mai multe ser vicii sau se ocupă doar de viața independent ă a beneficiarilor.
 Cum ajun g persoanele cu leziune medular ă să beneficieze de serviciile oferite.
7.6.4. Metode, instrumente și tehnici utilizate
În etapa de cercetare din Marea Britanie am folosit ca și primă metod ă, metoda
interviului ad -hoc și intrumentul a fost Gril a de interviu. Din cauza timpului s curt și
disponibilitatea intervie vatului , a fost folos ită această metodă. A doua metodă a fost cea a
observați ei unde am folosit grila de observație ca și instrument. În vizitele din cele două instituții
am observat cum lucrează ei, condițiile și ce metode folosesc în raport cu beneficiarii. A treia

38
metodă a fost studiul documentelor, unde am avut ocazia să analizăm fișa de înscriere în program
și pliante cu obiectivele organizației.

39
PARTEA II. Prezentarea rezultatelor obținute în implementarea
proiectului
Capitolul 8. Secvențӑ de cercetare si interven ție psihosocial ă in Rom ânia
8.1. Analiza și interpretarea rezultatelor obținute în evaluarea inițială
8.1.1. Rezultate obținute în urma prelucrării interviurilor individuale
Cercetarea am realizat -o în perioada 1 iunie – 14 iulie 2018, în deplas ările mele pe teren
în calitate de instructor de viață independent ă, funcție pe care o ocup la Fundația Motivation
România. Deplasările au avut loc alături de colegii mei la domiciliul beneficiarilor din zonele de
unde ei provin. Deplasările au loc pentru indentificarea de noi b eneficiari cu leziune medulară,
pentru a intra în programele Fundației. Din păcate, nu toate persoanele sunt dispuse să
colaboreze. În calitatea mea de instructor de viață indep endent ă (fii nd utilizatoare de scaun
rulant ) păstrez legătura cu beneficiarii i ndiferent dacă acceptă să participe la programele
fundației, sau doar au nevoie de informații legate de problemele întâmpinate din cauza
dizabilității. Beneficiarii sunt identif icați prin colaborarea cu asisten ții sociali de la prim ării sau
Direcțiile de A sistență Socială, prin medicul de familie, medici din spitale, alte persoane
apropiate care au auzit de serviciile fundației și alți beneficiari care au avut parte de aceste
servicii.
Pentru realizarea cercetării a fost folosită metod a analiză a documentelor beneficiarilor :
– Fișa de evaluare – la început sunt trecute datele cu caracter personal al e beneficiarului,
diagnosticul, condiția fizică și mediul în care trăiește , apoi măsurătorile pentru ca scaunul
rulant să fie pe dimensiunile benefic iarului, nivelul de sensibilitate pentru a vedea dacă este
predispus la escare și la final tipul de scaun recomandat și ales împreună cu beneficiarul în
funcție de resursele existente .
– Declarație de consimțământ de prelucrarea datelor cu caracter personal.
– Informare privind prelucrarea datelor cu caracter personal și confidențialitatea acestora .
– Anchetă socială – pentru a analiza situația socială, economică și nevoile beneficiarului , dacă
acesta se încadrează la serviciile fundației.

40
– Fișa de instruire – după ce beneficiarul a primit scaunul rulant, echipa de teren, un
kinetoterapeut și in structorul de viață independentă se deplasează la beneficiar acasă pentru a
se asigura că a primit scaunul rulant comandat și pentru c a, kinetoterapeutul s ă poată face
ajustări/adaptări dacă sunt necesare. Rolul instructorului de viață independen tă este de a învăța
beneficiarul să folosească scaunul rulant în siguranță, să aibă o postură corectă și alte
informații relevante, in funcție de nevoile acestuia .
– Monitorizarea – aceasta se face telefonic din 6 în 6 luni, pentru a ne asigura că beneficiarul
are în continuare un scaun rulant potrivit și să aflăm dacă îl mai putem ajuta .
Următoarea metodă folosită a fost interviul. S -au aplic at 12 interviuri, pri ntre care patru
femei și respectiv opt bărbați, persoane care au avut parte de sesiuni de inst ruire pentru o viață
independentă și persoane care nu au acceptat. Scopul cercetării a fost identificarea nevoilor
beneficiarilor, gradul de informare și situația socială.

1. De cât timp și din ce cauzӑ ati ajuns sӑ folosiți un scaun rulant?
Inițiale Vârsta Gen Stare civil ă Ani în
scaun
rulant Cauz ă
leziune
medula ră Răspuns
B.B. 24 ani M Într-o
relație 22 Naștere Născut cu Spina bifida cu
Mielomeningocel Lombar, operat
C.V.
41 ani M singur 15 accident
auto Am avut un accident de ma șină
acum 15 ani și am paralizat de la
brâu în jos.
D.P. 31 ani M
singur 26 Puncție
coloană Scaunul rulant îl folosesc de vreo
26 de ani, il folosesc din cauza
dizabil ității mele survenite de c ând
aveam 3 luni ca urmare a unei
puncții greșite în coloană .
D.C. 34 ani M Într-o
relație 20 plonjon în
apă Sunt în scaun rulant de 20 ani, în
urma unui plonjon în apă.
F.I. 30 ani F logodită 12 boală Folosesc un scaun rulant de 12 ani,
de la vârsta de 18 ani, în urma unei
malforma ții artero -venoase spinale.

41
H.L. 26 ani M Divorțat 11 plonjon în
apă De 11 ani ( 2007 ), săritur ă în apă.
L.T. 26 ani F singură 19 Naștere Dizabilitatea am dob ândit-o din
naștere, m -am nascut cu Spina
Bifida.
M.P. 30 ani F Într-o
relație 19 Intervenție
chirurgicală De 19 ani sunt utilizator de scaun
rulant. În urma unei intervenții
chirurgicale a fost lezată măduva
spinării.
P.P. 25 M singur 17 Naștere De la naștere , fiind diagnosticat cu
spina bifida.
Ṣ.C. 43 F singură 26 boală 26 ani, din cauza unei meningite .
S.C. 34 M singur 17 plonjon în
apă Sunt într -un scaun rulant de 17 ani.
Am sărit într -un lac, am lovit fundul
lacului și mi -am rupt coloana.
S.I. 35 M singur 23 cădere de la
înălțime 23 de ani. Am c ăzut de pe un s tâlp.

2. De unde a ți avut primul scaun rulant? Cine v -a ajutat s ă îl obțineți? A fost potrivit?
Inițiale Vârsta Gen Stare civil ă Ani în
scaun
rulant Cauz ă
leziune
medular ă Răspuns
B.B. 24 ani M Într-o
relație 22 Naștere Dona ție privat ă.
C.V.
41 ani M singur 15 accident
auto L-am cump ărat de la un vecin. Era
cam mare de mine.
D.P. 31 ani M
singur 26 Puncție
coloană Primul scaun rulant l -am primit
cadou de la cineva, nu era chiar
potrivit fiindc ă era mai mare, era un
cărucior din ăla de spital .
D.C. 34 ani M Într-o
relație 20 plonjon în
apă L-am primit de la o cuno ștință de
familie . S-a nimerit s ă fie potrivit
dar nu 100%.
F.I. 30 ani F logodită 12 boală Primul scaun rulant l -am primit de
la o funda ție cu ajutorul medicului
de familie. Nu era un scaun rulant
potrivit deoarece era foarte mare și
acum țin minte c ă încăpeam și eu și
nepoata mea în el. Dar la momentul

42
respectiv eram mul țumită că îl am și
nu dădeam importan ță altor
caracteristici.
H.L. 26 ani M Divorțat 11 plonjon în
apă Nu mai știu, eram copil. Îmi
amintesc doar c ă era mare.
L.T. 26 ani F singură 19 Naștere Fiindc ă m-am n ăscut cu spina
bifida, am avut nevoie de scaun
rulant de mic ă. Mama mea îmi
povestea c ă până la vârsta de 7 ani
ce a trebui t să merg la școală, m-am
deplasat într-un cărucior de
bebel uși, chiar dac ă imi era mic.
Abia apoi a f ăcut rost de un scaun
rulant.
M.P. 30 ani F Într-o
relație 19 Intervenție
chirurgicală Primul scaun rulant l -am primit de
la o funda ție, nu mai retin numele.
Nu era potrivit dar tin ând cont de
situa ția din acea vreme, ne -am
bucurat c ă exista și așa.
P.P. 25 M singur 17 Naștere Nu știu, parintii mei au fă cut rost.
Dacă stau și mă gândesc, nu cred c ă
era potrivit.
Ṣ.C. 43 F singură 26 boală Mi l-au cump ărat parin ții.
S.C. 34 M singur 17 plonjon în
apă Am primit un scaun din Germania,
de la o cuno ștință. Era bun dar pu țin
cam mare.
S.I. 35 M singur 23 cădere de la
înălțime Funda ția Motivation Rom ânia, prin
1997. Da, era potrivit, m -au
măsurat.

3. În acest moment de țineți un scaun rulant potrivit nevoilor dumneavoastr ă? Cum a ți
reușit să îl obtine ți?
Inițiale Vârsta Gen Stare civil ă Ani în
scaun
rulant Cauz ă
leziune
medular ă Răspuns
B.B. 24 ani M Într-o
relație 22 Naștere Da, am un scaun bun pentru mine,
donat de Funda ția Motivation
Rom ânia.
C.V.
41 ani M singur 15 accident
auto Am un scaun bun, u șor, care m ă
ajută în activit ățile mele. Scaunul
este dona ție de la un ONG.

43

D.P. 31 ani M
singur 26 Puncț ie
coloan ă În acest moment da, am un scaun
rulant potrivit nevoilor mele pe care
l-am obținut printr -un program
derulat de o fundație din care fac
parte.
D.C. 34 ani M Într-o
relație 20 plonjon î n
apă Da, am un scaun potrivit nevoilor.
Tot printr -o don ație, din partea unui
serviciu specializat din cadrul
Funda ției Motivation Rom ânia.
F.I. 30 ani F logodit ă 12 boală Da, în acest moment de țin un scaun
rulant potrivit nevoilor mele, l -am
primit de la Funda ția Motivation.
Când am auzit prima dat ă de ei,
eram sceptic ă, apoi scaunul rulant s –
a stricat și am apelat la ei de unde în
urma unor m ăsurători am primit un
scaun rulant dup ă dimensiunile
mele. Ei m -au inv ățat cum pot s ă
obțin un scaun rulant decontat de
Casa de Asigur ări de Sănătate.
H.L. 26 ani M Divorț at 11 plonjon în
apă Da, în acest moment de țin un scaun
potrivit în funcț ie de diagnosticul
meu. L -am primit de la Funda ția
Motivation.
L.T. 26 ani F singur ă 19 Naștere Da, am luat prin C asa Na țional ă de
Asigur ări de S ănătate.
M.P. 30 ani F Într-o
relație 19 Interven ție
chirurgical ă Da, în acest moment folosesc un
scaun rulant activ, care l -am primit
de la Funda ția Motivation.
P.P. 25 M singur 17 Naștere Da, în acest moment de țin un scaun
rulant activ pe care l -am primit de
la Funda ția Motivation , pe
dimensiunile mele.
Ṣ.C. 43 F singur ă 26 boală Da, am un scaun potrivit pentru
fizicul și nevoile mele, ob ținut prin
Casa Na țional ă de Asigur ări de
Sănătate.
S.C. 34 M singur 17 plonjon in
apă Da, am un scaun potrivit, luat prin
Casa de Asigur ări de S ănătate.
S.I. 35 M singur 23 cădere de la
înăltime Am un scaun bun pentru m ăsura
mea furnizat tot de c ătre cei de la
Funda ția Motivation Rom ânia.

44
4. Cum v -ați simțit dupӑ dobândirea dizabilitӑții? Stima de sine a fost afectatӑ?
Inițiale Vârsta Gen Stare civilă Ani în
scaun
rulant Cauz ă
leziune
medular ă Răspuns
B.B. 24 ani M Într-o
relație 22 Naștere Singurul mare handicap al societ ății
este incapacitatea de a vedea mai
mult într -o persoan ă, stima de sine
vine odat ă cu atitudinea și efectele
acțiunilor noastre asupra societ ății.
C.V.
41 ani M singur 15 accident
auto Imediat dupa accident am fost in
coma 2 luni. Cand m -am trezit nu
stiam unde ma aflu. Mi -au trebuit
cam 3 ani sa trec peste soc dar apoi
mi-am reparat masina cu care am
facut accidentul si am invatat sa
conduc manual, din nou.
D.P. 31 ani M
singur 26 Puncție
coloan ă Pot s ă zic că nu a fost afectată din
cauza ca eram copil, aveam o vârstă
fragedă și poate nu realizam încă ce
o să fie pe viitor, oarecum aveam
impresia c ă o sa ma vindec, era un
fel de speranță în care credeam.
D.C. 34 ani M Într-o
relație 20 plonjon în
apă Am trecut prin mai multe st ări, cum
ar fi: negare, furie, depresie,
negociere, acceptare. Stima de sine
nu stiu c ât de mult mi -a fost
afectat ă, având în vedere c ă eram
copil (aproape 14 ani).
F.I. 30 ani F logodit ă 12 boală Dupӑ dob ândirea dizabilit ății, am
trecut prin mai multe st ări: de la
neputin ță, dezam ăgire, mi -am
pierdut încrederea în mine și în
faptul c ă o sa reu șesc s ă realizez
ceva în via ță.
H.L. 26 ani M Divorțat 11 plonjon în
apă Neputincios ! Nu, stima nu consider
ca mi -a fost afectată.
L.T. 26 ani F singur ă 19 Naștere În prima parte a vie ții, cel pu țin
până la intrarea în ciclul gimnazial
(primele 4 clase urm ându-le acas ă,
cu ajutorul unui cadru didactic

45
itinerant), nu pot s ă spun c ă am
conștientizat, în adev ăratul sens al
cuvântului faptul c ă am o
dizabilitate, era oarecum parte din
mine, “normalitatea” mea. Însă,
intrarea in ciclul gimnazial a
reprezentat un șoc pentru mine, at ât
din cauza schimb ării dinamicii
cursurilor (studiu exclusiv acas ă, cu
un singur profesor, de 2 -3 ori pe
săptămână vs. studiu la clas ă, cu
mai mul ți profesori, 5 zile pe
săptămână ), cât și din cauza
faptului c ă, eu am intrat într-un
colectiv de elevi cu leg ături deja
închegate încă din clasa I, motiv
pentru care mă simțeam oarecum
“în plus”. Din cauza aceasta, în
perioada aceea – din p ăcate – nu pot
sa spun ca am legat prietenii. Din
fericire acest lucru s -a schimbat
odată cu intrarea la liceu, u nde pot
să spun c ă am legat primele
prietenii în adev ăratul sens al
cuvântului.
M.P. 30 ani F Într-o
relație 19 Interven ție
chirurgical ă Am avut nevoie de o perioadă lungă
pentru a accepta scaunul rulant. O
perioadă grea cu un amalgam de
stări. Cu toate acestea, nu aș putea
să spun că stima de sine a fost
afectată foarte mult deoarece
familia mi -a fost alături,
încurajându -mă mereu.
P.P. 25 M singur 17 Naștere Dizabilitatea a fost dobândită de la
naștere.
Ṣ.C. 43 F singur ă 26 boală Incapabil ă de a putea face ceva. Da .
S.C. 34 M singur 17 plonjon in
apa Puțin afectat primele 6 -7 luni, apoi
încet cu ajutorul familiei și
prietenilor am trecut peste.
S.I. 35 M singur 23 cădere de la
înalțime Având o v ârstă mai mic ă la
momentul accidentului nu am
conștientizat întru totul ceea ce s -a
întamplat, deci nu au fost schimb ări
prea mari. În acel moment stima de
sine nu a fost afectat ă.

46
5. Care a fost reacția familiei dumneavoastrӑ? Care este relația din prezent cu familia?
Inițiale Vârsta Gen Stare civil ă Ani în
scaun
rulant Cauz ă
leziune
medular ă Răspuns
B.B. 24 ani M Într-o
relație 22 Naștere Odat ă cu timpul te adaptezi la orice
situa ție nou ă, mai mult sau mai
puțin placut ă. Așa a fost cazul și cu
familia mea dar cu to ții ne-am
obișnuit și ducem o via ță liniștită și
impăcată.
C.V.
41 ani M singur 15 accident
auto Toată lumea se purta cu mine ca și
cu un om bolnav. În prezent lumea
din jur m ă vede ca și un om normal.
D.P. 31 ani M
singur 26 Puncție
coloan ă Reacția familiei mele a fost una
pozitivă, ei încercând să mă
încurajeze ca în timp o s ă fie bine și
o să duc o viață relativ normală
chiar dacă sunt în scaun rulant.
D.C. 34 ani M Într-o
relație 20 plonjon în
apă Cel mai probabil erau „d ărâmați”
iar via ța li s -a schimbat radical,
fusese dat ă peste cap. Am o rela ție
foarte bun ă cu familia.
F.I. 30 ani F logodit ă 12 boală Familia mi -a fost al ături, au f ăcut
tot ce le -a stat în putin ță ca eu s ă
îmi revin și au sperat c ă o sa renun ț
la scaunul rulant, din p ăcate nu a
fost a șa. Dar am o rela ție foarte
bună cu familia în prezent.
H.L. 26 ani M Divorțat 11 plonjon în
apă Șoc ! O reacție relativ normal ă,
dacă ar fi s ă analiz ăm acum, dar am
avut parte de sprijinul lor
moral/fizic necondiționat. Relația
nu a avut de suferit in tot acest
timp…
L.T. 26 ani F singur ă 19 Naștere Familia mea a avut un rol foarte
important în realizarile mele de
până acum, în special în anii de
școală. De asemenea, și în prezent
știu că pot conta pe sprijinul lor,
100%.

47
M.P. 30 ani F Intr-o
relație 19 Interven ție
chirurgical ă Familia mea mi -a fost sprijin în
toată această perioadă. Nu a fost o
perioadă ușoară dar au arătat
înțelegere și iubire necondiționată.
În prezent relația cu familia este una
foarte apropiată.
P.P. 25 M singur 17 Naștere Familia a avut un șoc la aflarea
veștii că nu voi putea merge
niciodată.
Ṣ.C. 43 F singur ă 26 boală Reac ția familiei a fost una de
protec ție, de ajutor, de sus ținere.
Una foarte bun ă.
S.C. 34 M singur 17 plonjon în
apă Reacția a fost de puternic afectată.
În prezent relația cu familia este
foarte bună.
S.I. 35 M singur 23 cădere de la
inălțime Familia mi -a fost al ături, în prezent
relația cu familia este bun ă.

6. Care sunt schimbările cele mai importante cu care v -ați confruntat odată cu apariția
scaunului rulant ȋn viața dumneavoastrӑ? Cine v -a ajutat să acceptați noua situație?
Inițiale Vârsta Gen Stare civil ă Ani în
scaun
rulant Cauz ă
leziune
medular ă Răspuns
B.B. 24 ani M Într-o
relație 22 Naștere Fiind n ăscut a șa, să fii în scaun
rulant a fost un stil de via ță, a
trebuit doar să învăț să îmi depășesc
limitele și obstacolele. Familia și
prieteniile adevărate m -au ajutat
enorm de mult în parcursul meu de
până acum.
C.V.
41 ani M singur 15 accident
auto Sunt mai multe schimbări: mă
îmbrac mai greu, ajung mai greu la
baie, când plec undeva trebuie să țin
cont de accesibilitate, trebuie să am
grijă să nu fac escare. Am avut
aproape de mine familia când m -am
trezit din comă și m -au încurajat să
îmi revin din depresie.

48
D.P. 31 ani M
singur 26 punc ție
coloan ă Schimbările cele mai importante le –
am descoperit în timp singur,
utilizând scaunul rulant, dacă la
început îmi era frică să fac și un
transfer de pe pat singur, în timp
utilizând scaunul în fiecare zi am
învățat să îl folosesc la toate
activitățile și chiar când mergeam la
un teren mai accidentat, deja nu -mi
mai era frică că o să mă răstorn sau
o să mă blochez undeva că aveam
experiență, deci..singur m -am
învățat..fiind copil pe atunci.
D.C. 34 ani M Într-o
relație 20 plonjon în
apă Modul de deplasare, incontinența
urinară și fecală, riscul apariției
escarelor (care au și apărut la
început). Acceptarea a venit odată
cu sprijinul necondiționat al familiei
și prietenilor dar cred că momentul
definitoriu a apărut când am reluat
studi ile (clasa a 8 -a).
F.I. 30 ani F logodit ă 12 boală În primul rând faptul că mi s -a
schimbat modul de a mă deplasa,
apoi că era greu să merg în anumite
locuri din lipsa accesibilității.
Faptul că de câte ori ieșeam sau mă
întâlneam cu persoane cunoscute,
simțeam că mă privesc cu milă și că
le e frică să interacționeze cu mine.
H.L. 26 ani M divor țat 11 plonjon în
apă Adaptarea la tot, accesibilitate,
societate… tot ! Sincer nu știu, aș
vrea să cred că eu m -am ajutat,
căutând informații despre patologia
mea, evaluându -mi în mod real
situația, am ajuns la concluzia că se
“poate trăi și cu asta” : -)
L.T. 26 ani F singur ă 19 naștere Un rol esențial în acceptarea
anumitor situații, inevitabile în
contextul dizabilității, l -a avut
familia mea, dar și colegii de liceu,
respectiv profesorii
M.P. 30 ani F Într-o
relație 19 interven ție
chirurgical ă Au existat o serie de sc himbări în
ceea ce privește casa . Au fost
scoase pragurile iar ușa băii a fost
lărgită. Am învățat să manevrez

49
scaunul rulant și să ignor privirile
curioase. Familia și prietenii m -au
ajutat să accept noua situație.
P.P. 25 M singur 17 naștere Scaunul rulant a făcut parte din
viața mea de când nu am mai putut
folosi cărucioare pentru bebeluși.
Ṣ.C. 43 F singur ă 26 boală „Gura lumii" în sensul că mergeam
la serviciu și se gase a câte cineva să
spună „ vai săraca așa tânăr ă și în
cărucior". Familia și timpul care a
trecut.
S.C. 34 M singur 17 plonjon în
apă Prima ar fi că nu mai puteam
umbla, nu mai puteam face multe
lucruri pe care le făceam înainte.
Familia și prietenii au avut cea mai
mare parte în acceptarea situației.
S.I. 35 M singur 23 cădere de la
înălțime Din nou, datorită vârstei nu am
conștientizat situația la acel moment
așa că schimbările nu m -au afectat
prea tare. În retrospectivă faptul că
trebuia să am un însoțitor peste tot a
fost un lucru ce m -a nemulțumit.

7. Povestiți -mi despre o piedică greu de depășit din cauza dizabilitӑții.
Inițiale Vârsta Gen Stare civil ă Ani în
scaun
rulant Cauza
leziune
medular ă Răspuns
B.B. 24 ani M Într-o
relație 22 naștere Accesibilitatea în anumite locuri
este cea mai mare piedică a
persoanelor în scaun rulant.
C.V.
41 ani M singur 15 accident
auto Oamenii te văd „cu alți ochi”, nu te
mai consideră un om normal și asta
cred că e cel mai greu.
D.P. 31 ani M
singur 26 puncție
coloan ă O piedică greu de depășit din cauza
dizabilității aș putea să spun că e
aceea că nu sunt spații de acces
pentru scaune rulante care să -ți
faciliteze accesul liber în societate,
mai e de lucru pe tema asta.

50
D.C. 34 ani M Într-o
relație 20 plonjon în
apă Lipsa accesibilității dar și
prejudecățile sociale m -au
împiedicat de multe ori să mă
desfășor normal. Cred totuși că
lipsa accesibilității a fost motivul
pentru care mi -am redobândit mai
greu locul de persoană activă în
societate iar momente au fost multe:
școală, loc de muncă, obținerea
permisului auto, socializare.
F.I. 30 ani F logodit ă 12 boală Faptul că mi -am dorit să fac școală
de șoferi, iar la mine în oraș nu
există o mașină adaptată nevoilor
persoanelor cu dizabilități.
H.L. 26 ani M divor țat 11 plonjon în
apă Până în momentul de față n -am
întâmpinat obstacole.
L.T. 26 ani F singur ă 19 naștere După părerea mea, pi edica cea mai
mare cu care se confruntă o
persoană cu dizabilități o reprezintă
lipsa accesibilizării, în foarte multe
cazuri, acest lucru ducând la lipsa
vieții sociale, și la izolare, până la
urmă.
M.P. 30 ani F Într-o
relație 19 interven ție
chirurgical ă Una dintre cele mai greu de depășit
piedici a fost legată de școală. Am
fost nevoită să întrerup frecventarea
cursurilor pentru doi ani deoarece
petreceam foarte mult timp în spital
și la centrele de recuperare, dar și
pentru că clădirea școlii nu era
adapt ată nevoilor mele de la acel
moment.
P.P. 25 M singur 17 naștere Una dintre piedici este că nu am
accesul într -o instituție de stat și nu
numai.
Ṣ.C. 43 F singur ă 26 boală O piedică a fost când a trebuit să
dau Bacalaur eatul și fiind la liceul
pedagog ic mi-a trebuit aprobarea
ministr ului din acea vreme să pot
intra în Bac.

51
S.C. 34 M singur 17 plonjon în
apă Este mult mai greu să -ți găsești un
job fiind într -un scaun rulant.
S.I. 35 M singur 23 Cădere de
la înălțime În mare parte piedicile de natură
fizică sau construcții prost
amenajate.

8. Dupӑ ce ați ajuns ȋn scaun rulant, ați primit inf ormații care sӑ vӑ ajute sӑ ave ți o
viațӑ independentӑ?
Inițiale Vârsta Gen Stare civil ӑ Ani în
scaun
rulant Cauza
leziune
medula ră Răspuns
B.B. 24 ani M Într-o
relație 22 naștere Informații am „cules” din stânga și
din dreapta.
C.V.
41 ani M singur 15 accident
auto Nu prea a avut cine să mă
informeze și nici nu am avut de
unde să mă informez singur.
D.P. 31 ani M
singur 26 punc ție
coloan ă După ce am ajuns în scaun rulant nu
am primit multe informații fiindcă
eram copil și fiindcă nu era cine să
ofere aceste informații, doar cele
stricte de îngrijire personală și
tratament.
D.C. 34 ani M Într-o
relație 20 plonjon în
apă Am primit informații prețioase din
partea unui ONG, Fundația
Motivation România, după
aproximativ 9 luni de la accident. În
sistemul public nu prea se punea
accent pe partea d e instruire de
viață independentă . Și cred că nici
acum. Focusul e mai mult pe partea
de recuperare medicală.
F.I. 30 ani F logodit ă 12 boală Da, am primit dar după câțiva ani.
H.L. 26 ani M divor țat 11 plonjon în
apă Da.
L.T. 26 ani F singură 19 naștere În primii ani, mai mult sau mai
puțin, însă pe parcurs am primit
multe informații care m -au ajutat să
mă adaptez situației.

52
M.P. 30 ani F Într-o
relație 19 interven ție
chirurgical ă Abia după câțiva ani am acceptat
scaunul rulant. Acest lucru a fost
facilitat și de interacțiunea mea cu
membrii Fundației Motivation. Pas
cu pas m -au îndrumat în alegerea
scaunului rulant potrivit pentru
mine și mi -au oferit informații
despre cum să mă î mprietenesc mai
ușor cu scaunul  pentru a avea o
viață independentă.
P.P. 25 M singur 17 naștere Sunt utilizator de scaun rulant de la
vârsta de la care nu am mai putut
folosi cărucioare pentru
bebeluși/copii, iar informații cu
privire la o posibilă viață
independetă am primit pe la vârsta
de 20 de ani.
Ṣ.C. 43 F singur ă 26 boală La început, nu.
S.C. 34 M singur 17 plonjon în
apă Absolut! Din multe părți.
S.I. 35 M singur 23 cădere de la
înălțime În acel moment am primit
informații minime. Marea parte de
informații le -am aflat la câțiva ani
după.

9. Ați beneficiat de servicii de recuperare? Consiliere? Dacӑ da, unde?
Inițiale Vârsta Gen Stare civil ӑ Ani în
scaun
rulant Cauza
leziune
medula rӑ Răspuns
B.B. 24 ani M Într-o
relație 22 naștere Recuperarea a început de la vârsta
de 8 luni până în prezent, locurile
fiind diversificate. Consiliere
specializată, nu.
C.V.
41 ani M singur 15 accident
auto Am fost în spitale de recuperare și
încă mă mai duc dar de consiliere
nu am beneficiat niciodată.
D.P. 31 ani M
singur 26 punc ție
coloan ă De servicii de recuperare nu am
beneficiat, de consiliere am
beneficiat de curând din partea

53
fundației di n care fac parte, în care
sunt înscris.
D.C. 34 ani M Într-o
relație 20 plonjon în
apă Da, în centre dedicate pentru
recuperare medicală, Spitalul
Municipal Mangalia, Centrul
Balnear Techirghiol, Fundația
Motivation România. Consiliere
dedicată, profesională, nu. În
schimb aș putea spune că, indirect,
am beneficiat de consiliere în
activităț ile realizate cu persoane
active, instructori de viață
indepedent ă, la programele
Fundației Motivation România.
F.I. 30 ani F logodit ă 12 boală Da, am beneficiat de servicii de
recuperare medicală în Cluj
Napoca, centrul de recuperare
„Acasă” din Zalău (unde am avut
prima dată parte și de consiliere
psihologică) și la Băile Felix.
H.L. 26 ani M divor țat 11 plonjon în
apă Recuperare în cadrul s pitalelor de
recuperare din țar ă/străinătate + la
domiciliu. De consiliere n -am
beneficiat.
L.T. 26 ani F singur ă 19 naștere Recuperare fizică (kinet oterapie,
electro -stimulare ), am făcut în
primii ani (de la 3 ani, până în jurul
vârstei de 8 ani) la un centru de
recuperare din Dezna, jud. Arad.
M.P. 30 ani F Într-o
relație 19 interven ție
chirurgical ă Am beneficiat de recuperare
medicală în centre specializate din
Suceava, Iași, Techirghiol, Cluj –
Napoca, dar și la domiciliu. Nu am
beneficiat și de consiliere
psihologică.
P.P. 25 M singur 17 naștere Am beneficiat doar de servicii de
recuperare la centrul de recuperare
din oraș.
Ṣ.C. 43 F singur ă 26 boală Da, recuperare la Baile Felix,
Spitalul de Recup erare din Cluj –
Napoca . Consiliere deloc.

54
S.C. 34 M singur 17 Plonjon în
apă Da am beneficiat de serviciile de
recuperare, la spitalul de recuperare
Cluj, și Dezna. Consiliere nu am
crezut niciodată că aș avea nevoie,
cel puțin până în prezent.
S.I. 35 M singur 23 cădere de la
înălțime Servicii de recuperare după accident
la spitalul Bagdasar -Arseni și
Spitalul Municipal Mangalia câțiva
ani după accident.
Consiliere, nu.

10. Ce părere aveți de ideea de viață independentă? Este posibilă? Ce presupune ea?
Inițiale Vârsta Gen Stare civil ă Ani în
scaun
rulant Cauza
leziune
medular ă Răspuns
B.B. 24 ani M Într-o
relație 22 naștere Ideea de viață independent ă este cel
mai frumos lucru pentru o persoană
în sca un rulant. Este posibilă cu
puțină ambiție și înțelegere din
partea autorităților, uneori chiar și a
cetățenilor care nu ar trebui să
ocupe locurile de parcare special
amenajate, rampele de acces etc.
Viață independent ă constă în
adaptarea vieții cotidiene și
realizarea a acelor activități că și cei
din jur. Poți avea ușor o familie, îți
poți duce copilul la școală cu o
mașină adaptată, poți practica un
sport, orice este posibil, trebuie
doar să ai ambiție ș i curaj.
C.V.
41 ani M singur 15 accident
auto Este posibil să fii independent ca și
om chiar dacă ești î n scaun rulant.
Te poți descurca singur în aproape
orice situație dar e nevoie de puțină
ambiție.
D.P. 31 ani M
singur 26 punc ție
coloană Viață independentă e corelată cu
gradul de handicap în primă fază,
cred că majoritatea utilizatorilor de
scaune rulante pot avea viață

55
independentă având acces full la
servicii de transport adaptat, având
un scaun rulant potrivit, și poate cel
mai important un l oc de muncă cu
un program corect pentru fizicul
fiecărui utilizator de scaun rulant.
D.C. 34 ani M Într-o
relație 20 plonjon în
apă Este posibilă, realizabilă și consider
că indiferent de nivelul de
mobilitate orice persoană în scaun
rulant poate să atingă cel puț in un
nivel de semi -indepeden ță, atâta
timp cât există îndrumare.
F.I. 30 ani F logodit ă 12 boală Da, este posibilă. Trebuie doar să îți
dorești cu adevărat și să ai parte de
susținerea necesară pentru a obț ine
informațiile necesare. Viața
independent ă presupune că o
persoană cu dizabilități să se poate
întreține singură, să poți continua
școala , să ai un loc de muncă și să
poți participa la activități în
societate.
H.L. 26 ani M divorț at 11 plonjon în
apă Categoric ! Din punctul meu de
vedere, să te poți susține ( financiar,
din punct de vedere gospodăresc ),
practic să -ți poți desfășura întreaga
activitate a unui om “normal” fără
nici cea mai mică problema.
L.T. 26 ani F singur ă 19 naștere Este posibilă, bineînțeles. Însă, în
cazul în care dizabilitatea este
dobândită la naștere (cazul meu)
sau în primii ani de viață, este
esențial modul în care se raportează
familia la copilul cu dizabilitate, o
abordare greșită (precum supra –
protejarea persoanei , “cocolo șirea”
excesivă, infantilizarea permanentă)
putând reprezenta un real obstacol
în calea unei vieți independente mai
târziu.
De asemenea, un alt factor care stă
în calea vieții independente – în
adevăratul sens al cuvântului – a

56
unei persoane cu dizabilități, îl
reprezintă accesibilizare a precară,
în multe cazuri, a clădirilor, a
trotuarelor etc.
M.P. 30 ani F Într-o
relație 19 interven ție
chirurgi cală Pentru mine independența înseamnă
să reușesc să găsesc soluții pentru
fiecare obstacol întâlnit. Faptul că
m-am mutat în alt oraș, că nu mai
locuiesc cu părinții, călătoresc unde
doresc, studiez și lucrez înseamnă
să am o viață independentă.
P.P. 25 M singur 17 naștere Din punctul meu de vedere viața
independentă nu este posibilă.
Consider că viața independentă
presupune să te gospodărești singur,
să ai un loc de muncă ca să te poți
intreține și să ai acces la locuri
publice, instituții publice și private.
Ṣ.C. 43 F singur ă 26 boală Da, este foarte utilă. Presupune
trăirea efectivă a unei vieți
independente fără ajutorul celor din
jur.
S.C. 34 M singur 17 plonjon în
apă Am o părere foarte bună. Este
posibilă, bineînțeles nu chiar pentru
toate persoanele în scaun rulant, dar
e posibilă.
S.I. 35 M singur 23 cădere de la
înălțime Viață independent ă în scaun rulant
este cu siguranță posibilă și
presupune atât un mod de gând ire
care să te ducă spre aceasta cât și
mijloacele materiale care să te ajute
cu îndeplinirea obiectivului.

11. Ați auzit de recuperare activӑ? Dacӑ da, unde? Ați avut parte de acest proces de
recuperare?
– (dacӑ nu) Sunteți dispus sӑ participați la o tabarӑ de recuperare activӑ? Credeți
cӑ o sӑ vӑ ajute?
Inițiale Vârsta Gen Stare civil ӑ Ani în
scaun
rulant Cauz ӑ
leziune
medular ӑ Răspuns
B.B. 24 ani M Într-o
relație 22 naștere Am auzit și am acceptat să particip
la o tabăr ă.

57
C.V.
41 ani M singur 15 accident
auto Am auzit de recuperare activă dar
nu am făcut niciodată. Acum, după
15 ani nu cred că mai am ce să
îmbunătățesc.
D.P. 31 ani M
singur 26 punc ție
coloan ă Am auzit de recuperare activă de la
membrii/angajații Fundației
Motivation la care sunt înscris, la
procese de recuperare activă nu am
participat deși am fost invitat, nu
cred că o să mă ajute fizic.
D.C. 34 ani M Într-o
relație 20 plonjon în
apă Da, am și participat la două tabere
și trei stagii de recuperare activă în
cadrul serviciilor oferite de
Fundația Motivation România, în
primii șase ani de la accident.
F.I. 30 ani F logodi tă 12 boală Da, am auzit prima dată de
recuperare activă când am luat
contact cu Fundația Motivation, la
început mi se părea o aberație și un
mod de a -și promova ei serviciile.
Apoi cu greu am acceptat să
particip la o tabăra la Băile Felix, o
să vedem cum o să fie (zâmbește)
H.L. 26 ani M divor țat 11 plonjon în
apă Da, de la Fundația Motivation .
L.T. 26 ani F singur ă 19 naștere Am auzit de ideea de recuperare
activă, pentru prima dată, la
sfârșitul anului 2013, când am intrat
în contact pentru prima dată cu
Fundația Motivation, în vara anului
2018 având chiar ocazia să particip
pentru prima dată la o tabăra de
recuperare activă organizată de ei.
M.P. 30 ani F Într-o
relație 19 interven ție
chirurgical ă Bănuiesc că recuperarea activă se
referă la un cumul de activități
(altele decât recuperarea medicală
precum kinetoterapie) pentru
bunăstarea atât fizică dar și psihică
a unei persoane. Am participat la o
astfel de tabără alături de Fundația
Motivation acu m aproximativ 10
ani. Activitățile desfășurate acolo

58
erau dintre cele mai diverse (discuții
tematice, manevrarea scaunului
rulant, jocuri în natură ) toate
acestea alcătuind cadrul perfect
către o viață independentă.
P.P. 25 M singur 17 naștere Da, am mai auzit și am fos t chemat
într-o astfel de tabăr ă, dar nu am
acceptat să merg. Nu cred că o să
mă ajute și din acest motiv nici nu
sunt interesat.
Ṣ.C. 43 F singur ă 26 boală Da, la Fundația Motivation
România.
S.C. 34 M singur 17 plonjon în
apă Da am auzit. În spital ele de
recuperare și în tabere , unde am fost
chemat de cei de la Motivation.
Sunt dispus să particip la tabere de
recuperare activă ori de câte ori am
șansa sau posibilitatea. Absolut că
mă va ajuta.
S.I. 35 M singur 23 Cădere de
la înălțime Am fost la câteva tabere de
recuperare activă. Din punct de
vedere al recuperării fizice nu au
ajutat, mental au fost de folos în a –
mi schimba puțin percepția despre
situația î n care mă aflu.

12. Care sunt informațiile și acțiunile desfӑșurate ȋn tabӑra de varӑ, pe care le
considerați cele mai importante? Care v -au ajutat cel mai mult? Povestiți -mi despre
câteva acțiuni care v -au schimbat modul de viață.
Inițiale Vârsta Gen Stare civil ă Ani ȋn
scaun
rulant Cauza
leziune
medular ă Răspuns
B.B. 24 ani M Într-o
relație 22 Naștere -.
C.V.
41 ani M singur 15 accident
auto –

D.P. 31 ani M
singur 26 Puncție
coloană –
D.C. 34 ani M Într-o
relație 20 plonjon în
apa Am primit informații medicale cum
ar fi: prevenirea escarelor,
managementul urinar corect,

59
poziționarea în scaunul rulant.
Aceste informații m -au ajutat în toți
acești 20 ani să -mi păstrez sănătatea
la un nivel ridicat, astfel putând să –
mi desfășor activit ățile cotidiene și
să mă reintegrez în societate sau să
mă dezvolt și mai mult. De
asemenea, la început, am mai primit
informaț ii legate de auto îngrijire și
autogosp odărire. Simplul fapt că am
aflat că, deși nu -mi puteam folosi
degetele, având tetraplegie, pot să
mă îmbrac singur (deși dura ceva
mai mult) mi -a dat încredere în
mine. Transferul în și din scaunul
rulant m -a făcut să nu mai depind
de părinți mereu.
F.I. 30 ani F logodită 12 boală –
H.L. 26 ani M Divorțat 11 plonjon în
apa –
L.T. 26 ani F singură 19 Naștere –
M.P. 30 ani F Într-o
relație 19 Intervenție
chirurgicală Așa cum am menționat și mai sus,
foarte folositoare au fost discuțiile
tematice, atât cu specialiști
kinetoterapeuți dar și cu alte
persoane în scaun rulant. De
asem enea, foart e importante au fost
sfaturile legate de manevrarea
scaunului rulant și faptul că aceste
activități erau adresate și
aparținătorilor.
P.P. 25 M singur 17 Naștere –
Ṣ.C. 43 F singură 26 boală –
S.C. 34 M singur 17 plonjon în
apă –
S.I. 35 M singur 23 cădere de la
înălțime Acțiunile unde am fost învățați
despre folosirea și stăpânirea
scaunului rulant chiar și în condiții
neadecvate cum ar fi terenuri
accidentate, străzi cu borduri sau
scări m -au ajutat să mă pot deplasa
mult mai ușor.

60
13. S-a schimbat în vreun fel părerea dumneavoastră despre persoanele cu dizabilități
după ce ați ajuns sӑ folosiți un scaun rulant? Dar felul în care percepeți propria
persoană? Cum?
Inițiale Vârsta Gen Stare civil ă Ani în
scaun
rulant Cauza
leziune
medular ă Răspuns
B.B. 24 ani M Într-o
relație 22 Naștere Singura diferenț ă este aceea că
privești lumea mai de jos, de pe un
scaun. Dar „o privești mai clar”.
C.V.
41 ani M singur 15 accident
auto Înainte de accident îmi era milă
când vedeam un om în cărucior.
Acum văd altfel viața și apreciez
mai mult ceea ce am.
D.P. 31 ani M
singur 26 Puncție
coloană Eu pe persoanele cu dizabilității le
percep că niște persoane absolut
normale dar cu un anumit grad de
dificultate în a face totul în fiecare
zi fiz ic, dificil dar nu imposibil.
D.C. 34 ani M Într-o
relație 20 plonjon în
apa Clar. Cu câteva luni înainte de
accident văzusem un vecin în scaun
rulant și mă uităm ciudat la el, îl
comp ătimeam și mă simțeam bine
în pielea mea. După ce am „intrat în
pielea lui” am văzut cu alți ochi
viața în scaun rulant și tot ce –
nseamn ă. Consider că diferența de
bază între un utilizator de scaun
rulant și o persoană fără dizabilități
este modul de deplasare, restul
depinde de fiecare om în parte.
F.I. 30 ani F logodită 12 boală Înainte să ajung să folosesc un
scaun rulant, nu am cunoscut nici o
persoană cu dizabilități, dar dacă
vedeam una pe stradă m i se făcea
milă de ea și o comp ătimeam.
Acum în schimb, am ajuns să văd
omul din scaunul rulant și nu
dizabilitatea. În ceea ce privește

61
propria persoană, m -am schimbat
foarte mult, am devenit mai
empatică și mai înțelegătoare cu cei
din jur.
H.L. 26 ani M Divorțat 11 plonjon în
apa Nu, în opinia mea diferența dintre o
persoană cu dizabilități și o
persoană fără dizabilități este strict
legată de activitățile care pot fi
deprinse. Fiecare individ are
gândirea și psihicul lui, acceptarea
și trecerea peste anumite
greutăți/întâmplări ne face să fim
diferiți.
L.T. 26 ani F singură 19 Naștere –
M.P. 30 ani F Într-o
relație 19 Intervenție
chirurgicală Pentru că aveam o vârstă destul de
mică în momentul în care am ajuns
utilizator de scaun rulant nu îmi
amintesc să fi avut o părere sau să
percep într -un anumit fel persoanele
cu dizabilităti.
P.P. 25 M singur 17 Naștere Având o dizabiltate dobândită la
naștere nu pot să spun că părerea
mea despre persoanele cu
dizabilități s -a schimbat radical.
Mereu am empatiza t cu aceste
persoane deoarec e de multe ori
întâmpinăm aceleași
greutăți/dificultăți în viața de zi cu
zi.
Ṣ.C. 43 F singură 26 boală Înainte de 1993 nu m -am pus
niciodată în postura unei persoane
în scaun rulant, mai apoi ajungând
chiar eu să folosesc un SR lucrurile
s-au schimbat. Am ajuns să
întâmpin foarte multe bariere în ce
privește accesibilitatea.
S.C. 34 M singur 17 plonjon în
apă Până să ajung eu într -un scaun
rulant nu cunoșteam pe nimeni, nu
cred că aveam vreo părere.
Persoana mea, calmă, socială,
glumeață și plin de viață.
S.I. 35 M singur 23 cădere de la
înălțime Nu pot spune că aveam o părere
negativă sau pozitivă despre
persoanele cu dizabilități înainte de

62
accident. Probabil predomină
sentimentul de milă pentru acestea,
lucru care cu siguranță s -a schimbat
după accident.

14. Care sunt recomandările dumneavoastră pentru o persoanӑ cu dizabilitӑți?
Inițiale Vârsta Gen Stare civil ă Ani în
scaun
rulant Cauza
leziune
medular ă Răspuns
B.B. 24 ani M Într-o
relație 22 Naștere Să îndrăznească, să fie ambițioasă,
mereu să își depășească limitele
pentru că are 2 variante să se plângă
sau să lupte, trebuie să dovedească
propriei persoane că poate mai
mult.
C.V.
41 ani M singur 15 accident
auto Să învețe să gândească normal
fiindcă nu au pierdut nimic și nu au
nimic de pierdut dacă trăiesc
„liber”.
D.P. 31 ani M
singur 26 Puncție
coloană Recomandările mele pentru o
persoană cu dizabilității ar fi să fie
sigură pe sine și întotdeauna să
încerce să se depășească prin orice
lucru care îl face în momentul
respectiv și să creadă cu desăvârșire
că se poate și mai rău decât situația
în care e, adică să aibă o gândire
echilibrată și sigură pe sine.
D.C. 34 ani M Într-o
relație 20 plonjon în
apă Viață „merge mai departe” iar
timpul pierdut nu -l vei mai recupera
niciodată. Așa că trebuie să muncim
fiindcă o facem DOAR pentru noi.
F.I. 30 ani F logodită 12 boală Să nu renunțe niciodată, limitele nu
există, noi ni le impunem.
H.L. 26 ani M Divorțat 11 Plonjon în
apă Imi pare rău, nu fac recomandări : -)
L.T. 26 ani F singură 19 Naștere O recomandare ar fi să se focuseze
mai degrabă pe abilitățile lor, decât
pe ceea ce nu pot face din cauza

63
dizabilității.
M.P. 30 ani F Într-o
relație 19 Intervenție
chirurgicală Nu îmi permit să fac recomandări
dar știu sigur că oricât de imposibil
ar părea lucrurile, la momentul
potrivit cu toții găsim tăria să
dărâmăm bariere!
P.P. 25 M singur 17 Naștere Recomand unei persoane cu
dizabilități să: aibă încredere în ea
și încerce să dobândească un
oarecare grad de independență.
Ṣ.C. 43 F singură 26 boală Să trăiască viața așa cum e, chiar
dacă pe parcurs a intervenit o
dizabilitate, trebuie să -și
demonstreze ei că se poate trăi și
așa.
S.C. 34 M singur 17 plonjon în
apă Să accepte ajutorul ori de câte ori
crede că are nevoie, capul sus
întotdeauna fără să renunțe la nimic,
viață, familie, prieteni.
S.I. 35 M singur 23 cădere de la
înălțime Dacă folosește un scaun rulant, să
se asigure că au poziția șezutului
întotdeauna corectă pentru a
preîntampita alte probleme ale
coloanei.

15. Vedeți modificӑri ȋn felul ȋn care sunt abordate persoanele cu dizabilitӑți?
Inițiale Vârsta Gen Stare civil ӑ Ani ȋn
scaun
rulant Cauza
leziune
medular ӑ Răspuns
B.B. 24 ani M Într-o
relație 22 Naștere Fiecare pesoană are percepția ei față
de mediul înconjurător, modul de a
vedea o persoană diferă . Uneori
persoanele cu dizablit ăti sunt văzute
mai neajutorate, de aceea trebuie să
demonstrăm că putem mai mult iar
handicapul în viață este o atitudine
nepotrivită.
C.V. 41 ani M singur 15 accident
auto Din pă cate nu, încă dar se pot
schimba mentalitățile. Depinde de

64
noi, de cum ne afișăm în lume.
D.P. 31 ani M
singur 26 Puncție
coloană Pot să spun că da, văd modificări în
bine din partea oamenilor din viața
socială dar se poate și mai bine, o să
fie și mai bine sunt sigur.
D.C. 34 ani M Într-o
relație 20 plonjon în
apă Prea puține dar atâta timp cât noi
demonstrăm că se poate, atu nci vom
fi acceptați mai ușor ca și categorie
socială.
F.I. 30 ani F logodită 12 boală În ultimul timp da, văd tot mai des
persoan e cu dizabilități care
particip ă la evenimente culturale,
lucrează, își întemeiază o familie
etc. ceea ce înseamnă că societatea
a început să ne accepte.
H.L. 26 ani M Divorțat 11 plonjon în
apa Da, cred că sunt abordate diferit
pentru simplu fapt că sunt persoane
cu dizabilități, oarecum eticheta
face să fie abordată diferit, dar
odată ce se parcurg anumite etape
cred că se poate face abstracție de
fotoliu rulant sau dizabilitatea
persoanei respectiv e.
L.T. 26 ani F singură 19 Naștere În ultimii ani, da, am observat o
îmbunătățire în percepția asupra
persoanelor cu dizabilități, însă mai
ales în orașele mari, cum e Cluj –
Napoca. În orașele mici încă sunt
foarte multe prejudecăți, de
exemplu încă sunt priviți cu uimire
când sunt văzuți pe stradă (mai ales
fără însoțitor).
M.P. 30 ani F Într-o
relație 19 Intervenție
chirurgicală Da, cu siguranță sunt schimbări de
atitudine vizibile în comparație cu
câțiva ani în urmă. Oamenii sunt
mai deschiși în a acce pta
diversitatea și mai obișnuiți în a
interacționa cu persoanele cu
dizabilități.
P.P. 25 M singur 17 Naștere Uneori da, uneori nu.

65
Ṣ.C. 43 F singură 26 boală Da, în ultimii ani societatea e mai
deschisă în integrarea persoanei cu
handicap în câmpul muncii.
S.C. 34 M singur 17 plonjon în
apă Prea pu țin.
S.I. 35 M singur 23 cădere de la
înălțime Personal nu am avut experiențe
negative în legătură cu felul în care
am fost abordat.

16. Ce planuri de viitor ave ți?
Inițiale Vârsta Gen Stare civil ă Ani în
scaun
rulant Cauza
leziune
medular ă Răspuns
B.B. 24 ani M Într-o
relație 22 Naștere Planurile de viitor sunt schițate în
jurul unui propriu business.
C.V.
41 ani M singur 15 accident
auto Să-mi fac crescătorie de albine și să
aplic pentru subvenții APIA.
D.P. 31 ani M
singur 26 Puncție
coloană Planuri de viitor am mai multe dar
poate cel mai important e acela că
aș vrea să îmi iau permisul de
conducere.
D.C. 34 ani M Într-o
relație 20 plonjon în
apa Mă voi căsători.
F.I. 30 ani F logodită 12 boală Urmează să mă căsătoresc peste un
an și îmi doresc un copil.
H.L. 26 ani M Divorțat 11 plonjon în
apa Am renunțat în a face planuri în
detaliu. Important este să nu am
probleme de sănătate ! Luăm viața
pas cu pas.
L.T. 26 ani F singură 19 Naștere Îmi doresc foarte mult să lucrez
într-un colectiv, în prezent având
un job la domiciliu, bazat în mare
parte pe comunicarea prin
intermediul e -mail-ului, atât cu
colegii, cât și cu clienții.
M.P. 30 ani F Într-o
relație 19 Intervenție
chirurgicală Să con tinui pașii spre formarea
carierei dorite.
P.P. 25 M singur 17 Naștere Nu am planuri de viitor.
Ṣ.C. 43 F singură 26 boală Să ajung la vara pe Transfăgărășan.
S.C. 34 M singur 17 plonjon în Job, familie.

66
apă
S.I. 35 M singur 23 cădere de la
înălțime Să fiu mai independent prin
dobândirea permisului de
conducere, să călătoresc mai mult.

17. Mai este ceva ce ați dori să ne împărtășiți?
Inițiale Vârsta Gen Stare civila Ani in
scaun
rulant Cauza
leziune
medulară Răspuns
B.B. 24 ani M Într-o
relație 22 Naștere Nu.
C.V.
41 ani M singur 15 accident
auto Nu.
D.P. 31 ani M
singur 26 Puncț ie
coloan ă Nu.
D.C. 34 ani M Într-o
relație 20 plonjon î n
apa Nu.
F.I. 30 ani F logodit ă 12 boală Mult succes tutoror și să nu uitați că
viața este frumoasă, de noi depinde
dacă ne bucurăm de ea.
H.L. 26 ani M Divorț at 11 plonjon î n
apa Nu.
L.T. 26 ani F singur ă 19 Naștere Nu.
M.P. 30 ani F Într-o
relație 19 Intervenț ie
chirurgical ă Mult succes în tot ce vă propuneți!
P.P. 25 M singur 17 Naștere Nu.
Ṣ.C. 43 F singur ă 26 boală Mi-aș dori să văd mai multe
persoane cu dizabilități pe stradă,
nu stand în casă, izolate.
S.C. 34 M singur 17 plonjon î n
apă Nu.
S.I. 35 M singur 23 cădere de la
înălțime Nu.

67
8.1.2. Situația actuală a benef iciarilor rezultată prin analiza documentelor sociale și
observația; anchetele sociale
Lotul de subiecți intervievați cuprinde opt
persoane de sex masculin și patru persoane de
sex femini n.

Procentajul este de 100% când vine vorba de
un scaun rulant corespunzător, potrivit nevoilor
fiecărui utilizator în parte.

Deși inițial se poate observa că în mediul
familial domină sentimentul de șoc, odată cu
acceptarea, vine și sprijinul atât de necesar
utilizatorului de scaun rulant pentru a -și relua
activitățile cotidiene . To ți beneficiarii
intervieva ți beneficiaz ă de sprijinul familiei ,
mare parte din ei locuind cu familiile.

71% 29% Gen
Masculin
Feminin
100% 0% În acest moment detineți
un scaun rulant potrivit
nevoilor dumneavoastră?
Da
Nu
100% 0% Sprijin familial
Da
Nu

68
Se poate observa o lips ă acută de informație,
mai ales după apariția leziunii medulare. Cu cât
beneficiarii află mai devreme informațiile
necesare, cu atât mai re pede ajung să
dobândească un tra i independent.

În urma vizitelor efectuate la domiciliu de către echipele Motivation dar și din
informațiile notate în anc hetele sociale, se poate observa o lipsă acută de accesibilitate în mediul
în care trăiesc și își desfășoară activitățile zilnice. Lipsa accesibilității poate duce la izolare iar
izolarea duce la depresie.
Toți beneficiarii au un certificat de încadrare în grad de handicap și benefic iază de
prestațiile sociale aferente. În schimb nu au un loc de muncă din cauza faptului că unii nu au
studiile necesare, alții nu găsesc un loc de muncă accesibil (transport, condiții la locul de muncă)
sau pur și simplu nu își doresc să muncească.
8.1.3. Concluzii parțiale în evaluarea inițială
La finalul cercetării de evaluare inițială a fost investigat ă situația actuală al beneficiari lor
cu leziune medulară. În urma interviurilor am constatat că majoritatea persoanelor int erveviate
nu au primit informați i care să ii ajute la cr eșterea gradului de independenț ă. Suportul cel mai
mare l -au primit din partea familiei care le -a fost alături pe toată această perioad ă. Deși unii au
spus că văd îmbunătățiri în ceea ce privește reintegrarea pers oanelor cu dizabilități în societate,
nu toate persoanele care au răspuns întrebărilor din interviu sunt optimiste.
Bariele sociale și barierele arhitecturale împiedică o persoană utilizatoare de scaun rulant
să-și desfășoare activitățile de zi cu zi în vo ie și fără „să se simtă diferit ”.
33%
67% Dupӑ ce ați ajuns ȋn
scaun rulant ați primit ,
la inceput, informații
care sӑ vӑ ajute sӑ aveti o
viațӑ independentӑ?
Da
Nu

69
8.2. Prezentarea rezultatelor obținute ȋn intervenția psihosocialӑ
8.2.1. Asigurarea beneficiarilor cu scaune rulante adaptate în funcție de nevoile
individuale .
Înainte ca un beneficiar cu leziune medula ră să fie propus pentru o tabără de vară pentru
recuperare activă, membrii Fundației Motivation se deplasează la domiciliul beneficiarului
pentru a se asigura că acesta indeplinde ște toate condițiile. Să nu aibă probleme de sănătate
(escare, infecții urinare etc) și în primul rând se asigu ră că beneficiarul deține un scaun rulant
potrivit, tocmai ca instruirea pentru o viață independent ă să nu fie îngrădită. Toți cei șas e
beneficiari prezenți la tabăr ă din iunie, au primit donații scaune rulante pe dimensiunil e lor și
adaptate conform nevoilor acestora.
8.2.2. Informare, consiliere și suport pentru recuperarea activă și pentru relațiile cu
instituțile.
Tabăra de recuperare activă s -a întins pe durata a șase zile. Beneficiarii au fost
transportați la locația aleasă de către echipele Motivation din zonele respective (Vest -Nord –
Vest). În prima zi, după ce s -au cazat, echipa Motivation împreună cu beneficiarii și însoțitorii
acestora au inițiat un joc de cunoaștere menit să le inspire încredere utilizator ilor de scaune
rulante și aparți nătorilor și de asemenea li s -a prezentat programul taberei ș i regulile aferente.
Ziua a doua a început cu semnarea contractelor sociale și a restului de formulare din dosarele
beneficiarilor și însoțitorilor (Anexe) după care am făcut, împreună cu colegii mei instructori și
kinetoterapeuți, evaluările ab ilităților de viață independent ă și kinetot erapeutice. Pe baza acestor
evaluări am realizat planuri de intervenție personalizate pentru fiecare beneficiar în parte pe baza
cărora am realizat intervenția propriu -zisă. Tot în a dou a zi am avut sesiuni de instruire privind
importan ța poziției corecte în scaun rulant și scaunul rulant corespunzător, informați i prețioase
care ii pot feri de eventualele deformări posturale care pot avea consecințe grave, putând să ducă
chiar la deces. Le -am prezentat avantaje dar și riscurile la care se expun dacă nu sunt atenți la
sfaturile primite. De asemenea au prim it informații privind importan ța prevenirii escarelor vizavi
de poziționarea corectă dar și de alți factori care pot influența apariția acestora (umiditate,
îmbrăcăminte neadecvată, hidratare și alimentație necorespunzătoar e etc.). A doua zi s-a încheiat
cu o sesiune d e karaoke în grup care a avut ca scop relaxarea beneficiarilor și omogenizarea
activităților. Ziua a treia a început cu o sesiune de înviorare, înain te de micul dejun. Până în

70
pauza de prânz ben eficiarii au primit informații privind managementul urinar: importan ța
hidrat ării core spunzătoare în prevenirea infec ților urinare, golirea completă a vezicii, sfaturi
practice privind cateterizarea intermit entă cu un manechin care a simulat atât aparatul urinar
masculin cât și cel feminin. Au fost informați vizavi de simptomatologia infecțiilor urinare și
tratamentul acestora (urocultura la trei lun i, consult medic urolog cel puți n o dată la șase luni).
Sesiunea de instruire a continuat cu informații privi nd managementul intestinal: alimentație
adecvată, tehnici de evacuare intestinală, complicații medicale, importan ța mișcării. După pauza
de prânz am format trei echipe: un kinetoterapeut împreună cu mine am format un post la
sesiunea de manevrare a scaunul ui rulant (urcarea și coborârea unei pante abrupte/line, urcare/
coborâre trepte, depășirea obstacolelor, aprecierea distanțelor cu scaunul rulant), celălalt coleg
instructor împreună cu un kinetoterapeut au format un alt post la sesiunea de transferuri (t ransfer
individual pentru beneficiarii mai activi, transfer asistat pen tru persoanele care aveau
aparți nători) iar cel de -al treilea kinetoterapeut și -a preluat postul din sala de kinetoterapie.
Scopul acestor trei echipe a fost de a ne asigura că benefici arii primesc maximum de informații,
ei trecând, câte doi, prin rotație, pe la toate cele trei posturi. Ziua a treia s -a încheiat cu o seară de
dans cu echipe mixte formate din beneficiari, echipa Motivation și însoțitori. Sesiu nea de dans a
avut loc sub fo rma unui concurs iar la final au fost acordate și diplome, scopu l acesteia fiind de a
le prezent a beneficiarilor un alt aspect normal al vieții în scaun rulan t. În a patra zi, după
obișnuita sesiune de înviorare și mic dejun, am pregătit un joc interactiv numit „Tabl a de Șah”
care a avut ca scop exersarea abilităților de manevrare a scaunului rulant mai ales pe teren
accidentat, atât pentru beneficiari cât și pentru aparținători. După pauza de prânz ne -am de plasat
în Oradea pentru a vizita câteva parcuri și muzee. Ziua s -a încheiat cu un bal mascat care a avut
ca scop stimularea imaginației beneficiarilor vizavi de costumație pe „patru roți”. În a cincea zi
de tabără, până î n pauza de prânz, î mpreună cu colegul meu instructor, am discutat cu
beneficiarii (fără însoțitori) despre drepturile și obligațiile pe care aceștia le au conform
Legii 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap: importan ța
și procedura obți nerii unui certificat de încadrare în grad de handicap, drepturi financiare,
drepturi privind scutirile de taxe și impozite, dreptul la muncă și educație, dreptul la
accesibilitate, dreptul la transport ad aptat, obligația de a se prezent a la cererea autori tăților
competent e (Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, compartimentele de
asistență socială din cadrul primăriilor). Sesiunea s -a desfășurat sub formă de grup suport, fiecare
participant trebuind să vorbească pe rând despre un d rept și despre problemele întâmpinate dar și

71
soluțiile găsite. Următoarea tem ă din program s -a intitulat „aspecte emoționale și sexualitate ”.
Discuțiile s -au desfășurat tot sub formă de grup suport și au participat doar utilizatorii de scaune
rulante. Prin tre subiectele atinse au fost: stările emoționale post leziune medulară (negare ->furie –
>depresie ->negociere ->informare ->acceptare), reluarea activităților cotidiene o dată cu apariția
leziunii medulare, continuarea studiilor și/sau g ăsirea unui loc de munc ă, metoda oglinda
(beneficiarul este oglindă a propriei persoane și va fi perceput de ce i din jur așa cum se va
comporta cu el însuși/însăși), informații despre sexualitate la persoanele cu leziune medulară și
modificările apăr ute odată cu leziunea medular ă. După prânz, beneficiarii împreună cu
însoțitorii, au format trei echipe care au trecut pe rând pe la trei posturi cu activități sportive
(baschet, bocce, tir cu arcul) unde au conștientizat că pot practica sport chiar și din scaunul
rulant. În ultima seară am făcut un foc de tabăr ă unde am avut șansa să sud ăm prieteniile deja
legate și să împărtășim planurile de viitor. În ultima zi, după înviorare și mic dejun, beneficiarilor
li s-au aplicat chestionarele de evaluare finală atât pentru abilitățile de vi ață independența cât și
kinetoterapeutice. Înainte de plecare, am făcut o poză de grup și am schimbat impresii vizavi de
tabăra ce tocmai s -a încheiat dar și recomandări de viitor.
Calitatea me a profesională în această tabăr ă a fost de a reprezenta un exemplu pentru cei
șase beneficiari, fiind instructor de viață independen tă în cadrul Funda ției Motivation România.
Am susț inut prezentări Power Point dar și sesiuni practice (manevrare scaun rulant).
8.2.2.1. Evidențierea import anței recuperării active a persoanelor cu leziune
medulară.
În procesul de recuperare activă persoanele cu leziune medulară combină recuperarea
medicală (kinetoterapia, fizioterapia, terapia ocupațională etc.) cu inst ruirea pentru viață
independent ă. Abilitățile fizice dobândite în procesul de recuperare medicală sunt evidențiate în
instruirea pentru viață independent ă.
B.B. bărbat, 24 de ani a descoperit că poate practica sport și din scaunul rulant.
B.B. – „Când am descoperit că pot juca baschet în scaun rulant, sport îndrăgit din
copilărie dar pe care nu credeam că am să îl pot practica vreodată, atunci am înțeles că nu există
limite la ceea ce aș putea face.”

72
F.I., femeie, 30 de ani a primit consiliere privind dre pturile și obligațiile în conformitate
cu Legea 448/2006.
F.I. – „În primul rând am aflat de legea 448/2006, apoi mi -a plăcut partea sportivă, a fost
prima dată când am jucat baschet. Sper că pe viitor să pot încerca și alte sporturi.”
L.H., bărbat, 26 de ani a învățat transferul independent în și din scaunul rulant pe
diferite suprafețe de transfer. Odată cu deprinderea transferului independent , beneficiarul L.H. a
căpătat încredere în manevrarea scaunului rulant.
L.H. – „Informațiile legislative care le -am discutat în perioada taberei, temele abordate,
activitățile pentru dobândirea unor abilitați de manevrare a fotoliului rulant, transfer singur în și
din scaunul rulant.”
L.T., femeie, 26 de ani a descoperi t în ta băra de vara persoane în situați i similare care
au reușit să își depășească condiția fizică și emoțională, a descoperit exemple demne de urmat.
L.T. – „Pe lângă informațiile din cadrul seminariilor pe anumite teme (legislația în ceea
ce privește persoanele cu dizabilități, accesibilizare, probleme medicale adiacente dizabilități i,
etc), și activitățile practice desfășurate (transfer, urcat/coborât rampe, etc), pe mine personal cel
mai mult m -au ajutat experiențele împărtășite de ceilalți participanți, cum au reușit să depășească
ei situația, cât și faptul că am realizat că și ceilalți au trecut prin situații similare cu a mea.”
Ṣ.C., femeie, 43 de ani a aflat informați i despre importan ța prevenirii escarelor dar și a
infecțiilo r urinare astfel putând să evite, pe viitor, probleme de sănătate care ar putea să o
împiedice în a avea o viață activă.
Ṣ.C. – „Cel mai mult m -a ajutat faptul că am învățat cum să fac corect un transfer, cum să
trec un prag, cum să cobor o ram pă, cum să previn o escară, am învățat lucruri noi despre
managementul urinar.”
S.C., bărbat, 34 de ani a realizat importan ța poziționării corecte dar și a scaunului rulant
corespunzător, informații care îi vor schimba cu siguranță calitatea vi eții.

73
S.C. – „Părerea mea este că alegerea unui scaun potrivit, așezarea corectă într -un scaun
pentru evitarea neplăcerilor. Cunoașterea multor persoane noi, schimburi de experiențe din
viață.”

8.2.2.2. Îmbunătățirea stimei de sine

Interacțiunea cu alte persoane aflate în situații
asemănătoare a avut un impact major asupra
mentalității atât a persoanelor cu leziune
medular ă dar și a însoțitorilor.

8.2.2.3. Ieșirea din resemnare sau renunțare
Deși înainte de tabără beneficiarii erau reticienți în a participa, la sfârșitul acesteia marea
majoritate și -au exprimat dorința de a participa și la programe asemănătoare pe viitor. În
procesul de ieșire din resemnare/renunțare un rol important îl au și persoanele cu care util izatorii
de scaune rulante iau contact în fiecare zi. Astfel că , după ta băra de var ă este crucial ca eu, ca și
instructor de viață independen tă, să țin legătura, cel puți n telefonic, cu toți beneficiarii dar mai
ales cu cei care nu au avut însoțitori în ta băra și la un m oment dat riscă să piardă esența
informațiilor primite. Periodic îi încurajez să -și urmeze planurile de viitor și să caute noi
modalități pentru a le realiza.
Persoanele cu leziune medulară își acceptă foarte greu statutul de persoane cu dizabilități
astfel că renunț ă în a-și mai face planuri de viitor și se izolează într -un mediu care le oferă
siguranță și confort dar care nu neapărat le este benefi c. Tocmai de aceea consider că au nevoie
de un exemplu pozitiv în procesu l lor către o viață independentă, acest exemplu reprezentâ ndu-l
instru ctorul de viață independentă , cum sunt și eu.
83% 0%
17% Ca urmare a particip ării la
tabără ați sim țit o
imbun ătățire a stimei de
sine?
Da
Nu
Nu prea

74
8.2.3. Tabere de vară pentru dezvoltarea de abilități pentru a put ea face față
presiunilor de marginalizare și excludere.
Scopul taberei de vară pentru recuperarea activă este acela de a creea grupuri suport
pentru persoane aflate în situații asemănătoare, în cazul de față utilizatori de scaune rulante cu
leziuni medula re. Tabăra de vară mai este denumită și tabără PGT (Peer Group Training), unde
informațiile circulă în mai multe direcții, atât de la in structorii de viață independentă către
beneficiari și invers, cât și de la beneficiari între ei.
Pe lângă taberele de v ară mai sunt și alte tipuri de evenimente în care beneficiarii cu
leziune medulară își încep sau continuă drumul către incluziunea socială, cum ar fi: stagii de
recuperare activă de două săptămâni, seminare în comunitate, tabere sportive, dive rse
evenimente sportive la care beneficiar ii cu leziune medulară participă în mod direct.
Pentru anul 2017, Fundaț ia Motivation Romania a avut următoarele realiză ri (SURSA:
http://motivation.ro/rapoarte -anuale )
– „351 de persoane cu dizabilități locomotorii și -au redobândit independența la sesiunile de
recuperare activă ”
– „21 de evenimente sportive de baschet, alergare și înot la care au participat sportivi
Motivation, utilizatori de scaune rulante ”
– „154 d e km alergați de utilizatorii de scaune rulante din #TeamMotivation la
Semimaratonul Galați și la Raieisen Bank Bucharest Marathon ”.
8.2.4. Concluzii parțiale ale intervenției.
În urma interven ției realizate la tabăra de vară , echipa multidisciplinară Motivation,
formată din i nstructori de viață independentă și kinetoterapeuț i, au făcut recomandări pe baza
comparației între fișele de evaluare inițială și finală.
B.B., bărbat, 24 de ani , va fi propus pentru o tabără sportivă datorită abilități lor lui fizi ce
și dorinței lui de a practica sportul favorit și anume baschetul.
F.I., femeie, 30 de ani , va întra pe lista de alergători în scaune rulante a Fundației
Motivation România. Ea va susține, prin efortul ei fizic, strângeri de fonduri pentru viitoarele

75
servicii de recuperare activă ale fundației. Implicarea ei ca și voluntar în aceste tipuri de activități
îi va da încredere pentru realizarea planurilor proprii de viitor.
L.H., bărbat, 26 de ani , va participa și la un stagiu de recuperare activă de două
săptămâni la sediul central Motivation unde va avea ocazia să aprofundeze informațiile și
tehnicile învățate în această tabără .
L.T., femeie, 26 de ani , are nevoie pe viitor de o tabără de vară ulterioară, ea
exprimându -și dorința de a mai socializa pe viitor într -un astfel de cadru.
Ṣ.C., femeie, 43 de ani , nu și -a acceptat , încă, statutul de persoană cu dizabilită ți, astfel
că va fi încadrată ca și voluntar în activitățile apropiate ale echipei regionale Motivation Cluj.
S.C., bărbat, 34 de ani , este propus pe lista de beneficiari pentru o Caravan ă Motivation
(seminar în comunitate), eveniment ce va avea loc în zona lui, într -un mediu rural, unde va avea
ocazia să -și aprofundeze abilitățile de manevrare a scaunului rulant.
8.3. Prezentarea și interpretarea rezultatelor cercetӑrii de evaluare finalӑ
8.3.1. Gradul de informare al participanților

Atât beneficiarii cât și insoțitorii, au plecat din
tabăra de vară cu informații noi, care îi vor
ajuta pe viitor î n demersurile lor.

8.3.2. Explorarea modificӑrilor ȋn ceea ce privește stima de sine
Persoanele cu leziune medulară, în marea majoritate a cazurilor, au o stimă de sine
scăzută mai ales imediat după apariția dizabilității. În cazul adulților depresia este mai accentuată
67% 33% 0% 0% Cât de utile v -au fost
informa țiile prezentate în
cadrul acestui eveniment?
Foarte mult
Mult
Putin
Deloc

76
decât la copii fiindcă trecerea de la statutul de persoană activă în s ocietate (loc de muncă,
familie, activități de socializare etc.) la persoană imobilizată în pat este mult mai greu de
acceptat. Un copil percepe altfel realitatea după dobândirea leziunii medulare iar timpul scurs
până la faza de acceptare este de obicei m ai mic.
Stima de sine scăzută, prezentă la persoanele cu lez iune medulară depinde de mai mulți
factori cum ar fi:
– lipsa unui echipament corespunzător (scaun rulant potrivit) te poate deconecta de
la realitate și te poate transforma dintr -o persoană activă, mobilă, într -o persoană
imobilizată, „țintuită”;
– barierele sociale – oamenii cu care interacționăm la un moment dat și care ne
etichetează după modul de deplasare; acești oameni care ne stigmatizează ne
alungă încredere a din noi;
– barierele arhitecturale (lipsa accesibilității) întârzie de obicei faza de acceptare a
condiției fizice deoarece accesibilitatea redă utilizatorilor de sc aune rulante cu
leziune medulară , accesul la o viață normală.
Din cei șase benef iciari do ar cinci și -au îmbunătățit stima de sine conform chestionarelor
de evaluare finală. Cel de -al șaselea beneficiar a fost identificat cu nevoie suplimentară pe partea
de socializare, astfel că va fi propus și pe viitor la alte evenimente de socializ are.
B.B., bărbat, 24 de ani , a descoperit că poate practica , chiar și din scaunul rulant, sportul
lui favorit, baschetul, lucru care îl va încuraja pe viitor să -și dezvolte noi abilități.
F.I., femeie, 30 de ani , ar vrea să încerce și alte sporturi în scaun rulant iar înclinația nou
descoperită către pa rtea sportivă, îi va oferi șansa unui viitor sănătos. De asemenea sportul unește
oamenii iar ea consideră că așa își va face prieteni mult mai ușor.
L.H. , bărbat, 26 de ani , a reușit să -și facă singur transferul în și din scaunul ru lant, fapt
ce-i oferă o speranță către un viitor independent în scaunul rulant. De acum înainte nu va mai
depinde de părinții săi pentru a se ridica și pune în pat.

77
L.T., femeie, 26 de ani , vrea să devină voluntar Motivation și să se implice în
programele de recuperare activă, vrea să ajute la rândul ei așa cum și ea a fost ajutată.
Ṣ.C., femeie, 43 de ani , este puțin reticent ă vizavi de încrederea în sine dar noi, echipa
Motivati on o vom avea în vedere și pentru viitoarele evenimente de socializare.
S.C., barbat, 34 de ani , a descoperit că și o persoană în s caun rulant poate conduce o
mași nă astfel că visul l ui este de a -și adapta mașina și de a deveni șofer. Odată cu obținerea
permisului de conducere, va deveni cu adevărat o persoană indepedentă și activă în societate.
8.3.3. Concluzii privind evaluarea finală
Scopul taberei de vară, ca și a altor activități ale Fundației Motivation România, este
acela de a transforma în bine viețile oamenilor. Noi mergem pe principiul că dacă reușim să
schimbăm în bine măcar viața unui singur om atunci munca noastră a dat roade . Intervenția din
tabăra d e vară de la Băile Felix a avut un procentaj de reușită de 83% în cazul schimbării stimei
de sine a beneficiarilor dar totodată a avut un procentaj de reușită de 100% în cazul inst ruirii
pentru viață independentă deoarece beneficiarii au plecat cu un bagaj de cunoștințe suficient
pentru a avea o baza de pornire în parcursul lor către o viață activă. Rolul cel mai important în
această tabăra l -au avut in structorii de viață independentă prin exemplul personal oferit
beneficiarilor cu care au lucrat direct (in struirea pentru viață independentă se traduce prin
învățare prin puterea exemplului). Și eu la rândul meu am fost beneficiar în anul 2014 la o astfel
de tabără unde au lucrat cu mine i nstructori de viață independentă care mi -au dat încredere în
mine că pot duce o viață normală. În perioada imediat următoare m -am mutat singur ă, m-am
angajat la Motivation ca și instructor de viață independentă , mi-am continuat studiile (Facultatea
de Asistență Socială, Babeș -Bolyai, Cluj Napoca), am obținut permisul de conduc ere auto iar în
curând urmează să mă căsătoresc. Consider că dacă întâlnirea cu echipa Motivation nu avea loc
cu siguranță stagna m din punct de vedere social iar nivelul de stimă era scăzut și la ora actuală
deoarece nu mă vedeam ca și o persoană normală. Acum consider că diferența dintre mine și o
persoană fără dizabilități o reprezintă doar modul de deplasare.

78
Capitolul 9. Secvență de cercetare și evaluare în Marea Britanie
9.1. Analiza politicilor și serviciilor din Marea Britanie pentru persoanele cu leziune
medulară
Ȋn data de 28 -29 mai am vizitat Stoke Mandeville din Anglia, sistemul pe care l -am
vӑzut acolo este unu pe care mi l -aș dori sӑ ȋl vad și la noi ȋn țarӑ. Modul ȋn care sunt ȋndrumați
și tratați oamenii cu leziune medularӑ este unul foarte bine pus la punct și pe lângӑ recuperarea
medicalӑ de care au parte, existӑ programe de instruire pentru o viațӑ independentӑ. Pacienții
ȋnvațӑ din primele luni de la leziunea medularӑ cum sӑ se ȋmbrace, cum sӑ mӑnânce, sӑ facӑ
transferul ȋn și din scaunul rulant, sӑ se ȋngrijeascӑ etc. Pentru ei pacientul este important și i se
acordӑ educație și resurse pe mӑsurӑ. Clinica are o capacitate de 118 persoane dintre care 6
pentru persoane care se aflӑ ȋn stare mai gravӑ. Timpul pe care ȋl pet rece o persoanӑ cu leziune
medularӑ ȋn spital, este ȋn medie de 4 -6 luni, pacienții rӑmân neȋnsoțiți excep ție fӑcând cei ȋn
stare foarte gravӑ și copiii. Dacӑ nu sunt locuri la Sto ke Mandeviile, pacientul este direcționat
cӑtre un alt centru de leziune med ularӑ sau rӑmâne ȋntr -un spital local pânӑ când se elibereazӑ un
loc. Ȋn Anglia existӑ 8 centre pentru leziunea medularӑ asemӑnӑtoare cu Stoke Mandeville.
De pacienții cu leziune cervicalӑ (leziune ȋnaltӑ), se ocupӑ cel mai mult terapeu ții
ocupaționali, ȋi ajutӑ la recuperarea de motricitate finӑ, tot ei recomandӑ și lucreazӑ la
manevrarea scaunului rulant electric. Pentru cei cu leziunea mai joasӑ, se ocupӑ kinetoterapeutul
care ajutӑ la sesiunile de manevrare a scaunului rulant din spital și ȋnvațӑ lucr uri de viațӑ
independentӑ cum este transferul, ȋmbracatul etc. Scaunele rulante sunt recomandate de cӑtre
kinetoterapeuți și terapeuți ocupaționali (ȋn funcție de nivelul leziunii și de scaunul de care are
nevoie) și sunt decontate de cӑtre autoritӑțile lo cale. Nu existӑ o sumӑ fixӑ pentru decontarea
unui scaun rulant (cum este ȋn România), ci ȋn funcție de zona ȋn care se aflӑ și cât ȋși permit
autoritӑțile locale sӑ deconteze (ȋn medie se deconteazӑ ȋntre 300 și 1500 de lire, dar ȋn funcție de
nevoile oam enilor se p oate ajunge la sume mai mari).
La Stoke Mandeville am avut ocazia sӑ stau de vorbӑ cu L. R., diagnosticată cu
tetraplegi e ca urmare a unui accident ce l -a avut cu barca ȋn anul 2006, a fost pacientӑ și acum
coordonează programul de educație a pacienților cu leziune medulară, program ce își propune să
îi pregătească pe cei cu leziune medulară pentru viața în comunitate. Ea mi -a povestit cӑ existӑ

79
douӑ secții unde persoanele cu leziune medularӑ sunt ajutate ȋn funcție de nevoile fiecӑreia. Au o
secție pentru cei cu leziune medularӑ recentӑ și care nu pot sta foarte mult ȋn poziția așezat și o
secție pentru cei care pot sta 4 ore ȋn scaunul rulant și care intrӑ ȋn programul de recuperare și au
parte de tot felul de activitӑți.
La intrarea ȋn program se face o evaluare inițialӑ a abilitӑților și a nevoilor și se stabilesc
obiective ȋmpreunӑ cu pacientul. Pentru a monitoriza evoluția progresului și atingerea
obiectivelor, se fac evaluӑri intermediare la 6 sӑptӑmâni și o evaluare finalӑ la externarea
pacientului. La evaluare participӑ pacientul și o echip ă multidisciplinarӑ care include asistent,
terapeut ocupațional, kinetoterapeut, psiholog etc. Ei considerӑ cӑ este important ca pacientul sӑ –
și atingӑ nivelul cel m ai bun de funcționare, chiar dacӑ nu este 100%, sӑ facӑ tot ce poate face
singur și sӑ aibӑ informațiile sӑ -i ȋndrume pe ceilalți sӑ -l ajute atunci când are nevoie.
Ȋn data de 30 -31 mai 2018 am ajuns la sediul Back Up Trust din Londra unde am avut
ocazia sӑ aflu mai multe despre serviciile pe care ei le oferӑ și modul ȋn care funcționeazӑ. Aici
am avut o discuție de tip interviu ad -hoc cu mai multe persoane care ȋși desfӑșoarӑ activitatea
acolo. Back Up Trust a fost ȋnființatӑ ȋn anul 1987, dupӑ ce un bӑr bat a ajuns ȋn scaun rulant ȋn
urma unei sӑrituri cu trambulina, prietenii acestuia și -au dorit sӑ -l ducӑ pe munte și au reușit,
aceasta a fost startul cursurilor de ski care sunt cele mai vechi la ei și care și ȋn acum se
organizeazӑ o datӑ pe an.
A. A. (persoanӑ cu leziune medularӑ) se ocupӑ de programul de employment (programul
de angajare), el ne -a relatat cӑ ȋn prezent ȋn Anglia aproximativ 70% din persoanele cu leziune
medularӑ de țin un loc de muncӑ. Ei organizeazӑ o datӑ pe an un curs pentru a ajut a persoanele cu
leziune medularӑ sӑ se ȋntoarcӑ la muncӑ. Cursurile au loc ȋn diferite orașe ale țӑrii și au loc ȋntr –
o clӑdire de birouri pusӑ la dispoziție de cӑtre companiile care sponsorizeazӑ activitatea.
Cursurile au ca scop creșterea stimei de sine, descoperirea abilitӑților, redactare CV, dreptul
persoanelor cu dizabilitӑți de încadrare ȋn muncӑ, sesiuni practice despre interviul de angajare
reale care are loc cu douӑ persoane de la resurse umane. A.A. ne-a mai relatat cӑ 65% dintre
persoanele care participӑ la cursuri se angajeazӑ sau fac voluntariat.
Cu C. F. am discutat despre programul de mentorat pe care ei ȋl desfӑșoarӑ atât pentru
persoanele cu leziune medularӑ cât și pentru familiile acestora și care mi s -a pӑrut cel mai
interesant program , menit să vină ȋn sprijinul celor care se aflӑ ȋn dificultate. Mentorii sunt

80
persoane care fac asta voluntar, dorind sӑ ajute prin experiența lor de viațӑ și alte persoane , sӑ
depӑșeascӑ problemele cu care se confruntӑ. Pentru a ajunge mentor o persoanӑ tr ebuie sӑ aibӑ
anumite caracteristici: sӑ fie empatici, sӑ aibӑ cel puțin trei ani de experiențӑ ȋn folosirea
scaunului rulant, sӑ aibӑ timp sӑ ofere sprijin și sӑ fie stabili emo ționali. Ȋnainte sӑ ofere servicii,
mentorii trec și printr -un curs unde sunt inițiați și are la bazӑ anonimatul, persoana mentoratӑ nu
ȋși cunoaște mentorul și aceasta este sunatӑ doar cu numӑr privat, pentru a oferi mentorului spațiu
și sӑ nu fie sunat zilnic sau la ore nepotrivite , astfel sӑ ajungӑ la stadiul de epuizare. Existӑ 150
de mentori care sunt utilizatori de scaune rulante și 50 de mentori membri de familie. Cum
funcționeazӑ ei? Dacӑ soțul unei persoane ajunge ȋn scaun rulant, aceasta o sӑ fie mentoratӑ de o
persoanӑ care a trecut prin aceeași experiențӑ și care are soțu l la rândul ei ȋn scaun rulant. La fel
și pentru tipurile de leziune medularӑ: plonjon ȋn apӑ, accident de mașin ă, leziune non -traumatic ă
etc. Persoanele vor fi mentorate de alte persoane care au trecut prin aceeași situație.
La Back Up Trust existӑ 11 c ursuri de diferite tipuri, despre care ne -a vorbit A. W. care
este și coordonatorul acestora. Cursurile sunt adresate ȋn general adul ților dar au și cursuri pentru
copii , care sunt pe categorii de vârstӑ: copii pânӑ la 13 ani care pot merge ȋnsoțiti și copii ȋntre 13
și 17 ani care merg singuri. Tipurile de cursuri de care am vorbit sunt:
– Cursuri de schi – sunt adresate adulților, pentru cei cu leziune medularӑ mai ȋnaltӑ , au loc
ȋn Suedia iar pentru cei cu leziunea mai joasӑ ȋn Colorado.
– Cursuri multi -activity – sunt deschise și pentru copii și tineri și au loc ȋn sudul și nordul
țӑrii pentru a avea acces mai multe persoane. Aceste cursuri au diferite activitӑți: plimbat
cu barca/ navigație, cățărare, deplasare pe teren accidentat etc.
– Cursuri de „ȋmprietenire cu orașul” – se ȋnvațӑ cum sӑ se descurce ȋntr -un oraș aglomerat
și cum pot depӑși obstacolele care le ies ȋn cale.
– Cursuri pentru dezvoltarea abilit ăților de viaț ă independentă – este o extensie a recuperӑrii
pe care o face persoana ȋn spital și se lucreazӑ pe manevrarea scaunelor rulante.
– Cursuri „next steps” – pe baza unei cercetӑri au constatat cӑ persoanele cu leziune
medularӑ incompletӑ (care reușesc sӑ mearg ă cu ajutorul unui baston, cadru etc), nu se
incadreazӑ cu celelalte cursuri deoarece ele se simt vinovate fațӑ de cei ȋn scaun rulant sӑ
vorbeascӑ despre problemele lor.
– Cursuri „moving forward” – sunt adresate persoanelor cu vârsta ȋntre 18 și 25 de ani și
este definitӑ o agendӑ ȋn funcție de preferin țele participan ților.

81
– Cursuri pentru persoane cu vârsta de peste 50 de ani – sunt cursuri de tip multi -activity
doar cӑ sunt adaptate ȋn func ție de participanți.
Resursele disponibile pentru aceste cursuri s unt: analiza de risc pentru cursuri, role de scription
pentru voluntari, formular aplicație, rezumat cercetӑri.
Dupӑ cum am relatat, serviciile de la Back Up Trust sunt diversificate, pe lângӑ toate
acestea ei mai au și un program de Fundraising care ȋi a jutӑ cu strângerea de donații pentru a -și
desfӑșura activitӑțile. Pe lângӑ acesta mai existӑ și programul pentru tinerii sub 18 ani cu leziune
medularӑ care ȋi ajutӑ sӑ -și redescopere abilitӑțile, sӑ se adapteze la școalӑ sau ȋn oraș și sӑ
adopte o atitud ine incluzivӑ.
Toate aceste servicii ajung la persoanele cu leziune medularӑ fie direct de la centrele
pentru Leziune Medularӑ din țarӑ sau se pot ȋnscrie online completând un formular ȋn urma
cӑruia o sӑ fie contactați.
La finalul vizitei am avut ocaz ia sӑ particip la o sesiu ne de manevrare ȋn scaun rulant, sub
ȋndrumarea a douӑ persoane cu leziune medularӑ și supraveghiați de cӑtre kinetoterapeuți.
Sesiune a a fost ȋmpӑrțițӑ ȋn douӑ:
– Persoane cu leziune medularӑ recentӑ care aveau nevoie de instruire ȋ ncepând de la
poziționarea ȋn scaunul rulant pânӑ la cum se face propulsia acestuia (au fost 10
persoane)
– A doua sesiune a avut loc cu persoane cu leziune medularӑ de mai mult timp , care
stӑpânesc scaunul rulant și s -a lucrat cu ei pentru depӑșirea obstaco lelor, coborârea
rampelor etc.
Am reușit sӑ mai discut cu un alt angajat al Trustului Back Up care mi -a explicat mai
detaliat cu ce se ocupӑ el. A. D. are un frate cu leziune medularӑ cervicalӑ ȋn urma unui accident
de mașinӑ, acum 10 ani ȋn care au fost amandoi implicați. El se ocupӑ de sprijinul familiilor care
au persoane cu leziune medularӑ. De cele mai multe ori familiile refuzӑ ajutorul considerând c ă
oricum nu pot schimba lucrurile ȋn bine și cӑ doar persoana cu leziune medularӑ are nevoie de
ajutor . Abordarea familiilor are loc atunci când persoanele cu leziune medularӑ sunt ȋncӑ ȋn
spital. A.D. abordeazӑ medicii și organizeazӑ cursuri ȋn spitale cu acordul acestora și cu
participarea lor, la sesiuni particip ând doar membri de familie, medici, asist enți medicali . La

82
aceste sesiuni sunt abordate teme cum ar fi managementul urinar și intestinal, escare, durere .
Sunt explicate prima datӑ ȋn termeni medicali de cӑtre un specialist și apoi sunt explicate ȋntr -un
limbaj comun de cӑtre o persoanӑ cu leziune medularӑ care povestește din experiența personalӑ.
A.D. mi-a mai spus cӑ la un curs participӑ aproximativ 15 -20 de persoane, dar au fost situații
când au fost 5 participanți sau chiar 60 de persoane. Follow -up-ul cu familiile îl face A.D. , la
telefon. Dup ă sesiunile inițiale, oamenii sunt pregătiți să pună mai multe întrebări. Apoi pot intra
în programul de mentorat pentru familii, iar persoanele cu leziune medularӑ pot intra în
programul de cursuri. El crede cӑ prima datӑ membrii familiei au nevoie de aju tor sӑ depӑșeascӑ
trauma cu care se confruntӑ și dacӑ se reușește, atunci pentru persoana cu leziune medularӑ este
mult mai simplu sӑ accepte și sӑ continu ie noul stil de viațӑ.
Din pӑcate ȋn România nu exist ă asemenea servicii ȋn spitale, singura organiz ație care
ȋncearcӑ sӑ se apropie de serviciile gӑsite ȋn Anglia este Fundația Motivation România. Ȋn
spitalele de recuperare de la noi din țarӑ se pune mai mult accentul pe recuperarea medicalӑ și nu
pe recuperarea activӑ. De cele mai multe ori oamenii ple acӑ acasӑ din spitale și nu știu care este
urmӑtorul pas pe care trebuie sӑ -l facӑ și mulți dintre ei se izoleazӑ acasӑ. Fundația Motivation
România organizeazӑ anual tabere de recuperare activӑ și stagii pentru viața independentӑ care
țin aproximativ 1 sa u 2 sӑptӑmâni. Dar este foarte greu din cauza lipsei de fonduri și din cauz ă cӑ
de multe ori persoanele cu leziune medularӑ refuzӑ sӑ participe la astfel de activitӑți. Persoanele
din Anglia gândesc mult mai pozitiv și sunt mai deschise la noi oportunitӑți ca sӑ aibӑ o viațӑ
normalӑ . În România oamenii sunt ținuți ȋn loc de precon cepții și de discriminare, iar serviciile
pentru membrii familiilor care au leziune medularӑ , lipsesc cu desӑvârșire.
Ȋn ultimii ani cazurile de leziune medularӑ traumaticӑ a scӑzut cu aproximativ 50%, ȋn
urma unor campanii la nivel național pentru preven irea acestora. Cele mai multe persoane care
ajung sӑ beneficieze de serviciile Back Up, sunt persoane cu leziune medularӑ non -traumaticӑ.
9.2. Asemănări și deosebiri între România și Marea Britanie
Prin acest schimb de experiențӑ din Marea Britanie am reuș it sӑ fac o comparație privind
modul ȋn care sunt tratate persoanele cu leziune medularӑ și care sunt programele pe care acestea
le urmeazӑ pentru a deveni independenți. Spre deosebire de România, ȋn Anglia existӑ un sistem
bine pus la punct și fiecare ști e care ȋi sunt atribuțiile. Ȋncӑ de la ȋnceput, dupӑ ce persoana este
externatӑ din spital , este ȋndrumatӑ cӑtre centrele și organizațiile care o pot ajuta mai departe.

83
Primul model din Anglia este Centrul Național pentru Leziune Medularӑ Stoke
Mandevill e, unde pacienții ȋnvațӑ de la ȋnceput sӑ se autogospodӑreascӑ singuri și pot sta
internați atât cât este nevoie, iar dacӑ ȋși doresc sӑ participe la evenimente importante cum ar fi
nunți, petreceri aniversare etc. sunt ȋnsotiti de cӑtre un kinetoterapeut, pentru cӑ ei nu ȋși doresc
ca pacienții sӑ asocieze perioada de recuperare cu o pedeapsӑ. Ȋn schimb , ȋn România, persoanele
cu leziune medularӑ pot sta internate ȋn spital doar douӑ sӑptӑmâni (ȋn afarӑ de centrele private
care sunt și foarte scumpe și puț ini ȋși permit), nu sunt ȋnvӑțați sӑ -și managerieze probleme le pe
care le au și nu sunt lӑsați sӑ pӑrӑseascӑ incinta spitalului, cu atât mai puțin sӑ fie ȋnsoțiti de o
persoanӑ specializatӑ.
Al doilea model este Back Up Trust, care vin e ȋn completarea se rviciilor de la Stoke
Mandeville cu care ei au o strânsӑ colaborare și care direcționeazӑ pacienții unii cӑtre ceilalți
pentru a reuși sӑ -i ducӑ spre independențӑ. Ȋn România se colaboreazӑ destul de greu intre
instituții, știu asta din propria experiențӑ pe care am avut -o la Fundația Motivation România . De
multe ori , când apelam la primӑrii pentru a indentifica persoane cu leziune medularӑ pentru
tabere și stagii, am fost primiți cu indiferențӑ și foarte puțini asistenți sociali au colaborat cu noi
și ne-au ajutat ȋn identificarea beneficiarilor .
O asemӑnare ȋntre cele douӑ țӑri este cӑ atât Back Up Trust cât și Fundația Motivation
România ȋși desfӑșoarӑ o parte din activitӑți din donații sau sponsorizӑri. Diferența este cӑ ȋn
Anglia companiile sunt mult mai deschise sӑ ofere sponsorizӑri și sӑ ȋși implice angajaț ii ȋn
activitӑți de voluntariat, ei considerӑ cӑ așa angajații sunt mult mai eficienți și mai implicați
pentru cӑ li se oferӑ și alte oportunitӑți. La ei este populară ideea de ”cauza anului” în c ompanii.
Acestea își aleg o cauză pe care o susțin tot anul, prin tot felul de mici evenimente de strângere
de fonduri, participare la evenimente sportive etc. În Romania, se strâng fonduri prin
completarea formularelor 230 si 200, acei 3,5% din impozitul anual pe venit, respectiv 20% din
impozitul pe profit în cazul firmelor . Cauza e susținută și prin voluntariat – angajații sunt
direcționați spre cauză. Discutând cu S. M., persoana care se ocupӑ de strângerea de fonduri în
cadrul Back Up , veniturile lor de anul trecut depӑșesc un milion și jumatate de lire.

84
Partea III. Concluzii sintetice de ansamblu și recomandӑri de ordin
aplicativ
Capitolul 10. Concluzii sintetice de an samblu
În această lucrare am încercat să prezint avantajele procesului de recuperare activă și
importantă acestuia în parcursul persoanelor cu leziune medulară de la dizabilitate către
funcționare.
Am evidențiat următoarele concluzii:
– recuperarea medicală nu este suficientă în cazul persoanelor cu leziune medulară
care și -au pierdut mobilitatea parțial sau total;
– pentru a exista procesul de recuperare activă trebuie să avem cele trei
componente esențiale: kinetoterapie, ins truire pentru viață independentă și
consiliere;
– noțiunea de recuperare activă a fost introdusă de către Fun dația Motivation
România în țara noastră în anul 1995, odată cu înființarea acestui O.N.G.
– nevoia de informare pe acest subiect este mare iar beneficia ri și însoțitorii sunt
reticienț i în a particip a la un astfel de program;
– sunt opt centre de leziune medulară în Marea Britanie și sperăm că într -o zi vom
avea un astfel de Centru și în România;
– instruirea pentru viață independentă și co nsilierea se adresează și aparți nătorilor
care, în mod normal, protejează exagerat de mult utilizatorul de scaun rulant;
– utilizatorii de scaune rulante au o dizabilitate și nu un handicap, așa cum sunt
greșit etichetați de către societate;
– consider că poți face orice și dintr -un scaun rulant, important e să te accepți pe
ține însuți.

85
Capitolul 11. Recomandӑri de ordin aplicativ
Pentru ca procesul de recuperare activ ă să fie unul eficient , persoanele cu leziune
medulară au în primul rând nevoie de un echipament adaptat și anume un scaun rulant
corespunzător. De asemenea trebuie ca intervenția să fie timpurie astfel că beneficiarii ar trebui
să fie identificați încă din spitale imediat după apariția leziunii medulare pentru ca perioada de
izolare să fie redusă la minim. Intervenția timpurie în spitale dar și în centrele de recuperare
presupune colaborarea între diverse instituții ale statului dar și private. De asemenea acest
serviciu de recu perare activă ar trebui introdus pe lista de servicii decontate de către Casa
Națională de Asigurări de Sănătate pentru a avea acces cât mai multe persoane cu leziune
medulară la șamsa unei vieți independente. Menționez că echipele Fundației Motivation
Rom ânia nu pot acoperi în proporție de 100% toate zonele țării.
Fundația Motivation România a comandat un studiu către IRES, „ INDEPENDENT ȘI
ACTIV ÎN COMUNITATE Raport de cercetare privind situația persoanelor cu leziuni
medulare în România”. Acest studiu ac operă situația din anii 2013 -2015.
“Datele colectate la nivel de pacient și centralizate conform standardelor din România nu
conțin informații legate de perioada dobândirii leziunii medulare, însă datele analizate în acest
raport fac referire la toate ca zurile de îngrijire sau tratament medical înregistrate la o unitate
spitalicească din țară în anii 2013, 2014 și 2015. În total, baza de date conține 68522 de cazuri,
dintre care 32% (21934 cazuri) pentru anul 2013, 34,1% (23343 cazuri) pentru anul 2014 și
33,9% (23245 cazuri) pentru anul 2015 ”.

86
„Distribuția cazurilor unice după ani este prezentată în tabelul următor: ”

SURSA: Raport de cercetare al Fundației Motivation România – http://motivation.ro/wp –
content/uploads/2017/07/Independent -%C8%99i -activ -in-comunitate_Raport -de-cercetare –
privind -situatia -persoanelor -cu-leziuni -medulare -%C3%AEn -Rom%C3%A2nia.pdf

“După gen, la nivelul cazurilor unice, populația pacienților care au primit îngrijiri
medicale sau tratament medical pentru leziuni medulare este compusă asel: 48% de gen masculin
și 52% gen feminin. După mediul de rezidență, 55,2% dintre pacienți provin din mediul urban,
iar 44,8% din mediul rural. În funcție de situația ocupațională, cei mai mulți sunt pensionari
(59,1%), urmați de a ngajați (18,1%) și de persoane fără ocupație (17,8%), în mp ce 3,8% sunt
elevi sau studenți. Tabelele de mai jos prezintă distribuțiile detaliate după aceste variabile:”

87
SURSA: Raport de cercetare al Fundației Motivation România – http://motivation.ro/wp –
content/uploads/2017/07/Independent -%C8%99i -activ -in-comunitate_Raport -de-cercetare –
privind -situatia -persoanelor -cu-leziuni -medulare -%C3%AEn -Rom%C3%A2nia.pdf

SURSA: Raport de cercetare al Fundației Motivation România – http://motivation.ro/wp –
content/uploads/2017/07/Independent -%C8%99i -activ -in-comunitate_Raport -de-cercetare –
privind -situatia -persoanelor -cu-leziuni -medulare -%C3%AEn -Rom%C3%A2nia.pdf

De asemenea, echipele Fundației Motivation România au contribuit la realizarea unui alt
studiu, “Viața în scaun rulant: de la izolare la participare, Raport de cercetare sociologică
privind scaunele rulante și serviciile pentru utilizatorii de scaun rulant din România, 2014 ”.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, “1% din totalul populației la nivel mondial
(sau 10% dintre persoanele cu dizabilități) au nevoie de un scaun rulant, adică aproximati v 65 de
milioane de persoane. Deoarece nu există statistici în acest domeniu, despre situația din România
nu se poate face decât o estimare mai puțin exactă , care situează numărul persoanelor (potențial)
utilizatoare de scaun rulant undeva între câteva zec i de mii si 200.000. ”
“Sistemul românesc de sănătate nu acordă prioritate aspectelor legate de mobilitatea
acestor persoane. În primul rând este sub -finanțat ; statisticile Organizației Mondiale a Sănătății
arată că țara noastră alocă 5,8% din produsul intern brut pentru cheltuieli cu sănătatea, ceea ce o
plasează pe locul 46 din 53 în Europa. ”

88
Casa Națională de Asigurări de Sănătate decontează la ora actuală 886 RON pentru un
scaun rulant, sumă care nu acoperă necesitatea furnizării unui echipament corespunzător dar și a
instruirii pentru folosirea lui. Și, după cum spuneam mai înainte, o persoană cu leziune medulară
are nevoie în primul rând de un scan rulant corespunzător pentru a se deplasa iar mai apoi pentru
a urma un serviciu de recuperare activă.

89
Bibliografie
1. Bazele anatomice ale mișcării, Elena Taina Avramescu
2. ScienceDaily, Spinal cord injury patients face many serious health problems besides
paralysis, Loyola University Health System, 16 February 2017
3. Papilia n Victor, Anatomia omului
4. Article in Spinal Cord, June 1997
5. Servicii pentru utilizatorii de scaun rulant – World Health Organization
6. Adrian Cristian, MD, Living with spinal cord injury
7. Spinal Cord Injuries : Management an d Rehabilitation, 2008
8. Karen Whalley Hammel, Spinal Cord Injury Rehabilitation, 1995
9. Moțet, D., Mârza, D., 1995
10. Raport al European Social Network
11. Becker, 1973
12. Goffman, 1975
13. Chelcea Septimiu, Psihosociologie Teorii,cercetări, aplicații, Poli rom 2010
14. Simache si Dontu, 2007
15. Sorin Rădulescu, Dicționar de sociologie, Ed. Babel, 2003
16. Lazar, J, în Guilles F, Guy J.(coord), 2005
17. British Journal of Psychiatry, 1989
18. Geanina Chicos, 2017, http://www.geanina -chicos.ro/frica -vs-anxietate
19. The experience of regret: what, when, and why, Gilovich T, Medvec VH, PubMed.gov.
Apr. 1995
20. Connolly T, Zeelenberg M. Regret in decision making. Current Directions in
Psychological Science. 2002
21. BÎLDEA, MARIN, Comunitate și vulnerabilitate: percepție, comunicare, reducerea
riscului dezastrelor – București : Editura Ministerului Internelor și Reformei
Administrative, 2007
22. Monica Stanciu, Copii cu Dizabilități, Raport Unicef Septembrie 2013, Bucureșți
23. J Rehabil Med, Complication following spinal cord injury Injury , 2007
24. Chapter Seven, Understand your abilities and disabilities
25. Sara Palmer, A Guide for living Spinal Cord Injury

90
26. World Health Organization 2013, Wheelchair Service Training Package: intermed iate
level. Trainer’s Manual
27. Academia Științelor Medicale, 1971
28. Fundația Motivation România, Ghidul utilizatorului de scaun rulant, 2017
29. Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități
30. Legea 448/2006, art. 5
31. Juette M., Berger, Roland J., 2008
32. Birzea, Cezar, 1999
33. http://www.aid -ong.ro/politica -statului -privind -ong/model -participativ -de-elaborare -a-
politicii -publice -nationale -privind -ong-in-romania ,
34. http://motivation.ro
35. https://asociatia -ihtis.ro/20 08/06/10/diferenta -dintre -handicap -si-dizabilitate
36. http://www.sfatulmedicului.ro
37. http://www.apa.org/topics/anger/control.aspx
38. https://www.helpguide.org/articles/healthy -living/living -well-with-a-disability.htm
39. www.helpautism.ro/terapie/terapie/ce -este-terapia -ocupationala
40. https://www.cotidianul.ro/institutii -de-stat-fara-angajati -cu-handicap/

91
Anexe
Anexa 1 – Grila de observatie
1. Date generale despre beneficiar
2. Nivelul stimei de sine
3. Mediul in care traieste
4. Comportament
5. Abilitatile fizice pentru manevrarea scaunului rulant
6. Interese

92
Anexa 2 – Ghid de interviu
1. Cum vă numiți, genul social, vârsta?
2. De cât timp și din ce cauzӑ ati ajuns sӑ folosiți un scaun rulant?
3. De unde ati avut primul scaun rulant? Cine va ajutat sa il obtineti? A fost acesta
potrivit?
4. In acest moment detineti un scaun rulant potrivit nevoilor dumneavoastra? Cum ati
reusit sa il obtineti?
5. Cum v -ați simțit dupӑ dobândirea dizabilitӑții? Stima de sine a fost a fectatӑ?
6. Care a fost reacția familiei dumneavoastrӑ? Care este relația din prezent cu familia?
7. Care sunt schimbările cele mai importante cu care v -ați confruntat odată cu apariția
scaunului rulant ȋn viața dumneavoastrӑ? Cine v -a ajutat să acceptați noua s ituație?
8. Povestiți -mi despre o piedică greu de depășit din cauza dizabilitӑții.
9. Dupӑ ce ați ajuns ȋn scaun rulant, ați primit informații care sӑ vӑ ajute sӑ aveti o
viațӑ independentӑ?
10. Ați beneficiat de servicii de recuperare? Consiliere? Dacӑ da, unde?
11. Ce părere aveți de ideea de viață independentă? Este posibilă? Ce presupune ea?
12. Ati auzit de recuperare activӑ? Dacӑ da, unde? Ați avut parte de acest proces de
recuperare?
– (dacӑ nu) Sunteți dispus sӑ participați la o tabarӑ de recuperare activӑ? Credeți
cӑ o sӑ vӑ ajute?
13. Care sunt informațiile și acțiunile desfӑșurate ȋn tabӑra de varӑ, pe care le
considerați cele mai importante? Care v -au ajutat cel mai mult? Povestiți -mi despre
câteva acțiuni care v -au schimbat modul de viață.
14. S-a schimbat în vreun fe l părerea dumneavoastră despre persoanele cu dizabilități
după ce ați ajuns sӑ folosiți un scaun rulant? Dar felul în care percepeți propria
persoană? Cum?
15. Care sunt recomandările dumneavoastră pentru o persoanӑ cu dizabilitӑți?

93
16. Vedeți modificӑri ȋn felu l ȋn care sunt abordate persoanele cu dizabilitӑți?
17. Ce planuri aveți de viitor?
18. Mai este ceva ce ați dori să ne împărtășiți?

94

Anexa 3 – DECLARAȚIE DE CONSIMȚĂMÂNT PRIVITOARE LA PRELUCRAREA
DATELOR CU CARACTER PERSONAL
V01_25.05.2018
Subsemnatul/a……………………………………………… ……….. ……………………….. …………………… ,
CNP…………………………………………………………………..,
prin reprezentant ……………………………………………………………………………………………. .,
CNP …………………………………………………………………., declar că:

Îmi exprim acordul ca da tele mele cu caracter personal, inclusiv datele referitoare la
starea mea de sănătate să fie colectate și prelucrate de Fundația Motivation România în scopurile
și în modalitățile indicate în politica de confidențialitate , astfel cum am fost informat de prepușii
fundației verbal și prin formularul de Informare .

………………………….* de acord cu prelucrarea datelor mele biometrice, respectiv imagini
foto/video pentru scopurile și în modalitățile indicate în Informare .

………………………….* de acord cu prelucrarea datelor mele de contact , respectiv adresă de
email și telefon pentru verificarea satisfacției și îmbunătățirea calității serviciilor fundației .

………………………….* de acord cu prelucrarea datelor mele de contact , respec tiv adresă de
email și telefon pentru a primi buletinul informativ al fundației, astfel cum este detaliat în
Informare .

………………………….* de acord cu transmiterea datelor mele personale prelucrate de
fundație, respectiv nume, prenume, CNP ș i diagnostic medical, către organizațiile cu sediile în
Statele Unite ale Americii care sprijină fundația, respectiv către CLASP (de completat denumire
oficială) și Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă (The Curch of Jesus Christ of
Latter-day Saints) .

Data: ………………………. Semnătura ……………………………………..

*beneficiarul va completa olograf (de mână), în funcție de opțiunea sa, textul „Sunt” sau „Nu sunt”.

95
Anexa 4 – INFORMARE PRIVIND PRELUCRAREA DATELOR CU CARACTER
PERSONAL
ȘI CONFIDENȚIALITATEA ACESTORA
V01_25.05.2018
CINE PRELUCREAZ Ă DATELE CU CARACTER PERSONAL

Datele dumneavoastră cu caracter personal vor fi prelucrate de Funda ția Motivation România,
organizație nonguvernamentală, non -profit care este dedicată sprijinirii persoanelor cu dizabilități, cu
adresa Str. Podișor, nr. 1, Sat Buda, Com. Cornetu, județ Ilfov, înregistrată în Registrul Asociațiilor și
Fundațiilor sub nr. 36/2003.

Fundația Moti vation România își ia angajamentul de a lua toate măsurile necesare pentru
protejarea datelor dumneavoastră cu caracter personal cu respectarea tuturor reglementărilor în vigoare la
nivel național și european.

DATELE CARE VOR FI PRELUCRATE

Vom prelucra următoarele categorii de date personale:
– date de identificare precum nume, adresă, cod numeric personal;
– date legate de starea de sănătate;
– date biometrice, precum imagini foto/video;
– date de contact, precum număr de telefon, adresă de email;
– date privind situația dumneavoastră locativă și veniturile.

SCOPURILE ȘI TEMEIURILE PENTRU PRELUCRAREA DATELOR CU
CARACTER PERSONAL

Datele personale ale beneficiarilor care au nevoie de produse sau servicii furnizate gratuit de
fundație, cum ar fi numele, adr esa, seria și numărul cărții de identitate, codul numeric personal vor fi
colectate și prelucrate pentru a face demersurile în vederea încheierii unui contract sau executării unui
contract, precum și pentru livrarea produselor.
Datele speciale, precum cele privitoare la starea de sănătate și imagini foto/video vor fi prelucrate
în baza consimțământului beneficiarului. Consimțământul dumneavoastră privitor la datele legate de
starea de sănătate este necesar pentru a putea beneficia de dispozitive de mobilita te, primite cu titlu
gratuit de fundație de la sponsori și organizații caritabile cărora trebuie să le demonstrăm modul în care
am folosit aceste bunuri.

96
Menționăm că acordurile încheiate de noi cu sponsorii noștri și celelalte organizații
caritabile care ne susțin activitatea ne împiedică să livrăm dispozitive de mobilitate în lipsa
documentelor care conțin date privitoare la starea de sănătate (precum, un certificat de încadrare
în grad de handicap, bilet de ieșire din spital etc.).
Consimțământul dumnea voastră privitor la imagini foto -video ne este util pentru propriile
activități de publicitate, la întocmirea rapoartelor anuale și este posibilă postarea acestor imagini în social
media. Consimțământul pentru folosirea imaginilor poate fi retras oricând f ără nicio motivare și fără nicio
consecință pentru dumneavoastră.
Datele dumneavoastră de contact, cum ar fi, număr de telefon, adresă de email, vor fi prelucrate
în vederea livrării produselor sau prestării serviciilor, fie pentru a verifica satisfacția d umneavoastră, în
vederea îmbunătățirii calității serviciilor fundației sau pentru a vă informa asupra activităților și acțiunilor
întreprinse de fundație. Cu excepția datelor necesare livrării produselor, în oricare dintre cazurile de mai
sus, vă vom solic ita anterior consimțământul pentru fiecare dintre scopuri, iar acesta va putea fi retras
oricând, ulterior, fără nicio consecință pentru dumneavoastră.
Datele dumneavoastră privitoare la situația locativă și la veniturile pe care le are gospodăria
dumneavo astră vor fi colectate pentru a stabili dacă situația materială pe care o aveți justifică suportarea
de către fundație a cheltuielilor cu livrarea produselor.
Datele dumneavoastră personale cuprinse în documente justificative vor fi păstrate de noi timp de
10 ani, începând cu data încheierii exercițiului financiar (anului) în care au fost colectate. Prin documente
justificative se înțelege: contracte, comenzi și acte de donație, deconturi, contracte de prestări servicii,
certificate de încadrare în grad de handicap și altele asemenea.
Imaginile foto/video vor fi șterse din evidențele fundației în termen de cel mult 30 de zile de la
data încheierii relațiilor contractuale, sau de la data retragerii consimțământului, după caz.
Datele de contact (adresă de emai l, număr de telefon) vor fi șterse în termen de maximum 30 de
zile de la data la care relațiile contractuale s -au încheiat sau de la data retragerii consimțământului.
Orice alte date personale pe care le colectăm de la dumneavoastră vor fi păstrate atât timp cât este
necesar realizarea scopului pentru care au fost colectate și vor fi șterse din evidențele noastre în
maximum 30 de zile de la îndeplinirea acestui scop sau de la retragerea consimțământului, dacă este
cazul.

TRANSFERUL DATELOR CU CARACTER PE RSONAL CĂTRE TERȚE PĂRȚI

Datele cu caracter personal colectate și prelucrate de fundație pot fi transmise către terțe părți
dacă aceasta este o obligație legală a societății, ca urmare a solicitării dumneavoastră sau la solicitarea
unui entități publice, în vederea îndeplinirii atribuțiilor specifice care îi revin prin lege.
Astfel, datele dumneavoastră cu caracter personal pot fi solicitate și transmise de fundație către:
casele de asigurări de sănătate județene sau naționlă, inspectori ai Agenției Națion ale de Administrare
Fiscală, organe ale poliției judiciare, instanțe judecătorești, executori judecătorești, precum și orice altă

97
instituție sau autoritate publică ale cărei atribuții includ solicitarea și obținerea de documente ce conțin
date cu caracter personal de la persoane juridice de drept privat.
De asemenea, în cazul în care beneficiați de dispozitive de mobilitate donate de fundație, care au
fost primite de aceasta cu titlu gratuit din partea unor organizații caritabile, cu sediul în Statele Unit e ale
Americii, anumite date cu caracter personal ale dumneavoastră, precum nume, prenume, CNP și
diagnosticul medical pot fi transmise către acestea pentru a putea face dovada folosirii bunurilor
respective în acord cu scopul pentru care au fost donate. A ceste date vor fi transmise de fundație doar cu
acordul dumneavoastră prealabil și vor fi folosite de organizațiile menționate mai sus doar în scop
statistic. Organizațiile care ne sprijină în eforturile noastre sunt: UCP Wheels, Agen ția Statelor Unite
pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă (The
Curch of Jesus Christ of Latter -day Saints).

DREPTURILE BENEFICIARILOR

În vederea respectării drepturilor dumneavoastră, vă informăm care sunt aces tea și cum pot fi ele
exercitate:
– dreptul de a solicita societății accesul la propriile date, rectificarea sau ștergerea acestora,
precum și restricționarea prelucrării sau dreptul de a se opune prelucrării, precum și dreptul la
portabilitatea datelor
– dreptul de a vă retrage oricând consimțământul, în ceea ce privește datele prelucrate pe baza
consimțământului, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza consimțământului înainte de
retragerea acestuia
– dreptul de a depune o plângere în fața Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării
Datelor cu Caracter Personal.
În vederea respectării acestor drepturi, precum și pentru orice solicitare legate de informații, de
accesul la date, de rectificare sau ștergere a datelor vor putea fi exerc itate prin una din următoarele
variante: o adresă scrisă, înaintată către fundație, trimisă la adresa sediului social sau o cerere trimisă prin
email către Responsabilul cu prelucrarea datelor.
Prezenta informare poate fi pusă la dispoziția dumneavoastră, la cerere, gratuit, în format hârtie
sau poate fi consultată pe site -ul societății la adresa www.motivation.ro , în secțiunea „ Termeni și
condiții” – Prelucrarea datelor cu caracter personal.
Fundațiea va răspunde în termenul cel mai scurt, dar nu mai mult de 30 de zile, oricărei solicitări
venite din partea dumneavoastră.
Pentru orice nelămurire, solicitare sau reclamație referitoare la colectarea și folosirea datelor cu
caracter personal, orice client, reprezentant legal al unui client ori orice altă persoană vizată se poate
adresa Responsabilului cu protecția datelor , printr -un email, la adresa dpo@motivation.ro .

98
Politica de confidențialitate a societății, procedurile intern e și prezenta informare pot suferi
modificări fără un anunț prealabil. Pentru a fi la curent cu acestea, vă sfătuim să consultați pagina noastră
web sau să solicitați informații de le reprezentanții noștri din centrele teritoriale sau de la Responsabilul
cu protecția datelor.

Subsemnatul,
…………………………………………………………………………………………………………….. ………, prin
……………………………………………………………………. ………………………………, în calitate de reprezentant,
declar că am fost informat asupra conținutului politicii de confidențialitate a Fundației Motivation
România, că am înțeles conținutul acesteia, tipurile de date cu caracter personal care v or fi prelucrate și
temeiurile pentru prelucrarea acestora, drepturile și obligațiile pe care le am și că sunt de acord cu
termenii și condițiile de mai sus.

Data ……………………….. Semnătura ………………………………..

99
Anexa 5 – FORMULAR EVALUARE SI PRESCRIERE
ECHIPAMENTE DE MOBILITATE

INFORMATII GENERALE DESPRE PACIENT
NUME / PRENUME ……………………………………………………….. CNP
………………………………………
NUME/ PRENUME INSOTITOR: ………………………………………………. ……… CNP
…………………………………………
DATE IDENTIFICARE: C.N/C.I. SERIE……..NR…………………….ELIB. DE………………………………..DATA
NASTERII……………
ADRESA: STR…………………………………………… ……………….. ……………….NR………………….BL… ………AP………..
LOCALITATEA: ………………………………………………………………………………..JUDET
(SECTOR..)……………………………………………………
TEL………………………………………… ………..MOBIL:
………………………………………………EMAIL:…………………………………………………….

DIAGNOSTIC :……………………………………………………………………………………………………………. ……………………………….
………………. ………………… COMPLICATII:…………………………………… …………………..
APTITUDINI FIZICE:
FORTA IN MEMBRELE SUPERIOARE: BUNA MEDIE REDUSA
COORDONAREA MEMBRELOR SUPERIOARE : BUNA MEDIE REDUSA
UTILIZATORUL SE POATE MENTINE SINGUR IN POZITIA SEZAND: DA NU
ESTE UTILIZATOR ACTIV DE SCAUN RULANT? DA NU
Descrieti mediul in care va fi utilizat scaunul
rulant:………………………………………………………………………………………………………. .
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………..
…………… Echipa de evaluare
PERSOANA/INSTITUTIA
CARE A TRIMIS
BENEFICIARUL:
Data evaluarii: ……../………../…………. Nr fisa …………. Locatia

100

SOMATOMETRIE (CM)
Măsurători corp Dimensiune (CM) Transformare măsurători corp în
dimensiune ideală scaun rulant Dimensiune scaun
rulant
A Lățime șold Lățime șold = lățime șezut scaun
rulant
B Adâncime
șezut scaun
rulant S B mai mic cu 3 – 5 cm = adâncime
șezut scaun rulant
(dacă lungimea este diferită, folosiți
valoarea mai mică)
D
C Lungime
gambă S = de la partea superioară a suprafeței
de ședere* până la înălțimea
suportului pentru picioare sau
De la partea superioară a suprafeței de
ședere * până la podea, în cazul
propulsiei realizate cu piciorul
D
D Nivelul ultimei
coaste = de la partea superioară a suprafeței
de ședere* până la limita superioară a
spătarului
(măsurați D sau E – în funcție de
necesitatea utilizatorului)
E Unghiul inferior
al omoplaților
F Distanța dintre
șezut* și axilă S H minus 3 cm = distanța maximă
dintre partea superioară a suprafeței
de ședere și partea superioară a
inserțiilor laterale/inserțiilor
unghiulare laterale (ajustare în funcție
de procedeul de simulare manuală)

D

G Distanța dintre șezut*
și baza craniului
(occiput) = distanța dintre partea superioară a
suprafeței de ședere și linia de mijloc
a tetierei

Prezența escarelor, riscul de formare a acestora sau istoricul escarelor
/// = lipsă sensibilitate O = escară
anterioară
 = escară existentă Sensibilitate normală? Da  Nu 
Escară anterioară? Da  Nu 
Escară existentă? Da  Nu 

101
Dacă da, este o escară
deschisă (fază 1 – 4)? Da  Nu 
Durata și cauza: _________________________
_________________________________________
Există riscul* formării de escare? *Se consideră că există riscul
apariției escarelor la persoanele la care sensibilitatea este absentă ori
la care sunt prezente 3 sau mai mulți factori de risc. Factori de risc:
imobilitatea, umezeala, poziția incorectă, escară a nterioară/existentă,
regim alimentar neadecvat, înaintarea în vârstă,
supraponderabilitatea sau subponderabilitatea. Da  Nu 

ECHIPAMENT RECOMANDAT:
Tipul de evaluare  Basic  Intermediar
Tipul de pernă:
 Pentru reducerea presiunii  Plată Dimensiunea pernei:
Observații

TIP ___________________/ MODEL ________________________________/ DIM ____________
ADAPTARI: _______________________________________________ _________________________
TERMEN DE LIVRARE : …………………………………………
MANAGEMENT URINAR : ARE NEVOIE DA NU
Sursa de finantare :
Particular  Suma de plata: ……………..lei ; Donatie FMR  ;
C.A.S.  – Nr.dosar/decizie: …………./…….……Diferenta de plata : ……..…… lei

Reprezentant Motivation: Beneficiar/Reprezentant:

Nume si prenume:……………………….. ……….. Nume si prenume:. …………. ……………….

Semnatura: …………………………………………… Semnatura:……………………………………..

102
Anexa 6 – ANCHETA SOCIALA

EVALUARE SOCIALA
a) Locuinta:
 casa
 proprietate personala  inchiriata  temporar
 apartament la bloc
 proprietate personala  inchiriata  temporar
Accesibilitate:  da  nu, si anume
 stradă / curte neasfaltată  ușă îngustă la intrare / între camerele esențiale
beneficiarului
 scări la bloc  trepte / prag la intrarea în casă / între camerele esențiale
 toaletă neadaptată în curte beneficiarului (bucătărie, baie, dormitor)
 toaletă neadaptată (în interior)
 altceva, și anume:

b) Asistent personal al beneficiarului : are asistent personal :
 da (membru al familiei, personal desemnat de DGASPC , alte persoane)
……………………………….. ……….. ……………………………..
 nu (argumentati raspunsul)
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………….
..
c) Reteaua de familie: locuieste:
 cu familia,  la rude,  cu alte persoane……………..
d) Forma de invatamant urmata de beneficiar:
 gradinita,  scoala generala,  scoala profesionala,  liceu,  studii superioare
 invatamant de masa  invatamant special  invatamant la domiciliu
 alte situatii …………………………..

SERVICII SOCIALE
Beneficiaza de servicii sau prestatii sociale ca :
 servicii de recuperare
 consiliere
 servicii de integrare / reintegrare scolara
 servicii in centru de zi
 asistenta medicala gratuita
 dispozitive / echipamente medicale
 servicii educationale
 alte servicii
…………………………………………………………………………………………………………….. .
Institutia / organizatia care ofera aceste servicii:
………………………………………………………………….

SITUATIA ECONOMICA A FAMILIEI
Venituri totale pe gospodarie/lună:

103
 Sub 1000 lei
 Intre 1001 -2000 lei
 Intre 2001 -3000 lei
 Intre 3001 -4000 lei
 Intre 4001 -5000 lei
 Peste 5000 lei
Numar de membri pe gospodarie:
Venit mediu pe membru din gospodărie:

Concluzii si recomandari :
………………………………………………………………………………………………………
……..………………………………………………………………………………………………
……………..………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………..

Reprezentant Motivation Beneficiar/Reprezentant
Nume si prenume: Nume si prenume:

Semnatura: Semnatura:
Data:

Scor plata curier:
Venit pe membru din
gospodărie Achiziționează de la
Mot dispozitive
urinare Achiziționează de
la Mot un alt SR
(prin CAS) Plata curierului
Sub 1000 lei (1 -999 lei)  DA  DA /  NU  DA /  NU Mot
De la 1000 lei in sus  DA  DA  NU Mot
De la 1000 lei in sus  DA  DA  DA Mot
De la 1000 lei in sus  DA  NU  DA beneficiarul
De la 1000 lei in sus  DA  NU  NU beneficiarul
Alte venituri nedeclarate care
permit plata curierului* 
DA beneficiarul

*Se bifeaza in cazul in care in Concluziile la Ancheta sociala se mentioneaza o
discrepanta intre veniturile declarate si cele constatate in teren si beneficiarul isi poate
permite plata curierului in cazul donatiilor.

104
Anexa 7 – ACT DE DONATIE
Nr ……………… , din data de ………
Incheiat intre :
Organizatia non – guvernamentala FUNDATIA MOTIVATION ROMANIA, cu sediul in Str.
Podisor, nr .1, localitatatea Buda, Comuna Cornetu, judetul Ilfov, CIF:7081193, cont
RO08RNCB0071011427390001, deschis la BCR, suc Plevnei, reprezentata prin Cristian Ispas,
Director General, in calitate de DONATOR ,
SI
…………………………………………………………………………………………., legitimat cu BI/CI
seria………….., nr………………, CNP ……………………………………………, domiciliat in
………………………………………………………….…………………… ………
Str. ………………………………………………………….., nr. …….., bl. …….., sc. ……,
Ap. ………., jud. ……………………………….., tel. …………………………………..
Reprezentat de………………..………………………………………………………, legitimat cu
BI/CI seria ……….., nr. …………………, CNP ……………………………………………….…
telefon………………………………………………….
In calitate de DONATAR
Partile fiind egale, libere si exprimand un consimtamant mutual in negocierea si semnarea
clauzelor de mai jos, intre ele s -a incheiat urmatorul act de donatie :
Articolul 1. OBIECTUL DONATIEI
Obiectul d onatiei il reprezinta donarea de DONATOR catre DONATAR a unui scaun rulant
model ………………………………., cu dimensiunea …………., seria……………………………….
Valoarea bunului donat este de ……………… lei.
Articolul 2. OBLIGATIILE PARTILOR
A. OBLIGATIILE DONATORULUI
Donatorul va :
– Dona obiectul mentionat la art 1 ;
– Garanta caracterul licit al provenientei donatiei;

105
– Va oferi impreuna cu scaunul rulant instruirea privind utilizarea acestuia si “Ghidul
privind sanatatea si mobilitatea utilizatorilor de scaun rulant. Recomandari pentru
ingrijirea si intretinerea scaunului rulant“.
B. OBLIGATIILE DONATARULUI
Donatarul se angajeaza :
– Sa primeasca donatia mentionata la art.1 ;
– Sa o foloseasca numai in scopul mentionat la art .1 .
– Sub s anctiunea revocarii donatiei, donatarul se obliga sa nu instraineze, sub nicio forma,
bunul primit.
Articolul 3 . DISPOZITII FINALE
In cazul in care donatarul incalca obligatia de a nu instraina bunul donat, donatorul poate cere
revocarea prezentului co ntract, care va avea ca efect intoarcerea bunului donat in patrimoniul
donatorului, liber de orice drepturi constituite asupra lui.
In cazul in care intoarcerea bunului donat nu se poate face in natura, donatorul va putea cere
donatarului despagubiri egale cu valoarea bunului donat, actualizata la data instrainarii.
Dispozitiile prezentului act devin irevocabile, in conditiile Codului Civil , predarea scaunului
rulant efectuandu -se in prezenta partilor.

Incheiat astazi …………………………, in 2 exemplare, a vand aceleasi continut si forta
probanta.

DONATOR , DONATAR ,
FUNDATIA MOTIVATION ROMANIA

106
Anexa 8 – FISA DE INSTRUIRE

BENEFICIAR
Numele si
prenumele: CNP:
Localitate domiciliu: Judet domiciliu:
Telefon: E-mail:
Diagnostic:

REPREZENTANT LEGAL
Numele si prenumele: CNP:
Localitate domiciliu: Judet domiciliu:
Telefon: E-mail:

SERVICIUL PRIMIT: Data instruirii:
______________________

 INSTRUIRE PRIVIND UTILIZAREA PRODUSULUI PRIMIT

 Baston
 Baston cu trei / patru picioare
 Carja cu sprijin subaxilar metalica
 Carja cu sprijin pe antebrat metalica
 Cadru de mers
 Fotoliu rulant (per ioada nedeterminata) cu antrenare manuala/electrica *
 Fotoliu rulant (perioada nedeterminata) triciclu pentru copii
 Condom urinar
 Sac colector de urina
 Sonda Foley
 Cateter urinar

107
Acord pentru fotografie:  DA  NU
FUNDATIA MOTIVATION ROMANIA BENEFICIAR / REPREZENTANT
LEGAL

Numele si prenumele: ______________
Semnatura: ______________ Numele si prenumele: ______________
Semnatura: ______________

*In cazul in care produsul primit este un fotoliu rulant cu antrenare manuala, se va
completa secțiunea de pe pagina urmatoare:
Instruire pentru utilizarea scaunului rulant cu antrenare manuala.
MODEL scaun rulant ___________________________DIM._______serie______________
Instruire Bifati tipul de
instruire efectuat Observații
Pozitia corecta in scaun rulant
Plierea scaunului rulant
Folosirea rotilor cu deblocare rapida
Folosirea franelor
Folosirea pernei
Transfer – independent
Transfer – asistat
Propulsia scaunului rulant – independent
Propulsia scaunului rulant – asistat
Urcare – coborare panta
Urcare – coborare treapta
Deplasare teren accidentat
Mentinere în echilibru pe doua roti
Verificare pentru depistarea escarelor
Tehnici pentru reducerea nivelului de
presiune
Informatii pentru prevenirea aparitiei
escarelor: alimentatie, hidratare,
imbracaminte, verificare temperatura etc
Intretinerea scaunului rulant si a pernei:
curatare, lubrifiere parti mobile, umflare
anvelope, strangere suruburi, spite,
reparatii parti textile, depistare pete
rugina etc
Informatii despre alti furnizori de servicii
conexe (medicale, sociale, pentru
reparatii)
Date de contact ale furnizorului

108
Anexa 9 – Formular de monitorizare a utilizării scaunului rulant
1. Informații utilizator scaun rulant
Numele
utilizatorului de
scaun rulant: Numărul de
telefon:
Data efectuării
ajustărilor: Data efectuării
monitorizării:
Numele persoanei care realizează monitorizarea:
Monitorizarea a
avut loc la:
Domiciliul utilizatorului
Centrul de reparații
scaune rulante

Altele: _________________________________

2. Interviu Notați activitatea
recomandată:
Utilizați scaunul rulant atât de frecvent pe cât
vă doriți?
Da
Nu

Dacă nu – de ce nu?
Întâmpinați vreo dificultate în utilizarea
scaunului rulant? Da
Nu

Dacă da – care este aceasta?
Aveți întrebări în ceea ce privește utilizarea
scaunului rulant? Da
Nu

Dacă da – care sunt acestea. Este nevoie de instruire suplimentară?
Utilizatorul de scaun rulant prezintă escare? Da
Nu

Dacă da – descrieți (localizare și gravitate)
Cum ați nota, pe o scală de la 1 la 5, gradul de
satisfacție pe care vi -l oferă scaunul rulant? ( 1
deloc satisfăcut, 5 foarte satisfăcut) Notă:

Comentarii:

3. Verificare scaun rulant și pernă
Scaunul rulant este în stare bună și poate fi
utilizat în siguranță? Da
Nu

109
Perna este în stare bună și poate fi utilizată în
siguranță?
Da
Nu

Dacă răspunsul la oricare din întrebările de mai sus este „nu”, vă
rugăm precizați problema.

4. Verificare ajustări
Scaunul rulant se potrivește?
Da
Nu

Dacă nu – care sunt problemele?

Test nivel presiune (1 = sigur, 2 = avertizare, 3 =
nesigur)
(dacă există riscul producerii de escare) Stânga:
Dreapta:
Utilizatorul are o poziție așezat confortabilă în
scaunul rulant atunci când stă pe loc, când se
deplasează și pe întreg parcursul zilei?
Da
Nu

Dacă nu – care sunt problemele?

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

110

Anexa 10 – SOLICITARE DE ÎNSCRIERE ÎN PROGRAM

Proiect: CSS32 – Parteneri pentru Servicii de Viață Independentă
BENEFICIAR
Numele si prenumele: CNP:
B.I./C.I. /CN
Localitate domiciliu: Judet domiciliu:
Telefon: E-mail:
Nivel de instruire: Statut pe piata muncii :
Diagnostic:
REPREZENTANT LEGAL
Numele si prenumele: CNP:
B.I./C.I. /CN
Localitate domiciliu: Judet domiciliu:
Telefon: E-mail:
SERVICII SOLICITATE:
 SERVICII DE INSTRUIRE PENTRU VIAȚĂ INDEPENDENTĂ
□ SESIUNI DE INSTRUIRE INDIVIDUALĂ
□ TABERE DE RECUPERARE ACTIVA
□ STAGII DE RECUPERARE ACTIVĂ
□ TABERE ȘI ANTRENAMENTE SPORTIVE
 TRANSPORT ADAPTAT
 SERVICII DE OCUPARE
 SERVICII DE SCAUNE RULANTE
Beneficiar/Reprezentant: _____________________________
Semnatura: _____________________________

111

Anexa 11 – ANGAJAMENT

Subsemnatul/a ……………………………………………, domiciliat/ă în …………………….., str. ……… ………,
nr. …….., bl. ….., sc. ……., ap. ……., sector/județ …………………, legitimat/ă cu C.I. seria ……………, nr.
…………, eliberată de …………………….la data de …………….., CNP ………………………………… ., în calitate de
beneficiar/tutore/reprezentan t legal al beneficiarului ……………………………., declar că am fost informat
asupra naturii activităților la care voi lua parte în cadrul A3.4.Servicii de intervenție timpurie pentru trai
independent. Stagiu de recuperare activă și instruire pe ntru viață indepednentă pentru utilizatorii de scaun
rulant , desfășurat în cadrul proiectului CSS32 – Parteneri pentru Servicii de Viață Independentă, în
perioada ………………………….și sunt de acord cu participarea mea/sus -numitului beneficiar .
Mă oblig să respect programul stabilit de instructori și/sau ceilalți membri ai echipei de
implementare, să folosesc echipamentul pus la dispoziție conform indicațiilor instructorilor și/sau
personalului Asociației……………………………………………………, să folosesc și să mă îngrijesc de
toate celelalte bunuri care îmi vor fi puse la dispoziție în cadrul evenimentului cu diligența unui bun
proprietar.
Subsemnatul declar că înțeleg că organizatorul, Asociația…………………………………………..
………………………………………. ….nu va fi ținut răspunzător și nu va datora daune materiale și/sau morale în
cazul în care subsemnatul/sus -numitul beneficiar va suferi orice fel de vătămare corporală care poate fi
provocată de, dar fără a se limita la:
– folosirea obiectelor de mobili er, a instalațiilor sanitare și electrice, a aparaturii electrice și a altor
echipamente și/sau ustensile folosite la prepararea mâncării puse la dispoziție de organizator;
– folosirea echipamentului sportiv/de recuperare fără supravegherea sau fără respec tarea
indicațiilor instructorilor și/sau personalului specializat al
Asociației………………………………………………;
– orice alte activități pe care le va/voi întreprinde atât în timpul programului de recuperare, cât și
în afara programului stabilit, a orelor de lucru ale membrilor echipei de implementare sau fără a anunța, în
prealabil, personalul organizatorului.
De asemenea, declar că înțeleg riscurile medicale datorate situației mele medicale (osteoporoză,
întinderi și rupturi musculare, luxații, entorse, febră muscular ă etc.), asociate activităților la care voi lua
parte și că organizatorul nu va fi în niciun caz răspunzător pentru accidentele cauzate de evenimente
fortuite (neprevăzute) care pot apărea în cursul desfășurării acestor activități și care pot cauza vătămăr i.
În cazul în care un accident dintre cele descrise mai sus are loc, mă oblig să anunț imediat
instructorii și/sau personalul organizatorului pentru a primi ajutor și pentru a înlătura și/sau reduce
efectele accidentului survenit.
Data Nume Prenume Beneficiar/reprezentant legal

112

Anexa 12 – FISĂ DE EVALUARE KINETICĂ ADULȚI

Proiect: CSS32 – Parteneri pentru Servicii de Viață Independentă
Activitate: A3.4. Servicii de intervenție timpurie pentru trai independent pentru persoane cu leziuni
medulare
Data evaluării ……………….
Kinetoterapeut:
Perioada de stagiu si locatia:
Nume si prenume:
Data nasterii:
Diagnostic clinic:
Diagnostic functional:
Interventii chirurgicale:
Data accidentului/Perioada de debut:
Observatii:

1. Somatometrie: (ex: cifoză, scolioză, etc.)
2. Testing muscular:

Dreapta Stanga
T.I. T.F. Muschi cheie T.I. T.F.
C1 Flexorii gatului (SCM, scaleni)
C2 Extensorul gatului (trapez – fasc. superior)
C3 Ridicatorul omoplatului (angular al scapulei)
C4 Adductorii omoplatului (mare si mic romboid)

113
C5 Flexorii antebratului (biceps brahial, brahial ant.)
C6 Extensori pumn (primul radial)
C7 Extensorii antebratului (triceps brahial)
C8 Flexorul deg. III, falanga distala (flexor profound degete)
T1 Abductor deg mic (abductor al deg V)
T2 Extensori dorsali (sacrospinal) T1 – T3
T3
T4
T5 Flexori si rotatori trunchi (drept abdominal,
T6 mare si mic oblic) T6 – T12
T7
T8
T9
T10
T11
T12 Extensori lombari (iliocostal) si ridicatorii
L1 bazinului (patratul lombelor) T12 – L2
L2 Flexorii coapsei (marele psoas, iliac)
L3 Extensorii gambei (cvadriceps)
L4 Flexori dorsali ai piciorului (tibial ant, extensor propriu haluce)
L5 Extensor degete (extensor com. Degete)
S1 Flexori plantari ai piciorului (triceps, tibial post., peronier)

114
S2 –
S3 –
S4,5 – Contractie anala voluntara DA / NU
TOTAL

Se va aprecia prin calificativele de forta: 5 – contractie excentrica cu rezistenta; 4 – contractie concentrica cu
rezistenta; 3 – miscare impotriva gravitatiei; 2 – miscarea segmentului, fara gravitatie; 1 – contractia voluntara a
muschiului, fara deplasarea segmentului; 0 – absenta contractiei voluntare.
3. Bilanț articular (se vor menționa articulațiile care au redoare sau alta patologie):

4. Sensibilitatea :
a) Superficiala
Dureroasa:
Tactila:
Termica:
b) Profunda
Kinestezica:
Barestezica:
NOTA : se vor nota cu: 0 – absent; 1 – deteriorate; 2 – normal; NT – netestabil

115
PLAN DE INTERVENTIE
DATA __________

Obiective:

Actiuni/Durata/Resurse
Nr.
crt. Actiuni Durata Resurse
1.
2.
3.
4.

Kinetoterapeut: Beneficiar:
Nume si prenume: Nume si prenume:
Semnatura…………………………………………… Semnatura…………………………………………………….

116

Anexa 13 – FISA DE EVALUARE ABILITATI DE VIATA INDEPENDENTA ADULTI

Proiect: CSS32 – Parteneri pentru Servicii de Viață Independentă
Activitate: A3.4. Servicii de intervenție timpurie pentru trai independent pentru persoane cu leziuni
medulare
Nume si prenume beneficiar:……………………………………….
Data evaluării ……………….
Testul gradului de independenta functionala (GIF)
Nr. Functiile testului GIF T.I. T.F.
1 Mananca singur
2 Apuca o sticla si toarna continutul
3 Foloseste cutitul
4 Prepara singur mancarea
5 Se spala pe fata, isi perie dintii si se piaptana
6 Toaleta partii superioare a corpului
7 Toaleta partii inferioare a corpului
8 Imbracatul trenului superior
9 Imbracatul trenului inferior
10 Control sfincterian – vezical
11 Foloseste sonda permanenta
12 Foloseste sonda intermitenta singur
13 Foloseste condom urinar singur/ pampers
14 Control sfincterian – anal

117
15 Transfer pat – scaun rulant
16 Transfer scaun rulant – vas de toaleta
17 Transfer scaun rulant – cada de baie
18 Transfer scaun rulant – sol
19 Transfer sol – scaun rulant
20 Echilibru pe doua roti
21 Traversare praguri
22 Urcare/coborare rampa lina
23 Urcare rampa abrupta
24 Coborare rampa abrupta
25 Urcare/coborare borduri
26 Coborare trepte
27 Mers ortezat/cu carje
28 Mers fara sprijin
29 Urcat/coborat trepte
30 Conducator auto DA/NU
TOTAL:

Functiile de auto – ingrijire:
(Scala BARTHEL modificata):
Independenta = nu este necesar nici un ajutor din partea altei personae .
7 – Independenta completa = activitatea este efectuata in siguranta si in timp rezonabil fara
instrumente si personae ajutatoare;

118
6 – Independenta modificata = activitatea necesita dispozitive ajutatoare si/sau mai mult decat timpul
rezonabil si/sau nu este este efectuata in depl ina siguranta;
Dependenta = necesita uneori supraveghere si ajutor fizic .
5 – Necesita supraveghere sau pregatire = nu este necesar ajutor fizic doarindrumare verbala,
incurajarea sau aranjarea obiectelor;
4 – Asistenta minima = subiectul necesita mai mult decat atingere pentru ajutor si consuma mai mult
de 75% din efortul necesar in activitate;
3 – Asistenta medie = subiectul necesita mai mult decat atingere si consuma intre 50 – 75% din
efortul necesar in activitatea respectiva.
Dependenta completa
2 – Asistenta maxima = subiectul consuma 25 – 50% din efortul necesar in activitate.
1 – Ajutor tota l = subiectul consuma 25% din efortul necesar in activitate.
Scorurile pot sa fie intermediare ( ex: intre 3 si 4), nu sunt perfect cuantificabile, dar aceasta s cala este
recunoscuta pe plan international.

119

PLAN DE INTERVENTIE

Obiective :

Actiuni/Durata/Resurse
Nr.
crt. Actiuni Durata Resurse
1.
2.
3.
4.

Instructor RA: Beneficiar/ Insotitor:
Nume si prenume…………….. Nume si prenume……………..
Semnatura:…………………………. Semnatura:………………………….

120

Anexa 14 – Program S ăptămânal de Recuperare Activă

Proiect: CSS32 – Parteneri pentru Servicii de Viață Independentă
Activitate: A3.4. Servicii de intervenție timpurie pentru trai independent pentru persoane cu leziuni
medulare
Numele beneficiarului_____________ Saptamana ______________________
Nr. Actiuni Durata Resurse
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Actiuni: Transfer scaun rulant -pat si invers, transfer scaun rulant -masina si invers, manevrare scaun
rulant, deprindere abilitati de imbracat/dezbracat tren superior (tricou, geaca, etc.), deprindere abilitati de
imbracat/dezbracat tren inferior (pantaloni, etc.), deprindere abilitati incaltat -descaltat, deprindere
activitati uzuale (apucat sticla si turnat continutul, folosirea tacamurilor, a instrumentelor de scris, etc. –
in cazul tetraplegicilor), informatii le gea 448/2006 (obtinere certificat handicap, accesibilitate, etc.),
informatii management urinar, informatii management intestinal, informatii sexualitate, discutii
emotionale etc.
Resurse: scaun rulant, placa transfer, saltea gimnastica, pat kineto, oglinda, tacamuri, instrumente de scris,
mostre dispozitive urinare, baloane, prezentare powerpoint etc.

121
ANEXA 15 – Chestionare de evaluare tabără

122

123

124

125

126

127

128

129

130

131

132