FORMA DE ÎNVĂTĂMÂNT CU FRECVENȚĂ ORGANIZAȚIA INTERNAȚIONALĂ A INSTITUȚIILOR SUPREME DE AUDIT LECTOR UNIVERSITAR: DANA GHERAI ABSOLVENTĂ: LUCACIU… [620326]
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINTE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU ZI
FORMA DE ÎNVĂTĂMÂNT CU FRECVENȚĂ
ORGANIZAȚIA INTERNAȚIONALĂ A
INSTITUȚIILOR SUPREME DE AUDIT
LECTOR UNIVERSITAR:
DANA GHERAI
ABSOLVENTĂ:
LUCACIU GEORGIANA EU DOCHIA
ORADEA
2018
Cuprins
Introducere…………………………………………………………………………………………………… 1
Capitolul 1 Auditul public extern…………………………………………………. ………………. . 5
1.1 Definiții………………………………………………………………………….. …………….. ……… ,. 5
1.2 Organizare ……………………………. ………………………… …………….. …………………….. … 6
1.3 Scopuri și obiective INTOSAI……………………………………………… ……………….. …. 7
Capitolul II Reglementări Iner naționale ale Auditului public extern ………………. 11
2.1Neceitatea Standardelor în domeniul public extern…………………………………… 11
2.2 Standardele Internaționale ale Instituț iilor………………………….. ………………….. 12
2.3 Principiile fundamentale INTOSAI…………………………………………………………. 16
Caitolul III Curtea de Conturi………………………………………………………………….. ….. 17
3.1 Curtea de Conturi parte a INTOSAI…………………………………………………… ….. 17
3.2 Istoricul Curții de Conturi…………………………………………………………………. …… 18
Partea a II -a1. Principalele coordona te, constatări, mesaje ale auditului în
cooperare privind sistemele de urmărire a carierei absolvenților……………………. 22
2.1Analiza detaliată…………………………………………………………………………………….. 22
2.2 Principalele constatări și concluzii ale auditului realizat în Ungaria………….. 32
2.3 Principalele constatări și concluzii ale auditului realizat în România………… 37
Concluzii…………………………………………………………. …………………………………….. 41
Anexe…………………………………………………………………………………………………….. 45
Bibliografie………………………………………………………………. …………………………… 46
Introducere
Instituțiile Supreme de Audit au un rol esențial prin activitatea de audit public
extern, în respon sabilizarea celor însărcina ți cu gestionarea fondurilor publice și în
asigurarea transparenței operațiunilor.
Auditul public extern este o temă cu o zonă de interes considerabil mai mic față de
cel p rivat de unde se naște și motivația mea personală pentru abordarea acestei teme.
Demersul cercetării auditului public extern, începe prin prezentarea a două părți: o
parte teoretică și una practică.
Primul capitol conține trei subcapitole care abordează subiecte teoretice cu privire
la conceptul de audit public extern. În primul subcapitol am adus în prim plan câteva
definiții ale temei abordate pentru a înțelege mai bine activitatea INTOSAI de revizuiri
și evaluări a operațiunilor un ei entităț i, împotriva neglijenței sau fraudei din partea
funcționarilor titul arului. Al doilea subcapitol este despre structura organizatorică. Aici
am ales să vorbesc despre organele INTOSAI și organizațiile regionale. Ultimul
subcapitol conține scopuri INTOSAI ca re sunt de asemenea o parte foarte importantă
în abordarea acestei teme. Aici am adus la cunoștință cele patru scopuri “Standarde
internaționale’, ”Capacitatea de dezvoltare“, ”Schimbul de cunoștințe“, ” Maximizarea
valorii INTOSAI ca organizație internați onală ".
Al doilea capitol intitulat „ Reglementări Inernaționale ale Auditului public
extern “ con ține 3 subcapitole. Acest capitol abordează principalele reglementări ca sre
coordoneză profesia. Astfel se urmăresc Standardele Internaționale ale Instituțiilor
Supreme de audit. (ISSAI), care conțin criteriile de bază pentru o bună coordonare și
funcționare a conduitei a acestui standard. Primul subcapitol se intitulează „Necesitatea
standardelor în domeniul public extern ” unde am ales să abordez te ma în care auditul
extern la fel ca și contabilitatea , c ât și alte domenii din această sferă, trebuie să respecte
niște reguli și reglementări agreate și adoptate de fiecare țară în parte. Al doilea
subcapitol “Standardele Internaționale ale Instituțiilor Supreme de Audit (ISSAI) „ are
în vedere premisele fundamentale pentru funcționarea ordonată și conduita
profesională a ISA și principiile fundamentale în auditarea entităților publice. Ultimul
subcapitol se intituleaz ă ”Principiile fundamentale INTOSAI” Acesta reprezintă cel
mai important nivel al standardelor pentru că conține principiile fondatoare ale
auditului extern. Aceasta include declarația Lima , adoptată în 1977 în cel de -al
2
XIX-lea INCOSAI. Declarația este formată din 25 de secțiuni care includ scopul
auditului public extern efectuat de Instituțiile Supreme de Audit , independența
Instituț iilor Supreme de Audit față de entitățile auditate , relația Insti tuțiilor supreme de
Audit cu Par lamentul , Guvernul și administrația , metodele și procedurile d e audit
public extern .
Cel de -al treilea captol este Curtea de Conturi. Am ales să abordez acest capitol
deoarece Curtea de Conturi Europeană este membră a mai multor comitete și grupuri
de lucru ale INTOSAI. În această calitate, Curtea con tribuie în mod activ la
dezvoltarea, la nivel mondial, a profesiei de auditor public extern . De asemenea
Curtea de Conturi este unul dintre membrii fondatori ai EUROSAI (Organizația
Europeană a Instituțiilor Supreme de Audit), care este o organizație regională a
INTOSAI cu aproximativ 50 de membri, înființată de instituțiile supreme de audit din
Europa și de Curte în 1989 .
Partea a II -a reprezintă contribuția mea personal ă și se numesște: “ Principalele
caracteristici, constatări, mesaje ale auditului în cooperare privind Sistemele de
urmărire a carierei absolvenților ”. În această parte sunt evidențiate informații privind
ocuparea forței de muncă și migrația absolvenților de la Ministerul de Interne,
Agenția de Stat pentru bulgarii din Străinătate, Agenția Națională de Evaluare și
Acreditare, toate cele 51 de universități din țară și diferitele organizații responsabile
pentru verificarea calificărilor profesionale. Metodologia și sc opurile auditului:
domeniul de aplicare al acestui audit de performanță include multitudinea de
organizații și instituții de stat care desfășoară activități legate de monitorizarea
rezultatelor absolvenților din țară sau din străinătate. Auditul de performanță
înseamnă revizuirea activităților legate de planifi care, implementare și control la toate
nivelurile de management din cadrul entității auditate, în ceea ce privește eficacitatea,
eficiența și economia acestora. Obiectul auditului este eficacitatea procesului de
monitorizare, inclusiv colectarea, analiza, schimbul și utilizarea informațiilor .
Scopul proiectului a fost de a stabili o bază obiectivă pentru evaluarea și
compararea calității învățământului superior. A fost conceput un sistem de indicatori
pentru a măsura eficacitatea procesului de învățământ în universități, inclusiv
rezultatele profesionale ale absolvenților. Funcționalitatea sistemului de clasificare a
3
fost actualizată în 2013 prin adăugarea de noi indicatori, surse de date și module
online suplimentare.
Principala metodă prin care universi tățile pot să obțină informații despre
dezvoltarea carierei absolvenților lor este prin intermediul unor studii. Cu toate
acestea, unele dintre aceste instituții folosesc surse mai creative de obținere a
informațiilor, cum ar fi organizațiile profesionale și patronale, ministerele și alte
instituții. De exemplu, unele dintre școlile financiare solicită informații de la toate
băncile din Bulgaria. Anumite universități medicale cer informații despre parcursul
carierei foștilor lor studenți de la Uniunea Medic ilor din Bulgaria. O universitate
sportivă obține informații despre absolvenții săi care lucrează ca profesori de educație
fizică, în sistemul de învățământ, din cadrul Ministerului Educației și Științei.
În ceea ce privește sistemul informatic pentru urmă rirea traseului educațional și
profesional al absolvenților, se constată că au fost create și implementate
aplicații/sisteme/platforme informatice care reprezintă componentele acestora.
Funcționarea eficientă a acestor "module" va determina consolidarea ma nagementului
sistemului de învățământ superior, interconectarea cu sistemele informatice gestionate
de alte instituții de stat va permite obținerea de informații primare despre evoluția
educațională și profesională a absolvenților, informații esențiale pen tru formularea
politicilor/strategiilor privind corelarea sistemului de învățământ superior cu piața
muncii.
4
Capitolul I Auditul public extern
1.1 Definiții
1 Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI)
funcționează ca o organizație de ajutorare pentru comunitatea externă de audit
guvernamental. De peste 50 de ani, promovează dezvoltarea și transferul de cunoștințe,
astfel încât se îmbu nătățește auditul guvernamental la nivel mondial și sporește
capacitățile profesionale, statutul și influența ISA -urilor membre în țările respective .În
esență reprezintă evaluări, revizuiri ale operațiunilor și activităților unei societăți, cu
scopul de a asigura ca acestea să fie întocmite în conformitate cu obiectivele și
standardele stabilite.C onform cu motto -ului INTOSAI, "Experientia mutua omnibus
prodest", schimbul de experiență între membrii INTOSAI constatările și perspectivele
rezultate sunt o gara nție că auditul guvernamental continuă noi progrese.
INTOSAI este o organizație autonomă, independentă, nepolitică și
neguvernamentală care se ocupă cu consultanța în cadrul Consiliului Economic și
Social (ECOSOC) al Națiunilor Unite.A fost fondată în a nul 1953 la inițiativa lui
Emilio Fernandez Camus, apoi președinte al SAI din Cuba. La acea dată, 34 de ISA -uri
s-au întâlnit pentru primul Congres INTOSAI din Cuba.
Potrivit INTOSAI, auditul extern reprezintă) “evaluarea sau examinarea sistemelor,
operațiunilor și activităților unei entități, realizat pentru a stabili dacă acestea sunt
executate sau funcționează în cadrul unor bugete, obiective, reguli și cerințe specific e”
În consecință auditul public extern protejează împotriva fraudei și a erorilor care apar
pe parcurs.
2INTOSAI și EUROSAI definesc auditul public extern ca fiind (intre ghilimele)
atestarea responsabilității financiare a entitășilor , implic ând examinarea și evaluarea
înregistrărilor financiare și al tranzacțiilor , inclusiv ev aluarea conformităților cu legile
și reglementările aplicabile; auditul funcțiilor de control intern; auditul probității
deciziilor administrative luate în cadrul entității auditate; raportarea și alte aspecte care
apar din sau în legătură cu auditul, pe c are Curțile de Conturi consideră că ar trebui să le
dezvăluie .
3Mathison definește auditul public extern ca „ansamblul de proceduri în care terțe
părți independente examinează în mod sistematic dovada de aderare a unor practici la
1 INTOSAI Auditing Standards Committee, (1992:19)
2 Mitroi (1999:11)
3 Mathison, S.,(2005), Encyclopedhiaof Evaluation, United State of America: Sage Publications;
5
un set de norme sau standarde. ” 4Această definiție reflectă afirmația lui Elder et al ,
conform căreia auditul este „ acumularea și evaluarea probelor de informații pantru a
determina și a raporta cu privire la gradul de corespondență dintre informațiile și
criteriile stabilite ”. 5
1.2 Organizare
Problemele INTOSAI sunt realizate și susținute de următoarele organe și entități
conexe.
1) Organele sunt:
Figura I.1 Organele INTOSAI
Sursa: prelucrare proprie
Organele INTOSAI care sunt entități juridice separate după cum urmează :
4 Elder, R.J, Beasley, M.S., &Arens, A.A., (2010), Auditing and Assurance Services: An Integrated Approach,
Thriteenth edition, Upper Saddle Ri ver,N.J, Pearson
5 Elder, R.J, Beasley, M.S., &Arens, A.A., (2010), Auditing and Assurance Services: An Integrated Approach,
Thriteenth edition, Upper Saddle River,N.J, Pearson
Conitetelde
desupraveghere
privind problemele
emergente
Seretarul
general
Consiliul
de
conducere
Comitele
de
conducere
INTOSAI
Congresul
6
Figura I.2 Organele INTOSAI
Sursa: prelucrare proprie
1) Entitățile asociate sunt organizațiile regionale
Figura I.3 entități asociate
Sursa: prelucare proprie
Comitetul pentru politici, finanțe și administrație (PFAC) pregătește deciziile care
urmează să fie aprobate de consiliul de conducere.
a) Congresul este organul suprem al INTOSAI și este compus din toți membrii.O
dată la trei ani are loc întâlniri regulate, care sunt prezidate de SAI . Oferă tuturor
membrilor INTOSAI posibilitatea de a împărtăși experiențe, de a discuta probleme și
de a adopta soluții și recomandări pentru a îmbunătăți responsabilitatea guvernului în
întreaga lume.Participanții incl ud delegații ale ISA -urilor membre, precum și
reprezentanți ai Organizației Națiunilor Unite, ai Băncii Mondiale și ai altor
organizații internaționale și profesionale.
b) Consiliul de conducere al INTOSAI este format din 21 de membri. De regulă, se
întâlnește anual între Congrese. Pentru a asigura o reprezentare echilibrată a tuturor
țărilor membre, fiecare dintre cele șapte organizații regionale ale INTOSAI și
principalele tipuri de sisteme publice de audit sunt reprezentate în consiliu Jurnalul Internațional de Audit
al Guvernului (IJGA) Jurnalul Internațional de Audit al
Guvernului (IJGA)
OLACEFS AFROSAI ARABOSAI
ASOSAI PASAI CAROSAI EUROSAI
7
c) Din 1968 Secretariatul General al INTOSAI se află la Viena, Austria, la Curtea
de Conturi a Republicii Austria. Oferă suport administrativ central INTOSAI,
gestionează bugetul INTOSAI, asistă Consiliul și Congresele, facilitează comunicarea
între membri ș i organizează seminarii și studii speciale.
d) Organizațiile regionale promovează obiectivele INTOSAI la nivel regional,
oferind astfel membrilor oportunități de cooperare profesională și tehnică la nivel
regional .Consiliul de conducere al INTOSAI a recun oscut următoarele șapte
organizații regionale:
Figura I.4 Organizații regionale
Organizarea instituțiilor supreme de audit
din America Latină și Caraibe
înființată în 1965
OLACEFS 1965 Abreviere Denumire Anul înființării
AFROSAI 1976
ARABOSAI 1976 Organizația araba a instituțiilor supreme
de audit
Organizarea instituțiilor supreme de
audit din America Latină și Caraibe
înființată în 1965
ASOSAI 1978 Organizația asiatică a instituțiilor
supreme de audit
PASAI Pacific AsociațiaInstituțiilor Supreme
de Audit
1987
8
Sursa: prelucrare proprie după site INTOSAI
1.3 Scopurile și obiectivele INTOSAI
Scopul 1 – Standarde profesionale
Începând cu anul 2004, INTOSAI a lucrat pentru a construi capacitățile și
structurile necesare pentru a oferi un set larg recunoscut de stan darde profesionale
internaționale pentru auditul public. Aceste eforturi vor fi intensificate în perioada
2017 -2022. ISSAI 1, Declarația de la Lima și ISSAI 10, Declarația de la Mexic privind
independența SAI, au subliniat importanța susținerii ISA în efor turile lor de a efectua
audituri independente. ISSAI 100, Principiile Fundamentale ale Auditului Public,
definește principiile de bază și conceptele de audit public sector și cele trei tipuri
principale de audit – financiar, performanță și conformitate. Od ată cu adoptarea acestor
principii, INTOSAI a stabilit o bază comună pentru dezvoltarea continuă a ISSAI și
elaborarea standardelor naționale respective pentru auditul public. Sub conducerea
Comitetului pentru Standarde Profesionale (CPC), INTOSAI își cons olidează eforturile
de a furniza standarde relevante, profesionale și clare, care adaugă credibilitate
activității auditorului individual și rapoartele de audit rezultate. Prin ISSAI și prin
colaborarea cu alți factori de stabilire a standardelor, INTOSAI urmărește să asigure un
audit public independent de cea mai înaltă calitate și să promoveze transparența,
responsabilitatea și eficacitatea guvernului. Standardele profesionale ale INTOSAI se
bazează pe expertiza acumulată prin dezvoltarea cunoașterii și c unoașterea
cunoștințelor. Toate ISSAI -urile și îndrumările pentru ISSAI -uri sunt elaborate în CAROSAI 1988 Caraibe Organizația Instituțiilor
Supreme de Audit
PAROSAI 1990 Organizația Europeană a Instituțiilor
Supreme de Audit
9
conformitate cu Procesul necesar pentru Forumul pentru Pronunții Profesionale
INTOSAI (FIPP) și sunt puse la dispoziția publicului pe www.issai.org .
Obiectivele Standardelor profesionale sunt următoarele:
oferă un cadru organizațional puternic pentru a susține setarea standard a
INTOSAI, inclusiv o placă permanentă de stab ilire a standardelor (FIPP);
o funcție de asistență tehnică și o funcți e independentă de consiliere;
să se asigure că ISSAI -urile sunt suficient de clare, relevante și adecvate pentru
a le face accesibile pentru membrii INTOSAI. ISSAI ar trebui să fie
recunoscute pe scară largă de către toate părțile interesate ca f iind cadrul
autoritar p entru auditul sectorului public;
promovarea ISSAI ca sursă pentru dezvoltarea programelor de educație și
certificare a auditorilor, precum și a stand ardelor de educație și formare;
asigurarea că se continuă dezvoltarea Cadrului de Pronunții Profesionale
INTOSAI;
monitorizarea punerii în aplicare a standardelor și rezolvarea eventualelor
probleme în procesul de stabilire a lor pentru a asigura că sunt cât mai utile și
mai relevante.6
Scopul 2 – Capacitatea de dezvoltar e
Fiecare SAI are responsabilitatea principală pentru a identificare și abordare
propriile idei de dezvoltare pe baza planurilor sale strategice. Aceste planuri strategice
și de dezvoltare pot fi aduse la cunoștință printr -un sistem de evaluare a performanț ei
SAI (PMI), prin autoevaluarea Integrității (IntoSAINT), prin evaluarea reciprocă,
feedback de la clienți și părțile interesate, dorința de a sprijini mai eficient dezvoltarea
(SDG 16) și să contribuie la monitorizarea și revizuirea inițiativelor naționa le de
dezvoltare durabilă, în concordanță cu Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă.
INTOSAI urmărește să asigure că fiecare din ISA -urile membre ale INTOSAI
beneficiază de inițiative de dezvoltare a capacităților, relevante pentru nevoile lor.
Comitetul d e Dezvoltare a Capacităților (CBC) conduce eforturile INTOSAI în acest
scop și în acest sens, lucrează îndeaproape cu celelalte obiective ale INTOSAI. CBC
6 http://www.intosai.org/committeesworking -groupstask -forces/goal -1.html
10
îndeplinește un rol important, asigurând că propunerile de dezvoltare a capacității
completează efort urile.
Obiectivele capacității de dezvol tare:
identificarea provocărilor și oportunităților de dezvoltare pentru a facilita
accesul la soluții;
dezvoltări profesionale structurate a INTOSAI pentru dezvoltarea
capacității profesionale și potenți alul de profesi onalizare a auditorului
INTOSAI;
să susțină dezvoltarea capacităților atât la niv el de SAI și la nivel regional
destăinuirea perspectivelor de dezvoltare a capacității și asigurarea
capacitatății de reacție la nevoile SAI;
implica rea strategică cu comunitatea de dezvoltare internațională, în
interesul dezvoltării capacității SAI.7
Scopul 3 – Schimbul de cunoștințe
Al treilea obiectiv strategic al INTOSAI se bazează pe trăsăturile esențiale ale
deschiderii, împărțirii și cooperării de-a lungul anilor. Acest obiectiv servește drept
centru pentru eforturile INTOSAI de a face schimb de cunoștințe cu privire la eforturile
ISA de a sprijini și de a contribui la urmărirea și revizuirea SDG -urilor în contextul
mandatelor, capacităților și priorităților individuale ale ISA. Scopul, condus de
Comitetul pentru Schimbul de cunoștințe (KSC), include următoarele obiective
strategice pentru a sprijini un profesionalism mai mare și îmbunătățirea continuă a
ISA-urilor . Schimbul de cunoștințe ținteșt e următoarele obiective:
dezvoltarea și menținerea expertizei în diferite domenii ale auditului
public ;
contribuția la furnizarea de conținut la Cadrul INTOSAI pentru pronunțări
profesionale;
ermiterea schimbului larg de cunoștințe și experiență între membrii
INTOSAI ;
7 http://www.intosai.org/committeesworking -groupstask -forces/goal -4.html
11
colaborarea cu CBC, IDI și alte entități INTOSAI facilitează
îmbunătățirea continuă a ISA -urilor;8
Figura I.5 Concepte INTOSAI
Sursa: prelucrare proprie
Scopul 4 – Maximizarea valorii INTOSAI ca organizație internațională
INTOSAI consideră că este esențial să se conducă prin exemple. Obiectivul 16 al
Agendei pentru Dezvoltare Durabilă din 2030 care solicită fiecărei națiuni să
"promoveze societățile pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, să ofere acces
la justiț ie pentru toți și să creeze instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate
nivelurile." Astefel INTOSAI se asigură că este o organizație internațională
eficientă, responsabilă și incluzivă. Acest angajament se reflectă în cel de -al patrulea
scop strategic al INTOSAI: să se străduiască să maximizeze valoarea INTOSAI atât
pentru SAI -urile membre, cât și ca organizație internațională. Ca atare, obiectivul 4
diferă substanțial ca natura de celelalte obiective ale INTOSAI, care se concentrează pe
îmbunătățirea standardelor profesionale, dezvoltarea capacităților și facilitarea
schimbului de cunoștințe între membri. Obiectivul 4 este menit să alinieze întreaga
organizare și operațiuni ale INTOSAI cu aceste obiective. Maximizarea valorii
INTOSAI este vi tală atât pe plan intern pentru a se asigura că INTOSAI funcționează
8 http://www.intosai.org/committeesworking -groupstask -forces/goal -3.html INDEPENDENȚĂ INTEGRITATE
CREDIBILITATE PROFESIONALISM
INCLUSIVITATE
INOVARE COOPERARE
12
corespunzător, cât și pe plan extern, deoarece va contribui la sporirea valorii și
avantajelor oferite de ISA în promovarea bunei guvernări și a statului de drept.
Comitetul pentru politi ci, finanțe și administrație (PFAC) asistă consiliul de conducere
spre realizarea eforturilor INTOSAI în cadrul obiectivului 4 și lucrează în strânsă
colaborare cu Secretariatul General.
Obiectivul maximizării valorii INTOSAI:
monitorizarea implementării Planului strategic INTOSAI, inclusiv a
eforturilor INTOSAI de man agement al performanței;
să gestioneze și să supravegheze resursele INTOSAI pentru a îndeplini
sarcinile prezentate în Planul strategic în cea mai bună manieră posibilă;
susținerea și d ezvoltarea în continuare a eforturilor Cooperării donatorilor
INTOSAI;
asigurarea structurii organizatorice, a comunicării, a proceselor de luare a
deciziilor de către INTOSAI funcționează î ntr-un mod eficient și
economic.9
CAPITOLUL II REGLEMENTĂRI INTERNAȚIONALE ALE
AUDITULUI PUBLIC EXTERN
Acest capitol abordează principalele reglementări care acoordoneză profesia.
Astfel se urmăresc Standardele Internaționale ale Instituțiilor Supreme de audit.
(ISSAI), care conțin criteriile de bază pentru o bun ă coordonare și funcționare a
conduitei a acestui standard. Acest capitol este foarte important deoarce nu se poate
analiza acțiunile auditului public extern executat de caeastă institușie dacă nu se iau la
cunoștință standardele profesionale și o bună uti lizare a lor.
2.1 Necesitatea standardelor în domeniul public extern
9 http://www. intosai.org/committeesworking -groupstask -forces/goal -4.html
13
La fel ca și contabilitatea , c ât și alte domenii din această sferă, auditul extern
trebuie să respecte niște reguli și reglementări agreate și adoptate de fiecare țară în parte.
Astfel că, în domeniul auditului au fost emise Standardele Internaționale de Audit
pentru sectorul privat, de către Federația Internațională a Contabililor, iar Standardele
Internaționale ale Instituțiilor Supreme de Audit pentru sectorul public a u fost elaborate
de către INTOSAI. Standardele Naționale a Instituțiilor Supreme de Audit implică
atestarea responsabilițății financiare a entităților pe baza unor reglementări emise de
către INTOSAI și au ca scop de -a oferi un suport actualizat membrilor săi. Cu privire
la apariția acestor reglementări o serie de factori au influențat expansiunea acestor
standarde cum identifică Anerud (2006):
primul criteriu pe care acesta l -a identificat a fost scandalurile financiare și
necesitatea de -a restabili încrederea membrilor săi în audit și contabilitate.
Astfel că s -a încercat restabilirea încrederii în industria contabilă și audit, iar
această reconstruire s -a concentrat în întreaga lume.
globalizarea este al doilea criteriu care influențează activitatea de dezvoltare a
standardelor de audit. Există în acest sens un interes pentru armonizarea
standardelor de audit public extern, de aceea Uniunea Europeană și banca
Mondială încearcă să util izeze c ât mai mult standardele la cel mai înal nivel.
ultimul criteriu este legătura dintre sectorul public și cel privat; numeroase țări
precum Marea Britanie și Statele Uite au deja în sectorul public standarde de
audit bine puse la punct. În cazul în care anumite lucrări de audit sun
externalizate spre contracanți privați , ele sunt mai apoi analizate de către
Instituțiile Supreme de Audit.
Totodată alături de celelalte criterii putem spune că și controlul intern joacă un rol
major. Acest cotrol a aju tat foarte mult dezvoltarea standardelor deoarece pe acest
criteriu s -au extins și a influențat în mare măsură credibilitatea unui guvern prin
operațiunile pe care le derulează. Astfel prin acest control intern se oferă credibilitaea
că evaluarea și examin area activităților unei entități sunt executate conform normei
legislative. Ca urmare controlul intern furnizeză asigurarea și încrederea at ât pentru
organizațiile internaționale c ât și pentru guvern , iar utilizarea liniilor directoare conferă
o înțelege re și comunicare mai eficientă.
Pentru a putea întocmi și asigura un audit de calitate trebuie urmate standarde
14
adecvate. Fiecare instituție trebuie să își aleagă și să -și stabilească o politică prin care
standardele INTOSAI să fie urmate și resp ectate în conformitate.
2.2 Standarde Internaționale ale Instituțiilor supreme de audit
Standardele Internaționale ale Instituțiilor Supreme de Audit (ISSAI) precizează
premisele fundamentale pentru funcționarea ordonată și conduita profesională a ISA și
principiile fundamentale în auditarea entităților publice. Acestea sunt emise de
Organiza ția Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit.Ghidul INTOSAI pentru o
bună guvernare (INTOSAI -GOV) oferă îndrumări autorităților publice privind buna
administrare a fondurilor publice. Aceste standarde oferă îndrumări tuturor ISA -urilor
care sunt ind ependente în a decide dacă și în ce măsură să se bazeze pe instrumentele
cuprinse în cadrul ISSAI.
Standardele și liniile directoare elaborate se bazează pe o varietate de surse,
inclusiv materialul INTOSAI disponibil și activitatea organismelor de stabili re a
standardelor, cum ar fi Federația Internațională a Contabililor (IFAC) și Comitetul
pentru Standarde Internaționale de Audit și Asigurare (IAASB).
Cadrul ISSAI este structurat pe patru nivele:
Figura II.1 Structurare ISSAI
15
Sursa: prelucrare proprie
Potrivit literaturii de specialitate (Azuma,2008), denumirea de Standarde
Internaționale ale Instituțiilor Supreme de Audit , este folosită ca un nume comun
pentru întregul ansamblu de documente legate de activitatea de audit public extern .
Fiecare docum ent primește acronimul ISSAi urmat de un numărcare indică nivelul în
cadrul ierarhiei.
Tabel II.1
Nr. Standardului Denumirea standardului Anul apariției
Nivelul 1
Principiile fundamentale
ISSAI 1 Declarația de la Lima Lima Peru, 1997
Nivelul 2
ISSAI
Principiile
fondatoare
Premisele
pentru
funcționare
a ISA
Principiile
fundament
ale ale
auditului
Ghidurile
de audit
16
Premise pentru funcșionarea Instituțiilor Supreme de Audit
ISSAI 11 ISSAI 10
Delarația de la Mexic
privind Independența
Instituțiilor
ISSAI 12 Valoarea și Beneficiile
Instituțiilor – diferența în viața
cetățenilor; China, 2013
ISSAI 20 Principiile de transparență și
responsabilitate; Johannesburg,2010
ISSAI 30 Codul de Etică INTOSAI; Montevideo,1998
ISSAI 40 Control de alitate pentru
instituții Madrid, 2010
Nivelul 3
Principiil fundamentale ale auditului
ISSAI 100 Principiile de bază ale
auditului guvernamental Montevideo ,1998
ISSAI 100 Principiile fundamentale ale
sectorului public; China,2013
ISSAI 200 INTOSAI – Standardele de
Audit – Standardele Generale; Montevideo,1998
ISSAI 200 Principiile fundamentale ale
auditului financiar; China, 2013
ISSAI 300 INTOSAI Standardele de
Audit Standardele de zonă; Montevideo, 1998
ISSAI 300 Principiile fundamentaleale
auditului de performanță China, 2013
ISSAI 400 INTOSAI -Standardele de
Audit – standarde de Raportare Montevideo, 1998
ISSAI 400 Prinipiile fundamentale ale China, 2013
17
auditului deconformitate;
NIvelul 4
Ghidurile de Audit
I Ghidurile Directoare Generale
ISSAI 1000 – 2999 Liniile Directoare Generale
privind Auditul Finaniar; Johannesburg, 2010
ISSAI 3000 – 3999 Liniile Directoare Generale
privind Auditul Performanței; Johannesburg, 2010
ISSAI 4000 – 4999 Liniile Directoare Generale
privind Auditul de
Conformitate Johannesburg, 2010
II Liniile Diretoare Specifice
ISSAI 5000 – 5099 Liniile Directoare Generale
ale Instituțiilor Internaționale; Budapesta.2004
ISSAI 5100 – 5199 Liniile Directoare ale
Auditului de mediu; Montevideo 1998; Seoul,
2001; Budapesta, 2004
ISSAI 5200 – 5299 Liniile Directoare privind
privatizarea; Montevideo 1998; Seoul,
2001; Budapesta, 2004;
Mexic, 2007;
ISSAI 5300 – 5399 Liniile Diretoare în auditul IT; Cairo, 1995
ISSAI 5400 – 5499 Liniile Directoare în auditul
datoriei publie; Bratislava, 2003; mexi
2007;
ISSAI 5500 – 5599 Liniile Diretoare în auditul în
caz de catastrofe; Johannesburg, 2010
ISSAI 5600 – 5699 Liniile Directoare privind
revizuirile,
ISSAI 5700 – 5799 Liniile Directoare în
prevenirea fatelor de corupție, 2016
ISSAI 5800 – 5899 Liniile Directoare privind
auditul cooperării între 2016
18
Instituțiile Supreme de Audit;
Sursa; prelureare proprie după website INTOSAI
În toate cele patru niveluri de prezentare ale standardelor s -a adoptat un număr de
93 de standarde de audit. Aceasta se concentrează pe liniile directoare pentru auditul
public extern.
2.3 Principiile fundamentale INTOSAI
Principiile fundamentale – Nivelul 1
Acesta reprezintă cel mai importantnivel al standardelor pentru că conține principiile
fondatoare ale auditului extern. Aceasta include declarația Lima , adoptată în 1977 în
cel de -al XIX -lea INCO SAI. Declarația este formată din 25 de secțiuni care includ :
scopul auditului public extern efectuat de Instituțiile Supreme de Audit
independența Institușiilor Supreme de Audit față de entitățile auditate
relația Instituțiilor supreme de Audit cu Pralamentul , Guvernul și administrația
metodele și procedurile de audit public extern;
Premise pentru funcționarea Instituțiilor Supreme de Audit – Nivelul 2
Conține codurile de organizare și gestionare ale membrilor Instituțiilor Supreme de
Audit. Acesta include Codul de independență al Instituțiilor , Codul privind
transparența și responsabilitatea și Codul de Etică INTOSAI. Motivația care stă la baza
adoptării acestor coduri o are conducerea instituțiilor de audit, independența față de
instituțiile audit ate, punctele de vedere ale personalului în ceea ce privește etica sporesc
eficiența auditului. (Azuma,2008) Deoarece culturile , mediile sociale și limbile
sunt diferite de la țară la țară este responsabilitatea fiecărei Instituții Supreme de Audit
să-și aleagă și să își dezvolte fiecare propriul său Cod de Etică INTOSAI. Prin urmare ,
fiecare instituție are res ponsabilitatea de -a sigura că toți auditorii săi sunt familiari cu
principiile respectiv în cadrul național de etică și acționează în consecință. (ISSAI
100,2001)
19
Principiile fundamentale ale auditului – Niivelul 3
Nivelul include standarde de audit INTOSA I, adopate la secolul al XIV -lea
INCOSAI din 1992, care oferă suportul necesar ca membrii Instituțiilor Supreme de
Audit să le poată practica princiipiile stabilite pentru o bună desfășurare a auditului.
Prin urmare acest principiu prezintă informații ref eritoare la auditul public extern ,adică
postulate și principii necesare desfășurării activității.
Ghidurile de audit – Nivelul 4
Ultimul nivel în cadrul sistemului de standarde ISSAI, conține liniile directoare
pentru auditul public extern și asistență pra ctică pentru Instituțiile Supreme de Audit, în
implementarea standardelor și a componentelor individuale (INTOSAI;2001a).
CAPITOLUL III CURTEA DE CONTURI
3.1 Curtea de Conturi parte a INTOSAI
Curtea de Conturi Europeană este membră a mai multor comitete și grupuri de
lucru ale INTOSAI. În această calitate, Curtea contribuie în mod activ la dezvoltarea,
la nivel mondial, a profesiei de auditor public.
INTOSAI
INTOSAI (Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit) este
organizația profesional ă a instituțiilor supreme de audit din țările care fac parte din
Organizația Națiunilor Unite sau din agențiile specializate ale acesteia. INTOSAI
numără 191 de membri cu drepturi depline (dintre aceștia, Curtea este singurul
organism supranațional) și pat ru organizații internaționale care au statutul de membri
asociați. INTOSAI face parte dintre organizațiile de sprijin ale ONU.
Încă din 1980, Curtea a fost reprezentată la fiecare congres trienal al INTOSAI și
și-a asumat în mai multe rânduri responsabi litatea în ceea ce privește tema
congresului. Din 2004, an în care a devenit membră cu drepturi depline a INTOSAI,
Curtea a participat în mod activ la activitățile subcomisiilor de dezvoltare a
standardelor profesionale în domeniul auditului.
EUROSAI
20
Curtea este unul dintre membrii fondatori ai EUROSAI (Organizația Europeană a
Instituțiilor Supreme de Audit), care este o organizație regională a INTOSAI cu
aproximativ 50 de membri, înființată de instituțiile supreme de audit din Europa și de
Curte în 19 89. Curtea participă activ la numeroase grupuri de lucru și grupuri
operative ale EUROSAI și, din 2011, este membră a Comitetului director al
organizației. 10. Conforn publicației revistei Curții de Conturi “conștientă de strategia
INTOSAI, a cărei membră es te, Curtea de Conturi încearcă în mod constant să
funcționeze la standarde profesionale ale Orgsnizației Internaționale a Instituțiilor
Supreme de Audit. În acest sens, Curtea de Conturi a procedat la armonizarea
propriilor standarde de audit cu standardel e internaționale de auditm actualizarea
manualelor de audit, asimilarea și aplicarea în mod adevat apropriilor standarde de
audit
Cele mai multe dintre ISSAI și INTOSAI GOV aprobate la Congresul XX
INTOSAI din Africa de Sud au fost puse în aplicare în cadrul standardelor de audit
ale Curții de Conturi. Standardele de audit incluse n primele trei niveluri ISSAI au
fost integrate în cadrul legislativ în metodologia Curții de Conturi. Cu scopul de a
asigura conformitatea cu ISSAI -urile relevan te privind independența (ISSAI 1, 10 și
11 ), reglementările interne tratează în detaliu acest aspect. Principiile transparenței și
responsabilității (ISSAI 20 și 21) au fost introduse în standardele de audit și sunt
detaliate în Regulamentu lcu privire la întocmirea Raportului cu public anual ,
rapoartelor anuale privind finanțele publice locale și altor rapoarte specifice Curții de
Conturi. Controlul Calității pentru Instituțiile Supreme de Audit (ISSAI 40) a fost
cuprins în standardele de audit și s -a introdus un capitol nou cu privire la controlul
calității în Regulamentul privind oraganizarea și desfășurarea ativităților specifice
Curții de Conturi,precum și valorificarea actelor rezulatete din aceste activități”.11
3.2 Istoricul Curții de Conturi
Figura 3.1 Scurt istoric
10https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/OtherCooperations.aspx
11http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Rev -CCR3.pdf
21
Sursa: prelucrare proprie după Curtea Europeană de Conturi
Tabel 3.1 Funcțiile Curții de Conturi
Ce face
Curtea de
Conturi? Auditează veniturile și cheltuielile UE, pentru a verifica dacă
fondurile au fost colectate și cheltuite corect, dacă au fost
utilizate în așa fel încât să producă valoare adăugată și dacă au
fost contabilizate corespunzător.
Verifică toate persoanele și organizațiile care gestionează
fonduri UE, efectuând inclusiv controale la fața locului în
instituțiile UE (în special în cadrul Comisiei Europene), în țările
membre și în țările care primesc ajutor din partea UE.
Formulează constatări și recomandări în rapoartele de audit,
destinate Comisiei Europene și guvernelor naționale.
Raportează suspiciuni de fraudă, corupție sau alte activități
ilegale către Oficiul European Anti -Fraudă (OLAF).
Elaborează un raport anual pentru Parlamentul
European i Consil iul UE pe care Parlamentul îl examinează •
verifică dacă fondurile UE sunt
colectate și utilizate corect și ajută la
îmbunătățirea gestiunii financiare a
UE
Rol
• Klaus -Heiner Lehne
Președinte
•câte un reprezentant din fiecare
țară a UE
Membri
•1977
Înființare
•Luxemburg
Sediu
•Curtea Europeană de Conturi
Site oficial
22
înainte de a decide dacă să aprobe sau nu modul în care Comisia
gestionează bugetul UE.
Publică avize formulate de experți, menite să ajute factorii
politici să ia cele mai bune decizii pentru o utilizare cât mai
eficientă și transparentă a fondurilor europene.
Sursa: prelucrare proprie după site -ul Curții de Conturi a Europei
Publică, de asemenea, avize privind actele legislative pregătitoare care vor avea
impact asupra gestiunii financiare a UE, precum și documente de poziție, analize și
publicații pe teme legate de finanțele publice ale Uniunii.
Pentru a fi eficientă, Curtea trebuie să fie independent ă față de instituțiile și
organismele pe care le verifică. De aceea, este liberă să decidă:
Figura 3.2
Sursa: prelucrare personală
Activitatea de audit a Curții se concentrează mai ales asupra Comisiei Europene,
principalul organism responsabil cu implementarea bugetului UE. Curtea colaborează
îndeaproape și cu autoritățile naționale, deoarece Comisia gesti onează majoritatea
fondurilor UE (aproximativ 80 %) împreună cu acestea.
Tabel 3.2 Componență ce
auditează cum
auditează cum și unde
își unde își
prezintă
constatările
23
Componență
Membrii Curții sunt numiți de Consiliu, după consultarea
Parlamentului, pentru un mandat de 6 ani, care poate fi
reînnoit. Membrii își aleg un preș edinte, pentru un
mandat de 3 ani care, de asemenea, poate fi reînnoit.
Sursa: prelucrare personală
Curtea de Conturi efectuează 3 tipuri de audit.
Figura 3.3 Tipuri de audit
Sursa: prelurare proprie după site -ul Curții de Conturi
Partea a II -aStudiu comun: 1 Principalele caracteristici, constatări,
mesaje ale auditului în cooperare privind Sistemele de urmărire a
carierei absolvenților
1.1 Analiză detaliată
Fig I.1 Caracteristicile principale ale auditurilor naționale
Audit financiar –
examinează conturile
pentru a verifica dacă
acestea reflectă cu
acuratețe situația
financiară, rezultatele
și fluxurile de numerar
din exercițiul financiar
încheiat.
Audit de
conformitate – verifică
dacă tranzacțiile
financiare respectă
regulile.
Audit al
performanței – verifică
dacă finanțarea UE își
atinge obiectivele
utilizând cât mai puțin
resurse, într -un mod
cât mai economic.
24
Sursa: prelucrare proprie
În plus, au fost solicitate informații privind ocuparea forței de muncă și migrația
absolvenților de la Ministerul de Interne, Agenția de Stat pentru Bulgarii din
Străinătate, Agenția Națională de Evaluare și Acreditare, toate cele 51 de universit ăți
din țară și diferitele organizații responsabile pentru verificarea calificărilor
profesionale. Metodologia și scopurile auditului: Domeniul de aplicare al acestui audit
de performanță include multitudinea de organizații și instituții de stat care desfă șoară
activități legate de monitorizarea rezultatelor absolvenților din țară sau din străinătate.
Auditul de performanță înseamnă revizuirea activităților legate de planificare,
implementare și control la toate nivelurile de management din cadrul entității auditate,
în ceea ce privește eficacitatea, eficiența și economia acestora. Obiectul auditului este
eficacitatea procesului de monitorizare, inclusiv colectarea, analiza, schimbul și
utilizarea informațiilor. Au fost trimise chestionare tuturor celor 51 d e universități
publice și private din Bulgaria cu privire la sistemele informatice pe care le au pentru
monitorizarea rezultatelor carierei propriilor absolvenți. Patruzeci și patru dintre
acestea au luat parte la studiu. Pentru evaluarea beneficiilor Sist emului de Clasificare
a Universităților pentru studenții potențiali, a fost efectuat un studiu între elevii din
clasele a XI -a și a XII -a. A fost utilizat un eșantion de 10% din toate cele 1.008 de
școli din învățământul secundar public și privat. Au răspu ns nouăzeci și opt din cele
101 de școli participante la acest studiu, cu un total de 9.095 de elevi respondenți. Entități auditate
Ministerul Muncii
și Politicii Sociale. Ministerul
Educației și
Științei;
Oficiul Național
de Audit al
Republicii Bulgaria
01.01.2013 –
31.12.2015
25
Baza juridică a auditului:
Auditul performanței a fost realizat în conformitate cu Legea Oficiului Național
de Audit al Republicii Bulgaria și cu Standardele Internaționale ale Instituțiilor
Supreme de Audit. Subiectul auditului este reglementat de Legea Învățământului
Superior, Le gea privind migrația forței de muncă și mobilitatea, precum și de normele
de procedură ale instituțiilor implicate în colectarea și/sau schimbul de informații
despre absolvenți.
Sprijinul UE: Dezvoltarea Sistemului de Clasificare a Universităților din Bulg aria
a fost finanțată de Fondul Social European în cadrul Programului Operațional
"Dezvoltarea Resurselor Umane". Proiectul inițial din 2010 a primit peste 300.000
euro, în timp ce în 2013 cel de -al doilea proiect pentru consolidarea sistemului a
primit ap roximativ 850.000 euro. În 2016, Ministerul Educației și Științei a inițiat un
al treilea proiect cu un sprijin al UE estimat la 1.275.000 euro, care va fi acordat în
cadrul Programului Operațional "Știință și educație pentru creștere inteligentă"
2014 -2020.
Fig I.2 Oficiul Național de Audit al Ungariei
Oficiul Național de
Audit al Ungariei
01.01. 2011 –
31.10.2015 Entități auditate:
26
.
Sursa: prelucrare proprie
Metodologia și scopurile auditului:
Auditul a fost realizat în conformitate cu standardele profesionale de audit și în
conformitate cu principiile auditului performanței. Evaluarea informațiilor și a
documentelor necesare pentru a răspunde întrebărilor a implicat următoarele procese:
observarea
formularea întrebărilor (cererea de informații),
compararea și analiza.
Auditul a fost realizat prin evaluarea răspunsurilor la întrebări, utilizând date din
certificate și luând în considerare prevederile legale aflate în vigoare în perioada
supusă auditării. Baza juridică a auditului: Punctul 5, secțiunea 3 din Legea LXVI d in
2011 a Oficiului Național de Audit al Ungariei
Figura I.3 Curtea de Conturi a Roamâniei Universitatea Eötvös
Loránd Universitatea
Corvinus din
Budapesta Ministerul pentru
Capacități Umane
Educație Ltd. și Biroul
de Educați
Universitatea Szent
István Universitatea
Semmelweis Universitatea din Pécs
Universitatea Regele
Sigismund
27
Sursa: prelucrare proprie
Metodologia și scopurile auditului:
Obiectivul general al acestui audit de performanță a fost evaluarea activităților de
implicare și monitorizare desfășurată de către minister și instituțiile de învățământ
superior în crearea și funcționarea eficientă a sistemelor informatice pentru susținerea
absolvenților de învățământ superior în găsirea unui loc de muncă. Au existat câteva
obiective specifice, cum ar fi evaluarea eficienței și eficacității subvențiilor finanțate
de UE în ceea ce privește dezvoltarea sistemelor de urmărire a carierei și detectarea
deficiențelor în funcționarea acestor sisteme. Identificarea oportunităților de
consolid are a concordanței dintre cererea pe piața forței de muncă și oferta de
calificare pentru o mai bună utilizare a cunoștințelor dobândite și pentru a îmbunătăți
competitivitatea statelor membre ale UE. Baza juridică a auditului:
Auditul a fost efectuat în conformitate cu standardele Curții de Conturi a
României, pe baza standardelor internaționale de audit ale INTOSAI.
Metodologia și scopurile auditului:
Obiectivul general al acestui audit de performanță a fost evaluarea activităților de
implicare și monit orizare desfășurată de către minister și instituțiile de învățământ
Curtea de Conturi a
României
Ministerul Educației
Naționale și
Cercetării Științifice
24 de instituții de
învățământ superior
Perioada supusă
auditării: 01.01.2013 –
31.12.2015
Entități auditate:
28
superior în crearea și funcționarea eficientă a sistemelor informatice pentru susținerea
absolvenților de învățământ superior în găsirea unui loc de muncă. Au existat câteva
obiective spec ifice, cum ar fi
evaluarea eficienței și eficacității subvențiilor finanțate de UE în ceea ce
privește dezvoltarea sistemelor de urmărire a carierei și detectarea
deficiențelor în funcționarea acestor sisteme.
identificarea oportunităților de consolidare a concordanței dintre cererea
pe piața forței de muncă și oferta de calificare pentru o mai bună utilizare
a cunoștințelor dobândite și pentru a îmbunătăți competitivitatea statelor
membre ale UE.
Baza juridică a auditului :
Auditul a fost efectuat în confo rmitate cu standardele Curții de Conturi a României,
pe baza standardelor internaționale de audit ale INTO SAI. 2. Principalele constatări și
concluzii ale auditurilor naționale 2.1. Principalele constatări și concluzii ale auditului
realizat în Bulgaria No rme adoptate pentru urmărirea carierei absolvenților În cadrul
organismelor responsabile pentru realizarea politicii în domeniul învățământului
superior nu există ordine sau obligații stabilite pentru colectarea, analizarea și
evaluarea informațiilor privi nd rezultatele obținute în cariera absolvenților. Schimbul
de informații între diferitele părți interesate este reglementat doar în principiu. Prin
intermediul acordurilor -cadru semnate, diferitele organisme guvernamentale fac
schimb de informații, inclusi v despre parcursul carierei absolvenților, în scopul
realizării politicii de stat în domeniul învățământului superior. Sisteme stabilite și
funcționale pentru monitorizarea rezultatelor carierei absolvenților atât la nivel
universitar, cât și la nivel nați onal În urmărirea dezvoltării carierei absolvenților,
universitățile folosesc centre de carieră, organizații de absolvenți și sondaje în rândul
angajatorilor cu privire la nivelul de competență al absolvenților. Metodele de
colectare a datelor sunt adesea subiective și se bazează foarte mult pe buna voință
studenților să comunice informații actualizate și exacte. Unele dintre universități obțin
rezultate mai bune prin contacte cu terțe părți, precum organizațiile profesionale și
patronale.
29
Principala metodă prin care universitățile pot să obțină informații despre dezvoltarea
carierei absolvenților lor este prin intermediul unor studii. Cu toate acestea, unele
dintre aceste instituții folosesc surse mai creative de obținere a informațiilor, cum ar fi
organizațiile profesionale și patronale, ministerele și alte instituții. De exemplu, unele
dintre școlile financiare solicită informații de la toate băncile din Bulgaria. Anumite
universități medicale cer informații despre parcursul carierei foșt ilor lor studenți de la
Uniunea Medicilor din Bulgaria. O universitate sportivă obține informații despre
absolvenții care lucrează ca profesori de educație fizică, în sistemul de învățământ,
din cadrul Ministerului Educației și Științei.
Principala metod ă prin care universitățile pot să obțină informații despre
dezvoltarea carierei absolvenților lor este prin intermediul unor studii. Cu toate
acestea, unele dintre aceste instituții folosesc surse mai creative de obținere a
informațiilor, cum ar fi organiz ațiile profesionale și patronale, ministerele și alte
instituții. De exemplu, unele dintre școlile financiare solicită informații de la toate
băncile din Bulgaria. Anumite universități medicale cer informații despre parcursul
carierei foștilor lor studenți de la Uniunea Medicilor din Bulgaria. O universitate
sportivă obține informații despre absolvenții săi care lucrează ca profesori de educație
fizică, în sistemul de învățământ, din cadrul Ministerului Educației și Științei.
Instrumentul principal pentru u rmărirea evoluției carierei absolvenților la nivel
național în Bulgaria este Sistemul de Clasificare a Universităților. Sistemul de
Clasificare a Universităților din Bulgaria a fost dezvoltat în 2010 de Ministerul
Educației și Științei în cadrul unui proie ct finanțat de Fondul Social European.
Scopul proiectului a fost de a stabili o bază obiectivă pentru evaluarea și
compararea calității învățământului superior. A fost conceput un sistem de indicatori
pentru a măsura eficacitatea procesului de învățământ în universități, inclusiv
rezultatele profesionale ale absolvenților. Funcționalitatea sistemului de clasificare a
fost actualizată în 2013 prin adăugarea de noi indicatori, surse de date și module
online suplimentare.
30
În 2016, Ministerul Educației și Ști inței a inițiat un nou proiect în cadrul
Programului Operațional "Știință și educație pentru creștere inteligentă" 2014 -2020.
Proiectul prevede îmbunătățiri suplimentare ale sistemului de clasificare prin
introducerea de noi caracteristici și capabilități. Indicatorii sunt divizați tematic în
șase grupe, în funcție de principalele categorii care evaluează calitatea educației în
universități. Evaluarea rezultatelor carierei absolvenților se face prin intermediul
indicatorilor din Grupul 6:
Relevanța cariere i pe piața muncii și importanța regională. Realizarea unei
acoperiri complete a întregii populații este practic imposibilă pentru orice sistem de
monitorizare. Suma valorilor pentru indicatorii Contribuția la sistemul de securitate
socială și Șomajul în râ ndul absolvenților pentru toate cele 52 de domenii profesionale,
în 2016, arată că Sistemul de Clasificare a Universităților acoperă 79% din totalul
absolvenților. În afara domeniului de aplicare sunt 21% dintre absolvenți, ceea ce
reprezintă un rezultat r elativ bun în comparație cu nivelul de răspuns obținut în mod
obișnuit prin sondaje.
Potrivit datelor din sistemul de clasificare, cea mai mare rată de aplicare a
nivelului dobândit (adică absolvenții lucrează pe o poziție care necesită un nivelde
studii superioare) este obținută de absolvenții din următoarele domenii profesionale:
Științe Militare (99%), Farmacie (95%), Medicină (95%), Stomatologie (93%),
Medicină Veterinară (73%) și Pedagogie (72%). Semnificativ mai mică este această
rată pentru cele do uă domenii profesionale cu cel mai mare număr de studenți –
Economie (38%) și Administrație și Management (37%).
Sistemul de Clasificare a Universităților din Bulgaria
(http://rsvu.mon.bg/rsvu3/?locale=en ) este o bază de date națională despre calitatea
învățământului superior oferit în această țară. Metodologia sa permite urmărirea
tuturor absolvenților din toate universitățile din țară prin utilizarea înregistrărilor
administrative centralizate. Gama larg ă de indicatori disponibili urmăresc toate
aspectele dezvoltării carierei, inclusiv venitul, aplicarea gradului dobândit, ponderea
absolvenților șomeri, contribuția la sistemul de securitate socială, semnificația
regională și altele. Sistemul de Clasificar e oferă diferite funcționalități și instrumente
pentru analiză și este actualizat anual. Începând cu 2016, sistemul conține informații
31
despre rezultatele carierei a 79% dintre absolvenți. Restul de 21% nu apar în registrele
administrative utilizate. O part e semnificativă a acestor absolvenți se presupune că
lucrează în străinătate. În cei 6 ani de funcționare, sistemul s -a dovedit a fi un atu
important pentru factorii de decizie politică, managementul universităților și publicul
pentru a obține informații d etaliate despre starea învățământului superior din Bulgaria .
Unul dintre scopurile principale ale Sistemului de Clasificare a Universităților
este de a ajuta potențialii studenți să facă o alegere în cunoștință de cauză cu privire la
viitorul lor domeniu de studiu și de muncă. Echipa de audit a efectuat un sondaj în
rândul elevilor din clasele a XI -a și a XII -a de la 10% din toate școlile din
învățământul secundar din țară. Rezultatele studiului arată că 70% din cei 9.095 de
respondenți nu sunt familiariz ați cu sistemul de clasificare. Doar 13% dintre elevi au
răspuns că au folosit de fapt sistemul pentru un scop sau altul . Sunt necesare să fie
adoptate măsuri suplimentare de către Ministerul Educației și Științei pentru a
promova sistemul în rândul poten țialilor studenți. Informațiile colectate de universități
sunt utilizate de Agenția Națională de Evaluare și Acreditare. În procesul de
acreditare, Agenția monitorizează și evaluează sistemele pe care universitățile leau
creat pentru urmărirea evoluției ca rierei absolvenților, dar cuprind doar o mică parte
din criteriile complete de acreditare
.
Monitorizarea migrației absolvenților în străinătate
010002000300040005000 4366 4729
1438 1340
741 451 Numărul de elevi chestionați
Numărul de elevi familiarizați
cu sistemul de clasificare
Numărul de elevi care au
folosit sistemul de clasificare
32
Politica de stat privind gestionarea proceselor de migrație în rândul absolvenților
de studii universitare se concentrează pe două direcții principale – atragerea
emigranților bulgari înapoi și atragerea imigranților străini cu înaltă calificare în țară.
Cele două strategii de migrare care erau în vigoare în perioada auditată au identificat
deficiențe semnificati ve în ceea ce privește cadrul instituțional și disponibilitatea
datelor necesare pentru realizarea efectivă a politicilor de stat.
Caracterul puternic fragmentat al politicii privind migrația absolvenților, lipsa
unor obiective și acțiuni clare în documen tele strategice relevante și responsabilitățile
insuficiente atribuite colectării și analizării datelor împiedică monitorizarea și
gestionarea eficientă a proceselor de migrație.
Sisteme stabilite pentru urmărirea migrației absolvenților în străinătate
Strategiile de migrație subliniază nevoia de a lua măsuri care să producă date
statistice comparabile, analize, studii și sondaje publice în scopul realizării cu succes a
politicilor de migrație. Nu au fost întreprinse astfel de măsuri în perioada auditată.
Strategia actualizată privind ocuparea forței de muncă identifică, de asemenea, lipsa
unei baze de date cantitative sau calitative ca obstacol în formularea unei politici
adecvate privind gestionarea migrației forței de muncă.
Nu a fost elaborat niciun sis tem dedicat pentru colectarea datelor privind migrația
absolvenților în străinătate la nivel național sau instituțional și nu a fost efectuată o
analiză cuprinzătoare afluxurilor de migrație a forței de muncă spre și dinspre
Bulgaria. Grupurile vizate, ide ntificate ca fiind cele mai importante în strategiile de
migrație, inclusiv emigranții bulgari cu înaltă calificare profesională, persoanele de
origine bulgară și străinii care au absolvit o universitate bulgară, nu sunt monitorizați.
În absența unei poli tici de stat unitare privind gestionarea migrației absolvenților
și a unor eforturi naționale sincronizate, fiecare organism național, în cadrul propriilor
responsabilități, desfășoară activități individuale relevante pentru migrația
absolvenților. Mai mul t de 27 de instituții au date privind migrarea forței de muncă cu
înaltă calificare.
Potrivit Ministerului de Interne și Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă, în
perioada 01.01.2011 -30.09.2016 au fost angajați peste 11.554 de absolvenți bulgari.
În ac elași interval, accesul la piața muncii din Bulgaria a fost acordat unui număr de
1.970 de cetățeni străini cu înaltă calificare profesională.
În ceea ce privește certificatele APOSTILLE12 eliberate pe documentele care
autentifică o diplomă de învățământ superior, Ministerul Educației și Științei nu poate
12 Apostilă (din franceză, apostille ) este un certificat emis de o autoritate desemnată într -o țară în care
este în vigoare Convenția de la Haga privind simplificarea procedurii supra legalizării documentelor
33
realiza deosebirile între diplome, certificate și alte documente cărora li s -a eliberat un
certificat APOSTILLE.
Centrul Național de Informare și Documentare a verificat nivelul de studii superioare
obținut în universitățile străine de 2.677 de persoane în perioada
01.01.2011 -30.06.2016. Dezvoltarea carierei acestor persoane în Bulgaria sau în
străinătate nu este mon itorizată.
Potrivit organismelor responsabile cu verificarea calificărilor profesionale, 8.405
de certificate au fost eliberate persoanelor care au obținut calificarea profesională în
Bulgaria cu intenția de a exercita o profesie reglementată în străinăta te. În special,
aceștia sunt pr ofesioniști în domeniul medical. Un număr de 764 de certificate de
calificare profesională dobândite în străinătate au fost eliberate persoanelor pentru a
ocupa o profesie reglementată în Bulgaria, cea mai mare parte dintre a cestea − 550 −
sunt și medici. Comparând numărul de cadre medicale care au părăsit țara (7.245) cu
numărul de absolvenți universitari de medicină (22.480) în aceeași perioadă, se
observă un dezechilibru semnificativ pe care migrația îl provoacă pe piața fo rței de
muncă. Medicii care părăsesc țara reprezintă o treime din cei care au dețin o diplomă
de licență în medicină. În mod firesc, trebuie luat în considerare faptul că este posibil
ca medicii care au primit un certificat destinat să lucreze în străinăta te să nu fi părăsit
țara. Potrivit rapoartelor a 11 universități, 2.220 de absolvenți au lucrat în străinătate
în perioada 2013 -2015.
Imaginea : Certificatele ce verifică calificările medicale profesionale necesare pentru
angajarea peste hotare
publice străine. Este folosită pe documente (adesea diplome) pentru verificare și a utentificare în țări
străine.
34
Sursa: Si te-ul Cur ții de Conturi a României
Fără existența unor acorduri interinstituționale, nu a fost adoptată nici o reglementare
care să certifice schimbul de informații privind cetățenii străini angajați în țară. Prin
urmare, nu există un flux de informații î ntre organismele responsabile cu verificarea
calificărilor profesionale din cauza lipsei unei astfel de reglementări.
2.2. Principalele constatări și concluzii ale auditului realizat în
Ungaria
Obiectivele Sistemului de urmărire a carierei absolvenților s unt
să furnizeze informații factorilor de decizie din învățământul superior public,
pentru a contribui la luarea unor decizii optime,
să ofere feedback instituțiilor de învățământ superior cu privire la calitatea și
utilitatea învățământului și
să ofere elevilor consiliere pentru carieră.
Sistemul de urmărire a carierei absolvenților maghiari constă din două niveluri.
Organizația centrală se ocupă cu colectarea, integrarea și analiza datelor din întreaga
țară, creează o bază de date, elaborează metodol ogia și oferă sprijin instituțiilor, în
timp ce instituțiile de învățământ superior colectează și analizează date individuale și
întocmesc rapoarte pentru organizația central.
3100%
29 6
500,00% 4 3 3 3 3 2 11 GB
DE
FR
GR
CH
ES
SE
IT
AT
IE
ALTELE
35
Crearea sistemului și a cadrului legal
Legea 139 din 2005 privind învățământul superior și apoi Legea 204 din 2011
privind învățământul superior național reprezintă temeiul juridic al Sistemului de
urmărire a carierei absolvenților (Graduates’ Career Tracking System − GCTS).
Metoda precisă de u rmărire a fost definită prin Decretul guvernamental nr. 87 din
2015 și prin recomandările ministrului responsabil cuînvățământul superior, publicate
pe site -ul web al guvernului. Cadrul legal permite GCTS să -și atingă obiectivele.
Mecanismele de planificare și coordonare centralizată operate de Educatio Ltd și,
începând cu 1 ianuarie 2016, de către succesorul său, Biroul pentru Educație, se
desfășoară în conformitate cu obiectivele Sistemului de urmărire a carierei
absolvenților. Ac estea contribuie la creșterea eficienței sistemului. Aceleași obiective
sunt, de asemenea, urmărite de datele sistemului de monitorizare și de dezvoltarea
infrastructurii IT.
În ceea ce privește planificarea, Educatio Ltd
a publicat un manual de utilizar e a sistemului, care oferă îndrumări instituțiilor
privind, de exemplu, modul de scriere a chestionarelor, manipularea datelor cu
caracter personal, comunicarea etc. și acționează ca un instrument de sprijin
pentru înființarea unei organizații instituționa le care să opereze sistemul.
a elaborat linii directoare metodologice pentru întrebări, precum și partea
obligatorie a chestionarului care trebuie trimisă grupurilor țintă.
În ceea ce privește activitățile de coordonare,
profesorii și șefii instituțiilo r de învățământ superior au contribuit la elaborarea
secțiunilor metodologice și de marketing ale liniilor directoare,
au organizat conferințe profesionale și au pregătit tutoriale.
În ceea ce privește sistemul de monitorizare, Educatio Ltd a emis două r apoarte.
Primul, în 2011, a arătat care instituții au implementat instrucțiuni centrale și au
identificat riscuri, oportunități și bune practici, iar cel de -al doilea, în 2014, a rezumat
condițiile pentru funcționarea sistemului.
Integrarea datelor, ca in strument suplimentar al sistemului, conectează diferite baze de
date publice cu un sistem de stocare a datelor, cum ar fi GCTS, astfel încât datele să
poată fi utilizate în scopuri statistice. În practică, se referă la conectarea Sistemului de
Informații a l Învățământului Superior (ca element central al integrării datelor) cu
Autoritatea Fiscală și Vamală și cu Fondul Național de Sănătate.
Auditul a constatat că mecanismul instituțional de planificare, coordonare și
monitorizare al Sistemului a fost eficie nt și în conformitate cu obiectivele stabilite.
36
Toate instituțiile de învățământ superior implicate în audit au realizat sau au depășit
numărul necesar de participanți utilizând date din sistem. Mai mult, patru instituții au
atins obiectivul de a implica 9 0% dintre absolvenți în chestionare (de la Universitatea
„Szent István“, valoarea țintă a fost de 92%), iar alte două universități au depășit acest
obiectiv.
Colectarea și analiza datelor, furnizarea informațiilor grupurilor țintă
Datele au fost colectat e de instituții și raportate coordonatorului central (Educatio
Ltd) în conformitate cu obiectivele sistemului:
colectarea datelor a fost armonizată cu orientările metodologice și cu
obligațiile contractuale ale instituțiilor (întrebări obligatorii, absolve nți vizați)
și
datele transmise organizației centrale au permis companiei Educatio Ltd să
furnizeze grupurilor țintă (instituțiile de învățământ superior, elevii și părinții
lor, factorii de decizie din învățământul superior și piața forței de muncă
dedic ată absolvenților, angajatorii) informațiile necesare privind modul în care
cariera absolvenților în diferite profesii progresează în întreaga țară.
Integrarea, prelucrarea, analiza și publicarea datelor au fost în concordanță cu
obiectivele sistemului:
au fost monitorizate ratele de răspuns scăzute și în descreștere (comparativ cu
numărul total al absolvenților chestionați la nivel național), iar rezultatele
instituțiilor au fost publicate doar atunci când rata de răspuns a depășit 10%
pentru a evita den aturările.
A fost înființată o bază de date la nivel național, prin ponderarea datelor brute
transmise de instituții.
De asemenea, a fost publicată o bază de date pentru cercetare și educație (de
73 de ori).
Au existat suficiente date atât la nivel nați onal, cât și la nivel instituțional. Elevii
care se confruntă cu o varietate de cursuri au putut obține informații detaliate despre
oportunitățile de carieră oferite de facultățile diferitelor universități, facilitând astfel
luarea deciziilor.
La nivel instituțional, toate instituțiile au trebuit să comunice rezultatele
propriilor cercetări privind Sistemul de urmărire a carierei absolvenților.
Această obligație a fost stabilită în contract. În ansamblu, toate universitățile
auditate au îndeplin it această obligație. Unele universități au depășit obligațiile
legale legate de gestionarea GCTS și au stabilit bune practici pentru a asigura
durabilitatea pe termen lung a sistemului.
37
La nivel central, Educatio Ltd. a înmânat baza de date la cerere, în scopuri
pur educaționale sau de cercetare. În plus, un exemplu de bună practică este că
"Info -Graphics", dezvoltat prin intermediul informațiilor din baza de date, a
fost publicat pe site -ul web. Aceasta arată procentul de absolvenți care încă
studiază, l ucrează, studiază și lucrează sau caută un loc de muncă și pot fi
filtrați pentru diferite facultăți dintr -o ramură a științei.
Exemplu l 1: Dialogul cu angajatorii
Universitatea King Sigismund a început să urmărească atent cariera absolvenților săi la
mijlocul anilor 2000. "Modelul de dialog" stabilit de universitate implică adresarea de
întrebări angajatorilor și absolvenților despre abilitățile și competențele necesare pentru o
anumită profesie și identificarea gradului în care absolvenții au obținut aceste competențe.
Studenții activi trebuie să fie interogați folosind o metodă similară cu privire la opiniile
lor privind necesitatea competențelor necesare pentru profesia lor viitoare și măsura în
care le -au abținut deja. Instituția informează profesor ii despre rezultate și le introduce în
programul de educație al instituției pentru a găsi un echilibru între abilitățile dorite și cele
existente.
Sursa: prelucrare personala
Exemplul 2: Rezultatele GCTS sunt integrate în strateg ie
Universitatea Szent István și Universitatea Semmelweis au rezumat procesele și
sarcinile care trebuie implementate în legătură cu sistemul de urmărire a carierei
absolvenților într -un manual de utilizare și într -un document strategic. Cu ajutorul
GCTS, se fac recomandări priv ind competitivitatea, competențele, direcțiile de
formare și structura educațională. În plus, îi ajută pe cei care participă la sistem,
creând astfel linii directoare pentru punerea în aplicare a sarcinilor care trebuie
îndeplinite și o descriere detaliată a sarcinilor în cazul schimbărilor de personal.
Sursa: prelucrare personala
Exemplul 3: GCTS ca instrument de alegere a unei viitoare profesii pentru studenți
38
Educatio Ltd utilizează grafice informative pentru a ilustra oportunitățile de carieră ale
facultăților și profesiilor specifice pe site -ul www.felvi.hu/diplomantul. Înainte de a
absolvi sau de a lua o decizie cu privire la carieră, studenții pot obține cu ușurință
informații prin intermediul serviciului "Info -grafice" despre oportunitățile oferite de
diferitele facultăți din învățământul superior. Furnizorul de servicii arată numărul de
absolvenți dintr -o anumită facultate, raportul de gen și rata studenți lor care își continuă
studiile până la nivel de master. Pe baza datelor GCTS, graficele indică universitatea la
care un anumit curs este disponibil. Câmpul intitulat "Dincolo de diplomă" arată
procentul de absolvenți ai unui anumit curs sau care caută un l oc de muncă la momentul
studiului. Se afișează, de asemenea, salariul mediu lunar brut și rata ocupării forței de
muncă în domeniile care necesită o diplomă. Datele rezumate pe facultăți și profesii sunt
suficient de detaliate și îi ajută pe studenți să ia o decizie cu privire la alegerea carierei
viitoare. Solicitanții sunt familiarizați cu informațiile grafice și le folosesc atunci când iau
decizii. La expoziția "Educatio" din 2016, s -a înregistrat o creștere semnificativă a
numărului de vizitatori intere sați de graficul informativ comparativ cu anul precedent.
Sursa: prelucrare personala
Urmărirea carierei absolvenților care lucrează în străinătate
Deși obiectivele GCTS nu includ fapte și cifre referitoare la studenții care au
absolvit în Ungaria și ap oi au fost angajați în străinătate, chestionarul Sistemului de
urmărire a carierei conține date referitoare la migrația absolvenților. Studiile finale ale
Educatio Ltd, publicate în fiecare an între 2011 și 2015, precum și baza de date GCTS
conțin date ref eritoare la numărul de absolvenți care lucrează în străinătate pe ramuri
de învățământ superior și pe țări țintă. Acestea conțin, de asemenea, date referitoare la
concordanța dintre diploma și domeniul în care activează absolvenții. Deși datele sunt
dispon ibile, obiectivele Sistemului de urmărire a carierei pentru absolvenții care
lucrează în străinătate nu au fost încă elaborate. Cu toate că datele relevante sunt
disponibile accesând baza de date a sistemului, nu este posibilă măsurarea utilizării
acestora din perspectiva luării deciziilor strategice.
În ceea ce privește rata absolvenților care lucrează în străinătate, baza de date
GCTS nu permite o estimare fiabilă, deoarece rata de răspuns a fost chiar mai mică
decât cea a absolvenților care lucrează în Ungaria și, prin urmare, nu poate fi
considerată o rată de răspuns reprezentativă. Totuși, tendințele pot fi estimate. Pe baza
datelor, s -a constatat că rata tinerilor absolvenți care lucrează în străinătate în cei cinci
ani auditați a crescut, în ciuda un ei ușoare scăderi în 2015 .
Proporția absolvenților angajați în afară ca o rată din totalul angajaților
39
Sursa: Site -ul Cur ții de Conturi a României
Proporția persoanelor care lucrează în străinătate este foarte dispersată în rândul
diferitelor profesii. E ste mai mare în rândul absolvenților de medicină și asistență
medicală, științe sportive, artă și mediere artistică, iar cea a absolvenților din
agricultură, drept, administrație publică și competențe pedagogice este mai mică decât
proporția medie a absolv enților care lucrează în străinătate .
Imaginea: Proporția absolvenților care lucrează în străinătate având în
vedere profesia
Sursa: Site -ul Cur ții de Conturi a României
Sustenabilitatea Sistemului
40
Sistemul trebuie să funcționeze până la sfârșitul celui de -al cincilea an, adică până la
31 decembrie 2019, după încheierea proiectului de stimulare.
La nivel central, sustenabilitatea este garantată de resursele financiare
disponibile, precum și de cont extul tehnic și profesional.
La nivel instituțional, obligațiile privind sustenabilitatea au fost îndeplinite,
iar bunele practici susțin durabilitatea pe termen lung .
1.3 Principalele constatări și concluzii ale auditului realizat în
România
În România , au existat o serie de inițiative care vizează reformularea politicilor și
strategiilor pentru sistemul de învățământ superior și corelarea acestuia cu cerințele
pieței muncii. Au rezultat:
Studii/sondaje – pentru cunoașterea punctuală a anumitor aspecte privind
corelația dintre sistemul de învățământ superior și piața forței de muncă;
Structuri specializate organizate la universități – pentru a oferi un management
specific pentru consiliere și orientare în carieră;
Sisteme informatice cu aplicabilitate națională – elaborarea de studii și crearea
bazei de date necesare pentru creșterea eficienței managementului învățământului
superior.
Studii românești cu privire la absolvenții universităților și integrarea acestora pe
piața muncii
În perioada auditată , dar și anterior, s -au realizat o serie de studii de monitorizare
a integrării pe piața muncii a absolvenților învățământului superior din România,
studii care au jucat rolul de a furniza informațiile necesare îmbunătățirii sistemului de
învățământ superi or. Aceste studii au vizat explicarea factorilor care stau în spatele
succesului profesional al absolvenților și analizarea influențelor diferitelor
caracteristici ale sistemului de învățământ superior.
Studiile au fost axate pe:
Stabilirea corelării dintre traseul educațional, competențele dobândite și
profilul socio -biografic al elevului;
Stabilirea nivelului de competențe dobândite de către absolvent pe parcursul
traseului său educațional;
Stabilirea nivelului de utilizare în cariera profesională a cunoștințelor și a
competențelor dobândite pe parcursul traseului său educațional.
Desfășurarea acestor studii s -a realizat prin solicitări bazate pe trimiterea de
chestionare on -line/prin poștă către diferite tipuri de absolvenți ( toți sau un eșantion
reprezentativ) și către angajatori.
Cele mai reprezentative studii pentru perioada analizată sunt:
Studiul național de monitorizare a inserției absolvenților de studii universitare
pe piața muncii a fost realizat în cadrul grantului Absolvenții și piața forței de
muncă. Acest studiu, la care au participat 48.602 de absolvenți, a analizat
calea socioprofesională a absolvenților imediat după absolvire și după o
perioadă considerată suficientă pentru a atinge un anumit nivel profesional,
pentru a sublinia o percepție specifică a nevoilor profesionale ale
angajatorilor. Conform acestui studiu, 32% dintre absolvenți aveau un loc de
41
muncă parțial legat de domeniul studiat, 39% au lucrat în domenii foarte
diferite și 35% au lucrat în domeniul studiat.
Studiul Studenți, Absolvenți și Piața forței de muncă a fost realizat în cadrul
Politicilor de finanțare bazate pe dovezi și pe impactul pe piața forței de
muncă (INFO -HE) și vizează analiza corelației ofertei educaționale cu
cerințele pieței mu ncii.
Acesta este cel mai elocvent studiu privind legătura dintre oferta educațională și
cerințele pieței muncii și a fost realizat pe numărul total de absolvenți (studii de
licență) la nivel național (281.922 de persoane care au absolvit în 2010 și 2014, din
toate instituțiile de învățământ superior indiferent de proprietate – publică și privată).
În ceea ce privește inserția absolvenților de învățământ superior pe piața muncii,
situația post -absolvire, după 6 luni, arată că:
Imaginea: Situația în primele 6 luni după examenul de licență
Sursa: Site -ul Cur ții de Conturi a României
Exemplu: Studii naționale consecutive pentru monitorizarea inserției absolvenților
de învățământ superior pe piața muncii efectuate de Ministerul Educației Naționale și
Cercetării Științifice prin instituțiile sale subordinate
Prin proiectele "Absolvenții și piața muncii" și "INFO -HE" au fost dezvoltate și utilizate
instrumentele de monitorizare a parcursului socioprofesional al absolvenților
învățământului superior și au fost realizate studii privind grupurile de absolvenți din anii
2005 -2009, 2006 -2010 și 2010 -2014.
Proiectul "Absolvenții și piața muncii" a beneficiat de rezultatele programului PHARE
TVT -RO 2005, prin care s -au dezvoltat metodologii și in strumente pentru monitorizarea
inserției absolvenților de învățământ superior pe piața muncii, rezultate ulterior
implementate în activitatea ministerului.
Ulterior, INFO -HE a folosit experiența studiilor anterioare ca sursă principală de
42
informații pentr u dezvoltarea unei metodologii în conformitate cu metodologiile
anterioare de studiu, pentru a păstra relevanța și comparabilitatea datelor, precum și
pentru a întări caracterul longitudinal al studiului.
Sursa: prelucrare personal ă
Cu toate acestea, rezultatele au arătat o adecvare slabă a conținutului educațional și a
rezultatelor învățării la cerințele pieței muncii, indiferent de domeniu.
Barometrul de calitate a învățământului superior a fost realizat în România
timp de trei ani (2009, 2010 și 20 15) în cadrul proiectelor "Asigurarea calității în
învățământul superior în România în context european. Dezvoltarea managementului
calității academice la nivel sistemic și instituțional – ACADEMIS" (2009, 2010) și
"Dezvoltarea și consolidarea culturii cal ității în învățământul superior românesc –
QUALITAS" (2015). Anchetele au inclus următoarele subiecte: evaluarea procesului
educațional; construirea de abilități și competențe; dezvoltarea personală; cariera
profesională; stilul de viață, valorile; datele socio -demografice.
Studiul Absolvenții recenți de învățământ superior și integrarea lor pe
piața muncii a fost realizat în cadrul grantului "Dezvoltarea unui sistem
operațional al calificărilor din învățământul superior – DOCIS", care a urmărit
să răspund ă la următoarele întrebări:
Ce se întâmplă cu absolvenții după absolvire?
În ce măsură absolvenții își folosesc cunoștințele dobândite în timpul
universității? Sunt banii publici și privați cheltuiți în așa fel încât absolvenții
să constituie o resursă umană care să pună în mișcare o economie de calitate?
Dintre concluziile prezentate în acest studiu, prezentăm mai jos câteva considerații
reprezentative:
În găsirea unui prim loc de muncă, competențele transversale (autonomia și
responsabilitatea, inter acțiunea socială, dorința de dezvoltare personală și
profesională) sunt mai importante decât cele specifice.
Pentru întregul eșantion, absolvenții consideră că mai mult de jumătate (55%)
din cunoștințele și aptitudinile de care au nevoie la locul de muncă au fost
dobândite sau învățate exact la locul de muncă, aproximativ o treime (32%) au
fost dobândite în timpul facultății și 14% au fost dobândite în alte împrejurări.
Atât angajatorii, cât și absolvenții consideră că, în prezent, sistemul de
învățământ superior reușește să ofere absolvenților cunoștințele teoretice de
care au nevoie, dar nu și abilitățile practice.
Angajatorii sunt mai interesați de competențele pe care le au absolvenții, de
experiența lor de lucru anterioară și mai puțin de specializarea postuniversitară
sau prestigiul universității.
43
Centrele de consiliere și orientare în carieră
În România, activ itatea de consiliere și orientare profesională a studenților a fost
introdusă, ca obligatorie, la nivel național în 1998, când s -a decis ca fiecare universitate
să aibă un Departament de consiliere pentru selectarea și plasarea profesională pe piața
muncii . Aceste departamente au fost reorganizate în 2005 ca "centre de consiliere și
îndrumare în carieră pentru a sprijini studenții să ia decizii adecvate în structurarea
propriului drum educațional".
Centrele de consiliere și orientare în carieră sunt struct uri stabilite la nivel
universitar a căror metodologie de organizare și funcționare a fost aprobată în 2014.
Acestea au ca obiectiv fundamental oferirea de noi oportunități de angajare pentru
tineri, prin consiliere și îndrumare în carieră, vizând în princ ipal:
a) îndrumarea și consilierea elevilor/studenților astfel încât să -și poată planifica și
gestiona în mod optim propriul traseu educațional;
b) reducerea abandonului universitar cauzat de motive profesionale sau de lipsa
îndrumării în carieră, precum și din motive personale sau de adaptare la mediul
universitar;
c) facilitarea relației dintre studenți și piața forței de muncă, astfel încât ace știa să
cunoască nevoile și provocările reale ale pieței muncii;
d) creșterea capacității de angajare a studenților în mediul postuniversitar.
Concluzia auditului performanței a fost că aceste structuri sunt încă subdezvoltate
la nivel universitar. Acea stă realitate necesită organizarea din perspectivă profesională
a serviciilor de consiliere și orientare în carieră într -o structură omogenă și
sincronizată, care să respecte aceleași standarde și principii și, în același timp,
corelarea legislației existe nte, astfel încât serviciile centrelor de carieră de consiliere
de la nivelul secundar/liceal și universitar să fie legate de serviciile de ocupare publice
pentru a răspunde eficient nevoilor clienților (elevi, studenți, șomeri) în legătură cu
nevoile pieț ei muncii.
Sisteme informatice dezvoltate pentru susținerea absolvenților în găsirea
unui loc de muncă
În ceea ce privește sprijinul acordat absolvenților pentru găsirea unui loc de
muncă, s -a constatat că pentru dezvoltarea sistemelor informatice exis tă trei tipuri de
abordări pentru corelarea învățământului superior cu cerințele pieței forței de muncă
și integrarea studenților/absolvenților, cu studii superioare, pe piața muncii:
abordarea bazată pe voluntariatul universităților și absolvenților, în virtutea
descentralizării și a autonomiei universitare;
abordarea care pornește de la necesitatea existenței unor dovezi ale resurselor
umane și materiale implicate în învățământul superior în formularea unor
politici durabile în acest domeniu;
În concluz ie, în perioada analizată au existat preocupări privind monitorizarea
inserției absolvenților de studii universitare pe piața muncii, atât la nivel central, cât și
la nivel instituțional, dar lipsa unei agregări naționale a eforturilor individuale făcute d e
44
toți actorii implicați în acest proces a condus la abordări diferite și la o utilizare mai
puțin eficientă a resurselor.
Exemplul 2: Studii naționale consecutive pentru monitorizarea inserției absolvenților
de învățământ superior pe piața muncii efectuat e de Ministerul Educației Naționale și
Cercetării Științifice prin instituțiile sale subordinate
Prin proiectul INFO -HE au fost elaborate instrumente integrate la nivel național pentru
urmărirea traseului educațional al tinerilor și capacitatea de angajare a absolvenților (REI,
RMU, SAPM), având ca scop îmbunătățirea capacității sistemului de învățămâ nt superior
de a sprijini dezvoltarea economică și dezvoltarea socială și de a crește relevanța sa
pentru piața forței de muncă.
Implementarea acestor instrumente la nivel național a contribuit la asigurarea unicității și
consecvenței datelor privind sist emul de învățământ superior, având un rol important în
susținerea pe termen mediu și lung a politicilor și strategiilor publice în acest domeniu.
În acest moment există un proces extins de încărcare a bazelor de date cu privire la
persoanele înregistrate în sistemul de învățământ superior – de stat și privat, care asigură
durabilitatea pe termen lung a acestor instrumente.
Sursa: prelucrare personal
Concluzia generală a misiunii de audit al performanței
În ceea ce privește sistemul informatic pentru urmărirea traseului educațional și
profesional al absolvenților, se constată că au fost create și implementate
aplicații/sisteme/platforme informatice care reprezintă componentele acestora.
Funcționarea eficientă a acestor "module" va determina consolidare a managementului
sistemului de învățământ superior, interconectarea cu sistemele informatice gestionate
de alte instituții de stat va permite obținerea de informații primare despre evoluția
educațională și profesională a absolvenților, informații esențiale pentru formularea
politicilor/strategiilor privind corelarea sistemului de învățământ superior cu piața
muncii.
CONCLUZII ȘI MESAJE COMUNE
1. Toate cele trei țări recunosc importanța înființării și gestionării sistemului de
urmărire a carierei absolvenților. Acest lucru a fost pus în aplicare în mai multe
moduri. Fiecare soluție are avantajele și dezavantajele sale. Identificarea și
prezentar ea acestora ne ajută să învățăm unii de la ceilalți și să îmbunătățim
sistemele din fiecare țară. Auditurile au evidențiat câteva bune practici.
În Ungaria și România, legea prevede instituirea și gestionarea unor sisteme de
urmărire a carierei absolvenților. În Bulgaria, procesul este mandatat prin acte juridice
secundare, cum ar fi ordonanțele ministeriale pentru calcularea finanțării universitar e și
cotele de admitere. Urmărirea carierei implică două sisteme în fiecare țară: un sistem
45
bazat pe chestionare și altul bazat pe statistici (securitatea socială, administrația muncii).
Cele două sisteme se completează reciproc.
Sistemul bazat pe statisti ci administrative este adecvat doar pentru interogări
referitoare la un set limitat de date, însă conține o evidență a fiecărui nou absolvent care
lucrează, este șomer sau are dreptul la asistență socială în țară. Cu toate acestea, acest
sistem nu conține date despre absolvenții care lucrează în străinătate. În schimb,
ancheta bazată pe chestionar poate include orice întrebare relevantă pentru urmărirea
carierei tinerilor, însă numai o mică parte din grupul vizat oferă un răspuns. Absolvenții
care locuiesc în străinătate sunt, de asemenea, implicați în sondaj.
În Bulgaria, urmărirea centralizată se realizează prin Sistemul de Clasificare a
Universităților, care utilizează date și statistici din evidențele de securitate socială ale
tuturor absolvenților în u ltimii 5 ani. Această metodă elimină subiectivitatea
chestionarelor și oferă informații concrete și verificabile despre statutul de angajare și
securitatea socială a absolvenților, legătura dintre calificare și domeniu de muncă,
venituri, comparații region ale etc. Sistemul nu conține date despre absolvenții care
lucrează în străinătate.
În plus, față de urmărirea națională prin Sistemul de Clasificare a Universităților,
există un model descentralizat în Bulgaria, în care sistemul este gestionat individual de
instituțiile de învățământ superior. Auditul național a constatat că datele colectate de
universități nu sunt întotdeauna fiabile, complete ori disponibile la timp. Metodele de
colectare a datelor sunt adesea subiective, iar măsura în care respondenții oferă
răspunsuri precise depinde de absolvenții înșiși. Unele universități au obținut rezultate
mai bune prin cooperarea cu organizațiile profesionale sau cu patronatele.
În Ungaria, regulamentul atribuie instituției de învățământ superior instituirea și
funcționarea sistemului de urmărire a carierei absolvenților, deși oferă sprijin central și
coordonare, în principal prin programe operaționale finanțate din fonduri UE. Sistemul
stabilit este capabil să furnizeze date referitoare la natura angajării absol venților și
permite universităților să includă propriile întrebări în chestionar. Această
descentralizare mărește motivația de a susține sistemul și de a utiliza datele primite și a
generat câteva exemple de bune practici. Cu toate acestea, rata de răspuns relativ
scăzută și în declin riscă să pună în pericol această durabilitate.
În România, sistemul de chestionare a fost utilizat până acum, în timp ce sistemul
bazat pe statistici administrative instituționale este în prezent în curs de implementare.
La nivel național, există două abordări pentru realizarea monitorizării. Fie
cercetarea este coordonată la nivel central, ceea ce înseamnă că universitățile urmează
proceduri predeterminate fără a aduce o contribuție semnificativă la proiectarea
procesului, f ie pot opta pentru autonomia universităților în această privință, ceea ce
necesită dezvoltarea expertizei locale. Experiența națională a arătat că o structură
instituțională funcțională, care monitorizează cariera absolvenților, poate asigura
46
efectuarea pe riodică a cercetărilor la toate nivelurile universitare. Astfel de structuri se
află în centrele de consiliere și orientare în carieră, dar acestea sunt încă subdezvoltate.
Implementarea centralizată a studiilor de monitorizare nu ține cont de
specificita tea instituțională sau de domeniu la elaborarea chestionarului de anchetă a
urmăririi carierei tinerilor absolvenți.
2. Datele furnizate de sistemul de urmărire a carierei absolvenților sunt utilizate
în fiecare țară în deciziile guvernamentale și în ghida rea profesională oferită
studenților din învățământul secundar. Cele mai competitive universități au
folosit informația ca sursă de feedback asupra performanței lor.
În Bulgaria, rezultatele obținute din Sistemul de Clasificare a Universităților,
inclusi v succesul absolvenților în găsirea unui loc de muncă, sunt luate în considerare
și în finanțarea universităților și în definirea cotelor de admitere. Clasamentele
universităților sunt, de asemenea, disponibile pentru elevii din gimnaziu și oferă
informați i importante pentru cei care aleg o profesie. Cu toate acestea, doar o mică
parte din studenți cunosc și utilizează acest sistem. Unele universități folosesc
informațiile referitoare la absolvenții lor pentru a identifica punctele slabe pe care le
pot îmbu nătăți (se realizează prin modificarea programei pentru cursurile
neperformante) sau punctele tari pe care să le dezvolte (de exemplu, desfășoară
campanii de marketing pentru cursurile care au succes).
În Ungaria, datele sistemului de urmărire a carierei absolvenților sunt utilizate în
luarea deciziilor atât la nivel guvernamental, cât și la nivel universitar. Sistemul
informatic online stabilit pe baza acestor date oferă informații detaliate despre șansele
de angajare după absolvire pentru studenții care se pregătesc pentru examenele de
admitere în universități/colegii. Site -ul este accesat de numeroase persoane interesate
de aceste informații.
Studiile naționale realizate în România au fost concepute astfel încât rezultatele
acestora să fie utile pentru o gamă largă de parteneri și pentru interesele specifice ale
acestora privind legăturile dintre studii și ocuparea forței de muncă: Guvern,
angajatori, agenții de ocupare a forței de muncă, asociații profesionale, cadre
universitare, formatori în învățămân tul vocațional și tehnic, manageri ai instituțiilor de
învățământ superior, viitorii studenți și părinții acestora, studenți, absolvenți.
Informațiile privind publicitatea/conștientizarea oportunităților de facilitare a
tranziției dintre școală și viața profesională au avut un trend ascendent și universitățile
joacă acum un rol mai important în evaluarea cunoștințelor, aptitudinilor și abilităților
necesare pentru a permite absolvenților să se angajeze pe piața forței de muncă, să
dezvolte o afacere, să continue studiile universitare și să învețe pe termen lung.
3. O soluție eficientă pentru urmărirea carierei tinerilor absolvenți care lucrează
într-un alt stat membru al UE nu a fost identificată în niciuna dintre cele trei țări.
Situația ar putea fi îm bunătățită dacă sistemele care integrează datele
administrative și statistice interne ar putea fi extinse pentru a include datele
referitoare la angajații care își desfășoară activitatea într -un alt stat membru al
UE. Acest lucru ar necesita o cooperare ma i strânsă între statele membre ale UE.
În principiu, sistemul de sondaje permite urmărirea angajării absolvenților în
47
străinătate, însă această opțiune nu este utilizată pe scară largă și nu este suficient
de fiabilă.
Toate cele trei audituri au descoperi t deficiențe fundamentale în urmărirea carierei
tinerilor absolvenți care își găsesc un loc de muncă într -un alt stat membru al UE.
Sistemele bazate pe statistici administrative nu sunt suficiente prin natura lor pentru a
constata angajarea în străinătate, deoarece conțin date numai despre ocuparea forței de
muncă pe plan intern.
Auditul realizat în Bulgaria a arătat că trimiterea chestionarelor este o modalitate
de a afla statutul de migrație și gradul de ocupare a locurilor de muncă de către
absolvenți. Cu toate acestea, sfera de aplicare a informațiilor este limitată de ratele
scăzute de răspuns, de adresele de domiciliu și de email neconforme cu realitatea
furnizate de absolvenți și de subiectivitatea informațiilor.
Auditul efectuat în Ungaria și anali za suplimentară au constatat că ancheta bazată
pe chestionare ar putea, în principiu, să monitorizeze și ocuparea forței de muncă în
străinătate. Cu toate acestea, instituțiile de învățământ superior și coordonatorul central
al sistemului de urmărire a car ierei absolvenților nu au acordat prea multă atenție
acestei probleme. Din cauza ratei scăzute de răspuns, pot fi trase doar concluzii
limitate.
În România, urmărirea carierei absolvenților care lucrează în străinătate se
desfășoară sporadic pe baza unor sondaje individuale efectuate de universități, fără
centralizarea acestor informații la nivel național. Ca rezultat, fenomenul migrației
intelectualilor ("exodul de creiere") ar putea fi cuantificat relativ corect.
4. ISA -urile care participă la audit au convenit asupra tipului de audit și a
domeniilor în care ar trebui să se concentreze. Din cauza obiectivelor unui audit
în cooperare, a fost o idee bună să nu se armonizeze programele de audit. Cu toate
acestea, auditul în cooperare a permis schimbul efect iv de experiență și
cunoștințe.
Dorim să atragem atenția instituțiilor supreme de audit ale altor state asupra acestei
metode de coordonare a auditurilor în cooperare, deoarece o comparație mai detaliată a
sistemelor diferitelor țări nu este posibilă din cauza diferențelor profunde dintre sisteme,
chiar dacă auditul se bazează pe un program comun de audit detaliat.
Anexe
48
Bibliografie
A. Cărți publicate în formă tipărită
1. Curtea de Conturi a României – CCR, (2005), Istoria Curții de Conturi a României
(1864 -2004), București: Editura Economică;
2.Elder, R.J, Beasley, M.S., &Arens, A.A., (2010), Auditing and Assurance Services:
An Integrated Approach, Thriteenth edition, Upper Saddle River,N.J, Pearson
3. Matiș, D. (2010) Bazele contabilității. Fundame nte și premise pentru un raționament
professional authentic; Editur a Casa Cărții de Științe, Cluj N apoca;
4. Marhison, S., (2005), Encyclopedia of evaluation, United State of Ameica: Sage
Publications;
5. Matiș, D , Pop, A. (2010), Contabilitatea financiar ă Ediția a III – a. Cluj –Napoca:
Editura Casa Cărții;
6. Țară I.G, (2003),Control financiar și expertiza contabilă, Oradea: Editura
Universității din Oradea;
7. Țară I.G, Gherai D.S., (2011), Auditul financiar: caiet de seminar, Oradea: Editura
universităț ii din Oradea;
B. Publicate în jurnale
1.Gherai, D.S., Vladu, B.A., (2013), Auditul public eextern și pilonii bunei guvernanțe
publice în statele member ale Uniunii europene, Audit financiar, nr 12, p. 38 -44;
2.Gherai, D. S., Țară, I.G., (2013), Role of internal auditing in risk management in the
public sector and local entities – Case study Bihor Co unty, Journal “The Anals of the
University of Oradea.Ecnomic Sciences ” , 1.p. 1324 -1333;
C.Disponibile în form at electronic
1. INTOSAI Auditing Standards Committee, (1992:19)
2. Mitroi (1999:11)
3. Mathison, S.,(2005), Encyclopedhia of Evaluation, United State of America: Sage
Publications;
D.Pagini web
1. http://www.intosai.org/committeesworking -groupstask -forces/goal -1.html
2 http://www. intosai.org/committeesworking -groupstask -forces/goal -2.html
49
3 http://www.intosai.org/committeesworking -groupstask -forces/goal -3.html
4. http://www.intosai.org/committeesworking -groupstask -forces/goal -4.html
5. https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/OtherCooperations.a spx
6. http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Rev -CCR3.pdf
7. http://www.curteadeconturi.ro/
8.https://europa.eu/european -union/about -eu/institutions -bodies/european -court -audito
rs_ro
9.www.info.worldbank.org
10. www.issai.org
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: FORMA DE ÎNVĂTĂMÂNT CU FRECVENȚĂ ORGANIZAȚIA INTERNAȚIONALĂ A INSTITUȚIILOR SUPREME DE AUDIT LECTOR UNIVERSITAR: DANA GHERAI ABSOLVENTĂ: LUCACIU… [620326] (ID: 620326)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.