Forma de înv ățământ : Zi [606078]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
Domeniul: Economie și Afaceri Internaționale
Programul de studiu : AFACERI INTERNAȚIONALE
Forma de înv ățământ : Zi

LUCRARE DE LICENȚĂ
Clusterele ca și model de dezvoltare a
comerțului

Coordona tor Științific:
Lect.univ.dr. Adrian NEGREA

Absolvent: [anonimizat]
2016

2
CUPRINS

CUPRINS ………………………………………………………………………………. .. 2
Lista abrevierilor utilizate în text …………………….. …………………………. 3
Lista figurilor ……………………………………………….. …………………………. 4
Lista graficelor ………………………………………………. ……………………. ….. 5
Lista schemelor ……………………………………………… ………………………… 6
Lista tabelelor …………………………………………………………………………… 7

PARTEA I – ABORDĂRI TEORETICE ………………………… .. 10
Capitolul 1. Clusterele ………………………………………………….. ………….. ……. 10
1.1.Ce nu este un cluster? ……………………………………. ……………. ……… 11
Capitolul 2. Factori generatori ai clusterelor …………. …………. ……………… 12
2.1. Apariția și evoluția clusterelor ………………….. ……………….. ………… 17
2.2. Trăsătu ri specifice unui cluster ………………….. …………….. ………….. 21
2.3. Categorii de clustere …………………………….. …………………. ………….. 22
Capitolul 3. Rolul clusterelor în dezvoltare ………… …………………… ……….. 23
3.1. Avantajele firmelor/companiilor membre ale unui cluster ………. 25
3.2. Efectele clusterizării asupra competitivității firmelor ………… …….. 26
Capitolul 4. Rolul clusterelor în cadrul comerțului ………………………. …….. 28
4.1. Sprijinirea clusterelor prin initiative de politică economică ………. 31
4.2. Clusterizarea în Uniunea Europeană și România ……………… …… 35

PARTEA II – STUDI U DE CAZ.. ……………………………………….. 37
Comerț cu servicii turistice prin crearea unui cluster pe turism ……………… .. 37
CONCLUZII ……………………………………………………………………………………. … 65
Bibliografie ……………………………………………………………………………………. …. 68
A. Cărți de specialitate …………………………………………………………….. …. 68
B. Lucrări și articole de specialitate ………………………………………….. …. 69
Sitografie …………………………………………………………………………………………… . 70

3
Lista abrevierilor utilizate în text

Abrevierea Semnificația abrevierii utilizate în textul lucrării
aprox. aproximativ
etc etcetera
IMM Întreprinderi mici și mijlocii
OECD Organisation for Economic Co -operation and Devel opment
UE Uniunea Europeană

4
Lista figurilor

Figura nr.1: Modelul Triple Helix …………………. ……………. ………………………… 14

Figura nr.2: Ciclul economic al unui cluster ……………………………….. …………… 38

5

Lista graficelor

Grafic nr.1: Ciclul de viață a unui cluster ………………………………………. …………………… 20
Grafic nr.2: Domenii de specializare tehnologică pentru clustere globale emergente …. 34

6
Lista schemelor

Schema nr.1: Model de cluster turistic pentru orașul Oradea ……… ……………………… 61

Schema nr.2: Model de cluster turistic pentru comuna Sânmartin …………………… …… 62

Schema nr.3: Model de cluster turistic pentru orașul Oradea și comuna Sânmartin … 63

7
Lista tabelelor
Tabel nr.1: Elemente din interiorul unui cluster ………………….. …………………. ……… ….. 15
Tabel nr.2: Generații de clustere ………………………………………….. ……………….. …………. 22
Tabel nr.3: Numărul de hoteluri în municipiul Oradea ……………………………… …………. 41
Tabel nr.4: Numărul de hosteluri în Sânmartin și municipiul Oradea …………… ……….. 42
Tabel nr.5: Numărul agropensiunilor în municipiul Oradea și Sânmartin …………… …… 43
Tabel nr.6: Numărul pensiunilor în municipiul Oradea și Sânmartin …………………. …… 44
Tabel nr.7: Numărul vilelor turistice în municipiul Oradea și Sânmartin ……………. …… 45
Tabel nr.8: Numărul d e locuri -zile de cazare la hote luri în municipiul
Oradea și Sâ nmartin ……………………………………………………………………………………… ……. 46
Tabel nr.9: Numărul de locuri -zile de caz are la hosteluri în Oradea și Sâ nmartin ……… 47
Tabel nr.10: Numărul de de locuri -zile de cazare la p ensiuni în Oradea și Sâ nmartin … 48
Tabel nr.11: Numărul de locuri -zile de cazare la vile turistice în Oradea și Sînmartin .. 49
Tabel nr.12: Numărul de înnop tări la hoteluri în Oradea și Sâ nmartin ……………………… 50
Tabel nr.13 : Numărul de înnoptă ri la hosteluri în Oradea și Sâ nmartin ……………………. 51
Tabel nr.14: Numărul de înnoptări l a vile turistice în Oradea și Sâ nmartin ………………. 52
Tabel nr.15: Numărul de înnoptări la pensiuni în Oradea și Sânmartin …………………….. 53
Tabel nr.16: Numărul de înnoptări la agropensiuni î n Sânmartin ……………………………. . 54
Tabel nr.17: Numărul de sosiri ale turiștilor în județul Bih or, în Municipul Oradea și în
Sânmartin ……………………………………………………………………………… …………………………. . 55
Tabel nr.18: Numărul de sosiri ale turistilor (în pro cente %) din totalul în județul Bihor în
Oradea și în Sînmartin …………………………………………………………….. …………………………. . 55
Tabel nr.19: Numărul de sosiri ale turiștilor la hoteluri în Oradea și Sânmartin …………. 56
Tabel nr.20: Numărul de sosiri ale turiștilor la hosteluri în Oradea și Sânmartin …….. …. 57
Tabel nr.21: Numărul de sosiri ale turiștilor la vile turistice în Oradea și Sânmartin …… 58
Tabel nr.22: Numărul de sosiri al e turiștilor la pensiuni turistice în Oradea și
Sânmartin ………………………………………………………………………………. …………………………. . 59
Tabel nr.23: Numărul de sosiri ale turiștilor la agropensiuni în Sânmartin ………………… 60

8
INTRODUCERE

Putem observa cu ușurință tendințele spre globalizare în societatea actuală, competiția
între întreprinderi este acerbă pe un fond economic dinamic unde companiile sunt mereu în
căutarea creșterii productivității și a obținerii de avantaje competitive. Datorită evoluțiilor
economice și tehnologice din ultimul secol precum și cel actual importanța parteneriatelo r
între firme este substanțial ă, acesta fiind singurul mod prin care acum întreprinderile pot face
față competiției la nivel global .
Clusterele depind de interacțiunea dintre antreprenoriat, capitalul de risc disponibil,
cercetarea din mediul academic și s prijinul oferit de administrația publică.
În perioada contemporană, clustere s -au dovedit a deține un potențial economic imens,
acest fapt a avut ca și rezultat atragerea înteresului economiștilor și cercetătorilor pentru a
analiza domeniul atât la nivel microeconomic cât și macroeconomic.
UE consideră aceste aglomerări economice de tip cluster ca fiind motorul dezvoltării
economice în perioada contemporană, de aceea potitica europeană susținând acest concept va
direcționa surse financiare spre acestea con comitent cu dezvoltarea unor standarde specifice
pentru acestea.
Clusterele sunt structuri economice complexe în care companiile similare, partenerii
lor de afaceri atât pe planul vertical cât și pe cel orizontal, universitățile, institutele de
cercetare, unitățile educaționale, diferiți furnizori de servicii, diverse instituții publice și
private concentrate geografic se străduiesc să obțină economii din aglomerări și de scară,
pentru a valorifica efectele rezultate din externalități cu scopul de a reduce costurile, de a
valorifica mai bine sursele, de a face schimb de informații și experiență, să îmbunătățească
calitatea, inovarea, aptitudinile și productivitatea.
În mod neașteptat, combinând coopararea cu competiția se formează o nouă și
sofisticată eta pă în evoluția structurilor de producție sub aspectul continuei căutări a unei
eficiențe mai mari.
Întreprinderile din cadrul unui cluster co operează, dar paradoxal acestea rămân în
competiție, acest lucru face modul de funcționare al clusterului unic. Mem brii clusterului
identifică elementele comune și pe baza acestora construiesc o strategie unitară care va aduce
beneficii pentru toți membrii care au ca și țintă satisfacerea unor nevoi similare. Această

9
competiție este desigur benefică pentru membri, aceș tia fiind mereu motivați în a cerceta,
inova și desigur în crearea celor mai bune oferte .
Companiile care acționează în interiorul unui cluster își sporesc vizibilitatea și
influența în ramura de activitate. În primul rând beneficiază de promovare pe piața
internațională și națională, au oportunitatea de a -și dezvolta o marcă de calitate datorită
apartenenței la un cluster conferă încredere și un grad înalt de garanție pentru produsul livrat.
România are un număr considerabil de clustere, în diverse domeni i și anume clustere
în domeniul maritim, clustere pentru inovare și tehnologie, clustere în domeniul turismului,
clustere pentru sănătate, etc. Numărul mare de clustere din România reprezintă un aspect
pozitiv, acest fapt denotă dorința actorilor economici români spre inovare, competiție și
evoluție.
Lucrarea denumită ,, Clustere ca și model de dezvoltare a comerțului ” propune spre
analiz ă elemente de interes pentru domeniul ec onomic și de afaceri , conceptul de cluster, cum
se naște un cluster, caracteris ticile specifice acestuia, beneficiile și provocările pe care le
generează pentru companiile și regiunile în care sunt localizate, rolul clusterului în dezvoltare,
în creșterea productivității și creșterea economică.

10

PARTEA I – ABORDĂRI TEORETICE

Capitolul 1. Clusterele

Conceptul de cluster a mai fost întânit în istorie dar sub alte denumiri precum:
,,aglomerare industrială ”1, ,,pol de competitivitate”2 și ,,district industrial”3. În prezent cel
mai folosit și impus termen este cel de cluster și mai rar pol de competitivitate în Belgia și
Franța.
Pentru a ne fi cât mai ușor să înțelegem conceptul de cluster trebuie să evidenț iem
faptul că acesta are la bază descrierea relațiilor furnizor -clien t precum și a lanțului valoric.
Majoriatea companiilor își achiziționează materii prime, componente și servicii de la furnizori
integrându -le mai apoi în produsele ce sunt destinate vânzării clienților. Companiile care
funcționeaza în cadrul unei aglomerări industiale au anumite beneficii, acest lu cru aducându –
le un avantaj competitiv deoarece au la dispoziție o rețea vastă de furnizori și clienți.
În ceea ce privește definiția polului de competitivitate, ei bine ac easta este
asemănătoare cu cea a clusterului: este o concentrare geografică de întrep rinderi private sau
publice, instituții de învâțământ, centre de cercetare care lucrează în parteneriat sub o strategie
comună de dezvoltare, în scopul generării de sinergii și colaborări în cadrul unor proiecte
inovative, în interesul uneia sau mai multor piețe.
Mai putem defini clusterul ca fiind o rețea interconectată de furnizori, intreprinderi
asociate într -un domeniu specific, fiind localizate în aceeași zonă geografică.Clusterele au
rolul de a furniza eficiență și productivitate, astfel încât compan iile să fie competitive atât pe
plan global cât și pe plan național.
Porter (1998) definea clusterele ca fiind : “Clusterele sunt concentrări geografice de
instituții și companii interconectate, dintr -un anumit domeniu. Clusterele cuprind un grup de
industr ii înrudite și alte entități importante din punct de vedere al concurenței. Acestea
includ, spre exemplu, furnizori de input -uri specializate, cum ar fi componente, mașini și

1 Porter, M.E. (1990). The Competitive Advantage of Nations, Free Press, New York, p. 207
2 Porter, M.E. (1990). The Competitive Advantage of Nations, Free Press, New York
3 Porter, M.E. (1990). The Competitive Advantage of Nations, Free Press, New York

11
servicii, sau furnizori de infrastructură specializată. De multe ori, clusterele se extind în aval
către diverse canale de distribuție și clienți și lateral către producători de produse
complementare și către industrii înrudite prin calificări, tehnologii sau input -uri comune. În
sfârșit, unele clustere includ instituții guvernamentale și de alte tipuri – precum universități,
agenții de standardizare, think tank-uri, furnizori de instruire profesională și patronate – ce
asigură instruire specializată, educație, informație, cercetare și suport tehnic.”4 (Porter M. ,
1998)
Definiția clust erului este întâlnită și în legislația din România (HG 918:2006 –
Programul „Impact”), conform căreia clusterul este o grupare de producători, utilizatori și /sau
beneficiari, în scopul punerii în aplicare a bunelor practici din UE în vederea creșterii
competitivității operatorilor economici.5
Comunicarea Comisiei Europene COM (2008) 652 /2008 Către clustere de talie
mondiala in Uniunea Europeana -implementarea strategiei bazata pe inovare definește
clusterul ca fiind un grup de firme, actori economici conec și și instituții localizate într -o
proximitate geografică și care au ajuns la gradul de mărime necesar dezvoltării de expertiză
specializată, servicii, abilități și furnizori.
Jacobs și DeMan (1996) participând la discuția în ceea ce privește clusterizarea,
afirmau faptul că ,, nu există o definiție mai corectă decât cealaltă în ceea ce privește
conceptul de cluster, deoarece dimensiunile intereselor sunt diferite ”6. Jacobs și DeMan
încearcă de fapt să identifice factorii cheie care ar putea defini un cluste r și comportamentul
acestuia. Aceștia includ clusterizarea geografică și spațială a activității economice, relații pe
verticală și orizontală între sectoarele din industrie, utilizarea tehnologiei comune, prezența
unui factor/caracter/actor central și cali tatea rețelei firmei sau a firmelor colaboratoare.

1.1.Ce nu este un cluster?

Pentru a întelege mai bine conceptul de cluster pe lângă a spune ceea ce este prin
definiții, trebuie să știm și ce nu este pentru a nu -l confunda. În primul rând dacă un grup mic
de întreprinderi se asociază pentru o afacere, acest lucru nu le face un cluster.
Clusterul nu trebuie confundat cu un sector economic sau cu grupuri de lobby.

4 Porter, M. (1998), Clusters and the new economics of competition, Harvard Business Review; Boston;
Nov/Dec;
5 www.research.ro/img/files_up /1179471235Pachet%20informatii.doc
6 Jacobs, D. a. -P. (1996). Clusters, Industrial Policy and Firm Strategy: A Menu Approach. Technology Analysis
and Strategic Management

12
Clusterele nu sunt niște entități cu elemente anticompetitive, ele încurajează
concurența, nu este scopul lor de a stabili prețurile pentru a abuza de piață sau pentru a
diminua concurența. Scopul acestora este ca prin colaborare, schimb de informații, cercetare –
dezvoltare, export și inovare să ajute creșterea în competitivitate a firmelor membr e.
Clusterul nu se identifică cu un parc industrial sau cu o zonă industrială care produce
diverse servicii și mărfuri ca ofertă finală.

Capitolul 2. Factori generatori ai clusterelor

Indiferent de mărimea companiilor trebuie să subliniem faptul că acest ea sunt mai
competitive și eficiente în momentul în care cooperează, acest fapt putem spune că este baza
apariției stucturilor economice numite clusterele.
Pentru a înțelege mai bine conceptul de cluster este nevoie să parcurgem istoricul
teoriei aglomerăr ii și apariția acestora. Deși termenul de cluster este unul relativ recent, de -a
lungul timpului conceptul în sine a fost folosit sub alte denumiri așa cum amintit și în
definițiile anterioare: aglomerare industrială, district industrial, pol de competitiv itate sau pol
de creștere. Fundamentele acestui concept au fost puse de către economistul Alfred
Marshall (1925) în secolul al XIX -lea, în lucrarea sa ,,Principles of Economics ”7. Acesta a
descris și analizat clusterele din perspectiva lanțului de furnizori , analizând aglomerările
industriale din Anglia a constatat că aceste concentrări geografice au efecte pozitive
involuntare asupra economiei și afacerilor și anume – externalitățile. În primul rând trebuie
menționat efectul pozitiv asupra forței de muncă, d eoarece în momentul în care un număr
considerabil de companii se alimentează din același bazin de muncă va avea ca și rezultat
creșterea și specializarea nivelului de calificare precum și creșterea salariilor. În al doilea rând
este necesar să evidențiem ș i efectul asupra specializării furnizorilor, deoarece pentru a evita
concurența companiile aflate într -o aglomerare industrială se vor specializa pe un anumit
segment a lanțului de creare a valorii adaugate astfel reușind să reducă costurile și să crească
calitatea produselor. În al treilea rând trebuie să amintim despre transferul tehnologic,
Marshall era de părere că informația dar și cunoștințele ,,plutesc în aer ” între întreprinderile
aflate într -o concentrare geografică.

7 Marshall, A. (1925), Principles of Economics (8th Ed.) Macmillan, London;

13
Jane Jacobs (1969) a evidențiat ulterior rolul marilor orașe în dezvoltarea economică
din punctul de vedre al geografiei economice, acestea fiind pionii principali în ceea ce numim
azi –poli urbani de creștere.
În lucrarea sa, „Avantajul competitiv al națiunilor ”, Porter (1990) a demonst rat că
pentru a putea înțelege succesul economic a unei regiuni sau a unei țări este insuficient să
recurgeam doar la analiza clasică a foctorilor de producție, trebuie să analizăm de fapt
interacțiunea complexă a unor factori reuniți și anume ,,Diamanul l ui Porter ”, factorii de
producție, strategia întreprinderii și concurența, cererea respective lanțurile de furnizori și
integrarea pe orizontală.
În altă ordine de idei, inovarea reprezintă astăzi o condiție sine qua non a succesului
economic și a menținer ii pe piață a întreprinderilor. Mult timp, și, din păcate, încă, inovarea a
fost privită ca un proces liniar: invenție – prototip – testare – producție de serie – piață. Acest
model, care atrage prin simplitatea lui, se dovedește astăzi depășit. Inovarea e ste un proces
complex bazat pe interacțiunea actorilor implicați în sistemele inovative. Contribuții esențiale
la abordarea sistemică a inovăr ii au avut -o Lundvall ( 1992), Nelson (1993) și mai recent Guth
(2004).
Conceptul de Triple Helix care reprezintă relațiile dintre universități -industrie -guvern
a fost inițiat în anii 1990 de către Etzkowitz (1993), cuprinzând de asemenea și elemente din
lucrările precursorilor săi Lowe (1982) respectiv Sábato și Mackenzi (1982). Acest concept
pune în evidență trecere a de la dualitatea dominantă industrie -guvern într -o societate
industrială, la triada relațiilor universități -industrie -guvern, într -o societate dominată acum de
știință și cunoaștere.
Toate aceste considerații au condus la modelul unanim acceptat „triple helix” ce
reunește în cadrul unui cluster reprezentanți ai: întreprinderilor reprezentând latura economică
a clusterului, universităților și institutelor de cercetare reprezentând furnizorii de soluții
inovative aplicabile nevoilor reale a le întreprinderil or din cluster, autoritățilo r publice locale,
regionale.

14
Figura nr.1: Modelul Triple Helix

În România, experiența a arătat însă, că cei 3 parteneri naturali ai modelului „Triple
helix” nu cooperează, mai mult decât atât aceștia nu se cunosc și nu ajung să discute unul cu
celalalt. Se simte nevoia adaptării modelului și transformarea acestuia într -un model „Four
clover” – „Trifoi cu patru foi”, cel de al patrulea actor fiind reprezentat de organizații
catalizator – firme de consultanță specializate în do meniul transferului tehnologic și al
inovării, centre de transfer tehnologic e tc .8Este evident că diferitele categorii de actori, din
cadrul acestui model au contribuții și interese di ferite care trebuie armonizate.

8 Guth, M., Cosnita, D. (2010). Clusters and potential clusters in Romania – A mapping exercise,
http://www.minind.ro/presa_2010/iulie/MappingReport_230710.pdf Statul
Universitățile Industria

15
Tabel nr.1: Elementele din inter iorul unui cluster
Partener Contribuție Efecte/Beneficii
Sectorul R&D Cercetare up to date și
aplicată
Informații, transfer de know –
how – adaptarea curriculei
– noi laboratoare sponsorizate
de industrie
– învățare continuă
– nuclee de cercetare
Industrie Cooperare
punerea la dispoziție a
capacităților de producție – creșterea valorii adăugate
– alte avantaje competitive
Autorități
publice Mediator
diseminare la nivel central,
regional si local
sprijin direct -dezvoltare economică centrală,
regională si locală
Consultanți
specialiști transfer de know -how – valoare adăugată
Consultanți
generaliști Coordonare
Diseminare la nivel
național și internațional
Transfer de know -how -participarea la o rețea
inovativă
Sursa tabelului : http://www.incubat.ro/uploads /Publicatii_Analiza_Clusterelor_2011.pdf

Revenind la definiția dată clusterului în anii 90 ’ de către Porter (1998) și anume că
acesta este: „concentrare geografică de companii și instituții aflate în interconexiune și care se
manifestă într -un anumit secto r /domeniu de activitate. Clusterele cuprind un grup de industrii
înrudite și alte entități importante din punct de vedere al concurenței. Acestea includ, de
exemplu, furnizori de input -uri specializate, cum ar fi componente, mașini și servicii, sau
furniz ori de infrastructură specializată. De multe ori, clusterele se extind în aval către diverse
canale de distribuție și clienți și lateral către producători de produse complementare și către
industrii înrudite prin calificări, tehnologii sau input -uri comune .”9
Putem desprinde din această definiție două caracteristic i fundamentale ale clusterului,
în primul rând proximitatea geografică a grupului de companii din cadrul clusterului, iar în al

9 Porter, M. (1998), Clusters and the new economics of competition, Harvard Business Review; Boston;
Nov/Dec;

16
doilea rând interconexiunile dintre actori și ext ernalitățile pozit ive rezultate (costuri reduse de
transport, economii externe de scală, transfer de know how, forța de muncă disponibilă
calificată pe plan local).
Alți specialiști definesc clusterul punând în evidență dualitatea concurență -cooperare,
astfel: „o concentrar e geografică de întreprinderi interconectate între ele, de furnizori
specializați, de întreprinderi din domenii înrudite sau organizații de „tip suport” din anumite
domenii, care se află în competiție între ele și în același timp cooperează.”10
Clusterul tr ebuie de asemenea privit și ca un sistem organic viu și nu ca o simplă
aglomerare de instituții sau întreprinderi, deoarece membrii unui cluster stabilesc nenumărate
legături formale și informale interacționând neîntrerupt, devenind sub acvest aspect
depen denți unii de alții și totodată mai puternici fiind capabili să acționeze la parametri
superiori.
Rețeaua acestor relații dintre instituțiile de suport, diverși prestatori de servicii,
întreprinderile productive precum și celelalte resurse de care dispune o firmă: resurse
financiare, tehnologice, abilități profesionale, cunoștințe reprezintă cele mai importante
elemente dintr -un cluster. Totalul acestor relații variate și complexe constituie capitalul social
al firmei, alături de celelalte forme de capital , capital financiar, capitalul fizic și capitalul
uman .
,, Clusterele se formează și deoarece apropierea spațială a firmelor favorizează
procesele de învățare și de dezvoltare a competențelor ”11
Clusterele sunt benefice și atractive pentru companiile cu a celași profil sau există o
legatură cu domeniul de activitate în cauză, adtfel cei nou veniți se vor bucura să exploateze
baza de cunoștințe comună creată deja și desigur să ia parte la procesele de învățare din
cluster. De aici putem menționa faptul că or ice competență se crează prin învățare interactivă
în timp, fiind necesară proximitatea.
Fiecare participant dintr -un cluster are șansa să fie mai productiv și mai inovativ decât
dacă ar fi rămas pe cont propriu. Acest lucru având loc deoarece instituțiile și firmele aferente
unui cluster beneficiază de proximitate care este necesară pentru a putea utiliza în comun
resursele, pentru a valorifica și capta externalitățile pozitive generate de participanți ai
clusterului. Conexiunile de asemenea sunt întemeiat e pe obiectivele comune ale

10 Sternberg, R. (2009), Regional Dimensions of Entrepreneurship, Foundation and Trends in Entrepreneurship,
vol. 5, no. 4, 211 -340, now Publishers, Inc., Hanover;
11 Lundvall, Bengt -Ake (2003) – Industrial Clusters and Competence Building in the Era o f the Globalizing
Learning Economy – Aalborg University, Dept. Of Business Studies, Denmark, Lecture at the opening of the
Thailand Science Park, June, 2003

17
participanților, oferă oportunitatea de a interacționa în cadrul unor forme de colaborare
formale și informale, totodată acestea permit și exploatarea avantajelor de proximitate. Un alt
element de care se bucură membrii clusteru lui este interacțiunea necesară la un anumit grad
pentru a genera efecte pozitive pe lângă apropierea spațială și conexiuni. Masa Critică fiind
ultimul, dar nu cel din urmă element ce presupune ca numarul membrilor clusterului să fie
suficient de mare astf el încât interacțiunile dintre aceștia să aibă un impact semnificativ și
pozitiv asupra performanței companiilor implicate.
Este evident faptul că cele mai puternice efecte de scară și cele mai strânse conexiuni
au loc în cadrul unei firme unice mari, deși opțiunea firmelor mici este diferită în sensul că și
în cazul acestora diversitatea este la fel de necesară precum este similitudinea preocupărilor și
nivelul la care se derulează activitatea. Spuneam mai de vreme că în cluster există integrare,
dar este important să urmarim limita până la care se pot integra activități similare, pentru a nu
risca o creștere a costurilor ce va depăși avantajele obținute. Mai există și riscul ca prin
integrare fără a se urmări limita benefică, compania rezultată să fie prea mare pentru a mai
putea fi gestionată în sensul aducerii de avantaje.
,,Limitele integrării orizontale sunt stabilite și de beneficiile foarte importante care se
pot culege ca urmare a proceselor interactive de învățare directă și indirectă ce au loc atun ci
când într -un spațiu relativ limitat coexistă mai multe firme de același fel. Adunându -se totul
într-o singură organizație, s -ar desființa diversitatea și s -ar limita drastic impulsul către
schimbare, înnoire, modernizare și inovare, dat de prezența conc urenței. ”12

2.1. Apariția și evoluția clusterelor

Clusterele apar și se dezvoltă în moduri diferite, datorită acestui fapt nici un model nu
poate fi transferat de la o economie la alta. S -a observat de -a lungul timpului că acestea pot
apărea ca răspuns pe ntru necesități locale stringente, în zone cu infrastructură bine dezvoltată,
în scopul exploatării unui amplasament natural strategic sau a unor rezerve de resurse,
inclusiv de abilități profesionale specializate; pot apărea în apropierea unor institute de
cercetări cu palmares excepțional sau ca rezultat al activităților uneia sau mai multor companii
de succes.

 12 Lundvall, Bengt -Ake (2003) – Industrial Clusters and Competence Building in the Era of the
Global izing Learning Economy – Aalborg University, Dept. Of Business Studies, Denmark,
Lecture at the opening of the Thailand Science Park, June, 2003

18
Porter este de părere că multe din clusterele din Massachussetts există datorită
prezenței unor universități renumite: Harvard și Massachussetts Institute of Technology.
Clusterul din Israel al irigațiilor a apărut ca răspuns la adversitatea naturii precum și
necesitatea de a hrăni populația, pe când clusterul finlandez al mediului a apărut din cauza
probemelor poluării. Clusterul olandez cu specia lizare în transporturi a apărut în jurul portului
de la Rotterdam cu scopul de a valorifica rezervele de forță de muncă specializată, poziția
grografică centrală pe coasta vestică europeană și nu în ultimul rând pentru a valorifica
infrastructura existentă .
Există situații în care clusterele pot fi generate chiar și de alte clustere. De exemplu,
clusterul din San Diego pentru echipamente de golf a apărut având ca bază tehnologiile
dezvoltate în clusterul industriei aerospațiale din zona respectivă.
După cum se poate observa locurile pentru amplasarea sau dezvoltarea clusterelor sunt
alese ținând cont de condițiile favorabile din punct de vedere economic fie că este vorba de
accesare unor piețe sau resurse.
,,Debutul procesului de clusterizare este, însă, înt otdeauna determinat de prezența
externalităților pozitive, iar motorul care determină dezvoltarea ulterioară a clusterului este
concurența dintre firmele rivale , care le forțează să fie inovative, să se perfecționeze fără
încetare și să creeze noi tehnolo gii și produse.”13
Pornind de la afirmația lui Porter observăm că prin acest mod este stimulată cercetarea
și dezvoltarea, folosirea unor abilități profesionale superioare și a serviciilor cu valoare
adaugată mai mare, ridicarea nivelului calificării, dar ș i desprinderea unor activități din
firmele existente cu scopul de a forma altele noi (spin -offs).
Apropierea spațială și mișcarea liberă de la o firmă la alta a forței de muncă, întăresc
concurența dintre acestea, facilitează transferul rapid și ușor al cu noștințelor către noile firme
și întrețin tensiunea care conduce la creștere economică și competitivitate sporită.
Pentru a reuși o dezvoltare organică în timp este nevoie de creșterea numărului de
firme similare într -un anumit loc ce va determina apariția locală a companiilor furnizoare de
imputuri și prestatoare de servicii. Este foarte importantă prezența externalităților și a
transferului de cunoștințe care vor genera aparișia de noi companii în amonte și în aval.

13 Porter, Michael (1990) – The Competitive Advantage of Nations, New York, The Free Press,
1990

19
Un cluster pentru a atrage noi compani i trebuie să fie competitiv, să aibă performanțe
și să asigure capital social, financiar, uman, fizic. Lipsurile existente în aval(producția finită)
sau în amonte(inputuri) cu timpul vor deveni sanșe pentru alte companii să participe la cluster,
ajutându -l astfel să se dezvolte și să se diversifice, în acest mod clusterul va deveni mai
puternic ce va avea ca și rezultat prosperitatea zonei de amplasament al acestuia și creșterea
salariilor.
Toate aceste lucruri sunt posibile în momentul în care clusterul ev olueaza și devine tot
mai performant. Succesul acestuia depinde desigur de anumiți factori, de exemplu este foarte
important ca firmele să aibă legaturi între ele și organizațiile din cluster, mediul economic să
fie unul prietenos și stimulativ, buna comun icare între toate părțile cu privire la rezolvarea
problemelor și creșterea/dezvoltarea inovării, creativității, fiecare parte este responsabilă
pentru succesul clusterului, acesta fiind un întreg, un organism care poate funcționa doar în
momentul în care fiecare parte muncește acest aspect fiind vital, de asemenea membrii
clusterului trebuie să fie instituții performante și organizații puternice.
În momentul în care acesți factori sunt neglijați și nu este urmărită corepunzător
creșterea și dezvoltarea clu sterului obiectivul principal, evoluția, este neglijat în timp vor
apărea dezechilibre având ca rezultat declinul acestuia.
Membrii clusterului trebuie să muncească mereu, să urmărească satisfacția
consumatorilor, să se dezvolte mereu, să sesizeze noile op ortunități de pe piață deoarece în
sens contrar clusterul dispare.
Asemenea oricărui organism și clusterul are mai multe perioade, nașterea, evoluția,
maturitatea, declinul și moartea. Desigur că toate aceste perioade se derulează sub un interval
lung de timp, de aceea politica acestuia trebuie să urmărească evitarea dezechilibrelor și
delcinul.

20

Grafic nr.1 : Ciclul de viață a unui cluster

Apariție Evoluție Maturitate Declin

Adaptare

Reînnoire/
Renaștere

Transformare

Sursa graficului : Menzel,14

Putem observa în tabelul de mai sus ciclul de viață a unui cluster, în faza incipientă, la
apariție accesul la cunoștințe este ridicat, în acel moment toți membrii clusterului cercetează,
speculează piată, până ajung să aibă o bază de cunoștințe care să -i ghideze , iar număru l de
angajați este în creștere. În faza a doua ,,Evoluția ”, baza de cunoștințe necesare continuării
activității este întemeiată, numărul de angajați fiind mai mare decât în faza precedent ă. În
etapa a treia numită ,,Maturitate ”, se observ ă declinul bazei de cun oștințe, acestea fiind
rudime ntare acum , membrii clusterului fiind nevoiți să recurgă la anumite metode de
redresare, în primul rând adaptarea la situație, întelegerea problemei care generează declinul
și încercarea găsirii unei soluții, a doua metodă este reînnoirea sau renașterea, m embrii au
găsit elem entul care genera declinul totodată și soluția., ultima metodă este transformarea,
adică punerea în aplicare a soluțiilor găsite, trebuie să evidențiem faptul că în această etapă a

14 [MAX -PETER MENZEL, DIRK FORNAHL, Cluster Life Cycles – Dimensions and Rationales …., Jena Economic
Research Papers, 2007 – 076
Mărime
Maturitate Legendă
-accesul la
cunoștințe, inovare,
dezvoltare;
– numărul de
angajați;

21
,,Maturitatății ” numărul de angajați atinge punctul max im. În ultima etapă ,,Declinul ” se
observă faptul că numărul de angajați scade la fel și baza de cunoștințe .

2.2. Trăsături specifice unui cluster

În primul trebuie să menționăm delimitarea geografică care variază de la un cluster la
altul. De exemplu clusterul britanic al tranzacțiilor bursiere ocupă câteva clădiri din Londra,
pe când clusterul din New York al agențiilor de publicitate cuprinde întreg bulevardul
Madisson Avenue. În aria cuprinsă între New Jersey și Philadelphia se află un cluster
impor tant din industia de medicamente americană. Trebuie să evidențiem faptul că un cluster
poate ocupa și arii din țări diferite, aceste clustere neținând cont de frontierele politice ale
tărilor un exemplu elocvent îl reprezintă Medicon Valley, care se află î n euroregiunea
Oresund, ce cuprinde sudul Suediei și insula daneză Zeelanda.
În ceea ce privește dimensiunea unui cluster, aceasta este influențată puternic de
anumiți factori precum: specificul mediului de afaceri, tipul de piață în care acționează acesta ,
vârsta clusterului, etc. În funcție de mărimea unui cluster ne putem face o idee cu privire la
puterea acestuia, cu cât un cluster este mai mare acesta va atrage forță de muncă specializată,
investiții și furnizori, dar nu putem să afirmăm că un cluster de dimensiuni mai mici nu este
puternic sau important într -o economie deoarece există anumite clustere care cuprind doar
câteva firme, dar cu toate acestea reprezintă un pion important pe piața mondială. Un exemplu
elocvent în acest caz îl reprezintă clust erul specializat în producția de șuncă din Italia, San
Daniele, aici sunt integrate sub 30 de firme și acestea controlează 15% din exportul mondial
de profil. Acum vom vorbi despre competitivitatea clusterelor, trebuie să evidențiem faptul că
activitățile competitive a unei economii nu se distribuie unifor în aceasta. În general sunt
legate pe verticală și pe orizontală, pe verticală în sesul relațiilor de tipul cumpărător și
furnizor, iar pe orizontală prin clienți comuni, canale, utilizarea acelorași tehn ologii.
Clusterele au un caracter sistemic, astfel ele vor face ca o activitate competitivă să dezvolte o
altă activitate competitivă acest fapt reprezentând un proces de susținere reciprocă.
Anumite clustere sunt lideri naționali sau regionali, iar altel e lideri globali, de exemplu
cele din Silicon Valley. Fenomenul de cluster este foarte răspândit, am putea trage concluzia
că de fapt este o trăsătură a economiilor avansate, deoarece în tările mari numărul de clustere
este mai mare, iar în economiile dezv oltate clusterele sunt mai puternice.

22
2.3. Categorii de clustere

În prezent putem vorbi de două tipuri de clustere, clusterele de top level care mai sunt
numite și clustere inovative care au un impact asupra nivelului de competitivitate în tările în
care se află. Pe plan internațional aceste clustere sunt considerate a fi motorul principal al
dezvoltării economice precum și al inovării. Acest tip de clustere sunt încurajate la nivel
național pentru a atinge gradul internațional de excelență. Apartenența l a un cluster aduce cu
sine un cadru propice dezvoltării afacerilor, colaborărilor între companii, furnizori, clienți,
instituții renumite, universități etc.
Avantajul real al companiilor membre unui cluster este pe de -o parte accesul rapid și
ușor la rezultatele cercetărilor și implementarea acestora în producție cu scopul de a crea
produse inovative, iar pe de altă parte prin strategiile propri i și comune de dezvoltare. A doua
categorie de clustere este cea a clusterelor regionale, deși ca importanță este posibil să nu
depășească granițele la nivel regional finanțate, acestea sunt și ele foarte importante și au un
impact deosebit asupra dezvoltării economice, de asemenea au un potențial mare de a ajunge
la nivelul de cluster top -level.
Tabel nr.2: Generaț ii de clustere
Pre-clustere
Fuzzi –
Clustere Clustere
expert Clustere
grid Clustere
euristice

Globoclustere Platforme
industriale/

Tehnopolis -uri/
Poli de
Creștere

(SUA)/

Concentrări
Urbane/
Rurale

Rețele/
Alianț e
strategice
de firme/
Consorții Pattern -uri
replicabile,
migrane
vest-est a
clusterelor/
districtelor
spre țările
în tranziție Rețele/
Alianțe
strategice/
Ecosisteme
de
clustere Clustere
Inovative/
Platforme
de
Cercetare

Sursa tabelului: http://www.inc ubat.ro/uploads/Publicatii_Analiza_Clusterelor_2011.pdf

23
Capitolul 3. Rolul clusterelor în dezvoltare

Clusterele au un rol major în dezvoltare, atât în dezvoltarea economiei unei țări dacă
mărimea și puterea acestora este corespunzătoare pentru acest lu cru, dezvoltarea firmelor, a
companiilor membre precum și dezvoltarea anumitor ramuri ale economiei.
În primul rând vom vorbi despre prosperitate care este adusă de un cluster puternic
angajașilor regionali, în sensul că generează salarii mai mai, producti vitatea muncii, creșterea
substanțială a numărului de locuri de muncă , precum și patening adică brevetarea.
Clusterele au o puternică influență asupra antreprenoriatului, în primul rând ajută la
supraviețuirea firmelor existante sau aflate în impas, crește rea locurilor de muncă odată cu
înființarea noilor companii și formarea unor noi firme/companii în industriile existente.
În ceea ce ce privește schimbările structurale(odată cu apariția unor noi clustere) în
economia regională se bazează pe moștenirea com poziției, adică pe portofoliul clusterelor
existente.
Obiectivul principal al orcărui cluster este obținerea de perfomanțe economice. Ne
putem da seama dacă un cluster este performant sau nu punând sub analiză trei factori
esențiali, în primul rând competi tivitatea clusterului, creșterea acestuia și gradul de atingere a
obiectivelor stabilite. În general în economie ne dăm seama de performanțe analizând anumiți
indicatori, dar în cazul clusterelor trebuie să analizăm doar rezultatele. Există desigur anumiți
factori care influențează substanțial dezvoltarea și evolușia unui cluster, spre exemplu
existența unor specialiști talentați, a centrelor de cercetare specializate, competișia dintre
întreprinderi, traininguri pentru specializare, reglementări, cere re sp ecialăpentru serviciile și
produsele clusterului, atitudinea clusterului să fie specifică față de sursa prosperității
economice. Toți acești factori reuniți vor reprezenta sursa avantajului competitiv al
clusterului.
Pentru a obține avantaj competitiv deci siv clusterul trebuie să aibă acces la resursele
generatoare de performanțe enumerate mai sus. Capitalul uman reprezintă una dintre cele mai
valosoare surse, clusterul trebuie să își aleagă cu atenție resursele umane, să fie persoane cu
specializare și tal ent în ceea ce urmează să facă, să fie desigur competente și serioase, să se
ridice la nivelul așteptărilor. După alegerea atentă a capitalului uman, acesta trebuie instruit
prin traininguri, șă fie motivați mereu spre atingerea obiectivelor clusterului, d elimitarea
sarcinilor pentru fiecare angajat și asigurarea că acestea vor fi îndeplinite cu succes.

24
Porter (1998) 15 este de părere c ă întotdeauna clusterele vor av ea un impact imens
asupra inovării, creării de noi afaceri și productivității. Prin productiv itate, accestul este mai
facil la informația specializată, la furnizori și la forța de muncă, legătura cu instituțiile locale,
complementaritatea activității firmelor. Toate aceste elemente sunt extrem de importante în
cadrul inovării deoarece aceasta pres upune, anticiparea în timp real a tendințelor pieței,
capacitatea de adaptare și evoluție, flexibilitate și reacția rapidă în cazul schimbărilor.
Krugman (1980)16 era de părere că unul dintre beneficiile majore ale clusterului este
capacitatea de auto -perpet uare, de exepmplu în aria industriei, o creștere continuă industrială
va fi și mai atractivă pentru firme să participe.
Aceste beneficii apar în cadrul aglomerărilor economice care vor implica intrări de
factori specializați, furnizori de produse intermedi are și accesul la infrastructură.
Alte beneficii de pe urma clusterizării pot fi caracterizate folosind teoria instituțională
și poate fi descrise ca o căutare a legitimității. Acest lucru se referă la faptul că în sine
conceptul de clusterizare aduce o se rie de beneficii, deoarece în cadrul clusterului existent
firmele vor beneficia de reputație, un anumit statut, externalități legitime, pe lângă cunoștințe
și externalități tehnologice, acestea au loc datorită mobilității lucrului și interacțiunea socială
și de afaceri între agenții economici.
Avantajele clusterizării sunt mai de grabă importante în contextul inovării,
schimburilor tehnologice, câștigurile ce apar de pe urma cercetării și dezvoltării precum și a
eforturilor pentru inovare.
Porter susținea f aptul că existența competiției din cadrul clusterului dintre firmele
rivale duc la creștere deoarece forțează firmele să fie inovative și să creeze noi tehnologii.
Pouder R. și John C.H (1996) se refereau la clustere ca fiind punctele forte a unei
activităț i antreprenoriale mari, stimulând cercetarea și dezvoltarea și introducerea unor noi
aptitudini și servicii.
Una dintre cele mai evidențiate caracteristici a clusterelor este interacțiunea socială și
cooperarea dintre firme în cadrul acestora. În ceea ce privește competiția și menținerea
cunoștințelor în interior pentru firmele din interiorul clusterului reprezintă o adevărată
provocare.

15 Porter, M. (1998), Clusters and the new economics of competition, Harvard Business Review; Boston;
Nov/Dec;
16 Krugman, Paul. "Scale Econom ies, Product Differentiation, and the Pattern of Trade." A.E.R. 70 (December
1980): 950 -59.

25
Verspagen (1999) de exemplu, spunea că cel mai important element în dezvoltarea
inovării îl reprezintă rețelele sociale ș i de business din cadrul clusterului care mențin legătura
între angajați, manageri și firme.
Clusterizarea crește potențial ul al externalităților de cunoștințe printre firmele
membre. Potențialul ajungerii cât mai curând la inovare este mai mare deoarece î n interiorul
clustelelor sunt localizate multe firme cu multiple resurse, cunoștințe și au capacitatea de a
intrea în contact mai degrabă decât în afara clusterului.
Clusterele au efecte și asupra formării unor noi companii, în primul rând
întreprinzători i sunt mai bine plasați într -un cluster având astfel capacitatea de a sesiza cu
promptitudine lipsurile, decalajele sau posibilele oportunități. Instituțiile financiare acordă
mai usor credite și împrumuturi clusterelor deoarece cunosc persoanele implicate , domeniul
de activitate,dar și informații despre reputația acstora.
Furnizorii sunt mai atrași să rămână într -un cluster, fiindcă își cunosc clienții, cunosc
potențialul, iar riscurile și costurile sunt substanțial mai mici. Barierele de intare sunt mai
joase deoarece se cunoaște disponibilul de personal calificat pentru angajare, există legături cu
firmele potențial partenere și informații de piață.
Clusterele au efecte și asupra costurilor de tranzacție, deoarece dacă acestea sunt prea
mari pot înlesni creșterea firmelor în special pe cele care au ca și scop să devină de avengură
globală.
Costurile de tranzacție sunt diferite față de cele de producție, includ cheltuieli generate
de anumite activități precum: redactarea proiectelor de acorduri, urmărirea consecventă a
obiectivelor legate de inovare și cercetare -dezvoltare, căutarea partenerilor comerciali și a
piețelor de desfacere, costurile asociate cu întreținerea relațiilor de afaceri pe termen lung,
costul monitorizării și transpunerii în practică a c ontractelor atunci când paățile nu își respectă
angajamentele.
Firmele din cadrul unui cluster pot reduce aceste costuri prin crearea unor consorții
specializate , prin participarea în rețele informale și schimb de informații, prin stabilirea unor
relații de lucru cu licee tehnice și universități etc.

3.1. Avantajele firmelor/comp aniilor membre ale unui cluster

Apartenența la clustere (Teodor Păduraru, Gabriela Boldureanu,2013) oferă firmelor
avantaje pe care acestea le -ar fi obținut mai greu dacă ar fi activat pe cont propriu sau izolat.

26
Acestea sunt beneficii obținute prin colaborarea în strânsă legătură cu instituții care oferă
servicii și bunuri complementare sau alte prestații specializate și firme. Avantaje susstanțiale
vor fi obținute și din colabo rarea dintre firmele similare, deoarece costurile vor fi mai mici,
vor avea acces la bune practici precum și la idei, informații și tehnologii.
Privind toate acestea din spectrul teoriei economice vom observa că aceasta explică
avantajele rezultate în urma apartenenței la un cluster, pornind de la economii de scală și
aglomerare, transferul tehnologic, efectele de rețea, economii din localizare precum și
disponibilitatea informației și a capitalului uman.
În esență, rezultatele de pe urma aglomerărilor de firme într -o regiune anume are ca și
rezultat apariția externalităților pozitive acest lucru va însemna costuri mai mici și spor de
productivitate, toate acestea fiind reflectate într -un cadru de competitivitate îmbunătățită.

3.2. Efectele clusterizării asupra competitivității firmelor

Firmelor membre dintr -un cluster le sunt asigurate un mediu economic ce conduce la
prosperitate, adică creșterea productivității. În primul rând au un acces mai bun la furnizorii
de inputuri și la resurse de forță de muncă . Acest lucru ajută firmele să -și diminueze costurile
de tranzacție, să -și reducă stocurile de materiale, componente, materii prime și de a elimina
posibilele întârzieri și costuri ocazionate de aprovizionarea din import. În momentul în care
într-o zonă re lativ restrânsă mai multe firme concurează pentru resurse umane cu o anumită
calificare, lucrătorii în cauză vor fi atrași să se integreze în cluster, având posibilităși multiple
de angajare, firmele existente în cluster se vor bucura de acest fapt deoarec e vor avea un
rezervor larg de oameni corespunzător calificați dintre care vor putea alege, reducându -și
astfel cheltuielile cu procesul de căutare a personalului adecvat.
Firmele vor avea acces la bunuri publice și instituții, adică la servicii și infras tructuri
competente, printre care se numără programele de pregătire profesională, cercetări de vârf,
laboratoare de testări dar și centre de control al calității.
Companiile vor avea acces la informații specializate, disponibile pe plan local precum:
manag ement și organizare, comercializare și marketing, informații din sfera tehnică, toate
acestea reprezentând o sursă de avantaje intangibile și foarte valoroase în ceea ce privește
impactul asupra calității, competitivității și eficienței.
Este vital să ami ntim despre complementaritățile rezultate din efectele pozitive asupra
altor domenii, de exemplu beneficiile produse de un cluster specializat în IT, asupra industriei

27
de componente pentru calculatoare, telefoane etc. Astfel, putem afirma că apropierea spa țială
are ca și rezultat dezvoltarea unor produse complementare, de asemenea produsele unei firme
vor avea o influență puternică asupra activității altor firme.17
Motivarea este mai bună, iar posibilitățile de măsurare și comparare a performanței
numită și benchmarking rezultată din rivalitatea de pe plan local va fi evident superioară.
Presiunea, concurența acerbă sunt factori care motivează firmele să -și crească productivitatea
și ceilalți parametri de performanță. Firmele aflate în apropiere vor putea cu ușurință să
monitorizeze performanțele propriilor furnizori și ai concurenței , în acest fel dupa stabilirea
standardelor înalte se vor provoca reciproc, fiind într -o competiție benefică care în timp le va
aduce creștere substanțială a performanței, vor fi mereu în cercetare și căutarea unei soluții în
acest sens.
Clusterele generează un mediu în care se facilitează inovarea, ca urmare a accesului
mai facil la o gamă largă de cunoștințe, informații, contacte, piață etc.
În primul rând, clusterele ajută la îmbunătățirea abiltății firmelor de a percepe
oportunitățile în ceea ce privește inovarea prin facilitarea contactării clienților cu un anumit
statut și a stabilirii unor relații pe termen lung cu aceștia, acest lucru va ajuta întreprinderile
furnizoare s ă devină mai repede conștiențe de nevoile pieței, de oferta de produse și servicii,
de evoluția tehnologiilor, de disponibilitățile în ceea ce privește producția și echipamentele
necesare și de conceptele inovative apărute în domeniul comercializării și ma rketingului.
Având în vedere că presiunea concurențială este mereu mare, în egală măsură și
comparațiile care se fac între firmele membre dintr -un cluster, va încuraja firmele să fie mereu
deschise și să reacționeze spre inovare.
Clusterul oferă condiții m ai avantajoase ca urmare a colaborării între firme și accesul
la anumite resurse locale, acest fapt având ca și rezultat reducerea substanțială a costurilor în
comparație cu situația în care ar fi acționat izolat.
În cadrul unui cluster, sunt create mereu posibilități de a avea în permanență contact
cu numeroase firme de furnizor precum și instituții care firmelor ocazia de a se aproviziona
mult mai repede cu cele necesare.
Prin interesul prentru inovare și pentru externalitățile tehnologice se poate faci lita
competitivitatea pe termen lung și concomitent cu asigurarea sust enabilității afacerilor locale.
Externalitățile pot conține forme de cooperare directă și indirectă. În ceea ce privește cea
directă se referă la facilități de a se întalni vânzatorii și cumpărătorii, legaturi între firme

17 http://mecanica.ucv.ro/ScoalaDoctorala/Temp/Rezumate/Cirstea_rom.pdf

28
similare care se află în competiție directă, sau coopararea indirectă facilitată de camere de
comerț, asociații profesionale și alte organizații.18

Capitolul 4. Rolul c lusterelor în cadrul comerțului

În urma cercetărilo r s-a observat faptul că aglomerările economice de tip cluster aduc
beneficii în perioade incerte din punct de ved ere economic , acest fapt este regăsit în natura
economiei reale acest lucru însemnând pentru o națiune o viziune mai amplă asupra surselor
de evoluție și creștere , oferă o imagine de ansamblu și un cadru propice pentru reinventare,
regândire, reformă și reorganizare sub aspectul eforturilor de dezvoltare națională și regională.
Este necesar să subliniem faptul că, clusterele au o influență subst anțială asupra
antreprenoriatului, firmelor, inovării și industriei, performanța și impactul acestora asupra este
cuantificabil.
Vom începe prin a analiza efectele pe care le generează clusterele, asupra for mării
unor noi companii, costurilor de tranzacție , firmelor participante, importului și exportului,
economiilor de scară, asupra investițiilor străine directe de unde vom desprinde rolul acestora
în cadrul comerțului.
În ceea ce privește efectele asupra formării unor noi companii este esențial de sublini at
că acest lucru reprezintă un proces vital pentru o economie dinamică. Apariția unor
întreprinderi noi constituie o oportunitate de a introduce noi produse și servicii precum și
modalități noi de a face afaceri. Prin urmare rolul clusterelor în dezvoltar ea economică este
foarte important, ajutând la crearea de noi companii deci noi afaceri.
Este mult mai ușor să deschizi o firmă în interiorul unui cluster decât pe cont propriu,
în primul rând instituțiile financiare locale sunt dispuse să acorde împrumut uri deoarece
cunosc domeniul de activitate, persoanele implicate, având o imagine de ansamblu asupra
clusterului, vor avea încredere.
Barierele de intrare sunt mult mai joase pentru că există informații despre firmele
partenere sau potențiali precum și un personal calificat disponibil. Întreprinzătorii potențiali
sunt plasați în mod corespunzător pentru a putea sesiza mai bine lipsurile, oportunitățile și
decalajele. Deoarece un cluster oferă o bază concentrată de clienți, riscuri și costuri mai mici
și furnizorii vor fi atrași să se stabilească în acesta.

18 Drd. Daniela CÎRSTEA (FUNDEANU) TEZĂ DE DOCTORAT -CLUSTERELE – SUPORT AL CREȘTERII
COMPETITI VITĂȚII ECONOMICE ÎN REGIUNILE DE DEZVOLTARE ALE ROMÂNIEI, Craiova 2015

29
Trebuie să amintim și despre costurile de tranzacție, cu cât acestea vor fi mai ridicate
vor înlesni creșterea întreprinderilor cu precădere pe cele care au ca și obiectiv intrarea pe
piața globală. Acest e costuri sunt diferite de cele de producție, în sensul că includ cheltuileli
generate de redactarea și negocierea proiectelor de acorduri, căutarea de parteneri comerciali
și de piețe de desfacere, eficientizarea modului în care se fac afacerile, urmărire a continua a
obiectivelor legate de cercetare -dezvoltare si inovare, costuri associate cu întreșinerea pe
termen lung a relațiilor de afaceri, costuri de pe urma efortului de adaptare la schimbările
tehnologice, costuri ale monitorizării și transpunerii în aplicare a contractelor în situașia în
care părțile nu repsectă clauzele.
Întreprinderile din cadrul unui cluster pot reduce aceste costuri prin schimbul de
informații, accesarea serviciilor specializate de informații oferite de către agenșiile
governamen tale cum ar fi datele statistice si informații de piață specific pentru diferite țări, de
asemene mai pot evita aceste costuri prin crearea de legături cu universități și licee tehnice.
Clusterele contribuie la maximizarea oportunităților pentru întreprind erile mici și
mijlocii, ajutându -le să depășească anumite bariere. IMM -urile adesea întâmpină anumite
bariere în activitatea lor precum lipsa de informații, cercetare -dezvoltare limitată,
productivitate mica și dificultăți în managementul schimbării, lipsa finanțării, capacitate
managerială scăzută dar și dificultăți de exploatare și acces la tehnologii. Conform studiilor
întreprinde se OECD se consideră că dezvoltarea rețelelor, clusterelor, a parteneriatului public
și privat a întreprinderilor mici ar put ea reprezenta calea cea mai optima în crearea unui sector
dinamil al IMM -urilor.
Prin intermediul clusterelor este posibilă realizarea economiilor de scală și de către
IMM, în tot acest timp acestea având capacitatea de a rămâne flexibile și de a răspunde
eventualelor schimbări la nivelul cererii. Întreprinderile mici și mijlocii au posibilitatea de a
împărți costurile marketingului și cercetării, costurile petntru pregătirea profesională a
angajaților, pot avea acces la tehnologie prin cooparearea cu inst ituții de cercetare, universități
acestea ajutându -le să se dezvolte.
Clusterele oferă IMM -urilor posibilitatea de a se integra în consorții de export
precum și participarea la târguri internaționale de unde reiese faptul că acestea contribuie
într-o prop orție mare la maximizarea opotunităților de export.19

19 http://www.romania -startup.ro/piro/wp -content/uploads/2015/04/Clusterele -inovative.pdf

30
Făcând parte dintr -un cluster, întreprinderile pot să își reducă substantial costurile
având posibilitatea de a negocia prețuri mai mici cu subfurnizorii de material, componente,
materii prime și cu furn izorii de servicii.
În ceea ce privește rolul c lusterelor asupra firmelor mari studiile comparative au
demonstrat faptul că cele integrate într -un cluster au avut o activitate economică mai
fructuoasă decât cele care au ales să integreze vertical toate act ivitățile individual. Motivul
pentru care firmele din cluster au fost mai prospere este că acestea au acces la informații
colaborând cu alte firme, universități, sistemul financiar al acestora fiind mult mai flexibil.
Clusterele au efecte și asupra investi șiilor străine directe, deoarece un cluster renumit,
cu un statut respectabil și performantă poate influența decizia companiilor străine pentru a
investi în regiunea în care se află. Pentru asta clusterele trebuie să ofere multă informație în
ceea ce prive ște mediul de afaceri de pe plan local, să se facă vizibile la nivel național și
global pentru a atrage atenția potențialilor investitori asupra oportunităților, să identifice
investițiile specifice de care au nevoie clusterele, de asemenea trebuie să reți nă investitorii
într-un plasament conform principiului din mediul de afaceri dintr -un cluster care susține
firmele să se implice și să se integreze în economia locală pe o durată nelimitată.
Având în vedere aspectele prezentate anterior putem observa gama largă de beneficii
de care o întreprindere membră a unui cluster se va bucura. Desigur că o firmă poate avea
beneficii și în afara unui cluster, poate rezista pe piață si de asemenea poate colabora cu
universități și instituții, dar în cadrul clusterelor c olaborarea este accelerată, sustenabilă pe
termen lung și fiecare firmă inclusă poate accesa și profita de toate oportunitățile. Clusterul
facilitează colborarea, competiția, dezvoltarea și performanța, de aceea companiilor membre
le este mult mai ușor să avanseze și să crească.
Clusterele aduc beneficii nu numai firmelor membre dar și comunității locale,
deoarece regiunea se bucură de condiții pentru formare profesională, șansa de a avea forță de
muncă locală ocupată, oportunitatea localnicilor de a lucre într-o firmă cu productivitate
superioară le va adduce salarii mai mari, diversificarea și creșterea cererii locale va avea ca și
rezultat deschiderea de noi oportunități de afaceri, evoluția pe o nouă piață, creștere
economică, creșterea veniturilor deci a prosperității regiunii. Externalitățile pozitive ce reies
din veniturile din afacerile derulate de cluster ear putea fi considerate superioare altor forme
de dezvoltare economică.

31
4.1. Sprijinirea clusterelor prin i nitiative de politică economică

Politica de dezvoltare în ceea ce privește promovarea clusterelor reprezintă un nou
mod de a reflecta asupra problemelor economiei și de a orienta eforturile acesteia în scopul
dezvoltării. Politica față de clustere este foarte importană deoarece guvernele pot crea condiții
favorabile pentru acestea, să -și stabilească prioritățile, coordonând mai bine eforturile
agențiilor publice, industriile sunt încurajate să dezvolte relații cu administrația publică.
În această situație în care industriile joacă rolul principal în dinamica regiunii și preiau
inițiativa, iar statul la rândul sau îmrepună cu instituțiile și organismele sale intervine pentru a
sprijini inițiativele private, se crează un mediu atractiv și benefic pentru întreprinderile locale
și cele din exterior.
În acest mod politica de promovare creează un cadru favorabil pentru reformularea
rolurilor din sectorul privat, din sfera asociațiilor profesionale și de comerț, ale instituțiilor din
sfera educa ției și cercetării, dar nu în ultimul rând a guvernului. Acesta încurajează
colaborarea dintre întreprinderile de diferite dimensiuni, oferind un forum deschis comunicării
dintre oameni de afaceri și guvern, fiind astfel un instrument eficace în cee ace pr ivește
ghidarea pentru politicile econom ice și sociale, dar și pentru identificarea oportunităților
commune.
Prin promovarea clusterelor se ține mai bine cont de sursele de avantaj competitiv și
de natura concurenței. Clusterele stabilesc importante interc onexiuni în materie de abilități
profesionale, informații, tehnologii, tehnici de marketing și manageriale valide indiferent de
specificul firmelor participante sau industriilor, aceste interconexiuni au o influență majoră
asupra concurenței, ritmului și d irecției inovării.
Teoria economică ne arată justificabilitatea politicii de dezvoltare întemeiată pe
clustere , venind cu argumente în acest sens. În primul rând este necesar să punctăm faptul că
nu toate externalitățile aferente unui cluster se produc au tomat, unele dintre acestea au nevoie
să fie consolidate și declanșate prin acțiunea liber consimțită a autorităților publice împreună
cu o strategie convenită cu sectorul particular implicat. În al doilea rând, politica publică
devine necesară în momentul în care externalitățile care duc la formarea clusterelor
semnalează posibilitatea unor echilibre multiple care presupun diferite niveluri de
prosperitate, aici aceasta devine indispensabilă pentru a influența evoluția sistemului și a se
asigura că starea de echilibru este cea mai favorabilă.

32
În al treilea rând, timpul în care o regiune(aflâdu -se sub impactul unui cluster) poate să
atingă starea de echilibru al prosperității nu este predeterminat, acesta poate fi influențat prin
măsurile specifice politicii economice, prin scurtarea duratei indispensabile derulării lor și
prin accelerarea evoluțiilor firești.
Guvernele ș tiu faptul că apartenența la clustere și rețele inter -firme se reflectă în spor
de creativitate, productivitate și performanța competitivă l a nivelul întreprinderilor membre
având ca și efect creștere economică, dezvoltare și competitivitate în întreaga economie. Prin
descoperirea clusterelor și a nevoilor specifice ale acestora, guvernele au capacitatea de a
iniția programe de dezvoltare care să contstruiască și să dezvolte perspectiva economiilor
locale urmărind punctele lor tari, asigurând în acest fel sprijinul de care este nevoie,
contribuind în același timp și la alocarea mai eficientă a disponibilului limitat de resurse.
Clusterele const ituie un mediu stimulativ și un instrument important în ceea ce
privește accelerarea nașterii de noi companii(start -ups), acestea pot fi fondate de către foști
angajați ai clusterelor care doresc să pună bazele unor afaceri autonome, sau prin desprinderea
unor funcții sau activități noi, provenite din cele existente desfășurate în mod curent, pentru a
se transforma în obiectul de activitate al unor firme tinere(spin -offs), de obicei fiind puternic
inovatoare, un exemplu elocvent îl reprezintă cele din Silic on Valley.
Rata crescută a apariției de noi întreprinderi reprezintă un interes major pentru
guverne, deoarece aceasta reflectă un mediu economic prosper, dinamic ce are ca și rezultat
creștere și efervescență economică
Un alt motiv pentru care clusterel e sunt însemnate pentru guverne este faptul că permit
întreprinderilor mici și mijlocii să își combine avantajele cu cele obținute la scară mare, având
astfel posibilitatea de a acționa pe plan internațional.
Având în vedere procesul de liberalizare econom ică și integrarea piețelor pe plan
internaț ional , posibilitatea întreprinderilor de a rămâne mici și eficiente în același timp va fi
substantial redusă. Această situație din nou motivează guvernele să intervină prin politici de
încurajare a clusterelor cu scopul de a depăși dificultățile rezultate din desfășurarea activității
firmelor la o scară prea joasă.
Putem afirma că aglomerările economice de tip clustere sunt niște structuri puternice,
nu sunt atât de susceptibile în perioade de declin economic, sunt mai adaptabile la schimbare
și rezistă mult mai bine șocurilor din mediul economic exterior, de aceea pentru IMM -uri,
acestea fiind mai fragile în perioade economice incerte, este benefic să fie incluse într -un
cluster.

33
Efectele de demonstrație sunt indis pensabile în cee ace privește menținerea interesului
pentru clustere, acestea trebuie să capete un statut meritat, renume international, în acest fel
vor fi exemple de urmat, motivând guvernele să observe drumul pe care îl au de urmat pentru
a promova aces t tip de structuri.
Elementul cheie în ceea ce privește elaborarea politicii de încurajare a clusterelor îl
reprezintă faptul că abordarea acesteia pornește de la semnalele pieței și cerere. Din acest
motiv guvernul este nevoit să mențină o colaborare str ânsă între organizmelor acestuia cu
sectorul privat, iar pe măsură ce clusterul atinge maturitatea este necesară flexibilitatea, pentru
a se putea adapta mereu la realitate.
Rolul guvernelor în ceea ce privește susținerea clusterelor s e află în strânsă leg ătură cu
furnizarea de bunuri publice precum centre de cercetare si dezvoltare, infrastructure și
educație, capacitatea de a remedia eșecurile pieței apărute în urma limitării accesului la
informații de piață, concurență neloială, servicii financiare și ma nagement necorespunzătoare,
informarea și protecția slabă sau superficială a consumatorului.
Strategiile ce au în vedere sprijinirea și dezvoltarea clusterelor trebuie întemeiate pe o
viziune realist, prin colaborarea cu sectorul privat, prin intermediul ac estora membrii trebuie
să cunoască condițiile, interesele, problemele pentru a putea acționa în rezolvarea lor.
Comunicarea dintre guvern și industrie va fi facilitată prin intermediul acestor strategii,
aceasta fiind un factor essențial, pentru ca program ele și măsurile adoptate să corespundă
exigentelor pieței, susținând procesele acesteia evitându -se distorsiunile.
Politica guvernamentală are ca și scop susținerea clusterelor emergente care au deja
testul pieței, deoarece crearea de clustere pe teren gol reprezintă un proces costisitor care va
genera dependențî de fondurile guvernamentale, fapt pe care aceasta nu și -l poate asuma,
rata eșecului în astfel de cazuri fiind și ea mare.
Porter spunea că prezența unui cluster relevă existența unor determinanți ai avantajului
competitiv, mărind astfel șansele ca învestițiile guvernamentale să dea rezultate. Prin urmare,
este ideal ca intervențiile publice privind clusterele să aibă în plan declanșarea inițiativelor
locale prin acordarea de stimulente, furnizarea infrastructurii necesare și punerea actorilor
economici în contact.

34

Grafic nr.2: Domenii de specializare tehnologică pentru clustere globale emergente

Sursa graficului: http://www.mi.bxb.ro/wp -content/uploads/2012/Articole/Art4 -22.pdf

Putem observa în graficul de mai sus ponderea domeniilor de specializare tehnologică
în marile clustere globale din Uniunea Europeană, SUA, India și China. În China o bservăm că
ponderea cea mai mare o dețin clusterele în domeniul telecomunicațiilor, în Uniunea
Europeană clusterele în domeniul chimiei organice, cosmetic urmate de chimia de bază și
tehnologia informațiilor. În SUA ponderea cea mai mare o dețin clusterele în domeniul
ingineriei medicale, biotehnologiei, cosmeticelor și armelor. În India cea mai mare pondere
este deținută de clusterele în domeniul ingineriei civile, aparaturii pentru agricultură și
alimente fiind urmate de clustere în domeniul proceselor t ermice.

35
4.2. Clusterizarea în Uniunea Euro peană și România

Politica de dezvoltare a clusterelor este diferită la fiecare țară, depinzând de condițiile
economice, politice și sociale diferite. În prezent există mare varietate de clustere, acestea
diferen țiindu -se în funcție de localizarea geografică, specializarea într -o anumită etapă a
lanțului valoric, dar și ăn funcșie de deservirea anumitor piețe sau satisfacerea anumitor nevoi
ale clienților .
În 2003 studiile efectuate de către G lobal Cluster Survey arătau că la acea vreme
existau 500 de inișiative de clustere pe glob, acestea arată că inițiativele de clustere sunt mai
frecvente în țările cu o economie dezvoltată sau în tranziție.
Cele mai multe initiative de formare a clusterelor sunt identificate în domeniul
medical, tehnologiei de producție, IT, echipamentelor de comunicații, auto și biofarmaceutic.
În țările în care promovarea inovațiilor și științei reprezintă un factor important al
administrației locale și politicii guvernelor frecvența inițiat ivelor de clustere va fi mai mare.
Companiile au cea mai mare influență în ceea ce privește inițiativele de formare a clusterelor.
În cee ace privește monitorizarea clusterelor, Comisia Europeană a înființat în anul
2006 i nstituția numită European Cluster Observatory=Observatorul European al Clusterelor.
În anul 2008 statisticile arătau că există 2000 de clustere în Europa(același număr fiind și în
present), dintre care 150 sunt considera a fi cele mai bune din lume, aceste a ocupă 38% din
forța de muncă a Uniunii Europene.
În Uniunea Europeană se pune accent pe dezvoltarea clusterelor innovative sau top –
level, deoarece în Uniune este nevoie de elită, campioni în ceea ce privește inovarea pentru a
avea capacitatea de a se int ernaționaliza mai rapid, clusterul fiind mediul cel mai favorabil
pentru inovare.
Observatorul European al Clusterelor facilitează colaborarea și schimbul de informații
între clustere dezvoltând o platformă în acest sens, numită Europa InterCluster.
Clusterele au ajutat multe regiuni din Europa să obțină avantaj competitive în domenii
specializate precum biopharma în regiunea de graniță Danemarca -Suedia, flori în Olanda,
servicii financiare în Londra și petrochimicale în Antwerp.
În prezent în România nu există un plan de acțiune sau o strategie națională în
domeniul clusterelor. Există doar o singură politică de cluster, fiind un element a Politicii
Industriale a României dintre anii 2010 respectiv 2013, aceasta fiind aliniată la strategia
Europa 2020. Ob iectivele Politicii Industriale a României sunt impulsionarea creării și

36
dezvoltării de clustere inovative cu capacitate de internaționalizare, scopul fiind acela de a
produce bunuri competitive pe piața națională/internațională și cu valoare adăugată cât mai
mare.
Scopurile acestei politici sunt încurajarea dezvoltării clusterelor în conformitate cu
inițiativele Uniunii Europene de politică industrială prin intermediul unor programe specifice
precum identificarea zonelor cu potențial pentru clusterizare, susținerea dezvoltării produselor
și tehnologiilor de calitate înaltă și inovative, impulsionarea dezvoltării rețelelor între mediile
de cercetare și universitare și actori economici dintr -o anumită zonă, dezvoltarea
marketingului regional, promovarea stru cturilor inovative de succes, sprijinirea IMM -urilor
mergând pe principiul ,,Think Small First ”.
În țara noastră conform cercetărilor s -au conturat clustere emergente în următoarele
domenii: industria lemnului, industria navală, industria ceramicii, indus tria textilă, producția
software, IT.
Cele mai multe clustere în România se află în județul Arad, respectiv județul Timiș,
acestea fiind majoritatea investiții ale italienilor, aceste clustere fiind după modelul
districtelor industriale, adica modelul ital ian de cluster. Internaționalizarea firmelor italiene a
avut loc concomitent cu delocalizarea clusterelor din Italia, în România au găsit a relațiilor
bine conturată ce a aprobat transferal de cunoștințe în rețea.
Clusterul Silicon Valley din SUA este co nsiderat a fi primul cluster apărut la nivel
mondial. Economiștii sunt de părere că succesul acestui cluster se datorează diferențelor
importante în organizarea producției pe principiul de a fi deschisă orientate pe echipă nu pe
ierarhie, un spirit deschis , orientat spre angajați nu spre ierarhie, antreprenorial, existența unei
culturi locale, care au ajutat inovarea rapidă.
Clusterele de success din Uniunea Europeană sunt în primul rând Germania, politica
acesteia în cadrul sprijinirii clusterelor pune a ccent pe rețelele de excelență, care duc la
reunirea clusterelor din Germania. Franța este tot un cluster de succes, având foar te multe
proiecte de sprijinire a competitivității și dezvoltării, încurajând comunicarea între rețele,
acest lucru aducându -le avantaje competitive și prosperitate. Deși la început a ezitat să
formeze clustere, Suedia are în present conform The European Cluster Observatory, 64 de
clustere, deoarece în această țară cooperarea dintre mediul de afaceri, mediul academic și
mediul acade mic este considerate a fi motorul dezvoltării economice.

37
PARTEA II – STUDIU DE CAZ

Comerț cu servicii turistice prin crearea unui cluster pe
turism

În cadrul acestui studiu de caz va fi dezvoltată ideea creării unui cluster în
domeniu l turismului în județul Bihor. În primul rând va fi prezentată situația actuală din
orașul Oradea, comuna Sânmartin, facilitățile de care di spun și cele care lipsesc, iar î n final
analiza ipotezei beneficiilor în cazul unei posibile unificări a celor două.
Modelul de cluster luat în considerare este cel a lui Porter din Cairns, Australia .
Acest tip de cluster este potrivit pentru orașul Oradea, respectiv comuna Sânmartin.
Inițiativele pentru dezvoltarea conceptului de cluster reprezintă o direcție importantă
în politica economică. Clusterele au un rol important în stabilizarea macroeconomică, în
privatizări, deschiderea de noi piețe și totodată reducerea costurilor în afaceri. Clusterele pot
spori competitivitatea actuala econo mie dinamică.
Avantajele existenței clusterelor în turism sunt faptul că permit o exploatare eficientă
eficienței colective și/sau dezvoltarea companiilor externe ale întreprinderilor (cooparare
antreprenorială, infrastructură colectivă, spe cializarea serviciilor). Acestea fac totodată
posibilă și abilitatea sporită de a negocia în mod colectiv cu furnizorii de inputuri și
componente. În plus, cooperarea de acest tip facilitează dezvoltarea unor noi modele, a
proceselor de producție și organi zare, schimbul de informații tehnice și în cee ace privește
piața, consorții pentru vânzarea și cumpărarea de bunuri și servicii precum și campanii de
promovare comune. Interacțiunile și sinergiile care decurg din acțiunile comune dețin
avantaje competitiv e asupra acțiunilor izolate ale companiilor.20 (Nordin, 2003, p. 19)
De asemenea, în cadrul acestui studiu de caz va fi investigat conceptul de cluster în
turism, adică un grup de companii și instituții legate de un produs turistic sau de un gru p de
produse turistice.
Acest tip de companii și instituții sunt concentrate spațial și au relații atât pe plan vertical (în
cadrul lanțului turismului productiv) cât și pe plan orizontal (jurisdicție, schimb de informații

20 Nordin, S.(2003), ‘Tourism Clustering & Innovation: Paths to Economic Growth & Development ,
European Tourism Research Institute, MID -Sweden University, Ostersund, Sweden P19, Available
online: www.etour.se/download/ Accessed on 20th May 2014.

38
între agenți economici cu oferte de produse similare pentru turism). Acestea au anumite
configurații interne care în general includ: a) un set de atracții turistice care atrag atenția
turiștilor nerezidenți; b) o concentrare de companii care oferă servicii turistice: restaurante,
cazări, servicii de transport, artizanate, agenții de turism; c) sectoare care oferă suport
serviciilor turistice; d) infrastructuri corespunzătoare și la prețuri scăzute (șosele, energie,
salubritate, servicii de sănătate); e) companii și instituții care furn izează calificări de
specialitate, informații și capital financiar; f) agenți interni organizați în asociații de clasă; g)
agenții guvernamentale și alte organisme de reglementare cu impact asupra aglomerărilor
turistice.
Figura nr.2: Ciclul economi c al unui cluster

Sursa figurii : The EC Group, www.ecgroup.com21
În figura de mai sus putem observa ciclul economic characteristic unui cluster.

21 www.ecgroup.com

39
Interacțiunea dintre consumul produsului turistic cu baza locală este una dintre
principalele c aracteristici ale activității, indicând rolul fundamental pe care îl joacă în
strategiile de dezvoltare locală .
În majoritate a activităților economice, produsul este cel care ajunge la consumator, dar atunci
când vine vor ba de turism, este exact opusul, î n acest caz consumatorul caută servicii le
turistice. Datorită acestei caracteristici, turismul are un impact puternic asupra dezvoltării
locale.
Din această perspectivă, turismul și dezvoltarea locală sunt interconectate, deoarece
acestea au loc în cazul în care caracteristicile regionale socio -culturale și de mediu, sunt
respectate acolo unde se desfășoară activitatea.
Ideea centrală a dezvoltării include conc eptul de formare al evoluției precum incluziunea,
participarea, solidaritatea, prod ucția și competitivitatea, care sunt consolidate reciproc sau în
mod direct, spre deosebire de mișcările de concentrare, concurență, excl udere, sărăcie și
dezechilibru.
Evoluția și interacțiunea sunt punctele focale ale conceptului de dezvolt are, un set de
procese de participare coordonat e pentru îmbunătățirea continuă a discuțiilor, capacitate a
sporită de planif icare precum și capacitatea de a aduna resursele economice, sociale și de
mediu pe termen scurt și lung, ori de câte ori este posibil .Conceptul de dezvoltare locală
include, de asemenea, idei complementare legate de teritoriu. Una dintre ele se referă la un
spațiu concret și delimitat, fiind legată de ideea de constanță și de inerție, care poate fi
identificată ca fiind o zonă limitată, cum ar fi o municipalitate, micro -regiune etc. Cealaltă
este spațiul abstract al relațiilor sociale și indică circulația și interacțiunea dintre grupurile
sociale care cooperează. (Fischer, 2002)
Trei elemente de dezvoltare locală, care pro vin din turism sunt: societate a, mediu l și
economia , care sunt integrate și consolidate într -un context în care diversitatea socială și
culturală, precum și diferențele de producție, ar trebui să fie utilizate ca resurs e pentru a
genera schimbări și dezvol tare pe plan local
Misiunea clusterului inclusă în strategie este promovarea dezvoltării socio –
economice în teritoriile locale, prin îmbunătățirea activităților care au loc în sectorul
turismului. Acest lucru este posibil prin aplicarea prin cipiilor dezvoltării durabile în toa te
nivelurile de funcționare ale cluster ului având în vedere faptul că acesta adună principalele
întreprinderi de turism și alte organizații care lucrează în strânsă legătură cu sectorul
turismului.

40
Ambele, câștig area co ncursurilor și acțiunille întreprinse asupra dezvoltării durabile, confirmă
validitatea eforturilo r de a face destinația prietenoasă pentru rezidenți, turiști și întreprinzători.
Această idee va unifica eforturile de a crea un echilibru între aspectele de mediu, sociale și
economice ale dezvoltării regionale.
Cu toate a cestea este nevoie de mult efort pentru a obține cunoștințe despre
dezvoltarea durabilă în rândul antreprenorilor și comunității locale înainte de a acționa într -o
anumită direc ție.22 (Porter, 1998)
Cele mai importante beneficii ale clusteriz ării în turism sunt: finanțare mai ușoară
dacă principiile dezvoltării sustenabile sunt aplicate în strategia companiilor, reducerea
costurilor activităților firmelor prin îm bună tățirea eficienței acestora, î ncurajarea angajaților
califi cați să se alăture companiilor deoarece acestea devin din ce în ce mai atractive, creșterea
competitivității și a calității în produsul turistic / servicii, d ezvol tarea pe termen lung a
regiunii și tehnologii mult mai avansate.
Clusterele de turism pot juca un rol important în acest proces. Întrucât a sociația
reunește reprezentanți ai întreprinderilor, cluster ul poate deveni o platformă pentru
introducerea sustenabilității antreprenor ilor locali. Este mai ușor să faciliteze promovarea
dezvoltării durabile, deoarece comunitățile locale au făcut deja multe în domeniul
durabilității. Beneficiile rezultate din aplicarea dezvoltării durabile și funcționale ale unei
companii sunt vaste.
Următoarele tabele reprezintă analiza s tructuri lor de primire turistică cu funcțiuni de
cazare turistică pe tipuri de structuri , capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de
structuri de primire turistică , înnoptări le în structuri de pr imire turistică pe tipuri de structuri ,
și sosirile turiștilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri ale oraș ului Oradea și
comuna Sânmartin din anul 2006 înainte de intrarea în Uniunea Europeană până în anul 2015.

 22 Porter, M. E. (1998), ‘ On Competition (1st ed.)’ Harvard Business School Press

41
A. Structuri de primir e turistică cu funcțiuni de
cazare turistică pe tipuri de structuri

În următoarele tabele va fi prezentată situația orașului Oradea, respectiv a comunei Sânmartin
în ceea ce privește structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare pe tipuri de st ructuri,
din anul 2006 până în anul 2015.

1. Numărul de hoteluri:
Tabel nr.3: Numărul de hoteluri în municipiul Oradea

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

Interpretare: În graficul aferent observăm că numărul de hoteluri a crescut din anul 2006 până
în 2015 în municipiul Oradea respectiv în comuna Sînmartin. Acestea au crescut în Oradea cu
un număr de 11 hoteluri din anul 2006 până în 2015. Numărul de hoteluri în Sînmartin au
crescut de la 14 hoteluri în 2006 la 17 hoteluri în 2015. Ho telurile recent inaugurate au fost
Lotus Therm si Hilton Doublethree. În Oradea se poate observa o creștere destul de
consistentă de -a lungul anilor, însă Sînmartin se menține, având doar 3 hoteluri noi contruite
din 2006 până în 2015.
9 14
9 13
11 12 13 12 17
13 18
16 19
16 18
16 18
15 21
17
Municipiul Oradea SînmartinNr. de hoteluri în municipiul Oradea
Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010
Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015

42
2. Numărul de mote luri:
Oradea și Sînmartin au 0 moteluri din 2006 până în prezent.

3. Numărul de hosteluri:
Tabel nr.4: Număr ul de hosteluri în Sânmartin și municipiul Oradea

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

Interpretare: În graficul aferen t observăm că numărul hostelurilor în municipiul Bihor este
crescător din anul 2006 până în anul 2015. În ceea ce privește numărul hostelurilor din
comuna Sînmartin este constant din anul 2010 până în anul 2015.

1
0 1
0 1
0 1
0 1 1 2
1 2
1 2
1 3
1 3
1
Municipiul Oradea SînmartinNr. de hosteluri în Sînmartin și municipiul
Oradea
Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010
Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015

43
4. Numărul de agropensiuni:
Tabel nr. 5: Numărul agropensiunilor în municipiul Oradea și Sânmartin

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

Interpretare: În graficul aferent observăm că numărul agropensiunilor în municipiul Oradea
respectiv comuna Sînmartin a fost crescător din anul 2006 până în anul 2015, cu o ușoară
abatere în anul 2013 când a scăzut . Procentul total al agropensiunilor din Oradea si Sinmartin
este de numai 66,23 % din totalul agropensiunilor din județul Bihor. Oradea are un total de
numai 5,19% pe când Sînm artinul stă mai bine în acest caz avand un procent de 61,03 %.

0 4 0 4 0 7
0 13
0 23
0 29
0 33
0 31
1 39
4 47
Municipiul Oradea SînmartinNr. de agropensiuni în municpiul Oradea si
Sînmartin
Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010
Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015

44
5. Numărul de pensiuni:
Tabel nr.6: Numărul pensiunilor în municipiul Oradea și Sânmartin

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

Interpretare: În graficul alăturat observăm că numărul pensiunilor în municipiul Oradea a
crescut în 2009, anul 2010 fiin marcat de o scădere. Anul 2011 înregistrând o creștere, anul
2013 înregistrând o scădere. Anul 2014 prezintă o redresare semnificativă. În comuna
Sînmartin numărul pens iunilor crește până în anul 2009, urmând ca acestea să fie inexistente
între anii 2007 -2014. Anul 2015 înregistrează o pensiune.

6. Numărul de campinguri:
Oradea și Sînmartin au 0 campinguri din 2006 până în prezent.

1 2
1 2
1 2 3 3
2
0 5
0 5
0 4
0 3
0 6
1
Municipiul Oradea SînmartinNr. de pensiuni în municipiul Oradea și
Sînmartin
Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010
Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015

45
7. Numărul de vile turistice:
Tabel nr.7: Numărul vilelor turistice în municipiul Oradea și Sânmartin

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

Interpretare: În graficul aferent putem observa faptul că numărul vilelor turistice în municipiul
Oradea este crescător până în anul 2012, urmând să scadă până în prezent. În comuna
Sinmartin numărul vilelor turistice este descrescător până în anul 2010, urmând să crească
semnificativ până în anul 2013 când înregistrează o scădere, în cele din urmă redresându -se.
0 12
0 12
1 3
1 3
1 2 2 14
2 13
1 4
1 12
1 13
Municipiul Oradea SînmartinNr. vile turistice în municipiul Oradea și
Sînmartin
Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010
Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015

46
B. Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de
structuri de primire turistică

Capacitatea de cazare turistică în funcțiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse la
dispoziția turistilor de către unitațile de cazare turistică, ținand cont de numărul de zile cât
sunt deschise unitațile în perioada considerată.
Se exprimă in locuri -zile. Se exclud locurile din camerele sau unitatile inc hise temporar din
lipsa de turiș ti, pentru reparații sau din alte motive.

1. Hoteluri:

Tabel nr.8: Numărul de locuri -zile de cazare la hote luri în municipiul Oradea și Sâ nmartin

Interpretare: În graficul aferent putem observa faptul că numărul locurilor disponibile in
hotelurile dîn municipiul Oradea este crescător, iar în comuna Sinmartin descrescător din
2006 pân ă în prezent. Oradea are un procent al noptilor de cazare din totalul pe județul Bihor
în 2015 de 37,07 %, Sînmartin având un procent mai mare de 53,82%.
253629 1712994
259790 1678653
288976 1669434
341200 1382524
388420 1312958
437329 1348750
510642 1378622
531467 1257178
723676 1050679
Municipiul Oradea Nr. Locuri-zile Sînmartin Nr. Locuri-zileNr. de locuri -zile de cazare la hoteluri în municipiul
Oradea și Sânmartin
Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010
Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014

47
2. Moteluri:
Oradea și Sînmartin nu au moteluri din 2006 până în prezent.

3. Hosteluri:
Tabel nr.9: Numărul de locuri -zile de caz are la hosteluri în Oradea și Sâ nmartin

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE
Interpretare: În graficul aferent putem observa faptul că numărul locurilor disponibile în
cadrul hostelurilor din municipiul O radea este crescător din anul 2006 până în anul 2014.
Numărul hostelurilor în comuna Sînmartin este crescător din anul 2010, din 2011 rămânând
constant până în anul 2014.

4. Agropensiuni:
Oradea nu are pensiuni agroturistice din 2006 până în prezent.

14600
0 17728
0 20862
0 20805
0 20805 38410 39941 41975 46124 42090 53769
41975 85169
41975
Municipiul Oradea Nr. Locuri zile Sînmartin Nr. Locuri-zileNr. de locuri -zile de cazare la hosteluri în Oradea și
Sânmartin
Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010
Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014

48
5. Pensiuni:
Tabel nr.10: Numărul de de locuri -zile de cazare la p ensiuni în Oradea și Sâ nmartin

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

Interpretare: În graficul aferent putem observa faptul că evoluția numărului de locuri de
cazare î n cadrul pensiunilor în municipiul Oradea este sinuoasă. Crește până în anul 2009,
urmând să scadă în anul 2010, redresându -se în anul 2010 până în 2012. Anul 2013 este
marcat de o scădere, iar anul 2014 de o redresare. Numărul pus la dispoziție de către pensiuni
în comuna Sînmartin scade în anul 2007, urmând să crească până în anul 2009. Anul 2010
este marcat de o scădere semnificativă, iar până în prezent acestea fiin inexistente.

6. Campinguri:
Oradea și Sînmartin nu au campinguri turistice din 2006 pâ nă în prezent.

3526 12644
3650 9268
3660 11240 17852
15717
13788
4004 22035
0 33610
0 23812
0 31687
0
Municipiul Oradea Nr. Locuri-zile Sînmartin Nr. Locuri-zileNr. de locuri -zile de cazare la pensiuni în Oradea și
Sânmartin
Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010
Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014

49

7. Vile turistice:
Tabel nr.11: Numărul de locuri -zile de cazare la vile turistice în Oradea și Sînmartin

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

Interpretare: În graficul aferent putem observa faptul că numărul de l ocuri de cazare pus la
dispoziție de către vilele turistice în municipiul Oradea este crescător până în anul 2008,
urmând să scadă până în 2010, anul 2011 prezintă o redresare. Anul 2013 înregistând o
scadere precum și anul 2014. Numărul vilelor turistice în comuna Sînmartin a scăzut din anul
2006 până în anul 2010, urmând să crească până în anul 2014.
0 73387
1525 65029
9150 46470
7595 45015
7300 14019
8830 22569
10240 25376
7300 36147
6974 40244
Municipiul Oradea Nr. Locuri-zile Sînmartin Nr. Locuri-zileNr. de locuri -zile de cazare la vile turistice în Oradea
și Sînmartin
Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010
Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014

50
C. Înnoptări în structuri de primire turistică pe
tipuri de structuri

Înnoptarea turistică este intervalul de 24 de ore, începand cu ora hotelieră, pent ru care
o persoană este înregistrata în evidența spațiului de cazare turistică și beneficiază de gazduire
în contul tarifului aferent spațiului ocupat, chiar dacă durata de ședere efectivă este inferioară
intervalului menționat. Sunt avute în vedere și inn optarile aferente paturilor înstalate
suplimentar (plătite de clienți).

1. Hoteluri:
Tabel nr.12: Numărul de înnop tări la hoteluri în Oradea și Sâ nmartin

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

Interpretare: Î n graficul aferent putem observa faptul că numărul de înnoptări în hoteluri în
municipiul Oradea este descrescător până în anul 2010, urmând să crească până în anul 2012,
anul 2013 înregistrând o scădere, iar anul 2014 o redresare.
93250 99498 100619 93349 104672 120368 129137 126261 239593 898879 892816 889106
780364
665646 735515 730443 667793 642546
Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014Nr. de înnoptări la hoteluri în Oradea și
Sânmartin
Municipiul Oradea Sînmartin

51

2. Hosteluri:
Tabel nr.13: Numărul de înnoptă ri la hosteluri în Oradea și Sâ nmartin

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

Interpretare: În graficul de mai sus este reprezentat numărul de înnoptări la hosteluri ca o
comparație între municipiul Oradea și Sînmartin în perioa da 2006 -2014. În cazul municipiului
Oradea putem observa ușoare fluctuații între 2006 și 2012, cea mai mică valoare înregistrată
fiind de 6926 de înnoptări în anul 2009, totodată comuna Sînmartin înregistrează valoarea de
0 înnoptări în perioada 2006 -2009 din cauza faptului că în această perioadă nu au existat astfel
de construcții, fiind desigur și cea mai mică valoare înregistrată. În ultimii ani de studiu,
2013 -2014, municipiul Oradea înregistrează valori considerabil mai mari decât în anii
precedenți, p unctul de maxim fiind atins în anul 2014 de către aambele localități avute în
vedere, în cazul Oradei progresu l a fost efectuat cu aprox. 50% față de anul 2012. Punctele de
maxim amintite anterior sunt de 23450 înnoptări la hostelurile din Oradea, iar 6323 la cele din
Sînmartin. Astfel la categoria înnoptări la hosteluri, în toată această perioada, Oradea a stat
apreciabil mai bine decât Sînmartin.

3. Moteluri:

Oradea și Sînmartin nu au moteluri din 2006 până în prezent. 7813 8912 8740
6927 7193 12139
10574 16763 23450
0 0 0 0 5071 4813 4203 4576 6323
Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014Nr. de înnoptări la hosteluri în Oradea și Sânmartin
Municipiul Oradea Sînmartin

52
4. Vile turistice:
Tabel nr.1 4: Numărul de înnoptări l a vile turistice în Oradea și Sâ nmartin

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

Interpretare: În graficul de mai sus este reprezentat numărul de înnoptări la vile turistice ca o
comparație între municipiul Oradea și Sînmartin în perioada 2006 -2014 . În cazul municipiului
Oradea valorile pornesc de la 0, ajungând ca în anul 2008 să înregistreaze valoarea maximă de
3365 de înnoptări, după care continuă într -un trend descendent până în anul 2014 când
înregistrea ză chiar punctul de minim cu valoarea de 410. Comuna Sînmartin pleacă în anul
2006 de la punctul de maxim cu valoarea de 36843 de înnoptări, ajungînd la minimul de 2232,
în anul 2010, urmând fluctuații minore până la finele perioadei studiate.

5. Camping uri:

Oradea și Sînmartin nu au campinguri din 2006 până în prezent.

0 613 3365 2514 2137 1971 1834 456 410 36843
24544
16216
13522
2232 5116 6458 4045 5774
Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014Nr. de înnoptări la vile turistice în Oradea și
Sânmartin
Municipiul Oradea Sînmartin

53
6. Pensiuni:

Tabel nr.15: Numărul de înnoptări la pensiuni în Oradea și Sânmartin

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

Interpretare: În graficul de mai sus es te reprezentat numărul de înnoptări la pensiuni turistice
ca o comparație între municipiul Oradea și Sînmartin, în perioada 2006 -2014. În cazul
municipiului Oradea valorile înregistrate urmează un trend ascendent, începând cu o valoare
minimă de 1051 de înnoptări, un mic regres se întregistrează în anul 2010, însă trendul se
menține ascendent, după acest an, ajungând la valoarea de 9785 în 2014. În Sînmartin, din
anul 2006 pana în anul 2009 grficul înregistrează fluctuații minore, punctul de maxim fiind
reprezentat de un număr de 2040 de înnoptări,după anul 2009 vaorile scad drastic ajungând la
0 în ultimii patru ani analizați, respectiv anii 2011 -2014. Dacă în ultimii primii ani analizați,
valorile ce lor două județe sunt aproximativ apropiate, după anul 2010 Oradea depășeste
valorile înregistrate de Sînmartin.

1051 1392 1479 3720 3401 4328 8342 9249 9785
1319 1117 2040 1765
110 0 0 0 0
Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014Nr. de înnoptări la pensiuni în Oradea și Sânmartin
Municipiul Oradea Sînmartin

54
7. Agropensiuni:

Tabel nr.16: Numărul de înnoptări la agropensiuni în Sânmartin

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

Interpretare: În graficul de mai sus este rep rezentat numărul de înnoptări la agropensiuni în
comuna Sînmartin, în perioada 2006 -2014. Din anul 2006 valorile înregistrate pleaca pe un
trend ascendent, de la valoarea minimă de 2231, în anul 2013 inregistrează un mic regres dupa
care în anul 2014 într egistrează punctul de maxim cu valoarea de 45940.
2231 5387 9290 14277 25185 35403 43655
37361 45940
Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014Nr. de înnoptări la agropensiuni în Sânmartin
Sînmartin

55
D. Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe
tipuri de structuri

În numărul turiștilor cazați în unitațile de cazare turistică se cuprind toate persoanele
(români și străini) care calato resc în afara localităților în care iși au domiciliul stabil, pentru o
perioadă mai mică de 12 luni și stau cel putin o noapte într -o unitate de cazare turistică în
zone vizitate din țară; motivul principal al calătoriei este altul decât acela de a desfășu ra o
activitate remunerată în locurile vizitate.

Tabel nr.17: Numărul de sosiri ale turiștilor în județul Bih or, în Municipul Oradea și în
Sânmartin
Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE
În tabelul de mai jos este prezentat numărul de sosiri ale turistilor (în pro cente %) din
totalul în județul Bihor în Oradea și în Sînmartin. Putem observa că în Oradea ponderea crește
de an la an, ajungând ca în anul 2015 să fie destinația cea mai căutată a județului. Sînmartin
este tot intr -o poziție crucială, având un procent de 42,1 % în 2015 .
Tabel nr.18: N umărul de sosiri ale turistilor (în pro cente %) din totalul în județul Bihor în
Oradea și în Sînmartin

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
ORADEA 29.43 29.68 29.19 31.76 36.77 38.76 41.32 42.13 43.16 47.50
SINMARTIN 57.23 55.32 55.68 54.67 48.84 49.11 46.59 46.33 46.79 42.10
Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE Localitati Ani
Anul
2006 Anul
2007 Anul
2008 Anul
2009 Anul
2010 Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015
UM: Numar persoane
Numar
perso
ane Numar
perso
ane Numar
perso
ane Numar
perso
ane Numar
perso
ane Numar
perso
ane Numar
perso
ane Numar
perso
ane Numar
perso
ane Numar
perso
ane
MUNICIP
IUL
ORADEA 62445 67467 66630 63920 71388 88520 11090
0 10618
7 12874
6 16341
6
SINMAR
TIN 12143
6 12576
1 12707
2 11001
7 94813 11213
8 12504
4 11676
1 13956
3 14486
2

56

1. Hoteluri:
Tabel nr.19: Numărul de sosiri ale turiștilor la hoteluri în Oradea și Sânmartin

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza da telor INSSE

Interpretare: În graficul de mai sus este reprezentat numărul de sosiri turistice la hoteluri ca o
comparație între Municipiul Oradea și Sînmartin în perioada 2007 -2014. Municipiul Oradea
înregistrează fluctuații în jurul valorii de 50000, u rmând să crească simțitor până în anul 2014,
când înregistrează cifra maximă de 102297 de sosiri turistice. Comuna Sânmartin pleacă de la
valoarea maximă de 111588, urmând un trend descendent până în anul 2010 când
înregistrează valoarea minimă de 79181, u rmată de fluctuații consecutive, în fiecare an, însă
nu semnificative. Numărul de sosiri turisti înregistrat la hoteluri este mai mare în Sînmartin,
în fiecare an consecutiv, decât în Oradea

57298 54688 53205 59822 73589 92239 86503 102297 111588 113596
93606
79181 92633 100600 95787 111090
Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014Nr. de sosiri ale turiștilor la hoteluri în Oradea și
Sânmartin
Municipiul Oradea Sînmartin

57
2. Hosteluri:
Tabel nr.20: Numărul de sosiri ale turiștilor la hosteluri în Oradea și Sânmartin

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

Interpretare: În graficul de mai sus este reprezentat numărul de sosiri turistice la hosteluri ca o
comparație între Municipiul Oradea și Sînmartin în perioad a 2007 -2014. Municipiul Oradea
urmează un trend descendent până în anul 2009, cand înregistrează punctul de minim cu
valoarea de 6927, după care continuă un trend ascendent, în ultimul an de analiză, anul 2014,
înregistrează si punctul de maxim 16614 de so siri turistice la hosteluri. În primii trei ani 2007 –
2009 , comuna Sînmarin înregistrează valori de 0 sosiri turistice, din cauza faptului că încă nu
erau astfel de connstrucții puse la dispoziția turiștilor, in anul 2010 se înregistreaază și punctul
de ma xim cu valoarea de 2820 turiști sosiți în cadrul hostelurilor din Sînmartin, în următorii
ani de analiză de înregistrează fluctuații în jurul valorii maxime, însă nesemnificative.
Municipiul Oradea stă simțitor mai bine la sosiri turiști în hosteluri, în c omparație cu comuna
Sînmartin.

3. Moteluri:

Oradea și Sînmartin nu au moteluri din 2006 până în prezent. 8912 8740
6927 7293 9236 9180 10323 16614
0 0 0 2820 1971 2004 2211 2598
Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014Nr. de sosiri ale turiștilor la hosteluri în Oradea
și Sânmartin
Municipiul Oradea Sînmartin

58
4. Vile turistice:
Tabel nr.21: Numărul de sosiri ale turiștilor la vile turistice în Oradea și Sânmartin

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

Interpretare: În graficul de mai sus este reprezentat numărul de sosiri la vile turistice ca o
comparație între Municipiul Oradea și Sînmartin în perioada 2007 -2014. În cazul
municipiului Oradea valorile sunt minimale între anii 200 7-2009 comparativ cu sosirile
turistice la vilele din Sânmartin, comuna Sînmartin înregistrand valoarea de maxim 12115 în
2007, comparativ cu valoarea de maxim a municipiului Oradea care este de 2284. După anul
2010 fluctiațiile se învârt cu aproximație în jurul acelorași valori.

5. Campinguri:

Oradea și Sînmartin nu au campinguri din 2006 până în prezent.

359 2284
1429 1353 1104 1272
335 354 12115
9400
7915
1208 2201 3758
2115 3191
Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014Nr. de sosiri ale turiștilor la vile turistice în
Oradea și Sânmartin
Municipiul Oradea Sînmartin

59
6. Pensiuni turistice:
Tabel nr.22: Numărul de sosiri ale turiștilor la pensiuni turistice în Oradea și Sânmartin

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

Interpretare: În graficul de mai sus este reprezentat numărul de sosiri turistice la pensiuni ca o
comparație între Municipiul Oradea și Sînmartin în perioada 2007 -2014. Municipiul Oradea
urmează un trend ascendent plecând d e la valoarea minimă de 898, în 2007 și ajungând la
valoarea maximă de 8332 în anul 2014, în timp ce comuna Sînmartin din anul 2007 -2009 se
învârte în jurul valorii de 500, după care în anul 2011 ajunge la valoare de zero, continuând
astfel până în ultim ul an de analiză. Așadar municipiul Oradea înregistrează valori care
depășesc lejer valorile din Sînmartin.

898 918 2279 2477 3880 7272 7820 8332
525 519 593
89 0 0 0 0
Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014Nr. de sosiri ale turiștilor la pensiuni turistice în
Oradea și Sânmartin
Municipiul Oradea Sînmartin

60

7. Agropensiuni:
Tabel nr.23: Numărul de sosiri ale turiștilor la agropensiuni în Sânmartin

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza dat elor INSSE

Interpretare: În graficul de mai sus este reprezentat numărul de sosiri turistice la
agropensiunile din Sînmartin, în perioada 2007 -2014. Începând cu anul 2007, cand se
înregistrează și cea mai mică valoare 1533 de turiști sosiți, sumele intră într-un trend
ascendent de la an la an, cu o abatere în anul 2013, urmând ca în anul 2014 să înregistreze o
înviorare semnificativă, atingând nivelul de 22684 sosiri turiști la agropensiunile din
Sînmartin.
1533 3557 7903 11515 15181 18682
16648 22684
Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014Nr. de sosiri ale turiștilor la agropensiuni în
Sânmartin
Sînmartin

61
Schema de mai jos reprezintă un exemplu de clu ster turistic pentru Oradea după
modelul de cluster turistic a lui Porter din Cairns -Australia :

Schema nr.1: Model de cluster turistic pentru orașul Oradea

După cum se poate observa din schemă este posibil ca orașul Oradea să aibă un
cluster, dar treb uie menț ionat faptul că are atât puncte tari cât și puncte slabe care trebuie
corectate. În primul rând, orașul se bazează pe o singură firmă de transport local , care adesea
este insuficientă pentru locuitorii orașului, lasând la o parte ideea cu privire l a capacitatea de a
furniza servicii de calitate si prompte pentru un număr considerabil de turiști. Oradea are
nevoie de o i nfrastructură rutieră complexă , o autostrada care să faciliteze accesul în oraș. În
al doilea rând trebuie subliniată nevoia unui aeroport international, deși proiectul se află în
curs de desfășurare, procedura este anevoioasă, cee ace înseamnă că în acest sezon 2016,
Oradea va pierde un număr însemnat de turiști, deoarece aceștia sunt mult mai tentați să vină
în momentul în care li se oferă condiții, iar existența unui aeroport international reprezintă un
factor semnificativ în ceea ce privește calitatea serviciilor turistice oferite de către oraș. În al
treilea rând numărul artizanatelor în Oradea este infim, acesta ar trebui spori t, iar existența

62
acestora să fie în cât mai multe locuri , având ca efect un plus la bugetul orașului. În ceea ce
privește cercetarea de piață, aceasta este din nou slabă, trei firme într -un oraș relativ mare nu
este nici pe departe suficient, deoarece oraș ul trebuie promovat, cercetarea trebuie să fie
puternică și continuă pentru a putea aduce oferte cât mai atractive în fiecare sezon. După
corectarea tuturor problemelor, toate elementele din schema de mai sus trebuie să aibă o
colaborare armonioasă pentru a face posibilă existența unui cluster pe turism în Oradea.

În schema de mai jos este prezentat un model de posibil cluster pentru comuna
Sânmartin:

Schema nr.2: Model de cluster turistic pentru comuna Sânmartin

Se poate observa cu ușurință faptul c ă punctele slabe guvernează în ceea ce privește
elementele necesare creării unui cluster în comuna Sânmartin. Numărul agențiilor de turism
este mic, adică o singură agenție de turism și anume Clichoteluri , acest lucru fiind
inacceptabil atât pentru ideea d e cluster cât și pentru turismul din Sânmartin în sine. Fiind
considerată stațiune, comuna Sânmartin(Băile -Felix) are nevoie de mai multe restaurante, care

63
să ofere servicii de calitate. Problema transportului local și a aeroportului este aidoma Oradiei,
nu putem aștepta un număr mare de turiști și o dezvoltare armonioasă a turismului dacă nu
există transport adecvat. Cercetarea de piață este inexistentă, iar în momentul în care
cercetarea nu există, evident inovațiile întârzie să apară, la fel ofertele și promovarea stațiunii.
Artizanatele in comuna Sânmartin, respective Băile -Felix sunt inexistente. În Băile -Felix
există o amenajare necorespunzătoare cu rol de artizanat, iar turiștii au nevoie de calitate din
toate punctele de vedere. Numărul băncilor și al caselor de schimb valutar este foarte mic,
este posibil ca turiștii să fie nevoiți să facă anumite tranzacții, numărul acestora trebuie să
crească și existența mai multor filiale. Numărul spitalelor este insigni fiant, aceste spitale
acoperă doar nevoile locuitorilor comunei. În ceea ce privește atracțiile/activitățile turistice,
cele mai cunoscute sunt Aqua President, strandul Apolo, Hotel Internațional și Perla Wellness
and Spa, lacul cu Nuferi. Turiștii au nevoie și de divertisment, mai ales cei tineri , aeste locuri
lipsind. Este necesară crearea unori locuri pentru divertisment, precum cluburi,
cinematografe, pub-uri, teatre și un mic mall.

Schema de mai jos reprezintă un exemplu de cluster în ipoteza unificării orașului
Oradea cu comuna Sânmartin:

Schema nr.3: Model de cluster turistic pentru orașul Oradea și comuna Sânmartin

64
Această schema reprezintă suma factorilor din Oradea și Sânmartin necesari creării
unui cluster. Este evident faptul ca unificarea celor două ar forma un cluster cu un poten țial
mai mare, un întreg mai puternic. Deși punctele slabe din schemele individuale trebuie
corectate indiferent dacă vorbim de ipoteza unificării sau nu, este necesar să subliniem faptul
că împreuna factorii se măresc în cee ace privește numărul acestora, consecința fiind una
benefică.

65

CONCLUZII

În capitolul 1 am prezentat conceptul de cluster , ce este un cluster, ce nu este un
cluster și desigur trăsăturile specifice ale acestuia. Aceste informații ne ajută să întelegem
importanța și totodată scopul studiului de caz cu privire la necesitatea formării unui cluster în
orașul Oradea, respective comuna Sânmartin. Pentru a ne fi cât mai ușor să înțelegem
conceptul de cluster trebuie să evidențiem faptul că acesta are la bază descrierea relațiilor
furnizor -client precum și a lanțului valoric.
Companiile care funcționeaza în cadrul unui cluster care mai poate fi găsit în literatura
de special itate sub denumirea de aglomerare industială au anumite beneficii, acest lucru
aducându -le un avantaj competitiv deoar ece au la dispoziție o rețea vastă de furnizori și
clienți . Definiția cea mai întâlnită a clusterului este dată de către Porter , acesta descriind
clusterele ca fiind concentrări geografice de companii și instituții interconectate.
Este benefică existența u nui cluster în momentul în care un oraș, o regiune sau o țară
dispune de anumite resurse sau informații care pot fi exploatate, de aceea fiecare dintre aceste
trebuie să -și analizeze resursele pentru a -și putea forma un plan de acțiune cu privire la
fructi ficarea resurselor pe care le dețin. În România există la ora actuală 39 de ,,aglomerări
industrial e” de tip cluster. Exemple de clustere din România: clusterul în domeniul IT din
județul Cluj, clusterul agroalimentar din regiunea de vest , clusterul Inova tiv Regional
Ambalaje -Tipografie -Design din județul Covasna, clusterul maritim românesc din județul
Constanța.
Orașul Oradea și comuna Sânmartin au potențial în ceea ce privește sectorul turistic,
de aceea este nevoie de un plan pentru a putea fi dezvolta t. Clusterul în domeniul turismului
presupune colaborarea a mai multor factori precum firme, universități, autorități publice,
catalizatori, muzee, unităși de educație și învățământ, persoane fizice, bănci și asociații.
În capitolul 2 intitulat ,,Factori generatori ai clusterelor ”, am prezentat efectele
produse de acestea asupra economiei precum și factorii care le determină apariția. În primul
rând trebuie menționat efectul pozitiv asupra forței de muncă, deoarece în momentul în care
un număr considerabi l de companii se alimentează din același bazin de muncă va avea ca și
rezultat creșterea și specializarea nivelului de calificare precum și creșterea salariilor. În al
doilea rând este necesar să evidențiem și efectul asupra specializării furnizorilor, deo arece

66
pentru a evita concurența companiile aflate într -o aglomerare industrială se vor specializa pe
un anumit segment a lanțului de creare a valorii adaugate astfel reușind să reducă costurile și
să crească inevitabil calitatea produselor.
În capitolul 3 am prezentat rolul clusterelor în dezvoltare. Clusterele au un rol major în
dezvoltare, atât în dezvoltarea economiei unei țări dacă mărimea și puterea acestora este
corespunzătoare pentru acest lucru, dezvoltarea firmelor, a companiilor membre precum și
dezvoltarea anumitor ramuri ale economiei.
Un cluster puternic generează beneficii angajaților regionali, în sensul că generează
salarii mai mai, productivitatea muncii, creșterea substanțială a numărului de locuri de muncă,
precum și patenin g adică breve tarea. Obiectivul principal al orcărui cluster este obținerea de
perfomanțe economice. Ne putem da seama dacă un cluster este performant sau nu punând
sub analiză trei factori esențiali, în primul rând competitivitatea clusterului, creșterea acestuia
și gradul de atingere a obiectivelor stabilite.
În capitolul 4 am prezentat rolul clusterelor în cadrul comerțului.
Clusterele contribuie la maximizarea oportunităților pentru întreprinderile mici și mijlocii,
ajutându -le să depășească a numite bariere. Prin intermediul clusterelor este posibilă realizarea
economiilor de scală și de către IMM, în tot acest timp acestea având capacitatea de a rămâne
flexibile și de a răspunde eventualelor s chimbări la nivelul cererii. Făcând parte dintr -un
cluster, întreprinderile pot să își reducă substantial costurile având posibilitatea de a negocia
prețuri mai mici cu subfurnizorii de material, componente, materii prime și cu furnizorii de
servicii.
Orădenii au cele mai mici salarii din țară, acest fapt îl putem pune și pe seama lipsei de
calificare a forței de muncă, această problem poate fi rezolvată tot cu ajutorul creării unui
cluster, deoarece acesta presupune întărirea sistemului educațional, lipsa industriei și a
existenței unui sistem de cooperar e între întreprinderi complex și integrat denotă un alt factor
în acest sens.
Un alt motiv pentru care orădenii au cele mai mici salarii este lipsa de comunicare și
cooperare între trei piloni importanți din societate: Primărie, Universitate și Mediul de Afaceri
orădean, de aceea prin crearea unui cluster cooperarea dintre acești piloni nu ar ezita să apară.
Salariile mici au un impact major asupra locuitorilor orașului și al tinerilor absolvenți, aceștia
sunt tentați să plece în căutarea unor venituri mai mari în alte orașe sau țări, care să le ofere un
stil de viață decent.
Obiectivul general al clusterului turistic în Oradea -Sânmartin este de a crește
competitivitatea în sectorul turistic din zona județului Bihor prin înnoirea produsului turistic și

67
implicit construirea unui brand unitar. Un prim scop ar fi îmbunătățirea poziției turistice pe
plan național -internațional și totodată creșterea anuală a fluxului turistic cu un procent de
15%, efectul fiind aproximativ 50.000 de turiști pe an.
În cadrul obie ctivelor specifice putem aminti dezvoltarea instrumentelor de
promovare(marketing), modernizarea și dezvoltarea infrastructurii pentru a facilita
promovarea și expansiunea turismului și a firmelor membre; organizarea unor evenimente cu
impact turistic, de exemplu târguri, simpozioane, festivaluri; promovarea turismului balnear
Oradea -Băile Felix; dezvoltarea turismului sustenabil și fructificarea resurselor naturale.
Orașul Oradea are clădiri deosebite, cu arhitectură specific ă, dintre care putem aminti
Basilica Romano -Catolică, clădirea Teatrului de Stat "Regina Maria", Catedrala Ortodoxă
„Adormirea Maicii Domnului”, Complexul baroc format din Palatul Episcopal Romano –
Catolic, complexul baroc format din Palatul Episcopal Romano -Catolic etc. Printre
pricip alele atracții turistice din Oradea putem aminti: Cetatea fortificată, Pasajul „Vulturul
Negru”, Șirul Canonicilor, Palatul Primăriei Oradea, Turnul Primăriei Oradea, Gră dina
Zoologică din Oradea.
Oradea trebuie să ofere suport mediului de afaceri local, p rin reducerea proceselor
birocratice și încurajarea ofertelor de teren din Parcurile industrial, de asemenea să mențină
procesul de atragere de fonduri europene la care se descurcă bine în prezent, fiind al doilea
oraș din țară cu cele mai multe fonduri eu ropene accesate.
Din clusterele pe turism din Oradea, Sânmartin sau Oradea -Sânmartin vor rezulta o
serie de beneficii pe termen lung, odată cu promovarea și susținerea parteneriatului între
Universitatea din Oradea și mediul economic, dezvoltarea infrastr ucturii de cercetare –
dezvoltare, apariția unui incubator de afaceri cu scopul de a ajuta IMM -urile inovatoare, start –
up-urile, etc. Toate aceste elemente enumerate duc la o dezvoltare economică durabilă a
orașului.
În concluzie, fie că vorbim despre orașul Oradea, comuna Sânmartin sau cele două
unificate este evident că existența unui cluster pe turism le -ar aduce beneficii pe termen lung
din toate punctele de vedere .

68
Bibliografie

A. Cărți de specialitate

1. Ketels, Christian (2004) – European Cluster s, Harvard Business School, 2004
2. Krugman, Paul. "Scale Economies, Product Differentiation, and the Pattern of Trade."
A.E.R. 70 (December 1980): 950 -59.
3. LeVeen, Jessica (1998) – Industry Cluster Literature Review, Urban and Regional
Developmen t, March, 1998;
4. Lundvall, Bengt -Ake (2003) – Industrial Clusters and Competence Building in the Era of
the Globalizing Learning Economy – Aalborg University, Dept. Of Business Studies,
Denmark, Lecture at the opening of the Thailand Science Park, June , 2003
5. Marshall, A. (1925), Principles of Economics (8th Ed.) Macmillan, London;
6. Nordin, S.(2003), ‘Tourism Clustering & Innovation: Paths to Economic Growth
& Development , European Tourism Research Institute, MID -Sweden University, Ostersund,
Sweden P19
7. Porter, M. (1998), Clusters and the new economics of competition, Harvard Business
Review; Boston; Nov/Dec;
8. Porter, M. E. (1998), ‘On Competition (1st ed.)’ Harvard Business School Press
9. Porter, Michael (1990) – The Competitive Advanta ge of Nations, New York, The Free
Press, 1990
10. Sternberg, R. (2009), Regional Dimensions of Entrepreneurship, Foundation and Trends
in Entrepreneurship, vol. 5, no. 4, 211 -340, now Publishers, Inc., Hanover

69
B. Lucrări și articole de specialitate

11. Ammirato, Pierro/Kulkarni, Anand/Latina, David (2003) – Clusters -Victorian Businesses
Working Together in a Global Economy, Discussion Paper, Cluster Working Group,
Department of Innovation, Industry and Regional development, Melbourne, Australia,
Octob er 2003;
12. Daniela CÎRSTEA (FUNDEANU), TEZĂ DE DOCTORAT – CLUSTERELE – SUPORT
AL CREȘTERII COMPETITIVITĂȚII ECONOMICE ÎN REGIUNILE DE DEZVOLTARE
ALE ROMÂNIEI, Craiova, 2015, (Paginile 8 -11)
13. Adrian D. Tanțău, Viorel Lefter, Nicolae Al.Pop, Alecxandrin a Deaconu, Daniela Hîncu,
Frățilă Laurențiu, Valentina Ghinea, Corina Pelău, Dan Ruget, București – Ghid de bună
practică pentru clustere și rețele de firme,, 2011, paginile: 10 -15, disponibil online la adresa:
http://www.inma -ita.ro/2_Ghid_buna_practica_p entru_clustere_si_retele_de_firme.pdf
14. Ecaterina Cristina (CACALICEANU) AVRAM – Management Intercultural, Creșterea
competitivității din România prin clusterizare. Abordare strategică (Paginile 23 -31) ,
disponibil on -line la adresa : http://www.mi.bxb.ro/wp -content/uploads/2012/Articole/Art4 –
22.pdf
15. OECD (2000) – OECD Policy Brief – Small and Medium Sized Enterprises: Local Strength
Global Reach, Paris, 2000, disponibil on-line la adresa:
http://www.oecd.org/cfe/leed/1918307.pdf

70
Sitografie

16. http://clustermapping.us/
17. http://www.clusterobservatory.eu/index.html
18. http://edq.sagepub.com.ux4ll8xu6v.useaccesscontrol.com/content/14/1/15.full.pdf+html
19.http://www.euussciencetechnology.eu/sites/default/files/Session%203b.2.%20Sarah%20Ja
ne%20Maxted%20 -%20Importance%20of%20clusters.pdf
20.http://www.isc.hbs.edu/comp etitiveness -economic -development/frameworks -and-key-
concepts/Pages/clusters.aspx
21. Innsse.ro
22. http://www.romania -startup.ro/piro/wp -content/uploads/2 015/04/Clusterele -inovative.pdf
23. http://www.zmo.ro/ro/download/Strategia%20de%20Dezvoltare%20Oradea%202015pdf