Fondurile Structurale

INTRODUCERE

Fondurile structurale sunt un subiect de actualitate în Europa, cât și în România.

Prin intermediul lor, Uniunea dorește reducerea disparităților dintre regiunile UE prin consolidarea coeziunii economice și sociale.

Unul dintre instrumentele importante pentru sprijinirea dezvoltării economice a fost POSDRU 2007-2013. Prin acesta s-a dorit un nivel mare de participare pe piața muncii, pe baza ideii unei economii competitive, bazate pe cunoaștere.

Fiind vorba de sume mari de bani, în cadrul proiectelor există și secțiunea de audit al proiectului.

În cadrul proiectelor cu fonduri nerambursabile, auditorii trebuie să verifice toate informațiile necesare care intră în cererea de rambursare, a cheltuielilor ținându-se cont de finanțarea primită de solicitant, dar și dacă au fost respectați toți termenii din contractul de finanțare. În urma acestor verificări, rezultă un raport al constatărilor factuale care nu prezintă nicio asigurare. Acest lucru reprezintă prima deosebire majoră față de un audit normal.

Prezenta lucrare urmărește modul în care se realizează auditul pentru proiectele din fonduri nerambursabile prin analiza auditării unei cereri de rambursare în cadrul unui proiect POSDRU. Lucrarea are 4 capitole după cum urmează:

CAPITOLUL 1- ASPECTE TEORETICE. În cadrul acestui capitol s-a realizat un scurt istoric al fondurilor structurale, s-a dezvoltat Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, împreuna cu Axa Prioritară 6 "Promovarea incluziunii sociale", ci DMI 6.1. "Dezvoltarea economiei sociale". Tot la acest capitol au fost prezentate informații cu privire la auditul financiar, auditul proiectelor din fonduri nerambursabile, asemănări și deorebiri între cele doua;

CAPITOLUL 2- STUDIU DE CAZ- AUDITAREA CERERII DE RAMBURSARE NR. 1 ÎN CADRUL PROIECTULUI "ECONOMIA SOCIALĂ PENTRU TOȚI ", POSDRU, AXA PRIORITARĂ 6, DMI. 6.1. ;

CAPITOLUL 3- CONCLUZII;

ANEXE.

CAPITOLUL 1- ASPECTE TEORETICE

FONDURI STRUCTURALE ȘI DE COEZIUNE

Istoric

Fondurile structurale reprezintă instrumentele financiare administrate de Cominia Europeană, având scop acordarea de spijin la nivelul uniunii. Acest sprijin se adresează în principal regiunilor slab dezvoltate în scopul reducerii disparităților dintre acestea prin consolidarea coeziunii economice și sociale.

Istoric al fondurilor structurale și de coeziune:

1957- În perioada redactării Tratatului de la Roma, statele semnatare menționeaza nevoia eliminării disparităților dintre regiuni;

1958- Înființarea Fondului Social European (FSE) și a Fondului de Orientare și Garantare Agricola (FEOGA);

1975- S-a creat Fondul European de Dezvoltare Regională cu scopul redistribuirii unei sume a contribuțiilor bugetare ale statelor membre în regiunile defavorizate;

1986-1987- A fost introdus conceptul de Coeziune socială și econimică, menit să ajute ultimele state intrate, Spania și Portugalia, pentru a face față provocărilor pieței unice;

1988- Președintele Cominiei Europene, Jacques Delors, a avut inițiativa de a dubla resursele financiare pentru fondurile structurale pentru anii viitori, prin urmare, 9 ani la rând țările sîrace au primit aproximativ 154 mld ecu;

1989- S-a introdus principiul programării multi-anuale, s-au stabilit obiectivele prioritare și s-a pus la punct sistemul de parteneriate între statele membre, toate acestea pentru un sistem de acordare a fondurilor structurale fara probleme;

1992- S-a hotărât dublarea bugetelor pentru regiunile dezavantajate;

1993- Prin Tratatul asupra Uniunii Europene, coneziunea este considerata ca fiind unul din obiectivele esențiale ale UE, în paralel cu Uniunea Econimică și Monetară, dar și cu Piața Unică. Prin acest tratat se prevede și crearea unui Fond de Coeziune care să sprijine proiectele favorabile mediului înconjurător, dar și transporturile în statele mebre mai puțin prospere;

1994-1999- Apare Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP) care completeaza fondurile structurale. In 1999 sunt reformate Fondurile Structurale și se modifică o parte a modului de funționare a Fondului de Coeziune. Acestea vor beneficia de mai mult de 30 mld euro intre 2000-2006, adica 213 mld pe o perioadă de șapte ani. Programul PHARE (existent din 1989) este completat cu Instrumentul Structural de Pre-aderare (ISPA) și cu Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (SAPARD), acestea având drept scop favorizarea dezvoltării economice și sociale, dar și protecția mediului în tările candidate din Europa Centrală și de Est;

2000-2001- Se adoptă o strategie axată pe ocuparea forței de muncă de către Consiliul European de la Lisabona (martie 2000). În iunie 2001, Consiliul Eruopean de la Göteborg leagă strategia ocupării forței de muncă de dezvoltarea durabilă;

2002- În decembrie 2002, Consiliul european de la Copenhaga, incheie un acord cu privire la criteriile de aderare a celor zece noi state membre ale Uniunii Europene;

2004- Pe 18 februarie , Comisia Europeana prezintă propunerile de reforma a politicii de coeziune pentru 2007-2013. Pe 1 mai adera cele zece noi state membre UE;

28 ianuarie 2005- Apar ultimele statistici de la nivel regional pentru confirmarea propunerilor Comisiei pe Fonduri Structurale pentru 2007-2013;

6 iulie 2005- Se adopta "Liniile directoare strategice ale Comunității pentru Coeziune 2007-2013";

15-16 decembrie 2005- Se ating prevederile Acordului Consiliului European din perspectiva financiară 2007-2013;

Ianuarie 2006- Se semneaza acordul Consiliului European pe perspective financiareȘ Punerea in practica a Politicii de Coeziune 2007-2013;

Iulie 2006- Se aproba regulamentele;

2007-2013- În aceasta perioada, 30% din buget este alocat pentru infrastructura de mediu și pentru măsuri de combatere a schimbărilor climaterice, iar 25% pentru cercetare și inovare. În octombrie 2011, Comisia Europeana prezinta propunerile pentru noua abordare a politicii de coeziune pentru 2014-2020;

2014-2020- Pentru realizarea țintelor Europa 2014-2020, sunt introduse norme comune simplificate, unde se pune accent pe realizări si rezultate. Se alova un buget de 351,8 mld de euro catre 11 obiective tematice.

Fondurile structurale 2007-2013

Între 2007-2013, prin politicile de coeziune reformate, Uniunea Europeană a încercat să raspundă obiectivelor stabilite prin intermediul strategiilor de la Lisabona și de la Göteborg.

Scopul politicii de coeziune este reducerea disparităților dintre regiunile UE. Pentru reducerea disparităților dintre regiuni, statele membre au nevoie de ajutor financiar pentru soluționarea diverselor problemele.

Disparitățile dintre statele membre, în afara diferențelor ce țin de Produsul Național Brut, sunt:

Dotările cu infrastructura;

Calitatea mediului;

Nivel ridicat al somajului;

Mărimea și diversitatea mediului de afaceri;

Diferențe în ceea ce privește utilizarea noilor tehnologii.

Politica de coeziune socială și economică este o politică a solidarității. Aceasta are drept scop promovarea unui nivel înalt de competitivitate și ocuparea forței de muncă, oferind ajutor regiunilor slab dezvoltate, dar și a celor care se confruntă cu problem structurale.

UE dorește o dezvoltare stabilă și durabilă, o funcționare optimă a Pieței Interne.

Politica de coeziune este finațată prin trei instrumente:

Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR);

Fondul de Coeziune (FC);

Fondul Social European (FSE).

Cele trei instrumente finanțează următoarele obiective:

Tabel 1. Obiectivele fondurilor structurale și de coeziune

Cele trei instrumente au același scop, acela de a ajuta la reducerea disparităților dintre regiuni. Se dorește punerea accentului pe cunoaștere și inovare, crearea de locuri de muncă mai multe și mai bune, cooperare între regiuni, dar și transformarea acestora în locuri atractive investițiilor și muncii.

Fondul European de dezvoltare Regională (FERD) reprezinta fondul care sprijină reducerea dezechilibrelor dintre regiunile mai putin devoltate. Acesta este cel mai important fond structural, acordând ajutoare zonelor defavorizate, fiind un instrument de corecție a dezechilibrelor regionale.

Domeniile de finațare din FEDR sunt:

Inovare, cercetare-dezvoltare, antreprenoriat;

Investișii;

Turism;

Educație;

Crearea de noi locuri de munca;

Turism;

Mediu- prevenirea accidentelor ecologice;

Asistenșă tehnică;

Servicii de sprijin pentru afaceri și crearea de fonduri de garantare.

Fondul de Coeziune (FC) ajută statele membre cele mai sărace. Criteriul este ca produsul national brut al șării să nu atingă 90% din media UE. Acesta intervine pe ansamblul teritoriului national pentru a co-finanța proiecte în materie de mediu, rețele de transport transeuropene, permițându-le ca aceste costuri ale lucrarilor să nu ingreuneze eforturile bugetare interne necesare satisfacerii exigențelor Uniunii Economice și Monetare.

Fondul Social European (FSE) reprezintă principalul instrument al politicii sociale a UE. Acesta acordă susținere financiară pentru formare și reconversie profesională, crearea de noi locuri de muncă. FSE trebuie să ajute la îndeplinirea priorităților Comunității cu privire la întărirea coeziunii sociale și economice, prin asigurarea unui nivel înalt de ocupare a locurilor de muncă, prin crearea de locuri de muncă mai multe și mai bune, îmbunătățind oportunitățile de angajare.

FSE trebuie să sprijine politicile naționale în ceea ce privește ocuparea deplină a forței de muncă, asigurarând calitătea și productivitatea în muncă, promovarea incluziunii sociale prin acces la piața muncii a categoriilor dezavantajate, reducând disparitățile regionale și naționale.

Domeniile de finațare din FSE sunt:

Dezvoltarea educației și formării continue;

Promovarea includerii sociale și a sanselor egale pentru toți;

Promovarea unei forte de munca adaptabile și calificate;

Sprijinirea inovației in organizarea muncii;

Sprijinirea intreprinzatorilor și crării locurilor de muncă;

Susținerea potențialului uman în cercetare, știință și tehnologie;

Reducerea discriminării pe piața muncii prin îmbunătățirea participării femelilor pe piața muncii.

Fondurile structurale si de coeziune în românia

Cadru legilativ

În cazul României, s-au alocat 19,668 miliarde euro, din care:

12,661 miliarde euro pentru obiectivul ″Convergență″;

6,552 miliarde euro pentru Fondul de Coeziune;

0,455 miliarde euro pentru Obiectivul ″Cooperare Teritorială Europeană″.

Pentru gentionarea fondurilor structural, România a realizat o serie de legi, hotarâri de Guvern, Ordonanțe de Urgență: (www.fonduri-structurale.ro)

Legislatie generala privind gestionarea asistentei comunitare nerambursabile:

H.G. 457/2008 privind cadrul institutional de coordonare si gestionare a instrumentelor structurale

Legea nr. 315 din 28/06/2004 privind dezvoltarea regionala in Romania

H.G. nr. 1115 din 15/07/2004 privind elaborarea in parteneriat a Planului National de Dezvoltare

H.G. nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice

H.G. nr. 759 din 11/07/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate in cadrul operatiunilor finantate prin programele operationale

Hotarare nr. 491/2008 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate in cadrul operatiunilor finantate prin programele operationale

Ordin nr. 1338/2008 al ministrului mediului si dezvoltarii durabile privind procedura de emitere a avizului Natura 2000

Memorandum pentru aprobarea Strategiei nationale de comunicare a Instrumentelor Structurale 2007-2013

Legislatie in domeniul achizitiilor publice:

Ordin 29.10.2012 privind aprobarea procedurii de atribuire aplicabile beneficiarilor privati de proiecte finantate din instrumente structurale, obiectivul Convergenta.

OUG nr. 52 / 2011 pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 30/2006 privind functia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii

Ordin ANRMAP nr. 302/2011 – Ordin al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice privind aprobarea formularelor standard ale Procesului-verbal al sedintei de deschidere a ofertelor si Raportului procedurii, aferente procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii

HG nr. 802/2011 – Hotarare pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul implementarii instrumentelor structural

HG nr. 801/2011 – Hotarare pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 525/2007 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice

O.U.G. nr. 19/2009 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii

Legea nr. 337 din 17/07/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii

Legea nr. 128 din 05/05/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii

H.G. nr. 925 din 19/07/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la tribuirea contractelor de achizitie publica din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii

H.G. nr. 1337 din 27/09/2006 privind completarea Hotararii Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii

H.G. nr. 71 din 24/01/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii prevazute in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii

Ordinul ANRMAP nr. 155 din 02/10/2006 privind aprobarea Ghidului pentru atribuirea contractelor de achizitie publica

Ordinul ANRMAP nr. 183 din 03/11/2006 privind aplicarea dispozitiilor referitoare la contractul de publicitate media

H.G. nr. 1660 din 22/11/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica prin mijloace electronice din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii

H.G. nr. 525 din 30/05/2007 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice

H.G. nr. 782 din 14 iunie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor

O.U.G. nr. 74 din 29/06/2005 privind infiintarea Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice

Legea nr. 111 din 27/04/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 74/2005 privind infiintarea Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice

O.U.G. nr. 30 din 12/04/2006 privind functia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publica

Legea nr. 228 din 04/07/2007 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 30/2006 privind functia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publica

H.G. nr. 942 din 19/07/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 30/2006 privind functia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publica

Ordinul MEF nr. 175 din 05/02/2007 pentru aprobarea Manualului operational pentru activitatea de observare si verificare a atribuirii contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii – modelul si continutul formularelor si documentelor utilizate

Legislatie in domeniul ajutorului de stat:

O.U.G. nr. 117 din 21/12/2006 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat

Legea nr. 137 din 17/05/2007 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat

Legislatie in domeniul finantelor publice:

Legea nr. 500 din 11/07/2002 privind finantele publice

Legea nr. 314 din 08/07/2003 pentru modificarea art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice

Hotararea nr. 28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii

H.G. nr. 1865 din 21/12/2006 pentru modificarea limitelor valorice privind competentele de aprobare a documentatiilor tehnico-economice ale obiectivelor de investitii noi

Legea nr. 273 din 29/06/2006 privind finantele publice locale

H.G. nr. 1213 din 06/09/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private

Ordin nr. 1187 din 16 aprilie 2007 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice, Planul de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1917/2005

OMFP nr. 752/2006 privind aprobarea procedurii de eliberare a certificatului de atestare fiscala pentru persoane juridice si fizice,a certificatului de obligatii bugetare, precum si a modelului si continutului acestora

OMFP nr. 673/2009 de modificare a OMFP nr. 752/2006

Legislatie privind cadrul financiar general pentru gestionarea asistentei comunitare nerambursabile alocate Romaniei:

O.U.G. nr. 64/2009 privind gestionarea financiara a Instrumentelor Structurale si utilizarea acestora pentru Obiectivul Convergenta

Ordinul nr. 2548/25 august 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiara a instrumentelor structurale si utilizarea acestora pentru Obiectivul Convergenta

Ordinul MFP nr. 469/10.03.2009 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 29/2007 (abrogat)

Ordin nr. 3154/2008 al ministrului economiei si finantelor pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinantarii si a cofinantarii alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul national de dezvoltare, in bugetul institutiilor implicate in gestionarea instrumentelor structurale si utilizarea acestora pentru obiectivul convergenta, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 249/2007, aprobate prin Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 911/2007 (abrogat)

O.G. nr. 19 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinantarii si a cofinantarii alocate de la bugetul de stat (abrogat)

Legea nr. 249 din 12/07/2007 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinantarii si a cofinantarii alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul national de dezvoltare, in bugetul institutiilor implicate in gestionarea instrumentelor structurale si utilizarea acestora pentru obiectivul convergenta (abrogat)

Ordin MEF nr. 911 din 10/08/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinantarii si a cofinantarii alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul national de dezvoltare, in bugetul institutiilor implicate in gestionarea instrumentelor structurale si utilizarea acestora pentru obiectivul convergenta, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 249/2007 (abrogat)

Legislatie privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare:

O.G. nr. 79 din 28/08/2003 privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare, precum si a fondurilor de cofinantare aferente utilizate necorespunzator

Legea nr. 529 din 11/12/2003 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare, precum si a fondurilor de cofinantare aferente utilizate necorespunzator

O.G. nr. 94 din 26/08/2004 privind reglementarea unor masuri financiare

O.G. nr. 53 din 25/08/2005 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar si al contabilitatii publice

O.G. nr. 12 din 31/01/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare, precum si a fondurilor de cofinantare aferente utilizate necorespunzator

Legea nr. 205 din 02/07/2007 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 12/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare, precum si a fondurilor de cofinantare aferente utilizate necorespunzator

H.G. nr. 1510 din 18/12/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare, precum si a fondurilor de cofinantare aferente utilizate necorespunzator

H.G. nr. 2396 din 21/12/2004 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare, precum si a fondurilor de cofinantare aferente utilizate necorespunzator, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.510/2003

H.G. nr. 1358 din 27/09/2006 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare, precum si a fondurilor de cofinantare aferente utilizate necorespunzator, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.510/2003.

Documente strategice

Pentru implementarea fondurilor structurale și de coeziune, în România sunt următoarele documente strategice:

Planul Național de Dezvoltare 2007-2013;

Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013;

Programele Operaționale;

Documente Cadru de Implementare.

Cadrul Strategic Național de Referință, precum și Programele Operaționale reprezintă documente obligatorii pentru toate statele membre.

Planul Național de Dezvoltare a României 2007-2013 (PND) reprezintă documentul prin care se realizează planificarea strategică și programarea financiară multianuală. Acesta este aprobat de Guvern, se realizează într-un larg parteneiat care va orienta dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu politica de Coeziune a UE.

În baza acestul plan au fost elaborate Cadrul Strategic Național de Referință, precum si Programele Operaționale.

PND-ul 2007-2013 a prevăzut 6 priorități naționale pentru dezvoltare:

Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe Cunoastere;

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport;

Protejarea si îmbunatatirea calitatii mediului;

Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si incluziunii sociale si întarirea capacitatii administrative;

Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii în sectorul agricol;

Diminuarea disparitatilor de dezvoltare între regiunile tarii.

Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013 (CSNR) reprezintă documentul strategic de referință pentru programarea Fondurilor Structurale și de Coeziunie în România.

Prin acest document se stabilesc prioritățile de intervenție ale Fondurilor Structurale și de Coeziune.. CSNR face legătura între prioritățile naționale de dezvoltare, stabilite prin PND și prioritățile de la nivel europena.

CSNR a fost elaborate pe baza PND 2007-2013 și se implementează prin intermediul Programelor Operaționale.

Programele Operaționale (PO) reprezintă documentele aprobate de Comisia Europeană prin care se implementează prioritățile sectoriale și/sau regionale din PND.

Prin intermediul PO se realizează obiectivele CSNR 2007-2013. Romania a avut umatoarele programe operaționale: (www.fonduri-structurale.ro)

Programul Operational Regional – POR;

Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice – POS CCE;

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – POSDRU;

Programul Operational Sectorial de Mediu – POS Mediu;

Programul Operational Sectorial de Transport – POS Transport;

Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative;

Programul Operational Asistenta Tehnica – POAT;

Programe de Cooperare Teritorala.

Structura unui program operațional este urmatoarea:

Analiza puncte forte/puncte slabe pentru situația curentă;

Strategia în domeniu (Axe prioritare, Domenii majore de intervenție, Acțiuni și Operațiuni indicative);

Ilustrarea priorităților identificate în raport cu cele communicate;

Ținte, indicatori;

Plan financiar;

Prevederi referitoare la implementare;

Lista indicativă a proiectelor.

Documente cadru de implementare

Fiecare PO este completat de un Document Cadru de Implementare. Aceste documente nu sunt supuse aprobarii Comisiei Europene. Prin aceste documente sunt detaliate programele operaționale, sunt prezentate elemente practice cu privire la proiecte, cheltuieli eligibile, potențiali beneficiari, modurile de decontare, etc. Acest document se elaborează pentru a implementa strategia și axele prioritare ale Programului Operațional.

Documentul cadru de implementare este format din:

Introducere- sunt prezentate rolul și importanța Instrumentelor Structurale pentru dezvoltarea României pentru perioada 2007-2013 prin intermediul Progamului Operațional respectiv;

Scurta descriere a PO;

Evaluarea ex-ante a Documentului Cadru de Implementare;

Evaluarea ex-ante este un proces prin care sunt oferite punte de vedere și recomandari ale unor experți cu privire la Documentul Cadru de Implementare, altții decât cei implicați în planificare. Scopul acestei evaluări este de a îmbunătăți și consolida calitatea finală a Documentului Cadru de Implementare care se află în elaborare.

Descrierea detaliată a domeniilor majore de intervenție;

Cuprinde:

Descriere (accent pe relația cu obiectivele generale ale PO, obiectivele specifice și cu prioritățile Cadrului Strategic Național de Referință);

Operațiuni orientative (exemple de proiecte, tipuri de scheme grant);

Durata operațiunilor;

Clasificarea intervențiilor (cuprinde tema prioritară, forma de finațare, precum și dimensiunea teritorială);

Folosirea finațării comune FEDR/FSE;

Valoarea finanțării nerambursabile;

Criterii de eligibilitate și selecție a proiectelor;

Organismele intermediare;

Autoritatea de plată competentă;

Beneficiarii;

Destinatarii finali/ Aplicanții;

Planul financiar;

Indicatori de monitorizare și evaluare;

Teme orizontale;

Ajutor de stat.

Programare financiară (cum sunt alocați banii pe fiecare PO, pe fiecare axa prioritară și pe fiecare domeniu major de intervenție);

Sistem de implementare:

Management;

Principii de aplicare, selecție și evaluarea proiectelor;

Mecanisme de asigurare a cofinațării;

Indicatori;

Plan de promovare;

Proceduri de modificare a Documentului Cadru de Implementare.

Anexe (pot fi: tabele cu indicatori, analize SWOT, profiluri, glosare cu termnei hărți etc.)

Cadru instituțional

Când vorbim de coordonare, implementare și control al intervențiilor în cazul fondurilor structurale și de coeziune, fiecare stat membru se ocupă, conform principiului subsidiarității și proporționalității.

Pentru fiecare PO a fost desemnată câte o Autoritate de Management, precum și Organismele Intermediare care s-au ocupat să coordoneze și gestioneze asistența financiară comunitară, precum și misiunile încredințate fiecăreia. Printre Autoritățile de Management se număra:

Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri (fost Ministerul Economiei și Finanțelor)- Autoritate pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, precum și pentru Programul Operational Asistenta Tehnica (POAT);

Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (fost Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor)- Autoritate pentru Programul Operațional Regional (POR);

Ministerul Transporturilor- Autoritate pentru Programul Operational Sectorial de Transport (POS Transport);

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (fost Ministeriul Mediului și Dezvoltării Durabile)- Autoritate pentru Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu);

Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (fost Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse)- Autoritate pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU);

Ministerul Afacerilor Interne (fost Ministerul Intenelor și Reformei Administrative)- Autoritate pentru Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative.

Programul operațional dezvoltarea resurselor umane 2007-2013 (posdru)

POSDRU 2007-2014 reprezintă un instrument important în sprijinirea dezvoltării economice, a schimbării productivității pe termen lung. Pentru a avea o economie competitivă și dinamică este nevoie de forță de muncă înalt calificată, cu un nivel ridicat de educație, adaptare la noile tehnologii și a nevoilor în schimbare ale piețelor. În urma POSDRU s-a dorit un nivel mai mare de participare pe piața muncii, pe baza fundamentului unei economii competitive, bazate pe cunoaștere.

Pentru detalierea Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 a fost elaborat Ghidul Solicitantului- Condiții generale.

Ghidul solicitantului- condiții generale cuprinde reguli cu privire la completarea și transmiterea unei cereri de finanțare în cadrul propunerilor de proiecte lansate pentru POSDRU.

Ghidul solicitantului- Condiții generale conține 10 capitole:

Informații generale- la această secțiune se găsesc definiții cu privire la toți termenii noi depre care se va discuta în ghid, tipuri de proiecte în funcție de nevoile identificate, obiectivele vizate și zonă (proiecte sistemice, proiecte strategice și proiecte de grant). Apar informații cu privire la contribuția solicitantului (procentajul minim din valoarea totala eligibilă a proiectului);

Documente de referință- sunt numite documentele care au stat la baza elaborarii Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013; este prezentat obiectivul general POSDRU, obiectivele specifice, axele prioritare împreuna cu domeniile majore de intervenție;

Informații necesare pentru solicitarea unei finanțări nerambursabile în cadrul POSDRU- sunt specificate regulile și criteriile de eligibilitate pentru solicitanți și partenri, pentru proiect, pentru cheltuielile ce urmează a fi incluse în proiect; Sunt prezentate informații referitoare la echipa de management și implementare a proiectului, precum și despre serviciile de expertiză contabilă și audit financiar, dar și despre externalizarea anumitor servicii;

Cererea de finanțare și anexele- la acest capitol sunt prezentate informațiile generale privind depunerea cererii de finațare, structura acesteia, indicații de completare pentru fiecare secțiune (descrierea proiectului, buget, indicatori, grup țintă);

Evaluarea și selecția proiectelor- se specifică etapele de evaluare și selecție a proiectelor depuse, dar și metoda de contestație a verdictului;

Contractul de finanțare- în urma selecței pentru finațare,urmează a se semna contractul de finațare. În acest capitol sunt prezentați toți pașii;

Aspecte privind implementarea proiectelor- la aceasta secține se gasesc informații cu privire la condițiile generale de implementare, partea de informare și publicitate, aspectele financiare, achizițiile în cadrul proiectului, precum și neregulile care pot avea loc;

Anexele cererii de finanțare- se găsesc atașate urmatoarele anexe: Declarație de eligibilitate (vezi Anexa 1), Acord de parteneriat (vezi Anexa 2), Declarație de angajament (vezi Anexa 3), Declarație privind eligibilitatea TVA aferentă cheltuielilor ce vor fi efectuate în cadrul proiectului propus spre finațare din instrumente structurale (Anexa 1 la ordinul ministrului afacerilor europene nr. 204 din 27 decembrie 2011, publicat in Monitorul Oficial nr. 940 din 30 decembrie 2011) (vezi Anexa 4);

Anexa 2 la Instructiunea din 27.12.2011 de aplicare a prevederilor art. 11 din Hotarârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale; (vezi Anexa 5)

Formular de înregistrare a grupului țintă. (vezi Anexa 6)

″Obiectivul general al POSDRU este dezvoltarea capitalului uman și cresterea competitivității, prin corelarea educației și învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii și asigurarea de oportunități sporite pentru participarea viitoare pe o piață a muncii modernă, flexibilă și inclusivă a 1.650.000 de peroane.″

Obiectivele specifice POSDRU 2007-2013 sunt:

Promovarea calitatii sistemului de educatie si formare profesionala initială si continua, inclusiv a invatamantului superior si a cercetarii;

Promovarea culturii antreprenoriale si imbunatatirea calitatii si productivitatii muncii;

Facilitarea insertiei tinerilor si a somerilor de lunga durata pe piata muncii;

Dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si incluzive;

Promovarea (re)insertiei pe piata muncii a persoanelor inactive, inclusiv in zonele rurale;

Imbunatatirea serviciilor publice de ocupare;

Facilitarea accesului la educatie si pe piata muncii a grupurilor vulnerabile.

POSDRU are o serie de 7 axe prioritare, plus domeniile majore de intervenție:

Tabel 2. Axe prioritare și domenii majore d eintervenții POSDRU 2007-2013

Sursa: Guvernul României, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, 2007

Axa prioritară 6 "Promovarea incluziunii sociale", DMI. 6.1. "Dezvoltarea economiei sociale"

AXA PRIORITARĂ 6 "Promovarea incluziunii sociale"

Axa prioritară 6 "Promovarea incluziunii sociale", DMI. 6.1 "Dezvoltarea economiei sociale" este detaliată în Ghidul solicitantului- Condiții specifice.

Ghidul solicitantului- condiții specifice cuprinde informații exacte care ajută la scrierea proiectelor. Acest ghid conține aspecte exacte cu privire la axa prioritară și domeniul major de intervenție în care se încadrează proiectul.

Ghidul solicitantului- condiții specifice cuprinde următoarele:

Introducere;

Cererea de propuneri de proiecte „Dezvoltarea economiei sociale” – sunt prezentate sumele minime și maxime care pot fi obținute de fiecare proiect în parte, precum și moneda. Se precizează împarțirea sumelor pe surse de finațare, contribuția solicitantului;

Prevederi relevante pentru DMI 6.1 „Dezvoltarea economiei sociale”- este specificat obiectivul general al Axei prioritare 6, sunt detaliate aspecte despre ce se dorește să se obțină în urma implementării proiectelor. Sunt detaliate aspecte cu privire la structurile de economie socială, sunt enumerate obiectivele operaționale ale DMI 6.1., dar și operațiunile orientative care trebuie să fie urmate;

Conditii de eligibilitate- sunt specificate exact informații cu privire la eligibilitatea grupului țintă, a activităților ce urmează a fi efectuate, a solicitanților și partererilor, a cheltuielilor (împarțirea cheltuielilor pe capitole bugetare), indicatori ce trebuie să fie îndepliniți la final de proiect. Relația dintre solicitant și structurile de economie socială este importantă și este prezentat modul în care trebuie sa fie această relație. Sunt prezentate informații cu privire la cerințele de raportare, precum și sustenabilitatea proiectului;

Procesul de evaluare si selectie – sunt enumerate greșeli de scriere a proiectelor, preucm și greșeli care duc la punctarea mai slabă a acestora;

Contestații- sunt prezentate informații cu privire la metoda de depunere a contestațiilor în urma respingerii proiectului;

Procesul de contractare- În acest capitol sunt specificați pașii care urmează după ce proiectul a fost propus spre finațare. În funție de tipul solicitantului, pașii diferă;

ANEXA 1: Grila de evaluare FAZA A (vezi Anexa 7);

ANEXA 2: Grila de evaluare FAZA B (vezi Anexa 8).

Axa prioritară 6 dorește dezvoltare programelor specifice pentru dezvoltare personală. Scopul este de a consolida motivația în ceea ce privește participarea la educație și formare profesională, dar și integrarea pe piața muncii a grupurilor vulnerabile.

Axa prioritară 6 are ca obiectiv general facilitarea accesului pe piața muncii, promovarea unei societăți inclusive și coezive bazate pe respectarea drepturilor omului.

Pentru realizarea incluziunii sociale este nevoie să se ia în calcul toate aspectele cu privire la ocupare, educație, locuință, îngrijirea sănatății, protecție socială, însă utilizând resursele disponibile într-un mod eficient și contretat. Este nevoie de colaborare între toți actorii implicați.

Această axă prioritară urmărește:

Promovarea economiei sociale;

Servicii sociale integrate;

Îmbunătățirea accesului, dar și a participării grupurilor vulnerabile la educație, dar și pe piața muncii;

Promovarea egalității de șanse între femei și bărbați pe piața muncii;

Dezvoltarea și susținerea inițiativelor transnaționale care pun accept pe o piață inclusivă a muncii.

Se va pune accent pe grupurile vulnerabile din care fac parte persoane de etnie romă, tineri peste 18 ani care părăsesc sistemul de stat de protecție a copilului, persoane cu dizabilități, atât fizice, cât și mintale, femei, persoane care se află în risc sporit de marginalizare sau excluziune socială (inclusiv persoane în detenție/persoane aflate anterior în detenție), depedenții de droguri, familii cu mai mult de doi copii (inclusiv familii monoparentare), copii în situații de risc, persoane fără adăpost, persoane infestate cu virusul HIV/SIDA, victime ale violenței domestice.

În cadrul Axei prioritare 6, au fost dezvoltate patru domenii majore de intervenții:

6.1. Dezvoltarea economiei sociale;

6.2. Îmbunătățirea accesului și a participării grupurilor vulnerabile pe piața muncii;

6.3. Promovarea egalității de șanse pe piața muncii;

6.4. Inițiative transnaționale pentru o piață inclusivă a muncii.

DMI. 6.1. "Dezvoltarea economiei sociale"

DMI 6.1 urmărește dezvoltarea economiei sociale. Când vorbim de economie socială, ne referim la un grup de persoane care se reunesc pentru a-și asuma un rol economic activ în procesul de incluziune socială (ex: cooperative, întreprinderi, ONG-uri, fundații etc), care au rol important în gestionare și consolidare.

Se dorește crearea de forme de ocupare inovatoare, dar și flexibile pentru grupurile vulnerabile, promovarea dezvoltării locale a politicilor, cooperarea și solidaritatea socială.

Prin acest DMI se urmărește înființarea de noi grupuri și parteneriate funcționale în economie (cooperative și asociații de întrajutorare, fndații și alte asociații voluntare) care sa ofere servicii și noi oportunități persoanelor cu dificultăți în integrarea/ reintegrarea pe piața muncii.

"Economia socială contribuie la dezvoltarea comunităților locale, crearea de locuri de muncă, implicarea persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile în activități cu caracter social și/sau activități economice facilitând accesul acestora la resursele și serviciile comunității."

Una din activitățile acestui DMI este înființarea de structuri de economie socială pentru valorificarea forței de mună locale. Prin acestea va creste oportunitățile de ocupare pentru persoanele de etnie romă, pentru persoanele cu dizabilități sau pentru alte grupuri vulnerabile care se află expuse riscului de excluziune socială.

Structura de economie socială este "„o întreprindere al cărei principal obiectiv este cel de a avea o incidență socială mai curând decât cel de a genera profit pentru proprietarii sau partenerii săi. Ea funcționează pe piață furnizând bunuri și servicii în mod antreprenorial și inovator și își utilizează, cu predilecție, excedentele în scopuri sociale. Aceasta face obiectul unei gestionări responsabile și transparente, îndeosebi prin asocierea angajaților săi, a clienților săi și a părților interesate de activitățile sale economice”. "

Structura de economie socială, ca formă de organizare, reprezintă orice entitate care este implicate în activitatea economică, care respect cumulative principiile economiei sociale, cu sau fără personalitate juridică distinctă.

DMI 6.1 va finanța operațiuni pentru promovarea economiei sociale, acordând sprijin entităților (ONG-uri, cooperative sociale, asociații de ajutor reciproc etc):

Stimularea creării de locuri de muncă;

Dezvoltarea aptitudinilor;

Consolidarea capacității comunității pentru sprijinul social;

Susținerea creșterii economice și revitalizarea vecinătății;

Protecția mediului;

Mobilizarea grupurilor dezavantajate.

Obiectivele DMI 6.1 sunt:

"dezvoltarea structurilor economiei sociale – dezvoltarea și promovarea unor activități și servicii generatoare de profit pentru a ajuta persoanele excluse social sau cele expuse riscului de excluziune socială să se integreze sau reintegreze pe piața muncii, în întreprinderile economiei sociale și/sau în economia formală;

promovarea economiei sociale (cooperative, întreprinderi sociale, fundații, asociații etc, organizații de voluntariat și alte organizații non-profit) ca un instrument flexibil și durabil pentru dezvoltarea economică și crearea de locuri de muncă la nivel regional și local;

consolidarea capacităților, competențelor, cunoștințelor și stimei de sine pentru grupurile vulnerabile prin înființarea parteneriatelor public/private în domeniul economiei sociale;

consolidarea capacității operatorilor din economia socială, precum și încurajarea cooperării între organizații."

În cadrul acestui DMI, valoarea totală eligibilă a proiectelor a fost următoarea:

minim- 220.125 lei (50.000 euro);

maxim- 2.201.205 lei (500.000 euro) pentru proiectele implementate într-o singură regiune de dezvoltare;

maxim- 11.006.250 lei (2.500.000 euro) pentru proiectele implementate în minim 2 regiuni de dezvoltare.

În funcție de tipul beneficiarului, costurile eligibile sunt împarțite în funcție de contribuția eligibilă minima a solicitantului și valaorea maximă a finanțării publice:

Tabel 3. Împarțirea pe surse de finanțare și contributia eligibila minima a solicitantului din totalul costurilor eligibile

Sursa: Ghidul solicitantului- condiții specifice, POSDRU 2007-2013, Axa prioritară 6, DMI 6.1., 2014, pg. 5

Pentru ca proiectul sa fie elaborat corect, acesta trebuie să respecte criteriile de eligibilitate.

Unul din criteriile de eligibilitate se referă la grupul țintă. Grupul țintă eligibil cuprinde:

"Persoane din grupuri vulnerabile:

Persoane de etnie roma;

Persoane cu dizabilitati;

Tineri peste 18 ani care parasesc sistemul institutionalizat de protectie a copilului;

Familii care au mai mult de 2 copii și/sau familii monoparentale;

Copii în situatie de risc;

Persoane care au parasit timpuriu scoala;

Victime ale violentei în familie;

Femei (în situatii de risc);

Persoane care traiesc din venitul minim garantat;

Persoane care locuiesc în comunitati izolate;

Victime ale traficului de persoane;

Persoane afectate de boli ocupationale.

Lucratori sociali, asistenti personali, asistenti comunitari, mediatori familiali, mediatori sanitari, asistenti maternali, îngrijitori, personal din institutii rezidentiale;

Manageri ai structurilor economiei sociale;

Specialisti si formatori implicati în economia sociala."

Conform Ghidul solicitantului- condiții specifice, POSDRU 2007-2013, Axa prioritară 6, DMI 6.1., 2014, activitățile eligibile sunt:

Activități eligibile cu caracter general, care nu creează un avantaj economic unei anumite întreprinderi, nu implică obținerea de venituri și nu intră sub incidenta ajutorului de minimis:

Furnizarea de servicii de ocupare (informare, consiliere profesională, asitență, tutorat, orientare profesionala, consiliere psihologică și psihiatrică, mediere a locurilor de muncă);

Dezvoltare și funizare a programelor de formare profesionala (inclusiv TIC);

Realizarea de activități de formare și consolidare a capacităților, competențelor, cunoștințelor și stimei de sine pentru persoanele vulnerabile doritoare de a înființa structure de economie socială;

Dezvoltare și implementare a programelor de formare pentru formatorii care vor activa în domeniul economiei sociale;

Activitări de formare profesională a personalului care furnizează servicii sociale;

Activități specific pentru integrarea social a imigranților (cursuri de limbă română, aspecte legislative);

Acțiuni care să conducă la diminuarea lipsei de încredere și a excluziunii sociale pentru grupurile vulnerabile, combaterea și prevenirea infracționalității prin promovarea activităților de tip artistice și culturale, protecție a mediului, conservarea patrimoniului cultural, dar și a tradițiilor;

Dezvoltarea economiei sociale prin intermediul activitaților inovatoare, interegionale și transnaționale;

Activități de cercetări, stușii, analize, seminarii, conferințe, pubplicații în domeniul economiei sociale, încluzând aspect juridice, idei de afaceri, abilități necesare în economia socială;

Realizarea de cercetări, studii, analize, seminarii, conferințe în scopul obținerii unor măsuri adecvate pentru nevoile persoanelor supuse riscului de excluziune sociale sau excluse social, precum si a comunităților defavorizate;

Acțiuni prin care comunitățile să se implice în consolidarea capacității comunităților pentru furnizarea suportului social. Revitalizării vecinătății, protecția mediului, mobilizare a grupurilor dezavantajate;

Activități de înființareși dezvoltare a organizațiilor de timp "umbrella", dar și a centrelor de resurse pentru structurile de economie socială;

Realizarea de campanii pentru promovarea unui stil de viață sănătos, a prevenirii riscurilor de îmbolnăvire, a conșțientizării necesității controalelor medicale regulate;

Realizarea unor activități de marketing (târguri, expoziții, cercetări de piață);

Realizarea de evenimente de informare, promovare cu provire la economia social la nivel national, regional, local;

Dezvoltarea economiei sociale prin promovarea și dezvoltarea de parteneriate (organizații axate pe profit și organizații non-profit);

Activități de schimb de bune practici în domenil incluziunii sociale și economiei sociale;

Realizarea de programe de formare profesionale care să cuprindă aspect despre egalitatea de șanse și gen, nediscriminare, acceptarea diversității, dezvoltare durabilă, protecția mediului;

Masuri pentru dezvoltarea standardelor de calitate pentru serviciile de integrare pe piața muncii asigurate de frunizorii serviciilor sociale;

Acțiuni de dezvoltare și îmbunătățire a serviciilor comunitare prin care se stimulează implicarea în viață comunității a persoanelor excluse social;

Realizarea tuturor măsurilor de acreditare, autorizare a programelor de formare, educație pentru persoanele care aparțin grupurilor țintă.

Activitati eligibile care intră sub incidenta ajutorului de minimis, ale căror costuri vor fi incluse în bugetul fieăarei structuri de economie socială

Acțiuni pentru înființarea și dezvoltarea structurilor de economie socială;

Activități de dezvoltare, promovare a activităților integrate (informare, consiliere, formare, planificarea unei afaceri, asistență pentru inițierea de afaceri) pentru inițierea și dezvoltarea structurilor de economie socială, a celor care primesc ajutor de minimis;

Realizarea de programe de formare cu scopul de a dezvolta cunoștințele și competențele pentru managerii de structuri ale economiei sociale și pentru specialiștii implicate in aceste structuri care primesc ajutor de minimis (planificare a unei afaceri, dezvoltarea spiritului antreprenorial, marketing, vânzări, management financiar etc);

Realizarea de servicii de integrare la locul de muncă, de ocupare temporară/ formare la locul de muncă, crearea de locuri de muncă permanente pe piața muncii pentru persoane dezavantajate, precum și a atelierelor protejate;

Acțiuni de dezvoltare a serviciilor (servicii de informare, formare profesională, consiliere) care să vina în srijinul managerilor și a structurilor de economie socială;

Realizarea de activități de marketing (targuri, expoziții, cercetări de piață etc).

În cazul activităților care intră sub incidența ajutorului de minimis se pot adauga și activități din prima categorie (activități genrale, care nu intra sub incidența ajutorului de minimis), însă doar dacă sunt destinate respectivei structure de economii sociale.

Lista criteriilor de eligibilitate pentru a primi finanțare de la POSDRU continua cu beneficiarii (solicitanți și parteneri):

ONG-uri;

Cooperative;

Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice;

Furnizori de servicii de ocupare acreditati, publici si private;

Întreprinderi implicate în economia sociala;

Autoritati ale administratiei publice locale (unitati administrativ-teritoriale).

Un alt aspect important pentru a primi finanțare POSDRU reprezintă cheltuielile eligibile.v Acestea sunt:

Tabel 4: Tipuri de cheltuieli eligibile

Sursa: Ghidul solicitantului- condiții specifice, POSDRU 2007-2013, Axa prioritară 6, DMI 6.1., 2014, pg. 14-17

Cererile de finanțare nerambursabilă POSDRU în urma completării au fost transmise online, în limba română, pe adresa http://actionweb.fseromania.ro.

Anexele aferente cererii de finanțare, precum și bugetul (vezi anexa 9) se descarcă șin sistemul Action Web. Acestea se completează și se încarcă tot pe platforma Action Web, fiind transmise o dată cu transmiterea cererii de finanțare.

În afară de anexele precizate anterior, fiecare cerere de propunere de proiect este însoțită de:

Declarația de eligibilitate- Anexa 1 în Ghidul soliciitantului- condiții generale, POSDRU 2007-2013, 2015;

Acordul de parteneriat (daca este cazul)- Anexa 2 în Ghidul solicitantului- condiții generale, POSDRU 2007-2013, 2015; (vezi anexa 10)

Planul de afaceri pentru fiecare structură de economie socială- Anexa 3 în Ghidul solicitantului- condiții generale, POSDRU 2007-2013, 2015.

Sistemul informatic Action Web este deschis pentru o anumită perioada (data de deschidere apel și oră, data de inchidere apel și ora).

Schema de ajutor de minimis reprezintă un suport acordat structurilor de economie socială în vederea înființării și dezvoltării.

Obiectivul schemei de ajutor de minimis este dezvoltarea structurilor economiei sociale, dar și promovarea economiei sociale ca fiind un instrument flexibil și durabil pentru dezvoltarea economică și crearea locurilor de muncă. (Schema de ajutor de minimis, Ghidul socilitantului- Condiții specifice, POSDRU 2007-2013 Axa prioritară 6, DMI 6.1., 2014)

Această schemă s-a aplicat atât structurilor de economie socială create în cadrul unui proiect POSDRU, aparținând Axei prioritare 6, DMI 6.1, cât și celor dezvoltate tot în cadrul unui astfel de proiect.

Valoarea maximă ce a putut fi acordată prin intermediul acestei scheme pentru o structura de economie socială înființată sau dezvoltată în cadrul unui proiect POSDRU a fost de 200.000 euro, iar pentru întreprinderile care efectuează transport de mărfuri în contul terților sau contra cost, 100.000 euro (echivalent in lei).

Mecanisme de plată

Prefinanțarea

Beneficiarii proiectelor finanțate de POSDRU au putut cere prefinațare. Excepție au făcut acei beneficiari care au fost finanțați integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor socială de stat sau bugetele fondurilor special.

În cadrul proiectelor finanțate din DMI 6.1. "Dezvoltarea economiei sociale", prefinanțarea s-a acordăt conform prevederilor legale, distinct pentru cele doua component ale bugetului proiectului:

Bugetul care nu intra sub incidența schemei de ajutor de minimis ("Cheltuieli generale de proiect")- în acest caz, prefinanțarea s-a acordat la cerere, în cuantum maxim de 10% din valoarea bugetului care nu intră sub incidența schemei de ajutor de minimis, în doua transe egale:

Prima tranșă a fost solicitată dupa îndeplinirea clauzei suspensive;

Cea de-a doua transă a fost solicitată dupa validarea de către cei de la AM/OIR a unor/unei cereri de rambursare care includ/e cheltuieli aprobate în total de minim 60% din valoarea primei tranșe din prefinanțare.

Bugetul care intra sub incidența schemei de ajutor de minimic ("Ajutor de minimis (1…n)")- pentru acest caz, prefinanțarea s-a acordat printr-o singură transă, în cuantum de 35% din valoarea ajutorului de minimis.

Pentru a primi prefinanțarea, beneficiarul a trebui să deschidă conturi bancare atât pentru partea de buget care intră sub incidenta schemei de ajutor de minimis, cât și pentru partea de buget care nu intră sub incidența schemei de ajutor de minimis, aceste conturi fiind deschise la trezoreria Statului. După primirea prefinanțării, beneficiarii au avut obligația de a face transferul sumelor în termen de 3 zile lucrătoare către structurile de economie socială înființate de ei și către partenerii (pentru sumele care le-au revinit conform acordului de parteneriat, dar și pentru sumele care le reveneau structurilor de economie socială înființate de ei). La rândul lor, partenrii au avut obligația să facă transferul sumelro care le reveneau structurilor de econimie socială înființate de ei în temrne de 3 zile lucratoare.

Pentru solicitarea ți primirea prefinațării, beneficiarii au depus la sediul AM/OIR POSDRU următoarele documente:

Anexa B1- Cererea de prefinanțare (prezentă în anexele atașate Instrucțiunii 103/18.03.2015) (vezi Anexa 11);

Anexa B2- Repartizarea între parteneri a bugetului reprezentând valoarea totală eligibilă a contractului de finanțare în vederea stabilirii prefinanțării (prezentă în anexele atașate Instrucțiunii 103/18.03.2015)- această anexă se completează respectând acordul de parteneriat, dar și în conformitate cu bugetul proiectului (vezi Anexa 12);

Dovada deschiderii contului special, emisă de instituția financiară;

Anexa 1- Formularul de identificare financiara (FIF) (prezentă în anexele atașate Instrucțiunii 103/18.03.2015) (vezi Anexa 13);

Cererea de rambursare

Cererea de rambursare (CR) reprezintă acel mecanism de plată prin care beneficiarii, dar și partenerii efectueaza cheltuieli din bani propri conform bugetului, urmând ca apoi aceste cheltuieli să fie decontate de către OIR POSDRU. Atât beneficiarii cât și partenrii justifică aceste cheltuielir prin documente justificative (OP-uri, extrase de cont, dispoziții de plată, state de plată, ordine de deplasare, contracte de produse/servicii/lucrari etc.).

Cererile de rambursare au putut fi depuse de beneficiar, atât pentru cheltuielile realizare de ei și partenrei, cât și petnru cheltuielile realizate de structurile de economie socială.

În cazul CR care cuprind cheltuieli ale structurilor de economie socială, cheltuielile au putut fi solicitate prin următoarele tipuri de cereri de rambursare:

Cereri de rambursare care conțineau doar cheltuieli aferente părții de buget care intră sub incidența schemei de ajutor de minimis- – în cazul acestei cereri, s-au depus documente scanate după original:

Evidența cheltuielilor din Action Web- Anexa 6 la Instrucțiunea 103/18.03.2015 (vezi Anexa 14);

Raportul auditorului independent;

Formularul de Identificare Financiară (FIF)- Anexa 1 la Instrucțiunea 103/18.03.2015;

Certificat ANAF și/ sau declarația pe propria răspundere din partea beneficiarului/partenerilor certificată de organul fiscal cu privire la nedeductibilitatea TVA eligibila care a fost solicitată spre rambursare, respectând legislația în vigoare;

"Contractele de subvenție" semnate între beneficiar/ partener și structura de economie socială cu persoanlitate juridică distinctă sau "deciziile de subvenție"încheiate între beneficiar/partener și structura de economie socială fără persoanlitate juridică distinctă;

Contractele individuale de muncă încheiate în cadrul structurilor de economie socială, dar și dovada apartenenței la grupul țintă din care face parte;

Cererea de plată (doar în cazul cererilor de rambursare aferente cererilor de plată);

Ordinul/ordinele de plată care dovedesc transferal sumele aferente ajutorului de minimis către structurile de economie socială.

Cereri de rambursare care conțineau doar cheltuieli aferente bugetului care nu intră sub incidența schemei de ajutor de minimis- în cazul acestui tip de cerere s-au depus documente stabilite prin intrucțiunile AMPOSDRU în vigoare;

Cereri de rambursare care conțineau cheltuieli din amândoua părțile de buget- pentru acest tip de cerere, documentele:

Pentru cheltuielile care care nu intră sub incidența schemei de ajutor de minimis, documentele depuse au fost stabilite pri intrucțiunile AMPOSDRU în vigoare;

Pentru cheltuielile care intră sub incidența schemei de ajtor de minimis,s-au depus următoarele documente:

"Contractele de subvenție" semnate între beneficiar/ partener și structura de economie socială cu persoanlitate juridică distinctă sau "deciziile de subvenție"încheiate între beneficiar/partener și structura de economie socială fără persoanlitate juridică distinctă;

Contractele individuale de muncă încheiate în cadrul structurilor de economie socială, dar și dovada apartenenței la grupul țintă din care face parte;

Cererea de plată (doar în cazul cererilor de rambursare aferente cererilor de plată);

Ordinul/ordinele de plată care dovedesc transferal sumele aferente ajutorului de minimis către structurile de economie socială.

Pentru CR depuse de beneficiar care cuprindeau cheltuieliele lor, dar și ale partenerilor, au fost urmate următoarele etape:

Etapa 1- Introducerea informațiilor pe platform Action Web

Prima data au fost introduse activitățile proiectului (la secțiunea PLANUL ACTIVITĂȚILOR), date despre grupul țintă (la modulul GRUP ȚINTĂ). Pe lângă aceste secțiuni, au fost încărcate informații la modulele: Persoane fizice și juridice, Contracte de achiziții, Documente justificative, Documente de plată, Evidența cheltuielilor effectuate și Cereri de rambursare, fiind adăugate documente justificative finaciare și tehnice, scanate după original, care faceau parte din cererea de rambursare.

Conform Anexei 3- Lista documentelor justificative tehnice și financiare (atasață Instrucțiunii 103/18.03.2015), documentele tehnice și financiare scanate pentru toate cheltuielile se încărcau 100% pe platform Action Web la modulele, Contracte de achiziție, Documente justificative, Documente de plată, Evidenta cheltuielilor efectuate.

Etapa 2- Depunerea Cererii de rambursare la sediul AM/OI/OIR POSDRU în original

Cererea de rambursare (Anexa 4 la Instrucțiunea 103/18.03.2015) (vezi anexa 15) se depunea în original la sediul AM/OI/OIR POSDRU împreună cu următoarele documente:

Raportul tehnico-financiar- Anexa 5 la Instrucțiunea 103/18.03.2015 (vezi Anexa 16);

Evidența cheltuielilor generate de AW- Anexa 6 la Instrucțiunea 103/18.03.2015;

Registrul grup țintă- Anexa 7 la Instrucțiunea 103/18.03.2015 (vezi Anexa 17);

Raportul auditorului independent;

Formularul de Identificare Financiară (FIF)- Anexa 1 la Instrucțiunea 103/18.03.2015;

Certificat ANAF și/ sau declarația pe propria răspundere din partea beneficiarului/partenerilor certificată de organul fiscal cu privire la nedeductibilitatea TVA eligibila care a fost solicitată spre rambursare, respectând legislația în vigoare;

Lista persoanelor implicate în activități de management, implementare și administrative- Anexa 28 la Instrucțiunea 103/18.03.2015 (vezi Anexa 18).

Toate documentele tehnice și financiare au fost verificate înainte de a fi încărcate pe platforma Action Web, de expertul contabil și de auditorul financiar. Formularul Cererea de rambursare a fost vizat de auditorul finaciar înainte de a fi trimis în original la AM/OI/OIR POSDRU, de asemenea Evidența cheltuielilor generate de Action Web a trebuit sa fie semnată și ștampilată de expertul contabil, urmând ca apoi să fie trimisă în original.

În urma verificării Cererii de rambursare, AM POSDRU trimitea o Scrisoare de informare prin care specifica ce sumă a rambursat. În urma scrisorii, banii se virau în contul beneficiarului, urmând ca acesta să facă împarțirea conform Scrisorii de informare primite.

Cererea de plată

Cererea de plată (CP) reprezintă acea modalitate prin care beneficiarii, în numele structurilor de economie socială, dar și a lor sau a partenrerilor, depun documente financiare și tehnice prin care solicită sume de bani de la AM/OI/OIR POSDRU, singurele sume plătite fiind cele ale contribuției proprii.

Beneficiarul poate depune o singura cerere de plată pe luna, aceasta având o valoare minima de 5.000 lei inclusive TVA.

Mecanismul decontării cererilor de plată s-a aplicat atât beneficiarilor private, cât și publici care au beneficiat de finațare POSDRU. Acesta se realiza în baza următoareleor condiții:

În baza cererilor de plată depuse spre decontare, în urma cărora AM POSDRU onora doar sumele privind contribuția FSE, respective contribuția bugetului national;

"Prefinanțarea acordată beneficiarilor a fost cheltuiltă în integrașitate sau prefinanțarea disponibilă la nivelul fiecărui beneficiar/partener nu acoperă plata facturii/facturilor/documentelor care atestă obligațiile de plată scadente ale fiecăruia dintre aceștia." (INSTRUCȚIUNEA 103/18.03.2015, GUVERNUL ROMÂNIEI, MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE, AUTORITATEA DE MANAGEMENT POSDRU, pg. 4)

Mecanismul decontării cererilor de plată pentru beneficiar/parteneri

Cererea de plată ( Anexa 10 la Instrucțiunea 103/18.03.2015 (vezi anexa 19) se depune în termne de 3 zile lucrătoare de la data primirii facturilor (pentru bunuri/servicii/lucrări), a facturilor de avans, dar și de la întocmirea/primirea statelor de salarii, a ștatelor/centralizatoarelor de acordare a burselor, subvențiilor etc.

Cererea de plata (Anexa 10 la Instrucțiunea 103/18.03.2015) nu s-a introdus pe platforma Action Web, aceasta s-a trasmis în original la sediul AM/OI/OIR POSDRU împreună cu documentele:

Declarația pe propria răspundere privind prefinanțarea- Anexa 11 la Instrucțiunea 103/18.03.2015 (vezi anexa 20);

Documentele justificative și tehnice prevazute în Anexa 3- Lista documentelor justificative tehnice și financiare (atasață Instrucțiunii 103/18.03.2015), scanate după original și depuse pe suport electronic (vezi Anexa 21);

Documentele care atestă plata contribuției proprii, scanate după original și depuse pe suport electronic;

Formularul de Identificare Financiară (FIF)- Anexa 1 la Instrucțiunea 103/18.03.2015;

Raportul tehnico-financiar- Anexa 5 la Instrucțiunea 103/18.03.2015;

Lista persoanelor implicate în activități de management, implementare și administrative- Anexa 28 la Instrucțiunea 103/18.03.2015.

Facturile depuse la cererea de plată au fost smenate și s-au aplicat următoarele sigilii:

"Bun de plată";

"Certificarea realității, regularității și legalități operațiunilor";

"Factura a fost inclusă in Cererea de plata nr. …/…".

În urma aprobării cererii de plată, AM POSDRU vira beneficiarului/partenerilor valoarea cheltuielilor rambursate, într-un cont distinct disponibil deschis la trezoreriile statutul. La o zi dupa această virare, AM POSDRU transmitea Notificarea aferentă Cererii de plata- Anexa 13 la Instrucțiunea 103/18.03.2015 (vezi anexa 22) prin care specificau sumele eligiblie, iar beneficiarul avea obligația de a trimite acestă Notificare Trezoreriei Statului în copie.

În urma virării banilor, atât beneficiarul, cât și partenerii trebuiau să facă plata facturilor în maxim 5 zile lucratoare pentru cheltuielile aprobate prin Notificarea primită de la AM POSDRU.

În alte 10 zile, beneficiarii trebuiau să transmit Cererea de rambursare aferentă cererii de plată (Anexa 14 la Instrucțiunea 103/18.03.2015), însă urmând următorii pași:

Pasul 1- Introducerea documenteleor pe platform Action Web

La acest pas documentele se introduce pe platform Action Web conform detaliilor prezentate anterior la sectiunea Cererea de rambursare a prezentei lucrări.

Pasul 2- Depunerea cererii de rambursare aferentă cererii de plată la sediul

Cererea de rambursare aferentă cererii de plată (Anexa 14 la Instrucțiunea 103/18.03.2015) (vezi anexa 23)pentru sumele solicitate din Contractele de subvenție au cuprins următoarele docuemnte:

Adresă de înaintare (în original);

Cererea de plata- Anexa 10 la Instrucțiunea 103/18.03.2015 (copie după original);

Declarație pe prorpia răspundere a beneficiarului- Anexa 11 la Instrucțiunea 103/18.03.2015 (copie după original);

OP-uri, extrase de cont care atestă plata cofinanțării, dar plata pentru restul cheltuielilor solicitate prin Cererea de plată (copie după original);

Notificare Cererea de plată (copie după original);

Raportul auditorului independent;

Evidența cheltuielilor (în original).

În cazul în cazre ar fi existat erori ale platformei Action Web, AM POSDRU putea solicita documentele tehnice și financiare pe suport electronic.

Mecanismul decontării cererilor de plată pentru structurile de economie socială

Cererile de plată aferente sumelor ajutorului de minimis pentru structurile de economie socială au putut fi depuse de către beneficiar pentru structurile de economie socială înființate/dezvoltate de el sau pentru cele înființate/dezvoltate de parteneri.

Cererile de plată care conțineau cheltuieli din ajutorul de minimis destinate înființarii structurilor de econoie socială puteau fi depuse abia dupa înființarea acestora.

Cererile de plată s-au transmis de către beneficiar, în doua exemplare originale, semnate și ștampilate, pe suport hârtie, incluzând următoarlee sume:

CP care prezintau sume aferente părții de buget care intrau sub inchidenta schemei de ajutor de minimis;

CP cu sume aferente părții de buget care nu intrau sub incidență schemei de ajutor de minimis;

CP care conțineau amândouă părțile de buget.

Pe lângă partea de prefinanțare, beneficiarul putea cere pentru structurile de economie socială bani aferenți Contractelor de subvenție.

În acest caz, beneficiarul plătea cofinanțare pentru structurile de economie socială înființate de el, iar partenerii pentru ale sale în funcție de suma solicitată.

Cererea de plată prin care se cereau sume afernete Contractelor de subvenție (Anexa 10 la Instrucțiunea 103/18.03.2015) nu se încarcau pe platforma Action Web, acesta se trimitea la sediul AM/OI/OIR POSDRU împreunp cu următoarele documente:

Adresă de înaintare (în original);

Declarația pe propria răspundere a beneficiarului- Anexa 11 la Instrucțiunea 103/18.03.2015 (în original);

Formularul de Identificare Financiară (FIF)- Anexa 1 la Instrucțiunea 103/18.03.2015 (în original);

OP-urile și extrasele de cont prin care se dovedea plata cofinanțării (copie dupa original).

La 15 zile de când CP a fost înregistrată la OIR delegate, AM POSDRU a efectuat plăți în contul deschis de fiecare beneficiar la Trezoreria Statului. După încasarea sumelor de la AM, beneficiarul avea obligația să facă transferul în termen de 2 zile lucrătoare în conturile structurilor de economie socială înființate de ei și către partnerii care au înființat la rândul lor structure de economie socială. În urma primirii banilor, partenerii trebuia să transfere banii către structurile de economie socială tot în termen de 2 zile lucrătoare.

AM/ OIR POSDRU comnica suma transferată în conturile beneficiarului printr-o Notificare trimisă pe e-mai/poștă/fax. Beneficiarul avea obligația ca în ziua următoare să trasnmită o copie Trezoreriei Statului.

În termen de 10 zile de la transferul banilor în conturile structurilor de economie socială, trebuia să se realizeze Cererea de rambursare aferentă cererii de plată.

În cazul cererii de rambursare aferentă cererii de plată trebuia realizată dovada transferului sumelor din contul beneficiarului/partenrilor în contul structurilor de economie socială. Pentru aceasta se parcurgeau următorii pași:

Pasul 1- Introducerea documentelor pe platform Action Web

În cadrul acestui pas trebuiau introduse OP-urile care dovedeau transferul sumelor de la beneficiar/parteneri către structurile de ecoomie socială, extrasele de cont,însă nu înainte de a fi adaugate pe platform Contractele de subvenței.

Pasul 2- Depunerea cererii de rambursare aferentă cererii de plată la sediul AM/OI/OIR POSDRU

Cererea de rambursare aferentă cererii de plată (Anexa 14 la Instrucțiunea 103/18.03.2015) pentru sumele solicitate din Contractele de subvenție au cuprins următoarele docuemnte:

Adresă de înaintare (în original);

Cererea de plata- Anexa 10 la Instrucțiunea 103/18.03.2015 (copie după original);

Declarație pe prorpia răspundere a beneficiarului- Anexa 11 la Instrucțiunea 103/18.03.2015 (copie după original);

OP-uri, extrase de cont care atestă plata cofinanțării, dar și transferul banilor din Cererea de plată în conturile structurilor de economie socială (copie după original);

Notificare Cererea de plată (copie după original);

Raportul auditorului independent;

Evidența cheltuielilor (în original).

În cazul în cazre ar fi existat erori ale platformei Action Web, AM POSDRU putea solicita documentele tehnice și financiare pe suport electronic.

Gradul de absorbție al fondruilor structurale și de coeziune în românia

În exercițiul financiar 2007-2013, România ar fi putut obține de la Uniunea Europeana 19 miliarde de euro. În urma implementării Programelor Operaționale pentru exercițiul financiar 2007-2013, România a ajuns la o rată de absorbție de 74,3%, adică a aobținut doar 14 miliarde de euro, conform Ministerului Fondurilor Europene (MFE).

Conform datelor publicate de Ministerul Fondurilor europene, România a înregistrat următoarea rată de absorbție pentru Programele Operaționale din exercițiul financiar 2007-2013:

Tabel nr. 5- Rata absorbție fondurilor structurale în România

Sursă: Ministerul Fondurilor Europene

AUDIT FINANCIAR- ASPECTE GENERALE

Termenul de ″audit″ provine de la ″audire″ (italiană) și înseamnă ″a asculta″. În prezent, sensul cuvântului ″audit″ face referire la revizuirea conturilor realizată de experți indenpendenți in scopul prezentării unei opinii asupra regularității și sincerității acestora.

″Auditul financiar reprezinta un serviciu de certificare financiară privind conformitatea situațiilor financiare cu principiile și referințele contabile general acceptate, sub toate aspctele sale semnificative.″ (Stoian, Morariu, 2010, pg. 11)

Scopul principal al auditului financiar este acela de a prezenta o opinie rezonabilă, obiectivă și independentă cu privire la respectarea principiilor contabile general acceptate, dar și cu asigurarea regulatității activităților contabile. ((Stoian, Morariu, 2010, pg. 11)

Auditorul poate oferi o opinie rezonabilă doar atunci când strange suficiente probe de audit necesare pentru a concluziona ca nu există denaturări semnificative in situțiile financiare ale entității.

Principiile contabile după care se ghidează auditul financiar sunt următoarele: (Stoian, Morariu, 2010, pg. 12-13)

Principiul prudenței;

Continuitatea activității;

Contabilitatea de angajamente;

Principiul independenței exercițiului;

Permanența metodelor;

Evaluarea distinctă;

Intangibilitatea bilanțului de deschidere;

Necompensarea;

Prevalența economicului asupra juridicului;

Pragul de semnificație.

Odată cu dezvoltarea economică și socială globală, a fost nevoie de dezvoltarea unor servicii de consultanta si a unor certificări financiare asupra tuturor activităților financiare a entitaților. Serviciile de audit sunt cele mai sigure surse de informare pentru utilizatorii de situații financiare datorită independenței auditarii.

Auditorii independenți sunt acele persoane certificate pentru a indeplini sarcini de audit financiar și a căror independență față de societatea auditată le oferă exprimarea unei opinii obiective și responsabile asupra sistemului financiar- contabil, toatea acestea raportându-se la un anumit criteriu de calitate. (Stoian, Morariu, 2010, pg. 15)

În țara noastră, serviciile de audit financiar pot fi îndeplinite de auditori certificati de Camera Auditorilor Financiari din Romania. Aceștia pot fi atat persoane fizice autorizate, cât și persoane juridice care pot realiza serviciile de audit prin intermediul auditorilor sai, acestea find la randul lor persoane fizice autorizate. (Stoian, Morariu, 2010, pg. 18)

Obiectivele auditorului financiar sunt următoarele: (Stoian, Morariu, 2010, pg. 23)

Credibilitate;

Calitatea serviciilor;

Încredere;

Profesionalism.

Principiile după care se ghidează auditorul sunt:

"Independențaă și obiectivitate;

Interes public și asumarea răspunderilor;

Integritate și conduită profesională;

Competență profesională și atenția cuvenită;

Confidențialitate;

Sandarde tehnice." (Stoian, Morariu, 2010, pg. 23)

"Auditul statutar reprezintă auditul situațiilor financiare anuale sau al situațiilor financiare consolidate, așa cum este prevăzut de legislația comunitară transpusă în reglementările naționale."

Auditorii care realizează auditul statutar sunt persoane fizice autorizate de către CAFR pentru a realiza audit statutar.

.

Caracteristicile auditului statutar sunt:

Auditorul statutar se numește de către adunarea generală a acționarilor/ asociaților;

Auditorul statutar este mandatat pentru o perioadă de 5-7 ani;

În urma misunilor, auditorul statutar emite raport de audit;

Misiunea de audit statutar are caracter permanent;

Auditul statutar se realizează doar prin sondaj.

Misiunea de audit statutar oferă o asigurare ridicată în urmă verificărilor.

Auditul proiectelor din fonduri nerambursabile

Auditul proiectelor cu fonduri nerambursabile se realizează de auditori financiar, membri ai Camerei Auditorilor Financiari din România.

Obiectul angajamentului auditorilor este de a verifica dacă sumele solicitate spre rambursare de către beneficiarii finantărilor cu fonduri nerambursabile s-au efectuat, sunt legale, exacte și eligibile conform cu bugetul aprobat pe proiect, precum și a raportului privind constatările factuale.

Faptul că acest angajament nu este unul de asigurare, auditorul nu poate furniza o opinie de audit și nici nu poate exprima o asigurare.

În cadrul proiectelor cu fonduri nerambursabile, auditorii trebuie să verifice toate informațiile necesarii care intră în cererea de rambursare, a cheltuielilor ținându-se cont de finanțarea primită de solicitant, dar și dacă au fost respectați toți termenii din contractul de finanțare.

Misiunea de verificare a cheltuielilor efectuate la implementarea proiectelor europene se realizează în baza Standardului International 4400- Misiuni pentru efectuarea procedurilor convenite privin informațiile financiare. În cazul unei misiuni pe baza procedurilor convenite, auditorul trebuie să realizeze toate procedurile ce țin de natura unui audit, exact cele care au fost stabilite cu entitate și oricare terțe părți, însă cu raportarea de către auditor a constatărilor.

Standardul 4400 precizează că raportul întocmit de auditor asupra procedurilor convenite nu exprimă nicio asigurare. Din aceast rezultă că misiunea pentru efectuarea procedurilor convenite nu reprezintă o misiune de audit obișnuită, termenul de ″audit″ nefiind tocmai cel potrivit. ( Botez, 2012, pg. 25)

Misiunea de proceduri convenite și misiunea de audit statutar prezinta atât deosebiri, cât și asemănări.

În ceea ce privesc deosebirile, ele sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel nr. 6. Deosebiri între misunea de audit statutar și misiunea de proceduri convenite

Sursa: Audit financiar, anul XI, nr. 102- 6/2013

Cele două misiuni de audit prezintă următoarele asemănări: (Audit financiar, 2013, pg. 4-5)

Ambele misiuni de audit se realizează de auditori financiari

Procedurile efectuate sunt de natura unui audit

Se aplică cadrul general IFAC (In – ternational Federation of Accoun – tants), care descrie elementele și obiectivele angajamentelor de asigurare și ale angajamentelor de servicii conexe

Auditorii respectă principiile Codului etic elaborat de IFAC

Auditorii trebuie să respecte standardele IFAC, chiar dacă nu sunt identice pentru cele două tipuri de misiuni

Pentru misiunea de audit pe baza procedurilor convenite, etapele parcurse sunt aceleași ca și pentru celelalte misuni de audit:

Planificare;

Proceduri de fond;

Raportare.

Ca în orice misiune de audit, planificarea reprezintă cea mai importantă etapă. Prin aceasta este stabilit raționamentul prin care activitatea este realizată, iar verificarea este eficientă.

Cererea de rambursare nu poate fi trimisă în lipsa raportului auditorului, acest document fiind foarte important pentru acceptarea cererii.

Procedurile realizate de auditor in cadrul misiunii de audit pe baza procedurilor convenite sunt cele solicitate de client (beneficiarii finanțării), însă conform cu metodologia elaborată de finațator.

Conform Anexei Nr. 2 Scopul Lucrării- Proceduri de realizat, din documentului " Cerințe privind verificarea cheltuielilor de către un auditor financiar independent, POSDRU 2007-2013, oct. 2009", auditorul financiar primește următoarele probe spre verificare:

Înregistrari contabile (în format electronic sau manual) din sistemul contabil al Beneficiarului, precum Registrul jurnal, subcapitole ale acesteia si toate conturile de salarii, registrele activelor fixe si alte informatii contabile relevante;

Dovada procedurilor de achizitie precum documentatiile licitatiilor, ofertele pentru licitatii si rapoartele de evaluare;

Dovada angajamentelor precum contracte si formulare de comanda;

Dovada prestarii serviciilor precum rapoarte aprobate, fise de pontaj, bilete de transport (incluzând tichetele de îmbarcare), dovada participarii la seminarii, conferinte si stagii de

pregatire (incluzând documentatia relevanta si materialele obtinute, certificatele) etc;

Dovada primirii bunurilor precum documente de receptie din partea furnizorilor;

Dovada finalizarii lucrarilor precum facturi si chitante;

Dovada platii precum extrase bancare, înstiintari de plata, dovada platii din partea subcontractorilor;

Pentru cheltuielile cu benzina si motorina, o lista centralizatoare a distantelor acoperite, consumul vehiculelor folosite, pretul carburantilor si costurile de întretinere;

Registrele privind platile salariale si personalul precum si contractele aferente , statul de plata a salariilor, fisele de pontaj. Pentru personalul recrutat de pe plan local pentru contracte pe o perioada fixa, detalii ale remuneratiilor platite, probate de persoanele responsabile pe plan local, defalcate în salarii brute, contributii sociale aferente, asigurari si salariul net. Pentru experti si/sau personalul din spatiul UE (daca activitatea este implementata în Europa) analize si defalcari ale cheltuielilor lunare a muncii prestate: evaluate pe baza preturilor unitare pe unitatea cuantificabila de timp si defalcate în salariu brut, contributii si asigurari sociale si salariu net.

Pentru a fi la current cu proiectul, auditorul primește din partea beneficiairului o copie a proiectului, împrună cu toate anexele acestuia. Auditorul trebuie să se pună la curent cu condițiile generale și specific ale proiectului.

În urma primirii probelor de audit și a cererii ce rambursare, auditorul verifică dacă acestea sunt conforme cu contractual de finațare. Sunt verificate evidențele contabile ale beneficiarului și partenerilor (acestea trebuie să fie conforme cu regulile de păstrare a înregistrărilor și cu regulile din contractual de finațare). În urma verificării evidențelor contabile, auditorul evaluează dacă o verificare eficientă și efectivă este fezabilă, dar și raporteză micile nereguli, astfel încât beneficiarul și partenerii să-ți poată îmbunătății acțiunile.

Auditorul verifică balantele, înregistrările șin conturile analitice și sintetice,

Verifică dacă au fost aplicate într-n manieră corectă ratele de schimb pentru conversiile de monedă (dacă este cazul) și dacă s-a respectat legislația națională.

Auditorul financiar trebuie să verifice dacă se respectă bugetul în cadrul oricărei cereri de rambursare, dacă cheltuielile realizate fac parte din bugetul contractului. Sunt verificate aspect cu privire la sumele solicitate de plata (acestea trebuie sa fie conforme cu sumele prevazute în Ghidul Solicitantului-Condiții generale și Ghidul Solicitantului-Condiții specific). Auditorul trebuie să acorde atenție și categoriilor de cheltuieli și cheltuielile pentru o anumită tranzacție șau acțiune s-a realizat pentru scopul propus.

În urma verificărilor, auditorul va prezenta în Raportul contatărilor factuale totate excepțiile care rezultă, impactul financiar estimate în urma acestor excepții (cheltuieli neeligibile). Auditorul consulta ghidurile cu privire la condițiile generale și specific pentru a verifica dacă anumite cheltuieli sunt sau nu eligibile.

Un aspect important în cadrul proiectelor cu fonduri nerambursabile în constituie achizițiile. Acestea trebuie să fie verificate de auditor pentru a vedea dacă a fost respectată legislația, dacă au fost parcurși toți pașiă și dacă acțiunile au fost făcute într-un mod transparent.

Raportul constatărilor factuale trebuie să prezinte scopul, procedurile agreate ale angajamentului pentru a putea permite beneficiarului, dar și Autorității de Management/Organismului intermediar să înțeleagă măsura procedurilor realizate.

În cadrul documentului " Cerințe privind verificarea cheltuielilor de către un auditor financiar independent, POSDRU 2007-2013, oct. 2009" se găsește formatul de raportare pe care auditorul trebuie să îl completeze. (vezi Anexa 1)

În cadrul implementării proiectelor din fonduri nerambursabile, de-a lungul timpului au fost sesizate diverse probleme:

Beneficiarii proiectului sau parteneri nu respectă acordul de parteneriat. În această situație, auditorul și finanțatorul devin terță persoană și nu pot interveni mereu pentru a rezolva. Dacă vorbim de un partener nemulțumit de cum se realizează implementarea proiectului sau de aspectele fianciare care decurg din acordul de parteneriat, acesta nu poate apela la finanțator deoarece nu este parte contractuală, decât în subsidiar. Auditorul nu poate interveni deoarece acesta a semnat contractul cu beneficiarul. Astfel de probleme pot fi rezolvate dacă din contractul de prestări servicii pentru audit sunt incluși și partenerii;

O alta problemă poate fi întâlnită în cazurile în care apar blocaje financiare. Motivul acestei probleme este lipsa previziunii în ceea ce privesc cheltuielile viitoare în proiect și lipsa lichidităților pentru a efectua plați, deci implicit imposibilitatea de a realiza cereri de rambursare sau asteptarea încasării cererilor de rambursare vechi pentru a putea face noi plăți;

Beneficiarii proiectului, cât și partenerii au obligația de a-și deschide doua conturi bancare distincte (unul pentru prefinanțare și unul pentru cheltuielile rambursate), iar prin intermediul acestora să realizeze plăți. În realitate, există atât beneficiari, cât și parteneri care nu țin seama că tranzacțiile/plățile tebuie să fie realizate din conturile dedicate proiectului;

În ceea ce privește contablitatea proiectelor din fonduri nerambursabile, aceasta trebuie realizată separat de contabilitatea entității, însă cu specificația că în contabilitatea entității trebuie să apară și tot ceea ce se realizează pe proiectul european. Contabilitatea unui operator economic se realizează pe baza principiului contabilității de angajamente (conform O.M.F.P. 1802/2014), iar contabilitatatea pe proiect se realizează în baza principiului contabilității de trezorerie, prin urmare pot apărea diferențe în ceea ce privesc cheltuielile eligibile și neeligibile;

În cazul proiectelor care sunt implementate în comun de beneficiari și parteneri există diferențe în ceea ce privesc sistemele contabile, beneficiarii, de regula sunt instituții publice. În acest caz, beneficiarul va realiza înegistrarile contabile astfel încat la final de proiect sumele să coincida cu contractul de finanțare (pe langă înegistrările aferente cheltuielilor beneficiarului, în contabilitate vor fi înregistrate sumele intrate din cererile de rambursare, cererile de plata, pefinantare), iar partenerii vor înregistra contabil doar activitățile lor (atat separat de contabilitatea entității, cât și cumulat cu contabilitatea entității).

O soluție pentru reducerea și chiar eliminarea dificultăților menționate, dar și a altor situații posibile ar fi existența unui compartiment sau a unei persoane cu atribuții de control intern la nivelul beneficiarilor de proiecte, care să prevină sau să soluționeze situațiile menționate. Beneficiarii proiectelor sunt, în mare parte, instituții publice care au compartiment de control intern, dar sunt și operatori economici, organizații non-profit care au accesat proiecte și care nu au organizată funcția de control intern, deoarece dispun de un număr de personal redus.

CAPITOLUL 2

STUDIU DE CAZ- AUDITAREA CERERII DE RAMBURSARE NR. 1 ÎN CADRUL PROIECTULUI "ECONOMIA SOCIALĂ PENTRU TOȚI ", POSDRU, AXA PRIORITARĂ 6, DMI. 6.1.

Aspecte generale despre proiectul "Economia socială pentru toți"

Proiectul "Economia socială pentru toți" a fost realizat în cadrul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară 6- "Promovarea incluziunii sociale", DMI 6.1.- "Dezvoltarea economiei sociale". Proiectul a avut ca beneficiar Primăria X și trei parteneri de drept privat. Autoritatea contractantă a fost Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud- Muntenia (OIPOSDRU), iar Autoritatea de Management (AM), Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Centru, aflat la Alba Iulia.

Obiectivul general al proiectului l-a reprezintat dezvoltarea economiei sociale prin crearea a 5 întreprinderi sociale în vederea integrării și reintegrării pe piața muncii a persoanelor care provin din grupuri vulnerabile. A fost folosită tehnica incubatoarelor de afaceri, ca intrument specific de lucru și inovator în domeniul economiei sociale, scopul fiind de a crea sinergie și efecte multiplicatoare în utilizarea resurselor. Rezultatul proiectului reprezintă dezvoltarea socială a 26 de persoane aflate în categorii vulnerabile (68,42% din cele 38 de locuri de muncă nou create), locul de muncă fiind principalul factor de integrare socială.

Obiectivele specifice / operationale ale proiectului

O1- Infiintarea , dezvoltarea, consolidarea capacitatii, sustinerea si promovarea a 5 Structuri de economie sociala (4 in mediul rural si 1 in mediul urban) dezvoltate de grupurile vulnerabile, ca instrument flexibil si durabil pentru dezvoltarea economica si crearea de bunastare si de locuri de munca la nivel interregional;

O2- Angajarea in cadrul noilor SES a 38 de persoane din care 26 persoane apartinand grupurilor vulnerabile;

O3- informarea a 300 de persoane in vederea promovarii economiei sociale si a activitatilor din cadrul proiectului;

O4- identificarea si selectarea a 300 persoane care sa participe la subactivitatea A4.2 ‘‘Informare’’;

O5-Oferirea de servicii de informare si consiliere profesionala pentru 100 de persoane apartinand grupurilor vulnerabile in vederea facilitarii accesului pe piata fortei de munca. Prin realizarea acestui obiectiv specific proiectul urmareste consolidarea capacitatilor, competentelor, cunostintelor si stimei de sine pentru grupurile vulnerabile;

O6- Instruirea si formarea profesionala a 20 de persoane in cadrul cursului “Antreprenor in economia sociala” in vederea dobandirii de competente, aptitudini si deprinderi care sa-i ajute in dezvoltarea de intreprinderi sociale;

O7- Certificarea a minim 16 persoane;

O8 – Instruirea si formarea profesionala a 20 persoane apartinand grupurilor vulnerabile in cadrul cursului “Operator introducere, validare si prelucrare date” in vederea dobandirii de competente TIC;

O9- Certificarea a minim 16 de persoane;

O10-Oferirea de asistenta si consultanta antreprenoriala pentru 20 persoane apartinand grupurilor vulnerabile in vederea dezvoltarii de competente antreprenoriale;

O11- Oferirea de expertiza tehnica privind demararea si dezvoltarea unei afaceri pentru persoanele interesate de dezvoltarea propriilor afaceri;

O12-Promovarea unui stil de viata sanatos prin 3 evenimente la care vor participa 60 persoane apartinand grupurilor vulnerabile in cadrul carora se va pune accentual pe prezentarea principalelor cauze care genereaza bolile de care sufera persoanele astazi:consumul excesiv de grasimi, de alcool si fumatul;

O13-Promovarea economiei sociale prin organizarea a 3 evenimente la nivel national cu participarea a minim 60 persoane apartinand grupurilor vulnerabile ca instrument flexibil si durabil pentru dezvoltarea economica si crearea de bunastare si de locuri de munca la nivel national;

O14 – Realizarea unui studiu in vederea analizarii modalitatilor concrete de crestere a nivelului de integrare a structurilor de economie sociala cu scopul de crestere a eficientei si competitivitatii;

O15: Promovarea rezultatelor proiectului in vederea multiplicarii de Structuri ale Economiei Sociale si dezvoltarea economiei sociale Propundandu-si incluziunea sociala a persoanelor apartinand grupurilor vulnerabile prin crearea de locuri de munca.

În cadrul proiectului au fost realizate 14 activități, unele dintre ele având și subactivități. Acestea sunt prezentate în Anexa 25.

Pentru realizarea activităților, în cadrul proiectului au fost înființate următoarele posturi:

Tabelul nr. 7- Structura posturilor în cadrul proiectului "Economia socială pentru toți"

La începutul proiectului, la capitolul indicatori a fost prezentată următoarea situație:

Tabel nr. 8- Indicatorii proiectului "Economia socială pentru toți"

Grupul țintă preconizat la inceputul proiectului avea următoarea formă:

Tabel nr. 9- Grupul țintă al proiectului "Economia socială pentru toți"

Bugetul proiectului "Economia socială pentru toți" a fost intocmit pe categoriile si subcategoriile de cheltuieli eligibile cuprinse in Ghidul Solicitantului-Conditii generale 2014 si a Conditiilor specifice cereri de propuneri de proiecte nr. 168/2014 si prin respectarea prevederilor privind ajutorul de minimis stipulate in Regulamentul (UE) nr. 1407/2013 pentru aplicarea art. 107 si 108 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis. Acesta a fost în valoare de 6.280.727,19 lei și a fost împarțit astfel:

Tabel nr. 10- Bugetul proiectului "Economia socială pentru toți"

În urma acordului de parteneriat, bugetul proiectului a fost împărțit astfel:

Tabel nr. 11- Bugetul proiectului "Economia socială pentru toți" împărțit pe participanți

În cadrul proiectului au fost depuse 4 cereri de rambursare simple, 4 cereri de plată, 4 cereri de rambursare aferente cererilor de plată, o cerere de lichidare urmată de cererea de rambursare a acesteia.

Proiectul s-a desfăsurat în bune condiții, nu au fost intampinate dificultăti. La finalul proiectului au fost îndepliniți toti indicatorii și s-au realizat toate activitățile.

Auditul Cererii de rambursare Nr. 1 în cadrul proiectului "Economia socială pentru toți ", POSDRU, Axa prioritară 6, DMI. 6.1.

Proiectul "Economia socială pentru toți" implementat în regiunea Sud- Muntenia, Sud-Est a început pe data 05.01.2015 și s-a încheiat pe data de 31.12.2015.

Proiectul a fost implementat în parteneriat între Beneficiar (UAT județul Teleorman) și trei parteneri (unul din București și doi din Galați).

În cadrul proiectului, firma care s-a ocupat de audit a fost SC. Audit S.A. . Serviciile acestei firme au fost subcontractate, realizându-se achiziția prin Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice. În urma acestei activități, s-a încheiat un contract între SC Audit S.A. și Beneficiar la data de 28.04.2015, în valoare de 36.000 lei.

Înainte de întocmirea CR 1, Beneficiarul a solicitat prefinanțare în valoare de 95.586,20 lei.

La momentul verificărilor documentelor pentru depunerea CR 1, în cadrul proiecului s-au realizat următoarele:

S-a realizat lansarea proiectului prin doua evenimente, unul pe data de 05.03.2015 la sediul Beneficiarului și al doilea la Galați pe 06.03.2015;

Au avut loc trei ședințe comune cu Partenerii din proiect și cinci ședinte în cadrul Partenerului 2 și Partenerului 3;

Au fost întocmite 9 contracte individuale de muncă pentru Beneficiar, 3 pentru Partenerul 1, 12 pentru Partenerul 2 și 7 pentru Partenerul 3;

Au fost întocmite 4 fișe tehnice și 4 fișe de monitorizare;

Au fost încheiate 9 contracte de achiziții de către Beneficiar, 3 de Partenerul 2 și 5 de Partenerul 3;

Au fost înființate cele 5 SES-uri;

A început activitate de Informare și publicitate, fiind pregătite materialele promoționale, chestionare;

Au fost efectuate deplasări pe teren de către experții de informare și publicitate; la aceste deplasări au fost informate 23 de persoane, fiind împărțite mape, pixuri și flyere, au fost completate chestionare care au fost ulterior interpretate;

Au fost demarate procedurile de publicitate al proiectului prin difuzarea de clipuri TV, dar și de anunțuri radio;

S-a stabilit graficul cu deplasările experților pentru identificarea și recrutarea grupului țintă; au fost realizate 23 de formulare de înregistrare în grupul țintă, 23 de declarații de consimțământ privind prelucrarea datelor, 23 de dosare persoanle, 23 fișe de înscriere;

S-a început lucrul la baza de date cu cele 23 de persoane informate în teritoriu.

Prima Cerere de Rambursare (CR 1) (vezi Anexa X) a cuprins cheltuieli efectuate în perioada 05.01.2015-15.05.2015 în valoare de 359.172,02 lei, reprezentând 5,72% din total costuri proiect, aceste sume fiind defalcate în deconturile fiecărui participant (vezi Anexa S, P1, P2,P3)

Cheltuielile totale cerute prin CR 1 s-au prezentat astfel:

Tabel nr. 12- Cheltuieli socilitate la CR 1 în cadrul proiectului "Economia socială pentru toți"

Înainte de verificarea oricărui document cu privire la CR 1 de către auditor, acestea au fost verificate și vizate în vederea certificării completitudinii, corectitudinii și realității informațiilor conținute de către șeful departamentului contabil al beneficiarului.

Pentru a înțelege suficient activitățile proiectului, precum și a termenelor și condițiilor contractului de finanțare, auditorul a utilizat următoarele proceduri de lucru:

A studiat contractul de finanțare (pus la dispoziție de Beneficiar) pentru a urmării respectarea scopului proiectului, a termenilor și condițiilor din contract;

A studiat anexele la contractul de finanțare (vezi Anexa 2, 3, 11), care conțin descrierea proiectului, precum și condițiile care trebuie respectate și aplicate de către Beneficiar;

A studiat procedurile de lucru puse la dispoziție de Beneficiar;

A purtat discuții cu reprezentanții de management ai Beneficiarului, în mod deosebit cu cei implicați în întocmirea evidențelor contabile și a situațiilor financiare, în scopul asigurării rescpectării contractului de finanțare, a naturii activității, a experienței organizației și a evaluării angajaților implicați în derularea proiectului;

Înțelegerea procedurilor contabile și a celor de raportare utilizate de către beneficiar;

Testarea conformității cu procedurile și cerințele finanțatorului;

Studiu detaliat al specificațiilor tehnice în vederea verificării cheltuielilor unui contract de finanțare;

Studiu detaliat al CR 1, împreună cu anexele acesteia;

Înainte de planificarea procedurilor de audit ce au fost aplicate de către auditor pe parcursul angajamentului pentru obținerea probelor, auditorul s-a asigurat că se conformează în totalitate cu cerințele Codului de Etică pentru Contabilii Profesioniști, precum a revăzut prevederile ISRS 4400 "Angajamente pentru realizarea procedurilor agreate privind informațiile financiare".

Pentru planificarea programului verificărilor în conformitate cu obiectivul și scopul angajamentului de audit, pentru îndeplinirea procedurilor de lucru, auditorul s-a folosit de următoarele tehnici de lucru:

Raționamentul profesional;

Intervievare și analiză;

Recalculări;

Comparări și alte verificări ale corectitudinii calculelor;

Observare;

Inspecții ale înregistrărilor contabile și ale documentelor justificative care au stat la baza înregistrărilor contabile;

Revizuirea documentelor suport cu privire la tranzacții;

Evidența contabilă a Beneficiarului, dar și a Partenerilor s-a realizat în partidă dublă. Aceasta s-a conformat cu toate regulile contabile prevăzute în Condițiile Generale și anume, a permis evidențierea distinctă a tututor cheltuielilor și veniturilor generate în cadrul proiectului. Înregistrările contabile au fost realizate în ordine cronologică în baza documentelor justificative, neexistând omisiuni, iar acest lucru a permis o verificare eficiantă a tuturor cheltuielilor și veniturilor realizate în cadrul proiectului. Toate cheltuielile au fost înregistrate în registrele contabile ale Beneficiarului și în balanțele sintetice prin conturi analitice distincte.

Cheltuielile din CR 1 întocmită de Beneficiar și Parteneri pentru perioada 05.01.2015-15.05.2015 au fost reviziuite analitic și s-a constatat că există o concordanță între Bugetul din CR 1 și cel prevăzut în contractul de finanțare, cheltuielile efectuate au fost în concordanță cu Bugetul proiectului, cheltuielile au reprezintă 5,72% din total costuri proiect, iar beneficiarul nu a realizat realocări între capitolele bugetare.

Cheluielile solicitate spre rambursare în CR 1 sunt prezentate de către beneficiar și Partener în următoarele categorii:

1. Costuri cu resurse umane;

3.Alte tipuri de costuri;

4. Cheltuieli generale de administrație.

Aceste categorii sunt defalcate pe tipuri de cheltuieli astfel:

Cheltuieli cu persoanlul implicat în implementarea proiectului;

Cheltuieli cuc azarea, transportul și diurna aferentă personalului, transport materiale;

Cheltuieli aferente activităților subcontractate (externalizate);

Cheltuieli pentru închirieri și leasing necesare derulării activităților proiectului;

Cheltuieli de tip FEDR;

Cheltuieli indirecte/cheltuieli generale de administrație.

Pentru verificarea corectitudinii cheltuielilor înscrise în CR 1, auditorul a verificat următoarele documente de plată:

Dispoziții de plată salarii, deplasări;

Op-uri plăți salarii, impozite, contribuții sociale;

Borderou cheltuieli SES 3;

Chitațe;

Bonuri fiscale;

Extrase de cont.

Pe lângă documentele de plată, au fost verificat și documentele justificatie. Acestea sunt:

State de plată salarii;

Dispoziții de plată salarii;

Pontaje;

Rapoarte de activitate;

Livrabile angajați;

Minute ale ședințelor;

Contracte individuale de munca;

Fișe de post;

Ordine deplasare;

Bonuri de benzină;

Facturi achiziții;

Procese verbale;

Contracte achiziții;

Documentație achiziții;

Extrase de cont.

Atât în cazul Beneficiarului, cât și al Partenerilor, cheltuielile au fost eligibile, acestea îndeplinind cumulativ următoarele condiții:

Sunt necesare pentru proiect, sunt prezente în contractul de finanțare, au fost efectuate în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare și au fost utilizate eficient conform raportului cost/benficiu;

Au fost înregistrate în contabilitate în baza documentelor justificative, au fost usor de identificat și verificat, fiind dovedite prin documente originale. Fiecare document verificat avea înscris ștampila "Solicit rambursare";

Beneficiarul și Partenerii țin contabilitatea separat a proiectului, folosing conturi analitice pentru înregistrarea tranzacțiilor legate de proiect;

Cheltuielile au fost introduse corect pe capitole și subcapitole bugetare.

Auditorul a verificat daca cheltuielile din evidența cheltuielilor din Action Web care merge împreună cu CR 1 au fost introduse cronologic, dacă au fost introduse corect pe capitole și subcapitole bugetare și dacă au respectat bugetul proiectului.

Auditorul a verificat contractele de achiziție publică, acestea s-au efectuat în conformitate cu OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelro de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările ulterioare. Benenficiarul a realizat achizițiile prin SEAP, iar Partenerii prin achiziție directă.

La capitolul costuri administrative (indirecte), în cadrul CR 1 au fst înregistrate cheltuieli în valaore de 72.214,44 lei, reprezentând 25,17% din total costuri directe proiect. În acest caz, auditorul a verificat documentele justificative (pontaje, raporte activitate, dispoziții plată, OP-uri, facturi, extrase de cont etc.), încadrarea în cotele forfetare prevăzute de contractul de finanțare pentru perioada de referință. S-a identificat faptul că Beneficiarul a depășit cota forfetară de 7% prevăzută în contractul de finanțare cu 18,17%, dar suma cheltuită se încadrează în bugetul total al proiectului.

Ca urmare a verificărilor, auditorul a constatat că sumele încasate de Beneficiar ca finanțare nerambursabilă au fost corect înregistrate în evidența contabilă a proiectului finanțat prin POSDRU.

CONCLUZII

Fondurile structurale au fost, sunt și vor fi un motor de dezvoltare al regiunilor slab dezvltate.

Auditul proiectelor finanțate cu fonduri nerambursabile reprezintă una dintre condițiile importante în implementarea proiectului, însă nu în forma în care se desfășoară în prezent.

Sunt de părere că atât timp cât beneficiarul este responsabil pentru toate activitățile din cadrul unui proiect (în special când vine vorba de sancțiuni), la fel ar trebui ca și auditorul sau firma care realizează auditul proiectelor cu fonduri nerambursabile să răspundă pentru activitatea prestată.

Un alt argument al faptului că auditoul proiectelor din fonduri nerambursabile nu ar mai trebui să se desfăsoare ca până acum ar fi acela că banii din urma contractului pentru serviciul externalizat are de regulă o valoare mare, iar activitatea prestată de auditor nu este atât de mare.

De asemenea, sunt de părere că beneficiarul ar trebui să aibe o asigurare înainte de a trimite documentele spre rambursare ofițerului de verificări, prin acest mod eixstă posibilitatea de a se forma doua opinii cu privire la documentele analizate, nu doar una, cea a ofițerului.