FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRECVENȚĂ Asociațiile studențești – Instrument de marketing educaț ional COORDONATOR ȘTIINȚIFIC Lect. univ. dr. ADELA LAURA… [613931]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU MARKETING
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRECVENȚĂ

Asociațiile studențești – Instrument de
marketing educaț ional

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Lect. univ. dr. ADELA LAURA POPA

ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

CUPRINS

CUPRINS………………………………………………………………………………………… ………………………….
INTRODUCERE …………… ………………………………………… ………………………………………………….
I. Marketingul – Impact și i nfluen țe…………………………………….. ………. ……… ………………………1
1.1. Definirea conceptului de marketing ……………………………………………………. ……………..1
1.2. Evolu ție și influen țe……………………… ……………………………………………. …………….. …….2
1.3. Marketingul responsabil social……………………. …………………………. …………………………5
1.4. Organizațiile nonprofit………………………………………………………….. ……………….. ……….8
1.4.1. Delimitări conceptuale……………………………………………… …………………………8
1.4.2. Tipuri de organizații nonprofit………………………………… ………………………….14

II. Marketingul Educa țional ………………………………………. …………… ……………………………… ….19
2.1. Definirea conceptului de marketing educa țional ……………… …………… ……………………19
2.2. Orientarea spre marketing și marketing soci etal a institu țiilor educa țional e…… ……….22
2.3. Beneficiile marketingului pentru institu țiile educa ționale ……… ……………………… …….24
2.4. Evolu ția marketingului în organiza țiile educa ționale …………………… ………………. …….26
2.5. Particularită țile m arketingului educational …………………………………. ………………. …….30
2.6. Asociațiile Studențești. O formă de organizare studențească……… …………………………32

III. Studiu de caz privind rolul asociațiilor studențești în implementarea marketingului în
serviciile educaționale universitare…………………. …………….. …………………………………. ……35
3.1. Asocia ția Studen ților Economiști din Oradea (ASEO) …………………. …………. ……… ….35
3.1.1. Informa ții generale privind ASEO ………………………………. ……………….. …….35
3.1.2. Mixul de marketing în ASEO …………………………………….. ……………….. ……..37
3.2. Cercetare privind interesul studenților față de organizațiile studențești din cadrul
Facultății de Științe Economice din Oradea, Universitatea din
Oradea …………….. ………………………………………………………………………………… …………40
3.2.1. Focus grup privind analiza comportamentului studenților față de asociațiile
studențești …………………………………. …………………………………………. …………40
3.2.2. Ancheta: Analiza percepțiilor și așteptărilor studenților faț ă de activitatea
asociațiilor studențești……….. …………………………. …………………… ……………. .50
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ……………………………………………….. ………. ……………….. ….66
BIBLIOGRA FIE………………………. ……………………………………… ………………………….. ………….. 69
ANEXE…………………………………………………………………………………………… …………………… ….72

Introducere – motivația alegerii temei

Lucrarea de față iși propune să prezinte principalele aspecte teoretice și practice în
legătura cu marketing i atunci când vine vorba despre aplicarea ac estuia în cadrul unei companii
sau organizații . Totodată, are scopul de a scoate în evidență informații care să îi ajute pe
conducătorii organizației cu privire la activitatea desfășurată, încât să aibă menirea de a
indentifica unele direcții strategice de acțiune , ca în final să se obțină un grad ridicat de
satisfacție în rândul studenților .
Conținutul lucrării prezintă evoluția marketingului, influențe care au făcut ca
marketingul să devină din ce în ce mai eficient, introducând la un moment dat și termenul de
marketing societal și benefic iile acestuia. Totodată, conținutul acestei lucrări se bazează pe un
studiu de caz care va scoate în evidență motivele pentru care studenții sunt interesați sau nu faț ă
de organizațiile studențești.
În acest sens , primul capitol abordează aspectele teoreti ce cu privire la conceptele de
marketeing, definiții apărute ale acesteia, evoluție și influențe, introducerea marketingului
socie tal și pe ce se bazează aceasta, cât și o scurtă descriere a organizațiilor nonprofit și tipurile
acestora.
În capitolul al II-lea este realizată o prezentare a marketingului educațional și care are
scopul de a pune în temă cititorul cu privire la esența acestei lucrări. Acest capitol va aborda
definiții ale marketingului societal, beneficii ale acestuia, definiții, particularită ți ca la finalul
capitolului să se facă introducerea unei organizații studențești și anume Asociația Studenților
Economiști din Oradea.
Capitolul al III-lea respectiv , ultimul capitol, reprezintă partea practică a acestei
lucrări. În cadrul acestui capitol se va realiza un studiu privind rolul asociațiilor studențești în
implementarea marketingului în serviciile educaționale universitare . Acest capitol are atât
menirea de a descrie în mod precis care este problema pe care se bazează această lucrare cât și
anumite modalități de rezolvare a acestei situații .

1

Capitolul I. Marketingul. Impact și i nfluen țe

1.1. Definirea concep tului de marketing

De-a lungul timpului, marketingul de la dezvoltarea lui a primi t mai multe defini ții.
Cu siguran ță există sute ș i sute de defini ții ale marketingului, deoarece, marketingul, putem
spune, este privit diferit de către fiecare persoană în parte . Dacă ar fi să dăm o defi niție exactă
a marketingului atunci consider că cea mai potrivită defini ție ar fi cea dată de AMA (American
Marketing Association) care sună în felul următor: Marketingul este „o funcție organiza țională
și un set de procese menite de a crea, comunica și pune la dispozi ția clien ților a valorii și
menținerii rela țiilor cu clien ții spre beneficiul companie i și al proprietarilor acesteia”1. Evident,
există și alte defini ții precum „Marketingul nu este arta d epistării unor moduri ingenioase de a
scăpa de ceea ce produci. Marketingul este arta creării unei valori veritabile pentru client. Este
arta de a -ți ajuta clien ții să câștige mai mult. Cuvintele de ordine ale marketerului sunt: calitate,
serviciu și valoa re”2. La rândul său, profesorul Virgil Balaure definște marketingul astfel :
,,Marketingul este un proces social și m anagerial prin care indivizi și grupuri de indivizi obțin
ceea ce le este n ecesar si doresc prin crearea , oferirea și schimbul de produse având o anumită
valoare” . 3
Așadar, doar din toate defini țiile marketingului citate anterior putem observa repeti ția
unui cuvânt cheie și anume – valoarea. Consider că valorea este elementul primordial de care
marketingul se folosește pentru a pune cap la cap o anumită strategie care are menirea de a
satisface nevoile consumatorilor. O altă defini ție care mi -a atras aten ția și pe care am considerat
că trebuie să o amintesc este o remarcă a lui David Packard de la Hawlett -Packard care este în
felul următor: „Marketingul este mult prea important ca să lăsat numai în seama
departamentului de marketing. Într -o organiza ție care are un marketing cu adevărat remarcabil,
nu-ți poți da seama cine țne de departamentul de marketing și cine nu. Toată lumea din
organiza ție trebuie să ia decizii pe baza consecin țelor pentru client”4. Am amintit acest fapt

1 American Marketing Association – aprobat la Iulie, 2013 – https://www.ama.org/AboutAMA/Pages/Definition –
of-Marketing.aspx
2 Philip Kotler, Marketing de la A la Z, Editura Codecs, București, 2004, XII – Introducere.
3 Virgil Balaure – Market ing, Ed. Uranus, București, 2002, pag.13
4 Philip Kotler, Marketing de la A la Z, Editura Codecs, București, 2004, XIV – Introducere.

2
deoarece consider că trebuie să existe o anumită cultură în cadrul unei organiza ții sau altfel
numită, în cadrul unei companii.

1.2. Evolu ție și influen țe

Marketingul este prezent în istoria omenirii deja de câteva milenii mai exact de când
oamenii au început să refolosească surplusurile pe care le acumulau. Totuși, la începuturi
marketingul era o activitate de periferie, pentru că, în economiile de subzisten ță surplusurile
erau atât de mici încât acestea reprezentau doar o parte mică a economiei, așadar, accentul pe
marketing nu era unul foarte mare.
Desigur, au existat o multitudine de opinii în ceea ce privește definirea conceptului,
orientările de marketing și delimităril e etapelor parcurse. Profesorul R obert Bartels în lucrarea
sa ,,Development of Marketing” prezintă următoarele 4 etape:
•1920 -perioada în care au avut loc diverse acțiuni de inte grare a marketingului în
întreprinderi
•1930 -etapă de dezvoltare a marketingul ui
•1950 -au existat încercări de reevaluare a marketingului
•1960- a avut loc procesul de reconceptualizare a marketingului5
În anul 1937 conceptul de marketing era definit prin realizarea activităților economice
care dirijează fluxul de bunuri și servicii de la producător la consumator, cu toate acestea,
perioada anilor ’40 este recunoscută ca fiind o perioadă de implicare tot mai mare în activitățile
de cercetare -dezvoltare în scopul proiectării și realizării unor produse și servicii distincte.6 După
ce Revolu ția Industrială a început s ă creeze surplus, acesta a ajuns , în domeniul marketingului,
la mâna așa renumitului agent de vânzări urmând ca marketingul să fie confundat cu această
persoană care era pregătită să vândă orice produs.
Oricum, idee a e că doar după anul 1945 termenul de marketing a început să fie conturat
după cum s -a dezvoltat aceasta. În această perioadă au apărut companiile de advertising care au
contribuit la dezvoltarea marketingului și care au revolu ționat acest concept apropii ndu-se tot
mai mult de ceea ce cunoaștem reprezintă marketing ul în prezent . Așadar, perioada anilor ’50

5 Robert Bartels , The Developme nt of Marketing Thought disponibil pe :
https://books.google.ro/books/about/The_Development_of_Marketing_Thought.html?id=vn –
wAAAAIAAJ &redir_esc
6 Mirela Cătălina Turkes, Un alt mod de a învăța marketing, Editura ProUniversitaria, București, 2016, pag.13

3
poate fi văzută ca perioada advertising -ului, companiile de advertising ajungând la un număr
de vârf când venea vorba despre clien ții lor.
Adevărul este că doar pe la începutul anilor 1960 marketingul a început să își capete
forma adevărată de marketing care de fapt era un marketing care se focaliza pe consumatori și
pe satisfacerea nevoilor acestora urmând ca managerul unei companii să devină un factor
decisional în domeniul marketingului. Obiectivele și scopurile companiei trebuiau să fie bine
definite sau redefinite pentru ca marketingul să își facă efectul. Tot în aceas tă perioadă au apărut
și ambasad orii de brand care au devenit specialiști în marketi ng cu ajutorul mentoratului, aceștia
având un mentor care să îi ajute.
Următoarea perioadă, adic ă prin anii 1970, este o perioadă foarte importantă pentru
marketing. Aceasta este perioada în care Philip Kotler a redefinit marketingul sau mai bine zis,
l-a definit mult mai bine cu îmbunătă țirile aduse acesteia prin cartea Managementul
Marketingului publicată pentru prima dată în anul 1967. ,,Managementul marketingului este cel
mai folosit manual de marketing d eoarece conținutul ș i organizarea lui, prin temat ica ei, reflectă
permanent schimbarile din teoria ș i practica marketin gului. Prima lui ediț ie, aparută în 1967, a
introdus concepția conform căreia firmele trebuie să fie orientate spre client și spre piață , însă
vorbea prea puț in despre subiecte care acum au devenit fundamentale, cum ar fi segmentarea,
vizarea pieței și poziț ionarea.”7 Cartea con ține idei teoretice puse în practică care ajută la mai
buna dezvoltare a unei companii cu ajutorul marketingului. Totodată i deile scrise de către Philip
Kotler au devenit un fel de rutină pentru mariile companii, principiile fiind puse în practică în
permanen ță. În această perioadă, instrumentul cel mai folosit a fost planificarea strategică,
aceasta fiind vitală pentru companii. Un lucru ciudat s -a întâmplat în ani i 1980. Marketingul și –
a pierdut din popularitate în momentul în care Mich ael Porter a vorbit despre Strategii
Competitive care urma u să ajute la managementul unei companii și la competitivitatea acestora.
Așadar, mulți cercetători alături de Philip Kotl er au susținut faptul că au existat cinci
moduri de abordare a activității de marketing,:
 orientarea spre producție;
 orientarea spre produs;
 orientarea spre vânzare;
 orientarea spre marketing (filosofia modernă).
 orientarea către un marketing societal. 8

7 https://carturesti.ro/carte/managementul -marketingului -91195
Accesat la data de 19.04.2018
8 Philip Kotler – Managementul Marketingului Ediția a V -a, Ed. Teora, București 2008, pag. 28

4
Acesta din urmă este un nou început în știința marketingului. Acest nou tip de
marketing îmbracă numeroase responsabilități sociale și umane.
Marketingul s -a dezvoltat în continuare mai ales în momentul în care tehnologia s -a
dezvoltat și mai ales în momentul în care Philip Kotler a scris în continuare cele 2 cărț i ale lui
și anume Marketing 2.0 și Marketing 3.0. Este surprinzător cum tehn ologia a dezvoltat
marketingul și cum marketingul a dezvoltat tehnologia. Î n primul rând anii 2000 sau poate un
pic chiar și mai devreme, au fost anii în care dezvoltarea a ceea ce înseamnă tehnologie, vânzări,
concepte, tehnici și aș a mai departe au fost anii de vârf. Tehnologia se pare că va fi un domeniu
definitor pentru marke ting și asta poate să fie un lucru bun, dar și un lucru r ău. Din punct de
vedere negativ, aceasta poate să influen țeze prin dependen ță, aceasta având un caracter
distructiv , dar și multe altele. Din punct de vedere pozitiv, aceasta poate avea caracter
constructiv și poate ajuta la informare, dezvoltare și așa mai departe.
Unde vreau să ajung însă este la faptul că Philip Kotler, prin cartea sa Marketing 3.0 ,
reprezintă pe scurt marketingul care este „orientat spre valori. În loc să îi trateze pe oameni ca
pe niște simpli consumatori, marketerii îi abordează ca pe fiin țe umane în întregul lor, cu minte,
inimă și energii sufltești. În tot mai mare măsură, consumatorii caută solu ții la anxietă țile lor cu
privire la putin ța de-a face un loc mai bun din lumea gl obalizată.”9. Aici voi aminti conceptul
de mar keting societal pe care îl voi dezvolta în următorul subcapitol.

9 Philip Kotler, Marketing 3.0, Editura Publica, București, 2010, pag. 18.

5
1.3. Evoluția marketingului la marketingul societal

În subcapitolele anterioare am vorbit despre un scurt istoric al marketingului și despre
ceea ce însemană marketing în linii mari. Voi încerca, ca în lucrarea aceasta , să abordez un
subiect mai inedit și anume marketingul societal. Consider că pentru a face un m arketing de
succes este nevoie ca specialiștii de marketing să în țeleagă cât mai bine consumatorii și să
înțeleagă cât mai bine limbajul acestora. Pe scurt, consider că marketingul trebuie practicat într –
un mod în care specialiștii și cei care aplică teoriile marketingului să vorbească limba
consumatorilor. Evident asta înseamnă o serie de canale de comunicare eficiente și o serie de
tehnici de negociere, toate astea pentru a îl convinge pe client că produsul este cre at pentru el
și doar pentru el. Pentru a putea aplica marketingul într -o societate sau într -o comunitate, trebuie
să înțelegem în primul rând cum func ționează societatea. Acest proces este exact același proces
în care dezvoltăm un produs. Prima dată, facem o cercetare de pia ță privind nevoi le
consumatorilor, după găsirea acestora încercă să ne pliem pe o anumită nișă urmând ca produsul
să fie creat. Problema este că acest proces nu se termină aici deoarece sunt o serie de bariere
care interferează cu vânzarea efectivă a unui produs. Totodată , procesul de vânzare con ține alte
câteva procese prin care se realizază vânzarea.
Din toate lucrurile pe care le -am spus mai sus putem să observăm un lucru esen ția
pentru specialistul de marketing. În momentul lansării creării unui produs sau serviciu
specialistul de marketing va avea mari bătăi de cap atât în procesul de crea ție cât și în procesul
de vânzare sau promovare. Așadar, ce este făcut? Care sunt pașii pe care trebuie să îi parcurgă
specialistul pentru ca acesta să poată fi eficient? Răspunsul l a această întrebare este: Nu există
o rețetă anume. Există doar un fir logic prin care acesta trebuie să treacă și atunci totul va fi
perfect. Și totuși, nu este.
Trecând la un ton m ai serios, ce este marketingul s ocietal? Înainte de a trece la acest
subie ct trebuie să dezvoltă m un pic termenul de marketing orientat spre consumator. Așadar,
marketingul orientat spre consumator „presupune ca firma să perceapă și să -și organizeze
activită țile de marketing din punctul de vedere al consumatorului. Ea ar trebui să depună
eforturi sus ținute în direc ția cunoașterii, servirii și sa tisfacerii nevoilor unei anumite categorii
de consumatori. ”10. Definiția oferită de către Business Dictionary prezintă marketingul societal
astfel : ,,Un proces prin care o afacere evaluează mai întâi interesele consumatorilor vizați și
apoi urmărește să livreze produse mai eficient și mai eficient decât concurența, astfel încât să

10 Philip Kotler, Gary Armstrong, Principiile Marketingului – Ediția Europeană, Editura Teora, București, 1998,
pag. 84 .

6
beneficieze de bunăstarea generală a clienților și a societății. Abordare a de marketing societal
tinde să echilibreze urmărirea profiturilor de afaceri cu dorințele consumatorilor și cele mai
bune interese ale societății. ”11
În urma defini ției de mai sus, putem trage mai multe concluzii. Marketingul orientat
spre consumator ar t rebui implementat de către firme în felul în care acestea să țină cont de
părerea consumatorului. Așadar, dacă consumatorul consideră că un telefon iPhone creat de
către cei de la Apple sau un telefon Samsung nu le este de folos primordial și preferă să ap eleze
la un telefon flagship care este la jumătate de pre ț, companiile, atât cele producătoare de iPhone
și Samsung cât și cele producătoare de telefoane precum Huawei, XiaoMi ș.a.m.d care sunt de
fapt flagship -uri, trebuie să țină cont de părerea consumatorului.
Acum poate vă întreba ți care e esența a ceea ce vreau să spun, urmată de afirma ția
„Majoritatea companiilor țin cont de părerea consumatorului.”. Este adevărat. Majoritatea
companiilor atât din România cât și din alte țări țin cont de părer ea consumatorului, însă, există
o diferen ță care e compusă din mai mul ți parametri care fac ca o companie să aibă mai mult
succes decât o altă companie. Aici mă refer în general la calitatea interpretării unei păreri sau a
unui feedback oferit de către un consumator sau un poten țial consumator. Fiecare persoană
respectiv fiecare grup de oameni, fie aceștia împăr țiți în departamente sau formatori de opinie,
interpretează un anumit mesaj într -un mod diferit. Diferen ța dintre aceste departamente sau
grupuri es te acurate țea și modalitatea în care acestea satisfac anumite feedback -uri.
S-ar putea ca un număr relevant de consumatori ai companiei Vodafone, mai numi ți și
clien ți nu au semnal bun la telefon și la re țeaua de internet în zona de nord a O radiei. Totodat ă,
în același timp, clien ții companiei de telefonie Orange să afirme același lucru. Presupunând că
ambele probleme nu sunt rezolvabile din motive obiective, compania care va avea succesul cel
mai mare va fi compania care va oferi o solu ție diferită, în cel mai scurt timp posibil, clien ților
acestora.
Așadar, de ce este important marketingul orientat spre consumatori? Iar răspunsul meu
este: Pe lângă faptul că este important să ții cont de părerea altor persoane, este foarte important
ca produsul tău să aibă o calitate superioară la un pre ț accesibil care să te ajute să le satisfaci
nevoile clien ților tăi. Totodată ținând cont de părerea clien ților tăi vei reuși să în țelegi mai bine
piața reușind să î ți stabilizezi profiturile în felul în care tu să po ți creș te în continuare.
Motivul pentru care am dezvoltat acest subiect este pentru că marketingul societal face
parte din marketingul orientat spre consumator. Înainte de a dezvolta anumite principii, este

11 http://www.businessdictionary.com/definition/societal -marketing.html
Accesat la data de 19.04.2018

7
important să în țelegem anumite concept e. Marketingul so cietal presupune ca „o firmă să ia
decizii de marketing pe baza nevoilor consumtorilor, a intereselor pe termen lung, a nevoielor
firmei și a intereselor de perspectivă ale societă ții.”12. Acest lucru înseamnă că firma trebuie să
se gândească atât la consum atorii săi privind produsul sau serviciul pe care îl oferă cât și la
societatea pentru car e o oferă și pe care activează.
Un prim aspect se referă la faptul că, de multe ori, nevoile, dorin țele, interesele
consumatorilor coincid, făcându -i pe aceaștia să își dorească să consume alimente nesănătoase,
grase, pline de îngrășăminte artificiale care, evident, dăunează sănătă ții. Tot aici î ncadrăm și
consumul de alcool care are efecte nocive, fumatul de țigări chiar dacă aceștia știu că acest lucru
îi poate omor î și că îi poate afecta pe al ții. Așadar, pentru a men ține acest obiceiuri nesănătoase
în frâu, este nevoie ca marketingul societal să ac ționeze și cu ajutorul comunicării în masă a
unui mesaj creat în scopuri educative și de conștientizare a faptului că f umatul, consumul de
alcool și consumul de m âncăruri grase sunt dăunătoare.
Un al doilea aspect se referă la faptul că uneori nevoile, dorin țele și interesele
oamenilor se contrazic cu interesele genera le pe care le au. Ca de exemplu, s-ar putea ca oamenii
să de țină în casele lor dulapuri din lemn masiv care să reprezinte iubirea fa ță de natură și alte
diferite simboluri, dar în același timp să își dorească să protejeze pă durile României. În
momente de acest gen, specia liștii din marketing sunt puși î n ipost aze nu foarte confortabile în
care trebuie neapărat să rezolve aceste dileme deoarece aceștia trebuie să creeze pro duse să fie
nu doar plăcute, dar și benefice.
Marketingul societal așadar are la bază ideea potrivit căreia atingerea obiectivelor
firmei se realizează prin identificarea nevoilor și dorințelor potențialilor cumpărători și
satisfacerea acestora mai bine și mai eficient decât concurența, astfel încât să mențină sau să
sporească bunăstarea consumatorilor și a societății . ,,Activitatea de marketing rațională și
responsabilă în plan social și ecologic, trebuie să păstreze echilibrul între următorii factori:
• satisfacerea nevoilor consumatorilor;
• profitul organizației;
• bunăstarea societății umane;
• sănătatea mediului natură “ 13

12 Philip Kotler, Gary Armstrong, Principiile Marketingului – Ediția Europeană, Editura Teora, București, 1998,
pag. 85
13 Fondul Social European Investeșt e în oameni, „e-Learning eficient, Individualizat și Adaptiv pentru
învățământ la distanță (e -LIADA)” , ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOCA CENTRUL DE
FORMARE CONTINUĂ, Principiile marketingului ( teorie, practică) disponibil pe
http://video.elea rning.ubbcluj.ro/wp -content/uploads/2016/08/Principiile -marketingului.pdf
Accesat la data de 20.05.2018

8
1.4. Organiza țiile non-profit

1.4.1. Delimitări conceptuale

Organiza țiile nonprofit sunt foarte larg răspândite și întâlnite în societatea în care
trăim: asocia ții, funda ții, sindicate, partide, cooperative, școli și universită ți, spitale, camere de
comer ț, uniuni profesionale, chiar institu ții publice. Abordarea activită ții lor s -a făcut până
acum și se face în continuare doar din perspectiva func țiunii lor de bază. Și totuși, spitalele nu
sunt doar preocuparea medicilor așa cum partidele nu sunt preocuparea doar a politicienilor sau
școlile nu sunt doar preocuparea profesorilor. Abordarea activită ților acestor organiza ții prin
prisma marketingului oferă celui care studiază activitatea lor noi dimensiuni de în țelegere a
marketingului. Organizațiile nonprofit au înce put să facă obiectul atenției specialiștilor în a
doua parte a secolului XX, pe măsura multiplicării formelor de organizare în care societățile
moderne satisfăceau nevoile indivizilor.14
Definiția oferită de SNA (The S ystem of National Accounts) prezintă faptul că
insituțiile non -profit sunt ,,enități sociale sau legale create în scopul producerii de bunuri sau
servicii care să nu reprezinte pentru ele o sursă de venit, pr ofit sau alt câștig financiar pentru
persoanele care la înființează, contr olează sau finanțează ”15.
Pentru a înțelege însă mai bine conceptul de organiza ție nonprofit trebuie, înainte de
asta, să în țelegem ce este societatea. Societatea este un loc în care oamenii trăiesc împreună cu
alți oameni pentru a își satisface atât nevoil e personale cât și cele personale. Toate aceste lucruri
se pot întâmpla atât la nivel de individ cât și la nivel de grup. Așadar, pe scurt, societatea este
acel loc, grup sau comunitate din care facem parte și la care contribuim mai mult sau mai pu țin
pentru dezvoltarea ei.
O întrebare foarte bună pe care putem să o punem este următoarea – „Ce legătură are
societatea cu organiza țiile nonprofit?”. Voi încerca să răspund cât mai clar și concis la această
întrebare analizând anumi ți parametri:
– Ce este societatea? (pe care am definit -o deja)
– Ce sunt organiza țiile non profit?
– Care sunt nevoile oamenilor dintr -un grup sau o comunitate respectiv dintr -o societate?

14 Dorin C. Coita, Marketingul organizațiilor non -profit, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2007, pag.9
15 Edith Archambault, Handbook on Nonprofi t Institutions in the System of National Accounts, STD/NA (2002)
38, OCDE, 2002, p ag.3

9
– Cât de mult contează activitatea oamenilor într -o activitate de marketing în cadrul
proiectelor unei organiza ții nonprofit?
Așadar, ce este societatea? Societatea este totalitatea oamenilor care trăiesc laolaltă,
fiind lega ți între ei prin anumite raporturi economice. În alte cuvinte putem spune că este un
ansamblu unitar, sistem organiza t de rela ții între oameni istoricește determinate, bazate pe
relații economice și de schimb.
Societatea modernă este mai mult decât un ansamblu de indivizi, un grup de oameni care
trăiesc laolaltă, ea se compune din organiza ții și alte forme organizate și relativ stabile realizate
de indivizi în scopul satisfacerii nevoilor lor individuale, de grup, comunitare și na ționale,
profesionale și private, de instruire, de cunoaștere, de distrac ție etc.
“Institu țiile nonprofit sunt entită ți sociale sau legale creat e în scopul producerii de
bunuri și servicii care să nu reprezinte pentru ele o sursă de venit, profit sau alt câștig financiar
pentru persoanele care le înfiin țează, controlează sau finan țează. În practică se întâmplă ca ele
să genereze fie surplus, fie d eficit, dar orice surplus care se întâmplă să fie generat nu poate fi
însușit de vreo persoană care determină institu ția nonprofit. ”16.
O altă informa ție cu privin ță la organiza țiile nonprofit care este necesară de men ționat
este faptul că organiza țiile nonprofit existente în prezent în țara noastră func ționează după
Ordonan ța Guvernului nr. 26/ 30 ian 2000 cu privire la asocia ții și funda ții, publicată în
Monitorul Oficial al României nr.39 din 31 ianuarie 2000. Ordonan ța a intrat în vigoare cu data
de 1 mai 2000 și a abrogat prevederile legii nr. 21/1924. Totodată, Ordonan ța stabilește cele
trei tipuri de organiza ții nonprofit din România:
1. Aocia țiile
2. Funda țiile
3. Federa țiile
Adesea, asociațiile și fundațiile sunt confundate, așadar în cele ce urmea ză vor fi
prezentate în cadrul figurii 2.1 diferențele dintre acestea. Difere nta fundamentala dintre cele
doăa tipuri de entități rezida în faptul ca, în timp ce asociaș ia este o sumă de voințe afectată
realizării unui scop, fundația reprezintă un patrimon iu afectat realiză rii unui scop, cu toate
consecinț ele ce decurg din aceasta, respectiv existența membrilor (în cazul asociației) și a unor
cerințe diferite pentru înființ area persoanei juridice, a unei structuri dif erite a organelor de
conducere și admini strare, precum ș i a unora dintre conditiile de dizolvare ș i lichidare.

16 Edith Archambault, Handbook on Nonprofit Institutions in the System of National Accounts, STD/NA (2002)
38, OCDE, 2002, p.3

10

Fig. 2.1 Tabel diferențe între Asociație și Fundaț ie17

Cea mai larg cunoscută definiție a organizațiilor non -profit este dată de ICN PO-
International Classification of Non -profit Organizations. Aceasta este o definiție structural
organizațională care identifică cele cinci trăsături cheie pe care o organizație non -profit trebuie
să le îndeplinească. În urma analizării defini ției am identificat 5 caracteristici care definesc o
organi zație nonprofit. Acestea sunt următoarele18:
1. Să fie organizată într -un anumit grad – Aceasta nu înseamnă neapărat să fie legal
constituită cât să aibă o structură ins tituțională: documente privind structur a internă, o
relativă persisten ță a scopurilor, pentru a -i ofer i o permanen ță organiza țională;

17 http://www.ies.org.ro/asociatii -si-fundat ii-1 Accesat la data de 27.04.2018
18 http://www.civilportal.ro/assets/uploads/Politica%20statului%20privind%20ONG%20in%20Romania.pdf
Accesat la data de 27.04.2018

11
2. Să fie privată adică separată institu țional de guvern – Trebuie să fie
„nonguvernamentală” în sensul de a fi separată structural de instrumentele folosite de
autoritătile publice și să nu fo losească capacitate a de influen țare și constrângere a
acestora;
3. Non-profit distribuitoare – Organiza ția nu trebuie să o fere profit către cei care o de țin
sau către conducători;
4. Autocond ucere – Organiza ția trebuie să aibă posibilitatea să își controleze propriile
activită ți și să nu fie strâns controlată de vreun organism guvernamental sau vreo
organi zație de afaceri așa încât func ția ei esen țială să fie parte a func ției acestor institu ții;
5. Voluntariat – Organiza ția trebuie să aibă un procent semnificativ de participare
volunt ară atât în conducerea propriilor activită ți cât și în managementul ei opera țional
(membri i voluntari ai comitetului de conducere). Calitatea de membru trebuie să nu fie
impusă, deci acele organiza ții în care legea impune participarea vo r fi excluse din
această defini ție. Unele din asocia țiile profesionale care impun calitatea de membru
pentru a putea pract ica o meserie sau a primi licen ță de practică sunt incluse uneori.
În defini ția societă ții și anume – Societatea modernă este mai mult decât un ansamb lu
de indivizi, o adunătură de oameni care trăiesc laolaltă, ea se compune din organiza ții și alte
forme organizate și relativ stabile realizate de indivizi în scopul satisfacerii nevoilor lor
individuale, de grup, comunitare și na ționale, profesionale și private, de instruire, de cunoaștere,
de distrac ție etc. ” am precizat faptul că acești indivizi se organizează în grupuri pentru a
satisface nevoile individuale și de grup. Una dintre cele mai mari probleme este atunci când o
organiza ție nu știe care sunt nevoile oamenilor. Înainte de a analiza nevoile oamenilor trebuie
de fapt să în țelegem ce sunt acestea.
Pentru aceasta vom analiza probabil cea mai sugestivă figură care ne va ajuta de fapt să
înțelegem care sunt nevoile oamenilor. Piramida lui Maslow est e un concept pe care psihologul
american îl lansează în lucrarea Motiva ție și Personalitate , încercând să descifreze motiva țiile
ce stau la originea ac țiunilor umane. El ajunge la concluzia că interesul propriu este for ța
motrică și, mai mult, că acest interes poate fi ierarhizat.19

19 Abraham Maslow, Motivație și personalitate, editura Trei, B ucurești, 2013, pp. 167 – 179

12

Fig. 2.2. Nivelurile nevoilor – Abraham Maslow

1. Pe nivelul cel mai jos sunt plasate nevoile fiziologice. Nevoia de hrană, de apă, de adăpost,
chiar nevoia de transport, adică acele nevoi care i -au for țat pe oamenii să lase deoparte
instinctul de prădător, de animal, pentru a se asocia în vederea supravie țuirii. Fără
satisfacerea nevoilor de bază, fiin ța umană încetează să subziste.
2. Nivelul următor, al doilea, este dedicat așa numitor nevoi ce țin de siguran ța personală. Nu
are legătură cu nevoile fiziologice pentru că siguran ța personală transcende siguran ța fizică,
teama de a fi agresat, și face apel la siguran ța financiară (un venit minim garantat, un plan
de pensii decent), siguran ța locului de muncă, siguran ța care -ți permite acel confort psihic
necesar func ționării eficiente, eliberat de angoasele traiului de zi cu zi.
3. Al treilea nivel este dedicat nevoilor sociale, de apartenen ță. Omul simte acest imbold de a
intra în rela ții cu ceilal ți, de a încadra în grupuri sociale extinse. Și vorbim aici de grupuri
religioase, organiza ții profesionale, echipe sportive, grupuri de simpatiza ți ai unei persoane
sau cauze, sau chiar grupuri aflate la limita legii. În forma lor restrânsă, grupurile sociale ce
satisfac nevoia de aparen ță sunt familia, partenerul de via ță, colegii apropia ți sau
confiden ții.

13
4. Pe nivelul al patrulea, Maslow plasează nevoia de recunoaștere socială, încrederea în sine,
respectul de sine. Jabberjaw, personaj făcut celebru de Hanna -Barbera avea o vorbă „No
respect ”, asta întrucât i se interzicea accesul doar pentru că era un „biet” rechin. Râdem, dar
lipsa respectului poate da naștere cu vremea la sentimente de inferioritate, transformate în
complex de inferioritate și inalienare socială .
5. În sfârșit, ultimul nivel, al cincilea, este rezervat de Maslow dezvoltării personale,
autorealizării. Împlinirii poten țialului, am spune astăzi. Hobby -urile, mai cu seamă cele
costisitoare (plăcerea de a călători, de picta, de a învă ța o limbă străină doar pentr a citi un
autor în original) se află în vârful ierarhiei piramidei nevoilor. Și e destul de greu de atins.
În continuare ne întrebăm cât de mult contează activitatea omului atât în general cât și
într-o companie, formă de organizare și așa mai departe. Dacă apelăm la teoria de specialitate
observăm că există 3 factori de produc ție și anume:
 Natura
 Munca
 Capitalul
Așadar, observăm că omul, care este de fapt încadrat la muncă, este unul dintre ce i 3
factori care contribuie la î ndeplinirea unei activită ți. În primul rând acesta trebuie să fie pregătit
atât din punct de vedere fizic cât și psihic. În domeniul nostru, adică marketing, este important
să le ai pe amândouă. Totodată, mintea trebuie să î ți fie antrenată cu informa ții noi pentru a face
față cerin țelor noi pe pia ță, dar despre asta o să vorbim mai târziu.

14
1.4.2. Tipuri de organiza ții nonprofit

Voi aborda în continuare câteva dintre cele mai des întâlnite tipuri de organiza ții
nonprofit din România. Prezentarea lor în acest context este necesară pentru a preciza
caracteristicile subiec ților pentru această lucrare . Deci, printre cele mai des întâlnite organiza ții
nonprofit amintim20:
 Asocia țiile de proprietari și asocia țiile de locatari – Aceste categorii de asocia ții
urmăresc administrarea apartamentelor proprietarilor, gestionarea spațiilor , asigurarea
condi țiilor necesare pentru care acestea să funcționeze așa cum trebuie, reprezentarea
proprietarilor și totodată reprezentarea proprietarilor față de autorități .
 Cluburile de vacan ță și de divertisment. Aceste organizații contribuie la organizarea
cât mai efientă a activităților în aer liber și la derularea unor programe culturale de
integrare socială .
 Asocia țiile sportive – Un exemplu perfect ar fi cluburile de fotbal. Acestea se ocupă cu
organizarea de activită ți sportiv -educative pentru membri – atât pentru copii cât și
pentru adulți, dezvoltarea fizică armonioasă a acestora, organizarea de concursuri
sportive, stimularea sportului de ma să și a celui de performan ță.
 Asocia țiile de handicapa ți (spre exemplu asocia țiile de nevăzători, cele de handicapa ți
locomotor sau cele care reunesc, nediferen țiat, persoane din rândul celor cu nevoi
speciale). Aceste asocia ții urmăresc promovarea intereselor membrilor și sensibilizarea
opiniei publ ice cu privire la situa ția și necesită țile categoriei de persoane din care aceste
fac parte;
 Asocia țiile profesionale . Această categorie de asocia ții se numără printre cele mai
importante. Obiectul lor de activitate constă în promovarea intereselor profesi onale ale
membrilor, crearea unor organisme reprezentative ale acestora, dialogul eficient cu
autorită țile, crearea și sus ținerea unor proiecte de lege de natură a încuraja exerci țiul
profesiei respective. Asemenea asocia ții nu se mărginesc însă la ocrotir ea intereselor
propriilor membri; activitatea lor are drept scop principal creșterea prestigiului
profesiunii respective în general, cu consecin ța reprezentării și a persoanelor care, deși
exercită profesia respectivă, nu sunt membri i ale asocia țiilor profesionale.
 Asocia țiile patronale. Organiza țiile patronale ale regiilor autonome și ale societă ților
cu capital integral de stat se constituie în baza unui act normativ special, Hotărârea

20 Date prelucrate din – Andrei R. Botez, Tipuri de organizații nonprofit (Ghidul trainerului USRist), editura
Gramar, București, 2017.

15
Guvernului nr.503/1991. Celelalte organiza ții patronale care cupri nd agen ți economici
cu capital integral sau par țial privat se constituie în temeiul Ordonan ței nr. 26/2000, ca
asocia ții fără scop lucrativ. – Asocia țiile consumatorilor. Pe lângă institu țiile de stat
(Oficiul pentru Protec ția Consumatorilor) care își prop un protec ția consumatorilor, se
constituie și asocia ții de drept privat care au ca obiect de activitate protec ția
consumatorilor diferitelor categorii de bunuri și servicii fa ță de practicile ilegale sau
abuzive ale furnizorilor, respectiv ale prestatarilo r. Aceste asocia ții nu urmăresc numai
promovarea intereselor propriilor membri, ci o protec ție generală a unei anum ite
categorii de consumatori;
 Asocia țiile de femei, de tineret, de pensionari, de minoritari sub aspect etnic,
religios sau sexual. Aceste categorii de asocia ții, indiferent de domeniul particular în
care se constituie, se înrudesc prin aceea că își propun înlăturarea practicilor
discriminatorii în raport cu minoritatea pe care o reprezintă. Ele își propun sensibilizarea
opiniei publi ce și a autorită ților administrative cu privire la problemele minorită ții
respective, ini țierea și sus ținerea unor proiecte de lege în domeniul drepturilor omului;
corelarea legisla ției românești cu legisla ția europeană în materie; înlăturarea unor
inechit ăți și a unor mentalită ți discriminatorii perpetuate în practica și în opinia publică.
De multe ori asocia țiile de ocrotire și promovare a interesului unei minorită ți propun
proiecte menite să asigure „discriminarea pozitivă” a acestei categorii sociale. A ceasta
presupune tehnici și procedee care să faciliteze accesul spre forme superioare de
învățământ, spre func ții de răspundere în stat, spre locuri de muncă de maximum interes
al persoanelor apar ținând uneia s au alteia dintre minorită ți.
 O categorie apar te de asocia ții profesionale o constituie sindicatele . Acestea nu sunt
însă reglementate de legisla ția specifică organiza țiilor nonprofit ce și fac obiectul unor
preocupări distincte în familia știin țelor manageriale. Nu toate asocia țiile profesionale
au u n caracter sindical. Asocia țiile profesionale pot reuni și liber -profesioniști,
pensionari, șomeri, studen ți sau alte categorii de persoane care, fiind lipsite de calitatea
de salariat, nu se pot sindicaliza. În plus, ele nu se constituie neapărat pe baza criteriului
locului comun de muncă, ci pot prevedea în statute propr ii criteriile de constituire.
 Asocia țiile religioase. Aceste se constituie pentru sus ținerea intereselor membrilor unui
anumit cult religios, promovarea imaginii cultului respectiv în soci etate și ocrotirea
practica ților de cult de orice discriminări. Instan țele nu admit, de regulă, constituirea
unor asemenea asocia ții în scopul unor ac țiuni de prozelitism. Unele asocia ții umanitare,
culturale sau filantropice cuprind în statut și elemente de natură religioasă, fără ca

16
profilul lor să fie propriu -zis religios. Cu toate acestea, orice asocia ție care prin titulatură
sau prin cel pu țin una dintre activită țile propuse are tan gență cu vreunul din cultele
religioase trebuie avizată, la constituire, de către secret ariatul de stat pentru culte;
 Asocia țiile constituite pentru solu ționarea vreunei probleme, juridice sau sociale
concrete cu care se confruntă o categorie de persoane, din care membrii asocia ției
fac parte. Aceste sunt, de exemplu, Asocia ția proprietarilor caselor na ționalizate,
Asocia ția chiriașilor, Asocia ția celor păgubi ți în urma jocului Caritas etc.
 Partidele politice. Nici ele nu sunt asimilate organiza țiilor nonpr ofit, existând o
legisla ție specifică pentru organizarea și func ționarea lor. Scopul lor este să câștige
puterea politică și să aibă acces la institu țiile publice. Modul în care ele func ționează,
viața internă de partid, modul de luare a deciziei politice în interior, în care sunt implica ți
membrii seamănă foarte bine cu ceea ce se întâmpl ă în organiza țiile nonprofit.
 Asocia țiile cu caracter umanitar (spre exemplu Asocia ția Română Anti -Sida).
Asemenea asocia ții depășesc uneori nu numai sfera intereselor mem brilor săi, dar chiar
grani țele comunită ții în care s -au înfiin țat, se interna ționalizează. Spre exemplu,
Asocia ția „Amnesty Interna țional” are drept scop lupta pentru eliberarea prizonierilor
din motive de conștiin ță, afla ți în deten ție din cauza credin ței, culorii, sexului, originii
etnice, limbii sau religiei, dacă nu au utilizat și nu au incitat la utilizarea violen ței; lupta
pentru desfășurarea unor procese cu respectarea drepturilor omului în cazul de ținuților
politici, înlăturarea torturii și a exec uției în toate cazurile. (Public Interest Profiles,
Congressional Qua rterly Inc. Washington D.C.);
 Asocia țiile constituite prin lansarea unei campanii de advocacy. Advocacy
înseamnă pledoarie. O campanie de advocacy reprezintă o formă de ac țiune prin care se
urmărește influen țarea politicii publice, adesea prin lansarea unui proiect. Lansarea unei
campanii de advocacy presupune existen ța unor probleme, pentru care o campanie este
o solu ție, o problemă specifică, nu una generală. De exemplu, poluarea apelor României
este prea generală pentru a putea fi solu ționată printr -o campanie de advocacy. În
schimb, poluarea unui râu se poate aborda mai eficient.
 Asocia țiile cu caracter filantropic. Asemenea asocia ții își propun ajutorarea unor
categorii sociale dezava ntajate, a unor zone geografice calamitate, afectate de război sau
alte cazuri de for ță majoră. Ele pot avea o activitate permanentă (cum sunt asocia țiile
de ajutorare a copiilor străzii) sau temporară (cum sunt asocia țiile de ajutorare a unor
zone afectat e de inunda ții). Deosebirea dintre asocia țiile filantropice și asocia țiile cu

17
profil filantropic constă în faptul că asocia țiile filantropice își propun colectarea de
fonduri din diferite surse în vederea sus ținerii financiare a persoanelor aflate în situa ții
speciale și prestarea unor servicii gratuite către acestea, mobilizând în acest scop
voluntari. Dimpotrivă, funda țiile filantropice se constituie pentru administrar ea unor
fonduri preexistente;
 Asocia țiile cu caracter social și știin țific (spre exemplu Asocia ția Română de
Farmacologie). Asemenea asocia ții, înrudite cu cele profesionale, au ca obiectiv
derularea unor programe cultural – educative și știin țifice, sus ținerea unor activită ți de
cercetare – dezvoltare, activită ți de învă țământ, de educa ție a adul ților, activită ți cultural –
distractive și de petrecere a timpului liber. Ele se caracterizează prin aceea că sunt puse
în slujba întregii comunită ți. Trebuie remarcat că grani țele dintre aceste categorii sunt
elastice, în sensul că major itatea asocia țiilor prevăd în actele constitutive activită ți din
mai multe domenii de activitate. Spre exemplu, o asocia ție profesională își propune în
subsidiar, și derularea unor programe de natură culturală sau sportivă;
 Asocia țiile cu caracter politic . Ordonan ța guvernului nr. 26/2000 nu se aplică
partidelor politice. Ea este însă aplicabilă organiza țiilor care îmbracă forma partidelor
politice, fără a participa la alegeri, promovează principii de natură civică și politică.
Astfel sunt, spre exemplu, A lianța Civică sau Asocia ția Foștilor De ținuți Politici.
Reglementări recente conferă unora dintre aceste asocia ții o serie de drepturi privind
accesul la informa ții, dar și participarea la unele decizii juridice. Astfel, de exemplu, a
fost adoptată Ordonan ța de urgen ță a Guvernului nr.214/1999 privind acordarea calită ții
de luptător în rezisten ța anticomunistă persoanelor condamnate pentru infrac țiuni
săvârșite din motive politice, precum și persoanele împotrivă cărora au fost dispuse, din
motive politice, măsuri administrative abuzive. În același context trebuie amintit art.2
din Legea nr.187/1999, potrivit căruia anumite persoane și institu ții au dreptul de a fi
informate, la cerere, în legătură cu calitatea de agent sau de colaborator al organelor
securită ții, ca poli ție politică, a persoanelor care ocupă sau candidează pentru a fi alese
sau numite într -o serie de demnită ți sau func ții. Între persoanele care beneficiază de
acest drept de informare se numără și asocia țiile neguve rnamentale legal cons tituite.
 Școlile și universită țile private. Prin lege, învă țământul este un domeniu nonprofit. În
România, în acest moment, cele mai multe din școlile și universită țile existente sunt
publice. Încă institu țiile de învă țământ private românești sunt pu ține ș i privite cu
suspiciune. Trebuie să precizăm că în multe țări avansate din punct de vedere
educa țional, cele mai multe și mai performante institu ții de învă țământ sunt private.

18
 Spitale și institu ții de îngrijire a sănătă ții private (clinici, centre de inve stiga ții,
centre de recuperare etc). Au apărut și s -au dezvoltat destul de mult în România, în
ultimii ani. Spre deosebire de învă țământ, institu țiile medicale private se bucură de o
mare încredere a popula ției care apreciază calitatea serviciilor private și sunt dispuși să
plătească mai mult pentru a avea servicii medicale de calitate .

19
Capitolul II. Marketingul Educațional

2.1. Definirea conceptului de marketing educațional

Publicările privind marketingul e ducațional au început să apară prin anii ’80 drept
premisă principală a apartiției și dezvoltării marketingului educațional – „procesul de asimilare
și dezvoltare a marketingului în învățământul superior și nu numai.”21
Așadar, până în acea perioadă, necesitatea marketingului în instituțiile de învățământ nu
era atât resimțită cât și necesară deoarece, în acea perioadă, condițiile pieței producătorului erau
total diferite. Timp de secole, liceele și universitățile ofereau servicii educaționale doar acelor
persoane care îndeplineau anumite condiții în totalitate pentru a putea beneficia oferte.
În conc luzie, activitatea de marketing a universităților sau chiar și a liceelor este strict
bazată pe produs și anume, valorificar ea potențialului ofertei educaționale. Toate acestea, fără
implicarea anumitor activități care să atragă cât mai mulți studenți sau elevi. Unul dintre
motivele pentru care marketingul nu a fost resimțit în aceste instituții este faptul că pe acea
vreme, în vățământul atât secundar cât și superior erau finanțate de către stat.
Odată cu creșterea numărului de instituții, de diversificarea ofertei educaționale și
promovarea unui nou model de management care era de fapt orientat spre antreprenoriat și
autonomie, accentele, în activitatea de marketing, erau tot mai resimțite transformând oferta
care era înainte orientată spre produs, spre cerere. Pe scurt, se transforma se modul de orientare.
Dacă înainte orientarea era spre produs, acum orientarea era spre consuma tor.
Prin urmare, studentul este tratat drept consumator sau în ultimă instanță client, educația
fiind un serviciu, iar universtiatea sau altfel denumit, instituția educațională, era prestatorul de
servicii pe o piață competitivă. Analizarea acestei evoluț ii rezultă în următorul rezultat și anume
– Ph. Kotler și K. Fox evidențiază trei etape în dezvoltarea marketingului învățământului
superior și anume „marketingul nu este necesar / marketingul ca promovare și marketingul ca
poziționare”22
Interesul pentru m arketingul educațional a devenit un subiect foarte abordat de către
teoreticieni, așadar Ph. Kotler, K. Fox în 1996 cât și B. Davies și L. Ellison în 1997, tratează

21Șișcan, E. Evoluții și tendințe în dezvoltarea marketingului educațional: aspecte teoretice
și metodologice, în Revista “Economica”, nr.1(95), pp. 6 -17, 2016,
22 Ph. Kotler, P.R. Fox, Strategic marketing for educational institutions , Englishwood Cliffs, 1995, p11 –
https://trove.nla.gov.au/work/14389740?q&versionId=38160832

20
marketingul educațional ca un mijloc prin care instituțiile de învățământ încearcă să urmăr ească
„facilitarea schimbului de valori cu grupările -țintă vizate”23.
Dacă e să fim sincer, această abordare este frecvent întâlnită, mai ales în vânzări.
Singura diferență care există, e de fapt, contextul. Așadar, este mai degrabă o expresie a
orientării spre vânzări a unor instituții de învătământ într -o piață competitivă.
Totodată, D. Pardey în anul 1991 și I. Evans24 in anul 1995 plasează preocupările
instituției în domeniul de marketing necesitatea de a identifica și de a satisface nevoia
consumatorului din instituția de învățământ.
O altă abordare care împărtășește aceeași idee, autorii ruși A.P. Pankruhin în 1995, A.P.
Egorșin în 2001 și N.V. Tihomirova în 2002 se implică în completarea acestor definiții prin
explicarea care sunt categoriile de public vizate ale căror nevoi instuția ar trebui să încerce atât
sa le identifice cât să și le satisfacă. Aceste categorii sunt:
 Indivizi
 Instituția de învățământ
 Beneficiari de forță de muncă
 Societate
Așadar, printr -o sinteză a celor numeroase abordări ale marketingului educațional ale
teoreticienilor prezentate în publicații științifice atât naționale cât și internaționale, permit
evidențierea unor aspecte care sunt mai degrabă comune:
 În primul rând marketingul este perceput ca un sistem de gestiune a acti vității
instituțiilor de învățământ, constând în cercetare, proiectare, implementare și control
 Marketingul presupune schimb de valori
 Marketingul asigură orientarea instituției de învățământ către nevoile pieței și
modalitățile de satisfacere a acesteia;
 Este luată în considerare diferența de interese ale beneficiarilor, impunând necesitatea
adaptării ofertei cerințelor individuale și de grup;
 Locul central, în activitatea de marketing a instituțiilor de învățământ, îi revine
consumatorului final.
În concl uzie, marketingul educațional poate fi definite ca o „concepție de gestiune a
activității instituției de învățământ, orientată spre identificarea și satisfacerea nevoilor și

23 Șișcan, E. Evoluții și tendințe în dezvoltarea m arketingului educațional: aspecte teoretice
și metodologice, în Revista “Economica”, nr.1(95), pp. 6 -17, 2016,
http://oaji.net/articles/2016/1425 -1463124739.pdf
24 D. Pardey, I. Evans, Leading Teams, Institute of Leadership & Managemen t, 2008, pag. 87

21
dorințelor grupurilor țintă, prin proiectarea, stabilirea prețului, promovarea și furnizarea de
programe și servicii educaționale competitive și realizarea, pe această cale , a obiectivelor
individuale și organizaționale ”25.
În literatura de specialitate marketingul este deseori perceput ca fiind o filosofie, uneori
chiar și un stil viață sănătos sau nu, un mod de gândile, un model al unei organizații pentru care
punctul de pornire al oricărei activități este clientul .
Considerând că, clientul este consumatorul și anume studentul , punerea accentului pe
student presupune un grad mai înalt d e individualizare, personalizare și flexibilizare a relației
universitate – student sau în linii teoretici, prestator de servicii și consumator, având ca scop
final maximizarea atât a nivelului de satisfacție a consumatorului cât și a prestatorului prin
îndeplinirea obiectivelor instituției.

25 . Șișcan, E. Evoluții și tendințe în dezvoltarea marketingului educațional: aspecte teoretice
și metodologice, în Revista “Economica”, nr.1(95), pp. 6 -17, 2016, on line,
http://oaji.net/articles/2016/1425 -1463124739.pdf

22
2.2. Orientarea spre marketing și marketing societal a instituțiilor educaționale

În primul rând, instituțiile educaționale au nevoie de resurse atât umane cât și
financiare pentru a putea să ofere servicii altora. Atât școlile cât și liceele sau universitățile au
nevoie și depinde de banii care vin de la bugetul statului sau care vin din taxele de școlarizare,
donații, sponsorizări ș.a.m.d și de alți clienți, care beneficiază de serviciile educațion ale.
În momentul în care o instituție nu are sau își pierde în timp abilitatea de a atrage cât
mai mulți elevi, studenți, profesori, echipamente sau facilități, chiar și specialiști, această
instituție va înceta să mai existe. Aceste instituții oferă progr ame educaționale, cursuri care
pregătesc diferite persoane în pentru a activa într -un domeniu. Totodată, în schimb, aceștia
plătesc taxe de școlarizare, unii donează pentru pentru studenți, iar alții investesc atât energie
cât și bani pentru a studia. Așad ar, conceptul de schimb este implementat într -un mod în care
ambele părți vor avea un profit de pe urma căreia să beneficieze.
Foarte multe companii și foarte mulți specialiști consideră că deschiderea unui
departament de marketing sau unei funcții de mark eting înseamnă că acea companie, instituție
sau orice o fi ea, a adoptat o orientare spre marketing. Adevărul este că multe instituții
educaționale din alte țări civilizate au birouri de care se ocupă cu admiterea studenților, totodată,
au și birouri care se ocupa de programe care atrag fonduri, asociații studențești atât a celor care
sunt înscriși la un ciclu cât și a celor care au absolvit o anumită facultate. Mai au și departamente
care se ocupă cu relații cu publicul sau departamente de promovare. Confu zia provine din iluzia
că dacă o entitate folosește anumite intrumente de marketing, din acel moment, acea entitate
este considerată cum că ar fi orientată spre marketing.
În opinia autorului, a fi orientat spre marketing înseamnă că principala sarcină a
instituției este să determine nevoile și dorințele piețe i-țintă și să le satisfacă prin, crearea ,
comuni carea, vânzarea și livrarea de produse, programe și servicii viabile, competitive și
adecvate26.
Există anumite instituții care se concentrează pe prog ramele existele fără să aducă
nimic nou în domeniu. Acestea eșuează defapt în înțelegerea nevoilor, suferă de o așa zisă
miopie de marketing. Sunt atât de mândre și fidele programelor pe care le -au dezvoltat încât
ignoră de fapt cererea pe piață la momentu l actual. Faptul că, la un moment dat, cândva, ele au
fost performante și au avut rezultate, este probabil adevărat, însă lumea se dezvoltă și nevoile
sunt din ce în ce mai diversificate, deseori manifestându -se în forma unor dorințe.

26 prof. univ. dr. Adriana Prodan, Marke ting Educațional, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași ,
2008, pag. 136

23
O instituție care es te orientată spre marketing se va concentra mereu atât asupra
descoperirii cât și a satisfacerii nevoilor beneficiarilor săi. O instituție de acest gen va
recunoaște întotdeauna care sunt programele și serviciile de care au nevoie beneficiarii ei.
Totodată , vor înțelege că aceste programe și servcii care satisfac nevoile beneficiarilor vor fi
cele care vor performa în timp. A nu se înțelege greșit, instituțiile educaționale nu vor satisface
aceste nevoi în schimbul neglijării misiunii și viziunii acelei ins tituții. Chiar din contră, aceste
instituții vor căuta potențiali beneficiari care se potrivesc acestui program educațional și vor
încerca, ca prin programele educaționale pe care le au, să le facă mult mai actractive și
performante.
Marketingul devine în unele perioade însăși logica unei organizații, fiind folosit ca să
se orienteze și să -și prezinte oferta pe piața educațională. ,, Organizațiile nonprofit, precum
școlile, se pot folosi de patrimoniul de cunoștințe și tehnici pe care marketingul de între prindere
l-a desăvârșit cu succes pe parcursul multor ani .”27
În ceea ce privește orientarea instituției către așa -numitul marketing societal, înseamnă
că „sarcina instituției este să determine nevoile, dorințele și interesele consumatorilor de
educație și să se adapteze pentru a oferi programe care să mențină sau să îmbunătățească
bunăstarea și satisfacerea intereselor pe termenul ale unor beneficiari potenț iali sau chiar
și a unor consumatori ale educației și a societății ”28

2.3. Beneficiile m arketingului pentru instuțiile organizaționale

27 http://www.tribunainvatamantului.ro/rolul -marketingului -educational -in-conducerea -institutiilor -de-
invatamant/ Accesat la data de 10.05.2018
28 Cristian China Birta – Interviu Digi24.

24
Consider că entitățile care aplică anumite principii ale marketingului într -un mod
corespunzător își vor atinge de cele mai multe ori obiectivele într -un mod cât mai eficient.
Aceste entități și anume, instituțiile, trebuie să își atragă resurse, să își motiveze angajații pentru
livrarea unui program educațional de calitate și să atragă potențialii consumatori de educa ție
spre ei. Având în vedere că marketingul este știința care este aplicată pentru a dezvolta atât
eficiența cât și eficacitatea unei companii, se poate aplica și în înstituțiile educaționale pentru
ca acestea să performeze la un nivel cât mai înalt. „ Marketingul este un sistem comprehensiv și
coordonat de activități destinate furnizării produselor și serviciilor și ideilor care satisfac
nevoile și cererile venite din partea consumatorilor ”29
Modurile în care putem scoate în evidență beneficiile unui pro gram de învățământ sunt
următoarele:
 Succesul privind îndeplinirea misiunii instituției – compararea activității utilizării
insturmentelor de marketing în scopul indeplinirii misiunii și obiectivelor instituției.
Mai concret, ce face instituția în adevărat ul sens al cuvântului în comparație cu
obiectivele și misiunea instituției. Marketingul ar trebui să contribuie la
indentificarea atât a nevoilor cât și a problemelor și la planificarea creării unui
răspuns care să sprijine instituția în indeplinirea misiu nii acesteia.
 Creșterea satisfacției potențialilor consumatori, a consumatorilor și a pieței în
general – modalitatea în care instituția satisface beneficiarii direcți prin programele
oferite se reflectă în mod nemijlocit asupra atragerii ulterioare a viitorilor
consumatori de servicii educaționale și asupra atragerii de resurse financiare; dacă
instituția eșuează în dezvoltarea de programe satisfăcătoare pentru nevoile
consumat orilor de servicii educaționale celor care donează , finanțatorilor și altor
persoane implicate, impresiile negative și reducerea intrărilor de fonduri vor avea
efecte negative. Instituțiile care sunt insensibile la nevoile pieței se confruntă cu mai
multă apatie și cu o moralitate mai scazută. Pentru astfel de instituții este dificilă
atragerea de noi elevi/studenți și noi resurse financiare.
 Îmbunătățirea modalității de atragere a resurselor de pe piață – în încercarea de a -și
satisface clienții, instituțiile trebuie să atragă resurse variate, incluzând angajați,
donatori, finanțatori , iar nivelul deatragere al resurselor este direct proporțional cu
satisfacția oferită în schimb;

29 John D. Fortier , Wisconsin's Model Academic Standards for English Language Arts , Wisconsin Department
of Public Instruction , pg. 13

25
 Creșterea eficienței anumitor acțiuni pe piață – în situația în care instituția
educațională ia decizii fără a lua în calcul legăturile cu piața ar putea rezu lta costuri
mai mari pentru același rezultat sau s -ar putea ajunge la o îndepărtare a multora care
trebuie atrași (eficacitatea instituțiilor educaționale). Marketingul accentuează rolul
managementului și coordonării dezvoltării programelor, formării prețu rilor,
comunicării și distribuției.

26
2.4. Evoluția marketingului în organizațiile educaționale

Marketingul în școlile românești nu mai este o noutate. Competiția se desfășoară atât
între instituțiile de stat, cât și între cele particulare, cât și între aceste două forme: de stat și
privată. Binefacerile abordării marketingului educațional în instituțiile de învățământ au început
să fie cunoscute. A început să se contureze o concurență reală în acest domeniu, se vorbește tot
mai mult despre orientarea spre client. Oricum, școala începe să sufere din cauza lipsei clienților
și lipsei serviciilor educaționale diversificate. Acestea poate ar aduce și ceva bani în
perspectivă.
Cum putem fo losi marketingul în acest scop? Cum analizăm piața și cum ne construim
un plan de marketing? La ce ne folosesc toate acestea? Atragerea elevilor/studenților a
constituit, pentru marketingul practicat în școlile (cu sensul generic de școală, instituție
educațională/de învățământ) din țările dezvoltate , obiectivul central pentru mult timp. Acum,
marketingul este util mai ales pentru atragerea resurselor financiare, îmbunătățirea imaginii și
relațiilor cu publicul interesat și comunitatea. Una dintre cele mai discutate aspecte referitoare
la utilizarea m arketingului în activitățile educaționale era : Cine se va ocupa de realizarea acestor
activit ăți de marketing . Autorii cărții Management and Leadership of Educational Marketing:
Research, Practice and Application sunt cei care dau răspuns parțial la această întrebare,
specificând faptul că în principal, activitatea de marketing a unei școli este asociată celei de
management.30 Cu toate acestea, strategiile sunt cele care stau la baza desfășurării unor activități
de marketing care sunt sau pot sa devină de succes.
Stagiile în evoluția marketingului educațio nal pot fi caracterizate astfel :
În stagiul întâi putem spune că m arketingul nu este necesar . Multe instituții
educaționale au presupus că valoarea educației este evidentă și cei care vor dori aceasta se vor
înscrie la școală. Curric ulum -ul se modifica foarte rar, pentru ca el funcționa așa de zeci de ani
de tradiție și se „testase” peste timp. Elevii și studenții se înscriau pentru că doreau exact ceea
ce oferea șc oala, sau pentru ca nu av eau alternative. Școala nu avea nevoie nici de recrutare,
nici de marketing. Școala era un fel de arhivă. Une le școli mai atractive începeau să-și
stabilească proceduri de selecție pentru a alege pe candidații cei mai promițători.
În stagiul al doilea lucrurile se schimbaseră. Școlile au văzut că nu reușeau să atragă
suficienți elevi și studenți așadar au văzut marketingul ca o metodă de promovare . Atunci au
presupus că potențialii consumatori nu știau despre școală sau nu aveau suf icientă motivație.

30Izhar Oplatka, Jane Hemsley -Brown , Management and Leadership of Educational Marketing: Research,
Pract ice and Application, Emerald Group Publishing , London, 2012, pag.21

27
Școlile active au pornit în atragerea consumatorilor de educație prin activități de recrutare. Au
apărut astfel primele servicii de recrutare și mai târziu de admitere, care erau, de fapt, embrionul
departamentului de marketing din școal ă. Acest serviciu avea un responsabil, iar „oamenii de
vânzări" se ocupau cu reclama și trimiteau cataloage, broșuri și postere de prezentare. În această
etapă, specialiștii amintesc că cel mai folosit instrument de promovare ca fiind broșura.31
În etapa a treia avem de a face cu m arketingul ca segmentare și cercetare a pieței. Cele
mai avansate școli au început să realizeze că resursele serviciului proaspăt format ar fi mai bine
utilizate dacă ar putea fi direcționate spre cele mai atractive prospectări. Dacă responsabilul cu
admiterea i -ar putea înțelege mai bine pe cei care au optat, ar putea atrage și anul viitor
elevi/studenți din aceeași categorie. Dacă ar înțelege cum au luat tinerii hotărârea, atunci școala
ar putea oferi informații potrivite, la mo mentul potrivit. Cercetarea pieței devine astfel o
necesitate pe care poate s -o ia în considerare tot managementul școlii.
În urma nevoi de a se dezvolta, în stagiul al patrulea a apărut marketingul ca poziționare.
Multe școli și -au intensificat activități le de promovare și cercetare, punând astfel bazele
competiției. Unele au început să înteleagă importanța diferențierii. Ele au realizat că nu pot oferi
toate tipurile de programe și să rămână și cele mai bune școli. De aceea au decis să -și
evidențieze isto ria, caracteristicile distincte, oportunitățile și să -și stabilească un loc în
„constelația" instituțiilor educaționale. Poziționarea merge dincolo de imaginea școlii.
Poziționarea înseamnă distingerea școlii de competitori prin anumite dimensiuni pe care
elevii/studenții din anumite segmente de piață le preferă. Obiectivele poziționării sunt acelea
de a evidenția diferențele reale ale școlii în comparație cu altele, astfel încât să poată satisface
cel mai bine nevoile elevilor/studenților care o aleg.
Mark etingul ca planificare strategică. Unele școli sunt preocupate să facă față nu numai
competiției, ci și schimbărilor din economie, demografie, valori și alte zone care nu sunt sub
directa influență a școlii. Aceste școli încep să înțeleagă conexiunile într e modificările externe
și imaginea școlii, poziționarea sa, programele sale, abilitatea de a atrage și a servi clienții.
Aceste școli își extind efortul pentru a identifica tendințele și cum ar putea școala să facă față
acestora. Școala își revede programe le, procedurile și celelalte activități pentru a -și orienta
eforturile spre aceste tendințe.
Marketing înseamnă cooptarea managementului. Unele școli/instituții au înțeles că
serviciul de admitere este doar o parte a „unei picturi vaste", numită marketing. Atragerea
elevilor, procesarea candidaturilor, admiterea și integrarea lor sunt activități foarte importante,

31 Les Bell, Primary schools and the nature of the education market place, Educational Management, London,
1999, pag.59

28
dar școlile au început să se întrebe ce ar putea optimiza experiența elevilor în școală. Răspunsul
l-au găsit urmărind admiterea, evoluția în șco ală și la locul de muncă a fiecărui individ, în ideea
că ar putea fi un suporter sau un sponsor pentru școală. Tratarea fiecarui elev ca partener de
valoare presupune modificarea procedurilor, politicilor și serviciilor. Colaborarea dintre
responsabilul cu admiterea și cel financiar devine astfel foarte strânsă. De fapt, în multe școli,
directorul sau decanul se ocupă de admitere, de bani, de noi angajați, de carierele lor, de cămin,
cantină și altele. Toate acestea, în loc să se preocupe de problemele elev ilor, de cercetarea
privind atragerea și reținerea lor, deplasări pe piața muncii și alte măsuri care să ducă la
îmbunătățiri reale în școală. Cooptarea managementului implică, de fapt, o schimbare a modului
de a gândi. Obiectivul nu mai este acela de a -ți face munca de manager pur și simplu, ci de a
răspunde nevoilor elevilor, de altfel deosebit de diverse.
Nevoia de marketing și relații cu publicul . Educatorii buni dintr -o școală au de regulă,
și flerul marketingului, pentru că ei fac marketing în orice moment al muncii lor. Preluând
viziunea modernă exprimată de E. Hill și T.O’Sullivan marketingul este de fapt, procesul de
management responsabil pentru identificarea, anticiparea și satisfacerea cerințelor
consumatorului într -un mod profitabil .32
Transpus în arealul școlii, aceasta înseamnă că un bun educator va identifica și anticipa
nevoile elevilor săi și va satisface aceste nevoi într -o maniera „profitabilă", trecând prin
cunoștințele și abilitățile din clasa și din afara ei. Educația de succes e ste cel mai bun marketing.
În ceea ce priveste marketingul întregii școli, acest proces mai întâi identifică și apoi
satisface nevoile consumatorilor care, în sens larg, include nu numai consumatorii de educație
(elevi/studenți), dar și părinții și comunit atea locală. Termenul „profitabil" din definiție
semnifică importanța obiectivului de a atrage elevi și de a avea o bună reputație în arealul unde
își desfășoară activitatea.
Relațiile publice reprezintă unul din copiii mari ai marketingului. Deși are de suferit,
uneori, din cauza asocierii cu viața politică, totuși ele reprezintă un efort deliberat, planificat și
susținut de stabilire și menținere a unei înțelegeri reciproc avantajoase dintre o organizaț ie și
publicul său. Pentru instituția de învățământ, relațiile publice implică un proces de comunicare
și relaționare cu publicul pe care școala trebuie să -1 servească. Instituțiile educaționale bune au
avut de -a lungul timpului relații bune cu publicul, c a parte a succesului lor. A face cunoscut
succesul cât mai mult posibil este mai important decât succesul în sine. Pentru câțiva ani, școlile
bune caută să -și facă elevii mândri de faptul că aparțin școlii, profesorii mândri de faptul ca

32 E. Hill și T.O’Sullivan , Marketing, editura Longman 1996, pag. 216

29
sunt angajați acol o și părinții încrezători că nevoile copiilor lor sunt împlinite. Marketingul unei
școli este foarte diferit de marketingul pentru un produs tangibil. Un serviciu excelent pentru
marketingul școlar îl face rețeaua bazată “pe ce se spune", practicat de oame nii care trăiesc și
muncesc în școală și în apropierea ei. Marketingul școlar este cu adevărat ajutat de această rețea.
Factori ca uniforma școlii, imnul școlii, prospectele atractive pot părea semne lipsite de
importanță, dar joacă un rol vital în creșter ea „greutății" școlii și în încurajarea elevilor și
părinților de a o evalua pe ea și realizările ei. Publicitatea în media nu este esențială în
promovarea unei școli. Dar discuțiile cu oamenii și contactul personal sunt esențiale. Sunt
modalitatea prin ca re cât mai mulți oameni vor fi implicați în promovarea instituției de
învățământ. În literatura de specialitate aceaste legături dintre elementele marketingului școlii
și strategia de relații cu publicul este cunoscută sub denumirea de „arbore de familie".
În topul instituției educaționale este directorul. În termeni de marketing, în promovare
sau în relațiile cu publicul, el este cea mai importantă persoană. Directorul este personificarea
școlii, de fapt, și a direcției pe care dorește să meargă. El are r olul de a descrie misiunea școlii
ca expresie a intenției și locului în comunitate și pe scena educației, în general.
Directorul își comunică viziunea sa personalului școlii. Comunicarea internă este unul
din cele mai importante moduri de promovare a școli i. Este, într -adevar, startul într -o strategie
de promovare. Viziunea directorului nu trebuie să meargă împotriva nevoilor și dorințelor
clienților, ci dimpotrivă, că școala va fi pregatită pentru nevoile prezente și actuale ale pieței.
Directorul va avea nevoie de sprijinul echipei de management din școală. Dar viziunea
sa va trebui împărtășită și aprobată de reprezentanții în teritoriu ai ministerului. Aceștia din
urmă pot ajuta marketingul în școală. Ar trebui să existe la fiecare inspectorat un speciali st în
marketing și promovare. împreună cu acesta, ministrul poate aprecia cât de bine a anticipat o
școală sau alta nevoile comunității.

30
2.5. Particularitățile marketingului educational

„Marketingul educational prezintă anumite particularități și este diferit – atunci când
sunt achiziționate bunuri, clienții au la dispoziție o serie de elemente tan gibile care le permit
evaluarea calității. În cazul serviciilor educaționale, elementele tangibile se rezumă la clădiri,
instrumente (echipamente) și persona l. Serviciile educaționale, cu toate funcții le sale, se
caracterizează prin intangibilitate foarte ridicată, posibilitate mare de adaptare, caracter
abstract, cost ridicat, un impact deosebit de puternic asupra viitorului celu i care consumă aceste
servicii ”33. Existența noastră în această lume este condiționată de capacitat ea pe care o avem de
a înțelege și de a o cunoaște.
Astfel, cunoașterea devine un proces continuu și fără de sfârșit. Un proces, care ne
diferențiază ca indivizi, prin motivație și prin ca pacitate a de a cunoaște. Motivația de a cunoaște
este, mai mult sau mai puțin, intrinsec legată de efortul pe care trebuie să -l facem pentru a spori
cantitatea de cunoștințe, efort ce integrează resurse intelectuale, financiare și de timp. Iar costul
cunoa șterii depinde în mod evident de contextul social, economic și politic în care ne aflăm la
un moment dat, precum și de interesul societății pentru cunoaștere.
Cunoștințele sunt informații procesate în scopul înțelegerii evenimentelor care se
produc în mediul nostru înconjurător. Ele constituie rezultatul procesului de cunoaș tere.
Procesarea cunoștințelor se poate realiza pe diferite niveluri de complexitate și abstracție, de la
teorii științifice, la cunoștințe aplicative ne cesare existenței de fiecare zi.
Funcția de învățare – nu trebuie privită restrictiv la trans ferul de cunoștințe. Ea
include componenta de formare, de modelare a personalității fiecărui studen t/elev. Pentru
realizarea ei în condiții de eficiență, instituția de învățământ trebuie să di spună de prof esori
dedicați meseriei lor, de oameni cu mult talent pedagogic. La aceasta este bine să adăugăm
dotările tehnologice ale institu ției, mai ales cele moderne, cu sisteme de computere racordate la
Internet și la sistemele de comunicație prin sat elit.
Funcția de cercetare științifică – poate fi definită ca o căutare de noi cunoștințe, ca
o investigare sistematică la frontierele dintre cunoaștere și necunoaștere. S copul ei este de a
genera, de a interpreta și, respectiv, de a aplica noi cunoștințe în scopul progresului cult ural,
științific și tehnologic.
Funcția de serviciu public – interes public, local și național. I nstituția de învățământ
care se prefigurează pentru această perioadă va fi, cu certitudine, un centru inovator, de

33 Grigoruț, C., Ploae, V., Zăgan, R., Micu, A., Zaharia, POLITICI DE MARKETING ÎN SISTEMUL DE EDUCAȚIE ȘI
ÎNVĂȚĂMÂNT, Editura Teora , 2011, p.15

31
creativitate și de gândir e critică. În motivarea acestui document se apreciază faptul că a devenit
o realitate construirea unei Eu rope a cunoștințelor, un factor d eterminant pentru dezvoltarea
socială a personalității umane și a îmbogă țirii statutului de cetățean al Europ ei, capabil să
conștientizeze apartenența la un s pațiu social și cultural comun. Esența educației constă în
formarea unui orizont profesional bine conturat, având drept obiectiv crearea premiselor
necesare integrării în piața muncii și inserției sociale a tânărului specialist.34
„Misiunea formării inițiale vizează definirea patrimoniului cultural general ce
constituie substratul necesar culturii profesionale, nu doar prin suma de cunoștințe utile pe care
ea o presupune , ci, mai ales, prin calitățile spiritul ui pe care le dezvoltă și care se află peste tot
unde este folosită. A ceasta interdependență vine, în principal, în întâmpinarea mobilității
profesionale ”.35

34 Manole, V., Stoian, M., Marketing, Editura ASE , București, 2011 , pag. 15 -17
35 Manole, V., Stoian M., Marketing , Editura ASE , București, 2011, pag. 15-17

32
2.6. Asociațiile Studențești – O formă de organizare studențească

În subiectul anterior am prezentat, în mare, tipurile de organizații nonprofit active la
noi în România. În cadrul acestei enumerări și descrieri a acestora am evitat cu intenție de a
enumera unul dintre cele mai dinamice tipuri de organizare și anume, org anizațiile studențești.
Literatura de specialitate nu conține mențiuni numeroase referitoare la
asociațiile studențești. O explicație a semnificației acestora este prezentă pe site -ul Universității
de Vest di n Timișoara: ,, Organizațiile studențești sunt asociații apolitice ale studenților și au ca
scop promovarea și reprezentarea intereselor socio -profesionale ale studenților.” O altă
definiție a conc eptului, cea oferită de Universitatea de Vest din Timișoara prezintă asociațiile
studențești astfel: ,, Organizațiile studențești sunt spații în care tinerii care se implică se desvoltă
foarte mult. Află lucruri despre ei, care este drumul pe care vor să meargă, își dezvoltă multe
competențe de la cum să lucreze cu oamenii, cum sa comunice mai bine, cum să r elaționeze cu
partenerii sau cum să își pună în practică proiectele.”36
Asociațiile Studențești care sunt de fapt subiectul acestei lucrări sunt organizații de tip
nonprofit care derulează activități diverse prin care se dorește ca studentul să fie cât mai aproape
de mediul de afaceri, fiindu -i împărtășite experiențele unor persoane care deja au absolvit
facultatea lucrând în diverse companii. Totodată, asociațiile studențești organizează activități
pentru toți studenții unei anumite universități sau chiar și pentru o comunitate întreagă care
doresc și respectiv, dorește, să participe la aceste activități. Dintre aceste activități putem
enumera activități de divertisment în mediul academic, diverse seri de film prin care să se
îmbine educația și diverse meto de non -formale care au ca rezultat dezvoltarea atât personală
cât și profesională. De multe ori, în rândul studenților se pune problema în care studentul își
pune următoarea întrebare ”de ce să fac parte dintr -o asociație studențească”. Mesajul pe care
trebuie să îl transmită o asociație studențească trebuie să fie în primul rând la vedere. Totodată,
acest mesaj trebuie să fie comunicat înainte ca studentul să își pună această întrebare deoarece
în momentul în care acesta se întreabă, studentul se simte con strâns, simte că este oarecum
forțat să intre într -o organizație de acest gen.
Este clar sau în rândul multor asociații stu dențești ar trebui să fie clar faptul că prin
intermediul asociațiilor studențești, studenții care au ceva în comun se cunosc și rea lizează
împreună, pe bază de voluntariat, activități variate, de la proiecte, traininguri, târguri până la
școli de vară, festivaluri sau, în vremuri mai grele, negocieri cu înalți demnitari și miniștri sau

36 Georgescu Mihaela, descriere asociații studențești – sursă:
https://www.uvt.ro/ro/educatie/studenti/organizatii -studentesti/elsa/

33
chiar greve. Din punctul meu de vedere, mesa jul care are trebui să răspundă la întrebarea „e ce
ar trebui să fac i parte dintr -o asociație studențească ar trebui să fie următorul” :
 îți dă ocazia să faci ceva util și plăcut cu timpul liber și să fii ceva mai mult decât tipicul
student care merge la cursuri, seminarii și laboratoare;
 activitatea în cadrul unei asociații nu urmează un program fix, ca o slujbă sau un stagiu,
ci unul flexibil, dar destul de variat încât să nu te plictisești niciodată;
 este o sursă foarte bună pentru a câștiga acea „exper iență” atât de căutată de angajatori
chiar și când vine vorba de proaspăt absolvenți;
 poți dobândi sau perfecționa abilități foarte folositoare nu doar pe piața muncii, dar și
în viața socială: de lucru în echipă, de comunicare și de prezentare, de organiz are a
evenimentelor, de vorbit în public și așa mai departe;
 cunoști persoane care îți pot înfumuseța viața prin diversitatea lor;
 prin intermediul unui proiect al asociației poți pleca în străinătate prin schimburi de
tineri, la școli de vară, conferințe etc;
 de multe ori, printre foștii membri cu care se păstrează legătura, se găsesc și manageri
sau directori ai unor firme de profil, pe care ai ocazia să -i impresionezi prin calitățile
tale și în fața cărora te poți prezenta după absolvire cu un CV pentru angajare
În altă ordine de idei scopul asociațiilor este de a promova și a apăra drepturile
studenților, în relație cu instituții relevante precum: Ministerul Educației Naționale, Ministerul
Tineretului și Sportului, Parlamentul, Guvernul, Președinția Româ niei, dar și municipalități și
universități. Deasemena, așa cum am precizat anterior, acestea desfășoară activități cu caracter
profesional care contribuie de -a lungul timpului la dezvoltarea organizației, dar care vin în
întâmpinarea dezvoltării abilități lor tinerilor. Sesiunile de formare și atelierele de leadership,
vorbit în public, gestionarea timpului și dezvoltare organizațională care au la bază fundamentele
educației nonformale, recunoscută, în special, ca formă de învățare pe termen lung. Pe termen t
scurt, se urmăresc însușirea noțiunilor specifice, iar pe termen lung, sesiunile de formare
urmăresc diseminarea informațiilor, punerea în aplicare a noțiunilor prezentate, asigurarea unei
continuități a culturii organizaționale, îmbunătățirea calității proiectelor desfășurate și
dezvoltarea unor proiecte noi, în condordanță cu nevoile actuale ale studenților. Un alt subiect,
pe care nu l -am amintit, sunt activitățile de gestionare a emoțiilor. Fiecare dintre noi, fie că
avem calitatea de manager sau stud ent, avem emoții. Toți oamenii au emoții. Este foarte
important ca studenții să învețe să își gestioneze emoțiile deoarece prin controlarea lor, îi va
ajuta pe aceștia să devină atât bun oratori cât și buni negociatori. Evident, acesta este doar un

34
exemplu . Utilitatea gestionării emoțiilor este atât de diversificată încât probabil că aș putea scrie
o carte întreagă.
În concluzie toate aceste aspecte se concretizează pe parcursul studenției în cadrul
asociațiilor studențești. Studenții voluntari împărtășesc din experiențele vieții studențești privite
în perspectiva provocărilor societății actuale și interacționează constructiv asupra dezvoltării
mediului academic universitar.

35
Capitolul III. Studiu de caz privind ro lul asociațiilor studențești
în implementarea marketingului în serviciile educaționale
universitare
3.1. Asociația Studenților Economiști din Oradea
3.1.1. Informații generale despre Asociația Studenților Economiști din Oradea

Asociația Studenților E conomiști din Ora dea a luat naștere în primăvara anului 2016
fiind constituită cu scopul de a facilita descoperirea și dezvoltarea potențialului tinerilor
studenți, pentru ca aceștia să aibă un impact pozitiv în societate, să aducă o plusvaloare societății
din care fac pa rte. Așadar, Asociația Studenților E conomiști (ASEO) este alcătuită din
membri, studenți ai Facultății de Științe Economice de la diferite specializări și din toți anii de
studiu.
Sediul acestei asociații este situat în incinta Universității din Oradea , corpul F, sala
F005. Asociația funcționează pe baza unor principii și valori comune, identificând ca fiind
cuvinte cheie voluntariatul, dezvoltarea personală și profesională, educația non -formală. Cu alte
cuvinte, ASEO reprezintă o modalitate de închegare a unui grup de persoane care dețin aceleași
principii și interese și care împreună doresc să facă cunoscute aceste principii la nivelul întregii
comunități.
În ceea ce privește datele de identificare ale asociației, așa cum am precizat anterior
aceasta est e situată în cadrul Universității, strada Universității nr. 1, Municipiul Oradea, Bihor,
cod po ștal: 410087, tel.:+40747225595, e -mail: aseoradea@gmail.com, facebook :
https://www.facebook.com/aseoradea/ , cod fiscal 37277265.
Această asociație studențească derulează activități diverse prin care a dorit să aducă studentul
cât mai aproape de mediul de afaceri, fiindu -i împărtășite experiențele unor persoane care deja
au absolvit facultatea lucrând în diverse companii, totodată, ASEO a organizat și organizează
activități pentru toți studenții Universității din Oradea. Dintre aceste activități putem enumera
faptul că Asociația Studenților Economiști din Oradea a adus divertismentul în mediul
academic, prin diverse seri de film, îmbinând educația și diverse metod e non -formale cu ceea
ce înseamnă dezvoltarea personală și profesională.
În același timp, scopul asociației este de a avea un impact pozitiv în societate aducând
plus valoare atât prin sprijinirea studenților membri cât și prin derularea de diverse activit ăți:
Training “Ce este leadership -ul?”, Săptămâna U NIFEST care este de fapt o săptămână dedicată
festivalului UNIFEST, un festival pentru studenți cu diferite activități. Totodată ASEO a
organizat campania ,,Fii și tu Moș Crăciun” , campania St udent ’s Kit by CV30. O arie de

36
cuprindere prin care ASEO a adus un plus valoare în societate a fost cea socială, asociația fiind
adesea implicată în activități de caritate, venind în sprijinul persoanelor defavorizate și
sprijinind diverse fundații.
În ceea ce priveșt e derularea de proiecte și diverse activități, în sens restrâns, putem
aminti activitățile proprii enumerate mai sus împreună cu cele în cadrul cărora ASEO a fost
prezent în calitate de partener: ,,Donează sânge. Fii erou!”, Târgul de cariere din Oradea,
,,Constelația profesioniștilor” , Inteligența emoțională, Școala de Vară a Facultății de Științe
Economice din Oradea, ,,Marketing Days FSE”. Pentru buna desfășurare a tuturor acestor
evenimente, este nevoie de o grupare de persoane competente care să munce ască cot la cot
pentru obținerea unor rezultate cât mai bune, așadar, Asociația Studenților Economiști este
organizată astfel: 1 președinte, 2 vicepreședinți și un responsabil pentru fiecare din următoarele
departamente: financiar, resurse umane, marketing , comunicare PR, organizare evenimente.

Membrii asociației sunt studenți ai specializărilor facultății noastre, reunind viitori
specialiști din toate domeniile economiei (licență):
 finanțe -bănci
 contabilitate
 management
 marketing
 economia comerțului, turismului și a serviciilor,
 afaceri interna țional e.
De asemenea, membri i Asociației Studenților Economiști sunt și master anzi ai
facultății noastre specializarea:
 managementul organizației,
 administrarea afacerilor mici și mijlocii.
Publicul țintă este reprezentat de studenți în special ai Facultății de Științe Economice
din Oradea și totodată totalitatea studenților din cadrul Universității Oradea dornici de a se
dezvolta, de a cunoaște și de a evolua, pentru ei fiind realizate cel m ai adesea evenimente și
acțiuni. În cadrul unor proiecte precum ,,Academia de training”, publicul țintă sunt de această
dată elevii liceelor din județul nostru. ASEO s -a aflat permanent în strânsă legătură cu publicul
său țintă, astfel, în perioadele în ca re nu organizau evenimente, aceasta genera conținut în
mediul online cu scop informativ pentru stu denți sau chiar de divertisment.

37
3.1.2. Mixul de marketing în Asociația Studenților Economiști din Oradea

Asociația are în componența sa un departament de marketin g, departament din cadrul
căruia am făcut parte și care derulează activitățile specifice de marketing, folosind o serie de
instrumente proprii marketingului organizațiilor non -profit. Aceste instrumente cuprind cei 4 P
clasici ai mixului de marketing căr ora li se pot alătura elemente specifice organizațiilor non –
profit precum: participanții, parteneriatele, strângerea de fonduri, întâlnirile, activitățile și
evenimentele. Mixul de marketing reperzintă ansamblul de instrumente tactice de marketing
controla bile pe care firma le combină cu scopul de a produce reacția dorită pe piața țintă.
Specialiștii apreciază că mixul de marketing este unul dintre cele mai vechi și mai utile concepte
de marketing.
Neil Borden este cel care a folosit pentru prima dată conce ptul de mix de marketing în
anii 50 pentru a descrie elementele importante pe care o organizație trebuie să le aibă în vedere
atunci când elaborează un plan de marketing, un mix alcătuit din 12 elemente. Ulterior a apărut
modelul simplificat, utilizat de n oi în zilele de azi, modelul lui Edmnund J McCarthy care
conține cei 4P: p rodus, pret, plasare, promovare.
Produsul organizației, respectiv serviciul oferit de aceasta îl reprezintă activitățile derulate în
scopul dezvoltării person ale și profesionale a membrilor, dar și a publicului țintă și a unor
activități fie de recreere, fie realizate în scopuri sociale. Plasarea serviciilor poate fi analizată
din perspectiva faptului că toate activitățile derulate de Asociația Studenților Economiști se
desfășoară î n aria județului Bihor, majoritatea la nivelul orașului Oradea, în incinta Universității
din Oradea.
Elementul preț are un conținut foarte larg, în sens restrâns reperzintă suma de bani pe
care o angajează fiecare categorie pentru a putea beneficia de ceea ce organizația îi oferă iar în
sens larg totalitatea formelor de achiziție a resurselor a organizației nonprofit de pe piață.
Distingem între prețuri cele care sunt semnificative din punct de vedere economic și prețuri
care nu au nici o semnificație eco nomică. Organizațiile care nu se bazează pe piață își oferă
gratuit outputurile sau le oferă la un preț fără semnificație economică. Așadar prețurile oferite
de ASEO nu au o semnificaț ie economică.
Un alt element al mixului de marketing, promovarea este re alizată de către
departamentul însărcinat cu acest tip de activități din cadrul asociației. Promovarea este făcută
atât off -line cât și on -line. În ceea ce privește realizarea promovării on -line, asociația este
prezentă pe rețelele de socializare frecventa te cel mai adesea de studenți: Facebook și

38
Instagram. În cadrul acestor rețele de socializare, sunt prezentate și promovare activitățile
derulate și cele desfășurate de diverși parteneri dar și rezultatele și efectele obținute. Tot în
mediul on -line, asoci ația este prezentată și în cadrul site -ului facultății. În mediul off -line putem
aminti utilizarea materialelor promoționale precum afișe, prezența unui roll -up la evenimente,
tricouri personalizate ale membrilor etc.
În ceea ce privește elementele mixului de marketing al organizațiilor non -profil putem
analiza elemente proprii precum: participanții, parteneriatele, întâlnirile, activitățile și
evenimentele, strângerea de fonduri.
Din cadrul participanților putem enumera totalitatea studenților care iau par te la
activitățile derulate de ASEO fie în calitate de membru, fie în calitate de beneficiari ai serviciilor
oferit, aceștia fiind alți studenți aflați în afiliere cu o altă asociație studențească sau chiar terțe
persoane fără nici o afiliere și nu în ult imul rând oameni din mediul de busines. În ceea ce
privește procesele, acestea vizează totalitatea activităților desfășurate de către asociație.
Parteneriatele sunt un element important în existența asociației iar acest element este
bine cunoscut de către membrii asociației, în sensul în care aceștia au derulat o serie de activități
aflate în parteneriat cu: alte asociații studențești exemplu: ,,Donează sânge, fii erou!” sau
asociații dedicate tinerilor având scopuri orientate în privința dezvoltării perso nale, cu
facultatea de care aparține respectiv Facultatea de Științe Economice Oradea exemplu:
,,Constelația Profesioniștilor”, organizatorii Târgului de Cariere, BCR. Procurarea de resurse
este un element esențial de asemenea, în anul universitar 2017 -2018, Asociația Studenților
economiști s -a bucurat de fonduri primite din partea BCR, prestând activități de tipul: realizarea
de carduri BCR în rândul studenților.
Strângerea de fonduri – Organizațiile nonprofit trebuie să se preocupe în mod continuu
de pro blema resurselor financiare necesare pentru supraviețuirea și dezvoltarea pe termen lung.
Responsabilii cu strângerea de fonduri vor considera activitățile lor ca fiind eforturi
profesionale de marketing, îndreptate înspre „piața” donatorilor.
Întâlnirile , activitățile și evenimentele desfășurate de către asociație reprezintă nucleul
acesteia, toată activitatea asociației fiind organizată în jurul acestora. Întâlnirile cu membrii
asociației se realizează la fiecare două săptămâni iar în cadrul lor se stabi lesc și planifică
viitoarele acțiuni. Asociația Studenților Economiști a derulat o serie de evenimente, așa cum
au fost prezentate anterior fiecare având obiective proprii și fiind sub scrise unei misiuni
comune. În continuare am expus o parte a evenimen telor și activităților defășurate de către
ASEO pe parcursul acestui an universitar: ASEO Movie Night, Inițiativă de a obține parcare
gratuită în fața Universității din Oradea, Training “Ce este leadershipul?”, Forumul

39
Antreprenorial, Campania de recrutare , Student’s Kit by CV30, Săptămâna Unifest, Fii și tu
Moș Crăciun!, Donează sânge. Fii erou!.

40
3.2. Cercetare privind interesul studenților față de organizațiile studențești din cadrul
Facultății de Științe Economice din Oradea, Universitatea din Oradea
3.2.1. Focus grup privind analiza comportamentului studenților față de asociațiile studențești

Înainte de a începe, am încercat să structurez această cercetare în 7 părți pentru a realiza o
lucrare cât mai eficientă și concluzivă. Așadar , cercetarea va conține:
1. Problema decizională / scopul cercetării
2. Obiectivele cercetării
3. Tipul și metoda de cercetare
4. Eșantionarea și culegerea datelor
5. Ghidul de focus grup
6. Analiza și interpretarea datelor
7. Concluzii focus grup37

1. Problema decizională / scopul cercetării
De la înființarea Asociației Studenților Economiști din Oradea, asociația s -a
confruntat cu o problemă majoră, și anume, lipsa interesului studenților față de o
asociație studențească. Așadar, scopul acestei cercetări este de a înțelege d e ce
studenții facultății de științe economice nu sunt interesați de oportunitatea de a fi
membrul unei asociații studențești care are rolul de a contribui la dezvoltarea lor atât
personală cât și profesională.
2. Obiectivele cercetării
În cadrul acestei cerc etări vom încerca să atingem următoarele obiective:
 Care este motivația pentru care au ales Facultatea de Științe Economice?
 Care este concepția studentului sau a studențiilor față de asociațiile
studențești?
 Care sunt stimulentele care i -ar face pe membri să activeze într -o asociație
studențească?
 Care sunt activitățile pe care le desfășoară membri i în viața de zi cu zi?
Care sunt hobby -urile, obiceiurile, ș.a.m.d?

37 Popa Adela Laura -Cercetări de Marketing, Ed . Universității din Oradea, Oradea, 2013, pag 87 -89.

41

3. Tipul și metoda de cercetare
Cercetarea exploratorie reprezintă un studiu inițial, menit să clarifice, să definească și
să identifice aspectele de bază ale unei teme, probleme sau a unei oportunități de dezvoltare. Ea
permite o mai profundă înțelege re a conceptelor și esen ței fenomene lor și proceselor avute în
vedere și din acest motiv cercetarea exploratorie oferă informații de ordin calitativ. Focus -grup-
ul este o tehnica de cercetare calitativă, ce constă în stabilirea unei discuții pe o temă dată cu un
grup alcătuit de regulă din 1 0-12 participanți, timp de 1 -2 ore. Metoda permite obținerea unor
informații de mare profunzime referitoare la motivațiile și comportamentele categoriilor de
interes. Această tehnică poate fi folosită în domenii diverse. Uneori cercetarea de tip focus -grup
este și un preambul al cercetării cantitative deoarece prin identificarea unor tendințe de
comportament se facilitează alcătuirea chestionarului pentru cercetarea cantitativă.

4. Eșantionarea și culegerea datelor
Pentru acest tip de cercetare, ca eșantion, au fost intervievați în data de 23.06.2018 12
studenți ai facultății de științe economice din care 8 au fost membri ai Asociației Studenților
Economiști din Oradea. Culegerea datelor s -a realizat prin efectiv organizarea focus grup -ului
pe baza ghidului de focus grup. Studenților le -au fost adresate întrebări care să răspundă la
îndeplinirea obiectivelor stabilite.
5. Ghidul de Focus Grup
Înainte de toate, pentru a avea un timp al focus grup -ului cât mai optim și în același
timp ca focus grup -ul să fie unul cât mai eficient, am stabilit din timp obiectivele acestui focus
grup:
a. Care este motivația pentru care au ales Facultatea de Științe Economice?
b. Care este concepția studentului sau a studențiilor față de asociațiile studențești?
c. Care sunt stimulentele care i-ar face pe membri să activeze într -o asociație studențească?
d. Care sunt activitățile pe care le desfășoară membri i în viața de zi cu zi? Care sunt hobby –
urile, obiceiurile, ș.a.m.d?
a. Care este motivația pentru care au ales Facultatea de Științe Economice?;
În cadrul acestui prim obiectiv doresc să aflu care este principala motivație pentru care
au ales Facultatea de Științe Economice din Oradea din cadrul Universității din Oradea și de
serviciile prestate de către aceasta. Pentru a atinge scopul acestui foc us grup le voi adresa

42
anumite întrebări studenților recrutați care sunt atât membri cât și foști membri pentru a face
parte la acest focus grup.
Întrebări adresate:
 Cum ați ales facultatea respectiv specializarea? Pe ce criteriu?
 Vă identificați cu specializarea? Cine va influențat?
 Specializarea/facultatea a fost prima opțiune?
 Alegerea făcută are legătură cu ceea ce vă place să faceți?
 Sunteți mulțumiți de alegerea făcută?

b. Care este concepția studentului sau a studențiilor față de asociațiile stud ențești?
În cel de al doilea obiectiv doresc să observ care este concepția studentului sau a
studențiilor față de asociațiile studențești?
Întrebări adresate:
 Ce credeți că este o asociație studențească?
 Credeți că o asociație studențească funcționează ca o companie?
 Dacă ați asocia cuvântul asociație cu un cuvânt, care ar fi acesta?
 Cum credeți că funcționează o asociație studențească?

c. Care sunt stimulentele care i -ar face pe membri să activeze într -o asociație
studențească?
În cel de al treilea obiectiv doresc să aflu sau să înțeleg dacă există anumite stimulent e
care îi motivează pe studenți să participe în diferite activități organizate de către asociațiile
studențești, și dacă da, care sunt acelea.
Întrebări adresate:
 Ce activități credeți că organizează o asociație studențească?
 Care ar fi acele stimulente care v -ar motiva să faceți parte dintr -o asociație? Dar pe
participanți?
 Ați participat la vreo activitate organizată de vreo organizație studențească?
 Cum v -ați simțit?

d. Care sunt activităț ile pe care le desfășoară membri i în viața de zi cu zi? Care
sunt hobby -urile, obiceiurile, ș.a.m.d?

43
Ultimul obiectiv are în prim plan descoperirea următorului aspect. Dacă activitățile pe
care le desfășoară membri i în viața de zi cu zi au vreo legătură cu activitățile universitare ? Care
sunt hobby -urile, obiceiurile, ș.a.m.d?
Întrebări adresate:
 Ce activități desfășurați în viața de zi cu zi?
 Cum vă prioritizați activitățile? Există un criteriu anume?
 Care sunt hobby -urile voastre?
 Considerați că ar trebui să existe o legătură d intre hobby -uri si activitățile unei
organizații?
 Credeți că o org anizație de acest gen vă poate î ndruma spre hobby -uri noi?

6. Analiza și interpretarea datelor

Focus grup ul a fost realizat în data de 23.06.2018 în cadrul Facultății de Științe
Economice din Oradea, sala PractiPass, Campus II, ora 10:30 -12:30, operator: Puskas Gavril.
Moderator: În cadrul primului obiectiv doresc să analizez principala motivație pentru care ați
ales Facultatea de Științe Economice din Oradea din cadrul Universității din Oradea și care
este părerea voastră față de serviciile prestate de către aceasta. Acest focus grup are menirea
de a îmbunătății înțelegerea atât a asociației cât și a board -ului de conducere asupra nevoii
primare, p entru care stu denții ar adera și ar participa activ la activitățile unei organizații
studențești și anume, Asociația Studenților Economiști din Oradea. Totodată, acest focus grup
poate avea și un scop informativ care să vă facă să înțelegeți care sunt perc epțiile celorlalți
studenți care nu prea activează în viața de student, vorbind din perspectiva activităților
extracuriculare.
Moderator: Așadar, cum ați ales facultatea respectiv specializarea? Pe ce criteriu?
Răspunsurile studenților au fost următoarele:
 Din cauza profesorilor, ne -au spus că este un domeniu de viitor – 2 studenți
 M-au sfătuit mama și tata, totodată m -am interesat și eu – 1 student
 Pentru că au venit prieteni de ai mei aici, am vrut să rămăn aproape de ei – 1
student
 Nu știu – 1 student
 M-am interesat eu, am vrut ceva de viitor – 7 studenți
Moderator: Înțeleg, vă identificați cu specializarea? Cine va influențat?

44
Răspunsurile studenților au fost următoarele:
 Da – 9 studenți (la întrebarea dacă se identifică cu specializarea)
 Nu – 3 studenți (la întrebarea dacă se identifică cu specializarea)
 Mama și tata – 1 student (la întrebarea cine i -a influențat)
 Profesorii – 2 studenți (la întrebarea cine i -a influențat)
 Prietenii și familia – 2 studenți (la întrebarea cine i -a influența t)
 Interes propriu – 7 studenți (la întrebarea cine i -a influențat)
Moderator: Specializarea/facultatea a fost prima opțiune?
Răspunsurile studenților au fost următoarele:
 Da – 12 studenți
Moderator: O să mai vorbim despre asta însă totuși pe scurt, aleger ea făcută are legătură cu
ceea ce vă place să faceți?
Răspunsurile studenților au fost următoarele:
 Da – 4 studenți
 În mare parte da – 5 studenți
 Așa și asa – 3 studențiî
Moderator: În ce sens? (adresată studenților care au răspuns așa și așa)
Răspunsurile studenților au fost următoarele:
 Nu mă identific nici cu facultatea și nici cu specializarea – 2 studenți
 Mi se pare că e dezorganizare totală și nici nu sunt motivat – 1 student
Moderator: Înțeleg.
În concluzie, să înțeleg că majoritatea dintre voi nu c onsiderați că facultatea la care
sunteți pe lângă faptul că a fost prima opțiune este de fapt ceea ce căutați și că doriți să rămâneți
în domeniu? (întrebare capcană pentru a vedea cine este de fapt atent la focus grup)
După această întrebare studenții au început să îmi explice că este invers și că
majoritatea dintre ei își doresc să rămână în domeniu. Motivul pentru care am pus întrebarea în
acest sens a fost atât pentru a vedea care este reacția lor (dacă sunt atenți sau nu) și dacă sunt
sinceri cu ceea ce mi -au comunicat anterior.

Moderator: Trecând mai departe, în cel de al doilea obiect iv am de gând să înțeleg care este
concepția voastră față de asociațiile studențești? Mai exact vreau să înțeleg cum vedeți voi
asociațiile studențești și care sunt de fapt parametrii după care le caracterizați pe acestea.
Moderator : Așadar, ce credeți că este o asociație?

45
Răspunsurile studenților au fost u rmătoarele:
 Cred că o asociație este un grup de oameni care au același scop, un grup de
oameni care au valori comune de care se folosesc pentru a face ceva deosebit,
oricare ar fi grupul țintă al acestora.
În urma acestui răs puns, fiecare dintre studenți a început să repete ceea ce a spus inițial
studentul, însă am reuși t să îi fac să îmi spună câteva dintre valorile comune pe care o asociație
ar trebui să le aibă.
Moderator: Ați putea să îmi spuneți câteva valori pe care ar trebui să le aibă o asociație?
După o sesiune de brainstorming răspunsurile studenților au fost următoarele: încredere,
muncă în echipă, comunicare, organizare, înțelegere, entuziasm, spirit de echipă,
responsabilitate, dedicare, autodepășire.
Moderator: Și credeți că sunt acestea valorile ASEO? (A fost o întrebarea grea, dar a trebuit
să aflu)
Student: În mare parte da, dar nu toate
Moderator: Sunteți de acord?
Studenți: Da
Moderator: Foarte bine. Să trecem la următoarea întrebare. Credeți că o asociație
studențească funcționează c a o companie?
Răspunsurile studenților au fost următoarele:
 Da, d ar poate că la un nivel mai mic
 Eu zic că da, cred că pentru o bună funcționare trebuie ca măcar board -ul de
conducere să fie organizat ca într -o companie cu toate instrumentele necesare
Mode rator: Perfect, vreau să fiți atenți și să vă luați un timp de gândire, să zicem 2 minute.
Vreau să știu, d acă ați asocia cuvântul asociație cu un cuvânt, care ar fi acela ?
(pauză de 2 minute)
Răspunsurile studenților au fost următoarele:
 Familie – 6 studenți
 Muncă în echipă, colaborare – 2 studenți
 Activități – 2 studenți
 Stres – 1 student
 Networking – 1 student
Moderator: Cred că ați uitat de dictatură (lumea râde)

46
Moderator: Bun, voi chiar vă pricepeți. Ați zis adineauri că o asociație funcționează ca o
companie, ați putea da detalii în sensul în care să îmi spuneți cum credeți că funcționează o
asociație studențească?
Răspunsurile studenților au fost următoarele (brainstorming):
 Trebuie să fie foarte bine organizată. Să aibă clar un plan de activită ți bine definit
după care să se poată ghida.
 Cred că trebuie să aibă o structură, adică să fie împărțită pe departamente.
 Procesul de comunicare să fie unul fluent și evoluat. Să nu existe bariere în
comunicare.
 Cred că unul dintre cele mai importante elemente de care o asociație
studențească depinde este de fapt conducerea. Cei din conducere trebuie să fie
persoane care pe lângă faptul că știu să conducă din punct de vedere tehnic,
trebuie să știe să și motiveze.
Moderator: Am înțeles.

Moderator: Bun, pentru următorul obiectiv vreau aflu sau să înțeleg dacă există anumite
stimulent e care vă motivează să participați la diferite activități organizate de către asociațiile
studențești, și dacă da, care sunt acelea. Este destul de simplu, nu?
Studenți: Da.
Moderator: Deci, în primul rând, c e activități credeți că organizează o asociație studențească ,
în speță Asociația Studenților Economiști din Oradea ?
Răspunsurile studenților au fost următoarele:
 Activități de dezvoltare personală și profesională, atât pen tru studenții de la
științe economice cât și pentru cei care sunt înscriși la alte facultăți.
 Evenimente de entertainment, așa cum am avut ASEO Movie Nights.
 Diferite activități, campanii de inform are, lupta pentru diferite cauze , ca și în
cazul Denisei, s eara de film în aer liber adică.
Moderator: Mai aveți ceva de adăugat?
Studenți: Nu.
Moderator: Bun, stiți ce este acela un incentiv? Sau la ce se referă termenul de incentiv?
Studenți: La ceva care să motiveze pe cineva să facă ceva?
Moderator: Exact. Incentivul este un bun sau un serviciu oferit în schimbul unui serviciu făcut.
Este defapt un cuvânt preluat din limba engleză și este folosit în cadrul companiilor mari pentru

47
ca angajații s ă își îndeplinească obiectivele. Tradus în limba română ar veni stimulent. Și hai
să vă dau un exemplu. Dacă vă îndepliniți targetul pe o lună de zile în vânzări, eu pot să vă
dau 100 de lei ca incentiv pentru că ați reușit să vă îndepliniți acea sarcină. Acum, revenind,
care ar fi acele incentive care v -ar motiv a să faceți parte dintr -o asociație? Dar pe
participanți?
Răspunsurile studenților au fost următoarele:
 Păi trebuie să primească ceva cu adevărat, și chiar se întâmplă asta. Adică atunci
când un student participă la un eveniment sau ceva de acest gen, deja prin faptul
că a fost prezent, deja are de câștigat.
 Poate ar trebui să le dăm bani, am nevoie de bani (lumea râde)
 Cred că e chestie de mentalitate deja. Studenții din ziua de azi nu mai au nici o
obligație, ei consideră ca au doar drepturi, prin urmare nu simt nevoia de a
participa la evenimente.
 Da, și chiar dacă noi încercăm să facem ceva, nu prea reușim.
Moderator: Oricum, lucrurile s -au schimbat de când am deschis asociația, sunteți de acord?
Studenți: Da, dar mai e nevoie de schimbare.
Moderator: Ați participat la vreo activitate organizată d e vreo organizație studențească? Și
dacă da, cum v -ați simțit?
Răspunsurile studenților au fost următoarele:
 Păi da, știi că am participat și la training -ul Adobe Photoshop ținut pentru ASEO.
 Da, și nu numai la cele ale noastre / voastre.
(Majoritatea răspunsurilor au fost, da).
 A fost super, m -am distrat.
 M-am simțit foarte bine, ca într -o familie.
 Am făcut c hestii interesante prin urmare m-am simțit bine, chiar dacă uneori a
fost cu nervi. Dictatorilor. (lumea râde)
Gluma dictatura s -a repetat de mai multe ori în cadrul acestui focus grup deoarece este o glumă
din interiorul asociației. Uneori atitudinea celor care țin ședințele este un pic dictatorială.

Moderator: Perfect. Bun, am ajuns la ultimul obiectiv, d eci nu vă mai țin mult, dar vreau să
mai rezistați un pic. Pentru acest obiectiv vreau să știu dacă activitățile pe care le desfăș urați
în viața de zi cu zi atât voi membri cât și cei care sunteți foști membri ? Care sunt ho bby-urile,
obiceiurile, ș.a.m.d?

48
Moderator: Așadar, c e activități desfășurați în viața de zi cu zi?
Răspunsurile studenților au fost următoarele:
Activitățile studenților: plimbare, ascultatul muzicii, citirea de articole pe internet,
ieșitul cu prietenii în oraș, mersul cu bicicleta, ci titul unei cărți, mersul la sala de sport.
Moderator: Cum vă prioritizați activitățile? Există un criteriu anume?
Răspunsurile studenților au fost următoarele:
 În funcție de cum am chef – 7 studenți
 În funcție de cum am timp – 2 studenți
 Nu știu, așa cum v in ele
Moderator: Înțeleg, spuneți -mi, c are sunt hobby -urile voastre?
 Îmi place să merg la sală, să mă dau cu bicicleta și să joc fotbal. Nu știu dacă
sunt hobby -uri.
 Mie îmi place uneori să stau în pat și să lenevesc toată ziua (lumea râde)
 Îmi place să studiez piața cravatelor. Îmi plac foarte mult cravatele și încerc să
caut cravate cu un design cât mai ieșit din evidență. Unele le mai și cumpăr, alea
mai ciudate.
Moderator: Super. Da fiți atenți, considerați că ar trebui să existe o legătură dintre hob by-uri
si activitățile unei organizații?
Răspunsurile studenților au fost următoarele:
 Da, clar da. Uneori lucrurile pe care le facem într -o asociație sunt de fapt lucruri
pe care le facem în viața de zi cu zi, doar că sub o altă formă – 12 studenți
Modera tor: Credeți că o organizație de acest gen vă poate indruma spre hobby -uri noi?
Răspunsurile studenților au fost următoarele:
 Da. Ca de exemplu, de când sunt în asociație, nu știu dacă e un hobby sau nu,
dar sunt mult mai organizată. Privesc lucrurile cu a lți ochi parcă.
 Da, cred că e posibil. Mai ales dacă am participa la teambuild ing-uri, ca atunci
la Moneasa.
Moderator: Mai are cineva ceva de adăguat?
(liniște)
Moderator: Bun, în acest caz, eu vă mulțumesc pentru participare și pentru că v -ați rupt 2 ore
din viață pentru mine. Să ne vedem cu bine.

49
7. Concluzii focus grup
În concluzie, putem observa din tot focus grup -ul că există anumite lucruri care nu
funcționează bine atât în cadrul asociațiilor cât și în cadrul Facultății de Științe Economice din
Orade a. În p rimul rând membri i asociației sunt familiarizați cu termenul de organizație non
profit și implicit cu termenul de voluntariat. În mod surprinzător membri i asociației sunt
personalități cărora le plac provocările și în același timp le plac activitățile spontane. Pentru
unii dintre ei motivul pentru care ei sunt studenți la Facultatea de Științe Economice din Oradea
este un mister, însa pentru alții este foar te clar că aceștia vor să urmeze o carieră în acest
domeniu.
Membri i asociației au o nevoie puternică de activități care să îi facă să se simtă bine și
în același timp să îi ajute să se dezvolte. Aceștia practică activități conexe cu activitățile care se
desfășoară în cadrul asociației, iar din această cauză ei se indentifică cu activitățile organizației
rezultând într -un incredibil, de performanță și de calitate dezvoltare atât a propriei lor persoane,
atât a restul membrilor din cadrul organizației cât și organizația în sine.
Totuși, nevoia de recompensă este u na puternică. Unii dintre membr i au solicitat
recompense în bani sau în diferite moduri, în momentul în care acest subiect acesta a fost atins.
De aici rezultă încă o dată faptul că nimic nu este gra tis, iar ei știu asta.
Spiritul de echipă și unitatea nu este doar un cuvânt pentru ei ce este un ghid după care
aceștia se îndrumă în moment de primejdie.
Așadar, în încheiere , putem afirma faptul că participanții la aceste focus grup cred cu
tărie faptul că asociațiile studențești respectiv activitățile unei asociații studențești pot defini o
persoană care pe urmă să o ajute în carieră sau în activtitățile de zi cu zi.

50
3.2.2. Ancheta: Analiza percepțiilor și așteptărilor studenților față de activita tea asociațiilor
studențești

Așa cum am început subcapitolul anterior, voi stabili și în cadrul acestui subcapitol
câte puncte pe care trebuie să le îndeplinesc pentru ca ancheta respectiv chestionarul să mă ajute
la înțelegerea cu o exactitate cât mai mare asupra problemei decizionale.
Așadar, cercetarea va conține:
1. Problema decizională / scopul cercetării
2. Obiectivele cercetării
3. Tipul și metoda de cercetare
4. Eșantionarea și culegerea datelor
5. Analiza și interpretarea datelor
6. Concluzii anchetă

1. Problema decizională / scopul cercetării
De la înființarea Asociației Studenților Economiști din Oradea, asociația s -a confruntat
cu o problemă majoră, și anume, lipsa interesului studenților față de o asociație studențească.
Așadar, scopul acestei cercetări este d e a înțelege de ce studenții facultății de științe economice
nu sunt interesați de oportunitatea de a fi membrul unei asociații studențești care are rolul de a
contribui la dezvoltarea lor atât personală cât și profesională.
2. Obiectivele cercetării
 Identifi carea profilului de student
 Care este motivația pentru care au ales Facultatea de Științe Economice?
 Care este concepția studentului sau a studențiilor față de asociațiile studențești?
 La ce fel de activități aspiră studenții? Care sunt tipurile de activități la care ar
dori să participe?
 Care sunt stimulentele care i -ar face pe studenți să activeze într -o asociație
studențească?
3. Tipul și metoda de cercetare
Așa ca în subcapitolul anterior, c ercetarea descriptivă reprezintă un studiu inițial, menit
să clarifice, să definească și să identifice aspectele de bază ale unei teme, probleme sau a unei
oportunități de dezvoltare. Ea permite o mai profundă înțelegere a conceptelor și esenței
fenomenelor și proceselor avute în vedere și din acest motiv cercetar ea descriptivă oferă
informații de ordin calitativ. Pentru o mai bună înțelegere a mentalității și modalității în care

51
studenții iau decizii, în această cercetare, va fi necesară culegerea datelor primare. Procesul
obținerii datelor primare are un caracter complex și se desfașoară în timp. Principala metodă de
obținere a datelor primare este ancheta . Aceasta presupune o comunicare cu subiecț i care fac
parte dintr -un eș antion reprezentativ sau chiar mai puțin reprezentativ pentru populația avută
în vedere. Așadar, în cadrul acestei anchete vom aplica un chestionar care să ajute la înplinirea
obiectivelor stabilite.

4. Eșantionarea și culegerea datelor
Pentru acest tip de cercetare eșantionul va fi format din studenții Facultății de Științe
Economice din Oradea din cadrul Universității din Oradea. Totodată, culegerea datelor se va
realiza plin aplica rea unui chestionar format din 17 întrebări studenților în cauză. Crearea
chestionarului se va face cu ajutorul instrumentului oferit de către cei de la Google și an ume,
Google Forms, un insturment care permite crearea de chestionare într -un mod foarte ușor și
customizabil. Pentru aplicarea cu exactitate a chestionarului către eșantionul stabilit, acesta va
fi promovat în rândul studenților cu ajutorul hub -urilor deja create pentru aceștia și anume,
grupurile de Facebook care sunt compuse doar din studenții Facultății de Științe Economice din
Oradea din cadrul Universității din Oradea.
5. Analiza și interpretarea datelor
În cadrul chestionarului aplicat studenților de la Facultatea de Științe Economice din
Oradea, au fost aplicate 17 întrebări dintre care 4 au fost întrebări cu răspuns deschis, 3 întrebări
cu mai multe variante de răspuns, și 10 întrebări induse și mixte . Întrebările au fost aplicate în
următoarea ordine:
 Sexul dumneavoastră?
 Sunteți student al Facultății de Științe Econommice din cadrul Universității din
Oradea?
 În ce an de studiu sunteți înscris?
 Care este departamentul în cadrul căruia urmați un program de studiu?
 Ce v-a determinat să alegeți Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității
din Oradea?
 Pe o scară de la 1 la 5 cât de mulțumit sunteți de alegerea făcută?
 Descrieți Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității din Oradea într –
un singur cuvânt .
 Descrieți studenția într -un singur cuvânt

52
 Ce părere aveți de viața de student din Oradea?
 Sunteți membru al unei asociații studențești?
 Câte asociații studențești cunoașteți?
 Care sunt motivele pentru care ați ales să nu faceți parte dintr -o asociație
studențească?
 Atribuiți puncte de la 1 la 5 următoarelor propoziții în funcție de cât de adevărate le
considerați .
 Ați luat parte la o activitate derulată de o a sociație studențească?
 Dacă da, la ce tip de activitate ați participat?
 Dacă nu, la ce tip de activități ați dori să participați?
 Explicați care sunt stimulentele care v -ar determina să activați / să fiți mai activi în
cadrul activităților asociațiilor studențești
În momentul creării chestionarului aplicat studenților am încercat să creez întrebări care
să mă ajute să în deplinesc obiectivele acestei cercetări. Așadar, să trecem efectiv la analiza și
interpretarea datelor adunate cu ajutorul chestionarului.

Numărtul total de studenți care au răspuns la acest chestionar este de 68 de respondenți
dintr e care 48 de sexul feminin adică 71%, iar restul 20 de studenți de sexul masculin adică
29%. În momentul de față aceste cifre ne ajută doar să vedem care este de fapt procentajul
răspunsurilor în funcție de sex. Masculin
29%
Feminin
71%1. Care este sexul dumneavoastră?
Masculin Feminin

53

Din numărul total al studenților respondenți și anume 68, 65 de studenți au fost de la
Facultatea de Științe Economice, iar restul 3 de la altă facultate. Din păcate pentru cei de la
celelalte facultăți, chestionarul s -a sfârși aici.

Din numărul total de respondenți și anume 65 (deoarece 3 au fost eliminați la
întrebarea anterioară deoarece nu îndeplineau condițiile de completare în totalitate a
chestionarului), 5 respondenți (8%) sunt înscriși la licență în anul I, 25 respondenți (38%) sunt
înscriși la licență în anul II, 28 respondenți (43%) sunt înscriși la lic ență în anul III, 2
respondenți (3%) sunt înscriși la masterat în anul I, iar 5 respondenți (8%) sunt î nscriși la
masterat în anul II. 6532. Sunteți student al Facultății de Științe Economice
din cadrul Universității din Oradea?
Da Nu
8%
38%
43%8%3%3. În ce an de studiu sunteți înscris?
Licență I Licență II Licență III Masterat I Masterat II

54

Din numărul total de respondenți și anume 65 , 13 respondenți (20%) sunt înscriși la
un program de studiu din cadrul Dep artamentului de Afaceri Internaționale, 9 respondenți
(14%) sunt înscriși la un program de studiu din cadrul Departamentului de Economie și
Business, 17 respondenți (26%) sunt înscriși la un program de studiu din cadrul
Departamentului Finanțe – Contabilit ate, 26 respondenți (40%) sunt înscriși la un program de
studiu din cadrul Departamentului de Management – Marketing.

În cadrul acestei întrebări, unde răspunsurile au fost libere, există un număr diversificat
de răspunsuri așadar, necesitatea de a le grupa în funcție de motivul determinării alegerii
Facultații de Științe Economice din cadrul Universității din Oradea este una primordială. 13, 20%
9, 14%
17, 26%26, 40%4. Care este departamentul în cadrul căruia urmați un
program de studiu?
Departamentul de Afaceri Internaționale Departamentul de Economie și Business
Departamentul de Finanțe Contabilitate Departamentul de Management – Marketing
227411541533
DomeniulPrietenii sau terțe persoaneFamiliaLocațiaPosibilitatea unui loc de muncăDeschiderea unei afaceriBaniiExperiențăPromovarea FSESpontaneitate5. Ce v-a determinat să alegeți Facultatea de Științe
Economice din cadrul Universității din Oradea?
Numărul de respondenți

55
În urma analizării răspunsurilor putem observa că motivul dominator pentru care
studenții s -au înscris la Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității din Oradea este
domeniul și posiblitatea de a deschide o afacere. Aceștia provin dintr -un mediu în care au activat
deja sau dintr -un mediu care le -au atras atenția asupra domeniului economic.
Un alt motiv pent ru care aceștia au ales FSE este poziționarea . Faptul că ei locuiesc în
Oradea este un factor important pentru aceștia, așadar, având în vedere că există o facultate cu
specific economic în orașul lor natal sau cel puțin în proximitatea acestuia, este impo rtant.
Totodată, prietenii și familia sunt un factor important pentru respondenți. Aceștia i -au
îndrumat spre acest domeniu din diferite motive.
Un răspuns care mi -a atras atenția a fost următorul – „Principalul factor motivator a fost
optimismul din mine care fost de fapt factoru l cheie și ambitia de a crede că voi putea aduce
Univers itatea din Oradea la un nivel cât de câ t peste ce era„. Am ales să analizez acest răspuns
ca un caz special, chiar dacă l -am introdus în datele de mai sus, deoarece consider că denotă
sinceritate ș i dorință de implicare maximă.

În cadrul acestei între bări am folosit Scala Likert deoarece întrebarea a fost pusă în f elul
în care punctajul a fost reprezentat astfel: 1 – total nemulțumit, 2 – nemulțumit, 3 – neutru, 4 –
mulțumit, 5 – foarte mulțumit.

261827
12
051015202530
1 2 3 4 56. Pe o scară de la 1 la 5 cât de mulțumit sunteți de
alegerea făcută?
6. Pe o scară de la 1 la 5 cât de
mulțumit sunteți de alegerea
făcută?

56
În urma analizării răspunsurilor
și a punctajelor observăm că
nivelul de satisfacție este 3,44.
Așadar observăm faptul că, în
urma răspunsurilor, studenții
sunt aproape mulțumiți de
alegerea făcută.

La îndemnul de a descrie Facultatea de Științe Economice din Oradea cuvintele
dominante sunt:
 Mediocră (5)
 De modă veche (5)
 Dezvoltare (5)
 Bună (4)
Aceste cuvinte ne duc la gândul că undeva, pe parcurs, studenții acestei facultăți au avut
numite experien țe neplăcute, iar asta se observă și din cuvinte le folosite precum : mediocră chiar
și de modă veche . Evident, sunt și alte cuvinte precum: cunoștințe, seriozitate, complicată,
provocare, profesori, reușită, dornică, obișnuită, proiecte, studii, succes, edu cație, performanță,
interes, oportunitate care definesc Facultatea de Științe Economice din Oradea din punctul de
vedere al studenților. 422255252
BunăEconomieInteresantăMulțumitorDezvoltareDe moda vecheAcceptabilăMediocrăInițiativă7. Descrieți Facultatea de Științe Economice din cadrul
Universității din Oradea într -un singur cuvânt
Descrieți Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității din Oradea într -un singur cuvântPunctaj Respondenți Scor
1 – Total nemulțumit 2 2
2 – Nemulțumit 6 12
3 – Neutru 18 54
4 – Mulțumit 24 96
5 – Foarte mulțumit 12 60
TOTAL 65 224
Analiza 224 / 65 = 3.44

57

La îndemnul de a descrie studenția, respondenții au asociat -o cu următoa rele cuvinte:
stresantă, muncă , interesantă, maturizare, muncă, speranță, distracție, prieteni, bucurie,
distracție, interesantă, stres, cuno aștere , învațat în 24 de ore, experiență, superlativ, sesiuni,
prietenoși, t imp liber pentru cine nu lucrează, tare, formare, experința, minunată, formatoare,
minunată, cunoștințe, stresantă, oportunități, multe, amuzament, termen limită, frumusețe,
libertate, evoluare, viață de caine, tinerețe, experiență, supraviețuire, energie, progres,
calificare, cea mai frumoasă perioadă, stres, responsabilitate, greu, nout ate, plictisitoare,
interesant, dezvoltare, proiecte, interesant, dezvoltare, distracție, prieteni, stresantă, examene,
activități, cărți, libertate, creștere, distracție, prieteni, faină, prietenie .
În urma analizei, putem observa cu claritate faptul că u rmătoarele cuvinte se repetă:
 Interesantă (7)
 Stresantă (5)
 Distracție (4)
 Experiență (3)
 Dezvoltare (2)
 Libertate (3)
 Prietenie (5)
 Minunată (2)
În concluzie observăm faptul că studenții consideră studenția e interesantă, dar în
același timp este și stresantă. Cu siguranță pentru aceștia reprezintă libertate și experiență, dar InteresantăStresantăDistracțieExperiențăDezvoltareLibertatePrietenieMinunată8. Descrieți studenția într -un singur cuvânt

58
mai ales distracție. Într -adevăr, studenția este în multe părți distractivă, dar este si o perioadă în
care studentul se de zvoltă, cum de fapt reiese din răspunsurile acestora.

Din numărul total de respondenți și nume 65, la întrebarea ce părere au studenții despre
viața de student din Oradea, studenții au răspuns într -un procentaj de 22% (14 respondenți)
faptul că este fo arte bună, 47% (30 de respondenți) faptul că este bună, 28% (18 respondenți)
faptul că este neutră, 1% (1 respondent) faptul că este rea și 1% (1 respondent) faptul că este
foarte rea. În concluzie putem spune că majoritatea studenților consideră faptul că viața de
student este una mediocră spre bună.

22%
47%28%1%2%9. Ce părere aveți despre viața de student din Oradea?
Foarte bună Bună Neutră Rea Foarte rea
18%
82%10. Sunteți membru al unei asociații studențești?
Da Nu

59
Prezența studenților în cadrul asociațiilor studențești este importantă, așadar aceștia au
fost întrebați dacă fac parte dintr -o asociație studențească. În urma răspunsurilor constatăm
faptul că doar 18% di ntre respondenți (12 respondenți) fac parte dintr -o asociație studențească
diferența adică 82% dintre respondenți (53 respondenți) nefăcând parte.

Cunoașterea existenței asociațiilor studențești este importantă. Așadar, în urma
întrebării „Câte asociații studențești cunoașteți” răspunsurile au fost următoarele:
 1 respondent cunoaște 0 asociații studențești
 16 respondenți cunosc cel puțin o asociație studențească
 12 respondenți cunosc cel puțin 2 asociații studențești
 9 respondenți cunosc cel puțin 3 asoci ații studențești
 9 respondenți cunosc cel puțin 4 asociații studențești
 9 respondenți cunosc cel puțin 5 asociații studențești
 2 respondenți cunosc cel puțin 6 asociații studențești
 1 respondent cunoaște cel puțin 8 asociații studențești
 2 respondenți cunosc cel puțin 10 asociații studențești
 2 respondenți cunosc cel puțin 15 asociații studențești
 1 respondent cunoaște cel puțin 23 asociații studențești
 1 respondent cunoaște cel puțin 27 asociații studențești
Așadar, putem concluziona cu faptul că stud enții sunt informați cu privire la asociațiile
studențești la care pot adera, însă aparent prezența acestora este scăzută încă din diferite motive.
116
12
9 9 9
2
12 2
1 1
024681012141618
0 1 2 3 4 5 6 8 10 15 23 2711. Câte asociații studențești cunoașteți?

60

Este foarte important să știm de ce studenții nu fac parte din nici o asociație și de ce
aceștia nu participă la a ctivitățile organizate de aceste a. Așadar din răspunsurile privite
observăm faptul că 23 de respondenți consideră că au prea multe proiecte și au prea mult de
studia t pentru facultate. Totodată, 22 de respondenți răspund clar cu faptul că au un loc de
muncă și nu au timp să se implice. Un alt motiv este faptul că asociațiil e studențești nu oferă
nici o recompensă. Aici s -ar putea să fie o gândire greșită sau o viziune greșită asupra
voluntariatului. Ajungând la subiectul voluntariat, observăm că celor 8 respondenți de fapt nu
le place munca de voluntariat. În final, un aspect important este de fapt, în general, activitatea
extrașcolară a unui student. La cei 9 respondenți de fapt nu le plac activitățile extrașcolare, iar
prin urmare din această cauză nu sunt implicați. 23228129
0 5 10 15 20 25Prea multe proiecte și studiu pentru
facultateAm un loc de muncăNu îmi place munca de voluntariatNu oferă nici o recompensăNu mă interesează activitățile
extrașcolare12. Care sunt motivele pentru care ați ales să nu faceți parte
dintr -o asociație studențească?

61

Asociația Studențească Asociația Studențească contribuie
reprezintă o oportunitate . la formarea studentului .
Punctaj Respondenți Scor
1 – Dezacord total 4 4
2 – Dezacord 13 26
3 – Neutru 17 51
4 – Acord 14 56
5 – Acord total 18 90
TOTAL 65 227
Analiza 227 / 65 =
3,49

Asociațiile Studențești sunt o pierdere de vreme .

2426
13 1323
1517
1014 14
321
18
4
051015202530
Asociația Studențească
reprezintă o oportunitateAsociația Studențească
contribuie la formarea
studentuluiAsociațiile Studențești
sunt o pierdere de vreme13. Atribuiți puncte de la 1 la 5 următoarelor propoziții
în funcție de cât de adevărate le considerați
Dezacord total Dezacord Netru Acord Acord total
Punctaj Respondenți Scor
1 – Dezacord total 2 2
2 – Dezacord 13 26
3 – Neutru 15 45
4 – Acord 14 56
5 – Acord total 21 105
TOTAL 65 234
Analiza 234 / 65 =
3,6
1 – Dezacord total 26 26
2 – Dezacord 23 46
3 – Neutru 10 30
4 – Acord 3 12
5 – Acord total 4 20
TOTAL 65 134
Analiza 134 / 65 = 2,06

62
În cadrul acestei întrebări vom folosi scala lui Likert din nou, împărtită pe 3 secțiuni și
anume. Studenții au trebui să răspundă la 3 afirmații, clasându -le pe acestea în funcție de cât de
mult rezonează cu afirmația respectivă.
a. Asociația Studențească reprezintă o oportunitate – În urma analizării răspunsurilor
și a pun ctajelor observăm că nivelul acordului studenților este 3,6 . Așadar observăm
faptul că, în urma răspunsurilor, studenții su nt aproape de acord cu această afirmație.
b. Asociația Studențească contribuie la formarea studentului – În urma analizării
răspunsurilor și a pu nctajelor observăm că nivelu l acordului studenților este 3,49 .
Așadar observăm faptul că, în urma răspunsurilor, studenții sunt aproape de acord cu
această afirmație.
c. Asociațiile Studențești sunt o pierdere de vreme – În urma analizării răspunsurilor și
a punctajelor observăm că nivelul acordului studenților este 2,06 . Așadar observăm
faptul că, în urma răspunsurilor, studenții în dezacord cu această afirmație.
În concluzie, putem observa că studenții percep asociațiile studențești ca pe o formă de
activita te care îi ajută atât pe termen lung cât și pe termen scurt.

Pentru a vedea câți au participat la o activitate organizată și derulată de o asociație
studențească întrebarea „Ați luat parte la o activitate derulată de o asociație studențească?” a
făcut pa rte din chestionar. Așadar, din graficul de mai sus observăm că 69% dintre respondenți 45, 69%20, 31%14. Ați luat parte la o activitate delurată de o asociație
studențească?
Da Nu

63
(45 de respondenți) au participat la, iar 31% dintre respondenți (20 de respondenți) nu au
participat niciodată la un eveniment organiza t de o asociație studențească.

Dintre cei 45 de respondenți care au răspuns la întrebarea anterioară afirmativ, 25 de
respondenți afirmă că au participat la activități organizate de asociații studențești de tip
workshop și conferință, 20 la activități de tip caritabile, 20 la activităț i de tip divertisment, 11
la activități de tip teambuilding, 7 la activități de tip dezbatere publică și 6 la activități de
concurs. Cum era de așteptat, evenimentele de tip workshop, conferințe, caritabile și
divertisment sunt cele care domină. 2520201167
Workshop și conferințeCaritabileDivertismentTeambuildingConcursDezbatere publică15. Dacă da, la ce tip de activitate ați participat?

64

Dintre cei 20 de respondenți care au răspuns la întrebarea cu numărul 15 în mod
negativ, 16 respondenți afirmă că a r dori să participe la activități organizate de asociații
studențești d e tip workshop și conferință, 10 la activități de tip caritabile, 11 la activități de tip
divertisment, 8 la activități de tip teambuilding, 5 la activități de tip dezbatere public ă și 5 la
activități de concurs. Așadar, este de ținut cont la ce fel de evenimente doresc să participe
studenții Facultății de Științe Economice din Oradea din cadrul Universității din Oradea.
La ultima întrebare și anume „ Explicați care sunt stimulentele care v -ar determina să
activați / să fiți mai activi în cadrul activităților asociațiilor studențești ” am primit răspunsuri
cu adevărat interesa nte. Majoritatea răspunsurilor au fost de tipul „nu am timp”, „nu stiu”, „nu
mă poate face nimic să particip sau să fiu mai activ”, însă au fost unele răspunsuri care sunt
demne de analizat. De menționat este faptul că nu trebuiesc ignorate răspunsurile de mai sus
însă s -ar putea ca acele răspunsuri să fie date din lenevie sau din nedoriță de exprimare a opiniei
într-un mod sincer.
Unul dintre cele mai interesante răspunsuri a fost „ Ar trebui să fie mult mai multe
activități de divertisment la care să pute m participa și asociatiile studențești să se implice mai
mult. Să nu se mai facă evenimente de gen "cel mai mare mărțișo r uman". Din p unctul meu de
vedere a fost o tâmpenie. Cât timp mai e cald afară s-ar mai putea face seri de film în campus
și am putea s trânge fonduri pentru asemenea evenimente ”.
Un alt răspuns interesant a fost „ Cred că m -ar determina să fiu mai activă în cadrul
asociației studențești cultura organizațională a asociației. Într -o asociație trebuie să te simți bine, 161011855
Workshop și conferințeCaritabileDivertismentTeambuildingConcursDezbatere publică16. Dacă nu, la ce tip de activitate ați dori să participați ?

65
trebuie să fie totul pu s la punct, să existe înțelegere și spirit de echip ă, în acest fel se trece de la
vorbe la fapte” .
Totodată, răspunsuri cu recomandări de evenimente care să facă comparația cu alte
organizații studențești chiar din alte județe nu au ezitat să apară – „Implicarea și a altor studenți
cu aceași dăruință de a fi membru nu doar de dr agul de a activa doar cu numele. Diversitatea
proiectelor și a oportunităților de a derula cât mai multe activităț i, conferi nțe sau activităț i
similare cu a celor de la Cluj (OSE) .

6. Concluziile anchetei
În primul rând trebuie precizat faptul că experiența de a crea, culege și analiza date
este importantă pentru un student. Totodată, înțelegerea anumitor aspecte este necesară pentru
ca studentul să devină un specialist în domeniul ales. Revenind la concluziile anchetei trebuie
să precizăm faptul că cel mai îngrijorător lucr u este că din 65 de respondenți, aproape 30% nu
se pot implca în activități extrașcolare din cauza lipsei de timp disponibil pentru astfel de
activități. Din acea stă cauză problema devine și mai serioasă în momentul în care realizăm că
aproape 82% dintre respondenți nu fac parte dintr -o asociație studențească. Este un număr
îngrijorător. Un lucru interesant și deloc de mirare este clar participarea studenților la a ctivitățile
organizate de asociațiile de studențești care de fapt demonstrează că ceea ce își doresc este să
se dezvolte și să îi dezvolte pe cei apropiați lor.

66
Concluzii și Propuneri

Așa cum știm cu toții există foarte multe definiții ale marketingului care încearcă să
delimiteze cât mai bine ce este, cum se foloseste, de ce se folosește marketingul.
Principala problemă de la care am pornit a fost neutilizarea marketingului pentru
atragerea de studenți atât în cadrul Facultății de Științe Economice cât și în cadrul asociațiilor
studențești, însă în timpul realizării mi -am dat seama de faptul că am o altă problemă, așadar,
o altă problemă de la care am pornit este de fapt neimplicarea st udenților în activitățile de
voluntariat care au o legătură directă cu facultatea la care aceștia sunt înscriși. Pe lângă faptul
că nu sunt implicați aceștia nici nu își doresc să se implice din varii motive, necunoscute de
mine la începutul acestui studiu . Totodată nu era de înțeles de ce promovarea asociațiilor
studențești este atât de slabă. Exista și există un gol atunci când vine vorba să avem câteva
informații despre asociațiile studențești care sunt active în campusul universitar Universitatea
din Or adea.
Tot o altă problemă de la care am pornit este tot neimplicarea studenților în activitățile
de marketing, însă de această dată, acești studenți au și o titulatură de membru în cadrul
Asociației Studenților Economiști din Oradea. Pur și simplu, chiar dacă erau și sunt membri,
aceștia nu sunt interesați, de cele mai multe ori, în activitățile organizate de propria organizație
sau chiar și de organizațiile concurente sau partenere.
Pornind de la aceste probleme, am realizat un studiu care să mă facă atât pe mine cât
și pe organizațiile și instituțiile în cauză să înțeleagă de ce studenții Facultății de Științe
Economice nu sunt implicați în activități atât din interiorul instituției cât și cele extrașcolare,
adică cele din exterior.
Intrând în studiul efectiv, am rea lizat faptul că e nevoie de mână de oameni bună pentru
a realiza ceva și în același timp există nevoia de promovare atât din partea instituției și a
organizației care să își promoveze imaginea, serviciile și oamenii cât și din societății în care
trăim. În acest mod am scos în evidență faptul că marketingul trecuse într -o cu totul altă fază și
anume în faza marketingului digital.
În acest fel, am conturat o cercetare în felul în care să îmi îndeplinească obiectivele
stabilite. În cadrul cercetării am folosi t două instrumente de cercetare și anume: Focus grup -ul
și Ancheta.

67
Din datele strânse și analizate am reușit să scot câteva concluzii care sunt mai
importante. În primul rând studenții Facultății de Științe Economice din Oradea nu sunt
implicați în acti vitățile instituției cât și a organizației studențești din lipsa de timp disponibilă
pentru participarea la aceste evenimente. O altă problemă și probabil în contrast cu cea
aterioară , este faptul că studenții consideră că beneficiile participării la acest e tipuri de
evenimente este unul foarte mic. În acest sens am realizat că există o mică discrepanță asupra
ceea ce se promite și ceea ce se livrează în sensul în care atât instituția cât și organizația nu
reușește să livreze promisiunile făcute.
Pentru a r euși de a trece de astfel de impedimente, recomand organizarea de
evenimente pentru studenți privind organizarea și gestionarea timpului. Asociația Studenților
Economiști din Oradea oferă traineri acreditați pe acest domeniu. Totodată, recomand crearea
de mesaje care nu numai să promită valoarea transmisă ce să o și livreze prin activitățile create.
În altă ordine de ei, fidelizarea studentului și crearea unui mediu în care studentul să
fie mândru că e student este soluția. Modalitățile de fidelizare pot ap ărea în diferite forme
precum: recompensarea studentului în diferite forme care să îl avantajeze în cadrul studiilor, fie
material sau chiar spiritual, crearea unei categorii în rețelele de social media și website privind
studenții cei mai realizați cu aju torul Facultății de Științe Economice din Oradea și în final,
recunoașterea studenților actuali și a celor alumni ca valori oficiale ale instituției. Așadar, dacă
ar fi să creăm o concluzie finală, de menționat ar fi următoarele:
Consider să asociațiile s tudențești ar putea să creeze valoare în rândul studenților, a
instituției educaționale și a societății prin următoarele:
 Evenimente de tip corporate și anume: training -uri, conferințe, seminarii,
diverse evenimente care să dezvolte participanții atât din punct vedere personal
cât și profesional. Totodată, aceste evenimente vor fi organizate în parteneriat
cu Facultatea de Științe Economice din Oradea d in cadrul Universității din
Oradea;
 Evenimente de tip divertisment și anume: seri de film atât în spații închise cât și
în aer liber, ser i de karaoke și stand -up comedy;
 Evenimente de tip caritabil care s ă ajute o anumită cauză. Aceste cazuri sunt
multe și totodată, pe lângă beneficiile pe care le primește subiectul în cauză,
oferă o imagine pozitivă în societate urmând ca atât asociație cât și instituția să
fie văzute bine atât în offline cât și online.

68
Politica de promovare trebuie să fie una puternică care să facă față orcărei situații.
Așadar, politica de promovare trebuie să fie împărțită în următoarele:
 Publicitate – crearea de spot -uri publicitare pentru promovarea atât a instituției
cât și a asociației studențești ;
 Relații publice – relațiile atât cu instituțiile și administrațiile locale sunt
importante. Așadar, după definirea publicului țintă, este vital ca pătrarea
legăturii entintate – public să fie în permanență activă ;
 Utilizarea mărcilor – Promovarea partenerilor prin afișarea logo -urilor și
totodată utilizarea produselor a acestor producători crește semnificativ
prezența unei etități atât în mediul offline cât și online ;
 Manifestari promotionale – Promovarea entităților în rândul târgurilor sau a
unor sesiuni de prezentare.
Modul în care aso ciațiile pot contribui la politica de promovare se va realiza prin
oferirea atât de materiale promoționale cât și de voluntari care să se ocupe de imaginea
Facultății de Științe Economice din Oradea.
În final, probabil că cel mai important element sunt par tenerii. Crearea ș i dezvoltarea
de relații pe termen lung cu studenții și absolvenții alumni respectiv alt m ediul de business . În
acest sens, studenții vor reprezenta o contiunitate atât față de instituție cât și de asociația
studențească, iar mediul de bu siness va fi considerat atât client cât și sponsor.
 Client în sensul în care după finalizarea studiilor de către student, acesta să fie
un angajat sigur al acelei companii.
 Sponsor în felul în care acesta să ofere locuri bugetate pentru ca studenții să
poată să urmeze anumite studii care după aceea să devină angajați ai acelei
companii.

69
BIBLIOGRAFIE

I. Bibliografie c ărți
1. Archambaul Edith , Handbook on Nonprofit Institutions in the System of National Accounts,
STD/NA (2002) 38, OCDE, 2002, p.3
2. Balaure Virgil, Marketing, Ed. Uranus, București, 2002, pag.13
3. Bell Les, Primary schools and the nature of the education market place, Educational
Management, London, 1999, pag.59
4. Birta Cristian China – Interviu Digi24.
5. Coita C. Dorin , Marketingul organizațiilor non -profit, Editura Universității din Oradea,
Oradea, 2007, pag.9
6. Coita C. Dorin , Marketingul organizațiilor non -profit, Editura Universității din Oradea,
Oradea, 2007, pag.9
7. Date prelucrate din – Botez R. Andrei , Tipuri de organizații nonpr ofit (Ghidul trainerului
USRist), editura Gramar, București, 2017.
8. Fortier D. John , Wisconsin's Model Academic Standards for English Language Arts,
Wisconsin Department of Public Instruction, pg. 13
9. Grigoruț, C., Ploae, V., Zăgan, R., Micu, A., Zaharia, P OLITICI DE MARKETING ÎN
SISTEMUL DE EDUCAȚIE ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT, Editura Teora, 2011, p.15
10. Handbook on Nonprofit Institutions in the System of National Accounts, STD/NA (2002)
38, OCDE, 2002, pag.3
11. Handbook on Nonprofit Institutions in the System of National Ac counts, STD/NA (2002)
38, OCDE, 2002, pag.3
12. Hill E. și O ’Sullivan T., Marketing, editura Longman 1996, pag. 216
13. Kotler Philip , Gary Armstrong, Principiile Marketingului – Ediția Europeană, Editura
Teora, București, 1998, pag. 84.
14. Kotler Philip , Gary Armstr ong, Principiile Marketingului – Ediția Europeană, Editura
Teora, București, 1998, pag. 85
15. Kotler Philip, Managementul Marketingului Ediția a V -a, Ed. Teora, București 2008, pag.
28
16. Kotler Philip , Marketing 3.0, Editura Publica, București, 2010, pag. 18.
17. Kotler Philip , Marketing de la A la Z, Editura Codecs, București, 2004, XII – Introducere.
18. Kotler Philip , Marketing de la A la Z, Editura Codecs, București, 2004, XIV – Introducere.

70
19. Kotler Philip , P.R. Fox, Strategic marketing for educational institutions, Englishwood
Cliffs, 1995, p11 – https://trove.nla.gov.au/work/14389740?q&versionId=38160832
20. Manole, V., Stoian M., Marketing , Editura ASE, București, 2011, pag. 15 -17
21. Manole, V., Stoian, M., Marketing, Editura ASE, București, 2011, pag. 15 -17
22. Maslow Abraham , Motivație și personalitate, editura Trei, București, 2013, pp. 167 – 179
23. Oplatka Izhar, Jane Hemsley -Brown, Management and Leadership of Educational
Marketing: Research, Practice and Application, Emerald Group Publishing, London, 2012,
pag.21
24. Pardey D. , Evans I. , Leading Teams, Institute of Leadership & Management, 2008, pag. 87
25. Popa Adela Laura -Cercetări de Marketing, Ed. Universității din Oradea, Oradea, 2013, pag
87-89.
26. prof. univ. dr. Prodan Adriana , Marketing Educațional, Editura Universității "Alexandru
Ioan Cuza" din Iași, 2008, pag. 136
27. Turkes Cătălina Mirela , Un alt mod de a învăța marketing, Editura ProUniversitaria,
București, 2016, pag.13

71
II. Bibliografie link -uri:
28. American Marketing Association – aprobat la Iulie, 2013 –
https://www.ama.org/AboutAMA/Pages/Definition -of-Marketing.aspx
29. Bartels Robert , The Development of Marketing Thought disponibil pe :
https://books.google.ro/books/about/The_Development_of_Marketing_ Thought.html?id=
vn-wAAAAIAAJ&redir_esc
30. Fondul Social European Investește în oameni, „e -Learning eficient, Individualizat și
Adaptiv pentru învățământ la distanță (e -LIADA)”, ROMÂNIA UNIVERSITATEA
BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOCA CENTRUL DE FORMARE CONTINUĂ, Princi piile
marketingului ( teorie, practică) disponibil pe http://video.elearning.ubbcluj.ro/wp –
content/uploads/2016/08/Principiile -marketingului.pdf Accesat la data de 20.05.2018
31. Georgescu Mihaela, descriere asociații studențești – sursă:
https://www.uvt.ro/ro /educatie/studenti/organizatii -studentesti/elsa/
32. http://www.businessdictionary.com/definition/societal -marketing.html Accesat la data de
19.04.2018
33. http://www.civilportal.ro/assets/uploads/Politica%20statului%20privind%20ONG%20in%
20Romania.pdf Accesat la data de 27.04.2018
34. http://www.ies.org.ro/asociatii -si-fundatii -1 Accesat la data de 27.04.2018
35. http://www.tribunainvatamantului.ro/rolul -marketingului -educational -in-conducerea –
institutiilor -de-invatamant/ Accesat la data de 10.05.2018
36. https:// carturesti.ro/carte/managementul -marketingului -91195 Accesat la data de
19.04.2018
37. Șișcan Ecaterina, Evoluții și tendințe în dezvoltarea marketingului educațional: aspecte
teoretice și metodologice, în Revista “Economica”, nr.1(95), pp. 6 -17, 2016,
http:// oaji.net/articles/2016/1425 -1463124739.pdf

72
ANEXE

I. Chestionar privind percepția și așteptările studenților față de o organizație studențească

1. Sexul dumneavoastră?
a. Masculin
b. Feminin
2. Sunteți student al Facultății de Științe Economice din cadrul Universității din Oradea?
a. Da
b. Nu
3. În ce an de studiu sunteți înscris?
a. Licentă – I
b. Licență – II
c. Licență – III
d. Masterat – I
e. Mastera – II
4. Care este departamentul în cadrul căruia urmați un program de studiu?
a. Departamentul de Afaceri Internaționale
b. Departamentul de Economie și Business
c. Departamentul de Finanțe – Contabilitate
d. Departamentul de Management – Marketing
5. Ce v -a determinat să alegeți Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității
din Oradea?
6. Pe o scară de la 1 la 5 cât de mulțumit sunteți de alegerea făcută?
a. 1 – Total nemulțumit
b. 2 – Nemulțumit
c. 3 – Netru
d. 4 – Mulțumit
e. 5 – Total mulțumit
7. Descrieți Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității din Oradea într -un
singur cuvânt
8. Descrieți studenția într -un singur cuvânt

73

9. Ce părere aveți de viața de student din Oradea?
a. Foarte rea
b. Rea
c. Neutru
d. Bună
e. Foarte bună
10. Sunteți membru al unei asociații studențești?
a. Da
b. Nu
11. Câte asociații studențești cunoașteți?
12. Care sunt motivele pentru care ați ales să nu faceți parte dintr -o asociație studențească?
a. Prea multe proiecte și studiu pentru facultate
b. Am un loc de muncă
c. Nu îmi place munca de voluntariat
d. Nu oferă nici o recompensă
e. Nu mă interesează activitățile extrașcolare
13. Atribuiți puncte de la 1 la 5 următoarelor propoziții în funcție de cât de adevărate le
considerați
a. Asociația Studențească reprezintă o oportunitate
b. Asociație Studențească contribuie la formarea studentului
c. Asociațiile Studențești sunt o pierdere de vreme
14. Ați luat parte la o activitate derulată de o activitate studențească?
a. Da
b. Nu
15. Dacă da, la ce tip de activitate ați participat?
a. Workshop -uri și conferințe
b. Caritabile
c. Divertisment
d. Teambuilding
e. Concurs
f. Dezbatere publică

74

16. Dacă nu, la ce tip de activități ați dori să participați?
a. Workshop -uri și conferințe
b. Caritabile
c. Divertisment
d. Teambuilding
e. Concurs
f. Dezbatere publică
17. Explicați care sunt incentivele care v -ar determina să activați / să fiți mai activi în cadrul
activităților asociațiilor studențești

II. Imagine realizat ă în cadrul focus grup -ului din data de 23.06.2018

75
III. Alte activități derulate de către Asociația Studenților Economiști din Oradea

Poză realizată în cadrul serii de film pent ru Denisa

Membrii Asociației Studenților Economiști din Oradea prezenți la Congresul Studenților din
România , ediția a XI-a

76

Asociația Studenți lor Economiști din Oradea prezentă la Târgul Asociațiilor Studențești din
cadrul Bibliotecii Universității din Oradea și la Târgul de Cariere Oradea la Trade Center

Membrii Asociației Studenților Economiști din Oradea livrând donațiile pentru copii nevoi ași
din orfelinatele din Oradea

77

Asociația Studenților Economiști din Oradea împărțind pachetul pentru studenți Student’s Kit
pe holul Facultății de Științe Economice din Oradea

Asociația Studenților Economiști din Oradea donând sânge la Centrul de Transfuzie Sanguina
din Oradea