FORMA DE ÎNV Ăuni021AĂ MÂNT: IF [621801]
0
MINISTERUL EDUCA /uni0162IEI NA /uni021AIONALE
UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIE ȘTI
FACULTATEA: LITERE ȘI ȘTIIN /uni0162E
DEPARTAMENTUL: ȘTIIN /uni021AE ALE EDUCA /uni021AIEI
PROGRAMUL DE STUDII: LICEN /uni021AĂ
FORMA DE ÎNV Ă/uni021AĂ MÂNT: IF
LUCRARE DE LICEN /uni0162Ă
Co nduc ător știin /uni0163ific:
Conf. univ. dr. Eftimie Simona
Absolvent: [anonimizat] /uni021B Maria
PLOIE ȘTI
2018
1
Anexa 8
MINISTERUL EDUCA /uni0162IEI NA /uni021AIONALE
UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIE ȘTI
FACULTATEA: LITERE ȘI ȘTIIN /uni0162E
DEPARTAMENTUL: ȘTIIN /uni021AE ALE EDUCA /uni021AIEI
PROGRAMUL DE STUDII: LICEN /uni021AĂ
FORMA DE ÎNV Ă/uni021AĂ MÂNT: IF
Vizat
Facultatea de litere și știin /uni021Be
Aprobat,
Director de departament,
Prof.univ.dr. Stan Emil
PROIECT DE LUCRARE DE LICEN /uni0162Ă
TEMA: EDUCA /uni021AIA NONFORMAL Ă LA ELEVUL DE LICEU
Conduc ător știin /uni0163ific:
Conf. univ. dr. Eftimie Simona Absolvent: [anonimizat] /uni021B Maria
PLOIE ȘTI
2018
F 271.13/Ed.3
Document de uz intern
2
CAPITOLUL I – SCHIMB ĂRI ALE EDUCA /uni021AIE ÎN SOCIETEATEA
CONTEMPORAN Ă
1.1. Educa /uni021Bia. Delimit ări conceptuale………………………………. ……………………………………..p
1.2. Formal-nonformal-informal în educa /uni021Bie
1.3. Idealul educa /uni021Bional o provocare pentru educa /uni021Bia contemporan ă
1.4. Noile educa /uni021Bii, solu /uni021Bie pentru societatea viitorului?
CAPITOLUL II- EDUCA /uni021AIA NONFORMAL Ă LA ELEVUL DE LICEU
2.1. Profilul psihopedagogic și social al elevului de liceu
2.1.1. Rolul triadei educa /uni021Bie, mediu, ereditate în devenirea personalit ă/uni021Bii
2.2. Rolul și limitele educa /uni021Biei nonformale pentru elevul de liceu
CAPITOLUL III- MICROCERCETERE
A V ANTAJELE ȘI DEZA V ANTAJELE EDUCA /uni021AIEI NONFORMALE PENTRU
ELEVII DE LICEU
3.1. Ipoteza cercet ării
3.2. Scopul cercet ării
3.3. Lotul de subiec /uni0163i
3.4. Locul și durata cercet ării
3.4.1. Locul cercet ării
3.4.2. Durata cercet ării
3.5. Metode de cercetare
3.5.1. Testarea ini /uni021Bial ă
3.5.2. Experimentul
3.5.3. Testarea final ă
3.6. Analiza /uni021Bi interpretarea datelor ob /uni021Binute
3.7. Concluziile cercet ării. Limite și direc /uni021Bii viitoare de cercetare
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
3
INTRODUCERE
1. Importan /uni021Ba alegerii temei
Genera /uni0163ia în care tr ăim este una în care satisfac /uni0163ia material ă a detronat-o pe cea
spiritual ă, în care p ărin /uni0163ii preocupa /uni0163i de carier ă și nevoi materiale cresc copii „fl ămânzi”
dup ă aten /uni0163ia și prezen /uni0163a lor. Societatea actual ă este cea a oamenilor care lucreaz ă în
anumite domenii doar pentru c ă sunt cerute pe pia /uni021Ba muncii, sau de cele mai multe ori aleg
să presteze servicii în alte sectoare decât cele pent ru care s-au preg ătit. Este o societate
modern ă, aflat ă în plin ă evolu /uni0163ie, caracterizat ă prin mobilitate la toate nivelurile: economic,
politic, social și mai ales cultural, este o societate în care este nevoie de o educa /uni0163ie
dinamic ă, formativ ă și nonformal ă. Din acest motiv, este necesar ă o reform ă educa /uni021Bional ă
mai ales în înv ă/uni021Bământul preuniversitar.
Educa /uni021Bia nonformal ă este o parte a educa /uni021Biei care coexist ă cu celelalte educa /uni021Bii,
formal ă și informal ă, și care împreun ă se str ăduiesc s ă ating ă /uni021Bintele impuse de nevoile
educa /uni0163ionale în speran /uni0163a c ă, în acest mod, sistemul de înv ă/uni021Bământ românesc va reu și s ă
răspund ă cerin /uni0163elor noii societ ă/uni0163ii.
Am ales s ă cercetez tema Educa /uni021Bia nonformal ă la elevul de liceu pentru c ă
educa /uni021Bia nonformal ă este deosebit de important ă în valorificarea și integrarea experien /uni021Belor
dobândite prin activit ă/uni021Bi specifice în activit ă/uni021Bi institu /uni021Bionale școlare. Programele de
înv ă/uni021Bământ nu fac fa /uni021Bă trebuin /uni021Belor de înv ă/uni021Bre și nout ă/uni021Bilor informa /uni021Bionale. Pe de alt ă parte,
prin caracterul educativ al procesului de înv ă/uni021Bământ, adolescen /uni021Bii sunt preg ăti /uni021Bi s ă recepteze
și s ă asimileze ofertele extra școlare.
Având în vedere faptul c ă instruirea de tip formal este extins ă și adâncit ă prin
instruirea nonformal ă, ce valorific ă pedagogic, informa /uni021Bional, cercurile, excursiile,
taberele, expozi /uni021Biile, concursurile pe orice tem ă, asamblarea acestor dou ă tipuri este
posibil ă prin ac /uni021Biunile persuasive ale cadrului didactic c ărora le raspund cu interes elevii.
/uni021Ainând cont de aspectele reformei educa /uni021Bionale, la care se adaug ă dificult ă/uni021Bile
elevilor în identificarea și în /uni021Belegerea no /uni021Biunilor întâlnite în instruirea programat ă, consider
că analiza educa /uni021Bie nonformale este esen /uni021Bial ă, întrucât fiecare dintre cele trei tipuri de
educa /uni021Bie sunt corelate cu teoriile înv ă/uni021Bării.
Materialul prezentei lucr ări a fost organizat în dou ă p ăr/uni021Bi: Fundamentarea
4
teoretic ă /uni0219i Demersul metodico-experimental. Având în vedere c ă este o lucrare metodico-
știin /uni021Bific ă, care trebuie s ă eviden /uni021Bieze implicarea tuturor factorilor în reforma
educa /uni021Bional ă, selectarea și aplicarea, în condi /uni021Biile concrete ale procesului instructiv-
educativ, metodelor optime procesului de predare-în v ă/uni021Bare-evaluare, în vederea form ării
elevului pentru cerin /uni021Bele societ ă/uni021Bii de azi și de mâine, cea mai mare parte a lucr ării îi este
dedicat ă demersului metodico-experimental.
Fundamentarea teoretic ă a fost structurat ă în dou ă capitole: Capitolul I –
Schimb ări ale educa /uni021Biei în societatea contemporan ă și Capitolul II- Educa /uni021Bia nonformal ă
pentru elevii de liceu
Capitolul I abordeaz ă aspecte teoretice despre schimb ările în educa /uni021Bie,
delimit ările conceptuale, formal/informal/nonformal în educ a /uni021Bie sau idealul educa /uni021Bional,
noile educa /uni021Bii în societatea viitorului.
În Capitolul al II-lea am eviden /uni021Biat rolul educa /uni021Biei nonformale în liceu, profilul
psihopedagogic al elevului de liceu, triada educa /uni021Bie, mediu, ereditate, rolul și limitele
educa /uni021Biei nonformale pentru elevul de liceu.
Demersul metodico-experimental este o cercetare ped agogic ă ce a fost organizat ă
în trei capitole: Proiectarea cercet ării, Desf ă/uni0219urarea cercet ării /uni0219i Compararea /uni0219i
interpretarea statistic ă a datelor ob /uni021Binute.
În Capitolul al III-lea au fost anticipa /uni021Bi pa șii ce urmau s ă fie parcur și și
concretiza /uni021Bi într-un proiect de cercetare, stabilindu-se tema, ipoteza, scopul, locul și durata
cercet ării, descriindu-se lotul de subiec /uni021Bi, precum și cel de con /uni021Binut, metodologia și
obiectivele aferente fiec ărei etape.
În acest ă lucrare de cercetare, am propus integrarea metodel or nonformale în cele
formale cu scopul îmbun ătă/uni021Birii rezultatelor elevilor la examenul de bacalaure at prin mai
multe activit ă/uni021Bi specifice, prin prisma rela /uni0163iei de interdependen /uni0163ă cu procedeele celorlalte
tipuri de educa /uni021Bie, dar și s ă demonstrez eficacitatea acestor metode în cadrul d emersului
educativ.
În documentarea știin /uni021Bific ă a lucr ării, s-a pornit de la studiul documentelor
curriculare oficiale, al manualelor alternative și ghidurilor metodologice, la care s-au
ad ăugat lucr ări știin /uni021Bifice de referin /uni021Bă, articole.
5
CAPITOLUL I – SCHIMB ĂRI ALE EDUCA /uni021AIE ÎN SOCIETEATEA
CONTEMPORAN Ă
1.1. Educa /uni021Bia. Delimit ări conceptuale
Educa /uni021Bia este o parte a existen /uni021Bei socio-umane, un proces în continu ă desf ășurare,
un fenomen ontic 1 ce are loc în cadrul sistemului social. Educa /uni021Bia poate fi în /uni021Beleas ă ca un
mod de întâlnire între om și societate, pe tot parcursul vie /uni021Bii, marcat ă de un schimb
permanent.
Educa /uni021Bia este o func /uni021Bie a societ ă/uni021Bii, pentru c ă este indispensabil ă conserv ării și
transmiterii experine /uni021Belor de la o genera /uni021Bie la alta, de la predecesori la înainta și, fiind
esen /uni021Bial ă progresului social, prin continuitate. Ca func /uni021Bie vital ă a unei societ ă/uni021Bi, educa /uni021Bia
asigur ă afirmarea și exprimarea individului, a unui grup, sau a unei î ntregi comunit ă/uni021Bi,
satisf ăcând trebuin /uni021Bele individuale, de grup, și de comunicare, de afirmare și de afiliere.
Plecând de la sensul etimologic al cuvântului educo, are , -a cre ște, a cultiva, a
forma; educatio , onis – cre ștere, formare, dezvoltare, distingem principalele c oordonate ale
conceptului de educa /uni021Bie.
Din punct de vedere social-istoric , educa /uni021Bia este fenomenul complex de transmitere
și asimilare a unor experine /uni021Be economice, politice, religioase, știin /uni021Bifice, artistice.
Din perspectiva social-cultural ă, educa /uni021Bia este un proces de conservare și
transmitere a unor valori materiale și spirituale ce asigur ă continuitate evolu /uni021Biei culturii și
civiliza /uni021Biei, într-un mediu cultural bine delimitat, un indi vid devine fiin /uni021Bă biologic ă,
cultural ă, în ăl/uni021Bându-se de la starea sa natural ă la cea cultural ă.
Din perspectiv ă psihologic ă, educa /uni021Bia este activitatea, procesul și rezultatul
devenirii individului ca personalitate cu toate com ponentele ei: cognitiv ă, afectiv ă,
volitiv ă, abilitar ă.
Din perspectiv ă pedagogic ă, paideutic ă, educa /uni021Bia este activitatea, procesul și
rezultatul influen /uni021Belor exercitate asupra individului de a se forma in telectual, moral,
profesional, spiritual, fizic, estetic, pentru a de veni personalitate activ ă și creatoare prin
valorificarea poten /uni021Bialul biopsihic, într-un mediu favorabil, pentru ad aptarea și integrarea
social ă.2
1 Nicola, Ioan, Tratat de pedagogie /uni0219colar ă, Editura Aramis, Bucure ști 2003, p. 18
2 Macavei, Elena, Tratat de pedagogie: propedeutica, Editura Aramis, Bucure ști 2007, p. 9
6
În procesul de educa /uni021Bie exist ă o rela /uni021Bie ce se realizeaz ă între un subiect, cel care
exercit ă influen /uni021Ba și un obiect, cel care recepteaz ă activitatea, procesul, rezultatul.
Educa /uni021Bia este o activitate complex ă ce impune prezen /uni021Ba unor ac /uni021Biuni con știente,
inten /uni021Bionate de influen /uni021Bare a dezvolt ării personalit ă/uni021Bii în formare a individului și a grupului,
precum și ac /uni021Biuni de r ăspuns ale celor asupra c ărora exercit ă influen /uni021Be. Educatorul creeaz ă
un mediu, organizeaz ă activit ă/uni021Bile, transmite no /uni021Biuni, iar educatul recepteaz ă, prelucreaz ă și
include în propriile structuri comportamentale noil e achizi /uni021Bii.
Educa /uni021Bia ca proces se desf ășoar ă în timp, printr-o succesiune de opera /uni021Bii efectuate
de c ătre cele dou ă p ăr/uni021Bi implicate: educatorul și educatul. La rezultatele scontate se ajunge
numai printr-o serie de repet ări, în locuri și la momente diferite. În urma acestor procese
trebuie s ă apar ă și rezultatele. Acestea se raporteaz ă la acumul ările și transform ările
comportamentale ale celui educat și con știentizarea efectelor de c ătre educator.
J.A. Comenius consider ă c ă înc ă de la na ștere natura înzestreaz ă copilul numai cu
semin /uni021Bele știin /uni021Bei, ale moralit ă/uni021Bii și religiozit ă/uni021Bii 3. Omul nu se des ăvâr șește prin sine pur și
simplu, ci numai prin educa /uni021Bie, omul devine om, spunea marele pedagog, numai da c ă este
educat. 4
Educa /uni021Bia se organizeaz ă ca expresie a dou ă laturi complementare, socializarea și
individualizarea, expresie ce proiecteaz ă fiin /uni021Ba uman ă pe axa devenirii sale. Latura
complementar ă insist ă asupra presiunii pe care educa /uni021Bia urmeaz ă s ă o exercite asupra
fiin /uni021Bei umane în baza unor imperative sociale, aceste fi ind exprimate în idealul social, din
care rezult ă idealul educa /uni021Bional. Sub acest aspect, personalitatea uman ă se construie ște
continuu cu ajutorul elementelor venite din exterio r.
Latura individualiz ării acord ă o mai mare importan /uni021Bă asupra dezvolt ării acelor for /uni021Be
care apar /uni021Bin eredit ă/uni021Bii. Sensul educa /uni021Biei ar fi acela de asigurare a condi /uni021Biilor favorabile de
exprimare a personalit ă/uni021Bii umane și nu de direc /uni021Bionare autoritar ă a ei.
Esen /uni021Ba educa /uni021Biei se poate reduce la dirijarea dezvolt ării copilului, pentru ca acesta
să se adapteze la condi /uni021Biile de mediu, transformat fiind într-o fiin /uni021Bă creatoare și activ ă.
Educa /uni021Bia este un rezultat prin îns ăși efectele ei. Acumul ările și transformările
comportamentale ale educatului sunt influen /uni021Bele exercitate de educator, cum ar fi:
cuno știn /uni021Bele din diverse domenii, atitudinile, convingerile, preg ătirea profesional ă, cultura
general ă sau profesional ă.
Prin educa /uni021Bie, un individ devine el însu și construindu-se printr-o evolu /uni021Bie
3 J.A. Comenius, Didactica magna , Bucure ști, 1958, p. 12
4 Ibidem, p. 36
7
ontogenetic ă, pe baza identit ă/uni021Bii biopsihice primare determinate de programul gene tic care,
în anumite condi /uni021Bii, cum ar fi cele de mediu, și prin influen /uni021Be educative, se exprim ă în
activit ă/uni021Bi comportamentale.
Datorit ă faptului c ă omul este unic, iar sub impactul condi /uni021Biilor de mediu și de
educa /uni021Bie diferen /uni021Biate, el se personalizeaz ă.
Fiecare dintre noi este ceea ce este, fiindc ă provine dintr-un ou /uni0219i fiindc ă a tr ăit o
anumit ă via /uni021Bă; el este de dou ă ori unic, atât prin singularitatea originii sale, cât /uni0219i prin
singularitaea aventurii sal e, afirma Jean Rostand în lucarea Coresponden /uni021Ba unui biolog 5
1.2. Formal-nonformal-informal în educa /uni021Bie
Educa /uni021Bia este un proces de universalizare a fiin /uni021Bei umane, prin replierea și prin
multiplicarea valorilor. Sistemele de înv ă/uni021Bământ suport ă procese de înnoire și de reform ă.
Politicile de reform ă ale sistemului de înv ă/uni021Bământ, prin modelele preluate din alte sisteme,
au implicat anumi /uni021Bi factori care au contribuit la accelerarea procesu lui de reform ă. Acestea
au dus la un înv ă/uni021Bămânul deschis, permisiv și activ, mai ales c ă implic ă agen /uni021Bi din sfera
social ă. Acest lucru ar trebui s ă aib ă ca rezultat un parcurs lin și f ără obstacole și s ă
rezoneze cu nevoile celor implica /uni021Bi: elevi, cadre didactice, p ărin /uni021Bi, comunitatea local ă.
Diversitatea situa /uni021Biilor educa /uni021Bionale a impus sistematizarea acestora și identificarea
principalelor ipostaze sau tipuri de educa /uni021Bie, în raport cu modul de organizare al acestora.
Astfel, se remarc ă: educa /uni021Bia formal ă, educa/uni021Bia informal ă și educa /uni021Bia nonformal ă.
a) Educa /uni021Bia formal ă
Educa /uni021Bia formal ă se realizeaz ă în institu /uni021Biile de înv ă/uni021Bământ specializate, în mod
sistematic, având la baz ă planuri de înv ă/uni021Bământ, programe școlare, și care vizeaz ă
asimilarea unor sisteme de cuno știn /uni021Be. Din punct de vedere etimologic, termenul
„formala” își are originea în latinescul „formalis” care înseam na „organizat”, „oficial”. În
acest sens, educa /uni021Bia formal ă reprezint ă educa /uni021Bia oficial ă.
O defini /uni021Bie a educa /uni021Biei formale a fost dat ă de c ătre Philip Coombs, conform c ăreia
educa /uni021Bia formal ă este „sistemul educa /uni021Bional structurat ierarhic și gradat cronologic, pornind
de la școala primar ă și pân ă la universitate, care include, în plus fa /uni021Bă de studiile academice,
o varietate de programe de specializare și institu /uni021Bii de pregatire profesional ă”. Educa /uni021Bia
formal ă, ca form ă oficial ă, este întotdeauna evaluat ă social. Evaluarea realizat ă în cadrul
educa /uni021Biei formale trebuie s ă urm ăreasc ă dezvoltarea capacit ă/uni021Bilor de autoevaluare ale
5 apud Macavei, Elena, Tratat de pedagogie: propedeutica, Editura Aramis, Bucure ști 2007, p. 10
8
elevilor și studen /uni021Bilor.
Educatia formal ă este important ă prin faptul c ă faciliteaz ă accesul la valorile
culturii, știin /uni021Bei, artei, literaturii și tehnicii, la experien /uni021Ba social-umana, având un rol decisiv
în formarea personalit ă/uni021Bii.
Tr ăsături caracteristice ale educa /uni021Biei formale pot fi considerate urm ătoarele
aspecte6:
– este institu /uni021Bionalizat ă și se desf ășoar ă în cadrul unui sistem oficial de înv ă/uni021Bământ;
– este proiectat ă riguros, derulat ă și evaluat ă sub forma documentelor școlare cu caracter
oficial;
– este prioritar ă din perspectiva politicilor na /uni021Bionale privind dezvoltarea resurselor umane;
– este evaluat ă social, potrivit unor criterii socio-pedagogice ri guroase și vizeaz ă
cunoa șterea atât a rezultatelor activit ă/uni021Bii instructiv-educative, cât și a procesului
educa /uni021Bional;
– este organizat ă sub form ă de activit ă/uni021Bi instructiv-educative concrete în cadrul sistemulu i
de înv ă/uni021Bământ;
– este coordonat ă de un corp profesional specializat, speciali ști pe domenii de studiu și
persoane învestite;
– se desf ășoar ă într-un cadru pedagogic determinat, cu metode și mijloace de predare,
înv ă/uni021Bare și evaluare;
– este generalizat ă, permitând accesul tuturor indivizilor.
Acest tip de educa /uni021Bie întrune ște urm ătoarele tr ăsături:
− structurarea procesului educa /uni021Bional pe parcursul a 15-20 de ani de studiu;
− sistematizarea con /uni021Binuturilor- elevii s ă dobândeasc ă deprinderi progresiv;
− dirijarea înv ă/uni021Bării;
− evaluarea procesului educativ.
Limitele educa /uni021Biei formale
• centrarea pe performan /uni021Bele înscrise în programe las ă mai pu /uni021Bin timp
imprevizibilului și studierii aspectelor cotidiene, cu care se confru nt ă elevii;
• exist ă tendin /uni021Ba de transmitere-asimilare a cuno știn șelor în defavoarea dezvolt ării-
exers ării capacit ășilor intelectuale și a abilitatilor practice;
• orientarea predominant ă spre informare și evaluare.
6 trainermarianaiacob.weebly.com/blog/educa /uni021Bia-formal ă-nonformal ă-/uni0219i-informal ă
9
b) Educa /uni021Bia informal ă
Educa /uni021Bia informal ă se realizeaz ă prin achizi /uni021Bia în mod spontan a ideilor,
deprinderilor, în afara mediului școlar, constituind totodat ă expresia experien /uni021Bei de via /uni021Bă a
elevului. Școala nu este singura institu /uni021Bie care creeaz ă situa /uni021Bii de înv ă/uni021Bare, toate institu /uni021Biile
pot avea un rol educativ: biserica, familia, instit u /uni021Biile de cultur ă, mass-media. Rolul
institu /uni021Biei școlare este de a armoniza toate aceste cuno știn /uni021Be dobândite în mod firesc și de a
le transforma în idei cu valoare formativ ă.
Din punct de vedere etimologic, denumirea termenul ui de educa /uni021Bie informal ă
provine din limba latina, „informis/informalis” fii nd preluat în sensul de „spontan”,
„neasteptat”. Ca urmare, prin educa /uni021Bie informal ă întelegem educa /uni021Bia realizat ă spontan.
Tr ăsături caracteristice ale educa /uni021Biei formale pot fi considerate urm ătoarele
aspecte7:
– spontaneitatea contextului în care se realizeaz ă, generând un efect discontinuu și
nesistematic;
– atractivitatea și diversitatea stimulilor care fac impactul relevan t și semnificativ pentru
subiect;
– absen /uni021Ba restric /uni021Biilor sau standardelor, care stimuleaz ă nevoia de cunoa ștere autonom ă;
– caracterul dominant al valorilor promovate.
Responsabilitatea școlii este, a șadar, de a prelua, și de a efincientiza influen /uni021Bele
venite din mediul informal sau nonformal.
Educa /uni021Bia nonformal ă face referire la activit ă/uni021Bile educative desf ășurate în afara
programului institu /uni021Bionalizat, activit ă/uni021Bi care au caracter facultativ. Începând cu secolul al
XX-lea, acest tip de educa /uni021Bie, numit ă și educa /uni021Bie extra școlar ă, a luat amploare ca urame a
diferitelor organiza /uni021Bii de elevi și tineri care au dorit s ă completeze achizi /uni021Biile formale, prin
întâlniri și activit ă/uni021Bi cu scop recreativ sau de dezvoltare personal ă- excursii, tabere,
cenacluri.
Din punct de vedere etimologic, termenul de „nonfo rmal” î și are originea în
latinescul „nonformalis”, preluat cu sensul „în afa ra unor forme special/oficial organizate
pentru un anume gen de activitate”.
Nonformal desemneaz ă o realitate educa /uni021Bional ă mai putin formalizat ă, dar
întotdeauna cu efecte normativ-educative.
c) Educa /uni021Bia nonformal ă
7 trainermarianaiacob.weebly.com/blog/educa /uni021Bia-formal ă-nonformal ă-/uni0219i-informal ă
10
Educa /uni021Bia nonformal ă a fost definit ă de c ătre J. Kleis drept „O rice activitate
educa /uni021Bional ă inten /uni021Bionat ă /uni0219i sistematic ă desf ă/uni0219urat ă de obicei în afara /uni0219colii tradi /uni021Bionale,
al c ărei con /uni021Binut este adaptat nevoilor individului /uni0219i situa /uni021Biilor speciale, în scopul
maximalizarii înv ă/uni021Bării /uni0219i cunoa /uni0219terii /uni0219i al minimalizarii problemelor cu care se confrunt ă
acesta în sistemul formal (stresul notarii în catal og, disciplina impus ă, efectuarea
temelor) 8”.
Tr ăsături caracteristice ale educa /uni021Biei nonformale sunt9:
− este variat ă și flexibil ă, optional ă și facultativ ă;
− diferen /uni021Biaz ă con /uni021Binutul, metodele și instrumentele de lucru în func /uni021Bie de interesele și
capacit ă/uni021Bile participan /uni021Bilor;
− valorific ă întreaga experien /uni021Bă de înv ă/uni021Bare a participan /uni021Bilor.
Aceste tipuri de activit ă/uni021Bi se realizeaz ă în mediul socio-cultural ca mijloace de
divertisment, petrecere a timpului în mod construct iv sau de odihn ă active. Ele sunt
destinate tuturor categoriilor de vârst ă: atât copiilor (pedagogie), cât și adul /uni021Bilor.
Avantajele utiliz ării educa /uni021Biei nonformale sunt:
– este centrat ă pe procesul de înv ă/uni021Bare, nu pe cel de predare, solicitând în mod difere n /uni021Biat
participan /uni021Bii;
– dispune de un curriculum la alegere, flexibil și variat propunându-le participan /uni021Bilor
activit ă/uni021Bi diverse și atractive, în func /uni021Bie de interesele acestora, de aptitudinile speciale și de
aspira /uni021Biile lor;
– contribuie la largirea și îmboga /uni021Birea culturii generale și de specialitate a participan /uni021Bilor,
oferind activit ă/uni021Bi de completare a studiilor;
– asigur ă o rapid ă actualizare a informa /uni021Biilor din diferite domenii fiind interesat ă s ă men /uni021Bin ă
interesul publicului larg, oferind alternative felx ibile tuturor categoriilor de vârst ă și
preg ătirii profesionle, punând accentul pe aplicabilitat ea imediat ă a cuno știn /uni021Belor și nu
memorarea lor;
-antreneaz ă noile tehnologii comunica /uni021Bionale, /uni021Binând cont de progresul societ ă/uni021Bii;
– răspunde cerin /uni021Belor și necesit ă/uni021Bilor educa /uni021Biei permanente.
Caracteristicile educa /uni021Biei nonformale, descrise de speciali /uni0219ti sunt:
− varietatea con /uni021Binuturilor;
− flexibilitatea;
− caracterul facultativ;
8 andreivocila.files.wordpress.com/2010/10/cap2
9 trainermarianaiacob.weebly.com/blog/educa /uni021Bia-formal ă-nonformal ă-/uni0219i-informal ă
11
− implicarea profund ă a elevului.
De cele mai multe ori educa /uni021Bia nonfomal ă vine în întâmpinarea nevoilor elevilor
sau persoanelor aflate în comunit ă/uni021Bi defavorizate sau minoritare, prin programele pe c are le
propune: programe de alfabetizare în rândul elevilo r și al adul /uni021Bilor (Programul A doua
șans ă, Erasmus+), des ăvâr șirea unor profesii sau educa /uni021Bia pentru s ănătate.
Având în vedere faptul c ă educa /uni021Bia r ăspunde nevoilor de formare a personalit ă/uni021Bii
umane pe diverse paliere – intelectual, fizic, soci o-moral, estetic – componentele
fundamentale ale educa /uni021Biei, corespunz ătoare dimensinunilor esen /uni021Biale ale dezvolt ării fiin /uni021Bei
umane sunt: educa /uni021Bia intelectual ă, educa /uni021Bia moral ă, educa /uni021Bia religioas ă, educa /uni021Bia estetic ă,
educa /uni021Bia tehnic ă și profesional ă, educa /uni021Bia fizic ă și sportiv ă.
Fiecare fiin /uni021Bă uman ă înva /uni0163ă în cele mai diferite contexte – la școal ă, acas ă, în grupul
de prieteni, prin joc, la locul de munc ă, prin interac /uni0163iunea cu ceilal /uni0163i etc. Altfel spus, putem
înv ă/uni021Ba în orice context, în orice situa /uni021Bie, în orice moment activ.
Conform Legii Educa /uni021Biei Na /uni021Bionale nr. 1/2011, înv ă/uni0163area în contexte nonformale
este considerat ă ca fiind înv ă/uni0163area integrat ă în cadrul unor activit ă/uni0163i planificate, cu
obiective de înv ă/uni0163are, care nu urmeaz ă în mod explicit un curriculum și poate diferi ca
durat ă. Acest tip de înv ă/uni0163are depinde de inten /uni0163ia celui care înva /uni0163ă și nu conduce în mod
automat la certificarea cuno știn /uni0163elor și competen /uni0163elor dobândite.
Competen /uni0163ele și atitudinile dezvoltate elevilor în cadrul înv ă/uni0163ă rii nonformale
includ: competen /uni0163e interpersonale, capacitatea de lucru în echip ă, încrederea în sine,
disciplina, responsabilitatea, capacit ă/uni0163i de planificare, coordonare și organizare/competen /uni0163e
de gestionare a proiectelor, capacitatea de a rezol va probleme practice etc.
Întrucât aceste competen /uni0163e au relevan /uni0163ă crescut ă în dezvoltarea personal ă a
individului, contribuind deopotriv ă la participarea activ ă în societate și pe pia/uni021Ba muncii,
acestea sunt complementare celor achizi /uni0163ionate prin educa /uni0163ia formal ă. Metodele utilizate
sunt foarte diferite de pedagogia utilizat ă în educa /uni0163ia formal ă. În cazul educa /uni0163iei
nonformale accentul este pus pe înv ă/uni0163area prin ac /uni0163iune, înv ă/uni0163area de la egali și activitatea
de voluntariat.
1. 3. Idealul educa /uni021Bional o provocare pentru educa /uni021Bia contemporan ă
A avea ideal înseamn ă a construi mintal un model perfect. A tinde spre i deal
înseamn ă a aspira la perfec /uni021Biune, spre des ăvâr /uni021Bire. Idealul este un model o imagine
12
construit ă a perfec /uni021Biunii. Idealul educativ este prefigurat în idealul social și reprezint ă
proiectul social, cea mai extins ă sfer ă de generalitate, de formare a omului în concordan /uni021Bă
cu exigen /uni021Bele sociale de perspectiv ă îndep ărtat ă, medie, apropiat ă.
Lumea contemporan ă se caracterizeaz ă printr-o evolu /uni021Bie rapid ă și imprevizibil ă a
știin /uni021Bei și tehnicii dezvoltând astfel o mi șcare de concepte, de inova /uni021Bii și o cre ștere a
informa /uni021Biei și a tehnologiilor de vârf, consecin /uni021Bele au dus la adaptarea omului la
schimb ările rapide în toate domeniile de activitate. Socie tatea a parcurs diferite trepte de
dezvoltare pentru c ă a conservat și a transmis capitalul de cunoa ștere genera /uni021Biilor
anterioare. Provoc ările lumii actuale au adâncit criza mondial ă a educa /uni021Biei determinând:
− cre șterea cererii de educa /uni021Bie;
− cre șterea mijloacelor în raport cu cererea;
− ineficien /uni021Ba sistemului datorit ă inadapt ării lui la schimb ările știin /uni021Bifice, tehnice;
− conservatorismul cadrelor didactice.
Școala interesului pleac ă de la teza că elevul particip ă în mod autentic doar atunci
când obiectul are capacitatea de a-i trezi interesu l. În caz contrar, o mare parte din energia
elevului va fi cheltuit ă pentru a men /uni021Bine aten /uni021Bia concentrat ă pe un obiect lipsit de relevan /uni021Bă,
iar restul, pentru a masca ruptura dintre oferta pr ofesorului și zona sa de interes. 10
Școala interesului pleac ă de la teza c ă elevul particip ă în mod autentic doar atunci
când obiectul are capacitatea de a-i trezi interesu l. În caz contrar, o mare parte din energia
elevului va fi cheltuit ă pentru a men /uni021Bine aten /uni021Bi concentrat ă pe un obiect lipsit de relevan /uni021Bă,
iar restul, pentru a masca ruptura dintre oferta pr ofesorului și zona sa de interes.
Solu /uni021Bia crizei din sistemul de înv ă/uni021Bământ poate fi noua politic ă a educa /uni021Biei care s ă
produc ă transform ări semnificative în raport cu specificul fiec ărei na /uni021Biuni. Prin educa /uni021Bie
sunt posibile conservarea și transmiterea valorilor, ereditatea social ă, crearea de noi valori.
Dezvoltarea știin /uni021Bei, tehnicii și tehnologiilor are drept consecin /uni021Bă cre șterea con /uni021Binutului
intelectual al muncii productive în toate domeniile .
Educa /uni0163ia, a șa dup ă cum demonstreaz ă inclusiv etimologia acestui concept (lat.
educe , educere – a duce, a conduce), nu este o activitate desf ăș urat ă în sine și pentru sine ci
una care urm ăre ște atingerea anumitor finalit ă/uni0163i.
Finalit ă/uni021Bile educatiei reprezint ă orient ările asumate la nivel de politic ă a educa /uni021Bie în
vederea realiz ării activit ă/uni021Bii de formare-dezvoltare a personalit ă/uni021Bii umane conform
anumitor valori angajate în proiectarea sistemului și a procesului de înv ă/uni021Bământ.
10 Stan, Emil, Educa /uni021Bia între ra /uni021Biune /uni0219i corporalitate în revista Paideia, nr. 3, p.10, 2007
13
Finalit ătile educa /uni021Biei au suportat o evolu /uni021Bie calitativ ă, ca urmare a schimb ării de
paradigm ă din știin /uni021Bele educa /uni021Biei, respectiv trecerea de la paradigma tradi /uni021Bional ă la cea
modern ă.
Sensul finalist al ac /uni0163iunii educa /uni0163ionale se refer ă la faptul c ă, în fiecare moment al
desf ăș ur ării sale, educa /uni0163ia este orientat ă și dirijat ă în func /uni0163ie de finalit ă/uni0163ile (rezultatele) pe
care aceasta le urm ăre ște.
Aceste finalit ă/uni0163i sunt determinate preponderent de contextul social -istoric în care se
desf ăș oar ă ac /uni0163iunea educa /uni0163ional ă și mai pu /uni0163in de dorin /uni0163ele proprii ale elevului sau ale celui
care organizeaz ă, declan șeaz ă și conduce ac /uni0163iunea educativ ă.
Educa /uni0163ia reprezint ă un sistem de ac /uni0163iuni informativ-formative, desf ăș urate în mod
con știent și sistematic asupra subiectului uman în vederea tra nsform ării acestuia în
conformitate cu finalit ă/uni0163ile educa /uni0163ionale urm ărite. Aceste finalit ă/uni0163i exprim ă orient ările
asumate la nivel de politic ă educa /uni0163ional ă în vederea dezvolt ării personalit ă/uni0163ii umane în
conformitate cu anumite valori.
Finalit ă/uni0163ile educa /uni0163iei , se structureaz ă pe trei niveluri ierarhic organizate:
− ideal educa /uni0163ional;
− scopuri educa /uni0163ionale;
− obiective educa /uni0163ionale;
Idealul educa /uni0163ional exprim ă cerin /uni0163ele și aspira /uni0163iile unei societ ă/uni0163i într-o anumit ă
etap ă istoric ă sub forma unui model dezirabil de personalitate um an ă. Idealul educa /uni0163ional
are un nivel ridicat de generalitate și se atinge pe termen lung, la realizarea sa contri buind
sistemul educativ în ansamblul s ău. Prin con /uni0163inutul s ău instructiv-educativ, idealul
educa /uni0163ional este rezultatul unui proces de ra /uni0163ionalizare, generalizare a unor fenomene
sociale, psihologice și pedagogice, specifice unei etape istorice, proces în urma c ăruia se
proiecteaz ă apoi tr ăsăturile fundamentale ale omului pe care educa /uni0163ia urmeaz ă s ă-l
formeze. Idealul educa /uni0163ional realizeaz ă leg ătura dintre ceea ce este și ceea ce trebuie s ă
devin ă omul în procesul educa /uni0163iei.
Idealul educa /uni0163ional al școlii române ști nu se refer ă doar la des ăvâr șirea interioar ă a
personalit ă/uni0163ii ci are în vedere și asigurarea dimensiunii de ordin voca /uni0163ional al procesului
instructiv-educativ, vizând exercitarea unei profes iuni cu randament optim.
Concluzionând putem spune c ă, oricare ar fi societatea în care func /uni0163ioneaz ă idealul
educa /uni0163ional, acesta urm ăre ște s ă ating ă aspectele definitorii pentru contextul istoric și
socio-economic în care acesta urmeaz ă a se realiza. Astfel idealul educa /uni0163ional are valoare
orientativ ă și prezint ă generalitate descriptiv ă pentru tot ceea ce se întreprinde în direc /uni0163ia
14
form ării și educ ării omului.
Art. 2, alin. 3 din Legea Educa /uni0163iei Na /uni0163ionale prevede c ă: ,, Idealul educa /uni0163ional al
școlii române ști const ă în dezvoltarea liber ă, integral ă și armonioas ă a individualit ă/uni0163ii
umane, în formarea personalit ă/uni0163ii autonome și în asumarea unui sistem de valori care sunt
necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personal ă, pentru dezvoltarea spiritului
antreprenorial, pentru participarea cet ă/uni0163eneasc ă activ ă în societate, pentru incluziune
social ă și pentru angajare pe pia /uni0163a muncii.”
În raport cu idealul se stabilesc scopurile. Acest ea sunt pa și spre ideal, sunt laturi
ale idealului. Scopul educa /uni0163ional are caracter oarecare relativ, subiectiv și par /uni0163ial. Scopul
educa /uni0163ional este o perspectiv ă mai mult sau mai pu /uni0163in apropiat ă, coerent ă, ce se finalizeaz ă
într-o form ă și într-un timp bine determinate.
Pedagogia modern ă ofer ă elevilor posibilitatea de a participa activ la pro cesul
educativ. Educa /uni0163ia îi sprijin ă pe elevi s ă-și construiasc ă propriile valori care s ă le fie utile
în contextul propriei culturi, nu și adev ăruri universale. Valori importante sunt considerate
a fi: toleran /uni0163a, lupta pentru diversitate și libertate, promovarea creativit ă/uni0163ii. Pedagogia
postmodern ă recunoa ște existen /uni0163a diferen /uni0163elor de perspectiv ă, de idei și concep /uni0163ii,
concretizate în moduri variate de a vedea, de a sim /uni0163i și de a tr ăi. Acest fapt se constituie
într-o precondi /uni0163ie a unei vie /uni0163i democratice.
Elevii sunt beneficiarii direc /uni0163i ai procesului de educa /uni0163ie. Școala devine una dintre
variatele c ăi prin care copiii și tinerii dobândesc cuno știn /uni0163ele și deprinderile necesare vie /uni0163ii.
Adesea înv ă/uni0163area școlar ă este insuficient legat ă de via /uni0163a real ă a elevilor, ceea ce conduce la
sc ăderea motiva /uni0163iei lor pentru înv ă/uni0163area în cadru formal.
Mul /uni0163i profesori organizeaz ă în continuare procesul educativ în manier ă tradi /uni0163ional ă,
reprezint ă autoritatea legitim ă în clas ă, transmit cuno știn /uni0163e și evalueaz ă apoi rezultatele
elevilor pe baza unor standarde prestabilite.
Și via /uni0163a școlii st ă tot mai mult sub semnul vitezei, al birocra /uni0163iei, sub presiunea
performan /uni0163elor înalte, astfel încât copiii și tinerii caut ă tot mai mult elemente ale realit ă/uni0163ii
externe școlii pe care le apreciaz ă și le introduc în cotidianul lor, inclusiv în cel școlar. Se
constituie astfel o cultur ă a elevilor, în care se identific ă valori specifice și modele
ac /uni0163ionale proprii lor sau chiar unor anume categorii d e elevi.
V oluntar sau nu, ei sunt expu și tot mai mult școlii vie /uni0163ii, în care înv ă/uni0163area se
desf ășoar ă în mod natural, contextualizat și ca reac /uni0163ie fireasc ă la realit ă/uni0163ile (dure, uneori!)
cu care copiii și tinerii se confrunt ă. În contextul actual școala nu mai r ăspunde nici
nevoilor societ ă/uni0163ii, decât în oarecare m ăsur ă.
15
An de an, pia /uni0163a muncii, dinamic ă și surprinz ătoare, nu poate asimila num ărul mare
de absolven /uni0163i de studii medii și superioare. Asist ăm în /uni0163ara noastr ă (ca și în alte /uni0163ă ri din
spa /uni0163iul european) la un procent ridicat al șomajului în rândul tinerilor. Motiva /uni0163ia acestora
pentru înv ă/uni0163are este zdruncinat ă astfel, c ăci, dup ă eforturi considerabile de a- și finaliza
studiile, adesea ei nu g ăsesc un loc de munc ă în domeniul pentru care s-au preg ătit sau
măcar într-un domeniu conex. Profesiile clasice au te ndin /uni0163a s ă piard ă teren în favoarea
unor profesii noi, care se remarc ă prin inter- și multidisciplinaritate. Competen /uni0163ele
transferabile, deschiderea pentru formarea continu ă, pentru înv ă/uni0163area pe tot parcursul vie /uni0163ii
dobândesc noi valen /uni0163e și pot face diferen /uni0163a între cei cu și cei f ără șanse profesionale.
La aceste realit ă/uni0163i se adaug ă promovarea prin mass-media a unor false modele de
succes (de tipul efort minim –succes maxim, forme f ără fond etc.), criza valorilor la nivelul
societ ă/uni0163ii, o explozie informa /uni0163ional ă și a lumii virtuale f ără precedent – toate contribuind
mai degrab ă la destabilizarea individului, decât la consolidar ea sa. F ără repere clare, acesta
risc ă s ă-și disipeze energia, s ă z ăboveasc ă la nesfâr șit în zona divertismentului (la copii
prezent adesea sub forma orelor petrecute pentru a se juca pe calculator sau a se uita la
televizor, pentru a intra pe re /uni0163elele de socializare etc.), s ă se piard ă în h ă/uni0163ișul de informa /uni0163ii
și rela /uni0163ii (virtuale), pe care nu mereu le știe discerne și valoriza. Viteza și dinamismul lumii
actuale duc adesea la discontinuitate, la rupturi, la r ătăciri repetate, l ăsând individul s ă
ating ă doar nivelul de suprafa /uni0163ă , nu și pe cel de profunzime, pentru care nu z ăbove ște
îndeajuns și nu face suficient efort.
Scopurile educa /uni0163ionale reprezint ă finalit ă/uni0163i educa /uni0163ionale cu nivel mediu de
generalitate care se realizeaz ă în intervale medii de timp. Scopurile educa /uni0163ionale sunt
anticip ări mentale ale diverselor ac /uni0163iuni de formare a personalit ă/uni0163ii umane și se refer ă la
rezultatele ce urmeaz ă s ă se ob /uni0163in ă în cadrul unui șir de ac /uni0163iuni educa /uni0163ionale. Specificul
scopurilor educa /uni0163ionale const ă în faptul c ă acestea practic detaliaz ă idealul educa /uni0163ional la
nivelul diverselor situa /uni0163ii instructiv-educative. Astfel dac ă idealul educa /uni0163ional este unul
singur, scopurile educa /uni0163ionale vizeaz ă finalit ă/uni0163i educa /uni0163ionale particulare, specifice spre
exemplu diverselor laturi ale educa /uni0163iei, diferitelor nivele și profile de înv ă/uni0163ă mânt și
diferitelor tipuri de școli.
Geissler distinge existen /uni0163a a patru perechi de scopuri, contradictorii dar, î n ultim ă
instan /uni0163ă , complentare:
• scopuri materiale (centrate pe asimilarea de informa /uni0163ii) și scopuri formale
(urm ărind modelarea aptitudinilor și cultivarea personalit ă/uni0163ii);
• scopuri de con /uni0163inut (centrate pe achizi /uni0163ionarea de cuno știn /uni0163e punctuale) și scopuri
16
comportamentale (formarea și interiorizarea unor ac /uni0163iuni sau deprinderi);
• scopuri utilitare (axate pe formarea deprinderilor și competen /uni0163elor cerute de
activitatea practic ă) și scopuri nepragmatice (vizeaz ă formarea unor conduite f ără o
finalitate practic ă imediat ă);
• scopuri specifice disciplinelor (caracteristice fiec ărei materii) și scopuri
supradisciplinare (dezvoltarea inteligen /uni0163ei, motiva /uni0163iei etc.);
Prin con /uni0163inutul lor, scopurile educa /uni0163ionale posed ă o anumit ă autonomie în raport cu
idealul educa /uni0163ional și subordoneaz ă mai multe obiective particulare.Trecerea de la ide alul
educa /uni0163ional la scopuri educa /uni0163ionale și de la acestea la obiective poart ă numele generic de
derivare pedagogic ă.
1.3. Noile educa /uni021Bii, solu /uni021Bie pentru societatea viitorului?
Factorul principal al dezvolt ării unei societ ă/uni021Bi orientat ă spre democratizare la toate
nivelurile, inclusiv integrarea pe pia /uni021Ba muncii, îl constituie resursa uman ă. Idealul
educa /uni021Bional al sistemului românesc, ce reiese din idealul social, const ă în formarea
integral ă și armonioas ă a personalit ă/uni021Bii umane creative și autonome 11 .
Astfel, educa /uni021Bia intelectual ă ocup ă un rol foarte important în formarea
personalit ă/uni021Bii omului contemporan și vizeaz ă urm ătoarele:
• asimilarea unui sistem de cuno știn /uni021Be cu valoare opera /uni021Bional ă în principalele domenii
de activitate;
• lărgirea orizontului cultural;
• formarea deprinderilor de munc ă individual ă;
• dezvoltarea spiritului de conservare, a capacit ă/uni021Bii de interpretare și orientare;
• dezvoltarea inteligen /uni021Bei și a creativit ă/uni021Bii;
• dezvoltarea capacit ă/uni021Bii de a formula ipoteze, de a extrapola;
• formarea capacit ă/uni021Bilor interdisciplinare.
Educa /uni021Bia moral ă este o dimensiune important ă a personalit ă/uni021Bii omului societ ă/uni021Bii
actuale, pentru c ă progresul economic și spiritual depinde de gradul de angajare al fiec ăruia
în efortul comun de cre ștere a calit ă/uni021Bii vie /uni021Bii. Morala cuprinde valorile, principiile, normele
11 Stoica, Marin, Pedagogie /uni0219i psihologie pentru examenele de definitivare în în v ă/uni021Bământ /uni0219i grade
didactice: profesori, institutori/înv ă/uni021Bători, studen /uni021Bi /uni0219i elevi ai /uni0218colii Normale, Editura Gh. Alexandru,
Craiova, 2005, p. 207
17
și regulile determinate de cerin /uni021Bele societ ă/uni021Bii pentru a reglementa rela /uni021Biile
comportamentale. Aceasta presupune:
• libertatea de opinie;
• respectul demnit ă/uni021Bii umane și al valorii omului;
• principiul egalit ă/uni021Bii și al respect ării normelor de drept;
• disciplina și etica muncii.
Educa /uni021Bia religioas ă este o component ă a form ării spirituale a individului, cu efecte
în plan intelectual, afectiv și ac /uni021Bional pornind de la urm ătoarele aspecte:
• dobândirea de cuno știn /uni021Be privin istoria religiilor și însu șirea conceptului de
credin /uni021Bă;
• formarea spiritului moralei cre știne;
• formarea tr ăsăturilor pozitive de caracter (solidaritate, d ăruire, respect);
• educarea voin /uni021Bei de a ac /uni021Biona în spiritul moralei cre știne și de face fapte bune;
• realizarea armoniei spiritului cu trupul.
Educa /uni021Bia estetic ă reprezint ă o parte a educa /uni021Biei integrale și armonioase cu ajutorul
căreia se define ște personalitatea uman ă prin frumosul existent în natur ă, art ă și societate,
pentru a deveni el însu și consumator de frumos. Omul este peocupat în perma nen /uni021Bă de
contuarea unui mediu armonios dezvolt ării sale spirituale care s ă-i înnobileze existen /uni021Ba.
Educa /uni021Bia fizic ă /uni0219i sportiv ă este parte a educa /uni021Biei integrale și are ca obiective:
• dezvoltarea fizic ă și echilibrat ă a elevului;
• înt ărirea s ănătă/uni021Bii și a rezisten /uni021Bei organismului;
• formarea deprinderilor motrice;
• ini /uni021Bierea și practicarea unor sporturi.
Educa /uni021Bia tehnic ă /uni0219i profesional ă își propune formarea de abilit ă/uni021Bi de ordin tehnic și
profesional, dar și dezvoltarea con știin /uni021Bei progresului tehnic și a evolu /uni021Biei lumii
profesiunilor, favorizând adaptarea la continua sch imbare a societ ă/uni021Bii.
Eficientizarea școlii se poate realiza și prin introducerea noilor educa /uni021Bii 12 :
– educa /uni021Bia economic ă și antreprenorial ă având ca scop cunoa șterea economiei de pia /uni021Bă și
formarea calit ă/uni021Bilor de antreprenori;
– educa /uni021Bia pentru participare și democra /uni021Bie cu rolul de a educa tinerii pentru aplicare
principiilor democra /uni021Biei;
12 Stoica, Marin, Pedagogie /uni0219i psihologie pentru examenele de definitivare în în v ă/uni021Bământ /uni0219i grade didactice:
profesori, institutori/înv ă/uni021Bători, studen /uni021Bi /uni0219i elevi ai /uni0218colii Normale, Editura Gh. Alexandru, Craiova, 2005, p. 210
18
– educa /uni021Bia ecologic ă, pentru p ăstrarea mediului înconjur ător ce implic ă în /uni021Belegerea
consecin /uni021Belor deterior ării acestuia asupra s ănătă/uni021Bii omului;
– educa /uni021Bia pentru pace și cooperare cu drept scop în /uni021Belegerea între na /uni021Biuni și respectarea
valorilor culturale;
– educa /uni021Bia pentru comunicare și timp liber ce vizeaz ă folosirea organelor de media în
scopul l ărgirii orizontului cultural;
– educa /uni021Bia intercultural ă ce propune repectarea și cunoa șterea culturii, a tradi /uni021Biilor;
– educa /uni021Bia pentru s ănătate ce implic ă cuno știn /uni021Be, programe și ac /uni021Biuni pentre combaterea și
prevenirea unor boli.
Înv ă/uni021Bământul românesc este supus unor reforme menite s ă alinieze nevoile la pia /uni021Ba
muncii, s ă promoveze și s ă respecte egalitatea de șanse printr-un înv ă/uni021Bământ deschis, s ă
optimizeze raportul dintre planurile de înv ă/uni021Bământ, disciplinele de specialitate și cele de
cultur ă general ă, și s ă aplice procesul descentraliz ării și reforma în managementul școlar.
Educa /uni021Bia permanent ă a devenit o cerin /uni021Bă fundamental ă a societ ă/uni021Bii favorizat ă de
progresele știin /uni021Bifice, de mijloacele de informare de cre șterea nevoii de cultur ă și de
educa /uni021Bie, de utilizarea timpului liber în mod armonios. N evoia de perfec /uni021Bionare și dorin /uni021Ba
de a înv ă/uni021Ba sunt cerin /uni021Bele educa /uni021Biei permanente, prin care omul înva /uni021Bă s ă fie el însu și,
capabil de adaptare și receptiv la schimb ări.
Etapa ini /uni021Bial ă educa /uni021Biei permenente este școlaritatea, care trebuie s ă-i înve /uni021Be pe elevi
cum s ă se integreze socio-profesional. Din aceast ă perspectiv ă obiectivele trebuie
regândite, precum și con /uni021Binuturile și metodele de predare-înv ă/uni021Bare-evaluare, a șadar, se va
pune accent pe folosirea pe scar ă larg ă a metodelor activ-participative, pe tehnicile de
înv ă/uni021Bare eficient ă, pe folosirea unui stil didactic integrat, pe cre șterea efortului de înv ă/uni021Bare
al elevilor și pe formarea capacit ă/uni021Bii de autoevaluare, elevii înv ă/uni021Bând s ă se formeze pentru o
lume în continu ă schimbare.
Se pune, de asemenea, accentul pe o perfec /uni021Bionare permanent ă a cadrelor didactice
cum ar fi: studilu individual, sesiuni metodico- știin /uni021Bifice, schimburi de experien /uni021Bă, cursuri
periodice de informare, cercuri și seminarii pedagogice, stagii de perfec /uni021Bionare.
Autoevaluarera este o activitate con știent ă orientat ă spre formarea propriei
persoane, în conformitate cu dorin /uni021Bele, idealurile și concep /uni021Bia despre rolul omului în
societate. Autoeduca /uni021Bia devine posibil ă la vârsta adolescen /uni021Bei dac ă este favorizat ă de
anumi /uni021Bi factori cum ar fi: autocunoa șterea, capacitatea persoanei de a se reflecta pe si ne;
idealul de via /uni021Bă; dorin /uni021Ba de autoperfec /uni021Bionare; modul propriu de apreciere a valorilor;
autocontrolul.
19
Opinia larg împ ărt ăș it ă de c ătre speciali știi în educa /uni0163ie și nu numai este cea potrivit
căreia despre inova /uni0163ie în înv ă/uni0163ă mânt se poate vorbi nu doar de la Pestalozzi, ci ch iar cu
mult mai devreme.
La începutul anilor ’60, la nivel OCDE ia na ștere un Centru pentru cercetare și
inovare în înv ă/uni0163ă mânt (CERI) al c ărui obiectiveste acela de a promova inovarea în ace st
domeniu. Momentul apari /uni0163iei acestui centru nu este întâmpl ător, dac ă avem în vedere faptul
că, anii ’60–’70 sunt ani de referin /uni0163ă în istoria sistemelor de înv ă/uni0163ă mânt. Dup ă o perioad ă
de dezvoltare exploziv ă – dup ă sfâr șitul celui de-al Doilea R ăzboi Mondial și pân ă la
mijlocul anilor ’60 – sistemele de înv ă/uni0163ă mânt din majoritatea /uni0163ă rilor sunt confruntate cu
dou ă probleme majore: inegalit ă/uni0163ile de șanse de acces la educa /uni0163ie și diminuarea
semnificativ ă a suportului financiar de la bugetele de stat.
Devenise evident faptul c ă doar dezvoltarea din punct de vedere cantitativ a
sistemului de înv ă/uni0163ă mânt (cre șterea num ărului de institu /uni0163ii de înv ă/uni0163ă mânt, a elevilor și
personalului didactic etc.) este insuficient ă. Dezvoltarea cantitativ ă trebuia continuat ă, îns ă
înso /uni0163it ă și de o dimensiune calitativ ă, inovativ ă. Inova /uni0163ia în înv ă/uni0163ă mânt s-a manifestat înc ă
de la început atât ca un r ăspuns la nevoile, problemele cu care se confrunta î nv ă/uni0163ă mântul–
restric /uni0163ii financiare, inegalit ă/uni0163i de șanse în fa /uni0163a educa /uni0163iei, devalorizarea diplomelor școlare
etc – cât și ca r ăspuns la aspira /uni0163iile și idealurile popula /uni0163iei.
Cu toate neajunsurile sale, educa /uni0163ia r ămâne mijlocul privilegiat prin care indivizii
pot accede din punct de vedere socio-profesional. D in acest moment, Centrului pentru
cercetare și inovare în înv ă/uni0163ă mânt (CERI) i se vor ad ăuga noi institu /uni0163ii, organisme, ac /uni0163iuni
de promovare a inova /uni0163iei în înv ă/uni0163ă mânt. Ca în multe alte domenii sau sectoare în care se
manifest ă inova /uni0163ia, și la nivelul sistemului de înv ă/uni0163ă mânt accep /uni0163iunile sub care circul ă
aceasta sunt numeroase. Defini /uni0163ia considerat ă punctul de referin /uni0163ă pentru to /uni0163i cei care
analizeaz ă tema inova /uni0163iei în înv ă/uni0163ă mânt este cea a lui Huberman, publicat ă în 1973 – „o
inova /uni0163ie este o ameliorare m ăsurabil ă, deliberat ă, durabil ă și pu /uni0163in probabil s ă se produc ă
frecvent” 13
Acela și Huberman diferen /uni0163iaz ă între inova /uni0163ii care introduc schimb ări tehnice (TIC),
inova /uni0163ii de natur ă conceptual ă (noi cursuri, noi programe educa /uni0163ionale, metode de
înv ă/uni0163ă mânt) și inova /uni0163ii care introduc schimb ări în rela /uni0163iile interpersonale 14 . Pentru al /uni0163i
13 Huberman, Leo, 1973, apud Béchard, I.P., L”enseignement puperieur et les inovation
pedagogiquie: une recensions des ecrits . în: Revue des sciences de l”education, vol. XXVII , nr. 2, 2001.
14 Ibidem
20
autori, inova /uni0163ia în înv ă/uni0163ă mânt este o activitate deliberat ă, care urm ăre ște introducerea unei
nout ă/uni0163i într-un context dat și este pedagogic ă pentru c ă î și propune ameliorarea substan /uni0163ial ă
a preg ătirii elevilor printr-o situa /uni0163ie de interac /uni0163iune și interactivitate. Mult mai recent, în
scopul stabilirii unei defini /uni0163ii mai eficiente a inova /uni0163iei în înv ă/uni0163ă mânt, luarea în calcul a trei
dimensiuni:
– inova /uni0163ia la nivel de programe școlare, dimensiunea pedagogic ă;
– inova /uni0163ia la nivelul procesului de înv ă/uni0163ă mânt și dimensiunea organiza /uni0163ional ă;
– inova /uni0163ia la nivel de structur ă, roluri și func /uni0163ii îndeplinite de persoanele implicate în
înv ă/uni0163ă mânt.
Pornind de la aceste dimensiuni, inova /uni0163ia în înv ă/uni0163ă mânt este definit ă ca un „proces
deliberat de transformare a practicilor prin introd ucerea unei nout ă/uni0163i curriculare,
pedagogice sau organiza /uni0163ionale, care face obiectul unei disemin ări și care vizeaz ă
ameliorarea durabil ă a reu șitei educative a elevilor și studen /uni0163ilor 15 .
Analiza acestor defini /uni0163ii ne permite identificarea principalelor caracteri stici ale inova /uni0163iei în
înv ă/uni0163ă mânt:
– inova /uni0163ia propune o ameliorare care poate fi m ăsurat ă (cre șterea nivelului de educa /uni0163ie al
popula /uni0163iei, a ratei de participare școlar ă, a rezultatelor, performan /uni0163elor educa /uni0163ionale
ob /uni0163inute de elevi la diferite examene, teste na /uni0163ionale etc.);
– inova /uni0163ia trebuie s ă fie durabil ă (descentralizarea înv ă/uni0163ă mântului);
– inova /uni0163ia trebuie s ă fie o ac /uni0163iune deliberat ă, care s ă contribuie la reu șita școlar ă a unui
num ăr cât mai mare de indivizi (prelungirea duratei obl igatorii de școlarizare, care reu șește
să men /uni0163in ă în sistem și popula /uni0163ia școlar ă expus ă riscului abandonului școlar, programe
educa /uni0163ionale de incluziune în sistemul de înv ă/uni0163ă mânt a persoanelor cu dizabilit ă/uni0163i, a celor
defavoriza /uni0163i din punct de vedere
socio-economic și familial, a adul /uni0163ilor etc.)
În linii generale se consider ă c ă inova /uni0163ia apare ca urmare a unei crize (a șa cum am
amintit deja, criza financiar ă care a afectat și sistemul de înv ă/uni0163ă mânt a creat condi /uni0163iile
pentru apari /uni0163ie inova /uni0163iei în acest sistem), îns ă pentru a evolua, a se dezvolta, a ajunge la
rezultate durabile inova /uni0163ia este condi /uni0163ionat ă de existen /uni0163a și ac /uni0163iunea unor factori, de
preferat favorabili inova /uni0163iei.
1. Factori care ac /uni0163ioneaz ă la nivelul mediului:
• schimbare în general – reeditarea con /uni0163inuturilor într-o societate aflat ă în proces de
15 Ibidem, 2005
21
transformare tehnologic ă și pedagogic ă;
• factorii schimb ării – organiza /uni0163ii profesionale, private, publice, civile etc., car e
urm ăresc schimbarea con /uni0163inutului înv ă/uni0163ă mântului;
• strategiile schimb ării – strategii legislative, de cooperare, colabora re, competi /uni0163ie.
2. Factori care ac /uni0163ioneaz ăla nivelul institu /uni0163iei:
• percep/uni0163ia actorilor schimb ării – dominate de percep /uni0163ii negative asupra resurselor
financiare locate înv ă/uni0163ă mântului și necesitatea schimb ării programelor de
înv ă/uni0163ă mânt;
• formularea strategiilor – analiza puterii și sl ăbiciunii institu /uni0163iilor de înv ă/uni0163ă mânt în
ceea ce prive ște identificarea solu /uni0163iilor, ocaziilor, pistelor de atingere a obiectivel or
pe care și le-au propus;
• implementarea – transpunerea practic ă a solu /uni0163iilor, strategiilor identificate.
3. Factorii care ac /uni0163ioneaz ă la nivel de departament:
• climatul de munc ă – climat de colaborare între cadrele didactice sau de
necolaborare;
• rolul șefului de departament – șeful de departament poate ini /uni0163ia, incita la
colaborare, cooperare sau poate avea o atitudine in diferent ă;
• activit ă/uni0163ile profesorilor – asumarea riscului, tehnici inova tive de predare/ înv ă/uni0163are/
evaluare etc.
4. Factori care ac /uni0163ioneaz ă la nivel de clas ă (profesori și elevi):
• atitudine favorabil ă schimb ării sau rezisten /uni0163ă la schimbare, la nivelul colectivului
didactic;
• motiva /uni0163ie și satisfac /uni0163ie în munc ă sau dezinteres;
• cultur ă organiza /uni0163ional ă școlar ă.
Așadar, „noile educa /uni021Bii” contribuie la realizarea idealului educativ, la formarea
personalit ă/uni021Bii tân ărului. Școala, ca element al sistemului de înv ă/uni021Bământ, asigur ă accesul la
educa /uni021Bie, la formarea și la constutuirea de aptitudini și competen /uni021Be menite s ă sus /uni021Bin ă cu
succes formarea intelectual ă și profesional ă.
22
CAPITOLUL II- EDUCA /uni021AIA NONFORMAL Ă PENTRU ELEVII DE LICEU
2.1. Profilul psihopedagogic și social al elevului de liceu
Ansamblul tuturor tr ăsăturilor de personalitate corelat cu experien /uni0163a individual ă de
via /uni0163ă acumulat ă pân ă la un moment dat, constituie profilul psihologic i ndividual. În func /uni0163ie
de aspectul la care se refer ă, pot fi distinse mai multe categorii de tr ăsături de personalitate:
• tr ăsături temperamentale, care sunt definitorii pentru a spectul dinamico-energetic
al personalit ă/uni021Bii;
• tr ăsături aptitudinale, definitorii pentru aspectul-inst rumental-opera /uni0163ional;
• tr ăsături caracteriale, referitoare la aspectul relation al-valoric.
Tr ăsăturile temperamentale sunt legate de caracteristici le procesuale nervoase
fundamentale – stabilitate, echilibrare, for /uni0163ă de desf ăș urare – și din acest motiv, ele se
explic ă predominant prin ac /uni0163iunea unor legi ereditate. Educa /uni0163ia îl poate ajuta pe individ s ă-
și controleze și s ă-și cenzureze izbucnirile temperamentale, ori s ă-și dinamizeze modul de
ac /uni0163iune.
Tr ăsăturile aptitudinale depind atât de ereditate, cât și de educa /uni0163ie. Aspectul ideal al
dezvolt ării al acestei laturi a personalit ă/uni0163ii este reprezentat de creativitate.
Tr ăsăturile caracteriale se concretizeaz ă în ansamblul atitudinilor stabile ale
subiectului fa /uni0163ă de semeni, dar și fa /uni0163ă de propria persoan ă, munc ă, viitor, societate, na /uni0163iune,
/uni0163ar ă etc.).
În centrul caracterului unui individ se afl ă moralitatea prin care individul se
define ște ca fiin /uni0163ă social ă. Caracterul este considerat nucleul personalit ă/uni0163ii individuale. El
este în întregime rezultatul educa /uni0163iei.
Imaginea de sine, reprezentarea de sine și con știin /uni0163a de sine sunt rezultatul unui
proces îndelungat al dezvolt ării individului în planul psihologic. În urma acest ui proces,
educativ prin excelen /uni0163ă , se constituie treptat eu-l corporal, eu-social, e u-ul spiritual.
Cunoa șterea elevilor este acela de a realiza o evaluare d imensional ă a personalit ă/uni0163ii
23
acestora cu scopul realiz ării unei predic /uni0163ii asupra viitoarei integr ări și adapt ări într-un
mediu specific ( școal ă, loc de munc ă, societate).
Schi /uni0163ez mai jos profilul unui elev de clasa a-XII-a prof il pedagogic, profil ce are la
baz ă informa /uni0163ii culese și prelucrate cu ajutorul unor metode de cunoa ștere a individualit ă/uni0163ii
(observa /uni0163ia sistematic ă și spontan ă, conversa /uni0163ia, metoda biografic ă, analiza rezultatelor
activit ă/uni0163ilor sale) și a unor metode de investigare a clasei de elevi 16 :
Tabelul nr. 1- Profilul elevului de clasa a XII-a
Nr.
Crt Variabile evaluate Foarte slab Slab Mijlociu Bun Fo arte
bun
1 Starea s ănătă/uni021Bii •
2 Ra /uni021Biunea •
3 Memoria •
4 Concentrarea •
5 Starea emo /uni021Bional ă •
6 Capacitate volitiv ă •
7 Inteligen /uni021Ba •
8 Echilibrul biopsihic •
9 Atitudinea fa /uni021Bă de școal ă
10 Atitudinea fa /uni021Bă de sine •
11 Atitudinea fa /uni021Bă de familie •
12 Integrarea în școal ă •
13 Integrarea în grup (clas ă) •
Caracterizarea personalit ă/uni0163ii elevului și mediului s ău: este un elev inteligent,
optimist, dinamic, pl ăcut profesorilor, prietenilor și colegilor. Prezint ă un nivel bun al
preg ătirii școlare și al inteligen /uni0163ei. Este sârguincios, punctual, ambi /uni0163ios și are poten /uni0163ial
creativ . Elevul dore ște s ă urmeze facultatea s ă îmbr ă/uni021Bișeze cariera didactic ă, iar p ărin /uni0163ii îi
respect ă decizia și o sus /uni0163in. Recomand ări pedagogice: s ă-și st ăpâneasc ă emo /uni0163iile și s ă fie
mai tolerant cu unii colegi.
Se consider ă, c ă profilul elevului care studiaz ă la profilul înv ă/uni021Bători-educatoare,
trebuie s ă fie un profil creativ, dinamic s ă iubeasc ă elevii și s ă fie dedicat mediului școlar,
care s ă poat ă avea capacitatea de a se mi șca liber în sfera cuno știn /uni0163elor, manifestând
ini /uni0163iativ ă și spirit de mediator și de lucru în echip ă.
16 www.asociatia-profesorilor.ro
24
Persoanele creative au un nivel superior de aspira /uni0163ii, au interese variate, manifest ă o
vie și permanent ă curiozitate, ie șind din șablon, punând în discu /uni0163ie probleme interesante.
Elevul cu poten /uni0163ial creativ care are încredere în for /uni0163ele proprii și este capabil de o corect ă
autoevaluare, are capacit ă/uni0163i deosebite de comunicare, deschidere spre nou, dor in /uni0163ă de
explorare, de cunoa ștere și de adaptare.
Predarea și înv ă/uni0163area disciplinelor pedagogice în înv ă/uni0163ă mântul preuniversitar
contribuie pe de o parte la cultivarea diverselor c omponente și însu șiri ale personalit ă/uni0163ii
(capacit ă/uni0163i, aptitudini, atitudini, înclina /uni0163ii, aspira /uni0163ii. motiva /uni0163ii, tr ăsături de via /uni0163a și caracter
etc.), iar pe de alt ă parte contribuie la dirijarea elevilor înspre viit oarele op /uni0163iuni,
con știentizându-i asupra responsabilit ă/uni0163ilor ce le revin atunci când se integreaz ă în structuri
socio-profesionale
2.1.1. Rolul triadei educa /uni021Bie, mediu, ereditate în devenirea personalit ă/uni021Bii
Educa /uni0163ia
Se consider ă c ă scopul educa /uni0163iei are ca produs final fiin /uni0163a uman ă autonom ă în
raport cu propriul s ău destin și propria sa personalitate, de și a șa cum afirma Debesse
„educa /uni0163ia nu-l creeaz ă pe om, ea il ajuta s ă se creeze 17 ”. Cu alte cuvinte – a șa cum a reie șit
din cele expuse anterior – de și extrem de important ă în devenirea fiin /uni0163ei umane, educa /uni0163ia nu
este totu și singurul factor determinant în acest sens.
Una dintre numeroasele defini /uni0163ii ale educa /uni0163iei precizeaz ă c ă aceasta este „activitatea
sistematic ă pe care adul /uni0163ii o desfa șoar ă asupra copiilor și adolescen /uni0163ilor, din dorin /uni0163a de a-i
preg ăti pentru via /uni0163ă , într-un mediu determinat. 18 ” (Planchard, 1976)
Poten /uni0163ialul ereditar al fiec ărui individ nu favorizeaz ă in mod egal toate
componentele
personalit ă/uni0163ii, și tocmai aici intervine pregnant rolul educa /uni0163iei : acela de a ac /uni0163iona asupra
tuturor
acestor componente, asigurand un echilibru optim în tre ele.
Mediul
Așa cum am afirmat anterior, condi /uni021Biile de mediu au un rol semnificativ în
dezvoltarea uman ă. Se are în vedere mediul cu toate aspectele lui – cultural, geografic,
social, nutri /uni021Bional, profesional. Determinan /uni021Bii de mediu se subordoneaz ă urm ătoarelor
17 Cuco ș, Constantin, Pedagogie , Editura Polirom, 1996, p. 200
18 Planchard, Emile, Introducere în pedagogie , Pedagogie secolului XX, Bucure ști, 1976, p. 36
25
categorii de baz ă, precum și interac /uni021Biunii acestora care sunt variabile. Spre exemplu: f izice
(ap ă, aer, sol, alimenta /uni021Bie), sociale (efectele determinate de apartenen /uni021Ba la anumite grupuri),
modelele culturale (tr ăiri, ritualuri). Identificarea acestora se realizea z ă cu ajutorul unor
instrumente specifice, cum ar fi:
− observa /uni021Bia natural ă;
− studiul clinic;
− studii experimentale;
− sudiul longitudinal, pe grupuri de subiec /uni021Bi care au tr ăit în medii sociale diferite.
Varia /uni021Bia genetic ă estimez ă propor /uni021Bia în care nivelul dezvolt ării unei componente a
personalit ă/uni021Bii se poate atribui eredit ă/uni021Bii, mediului sau combinatoricii acestora, într-o
anumit ă popula /uni021Bie dat ă, statistic vorbind, și nu la fiecare individ. Studiile au ar ătat c ă
varia /uni021Bia nivelului de inteligen /uni021Bă, la gemeni, se poate atribui dominant eredit ă/uni021Bii, cu o
varia /uni021Bie situat ă mai realist în intervalul 46% și 80%, acestea coroborate cu analiza IQ la
copii gemeni afla /uni021Bi în plasament sau care au tr ăit separat.
Educabilitatea
Conceptul de educabilitate dezvolt ă ideea conform c ăreia fiin /uni021Ba uman ă con /uni021Bine ca
matrice intern ă a structurii sale func /uni021Bionale evolu /uni021Bia în progresie relativ controlabil ă a
echilibrului tuturor componentelor personalit ă/uni021Bii sale.
Din acest ă perspectiv ă sunt formulate mai multe teorii:
− ereditarist ă – conform c ărei ereditatea are un rol determinat în formarea
personalit ă/uni021Bii;
− ambientalist ă – conform c ăreia rolul dominant îl are mediul în formarea
personalit ă/uni021Bii;
− a dublei determin ări- rolul important îl are interac /uni021Biunea ereditate-mediu.
Puterea educabilit ă/uni021Bii este dat ă de m ăsura în care:
− for /uni021Ba valorilor cu care vine fiecare factor considerent este relevant ă;
− ordinea introdus ă de fiecare factor în matricea combina /uni021Biilor este relativ vizibil ă în
timp și între anumite limite, posibil de estimat și de monitorizat;
− complexitatea fiec ărei componente este filtrat ă și dependent ă de: contextul social-
istoric, vârsta, experine /uni021Be de via /uni021Bă.
Poblema eredit ă/uni021Bii, adic ă a receptivit ă/uni021Bii fiin /uni021Bei umane fa /uni021Bă de influen /uni021Bele educative
este una dintre cele mai controversate din problema tica educa /uni021Bie i19 .
19 Stoica, Marin, Pedadogie /uni0219i psihologie , Editura Gh. Alexandru, 2005, p.18
26
Este o însu /uni021Bire biologic ă pe baza c ăreia se conserv ă și se transmit caracterele
specifice unei specii, de la ascenden /uni021Bi la descenden /uni021Bi. Astfel spus, ordinea biologic ă
produce sau induce în dezvoltarea psihofizic ă un registru de achizi /uni021Bii, transform ări și
progrese în mare parte cunoscut și acceptat, temeiul constituindu-l ac /uni021Biunea legit ă/uni021Bilor
ereditare, afirm ă prof. Ioan Neac șu20 .
Eredit ă/uni021Bii dator ăm urm ătoarele:
− func /uni021Bionarea și caracteristicile sistemului nervos;
− cre șterea organismului;
− calit ă/uni021Bile fizice;
− comportamentele;
− unele vulnerabilit ă/uni021Bi.
Exerci /uni021Biile senzorio-motorii din primii ani de via /uni021Bă, înv ă/uni021Barea limbajului și apoi
înv ă/uni021Barea logic ă contribuie la punerea în func /uni021Biune a multor neuroni, determinând în acela și
timp și cre șterea în cantit ă/uni021Bi mici a acidului ribonucleic, care dup ă unii speciali ști ar sta la
baza memoriei, iar pân ă la 4-5 ani se poate dezvolta aproximativ 50% din i nteligen /uni021Ba
copilului. Predispozi /uni021Biile și poten /uni021Bialit ă/uni021Bile ereditare, care au în primii ani de via /uni021Bă un
caracter nediferen /uni021Biat, în sensul c ă pe acela și fond, se formeaz ă, sub influen /uni021Ba condi /uni021Biilor de
mediu și de educa /uni021Bie, însu șiri psihice și profiluri morale diferite.
Ereditatea exprim ă, a șadar, tendin /uni021Ba organismului uman de a transmite
caracteristicile ascenden /uni021Bilor la descendern /uni021Bi. Cunoa șterea și explicarea ordinii biologice
presupune p ătrunderea și în /uni021Belegerea ac /uni021Biunii mecanismelor, a intera /uni021Biunilor, a tensiunilor și
a model ărilor între conceptele cunoscute și utilizare în aria știin /uni021Belor de specialitate. Saltul
de la gen ă la comportament este mult mai mare decât saltul de la creier la comportament 21 .
Așadar, copilul devine persoan ă social ă numai cu ajutorul educa /uni021Biei, î și formeaz ă
concep /uni021Bia despre lume, î și dezvolt ă poten /uni021Bialul creator și se preg ăte ște pentru via /uni021Bă,
ereditatea îi ofer ă dezvoltarea psihic ă și fiziologic ă, iar mediul condi /uni021Biile necesare
dezvolt ării și evolu /uni021Biei. Scopul acestora este de a ajuta la în ăl/uni021Barea spiritual ă a fiin /uni021Bei umane
prin cultivarea valorilor morale..
2.2. Rolul și limitele educa /uni021Biei nonformale pentru elevul de liceu
20 Neac șu, Ioan, Introducere în psihologia educa /uni021Biei /uni0219i a dezvolt ării , Editura Polirom, 2010, p.61
21 Neac șu, Ioan, Introducere în psihologia educa /uni021Biei /uni0219i a dezvolt ării , Editura Polirom, 2010, p.63, apud Blakemore,
Ftith, 2006, p.10
27
Termenul nonformal are o înc ărc ătur ă predominant psihosociologic ă, termenul
folosindu-se, de cele mai multe ori, pentru a desem na statutul unui individ în cadrul unui
grup sau al unei organiza /uni021Bii. În pedagogie, termenul nonformal desemneaz ă o realitate
educativ ă mai pu /uni021Bin formalizat ă sau neformalizat ă, îns ă întotdeauna cu efecte formative,
așadar, neformal nu înseamn ă neformativ sau needucativ 22 .
Educa /uni021Bia nonformal ă se refer ă la totalitatea activit ă/uni021Bilor educative desf ășurare în
afara programului institu /uni021Bionalizat, activit ă/uni021Bi care au caracter op /uni021Bional și facultativ,
folosindu-se uneori și expresia educa /uni021Bie extra școlar ă. Tr ăsăturile educa /uni021Biei nonformale:
− varietatea con /uni021Binuturilor;
− caracterul op /uni021Bional;
− implicarea profund ă a elevului.
De cele mai multe ori vine în întâmpinarea nevoilo r de educa /uni021Bie ale unor categorii
defavorizate, cum ar fi: șomeri, s ăraci, analfabe /uni021Bi, prin activit ă/uni021Bi specifice: alfabetizarea,
des ăvâr șirea profesional ă, educa /uni021Bia pentru s ănătate.
Educa /uni021Bia nonformal ă cuprinde totalitatea ac /uni021Biunilor organizate în mod si stematic,
dar în afara sistemului formal al educa /uni021Biei fiind considerat ă complementar ă cu educa /uni021Bia
formală sub aspectul finalit ă/uni021Bilor con /uni021Binutului și a modalit ă/uni021Bilor concrete de realizare.
Con /uni021Binutul, metodele și instrumentele de lucru sunt diferen /uni021Biate în func /uni021Bie de
capacit ă/uni021Bile și interesele participan /uni021Bilor. Educa /uni021Bia nonformal ă este variat ă, flexibil ă,
op /uni021Bional ă și facultativ ă și este destinat ă atât copiilor cât și adul /uni021Bilor. Utilizarea educa /uni021Biei
nonformale prezint ă urm ătoarele avantaje pentru elevul de liceu:
• este centrat ă pe procesul de înv ă/uni021Bare, nu pe cel de predare, solicitând în mod
diferen /uni021Biat participan /uni021Bii;
• dispune de un curriculum la alegere, flexibil și variat, propunându-le participan /uni021Bilor
activit ă/uni021Bi diverse și distractive, în func /uni021Bie de interesele lor, de aptitudinile special și
de aspira /uni021Biile lor;
• asigur ă o rapid ă actualizare a informa /uni021Biilor din diferite domenii fiind interesat ă s ă
men /uni021Bin ă interesul publicului larg, punând accentual pe apl icabilitatea imediat ă a
cuno știn /uni021Belor și nu pe memorarea lor;
• antreneaz ă noile tehnologii de comunicare /uni021Binând cont de progresul societ ă/uni021Bii;
• răspunde cerin /uni021Belor și necesit ă/uni021Bilor educa /uni021Biei permanente.
22 Cuco ș, Constantin, Psihopedagogie pentru examenele de definitivare /uni0219i grade didactice , Edi /uni021Bia a III-a, p, 107
28
Educa /uni0163ia nonformal ă î și are începuturile înc ă din timpul fond ării educa /uni0163iei. O
caracteristic ă recent ap ărut ăla acest tip de educa /uni0163ie, este rolul de mijlocitor pentru cei care
nu au acces la educa /uni0163ia formal ă: s ăraci, retra și (în abandon), analfabe /uni0163i, persoane cu
handicap. Se vorbe ște despre a șa numita „pedagogie a asupri /uni0163ilor”. Speciali știi
men /uni0163ioneaz ă o serie de direc /uni0163ii specifice educa /uni0163iei nonformale:
– sprijinirea persoanelor ce doresc o dezvoltare în activit ă/uni0163i de comer /uni0163, agricultur ă industrie
etc;
– sus /uni0163inerea popula /uni0163iei pentru utilizarea mai ra /uni0163ional ă a resurselor naturale și personale;
– cre șterea profesional ă sau schimbarea activit ă/uni0163ii profesionale;
– educa /uni0163ia pentru s ănătate și ra /uni0163ionalizarea timpului liber;
– alfabetizarea.
Între educa /uni0163ia nonformal ă și cea formal ă exist ă multiple leg ături, dar și o anumit ă
opozi /uni0163ie. Pedagogii de forma /uni0163ie clasic ă atrag aten /uni0163ia asupra necesit ă/uni0163ii ca educa /uni0163ia
nonformal ă s ă se desf ăș oare în corela /uni0163ie cu educa /uni0163ia formal ă. În ultima vreme asist ăm la o
tendin /uni0163ă de apropiere între cele dou ă. Pe scurt am putea spune c ă educa /uni0163ia formal ă tinde s ă
devin ă tot mai pu /uni0163in „formal ă”, adic ă mai flexibil ă, mai adaptat ă nevoilor și motiva /uni0163iilor
specifice elevilor.
Înv ă/uni0163area nonformal ă este atunci când individul alege deliberat s ă participe ( și pe
aceast ă baz ă s ă acumuleze cuno știn /uni0163e și s ă-și dezvolte anumite capacit ă/uni0163i) la activit ă/uni0163i care-
l intereseaz ă și care sunt organizate de c ătre o institu /uni0163ie social ă, alta decât cea școlar ă, în
scopuri educa /uni0163ionale. De exemplu ar putea s ă ia parte la un seminar organizat de o
institu /uni021Bie școlar ă, având ca tem ă educa /uni021Bia pentru s ănătate, protec /uni0163ia mediului sau teatrul.
Elevul particip ă la acesta din motive și interese personale (contoleaz ă obiectivele),
îns ă modul de organizare și resursele folosite (materiale, umane, metodologic e) sunt decise
de c ătre institu /uni0163ia organizatoare. Acest tip de educa /uni0163ie nonformal ă î și poate propune
atingerea unor obiective formale, îns ă ele pot fi diferite de cele ale participan /uni0163ilor. 23
Educa /uni021Bia nonformal ă este important ă din urm ătoarele considerente:
este centrată pe elev, nu pe cel care pred ă;
curriculum este la alegere, flexibil și variat propunând elevilor participan /uni021Bi la
aceste programe activit ăși diverse în func /uni021Bie de interesele proprii și de aptitudinile
lor;
contribuie la cultivarea limbii și la îmbog ă/uni021Birea culturii generale l ărgirea
23 Educa /uni021Bia nonformal ă-Note de curs, Chi șin ău, 2013
29
oferindu- le posibilitatea de formare profesional ă sau a doua șans ă;
creează ocazii de petrecere a timpului liber, în mod util și pl ăcut;
• asigur ă o rapid ă actualizare a informa /uni0163iilor din diferite domenii fiind interesat ă s ă
men /uni0163in ăinteresul publicului larg, oferind alternative flex ibile tuturor categoriilor de
varst ă și preg ătirii lor profesionale,
nu necesită efort deosebit din partea elevilor;
presupune utilizare noilor tehnologii.
Limitele educa /uni0163iei nonformale la elevul de liceu:
• acest ă form ă de educa /uni021Bie include minimum de efort,
• programele accesate sunt mult prea flexibile, fiind centrate numai pe obiective pe
termen scurt și o prea mare „libertate” metodologic ă a educatorilor,
• promovarea unui activism de superficial, depende nt doar de îndeplinirea
obiectivelor concrete, rupte adesea de obiectivele specifice educa /uni0163iei formale,
• avansarea unui proiect dependent doar de mijloac ele tehnice disponibile, care pot
dezechilibra corela /uni0163ia func /uni0163ional ă dintre subiectul și obiectul educa /uni0163iei;
• excluderea posibilit ă/uni0163ilor de validare social ă real ă a rezultatelor în raport cu
„diplomele și certificatele” ob /uni0163inute la nivelul educa /uni0163iei formale.
30
CAPITOLUL III- MICROCERCETARE
A V ANTAJELE ȘI DEZA V ANTAJELE EDUCA /uni021AIEI NONFORMALE PENTRU
ELEVUL DE LICEU
3.1. Ipoteza cercet ării
Am pornit aceast ă cercetare având convingerea c ă educa /uni021Bia nonformal ă are un rol
esen /uni021Bial în evolu /uni021Bia elevului, mai ales c ă societatea în care tr ăim este o societate de tranzi /uni021Bie
între cea „industrial ă a celui de-al Doilea Val și cea tehnotronic ă a celui de-al Treilea Val” 24
, lumea în care tr ăim se bazeaz ă pe rela /uni021Biile sociale care constituie fundamentul celei de
mâine. Astfel, pentru a crea un climat psihologic s ănătos este imperios necesar s ă /uni021Binem
cont de trei elemente care î și pun amprenta asupra fiec ărui individ: nevoia de comunitate,
de structur ă și de sens.
Studiile de psihologie social ă au atras aten /uni021Bia asupra faptului c ă societatea trebuie
să genereze individului în mod constant un sentiment al apartenen /uni021Bei la comunitate pentru a
putea rezista provoc ărilor.
Dac ă vom implica elevii de liceu în activit ă/uni021Bi cu caracter nonformale care urm ăresc
obiective specifice ale educa /uni021Biei formale, atunci este posibil ca subiec /uni021Bii s ă înregistreze un
progres școlar și interes crescut pentru obiectivele activit ă/uni021Bilor formale.
3.2. Scopul cercet ării
Scopul cercet ării îl constituie eliminarea obstacolelor întâmpina te de elevi în
societate, exprimarea deficitar ă și nu în ultimul rând stimularea creativit ă/uni021Bii. Este constituit
de determinarea și con știentizarea rolului activit ă/uni021Bilor nonformale pentru elevul de liceu și
modul în care participarea la acestea influen /uni021Beaz ă rezultatele la examenul de bacalaureat.
24 Toffler, Alvin apud Laz ăr V., C ărășel, A., Psihopedagogia activit ă/uni021Bilor extracurriculare, Editura Arves, 2008,
p.30
31
3.3. Lotul de subiec /uni021Bi
Pentru aceast ă cercetare a fost ales un lot format din 30 de elev i de clasa a XII-a,
din cadrul Colegiului Na /uni021Bional Pedagogic „Mircea Scarlat”, Alexandria, dup ă cum urmeaz ă
cu vârsta între 18-19 ani, de la clasa a XII-a B, î nv ă/uni021Bători-educatoare, dintre care 29 de fete
și 1 b ăiat.
Din analiza caracteristicilor, rezultat ă c ă e șantionul difer ă din punct de vedere al
propor /uni021Biei feminin-masculin. Raportându-ne la num ărul total al fetelor, s-a constatat c ă
95% dintre acestea sunt fete , iar 5 % b ăie /uni021Bi.
3.4 Locul și durata cercet ării
Locul cercet ării: Colegiul Na /uni021Bional Pedagogic „Mircea Scarlat”, Alexandria
Durata cercet ării: noiembrie 2017 – iunie 2018
3.5. Metodologia cercet ării
În Tabelul nr. 2 sunt prezentate într-o form ă sintetizat ă demersurile cercet ării,
obiectivele propuse, scopul, metodele utilizate și instrumentele de realizare.
Tabelul nr. 2 . Prezentarea sintetic ă a demersului experimental
Nr.
crt. Etapa
cercet ării Obiective
Ac /uni021Biuni Metode Instrumen
te
1. Preconstatativ ă Analiza
documentelor
curriculare și
școlare, și a
manualelor
alternative, având în
vedere tema lucr ării
de cercetare; Stabilirea
lotului Ancheta Observa /uni021Bia
2. Constatativ ă Identificarea
obstacolele întâlnite
de c ătre elevi în cea
ce prive ște educa /uni021Bia Chestionarea
elevilor Ancheta
Chestionar
ul
32
nonformal ă;
3. Experimental ă Eperimentarea
modelului formativ
de receptare a unui
text literar, lectura.
Realizarea
unui proiect
și a unei
dezbateri.
Investiga /uni021Bia
observa /uni021Bia Fi șe de
lucru
Fi șa de
observa /uni021Bie
4. Posttest Determinarea
gradului de
rezolvare a unor
etape din cadrul
proiectului propus Aplicarea
testului final
și
chestionarulu
i Ancheta Test
Chestionar
1) Rezulate ob /uni021Binute în etapa preconstatativ ă
Aceast ă faz ă a cercet ării s-a realizat utilizându-se dou ă activit ă/uni021Bi: analiza
programelor școlare pentru clasa a XII-a, inclusiv a programei p entru examenul de
bacalaureat, a manualelor alternative de clasa a XI I-a și observarea elevilor cu scopul
form ării lotului de subiec /uni021Bi.
/uni021Ainând cont de alegerea temei și de rolul acesteia în atingerea obiectivelor
educa /uni021Biei formale, concretizat ă în rezultate la examenul de bacalaureat și de necesit ă/uni021Bile
didactice aflate în concordan /uni021Bă cu idealul educa /uni021Bional, este util ca demersul metodico-
experimental s ă porneasc ă de la analiza programei școlare, pentru clasa a XII-a și a
manualelor alternative.
Pentru analiza programei școlare de clasa a XII-a, înclusiv cea pentru examen ul de
bacalaureat, se va avea în vedere componentele de s tructur ă, care ofer ă date necesare temei
supus ă cercet ării.
Programa școlar ă este un document oficial, al doilea produs curricu lar dup ă
Planul de înv ă/uni021Bământ și poart ă denumirea de program ă analitic ă deoarece „ detaliaz ă
elementele obligatorii de parcurs la o anumit ă disciplin ă (modul de studiu etc.) devenind
ghidul fundamental al activit ă/uni021Bii cursului didactic.” 25
Cele dou ă programe pentru clasa a XII-a vor fi analizate în func /uni021Bie de cuprinsul
acestora: Not ă de prezentare/Statutul disciplinei; Competen /uni021Be generale/Competen /uni021Be de
25 Apud Cristea, C. Gabriela, Ion Negre /uni021B-Dobridor, op. Cit., pag. 62, Pedagogie general ă, EDP, Bucure ști, 2008,
pag. 120
33
evaluat; Competen /uni021Be specifice/Con /uni021Binuturi asociate acestora/ Preciz ări privind con /uni021Binuturie
programei.
Programa școlar ă pentru clasa a XII-a se caracterizeaz ă printr-o structur ă deosebit ă,
împ ăr/uni021Bit ă pe dou ă domenii 26 : Literatur ă și Limb ă /uni0219i comunicare .
Din punct de vedere metodologic, programa școlar ă pentru ciclul superior al
liceului este conceput ă, ca o continuarea a celei pentru clasa a XI-a. În clasa a XI-a
disciplina limba și literatura român ă prevede studierea disciplinei pornind de la
Fundamentele culturii române, Perioada veche, Perio ada modern ă: A. Secolul al XIX-lea
– începutul secolului al XX-lea; B. Perioada interb elic ă (romanul).
În clasa a XII-a se continu ă studiul disciplinei limba și literatura român ă cu
Perioada interbelic ă (poezia); Perioada postbelic ă (romanul, poezia, dramaturgia).
Pentru domeniul Literatur ă, la clasa a XII-a, pentru perioada postbelic ă se
recomand ă: Texte de baz ă: 2 romane (1 roman scris în perioada 1960-1980 și 1 roman scris
dup ă 1980, cu focalizare diferit ă: tematic ă, tipologic ă etc.), 1 pies ă de teatru și 4 poezii
(poeziile selectate pot apar /uni0163ine unor autori postbelici reprezentativi, din una sau mai multe
genera /uni0163ii afirmate în aceast ă perioad ă: de ex., genera /uni0163ia r ăzboiului, genera /uni0163ia ’60, genera /uni0163ia
’70, genera /uni0163ia ’80) + *2 poezii. Pentru alegerea romanelor, se poate recurge la texte din
opera unor autori precum: Marin Preda, Alexandru Iv asiuc, Augustin Buzura, Nicolae
Breban, Ștefan B ănulescu, F ănu ș Neagu ș.a. 27
Conform programei școlare în vigoare, examenul de bacalaureat nu impli c ă studiul
monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel pu /uni021Bin unui text din opera acestora.
Textele literare la prima vedere pot apar /uni021Bine atât autorilor canonici, cât și altor autori
studia /uni021Bi28 .
Programa pentru examenul de bacalaureat vizeaz ă dobândirea competen /uni021Belor de
evaluat pe care elevii trebuie s ă le dovedeasc ă în urma studierii limbii și literaturii române
în gimnaziu și în ciclul inferior al liceului. De asemenea progr ama con /uni021Bine competen /uni021Bele
specifice, con /uni021Binuturile asociate, cele dou ă domenii din perspectiva c ărora este adordat ă
disciplina: Literatur ă și Limb ă și comunicare, programa fiind realizat ă în concordan /uni021Bă cu
normele în vigoare și cu programele școlare.
2) Rezultate ob /uni021Binute în etapa constatativ ă
Dup ă analiza programelor școlare, dar și a manualelor alternative s-au constatat
26 Programa școlar ă pentru cilul superior al liceului, clasa a XII-a, Bucure ști, 2006
27 Extras din Programa /uni0219colar ă pentru cilul superior al liceului, clasa a XII-a, Bucure ști, 2006
28 P rograma de examen pentru disciplina Limba si litera tura român ă, Bacalaureat, Bucure ști, 2011
34
urm ătoarele:
– în manualele școlare pentru clasa a XII-a, elevii au acces la inf orma /uni021Bii teoretice, în
conformitate cu programa școlar ă, referitoare la sensurile cuvintelor în context, c onstruirea
de enun /uni021Buri cu expresii și locu /uni021Biuni, probleme de limb ă, anacolut, tautologie, confuzii
paronimice, semnifica /uni021Biile modurilor verbale, cu exemplific ări și exerci /uni021Bii aplicative pe
epice realiste și obiective, precum și pe lirismul interbelic și foarte pu /uni021Bine exerci /uni021Bii și
propuneri de activit ă/uni021Bi menite s ă le dezvolte creativitatea și spiritul de echip ă, precum și
sincretismul artelor.
În concluzie, profesorul nu trebuie s ă uite de obligativitatea respect ării
men /uni021Biunilor formulate în cadrul Programei școlare, manualul reprezentând un auxiliar, ce
se dovede ște de foarte multe ori un ajutor în munca individua l ă a elevului și s ă antreneze
elevii în activit ă/uni021Bii și proiecte cu caracter nonformal.
De aceea, profesorul trebuie s ă aleag ă manualul propus la clas ă, în concordan /uni021Bă
cu cerin /uni021Bele programei, cu obiectivele propuse pentru dezvol tarea competen /uni021Belor de
comunicare ale elevilor, de nivelul ahizi /uni021Biilor anterioare, s ă apeleze la surse știin /uni021Bifice de
specialitate în furnizarea complet ă a no /uni021Biunilor, potrivit celor dou ă domenii , să apeleze la
ghidurile metodice și pedagogice aprobate în elaborarea activit ă/uni021Bilor didactice îmbinând
toate cele trei tipuri de educa /uni021Bie, cu scopul atingerii obiectivelor educa /uni021Biei formale.
3) Etapa experimental ă
În aceast ă etap ă a cercet ării elevii au fost testa /uni021Bi mai întâi ini /uni021Bial. Testarea ini /uni021Bial ă
este este de un real folos, deoarece constituie un element în baza c ăruia va trebui s ă
alc ătuim programul de instruire.
La începutul anului școlar am aplicat testarea ini /uni021Bial ă29 elevilor de clasa a XII-a,
constând într-un un text la prima vedere din romanu l postbelic.
Colegiul N /uni021Bional Pedagogic „ Mircea Scarlat, Alexandria”
Clasa……………………………………
Profilul…………………………………..
Specializarea……………………………..
Nume și prenume elev……………………
Test de evaluare
Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute. Se a cord ă 10 punte din oficiu!
29 Testul a constituit subiect de examen de bacalaure at în anul 2007, partea I.
35
Scrie pe foaia de examen, r ăspunsul la fiecare dintre urm ătoarele cerin /uni021Be, cu privire
la textul de mai jos:
„La mas ă! Spuse mama venind cu tigaia cu fasole sub umbra r ogojinii.
Moromete se uit ă o clip ă la tigaie. Fasolea, cu boabele mari, parc ă nu susese luat ă
atunci de pe foc, prinesese pojghi /uni021Bă pe deasupra și parc ă era sleit ă*, rece. Paraschiv și Nil ă
se târâr ă pe sub c ăru /uni021Bă și se a șezar ă în capul oaselor.
Moromete rupse o bucat ă de m ămălig ă, lu ă din tigaie fasole și f ără nicio grij ă înghi /uni021Bi
dumicatul*. În clipa urm ătoare îns ă el se cam în /uni021Bepeni pe locul unde se afla, se f ăcu ro /uni021Bu la
fa /uni021Bă și îi /uni021Bâșnir ă lacrimile. Dar în loc s ă bea ap ă și s ă-și otoleasc ă arsura, el se st ăpâni și se
întoarse c ătre fete.
– V oi de ce zice /uni021Bi c ă n-a/uni021Bi înc ălzit fasolea asta? Întreb ă el în treac ăt, cu o înf ă/uni021Bisare de
nep ătruns și nu pre atare, încât mama care scotea ni ște ceap ă din cutia c ăru /uni021Bei, nu-l auzi s ă-
i r ăspund ă c ă abia o luase de pe foc.
– Hai, mam ă ce faci acolo?! Se mir ă Tita. Și tu, Niculae, ce stai în spinarea mea? Stai
jos, starea-i bumben*!
– Bumben?! Se mir ă Moromete. Asta ce-o mai fi?
Asta înseamn ă c ă Niculae s ă fie bolnav și s ă stea cu șezutul în sus. Paraschiv parc ă era
singur. Nu mai a ștept ă se se a șeze toat ă lumea, rupse ca și tat ăl s ău din m ămălig ă și râni*
cu n ădejde din tigaie. În clipa aceea Moromete î și pironi privirea asupra lui și a ștept ă.
Paraschiv hulpav* și absent, înghi /uni021Bi dintr-o dat ă, dar apoi ochii i se belir ă și scoase un
răcnet.
– Na, Paraschive, bea ap ă, se precipit ă Moromete, apucând bota* în bra /uni021Be și întinzându-
i-o grijuliu. Te-a ars r ău? Eu credeam c ă e rece, m ărturisi el naiv.
Cu privirea sticlind, Niculae se uita când la Paras chiv, când la tat ăl s ău. Mama nu
în /uni021Belegea.
-Ce s ă fie rece? Întreb ă ea.
− Fasolea asta?! R ăspunse Moromete
− Păi acu' o luai de pe foc! Se dezvinov ă/uni021Bi ea.
Fetele pufnir ă în râs, iar Niculae în /uni021Belegând, începu s ă r ăcneasc ă și s ă dea din
36
picioare, ar ătându-l pe Paraschiv cu degetul. Acesta schimonosit , bând ap ă, arunc ă bota de
la gur ă, se întinse, îl cârpi pe Niculae cu atâta sete, în cât din pricina asta Niculae nici m ăcar
nu sim /uni021Bi durerea, atât de mult îi pl ăcu furia cu care îl plesnise fratele s ău.
(Marin Preda, Morome /uni021Bii I)
*sleit adj. – solidificat prin r ăcire, închegat
*dumicat s.m. (pop) – bucat ă mic ă rupt ă dintr-un aliment; îmbuc ătur ă
*bumben adj.- a r ămâne nemi șcat, /uni021Beap ăn
* a râni vb (reg) – a cur ă/uni021Ba un loc de stratul de murd ărie depus
*hulpav adj. (reg) – foarte lacom la mâncare; mânc ăcios
*bot ă s.f.- vas din doage de lemn înalt cât o cof ă și înfundat la ambele capete, cu o mic ă deschidere.
1. Precizeaz ă sensul construc /uni021Biilor ” îl cârpi pe Niculae ” și ” cu atâta set 10 puncte
2. Explic ă rolul utiliz ării a dou ă semne de punctua /uni021Bie din construc /uni021Bia : – Hai, mam ă, tu ce
faci acolo?! 10 puncte
3. Scrie patru expresii/locu /uni021Biuni care s ă con /uni021Bin ă verbul a lua 10 puncte
4. Transcrie, din text, patru tereni din câmpul sem antic al mânc ării 10 puncte
5. Men /uni021Bioneaz ă o tr ăsătur ă a lui Parschiv, care se poate deduce din comportam entul s ău, în
secven /uni021Ba de mai sus 10 puncte
6. Prezint ă perspectiva narativ ă din textul dat. 10 puncte
7. Ilustreaz ă unul dintre urm ătoarele registre stilistice ale limbii, prezente în text: popular,
cult, oral, scris, colocvial. 10 puncte
8. Comenteaz ă semnifica /uni021Bia nota /uni021Biilor autorului: „ cu o înf ă/uni021Bi/uni0219are de nep ătruns /uni0219i nu prea
tare ”.
10 puncte
Not ă! Ordinea rezolv ării cerin /uni021Belor este la alegere. Pentru con /uni0163inutul lucr ării vei primi 10
puncte, astfel: organizarea ideilor în scris – 2 puncte; abilit ă/uni0163i de analiz ă și argumentare –
2 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctua /uni0163ia – 1 puncte;
așezarea în pagin ă, lizibilitatea – 0,5 puncte; respectarea preciz ării privind num ărul de
cuvinte – 0,5 puncte).
Barem de notare și evaluare
37
Nu se acord ă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
Se acord ă 10 puncte din oficiu și 10 puncte pentru redactarea lucr ării.
Nota final ă se calculeaz ă prin împ ăr/uni021Birea la 10 a punctajului total acordat pentru lucra re.
1. câte 5p pentru explicarea sensului fiec ărei expresii din text 5p x 2 = 10p
2. câte 5p pentru explicarea fiec ărui semn de punctua /uni021Bie 5p x 2 = 10p
3. câte 2,5p pentru scrierea a patru locu /uni021Biuni/expresii cu verbul a lua 2,5p x 4 = 10p
4. câte 2,5p pentru transcrierea a patru termeni di n câmpul semantic al mânc ării
2,5p x 4 = 10p
5. 10 p pentru men /uni021Bionarea și explicarea unei tr ăsături a lui Paraschiv; 8 p pentru
men /uni021Bionare și explicare evaziv ă; 4 p pentru men /uni021Bionare f ără explica /uni021Bii. 10p
6. 10 puncte pentru p recizarea perspectivei narative (ex. obiectiv ă) 10p
7. se acord ă 10 p pentru ilustrarea oric ărui registru stilistic întâlnit în text, 8 puncte p entru
ilustrare f ără prezentare nuan /uni021Bătă, dar cu exemple; 4 p pentru ilustrare și prezentare
schematic ă f ără exemple 10 p
8. comentarea adecvat ă și nuan /uni021Bat ă a rolului utiliz ări nota /uni021Biilor autorului 10p/ comentare
par /uni021Bial adecvat ă 8p
Proiectul didactic al testului ini /uni021Bial
Prof. Mo /uni021B Maria
Colegiu Na /uni021Bional Pedagogic „Mircea Scarlat”, Alexandria
Data: 08.10.2017
Clasa: a XII-a
Aria curricular ă – Limb ă și comunicare
Subiectul lec /uni021Biei- Romanul postbelic
Tipul lec /uni021Biei- Evaluarea cuno știn /uni021Belor
Competen /uni021Be generale 30
1. Utilizarea corect ă și adecvat ă a limbii române în diferite situa /uni0163ii de comunicare
2. Comprehensiunea și interpretarea textelor
3. Situarea în context a textelor studiate prin rap ortare la epoc ă sau la curente culturale /
literare
4. Argumentarea oral ă sau în scris a unor opinii în diverse situa /uni0163ii de comunicare
30 Extras din Programa /uni0219colar ă pentru ciclul superior al liceului, clasa a XII-a, Bucure ști, 2006
38
Valori și atitudini
• Cultivarea interesului pentru lectur ă și a pl ăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul
literaturii;
• Stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu diversele mesaje
receptate;
• Formarea unor reprezent ări culturale privind evolu /uni0163ia și valorile literaturii române;
• Cultivarea unei atitudini pozitive fa /uni0163ă de limba matern ă și recunoa șterea rolului
acesteia pentru dezvoltarea personal ă și îmbog ă/uni0163irea orizontului cultural.
Competen /uni021Be specifice
1.1. Aplicarea achizi /uni0163iilor lingvistice în receptarea mesajelor orale și scrise, cu explicarea
rolului acestora în reliefarea mesajului;
1.2. Utilizarea achizi /uni0163iilor lingvistice, cu accent pe aspectele normative , cu explicarea
rolului acestora în reliefarea mesajului.
Obiective:
• verificarea însu șirii de c ătre elevi a conceptelor opera /uni0163ionale studiate;
• însu șirea no /uni021Biunilor de limb ă literar ă și stil;
• analiza unor elemente de lexic;
• recunoa șterea unor registre stilistice proprii lui Marin Pr eda;
• rela /uni021Bia dintre membrii unei comunit ă/uni021Bii rurale.
Lec /uni0163ia este foarte important ă din perspectiva acumul ării de cuno știn /uni021Be necesare
examenului de bacalaureat, conform modelelor oferit e de Serviciul Na /uni0163ional de Evaluare.
Competen /uni021Be derivate:
− Rela /uni021Biile claselor semantice;
− Construirea de enun /uni021Buri cu locu /uni021Biuni/expresii;
− Utilizarea semnelor de ortografie și punctua /uni021Bie;
− Real /uni021Bii stabilite la nivel morfo-sintactic;
− Selectarea celor mai potrivite fragmente de text în sus /uni0163inerea ideilor;
− Exprimarea unui punct de vedere propriu cu privire la anumite aspecte ale textului
literar ales.
Condi /uni021Bii prealabile
Elevii și-au însu șit conceptele opera /uni0163ionale specifice romanului realist obiectiv.
Toate acestea au fost aplicate atât romanului postb elic , cât și altor texte epice . Prin urmare,
39
elevii nu ar trebui s ă întâmpine probleme în rezolvarea subiectului propu s.
Test de evaluare
Timp de lucru 50 de minute
Locul desf ășur ării – sala de clas ă
Elevii vor avea de rezolvat un subiect cu un text la prima vedere.
Având în vedere c ă programa pentru clasa a XII-a are la baz ă competen /uni0163e generale
și specifice, evaluarea reprezentat ă de acest test este adecvat ă scopurilor educa /uni0163ionale ale
disciplinei și, de asemenea, este în concordan /uni0163ă cu competen /uni0163ele de evaluare.
Testul vizeaz ă competen /uni0163ele de receptare și de producere a mesajelor scrise.
Subiectul con /uni021Bine itemi obiectivi, itemi semiobiectivi și itemi subiectivi. Itemii
obiectivi au avantajul c ă testeaz ă un num ăr și o varietate mare de elemente de con /uni0163inut,
presupun un timp scurt de r ăspuns și de corectare: identificarea unor elemente care
alc ătuiesc imaginarul, extragerea unor determinan /uni0163i din text, identificarea unor secven /uni021Be
narative care con /uni0163in anumite aspecte de limb ă, lexic (rela /uni021Bii de omonimie, sinonimie,
polisemie), precizarea tipului de rela /uni0163ie la nivel de fraz ă.
Itemii semiobiectivi au presupus un r ăspuns limitat ca spa /uni0163iu, elevii au trebuit s ă
produc ă efectiv r ăspunsul demonstrând, astfel, pe lâng ă cuno știn /uni0163e și abilitatea de a se
încadra în limita de spa /uni0163iu: explicarea, în unu-dou ă enun /uni0163uri a anumitor termeni, rolului
timpurilor verbale, eviden /uni021Bierea unor motive literare.
Itemii subiectivi, care solicit ă r ăspunsuri deschise din partea elevilor, evalueaz ă
procese cognitive de nivel înalt, verific ă competen /uni0163e care vizeaz ă creativitatea și
originalitatea: exprimarea opiniei despre semnifica /uni0163ia unei structuri a textului, exprimarea
unui punct de vedere argumentat.
Baremul de corectare și notare a fost construit în concordan /uni0163ă cu competen /uni0163ele de
evaluare propuse ini /uni0163ial. Proiectarea baremului de corectare și notare s-a constituit într-un
demers complex ce a presupus realizarea coresponden /uni0163elor dintre: competen /uni0163ele de
evaluare, unit ă/uni0163ile de con /uni0163inut, criteriile și indicatorii de evaluare. Astfel:
• în cazul itemilor de tip obiectiv a predominat crit eriul de corectare cantitativ;
• în cazul itemilor semiobiectivi și, în special, al celor subiectivi, reperele de
corectare și-au diminuat aspectul cantitativ, intrând în func /uni0163iune criteriile calitative,
cărora li s-au asociat puncte.
În cadrul procesului de evaluare, asocierea aspecte lor cantitative cu cele calitative
este fireasc ă și necesar ă, întrucât dou ă dintre opera /uni0163iile principale ale evalu ării sunt
măsurarea și aprecierea. M ăsurarea se exprim ă cantitativ, aprecierea se exprim ă calitativ.
40
În urma analizei comparative a rezultatelor ob /uni021Binute de lotul de elevi s-au
constatat urm ătoarele:
La clasa a XII-a B, filier ă voca /uni021Bional ă, profil educatori-înv ă/uni021Bătoare, care
beneficiaz ă de 4 or ă de limba și literatura român ă pe s ăpt ămân ă, conform Planului cadru
(Extras din programa na /uni021Bional ă/Urm ătoarele filiere, profiluri și specializ ări au alocate, în
plus, ore de limba și literatura român ă în curriculumul diferen /uni0163iat), elevii au înregistrat o
promovabilitate de 50%.
Analiza testului ini /uni021Bial
Am constatat c ă elevii întâmpin ă dificul ă/uni021Bi în ceea ce prive ște elementele de lexic
(în recunoasterea sensului unui cuvânt, sau a clase lor lexicale), în alc ătuirea de enun /uni021Buri
care s ă con /uni021Bin ă unit ă/uni021Bi frazeologice, în identificare elementelor de lim b ă, dar și în ceea ce
prive ște exprimarea unei opinii.
Astfel, în urma analizei rezultatelor înregistrate de elevii clasei a XII-a B, am
constatat c ă se remarc ă un nivel destul de sc ăzut, la acest moment, promovabilitatea fiind
de 50%, niciun elev nu a reu șit s ă ob /uni021Bin ă note din categoria 9 – 10, 6 elevi au ob /uni021Binut note
din categoria 7 – 7,99, 2 elevi au ob /uni021Binut note din categoria 5 – 5,99, 3 elevi în catego ria
celor cu note între 6 – 6,99, iar 10 încadrându-se în categoria celor cu note între 4 și 4,99.
Fig. nr. 6 Distribu /uni021Bia notelor în urma aplic ării textului ini /uni021Bial la clasa a XII-a B
Dup ă analizarea notelor am stabilit ca elevii clasei a XII-a B s ă participe la
activit ă/uni021Bi cu caracter nonformal menite s ă îi sprijine în vederea cre șterii rezultatelor
Clasa a X II-a B 012345678910
1 – 1,99
2 – 2,99
3 – 3,99
4 – 4,99
5 – 5,99
6 – 6,99
7 – 7,99
8 – 8,99
9 – 10
41
școlare, dar și în preg ătirea examenului de bacalaureat, ulterior am distri buit elevilor o fi șă
de evaluare tip chestionar. Scopul chestionarului a fost ob /uni021Binerea de informa /uni021Bii cu privire la
receptarea romanului postbelic, precum și clarificarea anumitor dificult ă/uni021Bi întâlnite în
rezolvarea testului ini /uni021Bial. (Anexa1)
Prima activitate nonfomal ă la care elevii s-au implicat a fost proiectul.
A. Proiect educa /uni0163ional ,,Liceenii și literatura” – Concurs jude /uni0163ean de crea /uni0163ie literar ă și
interpretare critic ă ,, Mircea Scarlat”
Motto: „A oferi cultur ă înseamn ă a oferi setea. Restul va fi o consecin /uni0163ă .” (Antoine
de Saint Exupery)
ARGUMENT
Concursul de crea /uni0163ie literar ă și de interpretare critic ă ,,Mircea Scarlat ” este un
demers cultural menit s ă r ăspund ă exigen /uni0163elor înv ă/uni0163ă mântului modern. Școlii îi revine
obliga /uni0163ia de a organiza activit ă/uni0163i extracurriculare, care s ă-i implice activ pe copii, încât
ac /uni0163iunile concrete s ă r ăspund ă intereselor acestora, s ă contribuie la dezvoltarea
personalit ă/uni0163ii lor și a societ ă/uni0163ii.
SCOPUL
Consolidarea încrederii în rolul nonformal a litera turii și al criticii literare
OBIECTIVE
– să stimuleze și s ă cultive sim /uni0163ul estetic și spiritul critic în vederea dezvolt ării
personalit ă/uni0163ii;
– să ofere elevilor o alternativ ă superioar ă de petrecere a timpului liber (lectura,
scrisul);
– să valorifice educa /uni0163ia permanent ă ca factor ce contribuie la îmbun ătă/uni0163irea calit ă/uni0163ii
vie /uni0163ii;
– să în /uni0163eleag ă mesajul educativ al activit ă/uni0163ilor ini /uni0163iate .
GRUP /uni0162INT Ă
Elevi din înv ă/uni0163ă mântul liceal, iubitori de literatur ă, capabili de performan /uni0163ă ,
profesori, p ărin /uni0163i, comunitate local ă
COORDONATORI: Inspectoratul Școlar al Jude /uni0163ului Teleorman, director CCD Teleorman
Director Editura ,, Scrisul românesc”, Colegiul Na /uni021Bional Pedagogic ,, Mircea Scarlat”-
reprezentat de directori, profesori de limba și literatura român ă
SEC /uni0162IUNI
Activit ă/uni021Bile s-au derulat pe sec /uni021Biuni dup ă cum urmeaz ă:
1.Sec /uni0163iunea : Crea /uni0163ie literar ă – povestire, nuvel ă, poezie (elevi)
42
2.Sec /uni0163iunea: Interpretare critic ă- eseu critic (elevi)
Concursul este destinat elevilor coordona /uni0163i de profesorii lor de limba și literatura român ă.
REGULAMENT DE PARTICIPARE:
1. CREA /uni0162IE LITERAR Ă
Tipurile de texte:
Proz ă (povestire, nuvel ă) : 2 texte
Poezie: 3 poezii
Se vor avea în vedere urm ătoarele cerin /uni0163e:
– respectarea tematicii concursului
– originalitatea
– coeren /uni0163a și coeziunea textului
2. INTERPRETARE CRITIC Ă
Tipuri de texte:
Eseu critic: 1 eseu (2 pagini)
Se vor avea în vedere urm ătoarele cerin /uni0163e:
– respectarea tematicii concursului
– originalitatea
– coeren /uni0163a și coeziunea textului
– abilit ă/uni0163i critice și argumentative
REDACTAREA LUCR ĂRILOR (ambele sec /uni0163iuni):
− se va realiza pe format A4, pe o singur ă parte, la un rând, cu margini egale de
20mm (text aliniat justified), font Times New Roman 12 Bold ) centrat, con /uni0163inând
semne diacritice
− titlul va fi scris cu majuscule ( Times New Roman 1 4 Bold) centrat
− lucr ările vor fi trimise pe mail la adresa: mircea.scarlat@yahoo.com , vor avea un
motto și vor fi înso /uni0163ite de un alt document Word în care vor fi scrise: acela și motto,
numele și prenumele elevului, clasa, școala, localitatea, numele profesorului
coordonator, adresa complet ă a școlii ( fax, telefon, mail) unde se pot trimite apo i
diplomele ( elev, profesor)
− un elev poate trimite maxim 3 lucr ări
− lucr ările vor fi originale, atât cele de la sec /uni0163iunea Crea /uni0163ie literar ă, cât și cele de la
sec /uni0163iunea Interpretare critic ă ( p ăreri proprii )
− pentru sec /uni0163iunea Interpretare critic ă, elevii î și pot exersa spiritul critic pe orice
43
crea /uni0163ie literar ă din opera oric ărui scriitor român recunoscut, care se studiaz ă în liceu
− lucr ările înscrise în concurs nu se restituie
− mediatizarea se va face pe site-ul ISJTR și pe site-ul liceului :
www.mirceascarlat.licee.edu.ro
− Evaluarea- Premiile se vor acorda în bani. 1 Premiu I ( 500 lei), II( 400 lei), III( 300
lei), 1 premiu special ( 200 lei), 2 men /uni0163iuni ( I -100, II- 50 lei), pentru fiecare
sec /uni0163iune. Se vor acorda și diplome de participare
Lucr ările premiate vor fi publicate într-un volum la Ed. Scrisul românesc- Craiova , cu
ISBN, cu o prefa /uni0163ă semnat ă de criticul literar, Prof. univ. dr. Florea Firan
ÎNSCRIEREA PARTICIPAN /uni0162ILOR:
− 10- 20 martie 2018, prin e-mail: mircea.scarlat@yahoo.com
− completarea fi șei de înscriere din Anexa 1 este obligatorie pentru fiecare participant
în parte
DEPUNEREA LUCR ĂRILOR:- 21 martie- 1 aprilie 2018
PREMIEREA LUCR ĂRILOR , LANSAREA VOLUMULUI: 10 aprilie 2018 – Ziua
liceului
CONCLUZII:
Consider ăm c ă este un proiect interesant, atractiv pentru liceen i. Premiile sunt substan /uni0163iale
și nu percepem tax ă de participare ( cultura se face din dragoste pen tru cultur ă și pentru
tineri).
IMPACT- REZULTATE A ȘTEPTATE
Rezultate calitative și cantitative:
− concurs jude /uni0163ean, pe viitor interjude /uni0163ean
− 200 de elevi participan /uni0163i
− 40 de cadre didactice
− 20 de p ărin /uni0163i
− 5 reprezentan /uni0163i ai comunit ă/uni0163ii locale
− Articole în pres ă
− V olumul lucr ărilor premiate
Dup ă ce elevii clasei a XII-a au participat la acest pr oiect, ei au completat Fi șa de
autoevalure, o fi șă de autoevaluare tip chestionar, al c ărui scop a fost culegerea de
informa /uni021Bii privitoare la implicarea lor în acest ă activitate.
44
FI ȘĂ DE AUTOEV ALUARE PRIN CHESTIONAR31
Colegiul Na /uni021Bional Pedagogic„Mircea Scarlat”, Alexandria
Clasa……………………………………
Profilul…………………………………..
Specializarea……………………………..
Nume și prenume elev……………………
• Pe parcursul particip ării la activitate, m-am sim /uni021Bit:
nesigur sigur excelent
2. Activitatea mi s-a p ărut:
acceptabil dificil
3. Am întâmpinat cele mai mari dificult ă/uni021Bi la sarcinile ce vizau:
comentarea unei secven /uni021Be de text;
realizarea de scurte povestiri.
…………………………………………………
…………………………………………………
4. Dificult ă/uni021Bile întâmpinate se datoreaz ă:
lexicului activat de poe /uni021Bi;
asocierilor inedite de cuvinte;
lipsei competen /uni021Belor de analiz ă a textului;
nestapânirii no /uni021Biunilor de limb ă;
− topicii;
− elementelor de prozodie.
5. Consider c ă activitatea desf ășurat ă de mine a fost:
slab ă;
bun ă;
foarte bun ă
Autoevaluarea activit ă/uni021Bii elevilor prin chestionar a furnizat date semnifi cative în
ceea ce prive ște percep /uni021Bia elevilor despre rolul activit ă/uni021Bilor nonformale, a dificult ă/uni021Bilor
întâlnite în rezolvarea testului ini /uni021Bial și a subiectelor tip bacalaureat, ce presupuneau
analiza unui text la prima vedere, dar și a st ării emo /uni021Bionale pe care ace știa au avut-o pe
parcursul activit ă/uni021Bii.
31 În elaborarea acestei fi șe de auroevaluare prin chestionar, s-au avut în ved ere exemplele oferite de Ghidul
metodologic. Aria curricular ă Limb ă /uni0219i comunicare-liceu , elaborat sub coordonarea Consiliului Na /uni021Bional
pentru Curriculum, 2002
45
În urma colect ării datelor furnizate de c ătre elevi, s-au despins urm ătoarele
concluzii:
• 38 % dintre elevii clasei a XII-a B au m ărturisit c ă s-au sim /uni021Bit siguri în timpul
particip ării la activit ă/uni021Bile Proiectului ,,Liceenii și literatura” și acestea au fost
acceptabile din punct de vedere al dificult ă/uni021Bilor, acest lucru l-am eviden /uni021Biat și
grafic.
Fig. nr. 5 Starea afectiv ă aeleviilor de clasa a XII-a
• Percep /uni021Bia ca pe o activitate dificil ă procentul mare al elevilor care se simt nesiguri
în timpul activit ă/uni021Bilor dedicate analizei și interpret ării critice a unui text.
Pentru o mai bun ă întelegere și a activit ă/uni021Bilor nonformale și reflectarea acestora în
activit ă/uni021Bi formale, elevii clasei a XII-B, educatori-înv ă/uni021Bătoare au fost îndemna /uni021Bi s ă participe
la urm ătoarea activitate – organizarea unei biblioteci în aer liber, cu c ăr/uni021Bi donate de ei, de
către ceilala /uni021Bi elevi, dar și de c ătre profesori.
B. COLEGIUL NA /uni021AIONAL PEDAGOGIC ,,MIRCEA SCARLAT”
Prim ăria Alexandria
PROIECT EDUCA /uni021AIONAL „Pedabiblioteca în aer liber” .COORDONATORI:
director, director adjunct, cadre didactice
ARGUMENT
Ritmul tot mai accelerat de evolu /uni021Bie a lumii contemporane și al acumul ării
progresive de informa /uni021Bii și-a pus amprenta asupra preocup ărilor și modului de via /uni021Bă al
46
familiei de azi. Oamenii s-au îndep ărtat de lumea c ăr/uni021Bilor, iar televizorul, calculatorul,
internetul au devenit pentru ei cele mai importante surse de informa /uni021Bie, f ăcând tot mai rar
sau chiar deloc gestul de a citi o carte, de a intr a într-o bibliotec ă, într-o libr ărie sau de a-și
contrui o bibliotec ă proprie.
Proiectul educa /uni021Bional cultural pe care îl propunem ,,Pedabiblioteca în aer liber”
poart ă în titlu și prefixoidul ,,peda” (care înseamn ă la origine educa /uni021Bie , dar care trimite
inevitabil și la profilul de succes al Colegiului Na /uni021Bional Pedagogic ,, Mircea Scarlat”) și
reprezint ă o încercare de a repune în drepturi „cartea” și „biblioteca”, de a le aduce gratuit
în aten /uni021Bia cet ă/uni021Benilor de orice vârst ă, de a contribui la redescoperirea lecturii ca alte rnativ ă
superioar ă de petrecere a timpului liber, ca o pl ăcere, o relaxare, ca un izvor de cunoa ștere.
Proiectul promoveaz ă conduita pozitiv ă pentru lectur ă și cunoa ștere, pentru cultur ă și
valori.
Lectura are acum rivali redutabili: televizorul, c alculatorul, internetul care au
devenit repere de informare și comportament pentru mul /uni021Bi din genera /uni021Bia ultimilor ani.
Aceste trei mijloace de informare rapid ă și comod ă care ofer ă elevilor meniul complet în
orice domeniu al cunoa șterii acoper ă deja o plaj ă substan /uni021Bial ă a timpului lor liber. Și atunci
se na ște întrebarea: mai este cartea „o făgăduint ă, o bucurie, o c ălătorie spre suflet, gânduri
și frumuse /uni021Bi” cum afirma scriitorul Tudor Arghezi?
Pornind de la aceast ă constatare încerc ăm prin acest proiect s ă g ăsim o modalitate de
a stimula interesul copiilor, tinerilor și adul /uni021Bilor pentru activit ă/uni021Bile nonformale.
Stârnirea interesului pentru lectur ă se poate realiza cu mai mult ă u șurin /uni021Bă dac ă am
dep ăși spa /uni021Biul s ălii de clas ă sau al bibliotecilor clasice într-un mediu mai pu /uni021Bin a șteptat,
neconven /uni021Bional și anume în aer liber, f ăcând din carte parte integrant ă a vie /uni021Bii tale de zi cu
zi, chiar și atunci când te afli în parc.
Dorim, de asemenea, prin realizarea acestui proiect, s ă-i convingem pe cet ă/uni021Benii
ora șului nostru de valoarea spiritual ă a c ăr/uni0163ilor, s ă-i determin ăm s ă în /uni0163eleag ă c ă ele sunt
rodul marilor spirite ale omenirii, c ă, la urma urmei, c ăr/uni021Bile pot deveni cei mai fideli
prieteni și mentori, f ără a avea nicio preten /uni021Bie din partea cititorilor, decât aceea de a le
așeza la loc in pedabiblioteci, cu grij ă și aten /uni021Bie, în a șteptarea viitorilor lectori interesati.
SCOPUL PROIECTULUI
Amenajarea în parcul din centrul ora șului Alexandria a unei Pedabiblioteci în aer
liber. Astfel, vizitatorii vor avea nu doar un spa /uni021Biu unde s ă citeasc ă o carte, dar și c ăr/uni021Bi puse
la dispozi /uni021Bie în mod gratuit, ob /uni021Binute din dona /uni021Bii ale profesorilor și elevilor din liceu,
potrivit logoului nostru „D ăruind vei dobandi!”
47
OBIECTIVELE PROIECTULUI
• Orientarea popula /uni021Biei municipiului Alexandria spre cultur ă, prin lectur ă și prin
valorificarea noilor posibilit ă/uni021Bi oferite de spa /uni021Biile verzi din zona central ă;
• Con știe /uni021Bizarea cet ă/uni021Benilor cu privire la rolul lecturii în dezvoltarea lor intelectual ă și
moral ă;
• Dezvoltarea sim /uni021Bului valorii, a gustului estetic și a spiritului civic în rândul tinerilor,
a respectului fa /uni021Bă de carte și fa /uni021Bă de mediul înconjur ător
• Con știentizarea rolului bibliotecii și al lecturii în via /uni021Ba tinerilor ca alternativ ă
superioar ă de petrecere a timpului liber
• Promovarea într-o manier ă cultural ă și elegant ă a imaginii liceului nostru in
comunitatea local ă
GRUP /uni021AINT Ă
Beneficiari direc /uni021Bi: elevii de liceu, cet ă/uni021Benii ora șului
Beneficiari indirec /uni021Bi: comunitatea, societatea
DURATA PROIECTULUI: semestrul al II- lea și vacan /uni021Ba de var ă – an școlar 2017-2018
PARTENER DE PROIECT: Prim ăria Municipiului Alexandria
RESURSELE PROIECTULUI:
• Resurse umane: 30 de voluntari S.N.A.C. , C ȘE , cadrele didactice din liceu și
pensionare, reprezentan /uni021Bi ai Poli /uni021Biei comunitare
• Resurse spa /uni021Biale: parcul central al municipiului Alexandria
• Resurse materiale: c ăr/uni021Bi donate de profesori și elevi, de SC Tele Media Pres,
confec /uni021Bionarea unor pedabiblioteci, pancarde, afi șe și flayere;
• Resurse financiare: Proiectul este sus /uni021Binut financiar de conducerea Liceului
Pedagogic “Mircea Scarlat”, Prim ăria Municipiului Alexandria și SC Tele Media
Pres
CALENDARUL ACTIVIT Ă/uni021AILOR
1. Activitatea – Popularizarea proiectului
Perioada: 15- 22 martie 2018
Loc de desf ășurare: Colegiul Na /uni021Bional Pedagogic “Mircea Scarlat”, Alexandria, centr ul
ora șului Alexandria;
Descrierea activit ă/uni021Bii:
• Informarea elevilor și cadrelor didactice cu privire la organizarea aces tui
48
eveniment.
• Confectionarea de afi șe și flayere care vor fi împ ăr/uni021Bite în ora ș.
• Realizarea de materiale publicitare privind rolul c ăr/uni021Bii în via /uni021Ba omului, dar și
instruc /uni021Biuni de utilizare și returnare a c ăr/uni021Bilor, ce vor fi afi șate în pedabiblioteci
• Mediatizarea în presa local ă despre organizarea unei pedabiblioteci în aer libe r.
Responsabili: coordonatorii de proiect
2. Activitatea „Daruie ște carte, d ăruie ște cultur ă!”
Perioada de desf ă/uni0219urare : 23-31 martie 2018
Loc de desf ă/uni0219urare : Colegiul Na /uni021Bional Pedagogic „Mircea Scarlat” Alexandria
Descrierea activit ă/uni021Bii: Colectarea c ăr/uni021Bilor donate de elevi, profesori și de SC Tele
Media Pres și inventarierea acestor c ăr/uni021Bi.
3. Organizarea evenimentului „ PEDABIBLIOTECA ÎN AER L IBER”
Perioada de desf ă/uni0219urare : 1- 10 aprilie 2018
Locul de desf ă/uni0219urare : Parcul din centrul ora șului
Descrierea evenimentului : Se vor amenaja pedabiblioteci (dulapuri cu raftur i ) în
Parcul central al ora șului Alexandria, c ăr/uni021Bile fiind aranjate pe domenii ale culturii.
Fiecare vizitator interesat al parcului va avea la dispozi /uni021Bie c ăr/uni021Bi din diferite domenii
pe care le poate împrumuta. Acesta cite ște cartea cât timp dore ște, iar apoi o va
rea șeza în raft pentru ca ea s ă poat ă fi citit ă de urm ătorul lector interesat.
4. Desf ășurarea și monitorizarea evenimentului „PEDABIBLIOTECA ÎN AE R
LIBER”
Locul de desf ă/uni0219urare : Parcul din centrul ora șului
Descrierea evenimentului : Fiecare vizitator al parcului va avea la dispozi /uni021Bie c ăr/uni021Bi
din diferite domenii pe care le poate împrumuta. Ci te ște cartea cât timp dore ște, iar
apoi o va rea șeza în raft pentru ca ea s ă poat ă fi citit ă de urm ătorul cet ă/uni021Bean
interesat. V or exista afi șe despre importan /uni021Ba și frumusetea car /uni021Bii in via /uni021Ba omului, dar
și instructiuni de folosire a c ăr/uni021Bilor. Reprezentan /uni021Bi ai Politiei comunitare vor veni in
sprijinul derul ării in siguran /uni021Bă a proiectului. V oluntarii SNAC vor monitoriza
săpt ămânal activitatea de lectur ă în aer liber (interviuri, fotografii cu cititorii etc).
5. Activitatea „S ărb ătoarea c ăr/uni021Bii”
Tipul de activitate : evaluarea proiectului
Loc de desf ă/uni0219urare : amfiteatrul liceului
49
Descrierea activit ă/uni021Bii: Mas ă rotund ă ce presupune punerea în discu /uni021Bie a impactului
pe care l-a avut acest proiect educa /uni021Bional la nivel local. Inventarierea c ăr/uni021Bilor
existente în pedabiblioteci la finalizarea proiectu lui. Propuneri cu privire la
extinderea proiectului.
Modalit ă/uni021Bi de evaluare : albume de fotografii, banner, afi ș, diplome și adeverin /uni021Be
pentru participan /uni021Bi, raport final.
Responsabili : coordonatorii de proiect
Spre deosebire de alte metode, metoda proiectului presupune anticiparea mental ă a
unei ac /uni0163iuni, precum și executarea ei, prin cercetare concret ă.
Ca metod ă activ-participativ ă, proiectul presupune:
• transfer de cuno știn /uni0163e;
• dobândirea unor deprinderi capacit ă/uni0163i;
• abordare interdisciplinar ă;
Confruntându-se cu situa /uni0163ii reale, elevii sunt pu și în situa /uni021Bia de adescoperi, a
cerceta și a emite judec ă/uni021Bi de valoare, sunt capabili s ă g ăseasc ă solu /uni021Bii la problemele, lucru
ce va contribui la dezvoltarea spiritului de echip ă, de asumare a propriilor fapte, de
maturizare.
Înainte de a se demara un proiect, profesorului îi revine sarcina de g ăsi r ăspunsuri
la un set de întreb ări, cum ar fi:
• Pe ce anume se va centra procesul evaluativ? Pe pro dus sau pe proces?
• Profesorul va avea rol de îndrum ător sau de evaluator?
• Cine va propune structura proiectului? Participan /uni021Bii direc /uni021Bi, adic ă elevii
sau profesorul?
• Cum vor fi identificate resursele?
Etapele proiectului
1. Preg ătirea proiectului:
• identificarea temei – acesata poate fi propus ă de elevi, profesor sau negociat ă;
• stabilirea obiectivelor;
• formarea grupelor;
• stabilirea sarcinilor de lucru pentru fiecare membr u al grupei;
• stabilirea unui lider de grup și a timpului alocat proiectului;
• stabilirea modalit ă/uni021Bii de prezentare a proiectului (referat, prezent ări PPT, revist ă,
film);
50
• resurse materiale și de timp;
• stabilirea unui traseu de deplasare, având în veder e faptul c ă proiectul presupune și
documentarea la fa /uni021Ba locului;
2. Implementarea proiectului:
Fiecare grup ă/echip ă va avea o anumit ă componen /uni021Bă:
• un secretar, care ca nota ideile membrilor grupei și care va planifica întâlnirile;
• un moderator, care va facilita comunicarea între me mbrii grupului și care va fi
responsabil cu multiplicarea materialelor necesare cercet ării;
• un raportor, care va prezenta forma final ă a proiectului;
• al /uni021Bi membri, fiecare va îndeplini sarcina repartizat ă.
Implementarea presupune:
• culegerea, organizarea și prelucrarea informa /uni0163iilor în func /uni021Bie de tema aleas ă;
• elaborarea unei mape care s ă con /uni021Bin ă informa /uni021Biile preliminare;
• evaluarea solu /uni0163iilor și deciderea c ătre cea mai bun ă variant ă;
• realizarea proiectului;
• prezentarea stadiului proiectului și solicitarea de informa /uni021Bii suplimentare, dac ă este
cazul, profesorului;
• finalizarea ac /uni0163iunii la data stabilit ă;
• prezentarea proiectului;
3. Evaluarea proiectului
Pentru o evaluare cât mai obiectiv ă trebuie s ă se aib ă în vedere anumite criterii:
a) criterii ce vizeaz ă calitatea;
a) validitatea- nivelul la care proiectul atinge te ma propus ă;
b) completitudinea: valorizarea perspectivelor inte r și transdisciplinare și aplicabilitatea
lor;
c) elaborarea și structurarea: rigurozitatea demersului, modul în care tema propus ă se
reg ăse ște în practic ă, structurarea ideilor, coeren /uni021Ba, claritatea, persuasiunea;
d) calitatea materialului utilizat: relevan /uni0163a con /uni0163inutului știin /uni0163ific;
e) creativitatea: noutatea adus ă de tema respectiv ă, originalitatea, perspectiva de abordare.
b) activitatea elevului:
– raportarea elevului la tem ă: m ăsura în care elevul s-a adaptat la cerin /uni021Bele temei;
– performarea sarcinilor: nivelul de performan /uni0163ă la care ajunge elevul în îndeplinirea
sarcinilor impuse de tema selectat ă;
51
– documentarea: modalitatea de documentare (bibliot eca, deplasarea în teren sau alte
surse);
– nivelul de elaborare și comunicare: nivelul de comunicare la nivelul grup ului sau cu
profesorul;
– gre șelile: asumarea gre șelilor și îndreptarea acestora, de c ătre fiecare membru al grupului
sau de c ătre întreg grupul ( știin /uni021Bifice, de prezentare, de adordare, sau de comportam ent);
– creativitatea: originalitatea stilului elevului;
– calitatea rezultatelor: utilitatea proiectului în sine și a activit ă/uni0163ii desf ăș urate de c ătre elevi.
Ulterior elevii au fost stimula /uni021Bi s ă creeze ei în șiși un proiect urmând pa șii necesari
constituirii acestuia, modul de lucru și implementarea lui.
C. Exemplu de preg ătire, implementare și evaluare a proiectului, proiect propus de
elevii clasei a XII-a B, educatori-înv ă/uni021Bătoare
Colegiul Na /uni021Bional Pedagogic „Mircea Scarlat”, Alexandria
Clasa: a XII-a
1. Preg ătirea proiectului
2. Tema: Care sunt cele mai utilizate elemente regionale, de c ătre membrii familiei, la
masa de la umbra rogojinii, de la seceri /uni0219?
3. Durata: 4 s ăpt ămâni
4. Argument: Con știentizarea elevilor cu privire la elementele regio nale întâlnite în
romanul Morome /uni021Bii, de Marian Preda
5. Scop: Familiarizarea elevilor cu stilul crea /uni021Biei lui Marin Preda.
6. Obiective:
– să cunoasc ă tr ăsăturile romanului realist;
– să recunoasc ă elementele de limb ă literar ă și de stil;
– să identifice, în scena propus ă, elemente regionele;
– să realizeze o prezentare sintetic ă a procedeelor de expresivitate identificate;
– să identifice sectoarele vocabularului activate și recuperate din punct de vedere regional;
– să-și dezvolte capacitatea de a- și prezenta, în manier ă personal ă, realiz ările ob /uni0163inute;
– să-și dezvolte abilit ă/uni0163i de lucru și comunicare în grup;
– să stabileasc ă rela /uni0163ii interpersonale.
A fost precizat cadrul necesar realiz ării proiectului și s-au format grupe. În timpul
orei de limba și literatura român ă a fost prezentat ă tema general ă, care se reg ăse ște în
cadrul unita /uni0163ii de înv ă/uni0163are Romanul posbelic .
A fost organizat colectivul de elevi al clasei în patru grupe eterogene. Tema
52
general ă propus ă clasei a împ ăr/uni0163it ă într-un num ăr de teme secundare, astfel încât fiecare
dintre acestea s ă poat ă prezenta la sfâr șit informa /uni0163ii asupra unui capitol aparte al temei. În
acest fel, i s-a acordat fiec ărui elev șansa de a aprofunda un anumit aspect, ob /uni0163inând
informa /uni0163ii asupra întregului subiect.
Grupei I i s-au repartizat activitatea de cercetare desf ășurat ă la Biblioteca Jude /uni021Ben ă
„Marin Preda”, ulterior realizând o prezentare asup ra materialelor colectate;
Grupa a II-a a avut ca sarcin ă studierea volumului I al romanului Morome /uni021Bii, pe
scene și realizarea unei ierarhii a termenilor regionali d in cele mai reprezentative episoade
ale c ăr/uni021Bii;
Grupa a III-a a efectuat o deplasare la Centrul Memorial „Marian Preda” din
localitatea Sili ștea Gume ști, moment ocazionat și de întâlnirea profesorilor de limba și
literatura român ă, în cadrul Cercului Pedagogic semestrial, elevii a scultând m ărturii ale
cunoscu /uni021Bilor lui Marin Preda, printre care veri șoara autorului.
Grupa a IV-a a supus analizei c ăr/uni021Bi de critic ă literar ă, de limb ă literar ă și stil a unor critici
literari și autori de dic /uni021Bionare.
8. Implementarea proiectului
Pentru realizarea sarcinilor, elevii au citit dive rse c ăr/uni0163i, materiale despre via /uni021Ba și
activitatea lui Marin Preda.
În urm ătoarea or ă de curs, dedicat ă realiz ării proiectului, raportorul grupei întâi a
prezentat celorlalte grupe selec /uni0163ia lucr ărilor descoperite la Biblioteca Jude /uni021Ben ă „Marin
Preda”, iar secretarul grupei le-a furnizat celorla lte grupe lista cu materialele selectate.
Astfel, componen /uni0163ii celorlalte grupe au supus unei noi analize mater ialele realizate
pân ă la acea dat ă și, în func /uni0163ie de materialele primite de la grupa a II-a, compo nen /uni021Bii grupei
a III-a au realizat o prezentare sintetic ă a procedeelor de expresivitate identificate în
scenele selectate de grupa a II-a, iar compone /uni021Bii grupei a IV-a au analizat acelea și texte la
nivel lexico-semantic și au identificat sursele regionale și la toate nivelurile limbii.
În a treia or ă de curs destinat ă realiz ării proiectului, fiecare grup ă a raportat
rezolvarea final ă a sarcinilor astfel încât în urm ătoarea or ă s ă aib ă loc prezentarea
produsului final de c ătre liderii grupelor, prezentare sub forma unui fil m.
9. Evaluarea proiectului
Men /uni0163ionez c ă în derularea proiectului, rolul profesorului a fos t acela de moderator și
observator al fiec ărei grupe, în sensul orient ării și canaliz ării efortului elevilor,
îndemnându-i s ă reflecteze asupra activit ă/uni0163ii, asupra achizi /uni0163iilor realizate (cuno știn /uni0163e,
aptitudini, atitudini, experien /uni0163e), s ă-și autoevalueze activitatea și progresul, discutând
53
dificult ă/uni0163ile, aspectele care îi nemul /uni0163umesc sau pe care le consider ă insuficient realizate,
dar și de evaluator al calit ă/uni0163ii activit ă/uni0163ii elevilor, pe baza unei fi șe de observa /uni0163ii în care s ă
consemneze în mod regulat observa /uni0163ii și aprecieri asupra activit ă/uni0163ii fiec ărui grup de lucru,
în timpul raport ării activit ă/uni0163ii fiec ărei grupe.
La finalul proiectului, profesorul a evaluat produs ul final, conform unei grile de evaluare:
Fig. nr. 3 Gril ă de evaluare a proiectului
Criterii de evaluare
insuficient suficient bine foarte
bine
Validitatea •
Completitudinea •
Elaborarea și structurarea •
Calitatea materialului utilizat •
Creativitatea •
Relevan /uni0163a (conexiuni
interdisciplinare) •
În urma evalu ării produsului, s-a constatat c ă elevii s-au implicat cu seriozitate în
aceast ă activitate, ace știa respectând indica /uni021Biile profesorului, îns ă datorit ă libert ă/uni021Bii oferite
de c ătre cadrul didactic și rela /uni021Biilor interpersonale stabilite de c ătre elevi, ace știa au dat
dovad ă de creativitate și au realizat un produs notat cu nota 9, not ă rezultat ă din acordarea
a 4 puncte din oficiu la care se adaug ă câte 1 punct pentru criteriile evaluate cu foarte bine
și 0,50 puncte pentru criteriile evaluate cu bine.
Pentru valorificarea opiniilor elevilor cu privire la calitatea activit ă/uni0163ii unei grupe,
s-au completat chestionare , acestea fiind propriile instrumente de autoevalua re ale
elevilor.
Fig. 4. Chestionar autoevaluare
1. Pentru rezolvarea sarcinii de lucru, am parcurs urm ătorii pa și:
………………………………………………………………………………
2. Am întâmpinat probleme la nivelul:
……………………………………………………………………………….
3. Am stabilit cu partenerii de grup rela /uni0163ii de:
………………………………………………………………………………..
54
4. Cel mai mult m-a interesat:
…………………………………………………………………………………
5. Cel mai pu /uni0163in m-a interesat:
………………………………………………………………………………..
6. Îmi repro șez:
…………………………………………………………………………………
7. Atmosfera pe parcursul desf ăș ur ării proiectului a fost
…………………………………………………………………………………
8. Aș aprecia activitatea mea cu nota:
………………………………………………………………………………….
9. Justificarea notei este:
………………………………………………………………………………….
Astfel, dup ă cum se poate constata evaluarea proiectului a cons tat în aplicarea unei
grile de evaluare a produsului final de c ătre profesor, precum și a aplic ării chestionarelor
de autoevaluare.
În urma evalu ării proiectului, s-a constatat c ă elevii au lucrat cu entuziasm la
realizarea proiectului, acest ă metod ă reu șind s ă-i motiveze, s ă-i activeze și s ă le ofere
posibilitatea de a acumula cuno știn /uni0163e, într-un mod placut și relaxant, având posibilitatea de
a demonstra ceea ce știu s ă fac ă cu informa /uni0163iile descoperite.
Fiind o metod ă interdisciplinar ă, elevii au f ăcut dovada aptitudinilor și
competen /uni0163elor din diverse domenii, având posibilitatea de a- și manifesta personalitatea.
Un al instrument de cercetare utilizat în scopul determin ării și con știentiz ării rolului
activit ă/uni021Bilor nonformale pentru elevul de liceu și modul în care participarea la acestea
înfluen /uni021Beaz ă rezultatele la examenul de bacalaureat este portofoliul.
Portofoliul , ca metod ă alternativ ă de evaluare și de investigare, ocup ă un loc
considerabil în practica școlar ă, fiind o alternativ ă la metodele tradi /uni021Bionale de predare și
evaluare. Portofoliul este o metod ă complex ă, deoarece include rezultatele ob /uni021Binute de
55
elevi într-un timp îndelungat, acumulate din mai mu lte surse (probe scrise, orale, proiecte,
filme, prezent ări, referate), la care se adaug ă rezultatele ob /uni021Binute prin sarcini specifice
disciplinei respective.
Având în vedere faptul c ă portofoliul furnizeaz ă o bogat ă și complex ă informa /uni0163ie,
referitoare la activitatea elevului de-a lungul tim pului, el se poate constitui în parte
integrant ă a evaluarii sumative.
Portofoliul poate fi considerat o cercetare, deoare ce el presupune respectarea mai
multor etape, similare unei cercet ări: scopul, contextul, obiectivele, modul de prezen tare.
În stabilirea scopului profesorul trebuie, mai înt âi, s ă g ăseasca r ăspunsul unor
întreb ări, cum ar fi:
• Care sunt con /uni0163inuturile asimilate în aceast ă unitatea de înv ă/uni0163are/tem ă/domeniu de
activitate respectiv ă?
• Ce ar trebui elevii s ă fie capabili s ă fac ă?
• Ce atitudini ar trebui s ă dezvolte elevii în realizarea portofoliului lor?
Scopul portofoliului este acela de a confirma fapt ul c ă elevii sunt capabili s ă fac ă
ceea ce este cuprins în obiectivele înv ă/uni0163ă rii. Acesta poate fi unul imediat, prin care se
urm ăre ște oferirea de date profesorului și elevului despre capacit ă/uni0163ile formate și despre
atitudinile asumate în cadrul unit ă/uni0163ii de înv ă/uni0163are/temei/capitolului sau unul de perspectiv ă
ce vizeaz ă furnizarea de informa /uni0163ii p ărin /uni0163ilor sau comunit ă/uni0163ii despre ceea ce elevul știe sau
este capabil s ă fac ă.
Portofoliul poate cuprinde cele mai relevante mome nte ale progresului elevului, el
fiind destinat urm ăririi progresului elevului, evaluat de c ătre profesor sau autoevalu ării
elevului, dar poate cuprinde și o selec /uni0163ie a celor mai bune produse sau a celor mai bine
realizate activit ă/uni0163i ale elevului, în acest caz, destinatarul portofol iului constituindu-se din
părin/uni0163i, comunitate, institu /uni0163ii etc.
În realizarea portofoliului trebuie avute în vedere : particularit ă/uni021Bile de vârst ă ale
elevilor, contextul, nevoile, interesele acestora, specificul disciplinei și al treptei de
înv ă/uni021Bământ, obiectivele propuse de profesor, la diferite interv ale de timp, evalu ările /uni0219i
stimulentele intermediare realizate de profesor 32 .
În stabilirea scopului profesorul trebuie, mai înt âi, s ă g ăseasca r ăspunsul unor
întreb ări, cum ar fi:
• Care sunt con /uni0163inuturile asimilate în aceast ă unitatea de înv ă/uni0163are/tem ă/domeniu de
32 Cristea, C. Gabriela, Pedagogie general ă, E.D.P. Bucure ști, 2008, p. 202
56
activitate respectiv ă?
• Ce ar trebui elevii s ă fie capabili s ă fac ă?
• Ce atitudini ar trebui s ă dezvolte elevii în realizarea portofoliului lor?
Scopul portofoliului este acela de a confirma fapt ul c ă elevii sunt capabili s ă fac ă
ceea ce este cuprins în obiectivele înv ă/uni0163ă rii. Acesta poate fi unul imediat, prin care se
urm ăre ște oferirea de date profesorului și elevului despre capacit ă/uni0163ile formate și despre
atitudinile asumate în cadrul unit ă/uni0163ii de înv ă/uni0163are/temei/capitolului sau unul de perspectiv ă
ce vizeaz ă furnizarea de informa /uni0163ii p ărin /uni0163ilor sau comunit ă/uni0163ii despre ceea ce elevul știe sau
este capabil s ă fac ă.
În stabilirea con /uni0163inutului și a modului de organizare, trebuie s ă se /uni0163in ă seama de
anumite caracteristici:
• elementele componente ale portofoliului;
• modul cum acestea vor fi selectate, și de c ătre cine, profesor sau elev;
• eșantioanele alese și organizarea acestora.
Pornind de la aceste date se poate constat ă c ă sarcina proiect ării portofoliului
îi revine în exclusivitate profesorului, începând c u stabilirea scopului, a contextului,
formularea cerin /uni0163elor standard și selectarea produselor reprezentative ale activit ă/uni0163ii elevilor.
Elevii au îns ă libertatea de a alege realiz ările lor și de a le integra în portofoliu.
Dându-le posibilitatea elevilor de a hot ărî cu privire la con /uni0163inutul și utilizarea
portofoliului, la selectarea e șantioanelor pe care le ata șeaz ă, la negocierea modului și
ponderii evalu ării portofoliului în media final ă, profesorul stimuleaz ă creativitatea și
implicarea personal ă a elevilor în activitatea de înv ă/uni0163are, dezvolt ă motiva /uni0163ia intrinsec ă și
responsabilitatea acestora fa /uni0163ă de propria lor instruire.
În ceea ce prive ște con /uni0163inutul portofoliului, profesorul Ioan Cerghit, sus /uni0163ine c ă
acesta cuprinde “ o selec /uni0163ie dintre cele mai bune lucr ări sau realiz ări personale ale
elevului, cele care îl reprezint ă și care pun în eviden /uni0163ă progresele sale; care permit
aprecierea aptitudinulor, talentelor, pasiunilor, c ontribu /uni0163iilor personale. Alc ătuirea
portofoliului este o ocazie unic ă pentru elev de a se autoevalua, de a- și descoperi valoarea
competen /uni0163elor și eventualele gre șeli. În al /uni0163i termeni, portofoliul este un instrument care
îmbin ă înv ă/uni0163area cu evaluarea continu ă, progresiv ă și multilateral ă a procesului de
activitate și a produsului final. Acesta spore ște motiv ă/uni0163ia înv ă/uni0163ă rii. ”33
33 Cerghit, I., Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri și strategii , Editura Aramis,
Bucure ști, 2002, p. 315
57
În func /uni0163ie de elementele sale constitutive, portofoliul se clasific ă în:
– portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprind e o selec /uni0163ie a celor mai importante
lucr ări);
– portofoliu de progres sau de lucru (con /uni0163ine toate elementele desf ăș urate pe parcursul
activit ă/uni0163ii);
– portofoliul de evaluare (cuprinde: obiective, str ategii, instrumente de evaluare, tabele de
rezultate etc.)
În func /uni0163ie de num ărul celor implica /uni0163i în realizarea portofoliului, identific ăm:
− portofoliul individual;
− portofoliu de grup
Portofoliu – proiectare și evaluare
Colegiul Na /uni021Bional Pedagogic „Mircea Scarlat”, Alexandria
Clasa a XII-a B limba și literatura român ă
Tema: Personalitatea unui scriitor autohton
Scop : dezvoltarea de valori și atitudini: cultivarea interesului pentru lectur ă, a
pl ăcerii de a citi și a gustului estetic în domeniul literaturii, stimu larea gândirii autonome,
reflexive și critice în raport cu diversele mesaje receptate, formarea unor reprezent ări
culturale privind evolu /uni0163ia și valorile limbii și literaturii române.
Context: profilul clasei este voca /uni021Bional, specializarea înv ă/uni021Bători educatoare
Obiective:
Familiarizarea elevilor cu opera marelui scriitor ( Marin Preda, Gala Galaction, Zaharia
Stancu, Mircea Scarlat);
Copil ăria și adolescen /uni021Ba acestora;
Vizit ă la Casele memoriale, Muzee;
Interviu cu cei care i-au cunoscut.
Portofoliul trebuie s ă con /uni021Bin ă:
– lucr ări plastice inspirate din textele studiate, precum și imagini ale personalit ă/uni0163ii alese;
– compozi /uni0163ii ale elevilor despre via /uni0163a și activitatea scriitorului;
– interviuri reale cu rude ale prozatorului/ imagin are cu personaje din romanele unuia
dintre autori, emisiuni TV imaginate la care va fi invitat unul dintre scriitori;
58
– realizarea unui afi ș prin care elevii sunt invita /uni0163i la o pies ă de teatru desf ășurat ă în
localitatea natal ă;
– plan șă cu chipul unui personaj celebru realizat din fâ șii colorate;
– realizarea unei prezent ări Power Point .
V or fi integrate de asemenea în portofoliu schi /uni021Bele, ciornele, înregistr ările de la
întâlnirile elevilor.
Timpul de lucru va fi de 30 de zile.
Se va lucra pe grupe de 5-6 elevi; fiecare grup ă va avea un lider, care va împ ăr/uni021Bi
sarcinile; periodic se vor aduce imform ări cu privire la stadiul lucr ării; prezentarea
portofoliului se va realiza în clasa.
Criterii de evaluare 34
exemplar bun acceptabil mai e de
lucru
În /uni021Belegerea materiei
Dezvoltarea capacit ă/uni021Bilor esen /uni021Biale
Progresul
Perseveren /uni021Ba
Folosirea înv ă/uni021Bării în moduri unice
Calitatea produselor
Comentarii
Notarea s-a realizat astfel: 0 puncte – în mic ă m ăsur ă, 1 punct – în mare m ăsur ă, 2
puncte – în mare m ăsur ă; 7 criterii x 2 puncte = 14 puncte.
Modelul propus este un portofoliu individual temati c, în cadrul unit ă/uni0163ii de
înv ă/uni0163are Romanul . Acest portofoliu tematic face parte dintr-un port ofoliu general ce
înglobeaz ă toate realiz ările elevului pe parcursul întregului an școlar, portofolii tematice,
teste de evaluare etc., portofoliul fiind integrat în cadrul activit ă/uni021Bilor extracurriculare .
Am ales ca model de ilustrare un portofoliu tematic , deoarece acest tip de
portofoliu este destul de folosit indiferent de di sciplin ă și pentru a putea ilustra
flexibilitatea acestor metode de înv ă/uni0163ă mânt și rolul lor în activitatea nonformal ă.
34 Singer, Mihaela, Teoria /uni0219i metodologia evalu ări. Note de curs , UPG Ploie ști, anul II, 2016
59
Fig.5. Fi șă de evaluare a activit ă/uni0163ii și comportamentului elevului
Numele elevului………………. Clasa…………….
Disciplina……………………… Data…………….
Evenimentul
…………… ………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………
Observa /uni0163ii
……………………………………………………………………………………
3.5. Analiza și interpretarea datelor ob /uni021Binute
Conform planfic ării calendaristice, romanul postbelic a beneficiat de patru ore de
recapitulare la sfâr șitul semestrului al II-lea, în vederea preg ătirii pentru examenul de
bacalaureat.
Lotul de subiec /uni021Bi a sus /uni021Binut, în aceste ore, proiectele realizate în cadrul acestei
unit ă/uni021Bi de înv ă/uni021Bare, având ca texte-suport romanul postbelic-Morome /uni021Bii, de Marin Preda. În
orele dedicate evalu ării finale, elevi au primit un test de evaluare și un chestionar de
satisfacere a nevoilor (Anexa).
Dup ă aplicarea testului final de evaluare, s-au înregis tat urm ătoarele date:
Elevii clasei a clasa a XII-a B, care au f ăcut parte din lotul de subiec /uni021Bi au promovat
în propor /uni021Bie de 72%. Fa /uni021Bă de testarea ini /uni021Bial ă procentajul este vizibil mai mare, ceea ce
înseamn ă c ă activit ă/uni021Bile extracurriculare la care au participat au fost motivante și eficiente
contribuind astfel la atingerea obiectivelor activi t ă/uni021Bilor formale și cre șterea rezultatelor
școlare.
În urma sus /uni021Binerii testului final și dup ă interpretarea datelor, lotul de participan /uni021Bi a
răspuns la un chestionar de satisfacere a nevoilor.
Chestionarul este un instrument ce presupune oferirea de r ăspunsuri în form ă scris ă
la o serie de întreb ări. R ăspunsurile lotului de elevi, în cazul nostru, vor f i cu variante de
răspuns. Obiectivele urm ărite ne vor permite s ă evalu ăm cantitatea și calitatea informa /uni021Biilor
de care dispun elevii în leg ătur ă cu capacitatea lor de în /uni021Belegere și de analiz ă.
60
Fig. nr. 7 Promovabilitatea la testul final
Chestionar de satisfacere a nevoilor elevului
Colegiul Na /uni021Bional Pedagogic „Mircea Scarlat”, Alexandria
Clasa……………………………………
Profilul…………………………………..
1. Pe parcursul desf ășur ării activit ă/uni021Bilor dedicate vie /uni021Bii și activit ă/uni021Bii scriitorilor
teleorm ăneni, am fost:
a) stresat b) degajat c) ca d e obicei
2. Romanul „Un adolescent întârziat”, de Mircea Sca rlat mi se pare acum, dup ă ce am
def ășurat activit ă/uni021Bi în Muzeul care îi poart ă numele:
a) usor de interpretat b) acceptabil c ) dificil
3. Acticit ă/uni021Bile desf ășurate au fost:
a) plictisitoare;
b) atractive.
o Activit ă/uni021Bile propuse solicitau elevul:
a) în mic ă m ăsur ă;
Clasa a XII-a F Clasa a X II-a B 0510 15 20 25 30
Sub 5
Peste 5
61
b) în m ăsur ă moderat ă;
c) în mare m ăsur ă.
5. Consider c ă activitatea desf ășurat ă de profesor, ca moderator/observator a fost:
a) slab ă;
b) bun ă;
c) foarte bun ă.
6. Consider c ă activitatea desf ășurat ă de mine a fost:
a) slab ă;
b) bun ă;
c) foarte bun ă.
În urma aplic ării chestionarului, s-au înregistrat urm ătoarele date:
Tabelul nr. 7. Rezultatele chestionarului de satisfacere a nevoilo r elevilor
Întreb ări XII B
1. Pe parcursul desf ășur ării activit ă/uni021Bilor
extra școlare stresat 2
degajat 8
ca de obicei 11
2. Romanul „Un adolescent întârziat”,
de Mircea Scarlat mi se pare acum, dup ă
ce am desf ășurat activit ă/uni021Bi în Muzeul
care îi poart ă numele
usor de interpretat 13
acceptabil 6
dificil 2
3. Activit ă/uni021Bile desf ășuratau fost: plictisitoare; 3
atractive. 19
4.Activit ă/uni021Bile propuse solicitau elevul: în mic ă m ăsur ă; –
în m ăsur ă moderat ă; 6
în mare m ăsur ă. 15
5. Consider c ă activitatea desf ășurat ă de
către profesor, ca moderator/observator,
a fost: slab ă; –
bun ă; 2
foarte bun ă. 19
6. Consider c ă activitatea desf ășurat ă de slab ă; 1
62
mine a fost:
bun ă; 10
foarte bun ă. 10
Se poate observa c ă elevii s-au sim /uni021Bit mult mai bine pe parcursul desf ășur ării
activit ă/uni021Bilor nonformale, declarându-se foarte multumi /uni021Bi de activitatea lor, cât și de cea a
profesorului, eliminind astfel o mare parte din obs tacolele întâlnite în receptarea și analiza
operelor propuse.
În urma compar ării și interpret ării datelor ob /uni021Binute în toate etapele acestei
microcercet ări, am reu șit s ă tragem concluzii relevante despre impactul educa /uni021Biei
nonformale selectate de c ătre profesor asupra rezultatelor înregistrate de c ătre elevi în
celelalte forme ale educa /uni021Biei, implicit aupra educa /uni021Biei formale.
De și la testarea ini /uni021Bial ă s-au înregistrat rezultate destul mici, la testul final, elevii
participan /uni021Bi au ob /uni021Binut rezultate foarte bune, dup ă participarea la activit ă/uni021Bi extracurriculare
dedicate în mare parte prozei sutorilor autohtoni.
În urma compar ării datelor furnizate de c ătre chestionarul de satisfacere a
nevoilor elevilor, se observ ă deschiderea elevului de liceu spre activit ă/uni021Bi nonformale. În
ciuda faptului c ă activit ă/uni021Bile propuse îi solicitau într-o m ăsur ă mult mai mare decât cele
construite pe baza unor activit ă/uni021Bi formale, majoritatea elevilor declar ă s ă s-au sim /uni021Bit
confortabil, ba chiar excelent, pe parcursul desf ășur ării activit ă/uni021Bilor nonformale, activit ă/uni021Bi
pe care le-au perceput atractive.
Având în vedere faptul c ă aceste metode au stârnit interesul elevilor, c ă fiecare
elev s-a putut implica în felul s ău, profesorul facilitând dezvoltarea individual ă a acestora,
elevii s-au declarat mul /uni021Bumi /uni021Bi de activitatea lor, dar și de activitatea profesorului.
Metodele alese de c ătre elevi în desf ășurarea activit ă/uni021Bilor nonformale corespund
paradigmei educa /uni0163ionale moderne prin faptul c ă se constituie în metode de activare ale
elevului prin rezolvarea original ă a sarcinilor, prin libertatea de alegere și de ac /uni0163iune, prin
modalitatea de procesare a informa /uni0163iilor, prin interac /uni0163iunea cu semenii lor și cu mediul
înconjur ător.
În urma implic ării elevilor de liceu, clasa a XII-a, am constatat c ă ei se dovedesc
foarte receptivi, participând cu entuziasm, sim /uni0163ându-se motiva /uni0163i și stimula /uni0163i în dezvoltarea
și manifestarea personalit ă/uni0163ii.
Prin activit ă/uni021Bile educa /uni021Biei nonformale se creeaz ă un climat psihosocial relaxant, în
care rolul profesorului este acela de partener al e levului în demersul educativ, astfel școala
63
modern ă putând s ă r ăspund ă nevoilor beneficiarilor s ăi.
CONCLUZII FINALE
Așadar, este necesar ca într-o societate modern ă, aflat ă în plin ă evolu /uni0163ie,
caracterizat ă prin mobilitate economic ă, politic ă și cultural ă, avem nevoie de o educa /uni0163ie
dinamic ă și formativ ă. Din acest motiv este util ca școala româneasc ă fie deschis ă la
implementarea noilor teorii educa /uni021Bionale, dac ă dore ște s ă se alinieze noilor realit ă/uni021Bi sociale,
în condi /uni021Biile în care rezultatele la examenele na /uni021Bionale sunt destul de îngrijor ătoare.
64
/uni021Ainând cont de noua reform ă educa /uni021Bional ă, la care se adaug ă dificult ă/uni021Bile elevilor în
receptarea și analizarea textului epic, tipologia cerin /uni021Belor din cadrul examenului de
bacalaureat la disciplina limba și literatura român ă și predilec /uni021Bia pentru un anumit tip de
subiecte, neglijând celelalte tipuri, de și importan /uni021Ba este aceea și, ca de altfel și distribu /uni021Bia
puncajului – acela și pentru cele trei tipuri de subiecte – am conside rat c ă investigarea
operei lui Marin Preda, perspectiv ă relativ nou ă pentru elevi, este esen /uni021Bial ă, întrucât
marele roamncier a între /uni021Binut vie flac ăra limbajului regional, fiind citit și cunoscut de c ătre
un procent destul de mare de elevi, indiferent de c iclul de înv ă/uni021Bământ în care se afl ă.
Așa cum s-a putut constata, receptarea operei lui Mar in Preda, dintr-o perspectiv ă
nou ă cea a educa /uni021Biei nonformale, s-a dovedit la început anevoioas ă, profesorului
revenindu-i sarcina de a selecta metode care s ă-i motiveze pe elevi, s ă-i implice activ în
procesul de predare-înv ă/uni021Bare-evaluare, s ă le stârneasc ă curiozitatea și s ă le dezvolte o
gândire integrativ-sistemic ă.
Referitor la metoda proiectului și portofoliului, se poate observa cu u șurin /uni0163ă c ă prin
statutul profesorului, acela de mediator, se reduce factorul stres, iar evaluarea are ca scop
îmbun ătă/uni0163irea activit ă/uni0163ii și stimularea elevului și nu sanc /uni0163ionarea cu orice pre /uni0163, lucru posibil
cauzat de faptul c ă activit ă/uni0163ile de evaluare cuprind materiale elaborate de-a l ungul unui
interval mai mare de timp.
Este cunoscut faptul c ă elevii no ștri de cele mai multe ori înva /uni0163ă pentru not ă. Prin
aceste metode sunt descurajate specula /uni0163iile și înv ă/uni0163area pentru not ă, elevii devenind mai
con știen /uni0163i de responsabilitatea pe care și-o asum ă în rezolvarea sarcinilor în care sunt
implica /uni0163i activ.
În cadrul unor astfel de metode, elevul este impli cat activ atât în realizarea unor
materiale, ac /uni0163iuni prin care î și dezv ălui personalitatea, cât și în propria evaluare, acesta
dezvoltându-și capacitatea de autoevaluare prin apelarea la auto reflexivitate asupra
propriei munci și asupra progreselor înregistrate.
Un asemenea demers favorizeaz ă înv ă/uni0163area integrat ă, înl ătur ă grani /uni0163ele rigide dintre
discipline și domenii, permite dezvoltarea gândirii integrativ- sistemice și d ă elevilor
posibilitatea s ă descopere complementaritatea cuno știn /uni0163elor.
Metoda proiectului, integrata în activit ă/uni021Bi extra școlare ofer ă șansa de a analiza în ce
măsur ă elevul folose ște adecvat cuno știn /uni0163ele, instumentele, materialele disponibile în
atingerea finalit ă/uni0163ilor propuse, scoate elevii și cadrul didactic din rutina zilnic ă, pune elevii
în situa /uni0163ia de a ac /uni0163iona și a rezolva sarcini în mod individual sau în grup, autotestându-și
capacit ă/uni0163ile cognitive, sociale și practice.
65
În ceea ce prive ște portofoliul, acesta permite aprecierea și includerea în actul
didactic a unor produse ale activit ă/uni0163ii elevului care, în mod obi șnuit, nu sunt avute în
vedere, fapt care conduce la încurajearea exprimari i personale a elevului, la angajarea lui
în activit ă/uni0163i de înv ă/uni0163are complexe și creative și la o diversificare a cuno știn /uni0163elor,
deprinderilor și abilit ă/uni0163ilor exersate.
Activit ă/uni021Bile nonformale sunt eliberate, în mare parte, de te nsiunile și tonusul afectiv
negativ care înso /uni0163esc activit ă/uni021Bile dirijate de predare-înv ă/uni021Bare-evaluare, procesul instructiv-
educativ devenind motivant și nu stresant pentru elevi.
BIBLIOGRAFIE
Pedagogie și metodica pred ării
Albu, Gabriel, (2013), Rela /uni021Bii interpersonale – Aspecte institu /uni021Bionale, psihologice /uni0219i
formativ-educative , Institutul European
66
Boco ș, M. (2001), Curriculumul școlar. Con /uni0163inutul înv ă/uni0163ă mântului , în „ Pedagogie.
Suporturi pentru formarea profesorilo r”, coord. M. Ionescu, V . Chi ș, Editura Presa
Universitar ă Clujean ă, Cluj-Napoca;
Boco ș, M., Jucan, D. (2008), Fundamentele pedagogiei. Teoria și metodologia curriculum-
ului. Repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilo r , Editura Paralela 45,
Pite ști;
Bonta ș, Ioan, (2008), Tratat de pedagogie , Edi /uni021Bia a VI-a, rev ăzut ă și ad ăugit ă, Editura All,
Bucure ști;
Cerghit, I., (2002), Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri
și strategii , Editura Aramis, Bucure ști;
Chi ș, V . (2001) Activitatea profesorului între curriculum și evaluare , Editura PUC,
Cluj-Napoca;
Comenius, J.A., (1958), Didactica magna , Bucure ști;
Cristea, C. Gabriela, (2008), Pedagogie general ă, E.D.P., R.A., Bucure ști;
Cristea, Sorin, (1994), Fundamentele pedagogice ale reformei înv ă/uni021Bământului , E.D.P.,
R.A., Bucure ști;
Cuco ș, Constatantin., (1996) Pedagogie , Editura Polirom;
Cuco ș, Constatantin., (1995) Pedagogie /uni0219i axiologie, E.D.P., R.A., Bucure ști;
D'Hainaut, L. (1981), Programe de înv ă/uni0163ă mânt și educa /uni0163ie permanent ă, (coord.), Editura
Didactic ă și Pedagogic ă, Bucure ști;
Laz ăr, V ., C ărășel, A., (2008), Psihopedagogia activit ă/uni021Bilor extracurriculare , Editura
Arves, Bucure ști;
Gherghu /uni021B, Alois, (2013), Sinteze de psihopedagogie speciala. Ghid pentru con cursuri si
examene de ob /uni021Binere a gradelor didactice. Editia a III-a, rev ăzuta și adaugit ă, Editura
Polirom, Ia și
Macavei, Elena, (2007), Tratat de pedagogie: propedeutica, Editura Aramis, Bucure ști;
Marinescu, Valeriu, (2002), Metodica pred ării limbii /uni0219i literaturii române , Editura
Funda /uni021Biei România de Mâine, Bucure ști;
Neac șu, Ioan, (2010), Introducere în psihologia educa /uni021Biei /uni0219i a dezvolt ării , Editura Polirom,
Nicola Ioan, (2003), Tratat de pedagogie /uni0219colar ă, Edi /uni021Bia XXI, Editura Aramis
Piaget, Jean, (1972), Psihologie /uni0219i pedagogie , Editura Didactic ă și Pedagogic ă, Bucure ști ;
Planchard, Emile, (1976) Introducere în pedagogie , Pedagogie secolului XX, Bucure ști;
Stan, Emil, (2007), Educa /uni021Bia între ra /uni021Biune /uni0219i corporalitate în revista Paideia nr. 3;
Stan, Emil, (2009), Managementul clasei , Edi /uni021Bia a doua rev ăzut ă și ad ăugit ă, Institutul
67
European
Stoica, Marin, (2005) Pedagogie /uni0219i psihologie pentru examenele de definitivare în
înv ă/uni021Bământ /uni0219i grade didactice: profesori, institutori/înv ă/uni021Bători, studen /uni021Bi /uni0219i elevi ai /uni0218colii
Normale, Editura Gh. Alexandru, Craiova;
Văideanu, G. (1988) Educa /uni0163ia la frontiera dintre milenii , Editura Politic ă, București;
Béchard, I.P., (2001) L”enseignement puperieur et les inovation pedagogiq uie: une
recensions des ecrits, Revue des sciences de l”education, vol. XXVII, nr. 2;
Asocia /uni021Bia pentru Ap ărarea Fmiliei și Copilului (2013) – Efectele micului ecran asupra
min /uni021Bii copilului, Editura Prodromos
Ghiduri metodologice:
Cre /uni021Bu, Carmen, (1998), Curriculum diferen /uni021Biat /uni0219i personalizat. Ghid metodologic pentru
înv ă/uni021Bători /uni0219i p ărin /uni021Bii copiilor cu disponibilit ă /uni0219i aptitudinale înalte , Editura Polirom, Ia și;
Mogonea, Florentin, Remus, Mogonea, Florentina, Pop escu, Alexandrina, Mihaela, Ștefan,
Aurelia, Mihaela, (2003), Ghid metodologic de elaborare a lucr ării metodico-/uni0219tiin /uni021Bifice
pentru ob /uni021Binerea gradului I , Craiova ;
***Ghidul metodologic. Aria curricular ă – Limb ă /uni0219i comunicare – liceu ,(2002), elaborat
sub coordonarea Consiliului Na /uni021Bional pentru Curriculum;
*** SNEE Ghid de Evaluare Limba și Literatura Român ă, (2001), Editura Aramis,
Bucure ști;
Documente curriculare:
*** Ministerul Educa /uni021Biei și Cercet ării Știin /uni021Bifice, Consiliul Na /uni021Bional pentru Curriculum,
(2009). Programe școlare ciclul superior al liceului – Limba /uni0219i literatura român ă, clasa a
XII-a , Bucure ști;
*** Ministerul Educa /uni021Biei, Cercet ării, Tineretului și Sportului, (2011), Programa de examen
pentru disciplina limba si literatura român ă. Bacalaureat , Bucure ști;
*** Ministerul Educa /uni021Biei Na /uni021Bionale, Planul-cadru pentru pentru clasele a IX-a – a XII-a,
filierele teoretic ă și voca /uni0163ional ă.
***Ministerul Educa /uni021Biei Na /uni021Bionale, Legea Educa /uni021Biei Na /uni021Bionale nr. 1/2011
Suporturi de curs:
68
Prof.univ.dr. Singer, Mihaela, Florance, Teoria /uni0219i metodologia evalu ării, Note de curs,
anul II, Universitatea Petrol-Gaze, Ploie ști, a.u. 2016-2017;
Dic /uni021Bionare:
*** Dic /uni021Bionarul Explicativ al Limbii Române, Edi /uni021Bie rev ăzut ă și ad ăugit ă, Editura Univers
Enciclopedic, Bucure ști, 2016;
*** Dictionarul Ortografic, Ortoepic si Morfologic al limbii romane, Editia a II-a,
revizuit ă și adaugit ă, Editura Univers Enciclopedic, Bucure ști, 2016;
Manuale:
Cri șan, Alexandru, Papadima, Liviu, Pârvulescu, Ioana, Sâmih ăian, Florentina, Zafiu,
Rodica, (2008), Limba /uni0219i literatura român ă. Manual pentru clasa a XII-a , Editura
Humanitas Educa /uni021Bional;
Costache, A., Ioni /uni021Bă, F., Lasc ăr, M.N., S ăvoiu, A.,(2008) Limba /uni0219i literatura român ă.
Manual pentru clasa a XII-a . Bucure ști: Grupul Editorial Art.
Webografie:
www.jurnalul.ro/cultura
www.edu.ro
www.observatorul.ro
www.historia.ro
www.adev ăruldeteleorman.ro
www.didactic.ro
trainermarianaiacob.weebly.com/blog/educa /uni021Bia-formal ă-nonformal ă-/uni0219i-informal ă
www.asociatia-profesorilor.ro
http://dppd.ulbsibiu.ro
www.viata-libera.ro
www. revistaderecenzii.ro
www. ziarullumina.ro
http://www.revistacalitateavietii.ro/2009/CV-1-2-20 09/12.pdf
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: FORMA DE ÎNV Ăuni021AĂ MÂNT: IF [621801] (ID: 621801)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.