Forma de înv ățământ: Învățământ cu frecvență [605692]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
Domeniul: Economie și Afaceri Internaționale
Programul de studiu/specializarea Master:
RELAȚII ECONOMICE EUROPENE
Forma de înv ățământ: Învățământ cu frecvență

DISERTAȚIE

Coordonator Științific:
Conf.univ.dr. Leonard ABRUDAN

Absolvent: [anonimizat]
2018

2
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
Domeniul: Economie și Afaceri Internaționale
Programul de studiu/specializarea Master:
RELAȚII ECONOMICE EUROPENE
Forma de înv ățământ: Învățământ cu frecvență

Societăți comerciale de mici dimensiuni vs
societăți comerciale de mari dimensiuni

Coordonator Științific:
Conf.univ.dr. Leonard ABRUDAN

Absolvent: [anonimizat]
2018

3

CUPRINS
LISTA ABREVIERILOR UTILIZATE ÎN TEXT ………………………….. ………………………….. ………………….. 4
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 5
PARTEA I – PARTEA TEORETICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 7
OBIECTIVELE ȘI IPOTEZELE CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 12
METODOLOGIA CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 14
REZULTATELE CERCETĂRII; ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 15
PARTEA II – PARTEA PRACTICĂ – Societăți comerciale de mici dimensiuni vs societăți comerciale de
mari dimensiuni ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 20
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 37

4

LISTA ABREVIERILOR UTILIZATE ÎN TEXT
Abrevierea Semnificația abrevierii utilizate în textul lucrării
BAP Best Aquaculture Practices Certification
CBA ABC( magazin de cartier )
COOP ABC( magazin de cartier )
PIB Produsul Intern Brut
ROI Rentabilitatea investiției
SC Societate Comercială
SRL Societate cu Răspundere Limitată
SUA Statele Unite ale Americii
UE Uniunea Europeană
WACC Costului mediu ponderat al capitalului

5
INTRODUCERE
În această lucrare de disertație s-a aborda t tema intitulată cu titlul „ Societăți comerciale
de mici dimensiuni vs societăți comerciale de mari dimensiuni ” și s-a ales această temă deoarece,
la prima vedere, pare a fi interesant ă cercetarea asupra pieței, comerțului și practic eficiența
societăților mari și mici și influențel e pe care le aduc acestea consumatoril or și influențele
reciproce.
În ceea ce privește cercetarea, sursa de informație au fost câteva site -uri oficiale din care
s-au sustras informații despre mai multe date generale și mai puțin genreale despre aceste
societăți pentru a obține cât mai multe date pentru partea teoretică care poate ar fi posibil să fie
de ajutor și la partea practică, la studiul de caz, însă s-au folosit și câteva site -uri care au ajutat la
procurarea unor fișiere care conțineau atât date teoretice cât și practice despre anumite societăți
comerciale, păreri despre acestea sau chiar cercetări pe plan național și internațional asupra
societăților comeriale.
Lucrarea aceasta de diserta ție este formată din două părți, prima partea fiind abor dările
teoretice care cuprinde cinci subcapitole despre datele generale privind problemele studite
referitor la comparația dintre societățile de mari dimensiuni cu cele de mici dimensiuni,
obiectivele sau ipotezele urm ărite, metodologia cercetată, rezultatele și concluzii ale cercetării
realizate .
Astfel la început s -au urmărit informații de pe site -uri de cercetare de piață sau afaceri
pentru a vedea o viziune mai amplă asupra pieței naționale și internaționale și mai ales pentru a
avea mai multe informații comparative. Căutând aceste informații se înțelege care dintre aceste
societăți sunt mai benefice sau mai eficiente pentru consumatori dar și pentru stat.
În partea a doua parte a lucrării de disertație s-au cerce tat informațiile practice despre
aceste so cietăți comerciale de mici dimensiuni care au fost compara te cu cele ale societăți lor de
mari dimensiuni. Spre exemplu vor fi i nformații despre societ ăți mari cum ar fi Lidl, Kaufland,
Carrefour, informații care vor fi compara te cu magazine mai mici, abc -uri de cartier și anume:
SC AURION SERV SRL . După ce aceste informații au fost obținut e în urma mai multor criterii,
se va reflecta chiar și care din acestea sunt mai benefice și ce avantaje și dezavantaje oferă
acestea consumatorului pentru a vedea care dintre acestea sunt mai eficiente.
În finalul acestei lucrări de disertație se va oferi mai multe concluzii și păreri vizavi de
toate informațiile obținute în toată această lucrare în ceea ce privește partea te oretică a

6
comerțului, dar și partea practică, legată de cifre și rezultate obținute în comerț de aceste societăți
și chiar și date privind ce anume cuprind aceste societăți, serviciile pe care le oferă pentru a
reflecta care dintre aceste a sunt mai folosit oare, eficiente și benefice pentru consumatori și poate
chiar și pentru stat.

7
PARTEA I – PARTEA TEORETICĂ
CADRUL TEORETIC AL PROBLEMEI STUDIATE
Ce este o afacere de succes?
Reprezentanților m ass media le place să raporteze despre antreprenorii de succes și să
spună cum au bătut șansele pe măsură ce și -au construit afacerea și au devenit nume de uz
casnic.
Mass -media se bucură, de asemenea, să se bucure de prăbușirea organizațiilor puternice
și să schimbe călătoria până la căderea lor. Deci, care e ste ultimul succes sau eșec al afacerii?
Multe descrieri sunt folosite pentru a descrie succes ul, inclusiv "afacerea este profi lă", "venitul
este în creștere" și "prețul acțiunilor este în creștere". Toate aceste atribute sunt elemente de
succes, deși, în mod individual, ele nu îmbrățișează totalitatea. A avea succes în afaceri este "să
creeze o rentabilitate durabilă superioară a investițiilor".

"Rentabilitatea investiției" (ROI) ROI pentru un cont de economii= Dobândă %
Investiție
ROI pentr u o afacere= Profit %
Investiție

Câteva exemple ale veniturilor obținute de companii în 2006 și menționate în rapoartele
lor anuale sunt bp (o companie petrolieră) 22,0%, iar Anglo American (o companie minieră
internațională) 32,4%. Top -ul este Nokia (un producător suedez de telefoane mobile) care a
anunțat un profit de 45,8%.
Un randament superior "durabil" este probabil cel mai dificil obiectiv de realizat.
Aceasta înseamnă generarea unei rate superioare de rentabilitate în anul în curs. O afacere poate
fi în flăcări când produsele sau serviciile sale sunt la modă. Dar căderea poate fi rapidă atunci
când produsele sau serviciile sale nu mai sunt la modă și afacerea a trecut de la producerea unor
randamente superioare la producerea unor produse inferioare. A fi durabilă este dezvoltarea
continuă a propunerii de afaceri într -un m od care îi permite clienților să cumpere produsele sau
serviciile companiei în locul preferințelor concurenților săi. Inovația, tehnologia și reducerea
costurilor sunt toate activitățile care pot contribui la menținerea unui randament durabil.

8
De exempl u, randamentele generate de Nokia rezultă dintr -o preeminență pe o piață în
plină dezvoltare, împreună cu capacitatea de a continua să introducă noi tehnologii și să aprindă
pasiunea pentru cele mai recente produse ale companiei. Dacă Nokia nu reușește să ofere
tehnologii de vârf și crește baza de cost, rentabilitatea superioară a zilei de astăzi nu va fi
susținută.
La crearea unui ROI superior directorii unei companii au două opțiuni. Ele pot fie să
distribuie averea către investitori, fie să o rețină î n afacere. A doua opțiune depinde de faptul
dacă directorii pot identifica noi oportunități de investiții care vor crea și mai multă bogăție în
viitor. În practică, pro fi turile sunt reținute într -o companie, în timp ce sunt identificate
oportunități de i nvestiții. Cu toate acestea, aceasta este doar pe termen scurt, deoarece investitorii
(în special în companiile publice) vor cere ca numerarul să fie "câștigător sau returnat".
Bogăția este creată pentru investitori într -o afacere într -unul din două modu ri:
-venit anual – o distribuție a profitului către investitor (prin dividend);
-creșterea capitalului – o reinvestire în afacere pentru a -i crește valoarea (prețul acțiunilor).
Descrierea succesului
Deși definirea succesului de mai sus poate fi în cen trul unei afaceri, multe companii
preferă o abordare mai ușoară pentru a defini ceea ce sunt în afaceri pentru a le realiza. De
exemplu, Microsoft (un gigant software) afirmă că misiunea sa este: "A permite oamenilor și
companiilor din întreaga lume să -și realizeze întregul potențial. Lucrăm pentru a ne îndeplini
misiunea prin tehnologia care transformă modul în care oamenii lucrează, joacă și comunică. "
Nu există nici o mențiune despre investitori aici. Printre excepții se numără:
-ExxonMobil, o companie petrolieră americană în Securities and Exchange Commission s-a
angajat să îmbunătățim valoarea pe termen lung a fondurilor de investiții care ne -au fost
încredințate de acționarii noștri.
-Scottish and Newcastle, Compania britanică de băuturi, afirmă: "M isiunea noastră este să fim
cea mai bună companie europeană de băuturi pe bază de bere, cu o creștere susținută a
veniturilor și o îmbunătățire constantă a randamentului capitalului investit".
O afacere ca cetățean corporativ are trei părți interconectate la misiunea sa: economică,
produsul și misiunea socială.

9
-Economic – Să opereze compania pe o bază financiară durabilă a creșterii profitului, creșterea
valorii pentru părțile interesate și sporirea oportunităților de dezvoltare și creștere a carierei
pentru angajații noștri.
-Produs – să producă, să distribuie și să vândă calitatea naturală și preparatele euforice, cu un
angajament continuu de a încorpora ingrediente naturale sănătoase și de a promova practici de
afaceri care respectă pământul și mediul.
-Misiune socială – Să opereze compania într -un mod care recunoaște în mod activ rolul central pe
care îl joacă întreprinderile în societate prin inițierea unor căi inovatoare de îmbunătățire a
calității vieții la nivel lo cal, național și internațional.

Schema nr. 1 – Surse de bani pentru a stabili o afacere

Capital propriu (sau acțiuni) Împrumuturi
– Proprietarii afacerii – Risc inferior
– Risc mai mare – Recompensă sub forma unei
– Recompensă cu potențial ridicat rate de interes convenite
– Responsabil pentru pierderi până la suma investită – Deseori garantată asupra
activelor afacerii
\ /
CAPITAL INVESTIT

Interpretare: În cadrul acestei scheme s -a discutat despre surse de bani pentru a stabili o afacere
și se poate observa că un capital investit ar cuprinde ca surse financiare capitalul propriu și
împrumuturile.
Schema nr. 2 – Selectarea proiectelor de investiții

Decizii de finanțare Decizii privind investițiile
| |
Acționari și împrumuturi bancare Proiecte și active

10
| |
Costul ponderat al capitalului (WACC) Rentabilitatea investiției (ROI)
\ /
Succesul ROI> WACC

Interpretare: Această schemă ne oferă imformații despre selectarea proiectelor de
investiții și în cadrul acestea finalul a fost faptul că succesul reentabilității investiției este mai
mare decât cel al costului mediu ponderat al capitalului.
Succesul general
Succesu l poate fi prin urmare realizat prin înțelegerea și satisfacerea cerințelor
investitorilor, care pot fi interpretate ca "crearea unei rentabilități durabile superioare a
investițiilor". Pentru a face acest lucru, directorii au nevoie de viziunea, simțul af acerii și
convingerea de a investi în idei și oportunități pe care le consideră că vor produce un roi mai
mare decât wacc -ul.
Schema nr. 3 – Tipurile de finanțare

Interpretare: În cadrul schemei anterioare sunt oferite informații despre tipurile de
finanțare care pot fi împărțite într -o varietate de instrumente pentru a satisface nevoile specifice
ale afacerii .
Modelul de afaceri fundamental
Schema nr. 4 – Structurarea unei afaceri

11

Interpretare : Schema de mai sus i lustrează modul în care o afacere este structurată
pentru a oferi o propunere a clienților.
Crearea de întreprinderi care pot genera un flux de venit necesită investiții pentru a plăti
pentru infrastructură, echipament și personal.
Pentru a face o afacere de succes necesită trei elemente esențiale:
-Bani gheata. Banii folosiți în ciclul descris mai sus. În lipsa unor bani suficienți, este dificil
pentru orice afacere să înceapă ciclul.
– Oameni . Mijloacele de creare a produselor, furnizarea serviciului și gestionarea afacerii.
Calitatea abilităților oamenilor în afaceri este crucială pentru atingerea succesului.
– Clienții . O afacere nu poate supraviețui fără clienți. Atragerea clienților este procesul în care
procesul începe, însă păstrarea clienților continuând să satisfacă nevoile lor este la fel de
importantă. Clienții existenți și satisfăcuți nu numai că furnizează venituri, ci și pot deveni
avocați ai afacerii.
Pentru ca o afacere să aibă succes, trebuie să dezvolte un flux de venit prin furnizarea
unui produs sau a unui serviciu pe care clienții îl vor cumpăra. Criteriile pentru această
propunere a clienților sunt:
-au un produs sau un serviciu care îndeplinește o nevoie specifică pentru u n client astfel încât să –
și dorească să -l cumpere;
-să furnizeze produsul sau serviciul mai bine decât un concurent, astfel încât afacerea să fie
aleasă în favoarea altora;
-percepe un preț care oferă valoare clientului, dar permite afacerii să câștige u n profit.
Pentru a observa dacă un magazin este eficient s -au constatat că principalele motoare au
fost PIB -ul pe cap de locuitor al regiunii în care se află magazinul localizat, cifra de afaceri
națională în categoria produsului, anumite caracteristici al e magazinului și prezența unui nou
magazin deschis în zona locală: toate acestea au avut impact pozitiv asupra alegerii.

12
Varietatea dimensiunilor produselor oferite pe rafturile moderne ale comercianților cu
amănuntul a crescut de asemenea în toate statele membre, categoriile de produse și tipurile de
magazine.
Nivelul de prosperitate în regiunea în care se află magazinele, măsurată prin PIB pe cap
de locuitor, a avut un puternic impact pozitiv asupra majorității indicatorilor de alegere, cu
excepția variet ății prețului produsului. Reducerea creșterii alegerii între 2008 și 2012 este în
parte asociată cu scăderea PIB pe cap de locuitor în statele membre. Zonele prosperate pot să
încurajeze comercianții cu amănuntul să extindă alegerea produsului pentru a asi gura cheltuieli
mai mari ale clienților.
S-au găsit dovezi, după cum era de așteptat, că hipermarketurile au oferit cel mai mare
număr al inovațiilor și discounterii cel mai puțin, și că, pentru orice format, magazine mai mari a
oferit un număr mai mare de produse inovatoare. Impactul de a fi un discounter, relativ la un
hipermarket, a fost mai mare pentru inovare decât pentru alegere, sugerând că gama (mai
restrânsă) oferită de discountorii a avut tendința să se concentreze pe produse mai puțin
inovatoare.
Există diferențe mari între regiunile individuale din Europa. Și incertitudinile politice și
economice există alături de evoluțiile pozitive. Rămâne de văzut cum dorința de a investi în
rândul companiilor și consumatorilor europeni va fi afectată de criza europeană a refugiaților și
amenințarea teroristă, precum și de slăbiciunile economice continue din economiile emergente,
cum ar fi Brazilia, Rusia și mai ales China.
Acest studiu oferă o imagine de ansamblu asupra celor mai importanți indicatori ai
comerțului cu amănuntul din Europa. Acesta prezintă perspective asupra puterii de cumpărare, a
cifrei de afaceri a magazinelor, a ponderii cu amănuntul a consumului privat, a zonei de vânzări
și a inflației. Se speră ca deciziile strategice luate privind s ituațiile anterioare să îi ghideze pe
calea cea mai eficientă pe cei care se ocupă de vânzarea cu amănuntul, fie ca investitor,
comerciant cu amănuntul sau dezvoltator de proiecte.
OBIECTIVELE ȘI IPOTEZELE CERCETĂRII
La sfârșitul anului 2012, Comisia E uropeană a anunțat că, în urma solicitărilor părților
interesate, va comanda un studiu pentru a evalua impactul recentelor evoluții din sectorul
european al comerțului cu amănuntul asupra protecției consumatorilor. O invitație la licitație a
fost publicată în Jurnalul Oficial la 19 decembrie 2012.

13
Acest studiu intenționează să analizeze impactul economic al schimbărilor în sectorul
modern al produselor alimentare din sectorul alimentar asupra bunăstării consumatorilor. În
special, urmărește să identifi ce impactul concentrării vânzărilor cu amănuntul și al concentrării
furnizorilor pe piața achizițiilor pe alegerea și inovarea și să furnizeze dovezi empirice solide
privind acest impact. Studiul merge dincolo de concentrarea distribuitorilor și a furnizor ilor
pentru a evalua alți factori, cum ar fi tipul și dimensiunea magazinului, și caracteristicile socio –
demografice, pentru a explica diferențele structurale care pot influența alegerea și inovația. Pe de
altă parte, studiul nu se axează pe evoluțiile car e influențează producătorii de alimente, de
exemplu volatilitatea prețurilor materiilor prime alimentare, costurile energiei, reglementările
privind siguranța alimentară, globalizarea, problemele fiscale.
Principalele obiective ale studiului sunt următoarele:
 să măsoare evoluția alegerii și a inovării în ultimul deceniu în sectorul modern al
produselor alimentare cu amănuntul; și
 să identifice principalele motoare ale alegerii și inovării, să le măsoare evoluția în
ultimul deceniu și impactul l or economic asupra alegerii și inovării.
În cadrul unui obiectiv mai specific, studiul vizează:
 Să furnizeze rezultate detaliate, fapte esențiale și analize aprofundate privind evoluția
alegerii și inovării în ultimul deceniu în sectorul de comerț cu amă nuntul al UE și să analizeze
tendințele;
 Identificarea și calificarea principalelor motoare ale alegerii și inovării și măsurarea evoluției
acestora în ultimul deceniu;
\ Verificați dacă concentrarea vânzătorilor cu amănuntul și a furnizorilor atât la n ivelul
pieței achizițiilor publice, cât și la nivel local și raportul dintre aceste două măsuri de concentrare
sunt factori importanți care influențează alegerea și inovația;
 Calificați alți factori cum ar fi tipul magazinului, dimensiunea magazinului, s uccesul
etichetelor private și caracteristicile socio -demografice; și măsura impactul lor asupra alegerii și
inovării.
Următoarele sarcini au fost îndeplinite pentru a răspunde acestor obiective:
 Definirea alegerii și inovării și identificarea conducătorilor a priori prin ateliere și opiniile
experților;
 Analiza descriptivă a evoluției alegerii și inovării și a conducătorilor a priori;

14
 Analiza econometrică pentru a identifica corelația dintre evoluția observată și conducătorii
auto;
 studii de caz pentru completarea și completarea lacunelor cantitative de date și exemple
ilustrative în sprijinul analizei statistice și econometrice.
METODOLOGIA CERCETĂRII
O afacere ca cetățean corporativ are trei părți interconectate la misiunea sa: economică,
produsul și misiunea socială.
-Economic – Să opereze compania pe o bază financiară durabilă a creșterii profitului, creșterea
valorii pentru părțile interesate și sporirea oportunităților de dezvoltare și creștere a carierei
pentru angajații noștri.
-Produs – să producă, să distribuie și să vândă calitatea naturală și preparatele euforice, cu un
angajament continuu de a încorpora ingrediente naturale sănătoase și de a promova practici de
afaceri care re spectă pământul și mediul.
-Misiune socială – Să opereze compania într -un mod care recunoaște în mod activ rolul central
pe care îl joacă întreprinderile în societate prin inițierea unor căi inovatoare de îmbunătățire a
calității vieții la nivel local, na țional și internațional.
A fost adoptată o combinație de instrumente și metode:
 studiul literaturii;
 Ateliere de colaborare cu experți pentru definirea unui cadru de analiză pentru alegere și
inovare;
 colectarea datelor dintr -o gamă largă de surse;
 crearea unei baze de date extinse care să cuprindă sursele,
 analize statistice care descriu evoluția alegerii, inovarea și potențialele motoare;
 Analizele econometrice care vizează evaluarea impactului conducătorilor auto asupra alegerii
și inovării;
 Șase studii de caz care aduc informații complementare privind categoriile de produse și statele
membre care nu fac obiectul analizelor statistice.
Consultarea experților și o revizuire a literaturii au identificat o listă a potențialilor factori
de aleg ere și inovare:

15
 Concentrarea comercianților cu amănuntul modern: nivel național (achiziții publice) și
nivel local;
 Concentrarea furnizorilor: nivel național (achiziții publice) și nivel local;
 Măsurarea dezechilibrului pe piață între comercianții cu amănuntul și furnizorii moderni
(concentrarea relativă a comercianților cu amănuntul și a furnizorilor moderni pe piața
națională);
 Tipul magazinului;
 Dimensiunea magazinului;
 Deschiderea unui nou magazine;
 Caracteristicile socio -economice, inclusiv Produsul Intern Brut (PIB) per capital, așteptările de
afaceri ale comercianților cu amănuntul, dimensiunea și densitatea populației,
șomajul și consumul de alimente;
 Partajarea etichetei private (la nivel loca l și la nivel național);
 Cifra de afaceri a categoriei de produse, adică dimensiunea pieței de vânzări în fiecare
categorie de produse;
 Caracteristicile regiunilor / statelor membre, inclusiv accesul la finanțare, legal mediu,
reglementarea prețurilor, reglementarea în domeniul sănătății publice și reglementările fiscale.
În cadrul consumatorilor aceștia își aleg de unde să își fac cumpărăturile după abordarea
a două tipuri de criterii:
 Alegerea produselor alimentare a fost definită ca fiind sortimentul de produse
disponibil la comercianții cu amănuntul pe rafturi, măsurate după numărul de coduri EAN în
magazine, dar și după tipul ambalajelor, varietatea prețurilor și varietatea furnizorilor alternativi.
 Alegerea ma gazinului a fost definită după numărul de magazine la care are un consummator
accesul la o distanță normală (zona de cumpărături pentru consumatori).
REZULTATELE CERCETĂRII ;
Lucrarea propune o imagine de ansamblu a pieței de produse alimentare cu amănuntul
din România și strategiile aplicate de comercianții locali pentru a asigura continuitatea afacerii.
Piața de produse alimentare cu amănuntul reprezintă o zonă importantă pentru comercianții
internaționali și comercianții locali.

16
Valoarea totală a pietei de retail din Romania va ajunge la 26 de miliarde de euro in 2014.
In 2013, bauturile alimentare si bauturile nealcoolice reprezinta, in medie, 41,4% din consum.
Faptul că România a aderat la UE a facilitat accesul companiilor europene de retail pe piața
românească. În 2013, un procent de 53% din cheltuielile totale ale gospodăriilor în România a
fost realizat pe bunuri de consum în formate moderne de vânzare cu amănuntul.
Expansiunea lanțurilor moderne de comerț cu amănuntul este resimțită din ce în ce ma i
mult de tot mai multe magazine locale de alimente, care trebuie să găsească noi modalități de a
supraviețui pe piață. Companiile naționale au fost forțate să -și închidă afacerile sau să identifice
strategii pentru a asigura continuitatea afacerii. Metodo logia de hârtie include baze de date
statistice, publicații științifice, studii de cercetare de piață. Exemplul țărilor avansate din regiune,
cum ar fi Polonia, Ungaria sau Republica Cehă, ar putea să prevadă evoluția pieței alimentare cu
amănuntul din Rom ânia.
Un scenariu posibil pentru inițiativele sectorului local de comerț cu amănuntul ar fi pe
modelul polonez de tip cash & carry, care transformă unitățile comerciale independente în locații
moderne. Organizarea comercianților independenți sub formă de asociație (cooperativă cu
amănuntul) este o altă variantă. În România nu există o puternică alianță de magazine
independente, cum ar fi CBA în Ungaria sau COOP în Slovacia, care sunt în concurență directă
cu comercianții internaționali. Simbioza cu rețelel e internaționale de comerț cu amănuntul,
orientarea spre mediul rural, dezvoltarea unui lanț de producție integrat reprezintă strategii
comerciale pentru companiile românești.
Cel mai mare jucător de pe piața de retail, Kaufland România (cotă de piață de 2 3%), a
înregistrat o cifră de afaceri de 8 miliarde RON la sfârșitul anului 2014. Carrefour România (cotă
de piață de 13%) a intrat pe locul doi, cu o cifră de afaceri de 4,6 miliarde RON, urmat
îndeaproape de Metro (cu o cotă de piață de 13%), cu 4,5 mili arde de lei. Cea mai mare creștere
a cifrei de afaceri în 2014 a fost înregistrată de Auchan România (cota de piață de 11%), cu 3,8
miliarde RON, cu 64% mai mult decât în anul precedent.
După prima jumătate a anului 2015, Kaufland România a înregistrat ce l mai mare profit
operațional de peste 300 milioane RON, urmat de Mega Image (peste 40 milioane RON) și Profi
România (peste 26 milioane RON).
Cel mai mare număr de supermarketuri și hipermarketuri din România se regăsește în
microregiunea Sud Muntenia (7 75), iar cele mai mici se regăsesc în microregiunea Sud -Vest

17
Oltenia (265). Compania Mega Image are cel mai mare număr de supermarketuri din țară (482),
urmată de Profi (400) și Lidl (208), adaugă comunicatul de presă.
Graficul nr. 1- Evoluția cotei de pia ță a comerțului cu amănuntul modern comparativ cu piața
alimentară totală (2000 – 2011)

Source : EY analysis based on © Planet Retail, 2011
Interpretare : Graficul de mai sus reprezintă evoluția cotei de piață a comerțului cu
amănuntul modern comparativ cu piața alimentară totală din 2000 față de 2011 și se poate
observa că anul 2011 este mai favorabil decât 2000.
Tabelul nr.1 – Cele mai mari magazine de retail din Europa

Sursă : EY analysis based on © Planet Retail
Interpretare: În tabelul de mai sus au fost enumerate cel e mai mari magazine din Europa și
statele în care sunt prezente și se poate vedea că Schwarz Group cuprinde cea mai mare cotă de
piață și că se află în toate cele 9 state.
Tabelul nr. 2 – Varietate de situații în 9 state membre vs. UE 27
Stat membru Cota de piață modernă pe
segmentul cu amănuntul și
evoluția C (5) concentrație de
vânzare cu amănuntul (băuturi
comestibile): 2000 în 2011 Tipul cotei de piață a
magazinului pe piața
produselor alimentare în
2011 Dimensiunea populației și
prosperitatea economică în 2011
Ponderea etichetei
private în 2009

18

Interpretare : În tabelul de mai sus este prezentată o varietate de situații din nouă state în
comparație cu toate statele din Uniunea Europeană în ceea ce privește piața cu amănuntul și se
poate oberva că cea mai prosperă țară este Danemarca, având cea mai mică popula ție cu cea mai
mare sumă.

19
Tabelul nr. 3 – Lista magazinelor din statele membre

Interpretare : În tabelul anterior a fost prezentată o listă a magazinelor principale care se găsesc
în acele țări și se poate observa că statul cu cele mai multe magazine es te Italia.

20
PARTEA II – PARTEA PRACTICĂ – Societăț i comerciale de mici dimensiuni
vs societăți comerciale de mari dimensiuni
LIDL
ISTORIC
8 decenii de istorie
Lidl este o companie germană cu prezență globală și cu o istorie de aproape 90 de ani.
Evoluția companiei este marcată de o dezvoltare rapidă pe întreg teritoriul Europei în ultimele
decenii, iar din anul 2017 și pe teritori ul Statelor Unite ale Americii.
Activând în 30 de țări din lume, cu mai mult de 215.000 de angajați, Lidl se numără
printre primii 10 comercianți de produse alimentare la nivel mondial și este chiar unul dintre cele
mai mari lanțuri de magazine din Europa, cu peste 100 de centre logisti ce, care asigură
aprovizionarea pentru aproximativ 10.000 de magazine.
În lume
Cucerirea de noi piețe reprezintă pentru clienți lor cea mai bună calitate la cele mai
avantajoase prețuri și este unul dintre cele mai importante obiective ale acestei companii .
1930
În anii ’30 are loc prima implicare a brandului Lidl, prin înființarea companiei Lidl &
Schwarz, care comercializa produse alimentare în regim en gros.
1973
Primul magazin Lidl a fost deschis în 1973, în orașul german Ludwigshafen. Dacă în anii
’80 expansiunea a avut loc în Germania, în anii ’90 compania a cunoscut o dezvoltare rapidă la
nivel european, Lidl devenind unul dintre cele mai mari lanțuri de magazi ne de tip discount din
Europa.
1988
În 1988, la 15 ani de la înființare, LIDL ajunsese deja la 460 de magazine în Germania și
peste 5700 de angajați.
1989
În 1989 povestea Lidl a devenit internațională, fiind deschis primul magazin în Franța.
1999
Mereu o rientați către inovație, Lidl se numără printre primii discounteri care introduc
casele de marcat, încă din 1999.

21
2006
Lidl își extinde în Germania portofoliul de produse și servicii oferite, cu pach ete de
vacanță într -un format unic.
2011
În 2011 Lidl a intrat pe piața din România .
2015
În 2015 Lidl este unul dintre cei mai prezenți retaileri din Europa și continuă să -și
mărească povestea succesului, cucerind noi teritorii: Serbia și SUA , care au intrat deja pe lista
expansiunii Lidl.
2016
Lidl lansează î n România proiectul Lidl Tour.
2017
Povestea Lidl continuă să fie scrisă în Europa și peste ocean. În România, Lidl a depășit
200 de magazine.
În România
Activ în România din 2011, Lidl a depășit 200 de magazine și își definește poziția pe
piața locală prin cel mai bun raport calitate -preț. Misiunea acestei companii în România este
aceea de a le oferi zilnic românilor produse de calitate la cel mai bun preț, direct de la
producători, într -o largă varietate de sortim ente.
Modelul de business Lidl este unic pe piața locală, iar activitatea lor este ghidată de o
serie de valori printre care calitatea, proximitatea, responsabilitatea, dinamismul, simplitatea,
prospețimea și originalitatea. Peste 80% dintre produsele co mercializate în magazinele lor sunt
produse marcă proprie, dezvoltate împreună cu furnizori locali și internaționali special pentru a
răspunde cât mai bine nevoilor clienților din România.

PRINCIPIILE COMPANIEI
Fiind o companie internațională ei sunt conștienți de dimensiunea și de prezenț a lor
publică. Respectă multitudinea de culturi și apreciază diversitatea valori lor și a tradițiilor
acestora.
Munca lor este definită de principiile comp aniei și de cele de leadership:
• Activitatea lor este orient ată către satisfacția clientului ;

22
• Raportul superior dintre calitate și preț este cel care definește poziția lor pe piață ;
• Fiind un lanț de magazine, ei lucrează într-un ansamblu sistematic ;
• Deciziile rapide și procedurile simple de lucru asigură succ esul lor;
 Respectă legislația în vigoare și reglementările interne ;
• În activitatea zilnică, își asumă responsabilități le economice, sociale și de mediu ;
Corectitudinea față de fiecare angajat este un imperativ ;
• se respectă și se susțin reciproc ;
• Îți îndeplinesc angajamentele într -un climat de încredere reciproc;
• Aprecierea, recunoașterea și critica trebuie să caracterizeze climatul lor zilnic de lucru ;
• Au angajați bine pregătiți, suplinirea unui post este a sigurată în fiecare departament .

CODUL DE CONDUITĂ LIDL
Lidl asigură aplicarea standardelor sociale minime în cadrul propriei societăți și în cadrul
relațiilor de afaceri cu partenerii săi contractuali. Lidl este membră a inițiativei comunitare
„Business Social Compliance Initiative“(BSCI) în c adrul Asociației europene de Comerț
Exterior. În cadrul acestei inițiative , Lidl a dezvoltat un Cod de Conduită propriu prin care
urmărește îmbunătățirea standardelor sociale minime la partenerii săi de afaceri din diverse țări.
Aceste standarde minime con stituie în esență baza raporturilor de afaceri dintre Lidl și partenerii
săi contractuali.
a. Demnitatea umană
b. Demnitatea umană trebuie respectată ca premisă ele mentară a conviețuirii umane.
c. Respectarea prevederilor legale
d. Legile și prevederile naționale în vigoare, precum și alte legi și prevederi aplicabile,
precum și convențiile ILO (Organizația Internațională a Muncii) și ONU (Organizația
Națiunilor Unite) trebuie respectate. Dintre toate reglementările în vigoare, va prevala
permanent cea mai adecvată pe ntru realizarea scopului de protecție. Mita, mituirea și
alte form e de corupție sunt interzise.
e. c. Interzicerea muncii efectuate de copii
f. La fabricarea produselor sau la prestarea serviciilor pentru Lidl, este interzisă munca
efectuată de copii, așa cum este definită prin Convențiile ILO și ale ONU, prin
standardul internațional SA8000 sau prin prevederile naționale. Încălcările acestei

23
interdicții trebuie eliminate prin strategii și procedee documentate; trebuie sprijinită în
mod adecvat pregătirea școlară a copiilor. Adolescenții (tinerii), care conform
definiției standardului internațional SA8000 au cel puțin 15 ani și încă nu au împlinit
18 ani, pot fi angajați numai în afara programului școlar. În niciun caz nu este
permisă depășirea unui program zilnic de lucru de 6 ore, iar timpul însumat petrecut
zilnic la școală, la lucru și cu transportul nu poate să depășească 10 ore. Adolescenții
(tinerii) care nu au împlinit vârsta de 18 ani nu pot presta muncă de noapte.
d. Interzicerea muncii forțate și a măsurilor disciplinare neadecvate
Toate formele de muncă forțată sunt interzise. Aplicarea de sancțiuni corporale, a
constrângerilor mentale sau fizice, precum și agre sarea verbală sunt interzise.
f. Condițiile de lucru și remunerația
Se vor respecta prevederile naționale în vigoare legate de legislația muncii. și bonusuri/
beneficii trebuie să corespundă cel puțin reglementărilor legale Salariile și/sau alte conventiilor
colective locale. Salariile și alte bonusuri/ beneficii vor fi definite clar și vor fi plătite, respectiv
acordate periodic. Scopul este plata salariilor și a altor bonusuri/ beneficii care să acopere costul
existenței, în m ăsura în care salariile minime legale sunt prea mici pentru aceasta.
Programul de lucru maxim în mod regulat respectă prevederile legale. Acesta nu va
depăși 40 de ore pe săptămână. Numărul orelor suplimentare nu va depăși 8 ore pe săptămână. Se
admit or e suplimentare în plus numai în cazul în care acestea sunt necesare numai în situații de
necesitate internă pe termen scurt și dacă sunt permise printr -o reglementare la nivel de contract
colectiv de muncă. Orele suplimentare lucrate se compensează prin ac ordarea de zile libere sau
se vor remunera separat. După 5 zile de lucru consecutive, angajatul are dreptul la două zile
libere consecutive. Mai multe zile de lucru consecutive sunt admise numai dacă legislația
națională și o reglementare la nivel de contr act colectiv de muncă permite acest lucru.
g. Interzicerea discriminării
Discriminarea bazată pe criterii de sex sau orientare sexuală, caracteristici genetice,
culoare, vârstă, religie sau concepție despre lume, rasă, origine etnică, apartenență național ă,
origine socială, handicap al angajatului, optiune politică, situație sau responsabilitate familială,
apartenență ori activitate sindicală este interzisă.
. Libertatea de organizare și întrunire

24
Drepturile angajaților de a constitui organizații de munc ă și aderarea la acestea, precum și
drepturile de a efectua acțiuni colective conform prevederilor și legilor naționale respective,
precum și convențiilor ILO nu pot fi limitate. Nu este permisă discriminarea angajaților ca
urmare a exercitării acestor dre pturi.
i. Securitate a și sănătate la locul de muncă Trebuie asigurate condiții
ii. securitate și sănătate la locul de muncă. Sunt interzise situațiile la locul de muncă și în
spațiile operaționale, precum și acele condiții de lucru care încalcă drepturi
fundamen tale ale omului. În special adolescenții (tinerii) nu vor fi expuși unor situații
periculoase, nesigure sau nesănătoase care le pot pune în pericol sănătatea și
dezvoltarea. Personalul va fi instruit periodic în legătură cu sănătatea și securitatea la
locul de muncă.
iii. La nivelul conducerii se va desemna un responsabil pentru sănătatea și siguranța
personalului, care să asigure introducerea și respectarea standardelor de sănătate și
siguranță la locul de muncă.
iv. j.Protecția mediului înconjurător
v. Se vor respect a prevederile legale privind mediul și gestionarea în siguranță a
deșeurilor și privind modul de întrebuințare a substanțelor chimice sau altor materiale
și substanțe nocive. Angajații vor fi informați despre modul de întrebuințare a
material elor și subst anțelor nocive.
vi. Transpunerea internă a standardelor sociale
vii. Transpunerea și monitorizarea standardelor sociale menționate anterior se va realiza
printr -o strategie internă a societății privind responsabilitatea socială și printr -o
procedură internă coresp unzătoare. Se va pune în aplicare un sistem intern de
raportare pentru încălcări ale acestor standarde sociale; angajații care raportează
abuzurile nu pot fi supuși sancțiunilor disciplinare sau defavorizați din acest motiv.
Partenerii de afaceri sunt de a cord ca transpunerea standardelor sociale să poată fi
oricând controlată de către Lidl sau de către un organism de control independent
mandatat de Lidl.
viii. Fiecare partener contractual al Lidl se declară dispus să transpună aceste standarde
sociale în societa tea sa, să le impună și partenerilor săi de afaceri și s ă asigure
respectarea acestora.

25

RESPONSABILITATE SOCIALĂ
Politica LIDL
Lidl acționează responsabil în toate domeniile de activitate. Cu dedicare și perseverență,
căută soluții prin care să realizeze un viitor mai bun pentru comunitățile din care facem parte,
pentru angajați și pentru mediul înconjurător.
Sunt în permanență orientați către sustenabilitate, fapt care se poate observa în toate
proiectele dezvoltate și implementate de -a lungul prezenței pe piața din România în cadrul celor
cinci piloni de CSR ale Lidl: 1. Sortimentul de produse, 2. Mediu, 3. Societate, 4. Resurse
umane, 5. Par tenerii de afaceri.
Politica lor este de a începe colaborarea doar cu producători care au implementate
standardele IFS (International Fo od Standard) sau FSSC (Food Safety System Certification) .
Lucr ează în permanență pentru a crește gama de produ se certificate pe care le oferă clienților. În
magazinele lor se vând produse care conțin cacao certificată UTZ sau pește și crustacee
certificate Marine Stewardship Council (MSC) , Aquaculture Stewardship Council
(ASC) sau Dolphin Safe .
Pentru a reduce impactul asupra mediului, ei construiesc în concordanță cu legile
internaționale și naționale de sustenabilitate, după cele mai înalte standarde de mediu. Un
exemplu este magazinul lor din Aviației, care urmează să fie certificat conform sistemului
britanic de evaluare a clădirilor sustenabile BREEAM. Tot pentru reducerea impactului asupra
mediului, ei optimizează rutele camioanelor folosite la aprovizionarea magazinelor, astfel încât
să reduc ă impactul pe care transportul de marfă îl are asupra comunităților.
În implicarea lor în comunitate (pilonul societate), eforturile lor se îndreaptă spre
susținerea proiectelo r de educație și mediu. Un exemplu este proiectul „Pâine și mâine ” pe care îl
dezvoltă împreună cu World Vision România sau programul de donații prin intermediul urnelor
de la casele de marcat din mag azinele lor. În anul 2016 ei au donat împreună cu clienții lor
1.220.000 lei.
Angajații lor beneficiază de asigurare de viață, abonament la sala de sport și concedi u
progresiv. Totodată, dezvoltă programe pentru a -i susține în dezvoltarea abilităților pr ofesionale,
personale, antreprenoriale și de conducere.

26
Ei construiesc parteneriate pe termen lung cu furnizorii lor. Au construit parteneriate cu
peste 100 de furnizori din România și le-au propus să cre sc acest număr prin
intermediul proiectului dezvoltat împreună cu Universitatea de Științe Agronomice și Medicină
Veterinară din București.
Pescuit responsabil
Politica Lidl cu privire la achiziția responsabilă de pește, crustacee și produse derivate
Politica Lidl
Urmând acest principiu de bază pentru activitatea sa, Lidl România își asumă
responsabilitatea față de oameni și natură. Prin publicarea acestui document își fac cunoscută
poziția privind susținerea unui comportament responsabil în raport cu creșterea, achiziționarea și
comercializarea sustenabilă a produselor din pește și animale marine, propunând să contribuie la
protejarea și menținerea ecosistemelor marine din întreaga lume.
Ghidați de motto -ul „Pentru un viitor mai bun”, Lidl sprijină principiile unui pescuit
sustenabil și îți asumă rolul de interfață între producători și clienți.
Obiectivul Lidl
Obiectivul lor este de a încuraja pescuitul și acvacultura sustenabile.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv au elaborat acest document transparent și accesibil
publicului care curpinde politica Lidl referitoare la comercializarea responsabilă de pește,
crustacee și produse derivate pentru toate produsele marcă proprie listate permanent în
magazinele Lidl România: pește proaspăt, specialități din pește și produse derivate din pește,
pește congelat, conserve de pește. Documentul se actualizează la intervale regulate. În plus, se
consultă în permanență cu furnizorii lor pentru a găsi soluții noi pe care să le includ ă în acest
document.
Ei consideră obligatorii principiile prezentate în acest document atât pentru activitățile
proprii, cât și pentru partenerii de business. În plus, Lidl obligă furnizorii săi, în scris, să aplice
Codul de conduită Lidl, care are la bază principiile Organizației Internaționale a Muncii (OIM).
Printre aceste principii se numără, de exemplu, interzicerea muncii forțate și activităților prestate
de către copii. Lidl a elaborat acest Cod de conduită pentru sprijinirea oamenilor și a drepturil or
lor de muncă, inclusiv în companiile de procesare a peștelui, crustaceelor și produselor derivate.
Lidl se distanțează de colaborarea cu furnizorii care nu respectă sau refuză să aplice
principiile Lidl din acest document și nu sunt dispuși să susțină un pescuit responsabil. Preferă să

27
lucreze cu furnizorii care promovează și le livrează produse din pește de la pescării sau
acvaculturi sustenabile.
Poziția Lidl
În continuare ei prezentă domeniile în care lucrează activ pentru găsirea și implemen tarea
soluțiilor în vederea atingerii obiectivului propus.
a) Alegerea într -un mod responsabil a sortimentului de produse
În calitate de societate comercială, Lidl sunt conștienți de responsabilitatea lor față de
mediu și doresc să le ofere clienților produse care să promoveze principiile pescuitului și
acvaculturii sustenabile.
Promovează produsele certificate Marine Stewardship Council (MSC) și în ultimii ani au
extins gama de produse ca re dețin această certificare. Lidl își propune să pro moveze din ce în ce
mai mult produsele bio și produsele certificate Aquaculture Stewardship Council (ASC).
Certificările sunt menționate pe etichetele produselor lor.
Pe termen lung pentru produsele marcă proprie Lidl listate în sortimentul permanent:
– vor crește numărul produselor certificate MSC pentru produsele care au la bază pește și
crustacee de captură pentru următoarele categorii: pește congelat, pește la conservă și specialități
din pește.
– și-au propus să cre ască numărul produselor certificate A SC, Global Gap, Best Aquaculture
Practices Certification (BAP ) pentru produsele care au la bază pește și crustacee din crescătorii
pentru următoarele categorii: pește proaspăt și specialități din pește.
Ei alcătui esc sortimentul de produse concentrându -se în special pe pește și fructe de mare
neper iclitate. Din acest motiv ei fac eforturi să nu ofere pește care:
– provine din zone în care sursele de pescuit sunt supraexploatate sau puse în pericol
– este pe cale de dispariție
– provine din zone sau dintr -o populație care nu pot fi evaluate pentru că nu există date
suficiente.
Din acest motiv Lidl nu comercializează în România următoarele sortimente de pește,
dacă nu sunt certificate MSC : anghilă, specia de rechin câine de mare, pion portocaliu, toni
grași , rechin, krill, ton roșu, eglefin, ludjanidae, pește spadă, pește pescar, zvârlugă, egrefin
norvegian.

28
Ei preferă să achizițion eze pește și crustacee pescuite prin metode minim invazive asupra
mediului și care reduc la minimum cota de capturare a puieților de pește și capturile accidentale.
Metodele critice de pescuit, care pot duce la capturi accidentale, trebuie reduse sau
excluse . Majoritatea conservelor Lidl de ton sunt clasificate „Dolphin Safe” și își propun să au
toate conservele cu această certificare. Certificarea „Dolphin Safe” este menționată pe eticheta
produselor.
b) Proveniență, transparență, trasabilitate
Lidl doreșt e să cunoască , fără nici un fel de omisiuni, proveniența peștelu i și a
crustaceelor și solicită ca întregul lanț de aprovizionare să p oată fi urmărit. Astfel asigură
trasabi litatea produselor și cunosc zonele/subzonele de pescuit, perioada în care peștele,
respectiv crustaceele au fost pescuite, pescadorul (nava de pescuit), precum și unitatea de
producție.
Lidl se distanțează de pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat, precum și de
metodele ilegale de pescuit (IUU Fishing). Ei cer furnizorilor excl uderea utilizării de materii
prime provenite din pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat. Pentru pescuit furnizorii trebuie
să folosească numai nave de pescuit care nu sunt exploatate sub pavilion de complezență sau
care sunt pe „lista neagră” a UE .
Lidl nu comercializează pește și fructe de mare care sunt transbordate de pe navele de
pescuit pe vapoare colectoare care nu pot fi urmărite. Transbordarea poate fi permisă doar în
cazul în care este controlată și acceptată de ei în mod explicit.
Pentru comunicarea transparentă a provenienței produselor marcă proprie din pește,
ambalajul are o zonă galbenă în care sunt incluse următoarele informații:
 pentru produsele pescuite în sălbăticie: denumirea românească, denumirea latină, zona de
pescuire, subzona de pescuire (dacă aceasta este disponibilă), metoda de pescuire ;
 pentru produsele care provin din acvaculturi: denumirea românească, denumirea latină,
țara de origine.
c) Creștere, zone de creștere, hrănire
Lidl lucrează numai cu furnizori care sprijină pescuitul sustenabil și producția
responsabilă. Ei achiziționează peștii sălbatici numai de la furnizorii care evită zonele de pescuit
cu recife de corali, munți subacvatici, canioane și alte astfel de forme de relief. Ei obligă , în scris,

29
furnizorii să implementeze și catalogul de solicitări, care se elaborează în acest scop, pe lângă
Codul de conduită Lidl.
Lidl susține o gestionare responsabilă și o creștere corespunzătoare a speciilor în
acvacultură. Repopularea fermelo r nu se efectuează cu larve din captura sălbatică. Este
exclusă creșterea speciilor modificate genetic. Lidl propune să contribuie la crearea unor ferme
sustenabile, integrate în ecosistemul local, cu impact redus asupra mediului. Furnizorii lor
trebuie s ă facă dovada faptului că au luat măsuri împotriva evadărilor din sursele de p escuit din
acvacultură. Ei le cer furnizorilor să utilizeze, atunci când acest lucru este posibil, furaj prelucrat
din reziduuri de pește și să reducă proporția de hrană care pr ovine din capturi destinate exclusiv
producției de furaj pentru pești, cum ar fi producția industrială de făină de pește și ulei de pește.
Hrana pentru pești trebuie să provină, pe cât de mult posibil, din pescuit responsabil. Lidl dorește
ca în producția furajului să fie folosită mai multă hra nă de natură vegetală și rezidu ri din
prelucrarea peștelui.
d) Administrarea de medicamente, intervențiile asupra mediului și animalelor
Lidl interzice utilizarea de antibiotice în mod preventiv la pește, crustacee și la produsele
derivate. Ei solicită furnizorilor utilizarea responsabilă a medicamentelor și
gestionarea responsabilă a metodelor de tratament. Creșterea trebuie efectuată în așa fel încât
acvaculturile și zonele cu pești sălbatici să nu fie infestate de boli sau paraziți. În cazul în care
apar boli sau paraziți, ei solicită administrarea și aplicarea unor metode de tratament alternativ.
Furnizorii lor trebuie să utilizeze numai substanțe admise. Furnizorii trebuie să evite
contaminarea lanțului trofic cu produse chimic e, toxice sau greu degradabile.
e) Dezvoltarea continuă a politicii de achiziții
Lidl promovează organizațiile de renume cum sunt Marine Stewardship Council (MSC),
care lucrează cu furnizorii pentru a asigura metode de captură responsabile s au Aquaculture
Stewardship Council (ASC), care lucrează cu furnizorii pentru a asigura metode de creștere
sustenabilă pentru peștele și crustaceele din acvaculturi.
Pe termen lung, pentru produsele marcă proprie Lidl listate în sortimentul permanent:
– vor crește numărul produselor certificate MSC din pește și crustacee de captură pentru
următoarele categorii: pește congelat, pește la conservă și specialități din pește ;

30
– și-au propus să cre ască numărul produselor certificate ASC, Global Gap, BAP pentru produsele
care au la bază pește și crustacee din crescătorii pentru următoarele categorii: pește proaspăt și
specialități din pește.
Pentru produsele aflate la vânzare în cadrul ofertelor special e și Săptămânilor
Tematice, Lidl va extinde oferta de produse certificate.
Până la sfârșitul anului 2018 conservele de ton vândute de Lidl România vor proveni de
la societăți care respectă măsurile de menținere și exploatare responsabilă și sustenabilă în
domeniul pescuitului prevăzute de International Seafood Sustainability Foundation .
Lidl sunt mereu deschiși la un dialog constructiv pe aceste teme și, de aceea, sunt în
contact permanent cu furnizorii pentru a găsi soluțiile cele mai bune atât pentru u n pescuit și o
acvacultură susternabile, cât și pentru etichetarea corespunzătoare a produselor și informarea
corectă a clienților.
f)Produse certificate UTZ
Figura nr.1 -Impactul UTZ asupra oamenilor, planetei și profitului

Interpretare: În cadrul acestui tabel se oferă informații despre certificarea UTZ care este un
program care încurajează producția corectă a culturilor de cacao, cafea sau ceai.
În magazinele Lidl se comercializează produse certificate UTZ.
Programul îi învață pe producători despre cultivarea corectă și responsabilă, protecția
muncii și mediului înconjurător. Lidl finanțează înființarea unei școli pregătitoare pentru micii
producători, care se obligă să păstreze normele UTZ Certified.

31
Certificarea UTZ garantează consumatorilor că produsele obținute au fost achiziționate,
începând cu materia primă, la un preț corect și din surse sustenabile, că respectă condițiile de
funcționare pe întregul lanț de aprovizionare, totul într -o manieră responsabilă.
Pentru obținerea certificării, toți furnizorii trebuie să respecte Codul de conduită al
programului UTZ, care oferă îndrumări de specialitate de la experți în ceea ce privește metodele
de cultivare, optimizarea condițiilor de muncă și protejarea naturii.
Un cultivator certificat UTZ pra ctică în mod corect culturile agricole (calitate
sustenabilă pentru producția de cafea, cacao și ceai) rezultând produse de calitate pentru
oameni și mediul înconjurător.
Ciocolata Fin Carre de la Lidl și Certificarea UTZ
De ce este gama de ciocolată Fin Carre, din oferta Lidl, mai specială decât alte produse de pe
piață?

Semnul „UTZ Certified" care marchează ambalajul frontal al ciocolatelor din gama Fin
Carre ascunde o serie de informații valoroase care garantează calitatea acestor produse.
Este cunoscut faptul că Lidl susține și promovează respectarea naturii și grija față de
mediul înconjurător, compania fiind afiliată la programul special pentru educarea cultivatorilor.
Acest lucru înseamnă că produsele Lidl au un gust excelent și sunt disponib ile la prețuri
avantajoase, dar totodată asigură proveniența materiilor prime din surse responsabile și
sustenabile, iar totul începe cu ingredientele lor cheie. Cacao este deja una dintre cele mai
importante resurse din întreaga lume și continuă să câști ge popularitate.
Cacao este un ingredient esențial pentru multe dintre produsele Lidl, astfel încât este
important pentru ei, clienții lor și cei care lucrează în lanțul de aprovizionare să se aprovizioneze
într-un mod care să promoveze producția durabilă, să îmbunătățească condițiile de muncă și să
facă față provocărilor sociale mai largi.
Impactul societății
ÎMPREUNĂ CU LIDL PENTRU UN VIITOR MAI BUN – FINANȚ ARE 2018
Lidl se bucură să anunțe un nou program de granturi Lidl România, granturi care vor
susține proiecte din domeniul educației și mediului.

32
Programul Împreună cu Lidl pentru un viitor mai bun se adresează organizați ilor non –
guvernamentale din România care au cel puțin un an de experiență în implementarea proiectelor
din domeniile menționate mai sus.
Administratorii programului de granturi sunt ARC România și Envision România și îi
poți contacta pentru orice întrebări pe
adresele dana.m@arcromania.ro sau andrei.chirtoc@envisionromania.org .
Valoarea proiectului trebuie să se încadreze între 46.000 și 160.000 de lei, in tervalul de
implementare fiind aprilie – decembrie 2018.
Termenul limită pentru depunerea aplicațiilor este 23 februarie 2018, ora 18:00.
Dacă orice organizație ar fi interesată, poate să -și creeze un cont pe
platforma http://grantwizzard.ro/communitygrant .
În urma experienței de anul trecut, Lidl a observat că numărul de aplicații este foarte
mare, astfel încât nu vor putea transmite feedback fiecărei organizaț ii în parte. Vor anunța
organizațiile despre decizia de finanțare până la data de 30 martie 2018 și decizia despre ce
proiecte vor fi finanțate în această rundă va fi luată de un juriu alcătuit din reprezentanț i ai Lidl
Români a, ARC și ai Envision România.

MODALITĂȚI DE PLATĂ
În toate magazinele Lidl există posibilitatea de a plăti în numerar sau cu cardul
dumneavoastră. Avantajul e că în acest mod se poate achita chiar și valori ridicate, fără a trebui
să purtați la dumneavoastră suma respectivă în numerar.
Dorind diversificarea modalităților de plată acceptate în magazinele rețelei sale, Lidl
oferă posibilitatea de plată cu tichete de masă și tichete cadou comercializate de Sodexo,
ChequeDejeuner, Edenred , precum și cu cardurile Compliments, oferindu -le clienților
flexibilitate maximă în privința opțiun ilor de plată a cumpărăturilor.
PREȚURILE LA ZI
În fiecare zi, de luni până vineri Lidl pune la dispoziție lista de prețuri a tuturor
produ selor din sortimentul permanent cum ar fi:
Morcovi per kg Legume si Fructe 1,11
Ardei capia rosu per kg Legume si Fructe 5,99

33
Rosii taranesti per kg Legume si Fructe 5,99
Ciocolată Milka 3,69
AURION SERV SRL
Site-ul firmei: https://www.listafirme.ro/aurion -serv-srl-8911627/
Data înființării 1996
Adresă Calea Aradului 59B
O comparatie între un ABC, de exemplu, si un super market, avantaje si dezavantaje, pret,
apropierea de client, livrare, calitate .
Tabelul nr. 4 – Avantajele și dezavantajele magazinelor Lidl și AURION
Avantaje Dezavantaje
1.Lidl Gamă diversificată de produse.
Ai la dispoziție coșuri metalice și de
plastic care ușurează trasportatul.
Mai mulți angajați și mai multe case de
marcat și astfel ei pot servi mai multți
clineți într -un timp mai scurt.
Parcare special amenajată pentru client.
Prețuri mai avanta joase.
Pentru administrator avantajos este că are
mai mulți clienți pentru că el încasează
mai mult.
Posibilitatea de plată prin card.
Lidl oferă promoții la produse distincte
care diferă săptămânal.
Posibilitate de informare despre magazine
și produse online. Personalul de raion nu stă la dispoziția
clientului.
Pentru client este dezavantajos ca sunt mai
mulți clienți pentru că este mai aglomerat.
Sunt mai multe cheltuieli și mai ridicate
pentru administrator.
2.AURION Vânzătoarea stă la dispoziția c lientului
ajutând la nevoie clientul .
Este mai aproape de casă. Prețuri mai ridicate.
Produse mai puține.
Personal mai puțin și astfel acesta are prea
multe responsabilități.

34
Spațiu mic de desfășurare.
Nu oferă posibilitate de informare online în
legătură cu produsele sale.
Nu oferă posibilitatea de plată prin card.
Interpretare: În tabelul precedent au fost prezentat e avantajele și dezavantajele din
punctul meu de vedere ale magazinelor Lidl și AURION și dacă ar fi să concluzionăm am putea
spune că abele sunt benefice pentru societate deoarece la Lidl se merge pentru cumpărături de un
volum mai mare pentru un preț mai mic, iar la Aurion se merge când nu dorim să plecăm departe
de casă pentru a face cumpărături de un volum redus de produse.
În ceea ce privește apropierea de client supermarketul Lidl este mai apropiat virtual
deoarece apar oferte online, lista zilnica de prețuri este afișată online, are și site de vacanțe, însă
se poate spune că magazinul de cartier Aurion este mai apropiat fizic deoarece vânzătorul la
venirea clienților se preocupă de ei și stau la dispoziți a lor, lucru pe care angajații L idl nu îl fac e i
ocupându -se de raion doar.
Eu sunt de părere că produsele Lidl sunt de calitate mai bună fiind mai diversificate astfel
având posibilitatea de a alege pe cele prefereate, spre deosebire de magazinul alimentar Aurion
care are doar câteva produse deoarece acesta se concentrează pe a oferi produse de strictă
necesitate.
Modlitatea de plată la magazinul alimentar Aurion Serv se poate realiza prin numerar sau
cu ajutorul bonurilor de masă. În cadrul acestui magazin nu există posibilitatea de plată prin card
acest lucru fiind un dezavantaj deoarece tot mai multă lume tinde să plătească cu el, acesta fiind
un alt motiv prin care lumea preferă magazinul Lidl.
În cloncluzie putem spune că ambele magazine au succes doar că în diferite ipostaze
acestea fiind faptul că magazinul Lidl va fii ales de clienți care vor dori să cumpere produse mai
multe, iar magazinul Aurion va fi frecventat de clienți care vor cumpăra produse mai puține și în
special cei din zona Calea Aradului deoarece este mai aproape.
Lista de prețuri la câteva produse în magazinul Aurion Serv
Morcovi per kg Legume si Fructe 1,9
Ardei capia rosu per kg Legume si Fructe 6,8
Rosii taranesti per kg Legume si Fructe 6,8
Ciocolată Milka 3,9

35
Tabelul nr. 5 – Compararea prețurilor în cadrul magazinelor Lidl și AURION – Lei
Numele produsului Preț la Lidl Preț la AURION
Morcovi per kg Legume si Fructe 1,11 1,9
Ardei capia rosu per kg Legume si Fructe 5,99 6,8
Rosii taranesti per kg Legume si Fructe 5,99 6,8
Ciocolată Milka 3,69 3,9
Interpretare: În tabelul anterior am comparat prețurile la patru produse de aceeași marcă pentru
a putea observa care dintre aceste două magazine are prețul mai avantajos și se vede că
magazinul Lidl are prețurile mai avantajoase.

36
CONCLUZII ȘI POSIBILE IMPLICAȚII
Piața de produse alimentare cu amănuntul din România continuă etapa de creștere, odată
cu dezvoltarea companiilor multinaționale în detrimentul firmelor românești. Strategiile de
continuitate a afacerii pentru comercianții locali de la RRFM trebuie să fi e flexibile și adaptate
contextului economic.
Opțiunile de succes pe termen lung implică asociațiile de comercianți mici, franciza
oferită de rețelele multinaționale sau dezvoltarea lanțurilor integrate de producție și marketing. În
cazul în care lipsa de acțiune continuă și dacă nu există o organizație de cooperare, numărul de
comercianți cu amănuntul local independenți va continua să scadă.
Imformațiile despre selectarea proiectelor de investiții concluzionează faptul că
succesul rentabilității invest iției trebuie să fie mai mare decât cel al costului mediu ponderat al
capitalului pentru ca afacerea să fie mai profitabilă.
Tipurile de finanțare în cadrul informațiilor din paginile anterioare exprimă faptul că
pot fi împărțite într -o varietate de instr umente pentru a satisface nevoile specifice ale afacerii
pentru a putea realiza un rezultat cât mai eficient posibil.
În ceea ce privește o afacere fundamental structurarea acesteia este foarte importantă
deoarece prin aceasta se oferă o propunere clien ților și acest lucru poate fi semnificativ pentru
firmă.
În cadul celor mai mari magazine din Europa și statele în care au fost prezente s -a
observat faptul că Schwarz Group cuprinde cea mai mare cotă de piață și că se află în toate cele 9
state deci această firmă are cele mai multe filiale și are cel mai mare succes.
S-a discutat în paginile anterioare de faptul că există o varietate de situații din nouă
state principale în comparație cu toate statele din Uniunea Europeană în ceea ce pri vește piața cu
amănuntul, însă s -a deovedit că cea mai prosperă țară este Danemarca deorece din rezultate s -a
observat că în ciuda faptului că are cea mai mică populație are și cele mai mari sume în
statisticile care vi s-au oferit.

37
BIBLIOGRAFIE
1) link http://ec.europa.eu/competition/publications/KD0214955ENN.pdf
2)link https://ac.els -cdn.com/S2212567115005055/1 -s2.0-S2212567115005055 –
main.pdf?_tid=d4c10fcf -46d9 -40d2 -a810 –
79edced07052&acdnat=1520126770_03bef016b851b0695 51d251254e9ab06
3)link https://www.gfk.com/fileadmin/user_upload/dyna_content/CH/documents/News_2016/Ge
omarketing/GfK_2016_EuropeanRetailStudy.pdf
4)link http://www.business -review.eu/news/four -retail -companies -reign -over-the-romanian –
market -103889
5) The Economist – Guide to financial management , John Tennent, 2008