Fondurile Structurale Si de Coeziune
Cuprins:
Capitolul 1 – INTRODUCERE – motive si importanța alegerii temei…………….p.1-3
Capitolul 2 – FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE COEZIUNE
Aspecte generale………………………………………………………………p.4
Scurt istoric al politicii de coeziune și socială a UE………………..p.4-5
Cadru legislativ……………………………………………………….p.5-7
Obiective, principii și alocare financiară pentru perioada 2007-2013……..p.7-15
Programe operaționale…………………………………………………….…p.15-21
Capitolul 3 – PROGRAMUL OPERAȚIONAL 2007 – 2013
Aspecte generale……………………………………………………………..p.22-26
Programul Operațional Regional în regiunea Sud – Vest Oltenia………p.26-40
Caracteristici generale ale Regiunii Sud – Vest Oltenia…………..p.26-27
Grad de absorbție. Rezultate pe cele 5 județe al Regiunii…………p.28-33
Probleme întâmpinate, nereguli(conform notelor de constatări a neregulilor) ………………. ……………………………………………….p.33-38
Propuneri de remediere……………………………………………….p.39-40
Capitolul 4 – STUDIU DE CAZ – POR 2007 – 2013 LA NIVELUL UNITĂȚII ADMINISTRATIV TERITORIALE – JUDEȚUL VÂLCEA
Proiecte implementate. Rezultate. Grad de absorbție ………..p.40-51
Probleme întâmpinate……………………………………………p.51-52
Propuneri de remediere………………………………………….p.53
Propuneri modificări legislative în vederea reducerii/eliminării problemelor întâmpinate…………………………………………p.53-55
Capitolul 5 – CONCLUZII………………………………………………………….p.55-56
Bibliografie……………………………………………………………………………p. 56-57
Anexe………………………………………………………………………………….p.57-
Capitolul 1 – Introducere
Importanța alegerii temei
Disparitățile teritoriale, în ceea ce privește dezvoltarea economică și socială, sunt într-un proces de creștere la nivelul întregii țări, deși în câteva cazuri ritmul schimbării a fost atât de rapid încât este dificil să identificăm modele structurale.
De notoriatate este faptul că București – Ilfov este cea mai dezvoltată regiune a țării și prezintă semne de congestionare. În același timp, o ușoară tendință de creștere se observă în regiunile vestice (Nord-Vest, Centru și Vest) și mai puțin în regiunile estice (Nord-Est, Sud-Est, Sud și Sud-Vest), deși dinamica reală poate fi mai bine evaluată la nivel subregional, unde sunt foarte evidente semnele de decuplare economică a arealelor marginale situate de-a lungul granițelor inclusiv de-a lungul Dunării, întărindu-se tendințele istorice vechi, iar alți factori locali pot fi mai bine evaluați.
Prin urmare, o înțelegere a mecanismului de operare a fondurilor structurale, a importanței accesării acestora, precum și a învățării din exemplele de bună practică, dar și din neregulile întâmpinate, constituie pași absolut necesari în încercarea de reducere a disparităților regionale și creșterea echilibrată a diferitelor zone ale țării, prin valorificarea resurselor specifice și a potențialului local al fiecărei regiuni/județ în parte.
Motivația alegerii temei
Am ales aceasta tema datorita interesului personal pe care îl manifest pentru subiectul menționat, având în vedere că acesta este și domeniul în care profesez, respectiv programe și proiecte europene, precum și din dorința de a-mi clarifica anumite aspecte și de a achiziționa o serie de noi informații, având în vedere complexitatea accesării și implementării fondurilor externe nerambursabile.
Astfel, cum reiese și din titlul lucrării, în cadrul acesteia am abordat Fondurile structurale și de Coeziune, în general, concretizând din cele 8 programe operaționale ce compun fondurile structurale, pe Programul Operațional Regional, luând ca studiu de caz implementarea POR 2007 – 2013 de către Unitatea Administrativ Teritorială – județul Vâlcea, printr-o abordare comparativă cu Regiunea Sud – Vest Oltenia.
Scopul lucrării
Scopul constă în realizarea unei cercetări, care nu se pretinde a fi exhaustivă, în domeniul fondurilor structurale și de coeziune.
Obiective generale:
gradul de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune, respectiv prin intermediul POR 2007 – 2013,
rezultate la nivelul Regiunii Sud – Vest Oltenia, în speță la nivelul UAT – Județul Vâlcea
Obiective specifice:
Probleme întâmpinate de către beneficiarii de finanțări nerambursabile în perioada de implementare a proiectelor,
Nereguli identificate de către Autoritățile de Management, în speță Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional, în cadrul proiectelor cu finanțare din fonduri structurale, respectiv în fișele de date ale achizițiilor publice, precum și corecțiile financiare aplicate
Propuneri de modificări legislative în vederea reducerii problemelor identificate.
Etapele elaborării
În vederea elaborării lucrării am parcurs următoarele etape:
Documentarea – care va cuprinde o informare amănunțită în ceea ce privește subiectul ales.
In aceasta sens, în vederea colectării datelor, metodologia utilizată va implica:
lucrări de specialitate,
articole, cărți,
site-uri web oficiale,
aplicarea unui chestionar în domeniul fondurilor structurale,
interviu cu Directorul general al Direcției Generale Programe și Relații Externe – Consiliul Județean Vâlcea .
În ceea ce privește studiul de caz abordat, pentru ca acesta să fie unul sper eu reușit am colectat informațiile atât de la Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Vest Oltenia, cât și de la Consiliul Județean Vâlcea, instituție în cadrul căreia îmi desfășor activitatea.
Structurarea lucrării – respectiv capitolele care vor fi conținute, subcapitolele, studiul de caz.
Astfel, lucrarea va fi structurată pe 5 capitole, după cum urmează:
INTRODUCERE – motive si importanța alegerii temei
FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE COEZIUNE
Aspecte generale
Instrumente financiare
Programe operaționale
Obiective, priorități și alocare financiară pentru perioada 2007-2013
PROGRAMUL OPERAȚIONAL 2007 – 2013
Aspecte generale
Programul Operațional Regional în regiunea Sud – Vest Oltenia
Grad de absorbție. Rezultate pe cele 5 județe al Regiunii
Probleme întâmpinate
Nereguli (Exemplificări conform notelor de constatări a neregulilor)
STUDIU DE CAZ – POR 2007 – 2013 LA NIVELUL UNITĂȚII ADMINISTRATIV TERITORIALE – JUDEȚUL VÂLCEA
Proiecte implementate. Rezultate. Grad de absorbție
Probleme întâmpinate
Nereguli (Exemplificări conform notelor de constatări a neregulilor)
Propuneri modificări legislative în vederea reducerii/eliminării problemelor întâmpinate
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
Elaborarea propriu – zisă a lucrarii.
Capitolul 2 – FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE COEZIUNE
Aspecte generale
Uniunea Europeană este una dintre cele mai competitive și prospere zone din lume, atât din punct de vedere economic, precum și al potențialului de dezvoltare. Cu toate acestea, disparitățile privind prosperitatea, precum și productivitatea dintre statele membre și regiunile acestora constituie un minus structural major.
Coeziunea, ca accepțiune generală în domeniul de față, este procesul de reducere a disparităților de dezvoltare economică și socială.
Alături de la Piața Unică și Uniunea Economică și Monetară, coeziunea economică și socială, reprezintă unul din obiectivele prioritare ale Uniunii Europene, (Tratatul de la Maastricht).
– Scurt istoric al politicii de coeziune și socială a Uniunii Europene
Exceptând referința generală la necesitatea consolidării unității economice dintre statele membre, Tratatul fondator de la Roma (1957) nu oferă un mandat explicit pentru adoptarea unei politici CE de coeziune. Astfel, acesta, a reunit Franța, Germania, Italia și Beneluxul într-o Comunitate care a avut drept scop integrarea prin intermediul schimburilor în vederea dezvoltării economice.
În anul 1957, țările semnatare ale Tratatului de la Roma se referă în preambulul acestuia la necesitatea de „a consolida unitatea economiilor lor și de a asigura dezvoltarea lor armonioasă prin reducerea diferențelor existente între diversele regiuni și a decalajelor cu care se confruntă regiunile mai puțin favorizate”.
În anul 1958 se constituie două Fonduri sectoriale, respectiv:
Fondul Social European (FSE) și
Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA).
Au fost nevoie de 18 ani pentru ca politica de coeziune economică și socială să avanseze pe agenda politică a CE, datorită primei extinderi care includea state membre (Marea Britanie și Irlanda) cu probleme considerabile de dezvoltare economică și socială, conex unei încetiniri a dezvoltării economice datorate crizei petroliere din anii '70.
În anul 1975 a fost înființat un Fond European de Dezvoltare Regională (FEDR) care să contribuie la proiectele de dezvoltare lansate de guvernele naționale. Însă acest concept minimalist avea deficiențe serioase. Numeroase proiecte erau cofinanțate de FEDR în baza unui sistem de cote naționale fără a avea priorități explicite de dezvoltare pe termen lung și fără a avea un efect de multiplicare.
Necesitatea unei reforme majore a sistemului de distribuție s-a concretizat după extinderea sudică, respectiv prin includerea Greciei (în anul 1981), a Spaniei și a Portugaliei (în anul 1986), țări considerabil în urmă față de media PIB-ului CE.
Odată cu aderarea la Uniunea Europeană a celor zece țări în 2004, ulterior a Bulgariei și României în 2007, efortul de armonizare a necesitat un proces îndelungat de consolidare. Pe cale de consecință, beneficiarii principali ai Fondului au fost angrenați să contribuie la dezvoltarea economică a noilor lor parteneri, iar Uniunea Europeană a fost pusă în situația de a face față provocărilor rezultate dintr-o accelerare a restructurării economice, ca urmare a globalizării, a deschiderii schimburilor, a unei populații pe cale de îmbătrânire și a unei creșteri a imigrației, a efectelor revoluției tehnologice, a dezvoltării economiei cunoașterii.
Obiectivul politicii de coeziune a Uniunii Europene constă în reducerea diferenței dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni și state membre, pentru a consolida coeziunea economică și socială. Se bazează în principal pe solidaritate financiară, respectiv redistribuirea unei părți din bugetul comunitar către regiunile și grupurile sociale mai puțin prospere.
2.1.2. Cadru legislativ
Pentru a răspunde noilor provocări, s-a impus un nou dispozitiv legislativ, format pentru perioada 2007-2013, din următoarele elemente :
un Regulament general care definește regulile comune, aplicabile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER), Fondului Social European (FSE) și Fondului de Coeziune. Pe baza principiului gestionării împărțite între Uniune, statele membre și regiuni, acest regulament prezintă un nou proces de derulare a programelor, precum și norme noi pentru gestionarea financiară, controlul și evaluarea proiectelor. Politica de coeziune este reorganizată în jurul a trei noi obiective prioritare: convergența, competitivitatea regională și ocuparea forței de muncă și cooperarea teritorială europeană;
un Regulament pentru fiecare din sursele de finanțare [Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune și Instrumentul de asistență pentru preaderare;
un Regulament nou care creează o autoritate transfrontalieră pentru a pune în practică programele de cooperare.
Principiile politicii de coeziune a Uniunii Europene sunt redate în Orientările Strategice Comunitare pentru Coeziune (Community Strategic Guidelines), document al Comisiei Europene prin care se stabilesc prioritățile de dezvoltare la nivelul Uniunii pentru perioada 2007-2013. Aceste priorități au fost preluate de Statele Membre în documentele lor strategice, respectiv Cadrul Strategic Național de Referință și programele operaționale.
Modul de funcționare și implementare a Politicii de Coeziune Economică și Socială și a Fondurilor Structurale și de Coeziune ale Uniunii Europene pentru perioada 2007 – 2013 a fost stabilit prin Regulamentele Fondurilor Structurale și de Coeziune a Uniunii Europene., respectiv:
Regulamentul nr. 1080/2006 al Parlamentului European și privind Fondul European de Dezvoltare Regională și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1783/1999
Regulamentul nr. 1081/2006 al Parlamentului European și Consiliului privind Fondul Social European și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1784/1999
Regulamentul nr. 1082/2006 al Parlamentului European și Consiliului privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT)
Regulamentul Consiliului European nr. 1083/2006, de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999
Regulamentul Consiliului European nr. 1084/2006, de instituire a Fondului de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1164/94
Regulamentul Comisiei nr. 1828/2006 privind regulile pentru implementarea Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1083/2006 în care se stabilesc prevederile generale cu privire la Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune și pentru implementarea Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului pentru Fondul European de Dezvoltare Regională
Liniile Directoare ale Comunității Europene cu privire la coeziunea economică, socială și teritorială.
Legislația generală
Hotărârea Guvernului nr. 457/2008 privind cadrul instituțional de coordonare și gestionare a instrumentelor structurale;
Legea nr. 315 din 28/06/2004 privind dezvoltarea regională în România;
Hotărârea Guvernului nr.1115 din 15/07/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului Național de Dezvoltare;
Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice;
Hotărârea Guvernului nr. 759 din 11/07/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale;
Hotărârea nr. 491/2008 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale;
Memorandum-ul pentru aprobarea Strategiei Naționale de Comunicare a Instrumentelor Structurale 2007-2013
Obiective, priorități și alocare financiară pentru perioada 2007-2013
Obiective:
Începând cu noua perioadă de programare, 2007 – 2013 obiectivele anterioare ale Fondurilor Structurale, precum și inițiativele comunitare din vechea perioadă de programare, 2000-2006, fac loc unei noi arhitecturi care simplifică sistemul.
Grafic 1 – Sursa: http://eufinantare.info/politica-coeziune.html
În perioada 2007-2013, Fondul de Coeziune (FC) nu mai funcționează independent, ci integrat în obiectivul convergență.
Cele trei obiective noi integrează misiunile vechilor obiective 1, 2 și 3, precum și pe cele ale inițiativelor comunitare anterioare, respectiv: Interreg III, Equal și Urban II.
Astfel:
Interreg III este reluat sub obiectivul cooperare teritorială europeană,
Programele Urban II și Equal sunt integrate obiectivelor convergență și cooperare teritorială europeană,
Programul Leader și FONDUL EUROPEAN DE ORIENTARE ȘI GARANTARE AGRICOLĂ (FEOGA) sunt înlocuite cu FONDUL EUROPEAN AGRICOL PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ (FEADR),
INSTRUMENTUL FINANCIAR DE ORIENTARE A PESCUITULUI (IFOP) devine FONDUL EUROPEAN PENTRU PESCUIT (FEP).
Astfel, FEADR ȘI FEP au, de acum înainte, propriile lor baze legale și nu mai fac parte din politica de coeziune.
Pentru perioada 2007-2013, Uniunea Europeană a alocat 347,41 mld. euro pentru politica de coeziune, aproximativ o treime din bugetul UE. Instrumentele structurale (IS) de la nivelul Uniunii Europene prin care este finanțată politica de coeziune sunt:
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER): sprijin pentru IMM-uri, infrastructura de transport, mediu, energie, educație, sănătate, turism, cercetare – dezvoltare, cooperare teritorială;
Fondul Social European (FSE): educație și formare profesională, adaptabilitatea forței de muncă și a întreprinderilor, incluziunea socială, creșterea eficienței administrative;
Fondul de Coeziune (FC): infrastructura mare de transport și mediu.
Pentru perioada 2007-2013, instrumentele structurale de la nivelul Uniunii Europene au fost cunoscute ca Fonduri Structurale și de Coeziune (FSC).
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) și Fondul Social European (FSE) reprezintă Fondurile Structurale (FS) ale UE și împreună cu Fondul de Coeziune formează Instrumentele Structurale (IS).
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) este un fond special al comunității europene, creat în anul 1975 în vederea reducerii decalajelor dintre gradul de dezvoltare a regiunilor Comunității. Odată cu crearea FEDR a fost definită o politică regională la nivel comunitar și a devenit în scurt timp cea mai importantă componentă a sprijinului structural.
FEDR finanțează:
ajutoare directe pentru investițiile în întreprinderi (în special, IMM-uri) în vederea creării de locuri de muncă durabile;
infrastructuri legate, în special, de cercetare și inovare, telecomunicații, mediu, energie și transporturi;
instrumente financiare (fond de capital de risc, fond de dezvoltare regională etc.) destinate să sprijine dezvoltarea regională și locală și să favorizeze cooperarea între orașe și regiuni;
măsuri de asistență tehnică.
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) poate interveni în sprijinul a trei noi obiective de politică regională:
convergență;
competitivitate regională și ocuparea forței de muncă;
cooperare teritorială europeană.
În ceea ce privește obiectivul „convergență” FEDR se axează pe:
cercetarea și dezvoltarea tehnologică , inovația și spiritul de întreprindere,
societatea informațională, inclusiv elaborarea unei infrastructuri de comunicații electrice, de conținut local, de servicii și aplicații, îmbunătățirea accesului sigur la serviciile publice on-line și dezvoltarea lor, precum și ajutor și servicii pentru IMM-uri în scopul adoptării și utilizării eficiente a tehnologiilor informației și ale comunicației (TIC) ori exploatarea de idei noi;
mediu, inclusiv investițiile legate de aprovizionarea cu apă, de gestionare a deșeurilor și a apei;
tratarea apelor uzate și calitatea aerului;
prevenirea și controlul deșertificării, combaterea acestor fenomene;
prevenirea și controlul integrat al poluării;
ajutoarele care drept scop atenuarea efectele schimbărilor climatice; reabilitarea mediului fizic, inclusiv locuri și terenuri contaminate și necultivate; promovarea biodiversității și protecția naturii, inclusiv investiții pentru sit – urile Natura 2000;
turism, cu includerea promovării resurselor naturale ca potențial pentru dezvoltarea turismului durabil;
protecția și valorificarea patrimoniului natural în sprijinul dezvoltării socio-economice;
aprijin în îmbunătățirea ofertei de servicii turistice prin intermediul a noi servicii cu o valoare adăugată mai considerabilă și facilitarea trecerii la noi modele de turism mai durabile;
investiții culturale, incluzând protecția, promovarea și conservarea patrimoniului cultural; dezvoltarea de infrastructuri culturale în sprijinul dezvoltării socio-economice,
investiții în transport,
investiții legate de energie,
investițiile în educație, în special a formarea profesională;
investițiile în infrastructurile sanitare și sociale care contribuie la dezvoltarea regională
Regiuni eligibile pentru obiectivul convergență
Grafic 2 – Sursa: Eurostat
Pentru obiectivul de competitivitate regională și de ocupare a forței de muncă, FEDR se axează pe trei piloni:
inovația și economia cunoașterii, în special prin crearea și consolidarea unor economii regionale eficiente ale inovației și a unor relații generalizate între sectoarele privat și public, universitățile și centrele tehnologice, ținând seama de necesitățile locale
mediul și prevenirea riscurilor
accesul la serviciile de transport și de telecomunicații de interes economic general
Pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană, FEDR se axează pe:
dezvoltarea de activități economice, sociale și de mediu transfrontaliere prin intermediul strategiilor comune în favoarea dezvoltării teritoriale durabile
instituirea și dezvoltarea cooperării transnaționale, inclusiv a cooperării bilaterale între regiunile maritime prin intermediul finanțării de rețele și de acțiuni propice dezvoltării teritoriale integrate
consolidarea eficienței politicii regionale
Eligibilitatea regiunilor
Grafic 3 – Sursa: http://eufinantare.info/politica-coeziune.html
Principiile de intervenție
În cadrul celor trei obiective, principiile de intervenție sunt aceleași ca pentru perioada 2000-2006, și anume: complementaritate, coerență, coordonare, conformitate și adiționalitate.
Pe lângă principiile menționate, sunt introduse principii noi: proporționalitatea, egalitatea între bărbați și femei și nediscriminarea, dezvoltarea durabilă și concentrarea Fondurilor asupra priorităților de la Lisabona. Aceste principii sunt comune celor trei obiective.
Astfel, programarea și utilizarea Fondurilor Structurale și de Coeziune trebuie să țină cont de următoarele principii:
Complementaritate, coerență, coordonare și conformitate
Fondurile intervin împreună cu măsurile naționale, inclusiv cele de la nivel regional și local, integrând prioritățile Comunității.
Comisia și statele membre asigură coerența intervențiilor Fondurilor Structurale și de Coeziune cu măsurile, politicile și prioritățile Comunității și complementaritatea cu celelalte instrumente financiare comunitare.
Coerența și complementaritatea reies în special din liniile directoare strategice ale Comunității pentru coeziune, în cadrul strategic național de referință și în programele operaționale.
Cu respectarea competențelor lor, Comisia și statele membre asigură coordonarea dintre intervențiile din cadrul Fondurilor Structurale și de Coeziune, Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.
Programarea
Obiectivele Fondurilor Structurale și de Coeziune sunt urmărite în cadrul unei programări multianuale efectuate în mai multe etape, care include identificarea priorităților, finanțarea și sistemele de gestiune și control
Parteneriatul
Obiectivele Fondurilor sunt urmate în cadrul unei cooperări strânse („parteneriat”) între Comisie și fiecare stat membru.
Fiecare stat membru organizează, după caz și în conformitate cu normele și practicile naționale în vigoare, un parteneriat cu autorități și organisme cum sunt: autoritățile regionale, județene, locale și alte autorități publice competente; partenerii economici și sociali; orice alt organism adecvat care reprezintă societatea civilă, partenerii de mediu, organizațiile neguvernamentale sau organismele însărcinate cu promovarea egalității între bărbați și femei
Parteneriatul se referă de asemenea la elaborarea, aplicarea, monitorizarea și evaluarea programelor operaționale.
Nivelul teritorial al punerii în aplicare
Aplicarea programelor operaționale cade în responsabilitatea statelor membre la nivelul teritorial adecvat, în conformitate cu sistemul instituțional propriu fiecărui stat membru
Intervenția proporțională
Resursele financiare și administrative utilizate trebuie să fie proporționale cu suma totală a cheltuielilor aferente unui program operațional cu privire la:
aplicarea fondurilor în ceea ce privește indicatorii privind realizarea și rezultatele programelor operaționale
evaluările strategice și operaționale făcute de statul membru sau de Comisia Europeană,
principiile generale ale sistemelor de gestiune și de control
întocmirea de rapoarte anuale și rapoarte finale de execuție a programelor operaționale
Gestionare partajată
Bugetul Uniunii Europene alocat Fondurilor Structurale și de Coeziune este executat în cadrul managementului împărțit între statele membre și Comisie, ținându-se cont de principiul bunei gestiuni financiare
Adiționalitate
Contribuția Fondurilor structurale nu se substituie cheltuielilor structurale publice sau asimilabile dintr – un stat membru
Egalitatea de șanse
Statele membre și Comisia iau măsurile adecvate pentru prevenirea oricărei forme de discriminare bazate pe sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală în fiecare dintre diferitele etape ale aplicării Fondurilor Structurale și de Coeziune și în special în ceea ce privește accesul la fonduri.
În special, accesibilitatea persoanelor cu handicap este unul dintre criteriile care trebuie respectate la definirea operațiunilor cofinanțate din Fondurile Structurale și de Coeziune și de care trebuie să se țină seama în fiecare dintre diferitele etape ale aplicării Fondurilor Structurale și de Coeziune
Dezvoltarea durabilă
Obiectivele Fondurilor Structurale și de Coeziune sunt urmărite în cadrul dezvoltării durabile și a promovării, de către Comunitate, a obiectivului de protejare și îmbunătățire a mediului înconjurător.
c)Alocarea financiară
Alocarea financiară aferentă Fondurilor Structurale și de coeziune pentru perioada 2007 – 2013 s-a ridicat la 308,041 miliarde de euro (exprimate în prețurile din 2004) sau 347,410 miliarde de euro (exprimate în prețurile actuale), după cum urmează:
81,5% pentru obiectivul convergență;
16% pentru obiectivul competitivitate regională și ocuparea forței de muncă;
2,5% pentru obiectivul cooperare transfrontalieră europeană.
Grafic 4 – Sursa: http://eufinantare.info/politica-coeziune.html
România a beneficiat pentru perioada de programare amintită de un cuantum de 19,668 miliarde euro, respectiv 0,56 % din totalul fondurilor, după cum urmează:
Tabel 2- Sursa: http://eufinantare.info/politica-coeziune.html
Programe operaționale
Așa cum am precizat și anterior, România beneficiază în perioada 2007-2013 de o alocare financiară de cca. 19,7 miliarde Euro din Fondurile Structurale și de Coeziune (Fondul European de Dezvoltare Regională – FEDR, Fondul Social European- FSE, Fondul de Coeziune – FC), la care se adaugă o contribuție națională (publică și privată) de cca. 5,6 miliarde Euro.
Aceste fonduri sunt distribuite pe cele 7 Programe Operaționale (sectoriale și regional) din cadrul Obiectivului Convergență și pe cele 11 Programe Operaționale pentru Obiectivul Cooperare teritorială europeană (programe derulate în cooperare cu alte state europene).
Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) din cadrul Ministerului Finanțelor Publice este instituția care coordonează pregătirea și funcționarea cadrului legislativ, instituțional și procedural pentru gestionarea instrumentelor structurale.
ACIS programează, coordonează, monitorizează și evaluează utilizarea asistenței financiare nerambursabile, îndeplinind rolul de coordonator național al asistenței în relația cu UE.
Autoritățile de Management sunt responsabile de gestionarea și implementarea fiecărui Program Operațional.
În funcție de specificul programului operațional, în relația dintre Autoritatea de Management și benficiar intervin Organisme Intermediare, centrale sau regionale. Aceste preiau, în baza unui acord, funcții delegate de către Autoritățile de Management, însă responsabilitatea finală a implementării programului operațional revine tot Autorităților de Management.
Autoritatea de audit este responsabilă pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la art. 62 din Regulamentul CE nr. 1083/2006 (respectiv la art. 105 din Regulamentul CE nr. 718/2007 privind Cooperarea Teritorială Europeană), pentru toate programele operaționale (pentru care România este AM), este „Autoritatea de Audit” – organism înființat pe lângă Curtea de Conturi a României.
În conformitate cu prevederile art. 59 alin. 1 libera b) din Regulamentul CE nr. 1083/2006, respectiv ale art. 102 alin. (1) din Regulamentul CE nr. 718/2007, la nivelul fiecărui program operațional, Statul Membru trebuie să desemneze o autoritate de certificare.
La nivelul României, instituția publică responsabilă cu îndeplinirea acestei funcții este Ministerul Finanțelor Publice, prin Autoritatea de Certificare și Plată, care, pe lângă atribuțiile stabilite prin Regulament în sarcina autorităților de certificare, are și obligația gestionării plăților, adică a:
■ deschiderii și gestionării contului/conturilor necesare primirii prefinanțării, plăților intermediare și finale aferente fiecărui PO/POS de la CE;
■ transmiterii la CE, până pe 30 aprilie a fiecărui an, a previziunilor aplicațiilor de plată care vor fi transmise pentru acel an, precum și pentru anul următor;
■ efectuarea plăților către beneficiari, din instrumente structurale și din cofinanțarea asigurată de la bugetul de stat, în cazul programelor operaționale care utilizează mecanismul plății directe (în prezent doar POS Transport);
■ efectuarea transferului sumelor din FEDR, FSE, FC, IPA, care susțin Politica de coeziune, către Unitățile de plată ale Autorităților de Management pentru restul PO/POS (care utilizează mecanismul plăților indirecte).
Programele operaționale sunt documente aprobate de Comisia Europeană care au ca obiectiv implementarea priorităților sectoriale și/sau regionale cuprinse în Planul Național de Dezvoltare care sunt aprobate spre finanțare prin Cadrul de Sprijin Comunitar.
Cele 7 Programe Operaționale (sectoriale și regional) din cadrul Obiectivului Convergență pentru perioda 2007 – 2013 sunt:
1. Programul Operațional de Transport (POT)
Obiectivul general al POT este promovarea unui system de transport în România, care să faciliteze circulația rapidă și eficientă, în condiții de siguranță și la standarde europene, a persoanelor și bunurilor, la nivel național și internațional.
2. Programul Operațional de Mediu
Obiectivul global al Programului Operațional pentru Mediu este de a îmbunătăți standardele de viață și calitatea mediului punându-se accent în special pe respectarea acquis-ului comunitar privind mediul, POS Mediu urmărește reducerea decalajului dintre Uniunea Europeană și România în ceea ce privește respectarea standardelor de mediu, luând în considerare două scopuri pe termen lung:
Asigurarea accesului general la utilitățile publice de bază;
Îmbunătățirea calității mediului.
3. Programul Operațional Creșterea Competitivității Economice
Obiectivul general al Programului Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității economice” (POS CCE) este de a îmbunătății productivitatea companiilor românești și de a reducere decalajul față de nivelul mediu al productivității în UE. Ținta este o creștere anuală medie a PIB pe persoană angajată de aproximativ 5,5%. în acest fel, până în 2015, România va putea atinge 55% din productivitatea medie UE.
4. Programul Operațional Regional
Scopul POR este de a accelera creșterea economică a Regiunilor rămase în urmă. Obiectivul poate fi atins doar printr-o coordonare strânsă cu acțiunile prevăzute pentru celelalte programe operaționale. POR va acorda prioritate regiunilor rămase în urmă, folosind resurse regionale și locale. Principalul mijloc de sprijinire a Regiunilor este finanțarea diferențiată, asfel încât Regiunile rămase în urmă să primească proporțional mai multe fonduri decât cele dezvoltate.
5. Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane
Obiectivele strategice ale POS DRU sprijină îndeplinirea obiectivelor comune la nivel European, în ceea ce privește participarea sporită pe piața muncii a unei forțe de muncă înalt calificate și adaptabile, îmbunătățirea sistemului educațional și creșterea adaptabilității acestuia la cererea pieței muncii, promovarea educației pe tot parcursul vieții, creșterea adapabilității angajaților și a întreprinderilor, asigurarea calificărilor și cunoștințelor necesare integrării și mobilității pe piața muncii și facilitarea dezvoltării economice. PO urmărește promovarea și dezvoltarea tuturor formelor de economie socială ca și modalitate de asigurare a incluziunii sociale a personalelor care aparțin grupurilor vulnerabile, minorităților etnice sau populației Rroma.
6. Programul Operațional pentru dezvoltarea capacității administrative
Obiectivul specific al acestui Program Operațional este acela de a contribui la îmbunătățirea performanței administrației publice din anumite sectoare care au un impact direct asupra coeziunii economice și sociale din România. Scopul programului operațional este de a îmbunătăți funcțiile de management în administrația publică.
7. Programul Operațional pentru Asistență Tehnică
Obiectivul Programului operațional pentru asistență tehnică la nivel național este de a asigura sprijin pentru coordonarea și implementarea instrumentelor structurale în România.
În ceea ce privește ele 11 Programe Operaționale pentru Obiectivul Cooperare teritorială europeană acestea sunt:
Program Operațional România – Ungaria
Program Operațional România – Bulgaria.
Program Operațional România – Serbia – Muntenegru
Programul Operațional Comun România – Ucraina – Republica Moldova 2007-2013
Programul de Cooperare Transfrontaliera Ungaria –Slovacia – România-Ucraina 2007-2013
Program Operațional de Cooperare Sud – Estul Europei
Programul Operațional de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operațional Bazinul Marii Negre
Programul Operațional URBACT II
Programul Operațional INTERACT II 2007-2013
Programul Operațional ESPON 2013
Autoritățile de Management pentru programele amintite sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Tabel 3
CAPITOLUL 3 – PROGRAMUL OPERAȚIONAL 2007 – 2013
Aspecte generale
Programul Operațional Regional 2007 – 2013 (POR) include toate cele 8 Regiuni de Dezvoltare ale României, stabilite prin Legea nr. 151/1998 a dezvoltării regionale, modificată prin Legea nr. 315/2004, cu respectarea Regulamentului CE Nr. 1059/2003, referitor la stabilirea unui sistem comun de clasificare statistică a unităților teritoriale. Cele 8 Regiuni de Dezvoltare sunt:
Regiunea 1: Nord – Est include 6 județe: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui
Regiunea 2: Sud – Est include 6 județe: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea
Regiunea 3: Sud include 7 județe: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman
Regiunea 4: Sud-Vest include 5 județe: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea
Regiunea 5: Vest include 6 județe: Arad, Caraș Severin, Hunedoara, Timiș
Regiunea 6: Nord-Vest include 6 județe; Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj
Regiunea 7: Centru include 6 județe: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu
Regiunea 8: București – Ilfov include capitala țării București și Județul Ilfov
Regiunile de Dezvoltare ale României
Grafic 6 – Sursa: POR 2007-2013
Regiunile de Dezvoltare sunt unități teritorial – statistice, alcătuite din câte 4-7 județe (cu excepția Regiunii București-Ilfov), prin asocierea liberă a Consiliilor Județene. Ele corespund nivelului NUTS II potrivit clasificării EUROSTAT, și reprezintă cadrul de colectare a datelor statistice specifice la nivel teritorial NUTS II.
Clasificarea NUTS a României, pe cele trei niveluri teritoriale recomandate de EUROSTAT sunt:
Tabel 4
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (fostul Minister al Integrării Europene) a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operațional Regional 2007-2013 (AM pentru POR), potrivit deciziei Guvernului Nr. 497/2004, având responsabilitatea managementului, gestionării și implementării asistenței financiare alocate acestui program. Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional s-a constituit în cadrul MDLPL, conform H.G. 361/2007.
Cele opt Agenții de Dezvoltare Regională (ADR-uri) au fost stabilite în 1998 prin Legea nr. 151/1998, modificată prin Legea nr. 315/2004, ele fiind organisme executive ale Consiliului de Dezvoltare Regională, care grupează reprezentați ai autorităților județene și locale. ADR-urile au fost desemnate organisme intermediare pentru implementarea POR, conform angajamentelor asumate în Capitolul 21 – Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale.
Programul Operațional Regional a fost finanțat în perioada 2007- 2013 din bugetul de stat și bugetele locale, cât și din surse private, fiind cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – unul din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene. Contribuția financiară a UE poate ajunge până la 85% din totalul cheltuielilor naționale (publice și private).
POR implementează elemente importante ale Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională a Planului Național de Dezvoltare (PND), contribuind, împreună cu celelalte Programe Operaționale Sectoriale (PO), la realizarea obiectivului Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională a PND și al Cadrului Național Strategic de Referință, și anume diminuarea disparităților de dezvoltare economică și socială dintre România și statele membre ale UE.
Disparitățile teritoriale, în ceea ce privește dezvoltarea economică și socială, sunt într-un proces de creștere la nivelul întregii țări, deși în câteva cazuri ritmul schimbării a fost atât de rapid încât este dificil de identificat modele structurale. Evident este însă faptul că București – Ilfov este cea mai dezvoltată regiune a țării și prezintă semne de congestionare. În același timp, se observă o ușoară tendință de creștere care se concentrează în regiunile vestice (Nord-Vest, Centru și Vest) și mai puțin în regiunile estice (Nord-Est, Sud-Est, Sud și Sud-Vest), deși dinamica reală poate fi mai bine evaluată la nivel subregional, unde sunt foarte evidente semnele de decuplare economică a arealelor marginale situate de-a lungul granițelor inclusiv de-a lungul Dunării, întărindu-se tendințele istorice vechi, iar alți factori locali pot fi mai bine evaluați.
De aceea, scopul POR este să sprijine, pe cât posibil, o creștere echilibrată a tuturor zonelor țării, nu atât prin redistribuirea resurselor publice, cât mai ales prin asigurarea, ca toate zonele să aibă un nivel minim de infrastructură de afaceri, socială și capital uman, care să permită creșterea economică. În acest sens, trebuie să se asigure că există precondiții adecvate și că nu s-au creat prin anumite mecanisme care se întăreasc unele pe altele (politica fiscală și piața muncii) pericole de subdezvoltare. Este evident că POR nu poate singur să impulsioneze dezvoltarea regională, nici să joace rol de echilibrare dacă acționează izolat de intervențiile structurale în domeniul transportului, competitivității economice, mediului, dezvoltării rurale și a resurselor umane, care sunt incluse în alte programe operaționale și care constituie într-un fel precondiții pentru succesul Programului Operațional Regional. POR își propune să sprijine acest proces de creștere distribuită geografic, dându-i o dimensiune locală mai pregnantă, și permițând diferitelor zone ale țării să-și valorifice resursele specifice pe baza nevoilor locale și a potențialului local, iar diversitatea căilor de dezvoltare a diferitelor zone ale țării poate avea loc pe baza propriei lor istorii a resurselor și a punctelor lor forte. Cu alte cuvinte, POR va sprijini dezvoltarea locală pe o abordare de jos în sus complementară cu abordarea dezvoltării structurale național sectoriale de sus în jos prevăzută în majoritatea Programelor Operaționale. POR va sprijini, de asemenea, intervențiile locale în zonele cu un nivel ridicat de creștere, pentru a face față problemelor generate de creștere cum ar fi congestionarea, pentru a evita anumite situații de decuplare de la dezvoltarea economică la scară mică și de a asigura durabilitatea creșterii, prin sprijinirea intervențiilor strategice pe termen lung.
Modalitatea de intervenție prin POR se articulează pe mai multe etape pentru a lua în mod real în considerare capacitatea limitată de programare și planificarea de la nivel local și experiența dobândită în anii de construcție instituțională în domeniu, realizată cu sprijin UE. Alocările financiare orientative sunt realizate la nivel regional, pe baza gradului de dezvoltare locală, dându-se prioritate regiunilor subdezvoltate, printr-un mecanism de alocare financiară invers proporțional cu mărimea PIB/locuitor, ajustat cu densitatea populației, astfel încât Regiunile mai puțin dezvoltate primesc proporțional, alocări financiare mai mari în cadrul axelor prioritare agreate la nivel național și în concordanță cu strategiile de dezvoltare agreate la nivel regional de către autoritățile locale prin Consiliile de Dezvoltare Regională. Aceste fonduri vor fi utilizate pentru finanțarea unor proiecte cu impact major asupra dezvoltării locale, și care vor stimula creșterea: reabilitarea și modernizarea infrastructurii locale de transport pentru a îmbunătății accesibilitatea, infrastructura educațională și de sănătate, pentru a asigura formarea capitalului uman și populație sănătoasă, întărirea structurilor de sprijinire a afacerilor (parcuri industriale, logistice, de afaceri etc) pentru atragerea investitorilor, sprijinirea creării de microîntreprinderi, pentru a permite pieței locale să atingă o masă critică de auto-susținere, valorificarea potențialului turistic local, a patrimoniului cultural și natural, prin sprijinirea dezvoltării infrastructurii turistice și a inițiativelor antreprenoriale în acest domeniu, și, de asemenea, măsuri specifice pentru sprijinirea centrelor urbane, pentru a acționa ca o rețea de motoare de creștere și pentru a stimula oportunitățile de dezvoltare în arealele învecinate, contribuind astfel la crearea de legături economice regionale, care lipsesc în prezent în majoritatea regiunilor României.
Principalele caracteristici ale POR, care îl individualizează de celelalte Programe Operaționale, sunt:
Are o dimensiune locală evidentă, în abordarea problemelor socio-economice din punct de vedere local și valorificarea resurselor și oportunităților locale;
Dă prioritate regiunilor relativ rămase în urmă și mai puțin dezvoltate, pentru a le asigura un set minim de precondiții de creștere, neavând, în sine, un scop redistributiv;
Domeniile de intervenție ale POR sunt complementare domeniilor de intervenție ale celorlalte Programe Operaționale, și se așteaptă să opereze în sinergie cu acestea;
Promovează o abordare de jos în sus a dezvoltării economice;
Ia în considerare gradul scăzut al capacității de planificare și programare din țară și prevede, în linii mari, axe prioritare tematice la nivel național.
Programul Operațional Regional în Regiunea Sud – Vest Oltenia
Caracteristici generale ale Regiunii Sud – Vest Oltenia
Regiunea Sud – Vest, cu o suprafață de 29.212 km2 cuprinde cinci județe: Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinți și Gorj. Se învecinează cu regiunile Sud Muntenia, Centru și Vest și Bulgaria și Serbia.
În 2010, Regiunea Sud – Vest Oltenia avea, o populație de 2.238.643 locuitori (10,67% din populația totala a tarii), cu densitatea sub media naționala (76.6 locuitori/km2 fata de 90,9 locuitori/km2 ). La nivelul regiunii Sud Vest Oltenia, evoluția populației totale continua trendul descendent manifestat după recensământul din ianuarie 2002, în anul 2010 fata de anul 2002, populația regiunii a scăzut cu 102.304 persoane. Structura rural-urban a populației este de 52,5% vs. 47,5% (România – 45,1% vs. 54,9%), cele mai rurale județe fiind Olt (59,4%), Vâlcea (54,8%) și Gorj (53,1%).
Ponderea populației ocupate în total populație înregistrează o valoare redusă față de media țării – 37,2% . La nivel județean, cel mai mare grad de ocupare îl are județul Vâlcea (40,2%) și cel mai redus în județul Olt (35,8%).
Piața muncii reflectă în mare tendințele de la nivel național. Pe ramuri ale economiei, populația ocupată civilă se concentrează astfel: agricultura și silvicultura (42,1%), industria (21,1%) și serviciile (36,8%). Analiza pe județe relevă ponderi mai mari ale populației ocupate în agricultură în județele Olt (49,0% din total populație ocupată) și Mehedinți (48,1%), sectorul servicii fiind mai dezvoltat în județele Vâlcea (40,4% din total populație ocupată) și Dolj (39,9%).
Rata șomajului în regiune este 7,4%, valoare mai mare decât media la nivelul național (5,9%). Județele din nord, Mehedinți (9,5%), Gorj (9,3%), Olt (7,1%) și Vâlcea (6,6%) au o rată a șomajului mai mare decât media regională, în timp ce in județul Dolj (6,3%) se înregistrează o rata a șomajului inferioară aceleiași medii regionale și chiar mediei naționale.
În ceea ce privește migrația externă Regiunea Sud – Vest Oltenia se remarcă printr-un nivel relativ scăzut în comparație cu alte regiuni, dar acest fenomen se intensifică în condițiile în care măsurile de reviriment economic întârzie și pauperizarea populației sporește.
Regiunea Sud-Vest realiza, în anul 2010, un PIB de 18735,1 lei/locuitor (7,7% din media națională).
Economia Regiunii de Sud-Vest este de aproape două ori mai mică, ca pondere în totalul național, decât cea a regiunii de Sud. Regiunea are și cel mai mic număr de angajați dintre toate celelalte regiuni ale României, respectiv de 385.000, adică 8,32%.
Rata șomajului pe regiune este destul de ridicată de 9%, cea mai mare de 9,7% fiind identificată în județele Dolj și Mehedinți, în timp ce cea mai mică se înregistrează în județul Vâlcea, de 7,6%.
Grad de absorbție. Rezultate pe cele 5 județe al Regiunii
Stadiul implementării POR 2007 – 2013 la nivel național
Grafic 7
Conform informațiilor furnizate de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud – Vest Oltenia, pâna la data de 30 aprilie 2015 la sediul Organismului Intermediar au fost depuse 975 proiecte pentru finantare prin POR, în valoare solicitată de 1,20 miliarde euro, 368 proiecte fiind respinse sau retrase de catre solicitant.
Din cele 607 proiecte rămase:
565 proiecte au fost contractate, in valoare solicitata de 775,34 milioane euro, dintre care 42 contracte au fost reziliate.
42 proiecte se afla in diferite etape de evaluare / precontractare / în lista de rezervă.
Tabel 5
Probleme sesizate în procesul de verificare a achizițiilor publice ce stau la baza cheltuielilor solicitate în cererile de rambursare • Modificarea frecventă a graficelor de depunere a cererilor de rambursare în sensul decalării termenelor prevăzute inițial în Cererea de finanțare • Solicitări frecvente de acte adiționale la contractele de finanțare și timpul în care acestea au fost aprobate de AMPOR • Dificultatea obținerii creditelor necesare pentru plata lucrărilor realizate pentru proiectele care nu au beneficiat de prefinanțare, fapt ce duce la modificarea frecventă a graficului de depunere a cererilor de rambursare, precum și la rezilierea de proiecte în special pe domeniul major de intervenție 4.3.
Grafic 8
Probleme întâmpinat, nereguli
Aplicarea de corecții financiare urmare a neregulilor sesizate în procedurile de atribuire a contractelor de servicii/lucrări/bunuri derulate de beneficiari, respectiv:
Aplicarea unor criterii de calificare și selecție sau a unor factori de evaluare nelegali
corecție financiară aplicată – 5% din valoarea contractului a făcut obiectul verificărilor Autorității de Audit
Încheierea unor contracte de achiziții (acte adiționale) atribuite fără competiție adecvată, în lipsa unei urgențe imperative rezultată din evenimente imprevizibile sau în absența unor circumstanțe neprevăzute
corecție financiară aplicată – 25% din valoarea contractului care a făcut obiectul verificărilor Autorității de Audit
100% din valoarea contractului pentru contracte a căror valoare este egală sau mai mare decât plafonul/pragul stabilit în legislația națională privind achizițiile publice pentru care există obligația publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În cazul în care totalul valorii contractelor care se referă la lucrări, bunuri și servicii suplimentare ( formalizate sau nu în scris) atribuite fără respectarea dispozițiilor directivelor nu depășește pragul de 50% al contractului inițial, corecția/reducerea poate fi redusă la 25%
nerespectarea procedurilor de publicitate (anunțul de intenție nu a cuprins toate informațiile care sunt prevăzute în Anexa VII din 2004/18/CE)
corecție financiară aplicată – 2,5% sau 10% din valoarea contractului care a făcut obiectul verificărilor Autorității de Audit
100% din valoarea contractului pentru contracte a căror valoare este egală sau mai mare decât plafonul/pragul stabilit în legislația națională privind achizițiile publice pentru care există obligația publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Reducerea nejustificată a perioadei de timp pentru depunerea ofertelor,
Utilizarea criteriilor de calificare și selecție atât ca cerințe minime de calificare, cât și ca factori de evaluare a ofertelor,
corecție financiară aplicată – 25% din valoarea contractului care a făcut obiectul verificărilor Autorității de Audit, procent ce poate fi redus , în funcție de gravitate la 10% sau 5%
cerințe minime referitoare la situația economică și financiară și/sau la capacitatea tehnică și profesională restrictive
cerințe minime de calificare care :a)nu prezintă relevanță în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit; b) sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit
corecție financiară aplicată – 10% din valoarea contractului care a făcut obiectul verificărilor Autorității de Audit, procent ce poate fi redus , în funcție de gravitate la 5%
Includerea în caietul de sarcini a unor cerințe minime restrictive,
corecție financiară aplicată – 5% din valoarea contractului care a făcut obiectul verificărilor Autorității de Audit
Impunerea unor cerințe minime de calificare nelegale,
corecție financiară aplicată – 10% din valoarea contractului care a făcut obiectul verificărilor Autorității de Audit, poate fi redus , în funcție de gravitate la 5%
Încălcarea principiului tratamentului egal,
corecție financiară aplicată – 10% din valoarea contractului care a făcut obiectul verificărilor Autorității de Audit, poate fi redus , în funcție de gravitate la 5%
Impunerea unor criterii de calificare și selecție care nu prezintă relevanță în raport cu natura și complexitatea contractului;
corecție financiară aplicată – 10% sau 5% din valoarea contractului care a făcut obiectul verificărilor Autorității de Audit, procent ce poate fi redus , în funcție de gravitate
Pe parcursul procedurilor de licitație s-au desfășurat negocieri cu anumiți ofertanți, cu excepția celor inerente desfășurării;
corecție financiară aplicată – 25% din valoarea contractului care a făcut obiectul verificărilor Autorității de Audit, procent ce poate fi redus , în funcție de gravitate la 10% sau 5%
Obiectul contractului de achiziție a fost redus după atribuire, fără modificarea proporțională a valorii;
Valoarea corespunzătoare diminuării obiectului contractul
plus
25% din valoarea finală a contractului (numai dacă reducerea obiectului contractului este substanțială, în sensul că afectează scopul contractului)
Modificarea frecventă a graficelor de depunere a cererilor de rambursare în sensul decalării termenelor prevăzute inițial în Cererea de finanțare,
Solicitări frecvente de acte adiționale la contractele de finanțare și perioada îndelungată de aprobare a acestora de AM POR,
Dificultatea obținerii unor credite necesare pentru plata lucrărilor realizate pentru proiectele care nu au beneficiat de prefinanțare, ceea ce a condus la modificarea frecventă a graficului de depunere a cererilor de rambursare,
utilizarea ca factor de evaluare a duratei de execuție a lucrărilor în procedura de achiziție publică de lucrări, ceea ce a condus la corecții financiare urmare a neîncadrării în perioada de execuție inițială ;
elaborarea unor documentații de atribuire incomplete-neactualizate în neconcordanță cu situația de pe teren la data lansării procedurii de achiziție, ceea ce a implicat întârzieri în implementarea proiectelor, urmare a necesității depunerii de Proiecte Tehnice revizuite, care au necesitat aprobarea OI si AM POR;
neincluderea în documentația de atribuire a informaților referitoare la posibilitatea / obligativitatea vizitei la fața locului de către potențialii ofertanți, astfel anumite probleme nu au putut fi sesizate în teren și ulterior în documentația publicată și oferta depusă, etapă în care documentația aferentă proiectului tehnic putea fi modificată ;
neincluderea în contractele de servicii de proiectare a unor clauze referitoare la obligația proiectantului de a asigura asistență tehnică pe perioada contractului de lucrări și bugetarea acestei activități, astfel încât problemele survenite în implementarea proiectului să fie remediate de către acesta;
Astfel, prin:
Utilizarea ca factor de evaluare a duratei de execuție a lucrărilor în procedura de achiziție publică de lucrări
Rezultat: Au fost desemnate câștigătoare oferte cu durate mici de execuție, nerealiste, fapt ce a condus la încheierea de acte adiționale de prelungire a duratei de execuție a contractului de lucrări.
Consecințe: În condițiile în care se depășește durata ofertată, pentru ofertantul clasat pe locul 2, sunt încălcate principiile tratamentului egal și nediscriminatoriu, fapt ce a condus la declararea ca neeligibile a cheltuielilor decontate în baza contractului de lucrări.
Elaborarea unor documentații de atribuire incomplete-neactualizate ce nu sunt în totală concordanță cu situația de pe teren la data lansării procedurii de achiziție
Rezultat:Emiterea de către constructor, chiar de la începutul lucrărilor, a unor note de comenzi suplimentare (NCS – uri) sau note de renunțare (NR-uri).
Consecințe: În funcție de rezultatul analizei sumelor solicitate la decontare, dacă se constată materiale suplimentare/manopere ce nu au fost licitate și nici nu sunt negociate într-un act adițional, acestea devin cheltuieli neeligibile.
Neincluderea în documentația de atribuire a informaților referitoare la posibilitatea / obligativitatea vizitei la fața locului de către potențialii ofertanți
Rezultat: Ofertele financiare ale constructorilor nu sunt în totalitate realiste (în general fiind subestimate).
Consecințe: Pe parcursul derulării lucrărilor apar nevoi reale de majorare cantitativă și valorică a contractului de lucrări. În funcție de situațiile apărute, aceste majorările pot fi declarate eligibile/neeligibile.
Neincluderea în contractele de servicii de proiectare a unor clauze referitoare la obligația proiectantului de a asigura asistență tehnică pe perioada contractului de lucrări și bugetarea acestei activități
Rezultat:
Pe parcursul derulării contractului de finanțare beneficiarul poate atribui serviciile de asigurare a asistenței tehnice altui proiectant, ceea ce a condus la apariția divergențelor între proiectantul inițial și cel ce urmărește punerea în operă a proiectului tehnic.
Încheierea unor acte adiționale la contractul inițial de proiectare în vederea suplimentării valorii cu până la 50% conform OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii,, cu modificările și completările ulterioare.
Consecințe:
Impunerea de către noul proiectant ce asigură asistența tehnică de noi soluții tehnice ce pot conduce la neeligibilitatea anumitor cheltuieli.
Nedecontarea sumelor aferente actului adițional, acestea fiind neeligibile potrivit Ordinului de cheltuieli eligibile
Probleme sesizate în derularea contractului de lucrări:
Verificarea și urmărirea termenelor de valabilitate a garanțiilor bancare pentru avans și de bună execuție depuse de prestatori;
Valabilitatea autorizațiilor de construcție;
Întârzieri în emiterea ordinului de începere a lucrărilor;
Procesele verbale pe faze determinante nu sunt în conformitate cu Programul de control al calității pe faze determinante vizat de ISC;
Încheierea proceselor verbale de recepție a lucrărilor nu s-a făcut în concordanță cu clauzele contractuale și cu legislația în vigoare;
Situațiile de plată pentru lucrările executate nu sunt semnate de toți factorii implicați (diriginte de șantier, beneficiar și constructor);
cheltuieli privind organizarea de șantier, transmise spre decontare ca și eligibile, deși acestea sunt neeligibile potrivit prevederilor ordinelor de cheltuieli eligibile;
Majorarea valorii contractului de lucrări urmare a omisiunilor din proiectare;
Probleme privind graficele de depunere cereri de rambursare
Modificarea graficelor de depunere a cererilor de rambursare
Rezultat: Întârzieri în procesul de rambursare a cheltuielilor, cu consecințe negative asupra gradului de absorbție.
Consecințe: Întârzieri în decontarea sumelor solicitate, care pot conduce la blocarea unor etape în implementarea proiectului, urmare a lipsei de resurse financiare.
Cereri de rambursare necorespunzătoare din punct de vedere al documentelor conținute
Rezultat: Cereri de rambursare necorespunzătore, care nu includ toate documentele suport anexate. Consecințe: Returnarea cererii de rambursare sau solicitarea de clarificări care întârzie procesul de verificare al cererii și potențiale întârzieri în ce privește rambursarea cheltuielilor realizate.
Propuneri de remediere
În elaborarea contractelor de asigurare a serviciilor de proiectare trebuie să se prevadă clauze prin care proiectanții să răspundă, cel puțin din punct de vedere material, în cazul în care în execuția contractului de lucrări se dovedesc erori și/ sau omisiuni din proiectare, care au periclitat implementarea proiectului, au generat întârzieri și au condus la aplicarea declararea ca neeligibile a unor cheltuieli,
În momentul elaborării caietelor de sarcini pentru contractele de lucrări factorii de evaluare trebuie să fie stabiliți cu atenție, astfel încât să fie evitată durata de execuție a contractului de lucrări ca și criteriu de evaluare. În cazul în care, durata de execuție este luată ca criteriu de evaluare, atunci trebuie să fie impusă o perioadă de execuție a lucrărilor minimală, realistă, în funcție de complexitatea proiectului,
În cazul în care beneficiarii nu are suficientă experiență în elaborarea caietelor de sarcini, se recomandă achiziția serviciilor unei firme care poate asigura această expertiză și care să verifice, în special pe domeniul tehnic, dacă planșele aferente proiectului tehnic (partea desenată) corespund listelor de cantități din partea descriptivă (partea scrisă),
În cadrul clauzelor contractuale beneficiarul ar trebui să aibă în vedere stabilirea unor clauze care să asigure respectarea principiilor de drept și de garantarea a lucrărilor. Astfel, în cazul în care se constată un mod defectuos de derulare a contractului și dacă se aduc prejudicii și se riscă implementarea contractului de finanțare, prin prevederea acestui tip de clauze, achizitorul/beneficiarul poate rezilia contractul,
Respectarea regulilor generale de eligibilitate stabilite în H.G. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale;
Cheltuielile solicitate la rambursare să respecte regulile de eligibilitate, prevăzute în ordinele de cheltuieli eligibile aferente fiecărui domeniu major de intervenție și să se respecte perioada de eligibilitate, prevăzută atât în ordinele de cheltuieli eligibile, cât și în contractul de finanțare nerambursabilă;
Respectarea prevederilor contractuale, precum și a regulilor de ajutor de stat/ de minimis stabilite prin Ordine;
respectarea prevederilor Instrucțiunilor emise de către Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional;
Reducerea timpului necesar verificării procedurale a contractelor și a actelor adiționale de către OI/AM, prin simplificarea procedurilor AM/OI;
Respectarea legislației în domeniul achizițiilor publice;
Vizite în teren, astfel încât lucrările decontate să fie real executate;
Evidență contabilă pe conturi analitice distincte pentru fiecare proiect;
Înregistrate în contabilitate a bunurilor/ lucrările livrate/ executate plătite și solicitate la rambursare;
CAPITOLUL 4 – STUDIU DE CAZ – POR 2007 – 2013 LA NIVELUL UNITĂȚII ADMINISTRATIV TERITORIALE – JUDEȚUL VÂLCEA
4.1. Proiecte implementate. Rezultate. Grad de absorbție
Potrivit Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, județul Vâlcea face parte din Regiunea de Dezvoltare Sud – Vest Oltenia, alături de județele Dolj, Gorj, Mehedinți și Olt.
Județul Vâlcea se întinde pe o suprafață de 5.765 km² și se învecinează cu la nord cu județele Alba și Sibiu , la est cu județul Argeș , cu județul Olt la sud și sud-est, cu județul Dolj la sud-vest, județul Gorj la vest și județul Hunedoara la nord-vest. Reședința județului este municipiul Râmnicu Vâlcea. Din punct de vedere administrativ, județul Vâlcea este împărțit în 2 municipii, 9 orașe și 78 de comune.
Astfel cum este prevăzut și în Strategia de dezvoltare economico – socială a județului pentru perioada 2007 – 2013, , motto –ul după care Consiliului Județean Vâlcea și-a derulat activitatea în general și, în particular, în domeniul absorbției fondurilor externe nerambursabile este ”Vâlcea – Un județ dinamic, competitiv, prosper!”
În vederea atingerii acestui deziderat,, Consiliul județean Vâlcea a întreprins demersuri permanente și vizibile, concretizate și în identificare, depunerea și obținerea de finanțări nerambursabile pe toate programele operaționale, în cadrul cărora, potrivit prevederilor din Ghidurile Solicitantului a fost solicitant eligibil.
La nivelul Unității Administrativ Teritoriale – Județul Vâlcea, în cadrul Programului Operațional Regional 2007 – 2013 au fost semnate contracte de finanțare nerambursabilă, pe diverse axe ale programului operațional pentru 13 proiecte, respectiv:
Tabel 6
Prin urmare, valoarea totală a finanțării nerambursabile atrase de Unitatea Administrativ Teritorială – județul Vâlcea pentru perioada de programare 2007 – 2013 se ridică la valoarea de 299.195.255,40 lei (67.691.234,25 euro).
Având în vedere stadiul implementării POR 2007 – 2013 în Regiunea Sud – Vest Oltenia, conform datelor furnizate de ADR S –V Oltenia, respectiv:
Tabel 7
precum și situația implementării POR 2007 – 2013 la nivel de UAT județul Vâlcea, reiese faptul că județul Vâlcea:
Din valoarea totală alocată pe regiune de 604.970.000 euro, UAT județul Vâlcea a contractat proiecte în valoare de 67.691.234,25 euro, respectiv 11% din valoarea alocată,
Din numărul total de axe prioritare disponibile, UAT județul Vâlcea a aplicat pe toate axele în cadrul cărora a fost solicitant eligibil, respectiv 3 din cele 5 axe ale POR 2007 – 2013,
UAT județul Vâlcea înregistrează până la data de 31.05.2015 un grad de absorbție al cheltuielilor eligibile, inclusiv TVA de 52,35 %, respectiv:
Titlu Proiect: „Modernizarea DJ 651 B Bălcești – Gorunești, (km.0 – km 12+500 m”,
grad de absorbție incl TVA – 100 %
Titlu Proiect: „Promovarea potențialului touristic al județului Vâlcea”
grad de absorbție incl TVA – 100 %
Titlu Proiect: „Reabilitare și modernizare DJ648 Ionești – Olanu – limita jud. Olt, km 0+000 – 8+900 și construcție două poduri din beton armat”
grad de absorbție incl TVA – 55,87 %
Titlu Proiect: „Reabilitare și modernizare DJ665 – limita județului Gorj – Marița – Izvorul Rece – Vaideeni – Horezu, km 53+650-69+169, județul Vâlcea”,
grad de absorbție incl TVA – 16,86%
Titlu Proiect: „Reabilitare și modernizare DJ677 – Mădulari – Șușani – limita jud. Olt, km 0+000-23+850, Județul Vâlcea”
grad de Absorbție incl TVA – 26,17%
Titlu Proiect: „Reabilitare și modernizare DJ665 – limita județului Gorj – Marița – Izvorul Rece – Vaideeni – Horezu, km 53+650-69+169”
grad de Absorbție incl TVA – 16,86%
Titlu Proiect: „Reabilitarea Spitalului Județean de Urgență Vâlcea”
grad de Absorbție incl TVA – 39,29%
Titlu Proiect: „Consolidarea, modernizarea, extinderea și dotarea Centrului școlar pentru educație incluzivă Băbeni – județul Vâlcea”
grad de Absorbție incl TVA – 79,90%
Titlu Proiect: „Mirajul Oltului – Extinderea infrastructurii turistice si de agrement a stațiunii Călimănești – Căciulata”
grad de Absorbție incl TVA – 31,08%
Titlu Proiect: „Centru Național de Informare și Promovare Turistică în jud. Vâlcea”
grad de Absorbție incl TVA – 57,44%
Grad absorbție
4.2. Probleme întâmpinate în implementarea proiectelor
Ca în cazul tuturor beneficiarilor de finanțare nerambursabilă și în cazul UAT județul Vâlcea au fost întâmpinate probleme în implementarea proiectelor, respectiv, în ceea ce privește:
durata îndelungată:
a procesului de evaluare și selecție a proiectelor depuse spre finanțare;
de aprobare a proiectelor tehnice revizuite depuse spre aprobare, precum și a actelor adiționale de prelungire a duratei contractelor de finanțare,
dintre semnarea contractelor de finanțare și atribuirea contractelor de lucrări, urmare a:
contestațiilor depuse de ofertanți în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor,
necesității revizuirii proiectelor tehnice, date fiind omisiunile din cadrul Proiectelor tehnice aprobate inițial.
Corecții financiare aplicate contractelor urmare a verificării procedurilor de achiziție publică și suportarea lor din bugetul beneficiarului până la recuperarea acestora de la bugetul de stat;
Imposibilitatea utilizării economiilor obținute în urma atribuirii contractelor de lucrări cu o valoare mult sub valoarea estimată în buget, urmare a aplicării criteriului prețul cel mai scăzut, pentru lucrări suplimentare care nu puteau fi identificate la momentul elaborării documentațiilor tehnice inițiale,
Ordine de cheltuieli eligibile necorelate cu legislația în vigoare, ceea ce a condus la declararea unor cheltuieli ca neeligibile (ex: organizarea de șantier)
Suportarea din bugetul beneficiarului a cuantumului cheltuielilor declarate neeligibile, precum și a cuantumului corecțiilor financiare aplicate, care nu au făcut obiectul verificării Unității pentru coordonarea si verificarea achizițiilor publice/compartimentelor de verificare a achizițiilor publice, conform Ordonanței Guvernului nr. 14/2013 privind reglementarea unor masuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice;
Cadru legislativ inexistent în ceea ce privește recepția parțială, în sensul în care Hotărârea Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora și Hotărârea Guvernului nr. 51/1996 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de montaj utilaje, echipamente, instalații tehnologice și a punerii în funcțiune a capacităților de producție nu cuprind prevederi legislative în acest sens;
Conform listei de documente solicitate autorităților publice locale pentru proiectele generatoare de venituri, se solicită documente specifice agenților economici fără a se lua în considerare greutatea/ imposibilitatea obținerii acestora (de exemplu: scrisoare de garanție pentru solicitarea prefinanțării;).
Propuneri de remediere
Includerea în cadrul contractelor de servicii de proiectare de clauze prin care proiectanții să răspundă, cel puțin din punct de vedere material, în cazul în care în execuția contractului de lucrări se dovedesc erori și/ sau omisiuni din proiectare, care au periclitat implementarea proiectului, au generat întârzieri și au condus la aplicarea declararea ca neeligibile a unor cheltuieli,
În cadrul clauzelor contractuale beneficiarul ar trebui să aibă în vedere stabilirea unor clauze care să asigure respectarea principiilor de drept și de garantarea a lucrărilor. Astfel, în cazul în care se constată un mod defectuos de derulare a contractului și dacă se aduc prejudicii și se riscă implementarea contractului de finanțare, prin prevederea acestui tip de clauze, achizitorul/beneficiarul poate rezilia contractul,
Reglementarea la nivel de AM a utilizării economilor pentru efectuarea de lucrări suplimentare, care nu s-au datorat omisiunilor de proiectare
Corelarea ordinelor de cheltuieli eligibile cu legislația în vigoare,
Corelarea legislației în vigoare cu FIDIC în ceea ce privește reglementarea recepției parțiale;
emiterea unei eventuale Instrucțiuni prin care transmiterea spre verificare a documentelor din cadrul proiectelor cu finanțare nerambursabilă să se poată efectua și în format electronic. În acest fel ar fi reduse costurile semnificative implicate de multiplicarea acestor documente și ar crește gradul de operativitate.
. Propuneri modificări legislative în vederea reducerii/eliminării problemelor întâmpinate
Modificarea Ordinelor de aprobare a tipurilor de cheltuieli eligibile pentru programele operaționale deoarece condițiile de eligibilitate a cheltuielilor existente în prezent limitează excesiv gama de activități eligibile ce pot fi derulate prin proiecte (ex: organizarea de șantier). Armonizarea acestora cu legislația in vigoare, respectiv Hotărârea nr. 28 din 2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții.
Modificarea Hotărârii nr. 300/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru șantierele temporare sau mobile, în sensul modificării denumirii de manager de proiect, în scopul eliminării posibilelor confuzii, având în vedere că în cadrul proiectelor cu finanțare europeană coordonatorul unității de implementare a proiectelor este cel mai adesea denumit manager de proiect.
Măsuri în vederea emiterii unei eventuale Instrucțiuni prin care transmiterea spre verificare a documentelor din cadrul proiectelor cu finanțare nerambursabilă să se poată efectua și în format electronic. În acest fel ar fi reduse costurile semnificative implicate de multiplicarea acestor documente și ar fi îmbunătățită cooperarea între beneficiari și AM/OI prin creșterea gradului de operativitate.
Corelarea Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora și a Hotărârii Guvernului nr. 51/1996 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de montaj utilaje, echipamente, instalații tehnologice și a punerii în funcțiune a capacităților de producție cu prevederile FIDIC (reglementarea unitară în ceea ce privește recepția parțială).
Modificarea actelor normative prin care au fost aprobate condițiile de eligibilitate a solicitanților de fonduri externe nerambursabile precum și documentele justificative aferente solicitanților, în sensul revizuirii listei de documente solicitate autorități publice locale pentru proiectele generatoare de venituri. În acest moment pentru autoritățile publice locale se solicită documente specifice agenților economici fără a se lua în considerare greutatea/ imposibilitatea obținerii acestora (de exemplu: scrisoare de garanție pentru solicitarea prefinanțării; pentru proiectele generatoare de venituri se solicită Hotărârea de Consiliu Județean/ Local privind înființarea – anul 1992 pentru toate autoritățile publice locale din România).
Revizuirea Legii parteneriatului public-privat nr. 178/ 2010, cu modificările și completările ulterioare în sensul promovării interesului factorului privat de a investi în obiective generatoare de venituri și vitale pentru autoritățile publice locale care nu dispun de resurse financiare, cu condiția protejării atât a interesului public dar și a soluțiilor inovative aduse de factorul privat.
Revizuirea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/ 1996 republicată în sensul exceptării de la plata taxelor pentru intabularea imobilelor (teren și/ sau construcție) a bunurilor din domeniul public care fac obiectul proiectelor cu finanțare externă în care autoritățile publice sunt beneficiari.
Revizuirea legislației ce vizează activitatea instituțiilor ce emit avize pentru autorizarea lucrărilor de construcții în sensul exceptării obligației autorităților publice locale de la plata taxelor/ tarifelor pentru obținerea avizelor necesare autorizării lucrărilor de construcții pentru obiective ce vizează investițiile în infrastructură de interes public.
Revizuirea Legii nr. 50/ 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată cu modificările și completările ulterioare, și a Legii nr. 10/ 1995 privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare, în sensul exceptării obligației autorităților publice locale de la plata cotelor ulterioare autorizării:
Cheltuieli pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism și autorizarea executării lucrărilor de construcții
(cotă de 0,1% din valoarea lucrărilor executate) – art. 30 din Legea nr. 30/ 1991 și art. 70 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991;
Cotă de 0,7% din cheltuielile pentru executarea construcțiilor și a lucrărilor prevăzute la art. 2 din Legea nr. 10/ 1995 – art. 40, alin. (1) din Legea nr. 10/ 1995.
Completarea Legii nr. 10/ 1995 privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare, în sensul întăririi răspunderii proiectanților în ceea ce privește calitatea în construcții prin obligarea acestora de a răspunde și material pentru omisiunile, necorelările, greșelile etc. de proiectare care conduc la lucrări defectuoase.
Corelarea tuturor actelor normative în care este definit conflictul de interese (Codul penal, Legea nr. 161/ 2003, O.U.G. nr. 34/ 2006) atât între ele cât și cu prevederile din legislația Uniunii Europene.
Completarea prevederilor art. 6, alin. (2), litera g) din Ordonanța Guvernului nr. 26/ 2000 cu privire la asociații și fundații, cu modificările și completările ulterioare, în sensul nominalizării pentru autoritățile publice locale a celor aleși pentru a reprezenta autoritatea publică locală în organul de conducere a asociației/ fundației prin funcție și nu prin nume. S-ar elimina astfel riscul unor întârzieri foarte mari pentru înlocuirea celui ales ca urmare a decesului sau rezultatelor alegerilor locale.
Capitolul V – CONCLUZII
Lucrarea de față își propune să reliefeze aspecte generale și de fond privind Fonduri Structurale și de Coeziune, în speță Programul Operațional Regional 2007-2013, acestea având o semnificație majoră în derularea de noi investiții în viitoarea perioadă de programare 2014-2020.
Asistență externă nerambursabilă a Uniunii Europene constă în instrumentele prin intermediul cărora se transferă resurse financiare de la Uniunea Europeană către beneficiari pe baza unor condiții specifice.
Deși la origini aceasta a fost concepută ca un transfer cu scop politic sau militar, asistența nerambursabilă a cunoscut o evoluție fulminantă odată cu primele
programe nerambursabile moderne și, în special, cu apariția programelor de finanțare structurale europene.
Urmare a acestei evoluții programele europene de finanțare structurale, respectiv Fondul Social European, Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune reprezintă în prezent principalele instrumente de politică europeană la nivelul statelor membre.
În momentul aderării la Uniunea Europeană, România avea decalaje considerabile la nivelul principalilor indicatori economici atât față de țările care erau deja membre UE, cât și față de majoritatea celorlalte țări candidate.
Beneficiară inițial a unor programe de finanțare nerambursabile din fondurile de preaderare (PHARE, ISPA și SAPARD), România a avut acces la fondurile structurale începând cu anul 2007.
În perioada de programare 2007-2013 asistența nerambursabilă a Uniunii Europene s-a concentrat și a fost alocată pe baza a șapte programe operaționale și programele complementare aferente.
La nivelul UE capacitatea de absorbție a fost definită ca „măsura în care un stat membru este capabil să consume într-un mod efectiv și eficient resursele financiare alocate prin intermediul fondurilor structurale”
Prin urmare, demersul științific al prezentei lucrări a costat în prezentarea unor elemente generale privind Fondurile Structurale și de Coeziune, identificarea problemelor întâmpinate de beneficiari în cadrul perioadei de programare 2007-2013, precum și trasarea unor soluții de remediere, prin prezentarea Programului Operațional Regional la nivel de regiune, particularizând pe Unitatea Administrativ Teritorială – județul Vâlcea.
Bibliografie:
Elena Iorgu, Tudor Pendiuc, Dan Borbely, Cristina Ana, Note de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare în proiectele cu finanțare din fonduri structurale – Culegere de spețe la nivelul autorităților locale și județene , editat de Institutul pentru Politici Publice București și Țuca Zbârcea și Asociații
Michael Leckey, Lucian Pavel Sorin Mario Marinescu, Ion Georgescu, Ioana Derscan, Dennis John Richard Pollard, Felicia Scarlat – Manual – Formare continuă a personalului implicat în gestionarea Fondurilor Structurale și de Coeziune, Proiect co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Asistență Tehnică 2007-2013
Ghid de bune practici în domeniul achizițiilor publice aferent proiectelor finanțate din instrumente structurale, document realizat în cadrul contractului „Servicii de consultanță pentru elaborarea unui ghid de bune practici în domeniul achizițiilor publice aferente proiectelor finanțate din instrumente structurale și diseminarea acestuia” de către asocierea dintre SC RELIANS CORP SRL și GLOBAL SERVICES GROUP SRL
Programul Operațional Regional 2007-2013,Guvernul României, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice Și Locuințelor, București, 2007
Raportul anual de Implementare al Programul Operațional Regional 2007-2013,Guvernul României, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, București, 2014
Alte documente:
Hotărâre nr. 519/2014 privind stabilirea ratelor aferente reducerilor procentuale/corecțiilor financiare aplicabile pentru abaterile prevăzute în anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora
Documente interne ala Direcției Generala Programe și Relații Externe – Consiliul Județean Vâlcea (situații, informări, prezentări)
Pagini web:
http://por.adroltenia.ro/situatia-proiectelor-contractate-in-cadrul-por-2007-2013-la-nivelul-regiunii-sud-vest-oltenia-31-mai-2015
http://eufinantare.info/politica-coeziune.html
http://eufinantare.info/politica-coeziune.html
http://europa.eu/legislation_summaries/agriculture/general_framework/g24231_ro.htm
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fondul_European_de_Dezvoltare_Regional%C4%83
http://www.fonduricomunitare.ro/prezentare.html
Care sunt salariile, PIB-ul şi productivitatea pe cele 8 regiuni din noua hartă economică a României
Anexe:
Chestionar
Interviu transcris
CHESTIONAR
1. Faceți parte dintr-un departament/ compartiment specializat în gestionarea proiectelor cu finanțare externă ?
Răspuns:
a) Da
b) Nu
2. A folosit instituția dumneavoastră sprijinul unor consultanți externi pentru gestionarea unui proiect cu finanțare externă?
Răspuns:
a) Da
b) Nu
3. Care este numărul de proiecte în care ați fost implicat în perioada de programare 2007 – 2013?
Răspuns: _____
4. Care au fost principalele probleme identificate în perioada de programare 2007 – 2013?
Răspuns:
a) aplicarea de corecții financiare în urma verificării achizițiilor publice
b) aplicarea de corecții financiare în urma implementării contractelor de achiziție publică;
c) necesitatea prelungirii perioadelor de implementare a proiectelor;
d) lipsa resurselor financiare.
5. Ați beneficiat de cursuri de formare profesională finanțare în cadrul periodei de programare 2007 – 2013?
Răspuns:
a) Da
b) Nu
6. Care este domeniul prioritar în cadrul căruia instituția dumneavoastră a accesat fonduri structurale ?
Răspuns: _______________________________________________
7. Cum ați asigurat fluxul financiar pentru finanțarea obținută din Fondurile Structurale ?
Răspuns: _________________________________________________
_______________________________________________________
8. Ati apelat la o bancă din sistemul românesc pentru susținerea financiară (credit bancar, scrisoare de garanție) a activităților finanțate din Fondurile Structurale?
Răspuns:
a) Da
b) Nu
9. Care sunt prioritărțile dumneavoastră ca instituție pentru perioada de programare 2014 – 2020 ?
Răspuns:
10. Care sunt așteptările dumneavoastră pentru perioada de programare 2014 – 2020?
Răspuns:
Data, Semnatura,
INTERVIU
Întrebare: Care este impactul fondurilor structurale asupra instituției dumneavoastră ?
Răspuns: Cu ajutorul finanțărilor obținute, și prin implementarea a aproximativ 15 proiecte, la nivelul județului am reușit să rezolvăm unele dintre problemele majore, respectiv în domeniul sănătății reabilităm și modernizăm Spitalul Județean de Urgență Vâlcea în vederea conformării la standardele de sănătate; de asemenea în domeniul social am venit în sprijinul Centrului Școlar pentru Educație Incluzivă Băbeni prin amenajarea și construcția Internatului Școlar; la nivel județean vom asigura managementul integrat al deșeurilor și vom crea infrastructura necesară, și tot în domeniul protecției mediului reabilităm rețeaua de termoficare a municipiului Râmnicu Vâlcea; am reușit să reabilităm peste 50 km de drum județean și totodată să promovăm potențialul turistic al județului.
Întrebare: Care sunt principalele probleme identificate de dumneavoastră în derularea proiectelor ?
Răspuns: Cred că resursele financiare, precum și asigurarea fluxului financiar sunt principalele probleme identificate. De asemenea, corecțiile financiare care au un impact financiar asupra județului, și care nu a putut fi prevăzut inițial.
Întrebare: Cum ați reușit să asigurați fluxul financiar ?
Răspuns: La nivelul Consiliului Județean Vâlcea a fost obținut un împrumut pentru a asigura cofinanțarea și cheltuielile neeligibile.
Întrebare: Care sunt așteptările dumneavoastă pentru anul 2015 ?
Răspuns: Finalizarea cu succes a proiectelor finanțare în cadrul perioadei de programare 2007 – 2013.
Întrebare: Care sunt așteptările dumneavoastră pentru perioada de programare 2014 – 2020 ?
Răspuns: Un ordin de cheltuieli comun și armonizat cu legislația națională privind realizarea unei investiții publice, întocmirea unor documente model în ceea ce privește domeniul achizițiilor publice, fișă de date, contract aplicabile tuturor procedurilor desfășurate din fonduri externe pentru a evita astfel, aplicarea de corecții financiare.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Fondurile Structurale Si de Coeziune (ID: 140380)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.