Forma de învățământ : Zi [605527]

1
UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI
Facultatea de Științe Economice și Drept
Specializarea: Finanțe și Bănci
Forma de învățământ : Zi

Lucrare de licență

Coordonator științific : Conf. Univ. Dr. Emilia Clipici

Absolvent: [anonimizat]
2017

2
UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI DREPT
Specializarea : : Finanțe și Bănci
Forma de învățământ : Zi

Decal aje regionale privind inovarea și
dezvoltarea asigurărilor în Româ nia

Coordonator științific: Conf. Univ. Dr. EMILIA CLIPICI

Absolvent: [anonimizat]
2017

3
Cuprins

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 6
Capitolul 1 . Aspecte fundamentale privind piața asigurărilor din România ………………………….. .. 7
1.1. Definirea pieței asigurărilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 7
1.2. Cererea și oferta de asigurări – elementul fundamental al pieței asigurărilor ………………………….. ….. 14
Capitolul 2 . Analiza pieței asigurărilor din România ………………………….. ………………………….. .. 19
2.1. Piața asigurărilor din România prin prisma primelor brute subscrise ………………………….. …………… 22
2.2. Asigurările din România prin prisma indemnizații lor brute plătite ………………………….. ………………. 28
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 42
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 43

4
LISTĂ TABELE
Tabel nr. 1.1. Particulari tăți ale pieței asigurărilor ………………………….. ………………………….. ……………………. 9
Tabel nr. 1.2. Cadrul organizațional al pieței asigurărilor în România ………………………….. …………………… 10
Tabel nr. 1.3. Companii de asigurări membre B.A.A.R ………………………….. ………………………….. …………… 12
Tabel nr. 1.4. Topul riscurilor preconizate la nivel european în funcție de probabilitate și de impact …….. 14
Tabel nr. 2.1. Evoluția gradului de penetrare al asigurărilor (raportul între produsul intern brut (PIB) și
primele brute subscrise (PBS) în perioada 20 12-2016 ………………………….. ………………………….. …………….. 19
Tabel nr. 2.2. Evoluția densității asigurărilor (raportul între volumul primelor brute subscrise și numărul
total de l ocuitori) în perioada 2012 – 2016 ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 20
Tabel nr. 2.3. Dinamica repartizării în funcție de segmentele asigurărilor generale și asigurărilor de viață
în perioada 2012 – 2016 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 21
Tabel nr. 2.4 . Societățile cu cele mai mari volume de prime brute subscrise (asi gurări generale și de viață)
în perioada 201 4-2016 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 25
Tabel nr. 2.5 . Clasament al asigurătorilor care au raportat cele mai mari sume reprezentând indemnizații
brute plătite aferente asigură rilor generale în perioada 2014 – 2016 ………………………….. ……………………….. 28
Tabel nr. 2.6 . Evoluția cot elor de piață înregistrate pe RCA 2011 -2016 ………………………….. ……………….. 30
Tabel nr. 2.7. Evoluția primei medii RCA an ualizate în perioada 2012 -2016 ………………………….. …………. 31
Tabel nr. 2.8 . Analiza dosarelor de daună RCA în anul 2016 în România ………………………….. ……………… 31
Tabel nr. 2.9 . Principalele companii de asigurări din România în domeniul asigurărilor de locuințe ……… 36
Tabel nr. 2.10 . Topul polițelor plătite în 2016 de către firmele de asigurare ………………………….. …………… 39
Tabel nr. 2.11 . Petiții reclamate în 2016 pe clase de asigurare ………………………….. ………………………….. …. 40

LISTĂ GRAFICE
Grafic nr. 1.1. Topul celor mai mari companii de asigurări generale la nivel european în funcție de
numărul contractelor de asigurare încheiate în 2016 ………………………….. ………………………….. ……………….. 16
Grafic nr. 1.2. Cele mai mari companii de asigurări de viață la nivel european în funcție de cota de piață
deținută în 2016 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 17
Grafic nr. 2.1. Evoluția volumului de prime brute subscrise în perioada 2012 – 2016 ………………………….. 22
Grafic nr. 2.2. Distribuția primelor brute subscrise pentru asigurările generale în cele 8 regiuni de
dezvoltare din România ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 23
Grafic nr. 2.3. Ponderea asigurărilor generale și asigurărilor de viață în totalul asigurărilor pe regiuni în
perioada 2012 – 2016 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 24
Grafic nr. 2.4. Ponderea societăților cu cele mai mari cote de piață pe piața asigurărilor din România în
perioada 2014 – 2016 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 26
Grafic nr. 2.5. Cota de piață a societăților de asigurare din România în anul 2016 ………………………….. ….. 27
Grafic nr. 2.6. Ponderea societăților de asigurare din România cu cele mai mari sume reprezentând
indemnizați i brute plătite aferente asigură rilor generale în perioad a 2014 – 2016 ………………………….. …….. 29
Grafic nr. 2.7. Nivelul dosarelor acceptate, plătite și respinse de către marile firme de asigu rări din
România în anul 2016 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 32
Grafic nr. 2.8. Cota de piață a societăților de asigurare pentru asigurările de viață în anul 2016 ……………. 34
Grafic nr. 2.9. Evoluția asigurărilor obligatorii de locuințe în România în perioada 2012 – 2016 …………… 37
Grafic nr. 2.10. Topul companiilor de asigurare cu cele mai multe reclamații ………………………….. ………… 41

5
LISTĂ FIGURI
Figura. nr. 1.1. Modul de dezvoltare al pieței asigurărilor ………………………….. ………………………….. …………. 7
Figura nr. 1.2. Organigrama UNSAR pentru perioada 2014 – 2017 ………………………….. ……………………….. 13
Figura nr. 1.3. Piața asigurărilor – parte a sistemului general de piață ………………………….. …………………… 15

6
INTRODUCERE

Activitatеa dе asigurarе a apărut din nеvoia firеască dе protеcțiе a omului împotriva
calamităților naturii, împotriva consеcințеlor accidеntеlor, din nеvoia unor mijloacе dе еxistеnță
în condițiilе piеrdеrii sau limitării capacității dе muncă în urma boli lor sau bătr ȃnеții.
Dezvoltarea societății a însemnat o continuă strădanie a omului în găsirea celor mai bune
forme de protecție. În organizarea și apărarea vieții lor, ca și în procesul producerii bunurilor
materiale și desfășurarea altor activități, oamenii s -au aflat într -o luptă continuă cu unele
fenomene ale naturii care pot împiedica desfășurarea normală a activității umane.
În scopul fundamentării teoretice, lucrarea de față reprezintă o abordare în perspectivă a
sistemului de asigurări, mai ales a pieței asi gurărilor din România, pornind de la factorii de risc și
implicațiile fiecărei societăți de asigurări în acest segment economic. Având în vedere obiectivele
acestei lucrări, stuctura este una împărțită pe 2 capitole, fiecare încercând să răspundă temei
abordate.
Capitolul 1 еstе ce al abordării asigurărilor sub aspеct tеorеtic, încеrcând să scot în prim
plan divеrsе dеfiniții alе tеrmеnului dе „asigurarе”, fapt cе еvidеnțiază asigurarеa în funcțiе de un
grad marе dе еtеrogеnitatе dеtеrminat dе еxistеnța un еi mari divеrsități dе tipuri dе asigurări și
catеgorii dе afacеri.
În dеcursul Capitolului 2 am cuprins a spеctе statisticе rеfеritoarе la еvoluția asigurărilor
pе piața românеască еvidеnțiind fluctuațiilе acеstora și punând accеnt pе valorilе înrеgistratе în
dеcurus ul anului dе bază și еvidеnțiindu -lе prin difеritе graficе și tabеlе.
Pе parcusul acеstui capitol am еvidеnțiat aspеctе cе fac rеfеrirе la capitalul social al
sociеtăților dе asigurarе, la primеlе brutе subscrisе, indеmnizațiilе plătitе, asigură rilе dе locuințе,
rеzеrvеlе tеhnicе afеrеntе activității, activеlе sociеtăților dе asigurarе, activitatеa dе rеasigurarе,
chеltuiеlilе dе achizițiе și administrarе, solvabilitatеa sociеtăților dе asigu rarе, rеzultatеlе
financiarе și rеzultatеlе tеhnicе alе sociеtăților dе asigurarе, activitatеa dе răspundеrе civilă
pеntru prеjudicii produsе prin accidеntе dе vеhiculе, și nu în ultimul rând activitatеa brokеrilor dе
asigurarе.
Motivul al еgеrii tеmеi a fost acеla dе a ofеri o imaginе cât mai amplă asupra fеno mеnului
dе asigurarе în România dar și o imaginе asupra companiilor dе asigurarе cе ofеră astfеl dе
sеrvicii.
Еvoluția piеțеi asigurărilor și rеasigurărilor trеbuiе analizată atât din punct dе vеdеrе
cantitativ, cât și din punct dе vеdеrе calitativ.
Astfеl, din punct dе vеdеrе cantitativ, sе folosеsc indicatori cum ar fi: numărul dе
contractе închеiatе în pеrioada dе bază, valoarеa anuală a primеlor dе asigurarе, totalul sumеlor
asiguratе în perioada de bază, valoarea totală a angajamentelor asumate d e o societate la un
moment dat. La nivel macroeconomic se folosesc și indicatori care se referă la impactul
asigurărilor asupra vieții social -economice: ponderea asigurărilor în PIB, ponderea în ocuparea
forței de muncă, eficiența folosirii capitalului și a forței de muncă.
Din punct de vedere calitativ, indicatorul prime i de asigurare determină capacitatea de
absorbție a pieței asigurărilor, pe baza căruia se evidențiază faptul că primele încasate din
asigurări provin în cea mai mare parte din asigurările de bunuri și de răspundere civilă.

7
Capitolul 1. Aspecte fundamentale pri vind piața asigurărilor din Româ nia
1.1. Definirea pieței asigură rilor

Ultimele decenii au impactat piața asigur ărilor din Româ nia, fapt ce a condus la
transformarea acestui tip de serviciu în una din cele mai importante ramuri a sectorului serviciilor
financiare. Servici ul de asigurare a fost conceput pornind de la ideea unei activități subordonate
fluctuațiilor înregistrate de pe piețele economice, unde se urmărea reducerea cât mai mult a
riscurilor operaționale și a riscurilor financiare. Astfel, asigurările s -au transformat, ca și rezultat
a diversității ofertei, a complexități mec anismelor funcționale, sofisticare a modalităților de
contractare , mod alităț ile multiple și subtile de relaționare cu alte domenii de afaceri, etc., fiind
unul dintre cei mai importanți poli dezvolt ativi ai economiei financi are glob alizate.
Pornind de la cea mai simplă definiție a pieț ei, conform că reia, înseamnă totalitatea
tranzacțiilor care se realizeaz ă într -un domeniu, și unde are loc ȋ ntalnirea cere rii și a ofertei,
putem defin i piața asigurărilor ca fiind însumarea operațiunilor de asigurare realizate de către
societațile de asigurări1.
Conceptul de asigurare s -a clă dit pe principul managementul ui riscurilor economice ș i
sociale, mai exact a sistemelor socio -economice moderne (indivizi, companii , structuri publice,
secto are sociale, sectoare ec onomice, județe sau loc alități, zone geogr afice, forma țiuni statale ș i
suprastatale, etc.) ce presupun multiplicarea, diversificarea ș i amplificarea riscurilor asociate
funcț ionării lor.
Pe baza acestor nevoi, specialiștii ȋ n domeniu2 au precizat dou ă tipuri de dezvoltări ale
asigurărilor, ș i anume:
Figura. nr. 1.1. Modul de dezvoltare a l pieței asigur ărilor

Sursă: Prelucrare proprie conform Dobrin M., Asigurări și Reasigurări, Editura Fundației România de Mâine,
București, 2000, pag. 30

1 Dobrin M., Asigurări și Reasigurări , Editura Fundației România de Mâine, București, 2000, pag. 30
2 Dumitrașcu, R. A., Moscu, R. D , Asigurări și reasigurări. Concepte. Metode. Tehnici , Editura Universitară,
București, pag . 12-15.
Dezvoltarea
verticală prin
adȃncirea
specializării și
accentuarea
fragmentării
lanțului de
producț ie a
valorii
economice Dezvoltarea orizontală prin lansarea de produse
și servicii noi

8
Prin dezvoltarea orizontală, companiile de asigurări au abordat piața cu oferte explozive ș i
diversificate, prin elaborarea ș i prin l ansarea pe piață a unui numă r foarte mare de produse ș i
servicii reconciliate cu cele mai importante și implicit variate nev oi ale clienț ilor. Dezvoltarea
verticală a adus un plus de valoare și a specializat produse le și serviciile introduse pe piață .
Piața de asigurări nu este una închisă, ci una în continuă schimbare, întrucât fluctuația
numărului de societăți de asigurare este dată de apariția pe piață a unor noi societăți, asociații
mutuale sau a altor tipuri de organizații, simultan cu ieșirea, lichidarea sau fuzionarea altora.
Piața internațională de asigurări se află într -o continuă schimbare, în speci al în țările din
Europa Centrală și de Est astfel încât, obligate să acționeze într -un ca dru legislativ, impactat de
foarte multe neconcordanțe imp ortante vizavi de sistemul internațional, vizavi de societățile de
asigurări ce au fost nevoite să reconcilieze atât probleme aferente câș tigării unei poziții pe piață
cât și să reconcilieze problem e ce privesc înființarea și supraviețuirea unei piețe de capital nu la
fel de dezvoltată, de instabilă și marcată d e foarte multe evenimente mai puțin pozitive, fapt ce a
condus in evitabil la îngreuna rea funcționării resurselor atrase.
În țara noastră , simultan cu dezvoltarea economiei de piață, s -a considerat necesar și
important formarea unei structuri noi și specializarea unor noi cadre, cu scopul ca activitate a de
asigurare și reasigurare să se realizeze prin intermediul societăți ilor de asigurare, a companiilor
de asigurare – reasigurare și nu în ultimul rând a societați lor de reasigurare cu capital de stat,
privat sau mixt.
Ca și o incursiune în trecut, în Romania ȋ n anii 1871 – 1948 s -au înființat diferite tipuri de
societăți de asigurări, cu o gamă variată de forme de proprietate și metode de conducere. Prin
ȋnființ area lor, s -a format o piață concurențială, bine reglementată.
Ca și societate de asigurare de sine s tătătoare, î n Romania s -a ȋnființ at o singură societate
de asigurări cu c apital de stat (ADAS) în perioada 1952 și până în 19893. Dacă privim d in
punct ul de vedere al cadru lui legislativ, legiuitorul romȃ n a redactat Legea nr . 47/1991 privind
constituirea, organizarea și funcționa rea societăților comerciale din domeniul asigurărilor, Le gea
nr. 136/1995 privi nd asigurările și Cadrul legisl ativ al asigurărilor Asigurăr i moderne de bunuri și
persoane reasigurările din România, H.G. n r. 574/1991 privind atribuțiile Oficiului de
Supravegher e a Activității de Asigurare și Reasigurare (O.S.A.A.R.) și a lte hotărâri de guvern și
norme prudențiale emise de Ministerul Finanțelor.
Ȋn prezent, legiuitorul a ada ptat ș i rectific at cadrul legislativ, prin emiterea Legii nr.
32/2000 privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor, care abrogă Legea 47/1991
și H.G.574/1991. Contractul de asigurare este reglemen tat de Legea nr. 136/1995 privind
asigurările și reasigurările în România .

3 Ȋn realit ate, prima societatea de asigurări din Romȃ nia este Casa de incendiu, la Brașov. Ulterior, in 1829, odată cu
Tratatul de la Adrianopol, comercianții români obțin dreptul de a desfășura activități de comerț pe Dunăre. Acest
lucru a reprezentat o oportunitate considerabilă pentru societățile private de asigurări care s -au dezvoltat pe
segmentul polițelor de asi gurare de transport. Ulterior, ȋ n 1871 a fost înfii nțată prima societate de asigurări prin Înalt
Decret Domnesc, societatea de asigurări DACIA, care avea la vremea respectivă un capital social de 3 milioane d e
lei. Un alt moment important ȋn istoria romȃnească a asigurărilor este marc at de anul 1906, unde a avut loc
înființarea companiei AGRICOLA, specializată pe asigurările agricole, care avea rolul de a susține dezvoltarea
segmentului agrar din acea perioadă. În 1942 apare prima instituție de stat specializată în reglementarea asigurărilor
— Regia Autonom ă a Asigurărilor de Stat și care practica toate tipurile de asigurări, deținând monopolul în ceea ce
privea asigurarea bunurilor de stat. După 1948 toate societățile de asigurări au trecut în proprietatea statului, sub
denumirea Sovrom -Asigurare. În anul 1 952 aceasta se transformă în Administrația Asigurărilor de Stat — ADAS,
singura societate de asigurări până aproape în 1990.

9
Viitorul economiei asigurărilor din România este privit cu optimism de către specialiști pe
fundalul dezvoltării proprietății private, a armonizării cadrului legislativ românesc cu cel
comunitar și a pătrunderii capitalului străin odată cu produse de asigurări performante.

Piața asigurărilor poate fi caracterizată prin4 :

Tabel nr. 1.1. Particularătăți ale pieței asigură rilor
Nr.
crt. Carateristricile pietei
asigurarilor Factori complementari pietei asigurarilor
1 Dimensiune a pieței
asigură rilor: -cererea de asigurare reală
-suportabilitatea financiară
-interesul în asigurare
2 Cadrul organizatoric este
reprezentat ȋ n principal de5: -societăți de asigurare cu un profil banc -asigurare – de
exemplu Eximbank
-organiz ații de asigur are de tip mutu al – ce au la bază
principiul mutualității – acestea desfășoară operațiuni
non-profit de întrajutorare pentru membrii săi;
-asociațiile de asigurare – sunt constituite din grupuri
de persoan e fizice pe o periodă determin ată (10 – 15 –
20 ani);
-organizații de asigurare specifice – acestea își
desfășoară activitatea în diferite țări.
3 Modul de realizare a
concurenței (perfect sau
imperfect) : -omogenitatea produsului (formei) de asigurare
(asigurarea autovehiculelor și asigurarea locuințelor
sunt produse omogene, celelalte fiind lipsite de
omogenitate)6;
-descentraliza rea deciziilor (fiecare organiz ație de
asigurare în parte ia decizii în funcție de limitele
capacității s ale financiare dar trebuie să țină seama și
de prevederile legale în materie, pentru a nu -și
prejudicia nici interesele proprii nici pe cele ale
terților).
-libertatea de mișcare (intrare -ieșire) a agenților pieței;
atomizarea pieței (piața reunește un număr mare de
ofertanți și de solicitanți)7;transparența pieței8;
Sursă : Emilia Clipici, Asigurări Comerciale , Editura SITECH, Craiova, 2010, pag. 84.

4 Emilia Clipici, Asigurări de bunuri, persoane și răspundere civilă , Editura SITECH, Craiova, 2009, pag. 84
5 Prin aceasta caract eristică , piața asigurărilor poate fi exprimată prin variația rețelei instituționale.
6 În general, pe piața asigurărilor nu concurează societățile comerciale de asigurare, ci societățile cu același profil,
cele care comercializează același tip de produs, și anume încheie contracte de asigurări împotriva aceluiași risc.
7 Piața de asigurări este considerată atomizată atunci când grupează un număr mare de ofert anți și de solicitanți,
neinflu ențând funcționarea acesteia.
8 Persoanele fizice și juridice nu sunt familiarizate cu problemele asigurărilor, acestea neștiind ce avantaje le poate
oferi un contract de asigurare, ce raport există între prima datorată și indemnizația ob stenabilă în caz de sinistru.
Fiecare produs, în p iața de mărfuri, poartă o etichetă cu prețul de vânzare, în timp ce în domeniul asigurărilor o
asemnea etichetă, ce ar preciza cota de primă, nu ar fi suficientă pentru convingerea unui solicitant despre utilitatea
și oportunitatea contractării unei asigu rări.

10
Ca și completare la d imensiunea pieței de asigurare , aceasta mai poate fi expusă și prin
intermediul:9
a) numărul contractelor încheiate în perioada de referință;
b) numărul polițelor active;
c) valoarea anuală a primelor de asigurare;
d) cuantumul sumelor asigurate în perio ada de referință ;
e) totalitatea sumelor privind angajamentel e asum ate de societățile de asigur are la un
omoment dat.
Totodată, mărimea pieței mai poate fi apreciată prin intermediul unor indicatorii c e prevăd
în cuprinsul lor gradul de implicare al asigurărilor în viața economico -social ă:10
▪ Ponderea asigurărilor în P.I.B. și în P.N.B.;
▪ Ponderea asigurărilor în ocuparea forței de muncă;
▪ Ponderea asigurărilor pe piața capitalului de împrumut;
▪ Eficiența folosirii capitalului și a forței de muncă.

În ceea ce privește strucutra organizatorică a pieței asigură rilor din România, aceasta este
defalc ată astfel :

Tabel nr. 1.2 . Cadrul organizațional al pieței asigurărilor în România

Asigurători Intermediari în asigurări
Asigurători pentru asigurări de viață; Brokeri de asigurare;
Asigurători pentru asigurări generale; Asistenți în brokeraj;
Asigurători cu activitate compozită Brokeri în asigurări;
Agenți de asigurare;
Subagenți;
Agenți de asigurare subordonați
Sursă : Prelucrare poprie conform Marinică Dobrin, Paul Tănăsescu, Teoria și practica asigurărilor – Ediția a 2 -a
Revizuită și Îmbunătățită, Editura Econom ică, București, 2003, pag. 38.

Asigurătorul prezintă următoarele caracteristici:
a) persoana juridică română autoriz ată în condițiile legii să practice activități de asigurare;
b) sucurs ala ori fili ala ce aparține unui asigurător poziționat într -un stat terț;
c) sucurs ala ce este patrimoniu a unei societăți de asigur are ori a unei societăți mutu ale
poziționată într -un stat membru, care a primit o autorizație de la autoritatea competent ă a
statului membru de origine.
Intermediar în asigurări poate fi:
a) persoa na fizică ori juridică ce practică o activitate de intermediere în domeniul
asigurări lor, ce urmărește obținerea unei remunerații, persoană ce neapărat trebuie să fie
autoriz ată sau î nregistrată în condițiile legii;

9 Marinică Dobrin, Paul Tănăsescu, Teoria și practica asigurărilor – Ediția a 2 -a Revizuită și Îmbunătățită, Editura
Economică, București, 2003, pag. 34 -35.
10 Emilia Clipici, Asigurări Comerciale – Manual Universitar –, Editura SITECH, Craiova, 2012, pag. 77.

11
b) intermedi ar din state le membre care practică pe teritoriul României o activitate de
intermediere în asigurări, în conform itate cu drepturile de st abilire și libertății de a furniza
servicii.
Activitatea de asigur are este controlată de către in stituții financiare autorizate, din care
cele mai imp ortante sunt : Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) , Fondul de Garantare ,
Uniunea Națională a Asigurătorilor și Reasigură torilor din România (U.N.S.A.R.) , Biroul
Asigurătorilor de Autovehicule din România (B.A.A.R.) și Uniunea Națională a Societăților de
Intermediere și Consultanță în Asigurări din România (U.N.S.I.C.A.R.) .

A. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF)11”
1. “Își desfășoară activitatea în scopul apărării drepturilor asiguraților și promovării
stabilității activității de asigurare în România; ”
2. “Elaborează și/sau avizează proiectele de acte normative care privesc domeniul
asigurărilor sau care au implicații asupra acestui domeniu; ”
3. “Autorizează asigurătorii și brokerii de asigurare; ”
4. “Aprobă acționarii direcți și/sau indirecți ai asigurătorilor și brokerilor; ”
5. “Autorizează practicarea asigurărilor obligatorii stabilite prin lege; ”
6. “Aprobă/retrage aprobarea pentru persoanele semnificative ale asig urătorilor și brokerilor
de asigurare; ”
7. “Aprobă divizarea sau fuzionarea unui asigurător/broker de asigurare ;”
8. “Aprobă transferul de portofoliu; ”
9. “Aprobă limitarea, suspendarea sau, după caz, încetarea activității asigurătorilor și
brokerilor de asigurare; ”
10. “Supraveghează situația financiară a asigurătorilor și intermediarilor; ”
11. “Aprobă programa cursurilor și tematica examenelor de absolvire pentru entitățile care
organizează cursuri de educație profesională, precum și cerințele de abilitare a lectorilor
pentru aceste cursuri; ”
12. “Aplică măsurile prevăzute de lege privind redresarea financiară, reorganizarea sau, după
caz, falimentul asigurătorilor;
13. “Ȋndeplinește calitatea de administrator al Fondului de Garantare;
14. “Aplică măsurile de sancționare prevăzute d e lege; ”
15. “Primește și răspunde la sesizările și reclamațiile privind activitatea asigurătorilor și
intermediarilor în asigurări; ”
16. “Participă la organismele specifice domeniului asigurărilor de pe lângă Comisia
Europeană și la asociațiile internaționale de profil. ”

“Fondul de Garantare a fost înființat pentru protejarea asiguraților prin Legea nr.136/1995
privind asigurările și reasigurările în România, cu modificările și completările ulterioare;
A fost constitui t prin contribuția societăților de asigurare și are ca principal obiectiv
asigurarea plăților de despăgubiri și sume le asigurate către creditorii de asigurări ai societăților de
asigurare aflate în faliment12.”
“Autoritatea de Supraveghere Financiară adoptă norme prin care stabilește modul de
constituire, administrare, structura bugetului de venituri și cheltuieli, procedura și condițiile de

11 Conform Legii nr.32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor, cu modificările și
completările ulterioare;
12 Legea nr.503/2004 privind redresarea financiară și falimentul societăților de asigurare conține norme cu privire la
atribuțiile ce revin Fondului de Garantare.

12
efectuare a plăților de la și către Fondul de Garantare, precum și procedura de recuperare a
plăților avansate din Fondul de Garantare .”

“B. Biroul Asi gurătorilor de Autovehicule din România (B.A.A.R.) ”
“Este a doua mare instituție financiară pentru asigurări, membră a Consiliului Birourilor.
Este formată din toate societățile de asigurare din România autorizate să practice asigurarea de
răspundere civilă auto obligatorie. Principala sa func ție, în calitate de “Birou al țării în care a avut
loc accidentul”, este de asumare a responsabilității privind gestionarea și lichidarea daunelor care
rezultă din accidentele pr oduse de a utomobiliștii străini pe teritoriul României;
Companiile de asigurări ce fac parte în prezent din B.A.A.R. sunt :

Tabel nr. 1.3. Companii de asigurări membre B.A.A.R

Nr.crt. Companii de asigurări memb re B.A.A.R
1. Allianz -Țiriac Asigurări S.A.
2. Asigurarea Românească S.A. – Asirom
3. Societatea De Asigurare -Reasigurare City Insurance
S.A
4. Euro Insurances Designated Activity Company
5. Euroins România Asigurare – Reasigurare S.A.
6. Generali România Asigurare Reasigurare S.A.
7. Grawe România Asigurare S.A.
8. Groupama Asigurări S.A.
9. Omniasig Vienna Insurance S.A.
10. Uniqa Asigurări S.A.
11. Zastrahovatelno Aktsionerno Druzhestvo Dallbogg:
Zhivot I Zdrave – Ad
Sursă http://www.baar.ro/organizare.html

C. Uniunea Națională a Asigurătorilor și Reasigură torilor din România (U.N.S.A.R.)
Este o organizație profesională a pieței de asigurări în anul 1994, la inițiativa a 13
companii , reprezent ată de 22 de companii, care dețin o pondere de peste 80% din piața locală de
asigurări.
În prezent, UNSAR este condusă de comitetul de direcție, ce stabilește obiectivele
companie i și supraveghează activitatea s a13. În perioada 2014 -2017, prin Adunarea Generală a
Asociaților și Acți onarilor, UNSAR este condusă de:

13 Activitatea UNSAR vizează reprezentarea, gestionarea și apărarea intereselor profesionale, economice și sociale
ale membrilor săi în fața organismelor, organizațiilor publice sau private, atât în România cât și în străinătate.
UNSAR reprezintă, de asemenea , interesele colective ale membrilor săi cu privire la problemele din industria de
asigurări, iar funcțiile sale includ furnizarea de servicii cu valoare adăugată pentru membri, colaborarea cu instituțiile
publice pe aspecte care privesc piața de asigurare . UNSAR este mandată de companiile membre să efectueze orice
acțiune care ar putea fi necesară pentru apărarea intereselor sectorului de asigurare.

13
Figura nr. 1.2. Organigrama UNSAR pentru perioada 2014 – 2017

Sursă http://unsar.ro/despre -noi/conducere

D. Uniunea Națională a Societăților de Intermediere și Consultanță în Asigurări din
România (U.N.S.I.C.A.R. )
A luat ființă în s eptembrie 2000, la inițiativa unui grup de 12 societăți de intermediere și
consultanță în asigurări, ca organizație non profit, neguvernamentală și apolitică, având
personalitate jurid ică în conformitate cu O.G.26/2000.
Obiectivele Uniunii sunt:
a) Colaborarea cu societățile de asigurări și cu autoritatea de supraveghere a activității de
asigurări în pregătirea bazelor legislative și tehnice în domeniul asigurărilor;
b) Crearea stand ardului de lucru, a normelor deontologice și urmărirea creșterii nivelului
calitativ al serviciilor membrilor săi;
c) Susținerea membrilor în educarea și instruirea personalului propriu;
d) Susținerea intereselor legitime ale membrilor săi în relațiile cu terții, inclusiv instituțiile
de stat și mass -media;
e) Dezvoltarea relațiilor la nivel național și internațional cu alte asociații și organisme de
profil.

Președintele
Generali
Romania
Allianz -Tiriac
Asigurari
Credit Europe
Asigurari
Omniasig
Grawe Romania
Uniqa Asigurari
Vicepreședinte
NN Asigur ări de
Viață

14
1.2. Cererea și oferta de asigură ri- elementul fundamental al pieței
asigură rilor

Piața asigură rilor este locul unde se ȋ ntalnesc cererea de asigurare – formulată din partea
persoanelor fizice ș i/sau persoanelor ju ridice – ce doresc un anumit tip de asigurare și oferta de
asigurare – formulată din partea persoanelor juridice și anumitor organizații, societăț i
specia lizate, care sunt autorizate să funcționeze ȋn domeniul asigurărilor și/ sau desfăș oare o
astfel de activitate.
Piața de asigurare ocupă locul central în mecanismul de funcționare al unei economii
moderne, deoarece pe baza inf ormațiilor furnizate de aceasta se stabilesc deciziile agenților
economici, ale producătorilor și consumatorilor de bunuri materiale și servicii, indiferent de
forma economico -socială pe care acesta o îmbracă, de forma de proprietate pe care se întemeiază.
Operațiunile de asigurare ce sunt create pe baze contractuale, se desfășoară într -un cadrul
reglementat numit piața asigurărilor, cadrul pe care se întâlnesc cererea de asigurare, ce vine din
partea persoanelor fizice și juridice asigurabile, și oferta de asigurare, susținută de organizații
specializate, autorizate să funcționeze în acest domeniu.
Din întâ lnirea cererii ș i ofertei de asigurare, extragem doi operatori specifici pe piața
asigurărilor, ș i anume:
• Asigurătorul – cel ce iniț iază cererea de asigu rare
• Asiguratul – cel ce acceptă cererea de asigurare.
Asigurătorul adaptează cererea de asigurare ȋn funcție de nevoi le asiguratului, fiind
personalizată direct proporțional cu specificul fiecărui asigurator, persoană fizică sau juridică .
Asiguratul ca operator, îș i structurează cererea de asigurare ȋ n func ție de interes, puterea
sa financiară sau chiar ȋ n virtutea legii.

Tabel nr. 1. 4. Topul riscurilor preconizate la nivel european în funcție de probabilitate și de
impact

Nr.
Crt. Riscuri în funcție de
probabilitate Riscuri în funcție
de impact
1 Evenimente meteo extreme Armele de distrugere în masă
2 Migrație involuntară pe scară
largă Fenomenele meteo extreme
3 Dezastre naturale Crizele de apă
4 Atacuri teroriste Dezastrele naturale
5 Fraudă și furtul de date Eșecul adaptării la schimbările
climatice
6 Atacuri cibernetice Migrația involuntară pe scară largă
7 Comerțul ilicit Criza de alimente
8 Dezastre naturale provocate de
om Atacuri teroriste
9 Conflicte interstatale Conflictețe interstatale
10
Eșecul guvernării naționale Șomajul și subocuparea forței de
muncă
Sursă : European Economic Forum, Global risk perception survey 2016 / www.primm.ro

15
Într-un top realizat de publicațiile europene privind tipul riscurilor la nivel european în
funcție de probabilitate și de impact în 2016, se observă că evenimentele meteo extreme sunt
riscurile cu cele mai mari probabilități de realizare, și prin urmare p opulația europeană a realizat
cele mai mari asigu rări în acest sens.
Din punct de vedere al impactului, riscurile privind armele de distruger e în masă ocupă
primul loc în râ ndul riscurilor asigurate, ele devansând fenomenele meteo extreme.
Datorită tulburațiilor de pe teritoriul european ca urmare a atacurilor teroriste realizate în
2015 și 2016 în Franța, Belgia, Londra ș i alte state europene, pop ulația europeană continuă să
caute asigurări împotriva acestor evenimente teroriste.
În rândul riscurilo r pentru care europenii doresc să realizeze asigurări se numără și
migrația involuntară pe scară largă , dezastre natural e provocate de di verse fenomene meteo sau
de cătr e om, atacurile cibernetice sau f raudă și furtul de date .

Figura nr. 1.3. Piața asigurărilor – parte a sistemului general de piață

Sursă : Emilia Clipici, Asigurări Comerciale , Editura SITECH, Craiova, 2010, pag. 84.

Ca element hotărâtor în stabilirea dimensiunilor pieței, cererea de asigurare vine din
partea persoanelor fi zice și juridice care binevoiesc să încheie diverse tipuri de asigurări,
concretizându -se în contracte de asigurare după confruntarea ei cu oferta.
În România, cererea potențială de produse de asigurare este mare datorită polulației
numeroase, dar cererea efectivă este diminuată, datorită puterii de cumpărare instabile a
populației și a convingerii diminuate a acesteia în legătură cu utilitatea asigurării.
Cererea de asigurare reprezintă expresia manifestării voinței persoanelor fizice și/sau
juridice, în c alitate de potențiali asigurați în funcție de:
 interesul acestora față de viața și integritatea corporală a acestora;
 bunurile pe care le posedă;
 despăgubirile pe care ar trebui să le plătească terților păgubiți.

16
Totodată, cererea de asigurare depinde de cadrul legislativ, de condițiile socio -economice
ale momentului, de politica societății de asigurări privind modul de promovare a anumitor forme
de asigurare pe piață.
Cererea de asigurare de persoane, bunuri și de răspundere civilă vine din partea
persoanelor fizice, ce doresc să încheie contracte de asigurare pentru ocrotirea lor și a familiilor
lor, cât și din partea unităților economice preocupate cu securitatea salariaților lor în caz de
accidente sau boli pr ofesionale14.
Cererea de asigurări de bunuri și de răspundere civilă vine din partea persoanelor juridice
– diferite întreprinderi, instituții publice, organizații fără scop lucrativ etc. – interesate în
asigurarea activelor de care dispun împotriva pericol elor amenințătoare și a răspunderilor civile
legale față de terți.
Oferta de asigurare este susținută de societăți comerciale de asigură ri specializate,
persoane juridice cu capital de stat privat/mixt, calificate să funcționeze pe piața asigurărilor și
capabile, din punct de vedere financiar, să desfășoare o astfel de activitate cu caracter profesional.
Oferta de asigurare este impusă, în cazul asigurărilor obligatorii, dar este liberă în cazul
asigurărilor facultative. Oferta de asigurare se poate face de către societați comerciale de
asigurare cu capital de stat, privat sau mixt sau alte categorii instituționale15.

Grafic nr . 1.1. Topul celor mai mari com panii de asigurări generale la nivel european în
funcție de nu mărul contractelor de asigurare încheiate în 2016

Sursă : Preluare date conform http://www.onlinemarketingt rends.com/ insurance

Conform graficului de mai sus, se constată faptul că cea mai mare companie de asigurare
din Europa în anul 2016, în raport cu numărul de contracte de asigurare generală încheiate este
compania franceză Axa, ce a reușit încheierea a 85 ,592 de contracte în decursul unui an.

14 Emilia Clipici, Asigurări de bunuri, persoane și răspundere civilă, Editura SITECH, Craiova, 2009, pag. 91.
15 Emilia Clipici, Asigurări Comerciale – Manual Universitar –, Editura SITECH, Craiova, 2012, pag. 76.

17
La o distanță destul de mică de giganta companie franceză de asigurări, se află Allianz, cu
72,086 de contracte de asigurare încheiate în 2016.
În topul celor mai mare companii se adaugă și Generali, ce a semnat 69 ,613 contracte de
asigurare. Aceste mari companii de a sigurări dețin monopolul pe teritoriul european, restul
companiilor fiind la dista nță destul de mare față de e le.

Grafic nr . 1.2. Cele mai mari com panii de asigurări de viață la nivel european în funcție de
cota de piață deținută în 2016

Sursă : Preluare date conform http://www.onlinemarketingt rends.com/ insurance

Dacă pe piața asigurărilor generale, AXA a încheiat cele mai multe contracte de asigurare
în 2016, în ceea ce privește asigurările de viață compania franceză deține o cotă de piață de 2,9%.
Cea mai mare companie de asigurări de viață l a nivel european este M unich Re, cu o cotă
de piață de 13,3% în 2016. La distanță mică se află compania de asigurări Allianz, cu o cotă de
piață de 12,3% și gigantul consorțiu Generali, cu o cotă de 10,1% din totalul asigurărilor de pe
piața europeană în anul 2016.
Pe piața spec ializată, asupra ofertei de asigurare mai acționează și companii de servicii
specializate în domeniul asigurărilor, precum:
▪ firme specializate în constatarea, evaluarea, lichidarea daunelor;
▪ firmele de comisariat de avarie;
▪ firmele de consultanță în domeni ul evaluării riscului și managementului de risc.
La oferta de asigurare pe piață, în cea mai mare proporție, asistă:
▪ asigurătorii și reasigurătorii – ce oferă contracte de asigurare în mod direct
cilenților lor;
▪ intermediarii de asigurări.

18
Piața asigurărilor poate fi caracterizată și după modul de manifestare a relațiilor pe care le
implică sau reflectă caracterul concurențial sau neconcurențial16.
În concurența pe piața de asigurări societățile au următoarele comportamente:17
a. Comportamentul de concurență perfectă care se aplică de societățile de asigurări cu un
volum de activitate redus, cu o putere relativ mică pe piața de asigurări și care oferă pe
piață un produs de asigurare care să -i ofere un profit cât mai mare:
b. Comportamentul de concurență imperfectă care presupune existența unui număr mare
de societăți de asigurare pe piață, prețul fiind determinat de cererea dc asigurări
existentă pe piață;
c. Comportamentul managerial care presupune recunoașterea importanței deciziilor luate
de ma nagerii societăților de asigurări, practicat în societățile mari, unde aceștia au o
putere de decizie mai mare decât cea a acționarilor.
Asigurările comerciale, într -o piață economică liberalizată, constituie un sector de
prestații ale ec onomiei naționale, a fiecărei ță ri, care contribuie la protecția bunurilor și a
persoanelor împotriva diferitelor riscuri preluate în asigurare.
Siguranța și securitatea financiară reprezintă punctul central al oricăror aprecieri sau
evaluări a societăților de asigurare rea lizate printr -o serie de indicatori economico -financiari cu
caracter general sau specific și unele aprecieri cu caracter managerial, mai greu de măsurat
economic .

16 Piața concurențială se caracterizată prin existența și funcționarea activității, în regim autonom, într -un cadru
național, a mai multor societăți de asigurare. Diversificarea ofertei și concurența „condițiilor de asigurare” dovedesc
faptul că fiecare societate este interesată de un segment de piață cât mai mare. Piața neconcurențială , tipică
sistemelor social -economice, este o piață în care oferta es te realizată de o singură societate de asigurare, ce deține
monopolul absolut al pieței.
Piața cu concurență imperfectă ia naștere atunci când cel puțin una din particularitățile pieței cu concurență perfectă
nu caracterizează o piață. Astfel, piața asigur ărilor de persoane, de bunuri, de răspundere civilă este considerată ca
fiind o piață impură, imperfectă.
17 Emilia Clipici, Asigurări Comerciale – Manual Universitar –, Editura SITECH, Craiova, 2012, pag. 78.

19
Capitolul 2. Analiza pieței asigurărilor din România
Piața asigurărilor din Români a se numără printre cele mai puțin dezvoltate piețe de
asigurări din Uniunea Europeană, atât ca și calitatea serviciilor oferite și gama de acoperire a
riscurilor de asigurare, cât și ca grad de penetrare pe piață18.
Ca și o prima analiză asupra anului 2012, în România au activat 41 de companii de
asigurare , unde 22 de comp anii de asigurări aveau ca și obiect de activit ate exclusiv obiectul de
asigurare, 11 companii unde se ocupau doar de asigurări de vi ață și al te 18 firme de asigurări
dețineau game ma i largi de asigurări.
Situația subscrierilor în România a celor 10 sucursale, în anul 2012 , în funcție de structura
pe cl ase de asigurări generale, a fost urmă toarea:
• Asigurări pentru mijloace de transport terestru, altele decât cele feroviare – clasa
III în proporție de 25,55 %;
• Asigurări pentru credite – clasa XIV în proporție de 23,90 %;
• Asigurări pentru pierderi financiare – clasa XVI în proporție de 12,41 %;
• Alte tipuri de asigurări pentru bunuri – clasa IX în proporție de 10,88 %;
• Restul de 27 ,26 % reprezentând alte clase.
Dacă realizăm o scurtă analiză la data de 31 decembrie 2016 , se observă în rapo artele
furnizate de Autoritatea de Sup raveghere Financiară că în țara noastră pe piața asigurărilor
desfășurau activitate aproximativ de 31 socie tăți de asigurare , unde 17 dintre ele au desfășurat
exclusiv activitate de asi gurări generale („AG”), 7 au pr acticat exclusiv activitate de asigurări de
viață („AV”) și doar 7 dintre aceste companii de asigurare s -au ocupat e xclusiv cu activitate
compozit ă.
Piața asigurărilor din țara noastră a adus în anul 2016 un total al primelor brute subscrise,
cumulat pentru societăți de asigur are și sucursale, de 10,05 mili arde de lei, în creștere cu 10%
față de anul precedent.
Tabel nr. 2.1. Evoluția gradulu i de penetrare al asigurărilor -raportul între produsul intern
brut (PIB) și primele brute subscrise (PBS) în perioada 2012 -2016

Perioada Prime Brute
Subscrise (mil. lei) PIB (mil. lei) Grad de penetrare a
asigurărilor în PIB
(%)
2012 8256.9 595 367.3 1.39
2013 8122.5 637 456 1.27
2014 8085.7 667 577.4 1.21
2015 8750.9 708 100 1.24
2016 9387.4 758 500 1.23
Sursă : ASF, Raport anual 2016, pag. 5, disponibil la ww.ASF.ro

18Emilia Clipici, Asigurări Comerciale – Manual Universitar –, Editura SITECH, Craiova, 2012 , pag. 98.

20
Conform tabelul de mai sus, se observă faptul că în 2012, primele brute subscrise au fost
în valoare de 8 256.9 mil. lei, raportat la un PIB de 59 5367. 3 mil. lei. Treptat, primele brute au
cunoscut o evoluție ascendentă, de la 8 122.5 mil lei în 2013, la 8 750.9 mil lei în 2015 și 9 387.4
în 2016.
Direct proporțional cu evoluția primelor brute subsrise a fost evoluția PIB -ului, de la
667 577.4 mil lei ȋn 2014, la 758 500 mil lei în 2016.
Gradul de pentrare al asigurărilor se determină ca raportul procentual între PIB și primele
brute subscrise , astfel :

Gp = 𝑃𝐵𝑆
𝑃𝐼𝐵 X 100 unde,
Gp = Grad de penetrare a asigurărilor
PBS= Prime brute subscrise
PIB = Produs intern brut
Prin urmare, în anul 2016 avem următorul grad de penetrare:

Gp = 9387 .4
758 500 x 100= 1,23%

Plecând de la primele brute su bscrise și raportul aces tora în PIB, în România se cons tată
că a suferit puține fluctuații pe parcursul perioadei analizate, de la 1,21% în 2014, la 1,24% în
2015 și 1,23% în 2016.

Tabel nr. 2 .2. Evoluția densității asigurărilor (raportul între volumul primelor brute
subscrise și numărul total de locuitori) în perioada 2012 – 2016

Perioada Prime Brute
Subscrise (mil. lei) Populația*)
(mil. loc.) Densitatea asigurărilor
(lei/loc)
2012 8256.9 20.06 411.61
2013 8122.5 19.99 406.41
2014 8085.7 19.91 406.05
2015 8750.9 19.87 440.41
2016 ** 9387.4 19.24 487.91
*)Popul ɑția rezidentă la 1 iulie a fiecărui an, estimată în condiții de comp arabilitate cu rezult atele definitive
ale Recensământului Populației și al Locuințelor – 2011. **) Populația r ezidentă la 1 ianuarie 2015 – date
Eurostat.
Sursă : ASF, Raport anual 2016, pag. 5, disponibil la ww.ASF.ro

În același sens asemenea gradul ui de penetr are al asigurărilor -raportul între produsul
intern brut (PIB) și primele brute subscris .e (PBS) în perioada 2012 -2016 , și densitatea
asigurărilor ca raport între volumul primelor brute subscrise și numărul tot al de locuitori a
cunoscut ace leași evoluție ascendentă, de uș oară creștere.
Prin urmare, așa cum primele brute subscrise au crescut treptat din 2012 până în 2016,
populația României a scăzut de la 20,06 mil loc. în 2012, la 19,87 mil. loc în 2015 și doar 19,24
mil. loc în 2016. În același sens, densitatatea asigurărilor în raportul cu populația a înregistrat în
2013 o valoare de 406,41 lei/loc și în 2016 o valoare de 487,91 lei/loc prime brute subscrise.

21
Tabel nr. 2 .3. Dinamica repartizării în funcție de segmente le asigurărilor generale și
asigurărilor de viață în perioada 2012 – 2016
Perioadă 2012 2013 2014 2015 2016
Asigurări
Generale 6,454,395,818 6,488,150,452 6,448,556,518 6,957,416,634 7,717,501,992
Asigurări de
Viață 1,736,614,154 1,493,750,277 1,374,917,896 1,577,502,907 1,669,836,733
TOTAL 8,191,009,972 7,981,900,729 7,823,474,414 8,534,919,541 9,387,338,725
Pondere
Asigurări
Generale (%) 79% 81% 82% 82% 82%
Pondere
Asigurări de
Viață (%) 21% 19% 18% 18% 18%
*Av- Asigurări de viață, AG – Asigurări Generale
Sursă : ASF, Raport anual 2016, pag. 4, disponibil la ww.ASF.ro

În c onform itate cu datele din tabelul nr. 2.3. Dinamica repartizării în funcție de
segmentele asigurărilor generale și asigurărilor de viață în perioada 2012 – 2016 , observăm faptul
că totalul primelor subscrise în cadrul asigurărilor totale au avut o evoluție ascendentă în decursul
perioadei analizate.
Mai exact, dacă în 2012 în România volumul asigurărilor erau de 8,191,009,972 lei,
aceasta a s căzut cu 209,109,243 lei în 2013 și cu 367,535,558 lei în 2014.
În perioada 2013 – 2014 efectele crizei mondiale economice încă mai erau resimțite la noi
în țară, multe afaceri erau blocate iar populația a renunțat masiv la asigurările facultative.
Începând cu 2015, lucrurile au început să se redre seze pe plan economic, afacerile au început să
funcționeze iarăși , iar populația s -a reorientat către asigurări.
Drept urmare, în a nul 2015 volumul asigurărilor a ajuns la 8,534,919,541 lei , iar în 2016
chiar la 9,387,338,725 lei, cu 1,563,864,311 lei.
În anul 2016 lucrurile au prosperat în România, în principal piața imobiliară a început să
crească, și prin urmare asigurările de locuințe au crescut cu peste 20% față de anii 2013 și 2014.

22
2.1. Pi ața asigurărilor din România prin prisma primelor brute subscrise

Cel mai important indicator în analiza pieței asigurărilor din România este ilustrat de către
primele brute subscrise, ele fiind modul prin care acționează companiile de asigurări.
De asemena, prin intermediul acestor prime plătite de către cei ce doresc serviciile de
asigurare, se constituie veniturile financiare ale companiilor de asigurare și implici t a profitului/a
plusului de valoare.

Grafic nr. 2.1. Evoluția volumului de prime brute subscrise în perioada 2012 – 2016

*Av- Asigurări de viață, AG – Asigurări Generale
Sursă : ASF, Raport anual 2016, pag. 4, disponibil la ww.ASF.ro

Graficul nr 2.1. surprin de valorile totale ale primelor brute subscrise pe piața asigurărilor
din România î n perioada 2012 – 2016; se const ată faptul că asigurările de viață a u evoluat invers
proporțional față de asigurările generale.
Mai exact, dacă în 2012 asigurările generale erau în valoare totală de 6 ,454,396 lei,
asigurările de viață au înregistr at o valoare totală de 1,736,614 lei.
Spre deosebire de piața europeană de asigurări unde în prezent segmentul de asigură ri de
viață este predominant pe piața asigurărilor generale, (mai exact circa 61% din asigură rile
generale sunt formate din asigurări de viață, în conformitate cu datelor furnizate de Insurance
Europe în anul 2014), în România acest segment de asigurare reprezintă mai puțin, mai exact
aproximativ 18% din primele br ute subscrise.
Economia asigurărilor din România este în principal deținu tă de asigurările generale, mai
exact cele auto , conform datelor furnizate de ASF .
Cea mai semnificativă creșt ere față de aceeași perioadă a anului precedent au înregistrat -o
asigurările de sănătate cu aproxim ativ 70%.
Pe parcursul perioadei analizate, tendința se păstrea ză, respectiv asigurările gener ale au
păstrat o evoluție ascendentă, în timp ce cele de vi ață au o evoluție des cendent ă. Astfel, se

23
constată faptul că în anul 2015 asigurările de viață erau în sumă totală de 1,577,503 lei , iar cele
gene rale de 6,957,417 lei. Anul 2016 aduce o diminuare a asigurărilor de vi ață cu 92,324 lei față
de perioada anterioară . Practic, asigurările de viață sunt în mare parte asigurări facultative, iar
populaț ia preferă să nu apeleze la asigurările facultative.
Segmentul de asigurări gener ale a înregistrat o creștere în anul 2016 față de anul 2015 cu
11% , în timp ce segmentul de asigurări de vi ață a înregistrat o creștere de 6,7%. Asigurările
gener ale au înregistrat o creștere în 2016 cu 760,085 lei față de perioada precedent ă.

Grafic nr. 2.2. Distribuția primelor brute subscrise pentru asigurările generale în cele 8
regiuni de dezvoltare din România
Perioada

Regiuni 2013 2014 2015 2016
Nord – Vest 7.99% 8.81% 10.51% 11.62%
Nord – Est 6.46% 8.04% 7.52% 8.25%
Sud- Est 7.47% 7.57% 8.59% 8.59%
Vest 5.34% 6.33% 6.19% 6.97%
Centru 7.84% 9.30% 9.06% 9.47%
Sud 6.96% 7.48% 9.08% 9.77%
Sud- Vest 4.71% 3.70% 4.95% 4.97%
Bucureș ti 51.94% 48.63% 44.10% 40.37%
Total 100% 100% 100% 100%

Sursă: ASF, Raport anual 2016, pag. 8, disponibil la ww.ASF.ro și www.primm.ro

La o analiză a regiunilor din România privind d istribuția primelor brute subscrise pentru
asigurările generale în anul 2016, se constată din graficul de mai sus faptul că atât în cazul
asigurărilor generale cât și al asigurăr ilor de viață, contractele cu v alorile cumula te cele m ai
import ante sunt realizate în București , după care următoarele sunt, la o distanță semnificativă ,
regiunile geografice din Nord -Vest și din Centru.
În cazul asigurărilor de vi ață discrepanța între regiunea București și celelalte regiuni ale
țării este mult mai pronunțată.
Astfel, regiunea București dețin e o pondere de 40,37% din totalul primelor brute subscrise
în 2016, comparativ cu zona de Sud -Vest, unde s -au subscris la societățile de asigurări doar
4,97% .
Zona de Nord – Vest a României s -a axat pe realizarea polițelor de asi gurare mai mult față
de restul ț ării, fiind o zonă în curs de dezolvare, unde Cluj – Napoca este orașul ce se poate
apropria de mediul de afaceri din București.
Piața asigurărilor din Româ nia este caracterizată de un gr ad ridicat de concentrare.
În anul 2016, un nivel procentual de 87% din volumul total de prime brute subscrise a fost
realizat de 10 societăți de asigurare din cele 31 de societăți c e desfășurau la momentul acela
activitate de asigurare/reasigurare; asemănător cu anii anteriori.

24
Grafic nr. 2.3. Ponderea asigurărilor generale și asigurărilor de viață în totalul asigurărilor
pe regiuni în perioada 2012 – 2016

*Av- Asigurări de viață, AG – Asigurări Generale
Sursă : Prelucrare proprie conform Tabel 1.2. Dinamica repartizării pe segmente a asigurărilor generale și sigurărilor
de viață în perioada 2012 – 2016
Graficul de mai sus prezintă evoluția asigurărilor din România în puncte procentuale în
perioada 2012 – 2016. Astfel, așa cum am prezentat mai sus, asig urările generale sunt în proporț ie
mult mai ridicată față de cele de viață, ele reprezentând aproximativ 80% din totalul asigurărilor
din România, iar cele de viață dețin o pondere de aproximativ 20% pe întreaga perioadă analizată.
În componența asigurărilor generale intr ă în principal cele obligatorii, iar în componența
celor de viață intră asigurările facultative. De asemen ea, asigurările generale conțin și asigurările
de locuințe, cele auto, alte asigurări, fiind o gamă mult mai variată.

20122013201420152016
79%81%82%82%82%
21%19%18%18%18%Pondere AG (%) Pondere AV (%)

25
Tabel nr. 2.4. Societățile cu cele mai mari volume de prime brute subscrise (asigurări
generale și de viață) în perioada 2014 – 2016

Societate Total Prime
Subscrise
2016
-lei- Pondere
în total
(%)
2016 Total Prime
Subscrise
2015
-lei- Pondere
în total
(%)
2015 Total Prime
Subscrise
2014
-lei- Pondere
în total
(%)
2014
ALLIANZ – ȚIRIAC
ASIGURĂ RI S.A. 1,227,537,849 13.08 1,054,454,523 12.05 887,784,504 13.76
OMNIASIG VIG 1,083,220,549 11.54 976,686,917 11.16 860,379,659 13.33
ASIROM VIENNA
INSURANCE GROUP
S.A. 1,072,282,256 11.42 740,599,184 8.46 477,545,082 7.4
GROUPAMA
ASIGURĂ RI S.A. 932,265,394 9.93 804,872,144 9.2 667,210,507 10.34
EUROINS ROMÂ NIA
ASIGURARE
REASIGURARE S.A. 870,458,189 9.27 718,403,549 8.21 474,376,061 7.35
CITY INSURANCE
S.A. 789,618,049 8.41 502,153,050 5.74 361,795,907 5.61
NN ASIGURĂRI DE
VIAȚĂ SA (fosta ING) 661,714,718 7.05 628,737,959 7.18 0 0
GENERALI
ROMÂ NIA
ASIGURARE
REASIGURARE S.A. 642,793,295 6.85 484,478,922 5.54 384,525,006 5.96
ASTRA S.A. (Faliment
la sfȃrș itul anului 2015) 0 0 440,877,671 5.04 767,081,288 11.89
UNIQA ASIGURĂ RI
S.A. 476,447,512 5.08 0 0 411,597,609 6.38
CARPATICA
ASIGURĂRI S.A. 451,766,097 4.81 583,738,881 6.67 553,811,137 8.58
Alte societăți 1,179,234,817 12.56 1,815,877,138 20.75 606,351,184 9.4
TOTAL 9,387,338,725 100% 8,750,879,938 100% 6,452,457,944 100%
Sursă: ASF, Raport anual 2016, pag. 12, disponibil la ww.ASF.ro și www.primm.ro

Conform datelor din tabelul de mai sus, societatea de asigurări cu cele mai multe prime
brute subscris e în România este Allianz – Țiriac Asigurări S.A. , ce a înreg istrat în 2014 un total al
prime lor brute subscrise de 887,784,504 lei, în 2015 primele brute au crescut la 1,054,454,523 lei, iar în
2016 a ȋ nregistrat suma de 1,227,537,849 lei pentru primele brute subscrise.

26
Grafic nr. 2.4. Ponderea societăților cu cele mai mari cote de piață pe piața asigurărilor din
România în per ioada 2014 – 2016

Sursă: Prelucrare proprie conform Tabel nr. 1.4. Societățile cu cele mai mari volume de prime brute
subscrise și ponderea lor în total piață (asigurări generale și de viață) în perioada 2014 – 2016

În graficul de mai sus sunt prezentate cotele de piață ale celor mai mari companii de
asigurăr i din România în perioada 2014 -2016. Dintre aceste societăți, se constată faptul că
Allianz – Țiriac Asigurări S.A. este societatea cea mai stabilă, ce a înregistrat ușoare fluctuații de
piață în aceast ă perioadă.
Astfel, Allianz – Țiriac Asigurări S.A a înregistrat în 2014 o cotă de piață de 13,76%, în
anul 2015 cotă de piață deținută a fost de 12,05% iar în 2016 aceasta s -a modificat doar cu
1,03%, primele brute subscrise asigurând o cotă de piață de 13,08%.
O altă societate de asigurare ce s -a remarcat pe piața românească prin stabilitate este
Omniasig Vig, unde fluctuațiile înregistrate în perioada 2014 -2016 sunt minore, de 2,17% în
2015 și de 0,38% în 2016. Ca și Allianz – Țiriac Asigurări S.A, Omni asig Vig e ste o societate de
asigurări stabilă, cu un portofoliu de clienți bine pus la punct și un management de asigurări axat
pe inovarea și dezvoltarea asigurărilor.
Groupama Asigurări S.A. se numără de asemen ea prinre societățile de asigurări din
Rom ânia ce dețin cele mai mari cote de piață, în 2014 aceasta deținând 10,34% din totalul
primelor brute subscrise în țara noastră.
0510152025
2014 2015 201613.76
12.0513.08
13.33
11.16 11.54
7.4
8.4611.42
10.349.2 9.93
7.35 8.219.27
5.615.748.41
07.187.05 5.96
5.546.8511.89
5.04
06.38
05.088.586.67
4.819.420.75
12.56
ALLIANZ – TIRIAC
ASIGURARI S.A.
OMNIASIG VIG
ASIROM VIENNA
INSURANCE
GROUP S.A.
GROUPAMA
ASIGURARI S.A.
EUROINS
ROMANIA S.A.
CITY INSURANCE
S.A.
NN ASIGURARI DE
VIATA SA

27
În 2015, co ta de p iață a scăzut la 9,2% iar în 2016 la 9,93%. În 2015, piața românească
de asigurări a fost penetrată de numeroase societăți de asigurare nou înființate, ce ofereau servicii
și polițe de asigurare -reasigurare mai puțin costisitoare, iar din acest motiv persoanele au optat
pentru acestea. Din acest moiv, marile companii de asigurări din România au înregistrat o scădere
a cotelor de piață comparativ cu anii anterior.
Grafic nr. 2.5. Cota de piață a societăților de asigurare din România în perioada 2014 -2016

Sursă: Prelucrare proprie conform Tabel nr. 1.4. Societățile cu cele mai mari volume de prime brute
subscrise și ponderea lor în total piață (asigurări generale și de viață) în perioada 2014 – 2016

La o scurtă analiză a cotelor de piață a companiilor de asigurări din România în anul
2016, se observă ca diferențele dintre ele nu sunt foarte mari , de maxim 2 puncte procentuale.
Astfel, în 2016, ca și în anii anteriori (a se vedea Grafic nr. 1.4. Ponderea societăților cu
cele mai ridicate cote de pi ață pe piața asigurărilor din România în perioada 2014 – 2016 )
Allianz – Țiriac Asigurări S.A a dețin ut cea mai ridicată cotă de piață, de 13,08% din totalul
primelor burte subscrise, în urma acestuia fiind NN Asigurări de Viață S.A., cu o cotă de 12,56%
și Omnisig Vig cu 11,54%. Asirom Vienna Insurance Group S.A. a deținut în 2016 o cotă de
piață de 11,4 2% fiind o societate de asigurări preferată de români.

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
2014 (%)
2015 (%)
2016 (%)

28
2.2. Asigurările din România prin prisma indemnizații lor brute plătite
La sfârșitul trimestrului IV 2016, societățile de asigurare au raportat indemnizații brute plătite
(excluzând maturități și răscumpărări parțiale și totale), cumulat pentru cele două categorii de
asigurări, în sumă de 3.755.308.900 lei, astfel:
▪ 3.601.260.908 lei sunt aferente contractelor de asigurări generale (96%), înregistrând o
diminuare cu 5% față de anul precedent (3.773.614.760 lei);
▪ 154.047.992 lei sunt sume plătite pentr u indemnizații brute, aferente asigurărilor de viață,
înregistrând o creștere cu 6% comparativ cu anul anterior (144.890.234 lei).
În tabelul de mai jos sunt prezentate primele brute plătite de către cele mai mari societăți
de asigurări din România în perioada 2014 – 2016, astfel :

Tabel nr. 2.6. Clasament al asigurătoril or care au raportat cele mai mari sume
reprezentând indemnizați i brute plătite aferente asigură rilor generale în perioada
2014 – 2016
Societate Total Prime
Subscrise 2014 Pondere
in total
(%)
2014 Total Prime
Subscrise 2015 Pondere
in total
(%) 2015 Total Prime
Subscrise 2016 Pondere
in total
(%)
2016
Allianz – Țiriac
Asigură ri S.A. 403,962,648 10.03 431,998,392 11.44 461,606,309 12.83
Omniasig Vig 667,782,861 16.58 539,110,539 14.29 566,453,673 15.73
Asirom Vienna
Insurance Group
S.A. 294,506,977 7.31 320,291,526 8.49 416,709,523 11.67
Groupama
Asigură ri S.A. 466,134,540 11.57 442,879,156 11.74 470,580,656 13.18
Euroins Romȃ nia
Asigurare
Reasigurare S.A. 309,957,527 7.7 469,240,495 12.44 492,255,331 13.67
City Insurance S.A. 172,039,573 4.27 238,946,216 6.33 346,279,976 9.12
NN Asigur ări de
viață (Fosta ING ) 0 0 324,257,020 8.59
Generali Romȃ nia
Asigurare
Reasigurare S.A. 215,814,148 5.36 209,657,214 5.55 207,076,984 5.73
ASTRA S .A.
(faliment la sfȃrșitul
anului 2015) 493,887,541 12.26 270,397,153 7.17 _ _
Uniqa Asigură ri
S.A. 478,831,616 11.89 0 0 263,782,417 7.58
Carpatica Asig S.A. 348,264,056 8.65 380,927,321 10.1 233,378,632 6.49
Alte societăți 176,669,983 4.38 145,502,474 3.86 100,567,564 2.87
TOTAL 4,027,851,470 100 3,773,207,506 100 3,558,691,065 100
Sursă: ASF, Raport anual 2016, pag. 13, disponibil la ww.ASF.ro și www.primm.ro

29
Grafic nr. 2.6. Ponderea societăților de asigurare din România cu cele mai mari sume
reprezentând indemnizații brute pl ătite aferente asigur ărilor generale în perioada
2014 – 2016

Sursă: Prelucrare proprie conform Tabel nr. 1.5. Clasament al asigurătorilor care au raportat cele mai mari
sume reprezentând indemnizații brute plătite aferente asigurarilor generale în perioada 2014 – 2016

La analiza graficului de mai sus se constată f aptul că Alli anz Țiriac SA și Omniasig Vig.
sunt cele mai m ari societăți de asigurări din România, ce au înregistrat cea mai pondere a
indemniz ațiilor brute plătite aferente a sigură rilor generale în anii 2014 – 2016 – 12,83% din
ponderea totală în 2016 pentru Allianz Țiriac și 15,73% din ponderea totală în 2016 pentru
Omniasig Vig, în 2015 s -au înregistrat o pondere de 11,44% pentru Allianz Țiriac și 14 ,29%
pentru Omniasig Vig.
Aceste două societăți au dețin ut cele mai mari ponderi de pe piață și în cazul primelor
brute subscrise, de 13,76%, în anul 2015 pentru Allianz Țiriac, iar în 2016 ace asta s -a modificat
doar cu 1,03%, primele brute subscrise as igurând o cotă de piață de 13,08%.
Groupama Asigurări S.A. se poate considera o altă societate românească cu o valoare a
indemnizațiilor plătite destul de ridicat ă, de 13,18% în 2014, în 2015 s -au ridicat la nivelul de
11,74%, iar în 2016 au scăzut la 11, 57%. Euroins România Asigurare Reasigurare SA și City
Insurance SA și -au făcut loc între societățile de asigurări cu cele mai multe indemnizații plătite,
în 2016 fiind în pondere de 13,67% pentru Euroins România Asigurare Reasigurare SA și 9,12%
pentru Cit y Insurance SA.
La polul opus, Generali România a deținut doar o pondere de 5,73% a indemnizațiilor
brute plătite în 2016, iar Uniqa Asigurări SA a plătit 7,58% din totalul brute plătite în 2016, cu
4,31% mai puțin față de anul 2014.
În ceea ce privește piața asigurărilor auto, cea mai mare parte din această categorie este
format ă de asigurările RCA.
0246810121416182014 2015 2016

30
În anul 2016, Fondul de Garantare a Asiguraților a plătit daune în valoare de 144,7
milioane lei din care aproximativ 78% pentru daune RCA, iar rezerva de daune avizată la data de
31 decembr ie 2016 este ȋ n sumă de 788,6 milioane lei din care 34% reprezintă rezerva de daune
avizată pentru asigurările RCA.

Tabel nr. 2.7. Evoluția cotelor d e piață înregistrate pe RCA 2014 -2016

Societate Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016
EUROINS 16.60% 22.00% 20.65%
CARPATICA 18.00% 16.40% 10.51%
ASIROM VIG 9.40% 12.70% 17.33%
CITY INSURANCE 10.70% 10.40% 16.12%
OMNIASIG VIG 9.90% 10.20% 8.92%
ASTRA 15.40% 8.70% 0.00%
ALLIANZ – TIRIAC 8.30% 8.20% 9.48%
GROUPAMA 4.30% 5.60% 7.00%
UNIQA 5.50% 3.80% 4.91%
GENERALI 1.70% 1.90% 5.08%
Sursă: ASF, Raport anual 2016, pag. 14, disponibil la ww.ASF.ro și www.primm.ro
*Pentru Omniasig VIG, pentru anii dinainte de fuziune au fost cumulate cifrele Omniasig cu BCR Asigură ri
Generale
* Pentru Generali, pentru anii dinainte de fuziune au fost cumulate cifrele Gener ɑli cu Ardaf
* Pentru Astra au fost folosi te date la 30 iunie 2015 pentru anul 2015
* Pentru Carpatica au fost folosite date la 30 iunie 2016 pentru anul 2016

În anul 2016 se constată o concentrare vizibil semnificativă către cele mai mari companii
de asigurăr i din top din țara noastră , ajungându -se la situația în care primii 2 asigurători să
însumeze aproximativ 38% din totalul polițelor RCA încheiate în Româ nia19. Compania de
asigurări Euroins a fost în anul 2016 cea mai importantă firmă în dom eniul asigurărilor RCA, cu
o cotă de piață de 20,65%, în scădere cu aproape 2% față de anul 2015.
Împreună cu Euroins, Asirom VIG și City Insurance pot vorb i despre o supremație în
topul firmelor de asigurare. Astfel, în 2014 Asirom Vig. a deț inut o cotă de pi ață de 9,4% pe piața
asigurărilor RCA, urmând ca în 2016 să ajungă la 17,33%, cu 7,93% mai mult.
Valoa rea tot ală a primelor de asigur are subscrise în domeniul RCA î n decursul anului
2016 a a juns la valoarea de 4 ,033,634, 947 lei . Comparativ cu acee ași perio adă a anului anterior ,
unde a fost înregistrată o creștere a primelor brute subscrise cu 29,5%.
Exprimat în unități anuale (pentru a ține seama de durata di ferită a polițelor), numărul de
contracte încheiat e RCA din anul 2016 a fost de 4,983, 409 contr acte înche iate, ceea ce reprezintă
cu o creștere cu 5,07% față de anul anterior. Ca și o incursiune asupra întregii piețe, prim a medie
RCA anualizată, a crescut cu circa 23% în 2016, comparativ cu anul precedent, atingând valoarea
de 809 lei.

19 În cursul anului 2016 în urma evaluărilor efectuate de A.S.F. s -a stabilit faptul că este adecvat ca Societatea
Carpatica Asig S.A. să fie lichidată prin procedura obișnuită de insolvență și s-a hotărât închiderea procedurii de
redresare financiară pe bază de plan de redresare, respectiv constatarea stării de insolvență, declanșarea procedurii de
faliment și retragerea autorizației de funcționare a Societății Carpatica Asig S.A .

31
Tabel nr. 2.8. Evoluția primei medii RCA an ualizate în perioada 2014 -2016

Perioada 2014 2015 2016
Total piata 580 657 809
Persoane fizice 423 455 528
Persoane juridice 1072 1311 1725
Sursă: ASF, Raport anual 2016, pag. 16, disponibil la ww.ASF.ro și www.primm.ro

Dacă procedăm la a naliz a privind modul de soluționare a dosarelor de d aună primite de la
asigurați, aferente polițelor auto oblig atorii RCA avizate de societățile de asigurare în primul
semestru al anului 2016 , vom observa fluctuaț ii semnificative și la acest capitol.

Tabel nr. 2.9. Analiza dosarelor de daună RCA în anul 2016 în România

N
r. Societate de
asigurare Total
dosare de
daună
avizate Cota de
piață Dosare
de
daună
plătite %
dosarele
plătite din
total
avizate Dosare de
daună
nefinalizate % dosarelor
nefinalizate
din total
avizate Dosare
de daună
respinse
1 EUROINS 32003 23.58% 28515 89.10% 3037 9.49% 451
2 CARPATICA 27163 20.02% 17987 66.22% 8873 32.67% 303
3 ASIROM VIG 23165 17.07% 20333 87.77% 2797 12.07% 35
4 CITY
INSURANCE 19305 14.23% 15509 80.34% 3447 17.86% 349
5 OMNIASIG
VIG 9307 6.86% 8007 86.03% 1084 11.65% 216
7 ALLIANZ –
ȚIRIAC 8830 6.51% 7642 86.22% 1054 11.94% 134
8 GROUPAMA 5615 4.14% 4854 86.45% 651 11.59% 110
9 UNIQA 7246 5.34% 6267 86.49% 842 11.62% 137
1
0 GENERALI 3075 2.27% 2637 85.76% 386 12.55% 52
Total 135709 100% 111751 7.5438 22171 16.34 % 1787
Sursă: ASF, Raport anual 2016, pag. 17, disponibil la ww.ASF.ro

Conform tabelului de mai sus , se constată faptul că în perioada ianuarie – iunie 2016,
societățile de asigurare au avizat un număr 135.709 dosare de daună pentru polițe de asigurare
obligatorie auto RCA, în creștere cu 16,40% față de semestrul II al anului 2015 (perioada în care
a fost facută prima analiză a perioadei de dezdăunare și soluționare a dosarelor de daună).
Din document reiese că doar pentru jumătate din totalul dosarelor achitate plata a fost
întreprinsă în termenul legal stabilit de 10 zile, companiile CITY Insurance și ASIROM VIG
având cele mai mari întârzieri la plată.
În rândul dosarelor de daună RCA depuse pentru soluționare , conform tabelul nr. 2.9.
Analiza dosarelor de daună RCA în anul 2016 în România , se obse rvă faptul că numai 82,35 %
au fost finalizate de analizat și au primit soluționare pozitivă din partea asiguratorului,
realizându -se implicit și plata către asigurați conform condițiilor contractuale .

32
Din aceste dosa re de daună există și un procent de dosare a căror finalizare și soluționare
nu a fost pozitivă asiguratorului, respective un procent de 16,34% au fost neachitate în 2016 până
la dat a raportării, iar un procent de 1,60% din tot alul dos arelor au fost respinse de la pl ată.

Grafic nr. 2.7. Nivelul dosarelor acceptate, pl ătite și respi nse de către marile firme de
asigu rări din România în anul 2016

Sursă Prelucrare date conform tabel nr. 2.9. Analiza dosarelor de daună RCA în anul 2016 în România

Așa cum reiese din datele preluate, un procent de 86,63% din dosare le de daună avizate,
în prima parte a anului anterior 2016 au fost deschise pentru p agube m ateriale, 2,61% au fost
deschise ca urmare a unor vătămări corporale realizate și un procent de 10,76% au fost deschise
datorită unor acțiuni de regres. În același timp, din totalul dosarelor avizate la nivelul pieței RCA,
70,74% dintre dosare au fost avizate de către persoane fizice, iar 29,26% au fost avizate de către
perso ane juridice.
Cea mai mare creștere a numărului de dosare de d aună avizate în baza polițelor RCA, în
semestrul I 2016 față de semestrul II 2015, s -a înregistrat la societatea Asirom VIG (+ 83,56%),
urmată de societatea Uniqa Asigurări (+59,89). Iar cea mai mare scădere a numărului de dosare s –
a constatat la Omniasig VIG ( -23,37%).
Patru societăți de asigurare au reușit să acumuleze un procent de 74,89% din numărul
total al dosarelor de daună RCA avizate, și anume:
1. Euroins (23,58%)
2. Carpatica Asig (20,02%),
3. Asirom VIG (17,07%) și
4. City Insurance (14,23%).

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Total dosare de dauna
avizateDosare de dauna platite Dosar de dauna respinse
EUROINS CARPATICA ASIROM VIG CITY INSURANCE OMNIASIG VIG
ALLIANZ – TIRIAC GROUPAMA UNIQA GENERALI

33
În ceea ce privește o statistică a numărului dosare lor de daună avizate, în prima parte a
anului 2016, au fost la:
1. EUROINS, cu un număr total de dosare de 32.003,
2. Carpatica Asig , cu 27.163 dosare,
3. Asirom VIG – 23.165 dosare,
4. City – 19.305 dosare,
5. Omniasig – 9.307 dosare,
6. Allianz -Țiriac – 8.830 dosare,
7. Uniqa , unde a avizat un număr total de dosare 7.246 dosare,
8. Groupama a deț inut 5.615 dosare
9. Generali România a avut 3.075 dosare.
Potrivit legislației în vigoare, asigurătorii RCA au obligația de a despăgubi par tea
prejudiciată pentru pierder ile suferite în urma accidentului produs prin intermediul vehiculului
asigurat printr -o poliță de asigurare obligatorie auto RC A, potrivit pretențiilor formul ate în
cerere a de despăgubire, dovedite prin orice mij loc de probă.
Datele raportate de societățile de asigurare indică faptul că, în primele șase luni ale anului
precendent 2016, un dosar de daună RCA avizat în domeniul pagubelor material înreg istra ca și
durată medie de soluționare în jur de 25,38 zile pe dosar. Acest indicator s -a stabilit fără a ține
cont de datele aferente dosarelor de d aună avizate și plătite de Carpatica Asig, fapt c e ar fi mărit
perioada de analiză în caz contrar .
Însumând totalul dosare lor de daune avizate, putem spune că 54,70 % au fost plătite în
termenul legal.
Analizând datele ASF, rezultă că, la nivel de piață, situația plăților dosarelor de daună
efectuate de societăți în primul semestru din 2016 este următoarea:
• 54,70% dintre dosare au fost achitate în termenul leg al (mai mic sau egal cu 10 zile
lucrătoare) ;
• 29,64% dintre dosare au fost virate sumele într-un termen cuprins între 11 și 50 de zile
lucrătoare .;
• 8,68% dintre dosare au fost plătite într -un termen cuprins între 51 și 100 de zile
lucrătoare .;
• 6,98% dintre dosare au fost achitate într-un termen mai mare de 100 de zile lucrătoare .

Dintre companiile de asigurări menționate, Omniasig VIG este compania ce a înregistrat cea
mai scăzută durată medie de achitare a dosarelor de daună, mai exact 3,15 zile pe dosar, ceea ce
reprezintă un procent de 98,49% din totalul dosare lor achitate în termenul legal.
În partea opusă, companiile de asigurare City Insurance și Asirom VIG nu se pot lăuda cu
aceeași rapiditate în soluționarea și rezolvarea dosarelor. Aceste companii au av ut cele mai
ridicate întârzieri la plată, unde chiar au depăș it termenul legal de plată (84,27%, respectiv
71,07%).
Cu toate acestea, c ea mai mare întârziere la achitarea dosarelor în 2016 a aparținut
companiei Asirom , ce a amânat plata cu mai bine d e 549 zile.
Cum aceste întârzieri sunt prefe rabil de evitat și denotă neîncredere din partea
asiguratorilor, autoritățile de supraveghere financiară au procedat la o s erie de verificări și
controale pe această temă, având scop principal să anuleze astfel de acțiuni.
Prin urmare, în urma controalelor, compania City Insurance și Asirom au primi t sancțiuni
din partea autorităților de supraveghere financiară și chiar s -au întreprins anumite măsuri de
remediere ca re sunt urmărite în mod perm anent și ale căror efecte se vor vedea în decursul anului
2017.

34
Euroins a fost o altă companie de asigurări din țara noastră în 2016 ce a achitat daunele cu
depășirea termenul ui legal pentru a 40,81% din dosare le de daună primite .
Pentru a se stabili un indicator general privind durata medie de pl ată a dos arelor de daună
pe piața asigurărilor RCA din România, s -a pornit de la raport ul dintre numărul total de zile în
care au fost plătite dosarele de daună și numărul tot al al dosarelor de daună achitate .
Potrivit informațiilor transmise de către asigurători, un procent de 25,21% dintre dosarele
de daună avizate pentru pagube materiale în primul trimestru al anului 2016 au fost achitate
service -urilor partenere, service -uri cu care societățile de asigurare a u încheiat contracte de
colaborare, în aceste contracte fiind evidenți ate în mod clar termenele de pl ată stabilite de ambele
părți contractate (în cele mai multe cazuri, datele scadente stabilite pentru facturi sunt mai m ari
de 10 zile).
Cea mai ridicată durată medie de achi tare către un service p artener o înregistre ază tot
societatea City Insurance, respectiv 75,96 zile/dosar, celelalte societăți de asigurare înregistrând
sub 21 zile/dosar.

Grafic nr. 2.8. Cota d e piață a societăților de asigurare pentru asigurările de viață
în anul 2016

Sursă: Prelucrare poprie conform ASF, Raport anual 2016, pag. 18, disponibil la ww.ASF.ro

Primele brute subscrise de către societățile de asigurări pentru activitatea de asigurări de
viață au înregistrat o creștere cu 6% în anul 2016 comparativ cu anul precedent.
De asemenea, s -a menținut și în anul 2016 un grad mare de concentrare, astfel că 10
societăți au deținut o pondere de 94% din volumul total al primelor subscrise pe acest segment,
cu subscrieri cumulate în valoare de 1.573.717.112 lei
Din totalul primelor brute subscrise pentru asigurări de viață, cele mai mari ponderi le
dețin clasele C1 Asigurări de viață, an uități și asigurări de viață suplimentare și respectiv C3
Asigurări de viață și anuități, legate de fonduri de investiții și care împreună cumulează 95% din
totalul primelor brute subscrise pentru activitatea de asigurări de viață.

39.63%
14.91%7.10%6.99%6.48%5.74%4.14%3.55%3.06%2.66% 5.76% Nn Asigurari De Viata Sa
Bcr Asigurari De Viata
Brd Asigurari De Viata S.A.
Asirom Vienna
Allianz – Tiriac Asigurari S.A.
Ergo Asigurari De Viata S.A.
Generali Romania
Eurolife Erb Asigurari De Viata S.A.
Uniqa Asigurari De Viata Sa
Grawe Romania Asigurare S.A.
Alte Societati

35
Din analiza în dinami că se desprind următoarele concluzii:
a) Clasa C1 – Asigurări de viață, anuități și asigurări de viață suplimentare, reprezintă 67%
din totalul subscrierilor pentru asigurări de viață, a înregistrat în anul 2016 o creștere cu
17% față de aceeași perioadă a a nului trecut;
b) Clasa C3 – Asigurări de viață și anuități, legate de fonduri de investiții, reprezintă 28% din
totalul subscrierilor pentru asigurări de viață, a înregistrat în anul 2016 o scădere cu 17%
față de aceeași perioadă a anului trecut.
O altă categorie de asigurări importantă este cea pentru locuințe. Pentru asigurările de
locuințe se pot încheia atât asigurăr i obligatorii cât și asigurări facultative.
În ceea ce privește asigurările obligatorii, c onform legis lației în vigoare, este obligatoriu
să fie încheiată o asigurare rezidențială pentru locuință de către poprietarii de locuințe.
Pentru asigurările obli gatorii, riscurile standard pentru care este obligativă încheierea de
asigurare sunt :
1. Cutremur
2. Inundație
3. Alunecări de teren
4. Alte catastrofe naturale

Poliț a se î ncheie ȋn formă scrisă, fie ȋn mod direct ȋ ntre PAID (Pool -ul de A sigurare
Ȋmpotriva Dezastrelor) și proprietarul locuinței , fie prin mijlocirea societăț ilor de asi gurare –
reasigurare autorizate să practice riscuri de catastrofă, care au ȋ ncheiate protocoale de colaborare
cu PAID.
Astfel, polițele pot fi ȋ ncheia te direct la PAID (tipărite sau ȋn sistem electronic) sau ȋn
orice agenț ie a celor 12 asigurator i membri ai PAID sau de la agenții acestora sau la oricare altă
societate de asigurare care are ȋ ncheiat un protocol de col aborare cu PAID. Dovada existenț ei
asigurării obligatorii, ȋ n cazul con troalelor efectuate de autorităț ile abilitate, o constituie poliț a de
asigurare PAD.
Primele de as igurare sunt de 10 sau 20 EUR (ȋn funcție de tipul de locuință )
corespondente unor sume asigurate de 10.000, respectiv, 20.000 EUR.

36
Tabel nr. 2.10. Principalele companii de asigurări din România în domeniul asigurărilor de
locuințe
Nr.
Crt. Companiile care fac parte din PAID Companiile autorizate , ce au încheiate
protocoale de colaborare cu PAID
1. City Insurance Asirom Viena Insurance
2. Uniqa Omniasig
3. Euroins Garanta Asigurări Reasigurări
4. Astra Asigurări* Exim Asigurări
5. Carpatica Asig** Allianz Țiriac
6. Groupama Eurolife ERB
7. Generali Forte Asigurări
8. Gothaer Asigurări Reasigurări LIG Insurance
9. CertAsig Asigurare Reasigurare Asito Kapital
10. Grawe Romania Asigurari SA
Sursă Prelucrare poprie conform http://www.asigurarealocuintelor.ro
*Acționarul ASTRA se află ȋ n procedura falimentului.
**Acț ionarului Carpatica Asig S.A. i s -a retras autorizația de funcționare ȋ n data de 27.07. 2016 prin Decizia nr. 1498
emisă de Autor itatea de Supraveghere Financiară .

Poliț a facultativă reprezintă o extensie a poliței obligatorii, ce asigură împotriva a 3
riscuri de catastrofă cuprinse î n polița obligatorie de locuință (inundații, alunecă ri de teren,
cutremur) doar peste li mita poliț ei PAD (maxim de 20.000 de euro).
Ca principiu ȋnsă, riscurile de bază (standard) preluate ȋn asigurările facultative de locuinț e sunt:
1. Incendiul;
2. Trăsnetul;
3. Explozia doar ;
4. Căderea de corpuri pe locuința asigurată .
Ȋn funcț ie de tipul de asigur are facult ativă pe care l -ați contractat se pot adăuga (sau
nu) și alte tipuri de riscuri (opț ionale sau extinderi):
1. Cutremurul;
2. Riscurile a tmosferice ( furtuna, grindina, ploaie torențială, inundație, viitură, greutatea
stratului de zapadă/gheață, avalanșă etc.);
3. Alunecările și/sau prăbuș irile de teren;
4. Apa de conductă ș i refularea acesteia;
5. Coliziunea cu autovehiculele ș i vandalismul;
6. Distrugerile provocate de animale;
7. Furtul bunurilor ș i al elementelor constructive;
8. Avariile centralelor termice doar;
9. Alte tipuri de costu ri suplimentare necesare efectuării reparaț iilor.
Unele societăți de asigurare oferă ș i acoperirea unor riscuri speciale ca: riscuri
politice (greve, tulbură ri civile) și terorismul sau vandalismul.

37
Grafic nr. 2. 9. Evoluția asigurărilor obligato rii de locuințe în România în perioada 2012 –
2016

Sursă: ASF, Raport anual 2016, pag. 22, disponibil la ww.ASF.ro

Asigurările facultativ e de locuințe, în anul 2016 au ȋ nregistrat o scădere cu 6%
comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Pe ansamblul pieței asigurărilor de locuințe (obligatorii și facultative ), în anul 2016 s -a
consemnat o scădere a primelor brute subscrise de aproximativ 1% comparativ cu aceeași
perioadă a anului precedent.
Asigurările obligatorii de locuințe sunt ilustrate de rezultatele activității Pool -ului de
Asigurare Împotriva Dezastrelor PAID.
Comparativ cu trimestrul IV 2015, numărul de contracte în vigoare la finalul perioadei
au sporit cu 7%, iar primele brute subscrise au crescut cu 9% .

Inovarea asigurărilor în România – asigurarea telefonelor mobile, un nou trend pe
piața românească

Odată cu dezvoltarea tehnologiei, au apărut smartphone -uri-le sau telefoanele inteligente
și în țara noastră, piaț a acestora fiind în continuuă creștere.
Conform unui studiu realizat de către specialiștii în domeniu, aproximativ 74% dintre
adulții din mediul urban dețin un smartphone ca telefon principal. Din aceștia, 40% dintre ei
declară că în gospodăria lor există două telefoane smartphone. Astfel de dispoz itive sunt mai
răspândite în rândul tinerilor de maxim 35 de ani și în rândul persoanelor cu educație superioară.
Prin urmare , datorită valorilor la care se pot ridica as tfel d e gadget -uri, este necesară
încheierea și unei asigurări pentru ele.
Este bine cunoscut faptul că garanția standard a unui telefon mobil sau a oricărui alt
dispozitiv mobil acoperă defecțiunile tehnice care apar în timpul utilizării, nu și furtul sau ava riile
accidentale. Pentru aceste situații se pot încheia asigurări, care se plătesc la operatorul telecom,

38
direct cu factura lunară. Astfel, clienții beneficiază de reparații gratuite sau de înlocuirea
dispozitivului, în caz că nu poate fi reparat20.
În pre zent, companiile telefonice ce încheie astfel de asigurări sunt doar Orange România
și Vodafone România , însă competitorii Telekom România și RCS & RDS au menționat că, în
prezent, nu oferă asigurări pentru telefo anele mobile , dar intenționează să impleme nteze acest
beneficiu pentru clienții lor21.
Riscurile acoperite de o astfel de poliță diferă în funcție de termenii contra ctuali stabiliți
prin contractu l de asigurare încheiat, însă în principal ele sunt :22
– reparații gratuite ale telefonului
– înlocuirea dispozitivului , dacă nu mai poate fi reparat, cu același model sau având
caracteristici asemănătoare, în limita sumei asigurate (aceasta este egală cu prețul
standard al bunului achiziționat la momentul cumpărării).
– defecțiuni cauzate de apă
– furt23
– daune în caz de accident
Ca și rată de penetrare a astfel de asigurări pe piața româneasă, aproximativ 20% din
telefoanele vândute în primele 9 luni din 2015 au atașată și o asigurare, prin comparație cu numai
13% în aceeași perioadă din 2014. Peste 95% din ac este telefoane sunt smartphone -uri.

20 http://w ww.primm.ro/alo –aveti -asigurare_1638.html
21 Conform acestora, sunt două tipuri de asigurare: standard și premium. Cea standard (la prețuri de 1, 2, 3 și 6 euro)
acoperă distrugerile provenite din accidente (incluzând cele cauzate de apă), în timp ce asi gurarea de tip prem ium (la
prețuri de 2, 3, 6 și 9 euro) oferă, în plus, și acoperirea daunelor în caz de furt. Valoarea maximă ce poate fi asigurată
printr -o poliță de asigurare este dată de prețul unui telefon din portofoliul VODAFONE România, fără cont ract/la
liber. În prezent, valoarea maximă poate atinge 1.003 euro (pentru iPhone 6Plus 128 GB).
22 Conform datelor furnizate de către Orange România SA și Vodafone România SA în cadrul unui interviu pentru
primm.ro .
23 Conform condițiilor de asigurare, clientul trebuie să declare furtul la unitatea de Poliție în raza căreia s -a produs
furtul (indiferent dacă se produce pe teritoriul României sau în afara teritoriului României), în maximum 48 de ore
de la producerea sau descoperirea furtului. Poliția va elibera o dovadă în acest sens, act necesar în procesul de analiză
a dosarului de daună. Fără această dovadă, clientul nu va fi despăgubit.

39
Tabel nr. 2.11. Topul polițelor plătite în 2016 de către firmele de asigurare

Nr. Crt. Societate de
asigurare Despăgubiri plătite de asiguratori în 2016

1. Allianz Tiriac 1. Aproximativ 7 milioane de lei (eveniment produs în
Italia) pentru vătămări corporale
2. Aproximativ 1,3 milioane de lei pentru o poliță RCA
2. Groupama Asigurări 1. Aproximativ 5 milioane de lei achitați în avans pe 23
decembrie 2015, pentru asigurare de incendiu și alte
calamități în urma incendiului care a afectat fabrica
SC Radic Star SRL din Ștefănești, Argeș, în noaptea
de 3 decembrie 2015.
2. Aproximativ 4 milioane de lei aferenți unei asigurări
destinate navelor comerciale – pescuit și alte activități
asemănătoare, în urma unei accidentăr i suferite de o
navă.
3. Aproximativ 1,6 milioane de lei pentru o poliță de
incendiu și calamități natural cauzate de un incendiu,
provocat de scurgeri de ulei din presa hidraulică în
timpul funcționării
3. NN Asigurări de
viață 1. Aproximativ 212,866 milioane de lei în urma unui
deces pe o asigurare de viață tradițională
2. Aproximativ 200,637 milioane de lei în urma unui
deces pe o asigurare de viață atașată unui credit
ipotecar
3. Aproximativ 139,940 milioane de lei în urma unui
deces pe o asigurare de viață atașa tă unui credit
ipotecar
4. Gothaer Asigurări
Reasigurări 1. Aproximativ 466,536 milioane de lei în urma unui
accident maritim – defecțiune la un împingător
fluvial, ca urmare a unei coliziuni cu un o biect
submers aflat în canalul n avigabil al Dunării
2. Aproximativ 412,069 în urma unei polițe agricole, în
care cca 2800 ha de grâu au fost compromise de
grindină
3. Aproximativ 391,619 milioane de lei pentru o poliță
de garanții, pe fondul neîndeplinirii obligațiilor
contractuale asumate de către asigurat.
Sursă: Prelucrare proprie conform www.primm.ro

40
În ceea ce privește nemulțumirile și reclamațiile primite din partea asiguraților, au fost
realizate investigații și controale din partea instituțiilor abilitate, cu precădere din partea
Autorității de Suprav eghere Financiară.
În realizarea unui sumar privind reclamațiile primate și natura lor, regăsim următoarea
centralizare realizată pentru anul anterior 2016 :

Tabel nr. 2.1 2. Petiții reclamate în perioada 2014 – 2016 pe clase de asigurare

Petiții
înregistrate
în 2016 Ponderea
petiților
pe pe clase
de
asigurare
2016 Petiții
înregistrat
e în 2015 Ponderea
petiților
pe pe clase
de
asigurare
2015 Petiții
înregistrate
în 2014 Ponderea
petiților
pe pe
clase de
asigurare
2014 Evoluție
2016 vs
2015
I .Asig urări
generale 8 956 97.82% 9119 98.22% 12 512 98.55% -1.79%
Asigurări
CASCO 1 204 13.15% 1696 18.27% 2 681 21.12% –
29.01%
Asigurări
RCA 7 228 78.94% 6741 72.61% 8 990 70.81% 7.22%
Asigurări de
Incendii și
alte daune
imobiliare 311 3.40% 473 5.09% 595 4.69% –
34.25%
Alte forme
de asigurări
generale 213 2.18% 165 1.78% 246 1.94% 1.91%
II. Asigurări
de viață 200 2.18% 165 1.78% 184 1.45% 21.21%
Sursă : http://www.primm.ro/focus -pe-reclamatii_2095.html

În anul 2016 au fost înregistrate un total de 15 419 petiții, în scădere cu 2,96% față de
2015. Dintre acestea, au fost în registrate în mod u nic, analizate și soluționate 9 156 petiții
transmise de către asigurați/păgubiți, care intră în sfera de competență a ASF, în scădere cu
1,38% față de anul precedent.
Dacă luă m în considerare anul 2014, se constată faptul că ponderea petițiilor în cadrul
asigurărilor generale au fost foarte ridicate, de 98,55%, cu 0, 73% mai mult față de anul 2016. Din
această pondere, 70,81% o constituie reclamațiile din domeniul asigurărilor R CA și, în acea
perioada, asigur ările Cartea Verde.
Pe segmentul asigurărilor obligat orii RCA și carte verde, cele 8 990 petiții înregistrate și
soluționate în 2014 reprezintă aproximativ 0,13% din număru l contractelor RCA încheiate
(7 141 909) și respectiv 3,30% din numărul dosa relor de daună RCA avizate (271 892), conform
datelor raportate de către asigurători la ASF.

41
Grafic nr . 2.10. Topul companiilor de asigurare cu cele mai multe reclamații 2015 -2016

Sursă: Prelucrare propr ie conform http://www.primm.ro/focus -pe-reclamatii_2095.html

În anul 2016, cea mai ma re pondere o dețin petițiile înregistrate pe clasa asigurăr ilor
generale, cu un număr de 8 956, reprezentând 97,82% din total. În cadrul categoriei asigurărilor
generale, ponderea importantă o dețin petițiile înregistrate pe clasa asigurărilor obligatorii de
răspundere civilă auto RCA ș i Carte Verde, cu un număr de 7 228 petiții, reprezentând 78,94%
din totalul perioadei analizate, în creștere cu 7,22% față de anul 2015.
În același timp, numărul reclamațiilor pe segmentul CASCO s -a diminuat cu 29% față de
anul 2015, ajungând la 1 204 petiții. În ceea ce privește asigurările de viață, numărul reclamațiilor
a fost 200, în creștere cu 21,21%.
Ponderea petițiilor finalizate în favoarea petenților datorită motivațiilor legitime ale
solicitărilor, în total petiții soluționate, a fo st de 70,05% (respectiv 6 414 petiții), dintre acestea,
68,30% fiind finalizate prin plată.
În ceea ce privește structura petițiilor în funcție de entitatea reclamată, 99,29% din
numărul petițiilor analizate în anul 2016 au fost în dreptate împotriva societăților de asigurare și
un procent de 0,71% au fost înregistrate împotriva brokerilor de asigurare.
Situația primelor societăți de asigurare pentru care s -au înregistrat cele mai multe petiții în
anul 2016, ne arată că tre i societăț i – CITY Insurance (3 329 reclamații), Asirom Vig (1 813) și
EUROINS (1 103) au cumulat 68% din numărul petițiilor raportate în anul 2016. Topul
companiilor cu cei mai mulți clienți nemulțumiți este completat de C arpatica Asig, Omniasig
Vig, Allianz -Țiriac, Uniqa Asigurări, Forte, Groupama ș i Generali .

0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%
City Insurance
ASIROM VIG
EUROINS
Carpatica Asig.
Omniasig VIG
Allianz -Țiriac
Uniqa Asigurări
Forte Asigurări
Groupama
Generali România
Alte societaăți
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Procent petiții înregistrate în 2015 Procent petiții înregistrate în 2016

42
CONCLUZII

Activitatеa dе asigurarе rеprеzintă pеntru mulți oamеni, chiar și pеntru întrеprinzători, o
problеmă complеxă cе nu poatе fi еxplicat ă în totalitatе sau poatе fi înț еlеasă doar parț ial. Cu
toatе acеstеa, asigurărilе sunt o rе alitatе еconomică socială carе ȋ nsoțеștе și marchеază istoria
dеzvoltării omеnirii.
Piața asigurărilor și reasigurărilor din România a cunoscut o evoluție spectaculoasă în
ultimii ani, u rmând cursul contradictori u al economiei în ansamblul ei.
Astfel, s -a valorificat o creștere net superioară în acest sector al pieței comparativ ritmului
de creștere economică la nivel integral.
Astfel, piața este acoperită doar în mică masură, putându -se observa discrepanța dint re
cererea potențială mare, datorată populației numer oase și a multitudinii proprietă ților existente, și
cererea efectivă diminuată, ca urmare a lipsei surselor financiare și a slabei educații economice în
domeniul asigurărilor, a neînțelegerii de către po pulație și agenții economici , a nevoii reale de
acoperire a riscului asigurat contra achitării unei prime de asigurare.
Piața asigurărilor din România еstе divizată în subpiеțе în funcțiе dе tipul dе asigurarе
practicat, un rol important avându -l asigurăr ilе gеnеralе, dintrе carе spеcific: asigurărilе maritimе
și dе transport, dе autovеhiculе, dе răspundеrе civilă, dе piеrdеri financiarе din riscuri asiguratе,
dе crеditе și garanții, agricolе, dе viață, еtc.
Cu toatе acеstеa, indifеrеnt dе forma dе propri еtatе sociеtățilе dе asigurarе urmărеsc
rеalizarеa dе profit, fiind obligatе să sе încadrеzе în prеvеdеrilе lеgalе cе fac rеfеrirе la mărimеa
capitalului social subscris și vărsat, modul dе contabilizarе a еvidеnțеi activității dеsfășuratе, еtc.
Acеastă tе ndință va continua și în anii viitori, sprijinită dе procеsеlе dе maturizarе a
piеțеi, dе crеștеrе a nеvoii dе protеcțiе, еconomisirе și dе constituirе a fondului dе pеnsii, prima
dată opțional , însă astăzi obligatoriu.
Piața asigurărilor еstе o piață în continuă crеștеrе și dеzvoltarе, pе masura schimbă rii
mеntalității româniilor cu privirе la siguranța pеrsonală și a bunurilor pеrsonalе. Acеastă
conjunctură favorizеază mai alеs co mpaniilе putеrnicе, cu o anumită vеchimе pе piață
romanеască dеoarеcе еlе ș i-au câștigat crеdibilitatеa din partеa cliеnților еxistеnți și a cеlor
potеnțiali prin stabilitatе și crеdibilitatе.
În prеzеnt, piața asigurărilor din România este aglomerată de grupuri internaționale cu
tradiție și experiență în segmentul asigurărilor, societăți precum: Allianz Țiriac SA, Generali
Grup, Groupama sau Vienna Insurance Group, fiind unul din liderii pieței. Aceste companii sunt
într-o perpetuă schimbare, adaptându -se atât la cerințele pieței cât și la situația economică –
finaciară a țării.
Această sumedenie de schimbări conduc la o îmbunătățire și o promovare a polițelor de
asigurare, indiferent de tip, ceea ce este benefic pentru asigurători cât și pentru asigurați.

43
BIBLIOGRAFIE

1. Dobrin M., Asigurări și Reasigurări , Editura Fundației România de Mâine,
București, 2000
2. Dobrin M.,
Tănăsescu P. Teoria și practica asigurărilor – Ediția a 2 -a Revizuită și
Îmbunătățită , Editura Economică, București, 2003
3. Dumitrașcu,
R. A., Moscu,
R. D, Asigurări și reasigurări. Concepte. Metode. Tehnici , Editura
Universitară, București 2012.
4. Bistriceanu,
Gh. Asigurări și Reasigurări în România , Editura Universitară, București,
2006;
5. Clipici, E. Asigurări comerciale , Editura SITECH, Craiova, 2010;
6. Clipici, E. Asigurări de bunuri, persoane și răspundere civilă , editura SITECH,
Craiova, 2009;
Clipici, E. Asigurări Comerciale – Manual Universitar –, Editura SITECH,
Craiova, 2012,
7. Ciurel, V. Asigurări și reasigurări : abordări teoretice și practici internaționale ,
Editura ALL Beck, București, 2000;
8. Negru, T. Asigurări – Ghid practic , Editura C.H. Beck, București, 2006;
9. Tănăsescu, P. Asigurări moderne comerciale , Editura All Beck, București, 2007;
10. Văcărel, I.,
Bercea, Fl. Asigurări și reasigurări , Editura Expert, București, 2007;
11. *** http://www.baar.ro/organizare.html
12. *** http://www.biblioteca.ase.ro/
13. *** http://unsar.ro/despre -noi/conducere
14. *** www.primm.ro
15. *** http://www.onlinemarketingtrends.com/insurance
16. *** ww.ASF.ro/

44
17. *** http://www.1asig.ro
18. *** http://www.eurostat/statistics.ro
19. *** http://www.wikipiedia/insurance.ro