Fondurile Europenedocx

=== fondurile europene ===

1.Ce sunt fondurile europene ?

Fondurile europene, sunt acele instrumente financiare create de Uniunea Europena, pentru România (si nu numai, România nu este singurul stat european care beneficiaza de aceste instrumente), segmentul privat și/sau public, cu scopul de a dezvolta anumite domenii și a sprijini țarile membre la atingerea anumitor standarde de dezvoltare, atât economică, dar si socială sau culturală.

În conformitate cu "Ghidul Fonduri structurale " ,politica de coeziune a UE oferă trei obiective majore: convergență, competitivitate regională și ocuparea forței de muncă, precum și cooperarea teritorială europeană. Pentru a îndeplini obiectivele de convergență și de cooperare teritorială, UE funcționează prin intermediul a două fonduri structurale: Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondul Social European (FSE); Acestea și Fondul de Coeziune (FC) sunt instrumentele structurale care finanțează un număr de 7 Programe Operaționale.

În afară de acestea, România poate accesa, de asemenea, alte două acțiuni complementare: Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP).

Politica de coeziune a Uniunii Europene pentru 2014-2020 se va face până la 366.8 miliarde de euro disponibile pentru investiții în economia europeană reală. Fondurile structurale sunt instrumente financiare gestionate de Comisia Europeană, al cărei scop principal este acela de a oferi un ajutor la nivel structural.Sprijinul financiar se acordă în principal, în scopul consolidării în regiunile care sunt mai puțin dezvoltate, asigurarea coeziunii economice și sociale în cadrul Uniunii Europene.

Comisia Europeană a adoptat "Acordul de parteneriat" cu România privind mobilizarea fondurilor structurale și a investițiilor UE în sprijinul creșterii economice și a ocupării forței de muncă pentru perioada 2014-2020.

Prezentul acord care să acopere toate regiunile țării definește strategia care urmează să fie pusă în aplicare pentru utilizarea optimă a fondurilor structurale și de investiții europene, de până la 23 de miliarde de euro în total. Aceste investiții au crescut începând cu anul 2007-2013, care a pus România pe calea ocupării forței de muncă și creștere economică pentru următorii zece ani , se numără finanțarea cooperării teritoriale europene și alocarea inițiativei pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, în cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020. România, prima țară care s- au stabilit relații contractuale cu țările europene ale UE, primește și 8 miliarde de euro pentru dezvoltare rurală și de 168 milioane de euro pentru industria navală și de pescuit , în special , prin intermediul FEADR și FEP.

Obiectivele principale ale acestor investiții sunt concentrate privind combaterea șomajului, dezvoltarea unei economii ecologice în utilizarea eficientă a resurselor și promovarea antreprenoriatului. Aceste fonduri vor fi de asemenea folosite pentru a stimula competitivitatea și de a promova creșterea economică prin sprijinirea inovației, educației și formării în orașele de toate dimensiunile și zonele rurale , precum și pentru combaterea excluziunii sociale.

In ceea ce privește România, unm obiectiv importnat este de a reduce decalajul dintre dezvoltarea economică și socială din Romania și ale altor state membre ale Uniunii Europene. În scopul de a realiza o creștere economică constantă și de a crește puterea de cumpărare standard a țării, România trebuie să își concentreze resursele și finanțarea Uniunii Europene cu privire la:

competitivitatea și dezvoltarea locală;

oameni și societate;

administrarea și de guvern;

infrastructură; și resurse.

Acordul de parteneriat (PA) acopera 5 fonduri europene structurale de investitii(ESIF) si anume : Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondul de Coeziune (CF), Fondul Social European (FSE), Fondul European pentru Dezvoltare Rurala (EAFRD), maritime și fondul de pescuit (FEP).

Acordul de parteneriat se concentreaza pe urmatoarele prioritati corespunzatoarea acestora:

• Promovarea competitivității și dezvoltării locale în vederea consolidării viabilității operatorilor economici și îmbunătățirea atractivității regionale;

• dezvoltarea capitalului uman, prin creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și educația terțiară atingerea, dar si abordarea problemelor sociale grave și nivelurile de saracie, în special pentru defavorizate sau marginalizati europene și în zonele rurale;

• dezvoltarea infrastructurii fizice, atât în domeniul TIC și sectorul transporturilor, pentru a mări accesibilitatea regiuni române și atractivitatea lor pentru investitii;

• Încurajarea dezvoltării și utilizării eficiente a resurselor naturale prin promovarea eficienței energetice și a economiei de carbon redusă, de protecție a mediului și de adaptarea la schimbarea climei;

• Construirea unei moderne și profesionale administratie publica prin intermediul unei reforme sistemice vizând depășirea lipsurilor guvernanței structurale.

Aceste fonduri sunt piatra de temelie a capacitatea Romaniei de a adresa pe termen mediu și lung provocărilor de dezvoltare. Ei vor mobiliza publice naționale suplimentare și private de finanțare pentru creștere și crearea de locuri de muncă și va reduce disparităților regionale și sociale din Romania.

Investitiile se concentreaza pe îmbunătățirea activității de inovare și a competitivității întreprinderilor pentru a spori valoarea adăugată, stimularea cresterii, crearea de locuri de muncă și a îmbunătăți performanța sistemului de cercetare si inovatie, inclusiv calitatea invatamantului superior, cooperarea cu sectorul de afaceri și cresteres investitiilor private.

Una dintre provocările cheie pentru Romania este de a dezvolta și de a actualiza potentiale agricole semnificative, în prezent se concentreaza asupra activităților cu valoare adăugată mică și în același timp care insoteste procesul de restructurare de fermă și eliberarea fortei de munca necesare pentru alte sectoare competitive.

Investind în capitalul uman și pentru a ajuta oamenii sa intre pe piata fortei de munca si a imbunatati abilitatile lor pentru Romania va fi o prioritate cu un accent pe problemele încadrate în țară unde se vor face recomandări specifice. Un accent puternic este plasat pe combaterea somajului in randul tinerilor. Fondurile vor finanța inițiative pentru îmbunătățirea sistemelor de educație și formare profesională pentru o mai buna potrivire a abilității forței de muncă cu nevoile pieței, în special pentru educația terțiară și formarea profesională, dar și concentrarea pe educație timpurie și îngrijire, primara și secundara, în special pentru comunitățile defavorizate, inclusiv minoritatii rome. Sectorul sanatatii va fi de asemenea puternic sustinut, cu accent pe promovarea spitalelor. Eforturile Romaniei de schimbare din structurile institutionalizate a Comunitatii pe baza de soluții pentru copii, bătrâni și persoanele cu handicap vor fi de asemenea acceptate de ESIF. Fse va sprijini eforturile de a îmbunătăți calitatea de la administratia publica prin intermediul reformelor structurale, împreună cu asistență adaptată la cele mai importante institutii publice, de construcții pe planurile de acțiune pregătită cu sprijinul Bancii Mondiale.

Investitiile in aceste zone joaca un rol esențial în sprijinirea Romaniei de a răspunde la prioritățile Strategiei Europa 2020 și recomandările specifice țării și a reformelor de politică corespunzătoare în educație, ocuparea forței de muncă, integrarea sociala si a administratiei publice. O parte substantiala a ESIF de finanțare va dezvolta extinderea si modernizarea infrastructurii de transport a Romaniei, împreună viitorul master plan care va forma viitoarea rețea al orizontul 2030. În paralel, investitiile vor continua în deșeuri, apă și sectoarele apei reziduale, in scopul de a se conforma cu cerintele de mediu. În ceea ce privește zonele rurale ale României, FEADR va promova un sector agroalimentar mai inovatoare și competitive, precum și o creștere a valorii adăugate a produselor.. Producatorii agricoli vor fi asistati pentru a dezvolta sau restructura afacerile lor, precum si diversificarea activitatilor economice va reduce actuala supra-dependența de agricultură și va îmbunătăți perspectiva locurilor de muncă în zonele rurale. Acest lucru va merge mână în mână cu o grijă de administrare a resurselor naturale, axat pe conservarea biodiversitatii naturale bogate a Romaniei si promovarea gestionării durabile a terenurilor agricole si forestiere. Saracia rurala vor fi vizate de investitii in infrastructura de bază de actualizare și acces la servicii, în scopul de a îmbunătăți calitatea vieții în comunitățile rurale și de a crea condițiile prealabile pentru dezvoltare locala.

In ceea ce priveste Romania in sectorul pescuitului și acvaculturii, FEP va contribui la sprijinirea obiectivelor politicii comune a pescuitului pentru dezvoltare durabilă. Pentru a atinge aceste obiective, investitiile vor fi orientate spre proiecte de limitare a impactului pescuitului pentru mediul marin împreună cu noi forme de venit, precum și diversificarea și adăugarea de valoare pe zonele de pescuit și acvacultură.

In 2014-2020 bugetul alocat pentru Romanian este de 22,4 miliarde euro pentru Politica de Coeziune( FEDR, FSE, Fondul de Coeziune) cu resurse suplimentare de 106 de milioane de euro pentru initiativa ocuparii fortei de munca a tinerilor(dublată de aceeași cantitate din FSE).Alte 8 miliarde de euro vor fi dedicate pentru dezvoltarea sectorului agricol si zonele rurale din Fondurile Europene Maritime si Pescuit (FEP)care se ridica la suma de 168 milioane de euro.

1.2.Cum obținem Fonduri Euopene ?

Un aspect important este faptul că, chiar dacă în mod frecvent este folosit termenul de "fonduri europene", pentru majoritatea proiectelor finanțate din acestea, există o contribuție publică națională din partea Guvernului România, care diferă în funcție de programul de finanțare și de linie, și pe perioada. În prezent, există o critică intensă a capacității de gestionare a fondurilor UE a țării noastre, bazată pe o rată de absorbție scăzută. Cifrele publicate în mass-media, în ceea ce privește absorbția de ansamblu, au fost calculate pe baza plăților reale efectuate în cadrul proiectelor.

Această metodă de calcul nu este destul de corect, pentru obținerea subvenției și punerea în aplicare a proiectului depășește o perioadă de un an. Mai exact, durata perioadei de la completarea unei cereri de finanțare până la semnarea contractului de grant, este de cel puțin șase luni, iar uneori depășește un an. După semnarea contractului, pasul următor este de prospectare a pieței și achiziționarea de servicii, bunuri și lucrări de construcție, inclusiv plata integrală sau parțială a contractelor semnate. Durata acestei estape este de aproximativ 3 luni, iar după aceasta, poate fi depus dosarul cererii de cheltuieli eligibile rambursabile. Cuantumul virarii în contul bancar al beneficiarului se face în 60 la 90 de zile, cu posibilitate de prelungire în cazul în care există solicitări de informații suplimentare. De asemenea, perioada de implementare variază de la caz la caz, a variat între 6-36 luni. Astfel, poate dura mai mult de trei ani, pentru ca destinatarul să colecteze întreaga finanțare. Acest proces îndelungat dovedește că plata subvențiilor către beneficiari are loc după o perioadă semnificativă de timp de la prezentarea proiectului, și, este normal să se înregistreze o absorbție scăzută a fondurilor, în ceea ce privește plățile efectuate.

Rata de absorbție poate fi, de asemenea, calculată pe baza proiectelor depuse și aprobate sau cele deja contractate. Eu cred că metoda de calcul cel mai realist este a dpua. Astfel, în luna februarie 2011, rata de absorbție pentru Operațional Sectorial de Mediu Programul (POS Mediu) a fost de 48%, 15% pentru POS Transport, 37% pentru Programul Operațional – Dezvoltarea Capacității Administrative (PO DCA), 53 % pentru Programul Național de dezvoltare rurală (PDR), 55% pentru Programul Operațional Regional (POR), 80% pentru POS – Dezvoltarea Resurselor umane (POS DRU) și 33% pentru POS – Creșterea Competitivității Economice (POS CCE). Analizând aceste date, am ajuns la concluzia că există probleme de absorbție pentru POS Transport, care sunt, în principal din motive politice, precum și pentru POS CCE. Pentru alte programe, fondurile de acces și de absorbție se încadrează în limitele corespunzătoare.

Pe langa lung procesul de accesare a fondurilor europene efect asupra ratei de absorbție, un rol mai important este efectul asupra potențialului beneficiar, privind anticiparea și luând în considerare această perioadă în activitatea curentă. Există un risc pentru unele companii, punând în pericol afacerea, în cazul în care reclamanții s-au bazat pe o primire mai devreme a acestor fonduri, pentru a dezvolta sau chiar pentru supraviețuirea companiei. Prin urmare, este necesar în elaborarea unui plan de afaceri sau un studiu de fezabilitate, pentru a examina diferite opțiuni de investiții și de timp, precum și pentru a găsi diverse opțiuni pentru a contracara efectele amenințărilor posibile

Chiar dacă solicitantul cunoaște foarte bine activității sale economice sau de investiții viitoare, acest lucru nu este suficient pentru accesarea și obținerea unui grant. Un avantaj major în proiecte de dezvoltare este experiența anterioară în elaborarea și punerea în aplicare a unui proiect de grant. Înainte de a începe procesul de elaborare, se recomandă ca beneficiarul să știe anumite aspecte, perceptibile de către o persoană fără experiență, care poate defini eligibilitatea și fezabilitatea ideilor de afaceri.

1.3 CARACTERISTICI GENERALE: PROBLEME

1.3.1. Apel pentru depunerea cererilor de grant

Există mai multe tipuri de apeluri, în funcție de programul de finanțare și tipul de proiect:

propunerile de apel efectuate într-un interval de timp stabilit; proiectele sunt primite în mod continuu, iar după timpul de închidere, sunt selectate proiecte, pe baza scorului lor în ordine descrescătoare. Proiectele ar putea avea nevoie pentru a obține un scor minim sau nu. Acest apel este specific pentru PNDR, Pescuit Programul Operațional (POP), POS DRU – proiecte strategice;

apel cu depunere continua, până la atingerea bugetului alocat: evaluarea proiectului este în mod continuu, în funcție de ordinea de umplere; obținând un punctaj minim necesar pentru selectarea proiectelor. Acest apel este specific POR;

apelați cu depunere continuă, evaluare și selecție, cu termen; "Primul venit, primul servit" – specific pentru POS DRU – proiecte de grant.

Fiecare apel este anunțată cu o anumită perioadă de timp înainte de deschiderea oficială, dar de data aceasta este insuficientă pentru a dezvolta o aplicație de proiect. Din acest motiv, este necesar ca cei interesați să se consulte cu regularitate un calendar, disponibil public (inclusiv on-line), și în mod sistematic actualizate / ajustate.

1.3.2 Rata de cofinanțare

Se spune că există un interes mai mare pentru a obține rezultate mai bune în cazul în care beneficiarul unui proiect de investiții contribuie la susținerea financiară. Astfel, în cele mai multe cazuri, rata de cofinanțare de grant este mai mică de 100% din costurile eligibile ale proiectului. De fapt, este între 20% și 100%. Contribuția beneficiarului variază în funcție de categoria de destinatari eligibili, tipul propus de investiții și locația proiectului (pentru regiunea București-Ilfov, scade rata de cofinanțare subvenție cu 10%). În afară de rata de cofinanțare privată, beneficiarul sprijină, de asemenea, cheltuielile neeligibile. Această contribuție poate fi acoperită din surse proprii, sponsorizări, donații sau credit bancar, în cazul în care solicitantul nu dispune de fondurile necesare, dar îndeplinește condițiile de creditare.

În ultima perioadă, a fost introdusă o condiție obligatorie: să facă dovada capacității de co-investiție în momentul aplicării. Motivul acestui fapt este de a încerca să se asigure un rezultat de succes a proiectelor selectate în urma unui proces lung și costisitor de evaluare, având în vedere faptul că unii beneficiari, după semnarea contractului, nu a reușit să sprijine financiar proiectul, iar contractul a fost anulat. Dar, solicitând aceste probe la momentul depunerii presupune costuri semnificative pentru potențialii beneficiari sau blocarea unor sume de bani pentru perioade lungi de timp nu sunt stabilite anterior (între depunerea unui proiect și semnarea contractului de finanțare poate trece chiar un an).

În cazul în care un beneficiar nu are fonduri proprii, și nici nu îndeplinește condițiile pentru a obține un împrumut bancar, dar ideea de afaceri / investiții este fezabil, acesta poate fi utilizat Fondul de Garantare a Creditului Rural pentru investiții în zonele rurale, sau Fondul de Garantare a Creditelor Național pentru întreprinderi mici și mijlocii, care poate garanta până la 80% din scrisoarea de confort sau valoarea creditului necesară pentru a sprijini proiectul.

1.3.3 Analiza cost-beneficiu

Cele mai multe dintre proiectele pregătite în vederea obținerii finanțării UE trebuie să includă o analiză cost-beneficiu, este necesar să se asigure distribuția eficientă a resurselor publice. Analiza cost-beneficiu este necesară pentru a asigura distribuirea eficientă a resurselor publice, care reprezintă o metodă cantitativă pentru estimarea necesității și oportunității unui proiect bazat pe calcul a costurilor și beneficiilor viitoare.

Analiza cost-beneficiu ar trebui să includă: obiectivele de investiții, analiza opțiunilor, analiza financiară, analiza economică, analiza sensibilității, analiza de risc. Dintre acestea, analiza economică este cea mai dificilă, presupunând că a impactului economic, social și de mediu ale proiectului, este de obicei necesar doar pentru investiții publice majore, al căror cost total depășește 25 de milioane de euro pentru investiții în protecția mediului, sau 50 de milioane de euro, alte investiții. Există, de asemenea, mai multe linii de finanțare care necesită acest tip de analiză, indiferent de valoarea investiției.

Analiza financiară necesită cel puțin două tipuri de opțiuni: nu face nimic alternativ și dar are o opțiunea, cu un maxim, mediu sau sprijin financiar subvenția este zero. De asemenea, Ghidul solicitantului poate solicita situațiile financiare organizației de prognoză. acuratețea estimărilor scade odată cu creșterea perioadei de timp .

Cel mai important rezultat sunt indicatorii financiari de evaluare: valoarea actualizată netă financiară (FNPV), rata internă de rentabilitate financiară (RIR), raportul cost / beneficiu. Proiectele eficiente, fezabile și profitabile vor fi caracterizate prin indicatori favorabili: VNAF pozitiv, FIRR mai mare decât rata de actualizare și un raport cost subunitate / beneficiu, dar în ceea ce privește nevoia de asistență de grant, un astfel de proiect ar putea oferi suficiente surse de finanțare pentru investiții. În aceste condiții, se poate obține o finanțare europeană în cazul în care indicatorii se confruntă în prezent cu o valoare nefavorabila.

1.3.4 Obligațiile post-implementare

Fiecare solicitant de fonduri ale UE ar trebui să fie conștienți de faptul că acesta trebuie să îndeplinească anumite condiții, chiar și după punerea în aplicare a proiectului. Astfel, unele linii de finanțare au stat o perioadă de monitorizare de până la 7 ani de la semnarea contractului, primirea ultimei plăți sau închiderea programului. Pe parcursul acestei perioade de monitorizare, beneficiarul este obligat să permită accesul reprezentanților instituției finanțatoare; o verificqre a îndeplinirii obligațiilor contractuale. Modelul de contract care va fi semnat după selectarea proiectului pentru a primi finantare nerambursabila, este disponibil pe site-urile de programe de finanțare, și se recomandă ca potențialii clienți ar trebui să-l citeasca cu atenție înainte de redactare.

Beneficiarul este obligat să furnizeze orice informații tehnice sau financiare cu privire la proiect, informațiile solicitate de către instituția abilitată să verifice sau să aibe control / audit / monitorizare asupra punerii în aplicare a proiectelor finanțate din fonduri europene. De asemenea, se solicită transmiterea rapoartelor anuale privind durabilitatea investiției. În cazul în care beneficiarul nu îndeplinește indicatorii prevăzuți în contract, finanțarea poate fi retrasă, în mod proporțional cu gradul de eșec.

Obligațiile post-implementare diferă în funcție de programul de finanțare:

PNDR: beneficiarul este obligat să nu cedeze și / sau să modifice investiția în proiect, pe o perioadă de 5 ani de la ultima plată. În cazul în care 578 Program: dobânzi corporale sau necorporale trebuie să fie menținute și utilizate în mod exclusiv în locația care a primit acorda o perioadă de cel puțin 5 ani de la data semnării contractului de finanțare

OPF: înstrăinarea sau schimbarea activității este interzisă în timpul celor 5 ani de monitorizare; beneficiarul trebuie să arhiveze toate documentele și fișierele informatice privind gestiunea tehnică și financiară a proiectului pe o perioadă de 5/7 ani după semnarea contractului de finanțare; garanții sau ipoteci asupra investițiilor care face obiectul contractului de finanțare și bunurile care sunt utilizate pentru investiții, executorii mai devreme de 5/7 ani de la data semnării contractului, nu sunt permise; active corporale nu se modifică în mod substanțial care afectează natura sau condițiile de punere în aplicare și sunt utilizate în mod exclusiv în locația care a primit subvenții pentru un minim de șapte ani de la data semnării contractului de finanțare .POS CCE: beneficiarul nu trebuie să facă modificări substanțiale ale proiectului, în decurs de 3/5 ani de la plata finală; el trebuie să păstreze toate documentele originale, inclusiv înregistrările privind toate activitățile prevăzute în contract să asigure o pistă de audit adecvată, timp de 5 ani de la închiderea oficială a POS CCE. În cazul Axei 3: beneficiarul trebuie să mențină proprietatea bunurilor achiziționate și natura activității pentru care sa acordat finanțare pentru o perioadă de cel puțin 36/60 luni (IMM-uri / ONG-uri) după finalizarea proiectului și pentru a asigura funcționarea și întreținerea în timpul acestei perioade (MEF, 2007);

POR: beneficiarul trebuie să păstreze toate înregistrările / registrele și documentele aferente proiectului și să le pună la dispoziția persoanelor autorizate timp de 5 ani după închiderea oficială a POR (estimat pentru 2017).

POS DRU: beneficiarul este obligat să acorde dreptul de acces la locurile și spațiile în care a fost implementat proiectul, inclusiv accesul la sistemele informatice și toate fișierele și documentele privind gestiunea tehnică și financiară a proiectului de peste 3 ani de la data oficială de închidere POS DRU, respectiv 31 decembrie 2021 . În cazul în care pentru proiectul depus, solicitantul este de acord obținerea unor indicatori cantitativi, cum ar fi: creșterea numărului de angajați sau cifra de afaceri, acest angajament este obligatorie și va fi verificată în timpul monitorizării.

1.4 CARACTERISTICI – CRITERII DE ELIGIBILITATE

1.4.1 Costuri eligibile

Valoarea totală a unui proiect include atât costurile eligibile și neeligibile. Cheltuielile eligibile sunt cele prevăzute în liniile directoare ale solicitantului, specifice fiecărei linii de finanțare, care trebuie să îndeplinească anumite condiții și pot fi finanțate atât din fonduri europene cat și contribuția publică națională.

Cheltuielile neeligibile sunt cele menționate în liniile directoare ale solicitantului (cum ar fi TVA, taxe, penalități), dar poate fi, de asemenea, tipurile de cheltuieli eligibile care depășesc anumite praguri stabilite (de exemplu, Măsura 121 "Modernizarea exploatațiilor agricole" din PNDR prevede ca totalul Valoarea eligibilă a proiectului nu poate depăși 2 milioane de euro, iar orice sumă care depășește această valoare este considerată cheltuiela neeligibila, indiferent de categoria de cost care face parte, și va fi de sprijin din fondurile proprii ale beneficiarului).

Costurile generale eligibile sunt diferite pentru fondurile structurale, în comparație cu PNDR. Un aspect important care se aplică oricărui tip de program este faptul că o cheltuială nu poate fi soluționat, cu excepția cazului în care a fost făcută prin intermediul băncii, în cazul în care este identificabile, verificabile și susținute de documente originale cu plată și documentele justificative, potrivit legii.

În conformitate cu HG 224/2008, cheltuielile generale și specifice pentru FEADR sunt eligibile în cazul în care acestea sunt efectiv realizate și plătite de către beneficiar după data semnării contractului, în cazul în care se supun contractului și în cazul în care acestea sunt înregistrate în evidențele contabile ale destinatarului.

Exemple de cheltuieli eligibile: construcție nouă sau modernizare, infrastructură și utilități, echipamente de achiziții publice, costurile generale legate de realizarea investițiilor (proiectare și inginerie, consultanță, autorizații), software, brevete și licențe. Pentru OPF, cele mai comune cheltuieli eligibile sunt: ​​remunerațiile, salariile și stimulente pentru personal, amortizarea, costul de achiziție a terenului de până la 10% din costurile totale eligibile, echipamentul utilizat, leasing financiar, de formare a personalului.

Cu toate că aceste probleme sunt în general aplicabile fondurilor structurale, fiecare program de grant are anumite tipuri de cheltuieli eligibile, disponibile pentru cele mai multe linii ale conținutului programului: achiziție a terenurilor și de planificare, investiții de utilități, costurile de elaborare a proiectului, de investiții de bază, audit, informare și publicitate pentru proiect.

CONCLUZII

  Într-un mediu competitiv, compania se confruntă cu amenințări și oportunități care se întâlnește de evitare, respectiv fructificare necesită modelarea și implementarea proiectelor de investiții. De investiții are un rol important în asigurarea dezvoltării și restructurării economiei naționale. calitatea de membru al UE atrage după sine noi provocări pentru companiile românești, impuse de condițiile unice de piață, dar în același timp prezintă noi oportunități de dezvoltare prin accesul la asistență financiară.

  În contextul economiei bazate pe cunoaștere internațională de astăzi, sunt necesare investiții strategice, iar acest lucru implică faptul că managerii știu nu doar situația socio-economică actuală, ci și cea viitoare și că acestea trebuie să fie în măsură să identifice cauzele schimbărilor.

Astfel,este necesar să se efectueze numai acele proiecte cu șanse de succes, care vor genera efecte utile pentru întreaga lor viață economică, într-un mediu socio-economic și adesea ostil în schimbare

Este practic imposibil de a captura toate caracteristicile privind dezvoltarea și punerea în aplicare a proiectelor finanțate de UE în câteva pagini, mai ales ca organizațiile calificate pot decide să modifice anumite aspecte ale Ghidului Solicitantului, fiecare apel nou lansat. În cazul în care nu are experiență anterioară relevantă, solicitantul nu poate manipula cu ușurință documente în pregătirea unei cereri. El trebuie să aibă cunoștințe de nivel juridic, , tehnic, economic și financiar, manageriale și de marketing și multe altele.

Pentru a dezvolta un proiect de investiții, este nevoie de personal specializat, care, în cazul în care există în cadrul organizației, va trebui să fie detașat de ceva timp din activitatea desfășurată de zi cu zi.

Instituțiile care gestionează fonduri europene se confruntă cu un nivel ridicat de birocrație, și în mod frecvent nu sunt suficient de transparente și, din diferite motive, nu dispun de personal suficient disponibile pentru a reaprinde și pentru a ghida un potențial solicitant de fonduri.

Cea mai bună alternativă pentru solicitant este de a face apel la un consultant cu experiență în domeniul investițiilor. Un consultant de specialitate poate determina cea mai bună linie de finanțare pentru investiția planificată și poate pregăti un proiect de strategie pentru calificarea cea mai bună șansă de selecție. Cele mai multe programe de finanțare stipulează că costul pentru dezvoltarea aplicației, planul de afaceri, studiul de piață, evaluarea financiară, este eligibilă, deci va fi inclusă în buget și parțial susținute de finanțatori.

Astfel, pentru a dezvolta un proiect, în scopul de a obține fonduri europene, dar, de asemenea, pentru punerea sa în aplicare eficientă, considerăm că soluția rezidă în lucrul cu o companie de consultanta specializata in obtinerea de fonduri europene, a căror definire caracteristici ar trebui să fie: cunoașterea reprezintă principala resursă organizația, critică pentru performanțele sale strategice la nivel mondial prin proiectarea, dezvoltarea și implementarea de proiecte, precum și problemele legate de cunoștințe au un rol esențial în afirmarea identității organizației, în asigurarea integrității și coerenței în ceea ce privește structura, strategie și acțiune.