Fondurile Europene , Sursa DE Finantare Nerambursabila Pentru Tarile Aderate la Ue

=== FONDURILE EUROPENE , SURSA DE FINANTARE NERAMBURSABILA PENTRU TARILE ADERATE la UE ===

I. Introducere

Agricultura constituie o ramura economica de interes national chemata sa asigure securitatea harnei pentru populatie si sa produca pentru export. Ea este insa supusa unor fenomene naturale si economice care influenteaza direct productia agricola, cum sunt: calamitati naturale, daunatori, variatia preturilor produselor agricole. Pentru a contracara efectele negative ale acestor fenomene si pentru a-i asigura conditii cores-punzatoare de activitate si dezvoltare, agricultura are nevoie de un important sprijin din partea statului.

In tarile dezvoltate programele privind agricultura se bazeaza pe sprijinul financiar acordat de stat cu titlu nerambursabil . Finantarea bugetara acordata pentru agricultura sustine interesele unor categorii de producatori sau de consumatori, protejeaza piata interna de concurenta straina sau ajuta la cucerirea unor piete externe pentru lansarea surplusului de produse agricole.

Tarile membre ale Uniunii Europene beneficiaza de ajutoare financiare publice pentru agricultura din doua surse: prima din bugetele nationale, iar cea de a doua din fonduri structurale comunitare.

In privinta tarilor candidate la aderare ,din punct de vedere legal, P.A.C. trebuie aplicata si in statele care vor deveni membre ale Uniunii, cheltuielile privind P.A.C. sunt stabilite pe premisa ca aceste tari nu vor participa imediat la politica agrara comu-na ; preturile din tarile candidate fiind mai reduse decat cele din U.E.

Trile in curs de dezvoltare, necesitatile de finantare a agriculturii de catre autoritatea publica sunt mai reduse, avand in vedere resursele limitate de care dispun aceste state. Acestea sunt indreptate spre finantarea unor lucrari de irigatii, apararea impotriva inun-datiilor , combaterea daunatorilor, sistematizare rurala. Aceste resurse sunt completate cu credite interne pentru nevoile productiei, pentru sustinerea si stocarea productiei pana la desfacere. Acestea mai primesc si credite externe si asistenta financiara de la Banca Mondiala.

In Romania, agricultura este considerata prioritate nationala strategica; in politica economica a acestei ramuri se urmareste consolidarea proprietatii private si asigurarea pietelor agricole. In “Strategia Nationala de Dezvoltare Economica a Romaniei pe termen mediu” se arata ca rezultatele obtinute prin aplicarea masurilor de reforma in sectorul agricol trebuie consolidate, avandu-se in vedere securitatea alimentara a popu- latiei si necesitatea modernizarii satului romanesc. Se va urmari si stimula formarea de exploatatii agricole de dimensiuni optime, eficiente din punct de vedere economic; vor fi promovate politici de produs vizand sprijinirea cresterii eficientei economice de la productie pana la comercializarea pe piata interna si externa.Prin politica financiara pentru agricultura se urmareste sa se creeze un sistem eficient de sprijinire a agricultu-rii folosind forme si instrumente specifice.

In perioada 1997-2000 a fost folosit sistemul de cupoane valorice si sistemul unor prime si subventii pentru achizitionarea de tractoare si masini agricole sau procurarea de seminte si material saditor certificat.

Incepand cu anul 2001 finantarea agriculturii din fonduri publice s-a realizat cu instrumente si mecanisme financiare noi, instrumente aliniate celor folosite in politica agricola comuna a Uniunii Europene.

II. Premisele aparitiei si aplicarii Politicii Agricole Comune(P.A.C.)

Agricultura și întreținerea naturii sunt funcții esențiale ale spațiului rural. Un sector agricol viabil, organizat în funcție de particularitățile ruralului , apropiat de natură, durabil și multifuncțional, poate să contribuie la prezervarea acestor funcții esențiale. P.A.C. poate și trebuie să joace în acest sens un rol central.

Politica agricola este prevazuta in Tratatul de la Roma din 1957, insa aplicarea efectiva a acesteia se face incepand cu anul 1962 in urma Acordului de la Bruxelles. In cadrul acestui acord ,s-au stabilit elementele cadru ale politicii,referitoare la principii, obiec-tive,mecanisme de functionare, produsele precum si reglementarile unice ,comunitare privind productia, preturile, importurile si exporturile agricole.

Au existat multe motive pentru crearea unei politici agricole comune: sa ofere, popu-latiei in ansamblul ei, o piata alimentara stabila; sa confirme impactul sectorului agricol al micilor ferme asupra economiei si a politicii regionale, sa stimuleze schimbarile struc-turale esentiale care urmeaza sa ofere fermierilor posibilitatea de a beneficia de pe urma dezvoltarii economice si sociale, deoarece situatia in care es afla secotrul agricol era una precara.Este lansat un semnal, cu 11 ani inaintea semnarii Tratatului de la Roma,de catre generalul Marshall: “Unul din aspectele acestei probleme este , in acelasi timp, intere-sant si grav: fermierul a produs intotdeauna bunurile alimentare pe care le poate schimba cu orasenii contra altor bunuri necesare vietii.Aceasta diviziune a muncii repre- zinta baza civilizatiei moderne. La ora actuala, ea este amenintata de ruina.Industriile ora senilor nu produc suficiente marfuri necesare schimbului cu fermierii producatori de produse alimentare(…). Fermierul si taranul nu pot sa gaseasca pe piata marfurile pe care vor sa le cumpere, astfel incat vanzarea produselor lor in schimbul banilor pe care nu pot sa-i utilizeze le pare o tranzactie lipsita de interes. Deci ,ei au incetat sa mai cultive intensiv campul pentru a obtine nutret, in ciuda faptului ca le lipsesc imbraca-mintea si alte produse ale civilizatiei.In acelasi timp, locuitorilor oraselor le lipsesc hrana si combu-tibilul.Guvernele sunt deci fortate sa se serveasca de resursele in devize straine si de credite pentru a cumpara din strainatate aceste produse indispensabile, epuizand astfel fondurile de care au nevoie urgenta pentru reconstructie.”

Se impunea deci ca alternativa o politica comuna de sprijinire a fermierilor prin preturi inalte, bazate pe cele mai ridicate costuri pe unitatea de suprafata, inregistrate pe terenuri- le cele mai putin fertile, dar necesar a fi cultivate.Avantajele unei astfel de politici au re-zultat din posibilitatea gestionarii ei, precum si din impulsionarea productiei, ca urmare a sprijinului acordat fermierilor. Dezavantajele s-au resimtitin domeniul consumului, dat fiind preturile inalte percepute de producatori.

In ansamblul politicilor comunitare , politica agricola a fost prioritara, dar si cea mai importanta. Un exemplu edificator este faptul ca in bugetul Comunitatii, de la lansarea P.A.C. si pana astazi, penrtu finantarea cheltuielilor agricole au fost alocate aproape jumatate din fondurile totale.

Fonduri europene

3.1 Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala(F.E.A.D.R.)

Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala este un fond european post aderare. Investitiile care vor putea primi fonduri nerambursabile prin F.E.A.D.R. nu sunt stabilite cu exactitate, insa exista propuneri pentru stabilirea acelor investitii eligibile.

Politica Agricola Comuna ,pe care tara noastra o va urma odata cu integrarea in Uniu- nea Europeana consta intr-o serie de masuri , majoritatea legate de dezvoltarea rurala.

Potrivit reglementarii Consiliului Europei privind finantarea politici agricole comune s-au creat doua fonduri europene pentru agricultura, numite F.E.G.A.(Fondul European de Garntare Agricola) pentru finantarea masurilor de marketing si F.E.A.D.R.( Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala) pentru finantarea programelor de dezvoltare rurala.

Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit infiintata in februarie 2006, pe langa derularea programului SAPARD, va asigura implementarea tehnica si financiara a

Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (F.E.A.D.R.) si a Fondului European pentru Pescuit (F.E.P.).Modul in care aceste fonduri vor finanta concret investitiile este dat de catre Programul National pentru Dezvoltare Rurala 2007-2013.

In urma definitivarii Planului National Stratgic 2007-2013 s-au contura patru directii prioritare pentru finantare prin F.E.A.D.R.

Se va urmari restructurarea si dezvoltarea productiei agricole si silvice, dar si a indus- triilor prelucratoare aferente.Toate acestea vor tine cont de imbunatatirea competentelor profesionale, de un management durabil si de respectarea exigentelor de mediu.

O componenta asupra careia Uniunea Europeana pune accent este cea de biodiver-sitate si conservare a naturii, care se va materializa prin sprijinirea conservarii si dezvol- tarii padurii, asigurarea unei ocupari echilibrate a teritoriului si dezvoltarea practicilor de management durabil al terenurilor agricole si forestiere.

O alta prioritate o au si investitiile in dezvoltarea infrastructurii si serviciilor rurale, o mai mare importanta acordata multifunctionalitatii economice a zonelor rurale, dar si conservarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural si arhitectural.

O a patra directie se va ocupa de implementarea unor strategii locale de dezvoltare pentru imbunatatirea guvernarii administrative la nivel rural.

3.2 Fondul European pentru Pescuit( F.E.P.)

Fondul European pentru Pescuit va implementa Politica Comuna de Pescuit care se refera la asigurarea pe termen lung a activitatilor de pescuit printr-o exploatare eficienta a resurselor acvatice , la dimensionarea flotelor de pescuit, percum si dezvoltarea si imbu-natatirea vietii marine, a lacurilor si zonelor de coasta afectate de activitatile intensive de pescuit si acvacultura.

Fondul European pentru Pescuit (FEP) este propus de către Comisia Europeană drept un instrument nou de programare pentru pescuit, în cadrul perspectivei financiare a Uniunii Europene 2007 -2013.

FEP înlocuiește actualul Instrument Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP) care este în vigoare pentru perioada 2000 – 2006.

Sprijinul acordat prin F.E.P. poate fi directionat pe cinci prioritati dintre care cele mai importante sunt: reabilitarea flotei de pescuit, acvacultura,dar si dezvoltarea sustenabila a zonelor de pescuit costalier.

F.E.P. ajuta la realizarea durabilitatii economice, sociale si de mediu prin reducerea efortului de pescuit si protejarea mediului marin.

Pentru a asigura realizarea PCP, FEP poate acorda un sprijin financiar pentru atingerea obiectivelor economice, de mediu și sociale, în vederea:

– asigurării perenității activității de pescuit și de exploatare durabilă a resurselor halieutice;

– reducerii presiunii stocurilor echilibrînd capacitatea flotei comunitare în raport cu resursele marine disponibile;

– întăririi dezvoltării întreprinderilor viabile economic în sectorul de pescuit și dezvoltarea structurilor de exploatare a resurselor mult mai competitive;

– favorizării conservarii și protecției mediului și resurselor marine;

– încurajării dezvoltării durabile în zonele costiere, maritime si lacustre unde se desfășoară activități de pescuit și acvacultură și ameliorării condițiilor de muncă în aceste zone;

– valorificarea resurselor umane și promovarea egalității între bărbați și femei, care își desfășoară activitatea în sectorul de pescuit.

Obiectivele care trebuie atinse prin derularea acestor fonduri in Romania sunt faci-litarea implementarii Politicii Comune de Pescuit, diversificarea activitatilor in comunitatile pescaresti.

Gradul de sustinere financiara prin F.E.P. este de maxim 40% din valoarea proiectului pentru cresterea capacitatilor sau infiintarea unitatilor de productie. Insa, pentru acele proiecte care vizeaza investitii pentru interes colectiv, instruiri, actiuni de promovare dar si pentru proiecte pilot, gradul de sustinere este cuprins intre 80% si 100% .

In ceea ce priveste Fondul European pentru Pescuit, Agentia de Plati pentru Dez-voltare Rurarala si Pescuit i-a fost atribuita functia de lata si, in conditiile delegarii in baza unui acord interinstitutional, si functia de implementare aferenta acestui fond.

Fondul European pentru Pescuit este structurat pe cinci axe prioritare:

adaptarea flotei de pescuit a Comunitatii;

acvacultura, pescuitul intern, procesare si marketing;

masuri de interes comun;

dezvoltarea durabila a zonelor de pescuit;

asistenta tehnica.

1) Măsuri pentru ajustarea flotei de pescuit comunitare

Ajutorul financiar va fi acordat proprietarilor de nave și echipajelor navelor afectate de planurile de refacere a stocurilor pescărești, sistarea temporară a activității datorită măsurilor de urgență, nereînoirea acordurilor de pescuit sau alte dezastre naturale. Fondurile vor fi disponibile pentru compensări socio-economice în vederea sprijinirii gestionării flotei (incluzând pregătire profesională), finanțarea investițiilor la bordul navelor cărora li se cere schimbarea tehnicilor de pescuit. Ajutorul pentru reînoirea navelor va înceta.

2) Acvacultură

FEP poate sprijini investițiile în acvacultură. Asemenea investiții pot fi făcute în vederea dezvoltării și aplicării de metode și practici care să reducă impactul negativ al acvaculturii asupra mediului și să îmbunătățească condițiile privind igiena, sănătatea animală, siguranța alimentară și calitatea produselor.

3) Măsuri de interes colectiv

Ajutorul va fi acordat organizațiilor din sectorul pescăresc sau de acvacultură în vederea sprijinirii acțiunilor colective care contribuie la gestionarea durabilă sau conservarea resurselor și la transparența piețelor produselor de pescuit și acvacultură și pentru promovarea parteneriatului între cercetare și operatorii din sector.

4) Dezvoltare durabilă a zonelor costiere pescărești

Ajutorul financiar va fi îndreptat către zonele afectate de măsurile luate pe baza planurilor multi anuale în vederea reducerii dependenței față de acest sector. Va fi acordat sprijin financiar pentru promovarea "turismului verde", protecția mediului marin, costier și lacustru, diversificarea economiilor locale și refacerea potențialului productiv după dezastre naturale sau industriale.

5) Asistență tehnică

FEP va putea finanța măsurile de evaluare, audit și control necesare implementării legislației propuse.

3.3“ Fermier in Uniunea Europeana”

3.3.1 Plati Directe pe Hectar

Platile Directe pe Hectar au fost introduse in 2007 si vor fi sustinute din fondurile Uniunii Europene.Suma data in 2007 va fi de circa 50 euro/hectar ;aceasta suma va creste treptat, in fiecare an, pana in anul 2013, cand va ajunge la peste 200 euro/hectar pe an.

Banii se vor da celor care lucreaza pamantul, proprietari sau arendasi,in urmatoarele conditii:

– suprafata de teren agricol lucrata( teren arabil,pasune, vie, livada) sa fie de cel putin un hectar, impartita in parcele de cel putin 30 ari;

– pamantul sa fie inscris in Registrul Fermelor;

– proprietarul sau arendasul sa depuna o cerere pana la data de 15 mai a fiecarui an.

Institutia care va acorda Platile Diecte pe Hectar este Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura( APIA)

3.3.2 Plati Nationale Complementare

Platile Nationale Complementare au fost introduse tot in 2007 si se vor adauga la Platile Directe pe Hectar. Deosebirea este ca Platile Nationale Complementare vor fi platite de catre statul roman, din bugetul Ministerului Agriculturii.

Platile Nationale Complementare vor fi date pe suprafata cultivata, espectiv pe cap de animal, conform modelului european.

Se vor da plati nationale complementare pentru cele mai importante culturi agricole din Romania, astfel:

– pentru grupa I ( grau, secara, orz,orzoaica, ovaz, floarea soarelui, porumb, rapita, legu-minoase boabe) se vor da in jur de 30 euro/ hectar pe an

– pentru grupa II ( sfecla de zahar, soia, hamei, orez, tutun, in, canepa) se vor da 216 euro/hectar pe an.

Se vor da de asemenea plati nationale complementare pentru animalele din fermele care produc pentru piata,astfel:

– pentru vaci de lapte ( circa 6,5 mil.lei vechi/cap de animal, plata conditionata de calitarea laptelui);

– pentru taurasi la ingrasat ( 7 mil.lei vechi/ cap de animal. Daca taurasul are peste 500kg);

– pentru bovine adulte predate la abator ( circa 4,5 mil.lei vechi/ca de animal);

– pentru oi si capre (200 000 lei vechi/cap de animal).

Platile Nationale Complementare vor ajunge la fermieri tot prin intermediul APIA. Ele pot fi majorate in functie de resursele bugetare si de nevoileproducatorilor agricoli.

3.3.3 Fonduri pentru Dezvoltare Rurala

Fondurile pentru Dezvoltare Rurala reprezinta banii europeni care vor fi dati Roma- niei pentru investitiile in agricultura si dezvoltare rurala.Conform negocierilor dintre Ro-ania si Uniunea Europeana,tara noastra va beneficia de circa 7,5 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013, ceea ce inseamna 1,07 miliarde de euro pe an. La acesti bani se ada- uga contributiile statului roman, in functie de tipurile de investitii care vor fi realizate.

Fondurile pentru Dezvoltarea Rurala sunt asemanatoare cu fondurile SAPARD, dar dar au ceva in plus: sunt de circa sase ori mai mari; se adreseaza mai multor beneficiari, inclusiv micilor fermieri si intreprinzatori; vor putea fi obtinute mai simplu.

Fondurile pentru Dezvoltarea Rurala se adreseaza deopotriva micilor fermieri, aso- ciatiilor de fermieri, tinerilor, intreprinderilor mici si mijlocii din sectorul agricol si sil- vic ( dar si din servicii si mica industrie),unitatilor de procesare, proprietarilor de paduri, agricultorilor din zona de munte, consiliilor locale.

Aceste fonduri se impart in patru mari directii. Fiecare directie ( axa) are mai multe masuri.

~ Cresterea competitivitatii sectorului agricol si forestier- 3,25 miliarde euro (45%din total)

Masuri:

– sprijin pentru ferme de semi-subzistenta ( circa 85 000 de ferme mici vor primi 1 500 euro/an, timp de 3 ani, daca isi fac un plan de modernizare);

– modernizarea exploatatiilor agricole ( 16 000 de exploatatii agricole vor primi in jur de 70 000 euro/proiect);

– infiinitarea de ferme de catre fermieri sub 40 de ani (pana la 40 000 euro/ferma, conform proiectului depus) ;

– spijinirea infiintarii grupurilor de producatori agricoli ( 750 de grupuri de producatori vor primi circa 250 000 euro/proiect) ;

– formare profesionala si informare (140 000 de fermieri vor fi instruiti).

~Gospodarirea terenurilor agricole si silvice – 1,8 miliarde euro (25% din total)

Masuri:

– sprijin pe suprafata pentru zonele defavorizate, in principal zona de munte ( circa 370.000 de fermieri vor primi suplimentar intre 25 si 250 euro/hectar/an);

– sprijin pentru pajisti si fanete(95 euro/hectar/an);

– sprijin pentru prima impadurire a terenului agricol ( 36 000 de hectare vor beneficia de fonduri de 5 000 euro/hectar).

~Imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural – 2,12 miliarde euro( 30% din total)

Masuri:

– diversificarea activitatilor neagricole( mestesuguri, artizanat, produse traditionale, turism rural) (19 000 de beneficiari vor primi 10 000 euro/proiect);

– investitii in mici intreprinderi la tara – frizerii,reparatii de utilaje agricole( 3 800 de mici intreprinderi vor fi finantate cu 20 000 euro/proiect);

– renovarea satelor ( 1 200 de consilii locale vor primi cate 1 milion de euro pentru drumuri comunale, restaurarea constructiilor cu valoare istorica si culturala).

~Programul LEADER – 0,18 miliarde euro ( 2,5 % din total)

Masuri:

-se va finanta crearea de Grupuri de Actiune Locala care vor sprijini proiectele de dez-voltare ale satelor;

– pentru pescuit va exista un fond special de 263 milioane de euro pentru perioada 2007- 2013( aproximativ 9 250 miliarde lei vechi). Cea mai mare parte din acesti bani va fi alocata pentru: -crearea fermelor de acvacultura;

-modernizarea barcilor si navelor de pescuit;

-finantarea asociatiilor de pescari.

3.3.4 Ajutorul de stat

Fondurile pentru Dezvoltare Rurala vor veni prin Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP- fosta Agentie SAPARD). APDRP are 42 de oficii judetene, la care se vor putea depune proiecte incepand cu primavara anului 2007.

Ajutorul de Stat reprezinta subventiile si creditele date de Ministerul Agriculturii incepand cu 2007 pentru sprijinirea cultivarii pamantului si a cresterii animalelor.

Ajutorul de Stat se va acorda sub forma de:

– credite pentru productia agricola, ajutor pentru seminte si material saditor,subventii pentru tratamente fitosanitare, prime pentru asigurarea culturilor, sprijin pentru infiintarea plantatiilor de vita de vie si pomi , subventii pentru irigatii( in sectorul vegetal);

– sprijin pentru cumpararea de animale de rasa si de reproducatori, credite pentru productie,subventii pentru centrele de insamantare ale asociatiilor de producatori( pentru sectorul zootehnic).

Ajutorul de Stat va fi distribuitprin intermediul APIA si al Directiilor pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR).

3.3.5 Mecanisme de Piata

Mecanismele de piata reprezinta actiunile de protejare a producatorilor agricoli atat in raport cu concurenta din afara Uniunii Europene , cat si impotriva modificarilor de preturi la produsele agroalimentare.

Principalele mecanisme de piata care vor fi aplicate in Romania din 2007 sunt:

Pretul de interventie- reprezinta actiunea de cumparare sau vanzare pe piata de catre stat a unor cantitati de produse pentru a proteja producatorii si piata in conditii de supra-productie sau subproductie. Acest mecanism este prevazut in primul rand pentru cereale si va asigura un pret corect.

Subventiile la export- reprezinta sume de bani care se dau exportatorilor romani care vand marfuri agroalimentare

Mecanismele de piata intra in atributiile APIA.

In perioada 2007-2013 , aproximativ 12 miliarde euro vor veni de la Uniunea Europeana pentru agricultura si dezvoltare rurala. Aceasta suma reprezinta 40% din toate fondurile acordate Romaniei de catre Uniunea European pentru urmatorii 7 ani.

IV. FONDURI STRUCTURALE DESTINATE AGRICULTURII ROMANESTI- premiza pentru coeziunea economica si sociala intre statele membre UE

In data de 27 noiembrie 2006, a avut loc conferinta “ Fondurile Structurale pentru Agricultura Romaneasca in perioada post aderare”. Conferinta a avut ca tematica politicile globale privind agricultura romaneasca, complementaritatea dintre obiectivele politicii agricole si de dezvoltare rurala si politica de coeziune, urmarind in acelasi timp si prezentarea detaliata a posibilitatilor de accesare a fondurilor europene destinate dezvoltarii agriculturii romanesti in perioada post aderare.

Compania SIVECO Romania, care a participat la conferinta in calitate de partener oficial, este implicata in dezvoltarea si implementarea de solutii IT destinate sectorului agricol. Una dintre referintele importante ale companiei in acest domeniu o reprezinta sistemul integrat de administratie si control pentru agricultura, proiect implementat impreuna cu compania ABG Ster – Projekt din Polonia in cadrul APIA.

Sistemul va asigura ompatibilitatea intre schemele nationale de sprijin pentru fer-mieri si intre schemele de sprijin ale Uniunii Europene, precum si:

Evidenta fermierilor, a fermelor si a exploatatiilor agricole;

Calcularea si autorizarea platilor pe ferma, inclusiv activitatile de control al ca- litatii si de audit;

Executarea efectiva a platilor catre fermieri;

Contabilizarea platilor- proceduri contabile standard pe baza conturilor de venituri si cheltuieli.

Odata cu aderarea la Uniunea Europeana, Romania va putea accesa programele de finantare destinate agriculturii, prin intermediul a doua fonduri structurale – Fondul European de Garantare Agricola(FEGA) si Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala(FEADR), acestea venind in continuarea programului SAPARD derulat in anii anteriori.

Folosirea banilor din cele doua fonduri constituite in cadrul PAC , respectiv FEGA si FEADR se va realiza prin intermediul a doua agentii de plati in agricultura, ce au drept scop facilitarea accesului fermierilor la orice forma de sprijin financiar, fie intern sau extern si indeplinirea pas cu pas a angajamentelor asumate fata de UE: Agentia de Plati si Interventii in Agricultura care se va ocupa de fondurile gestionate prin FEGA si Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, care se va ocupa de fondurile FEADR si FEP.

FEGA face parte din bugetul general al Comunitatii Europene , volumul acestuia impreuna cu celelalte fonduri pentru sprijinul agriculturii reprezentand aproximativ jumatate din bugetul general al UE. In aceste conditii apare ca o necesitate asigurarea credibilitatii PAC iportant find sa se implementeze sisteme adecvate prin care sa se asigure cheltuirea intr-o maniera corecta si transparenta a acestor fonduri.In acest context, fiecare stat membru trebuie sa implementeze sisteme IT adecvate prin care sa asigure administrarea si controlul sprijinului financiar acordat fermierilor.

Prin implementarea sistemului integrat de administratie si control IACS, Agentia de Plati si Interventii pentru Agricultura va detine toate elementele materiale pentru acreditarea ca agentie de plati. Astfel va fi deplin capabila sa implementeze prevede- rile din PAC referitoare la modalitatile de utilizare a fondurilor FEGA, care sa fie cheltuite intr-o maniera corecta. Implementare si finalizarea la termenele stabilite a sistemului integrat de administrare si control (IACS) pentru agricultura in Romania, prin realizarea componentelor informatice, reprezinta o etapa importanta in procesul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana,preocupare constanta pentru Ministerul Agriculturii, Apelor si Padurilor si pentru APIA. Odata cu acreditarea APIA ca agentie de plati, prevederile PAC ale Uniunii Europene vor permite acordarea alocatiilor de sprijin pentru fermieri( plati directe) intr-un mod corect si transparent.

4.1 APIA

Agentia de Plati si Interventii pentru Agricultura a fost infiintata in anul 2005 ca urmare anecesitatilor de gestionare a fondurilor alocate dezvoltarii agriculturii,fiind direct responsabila pentru implementarea unui Sistem Integrat de Administrare si Control care sa gestioneze bugetul PAC alocat Romaniei dupa aderare.

APIA functioneaza in subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale in baza legii 1/2004 cu modificarile ulterioare.

Atributiile Agentiei de Plati si Interventii pentru Agricultura:

-asigura derularea operatiunilor financiare legate de gestionarea fondurilor alocate;

-asigura verificarea cererilor de plata primite de la beneficiari;

-autorizeaza plata catre beneficiari in urma verificarii cererilor de plata sau ii instiinteaza pe acestia cu privire la eventualele nereguli sesizate, in vederea solu-tionarii acestora;

-executa plati autorizate catre beneficiari;

-tine contabilitatea platilor efectuate;

-urmareste incadrarea in fondurile alocate pentru activitatile prevazute mai sus;

-asigura indeplinirea cerintelor cu privire la informarea publica privind activitatile desfasurate ;

-asigura desfasurarea in bune conditii a activitatilor economice, administrative, contabile, de personal si audit ale Agentiei;

-colaboreaza pentru indeplinirea atributiilor specifice cu organele administratiei publice centrale si locale;

-pregateste si implementeaza prevederile privind mecanismele comerciale;

-administreaza sistemul de certificate de export-import si garantii pentru importul si exportul produselor agricole;

-elaboreaza si implementeaza procedurile privind aplicarea sistemului de inerventie pentru produsele agricole;

-este autoritatea publica responsabila cu implementarea IACS;

-asigura managementul cotelor de productie de zahar si izoglucoza si gestioneaza contributiile aferente acestor cote;

-elaboreaza manuale de proceduri si metodologii in vederea implementarii corespun- zatoare a atributiilor care ii revin;

-implementeaza si administreaza restitutiile la export si sistemul de garantii aferente restitutiilor;

-furnizeaza toate informatiile solicitate de Organismul coordonator al agentiilor de plati pentru agricultura, dezvoltare rurala si pescuit.

4.2 IACS

Sistemul Integrat de Administrare si Control(IACS) este dezvoltat de catre compania SIVECO Romania , in cooperare cu ABG Ster – Projekt si este sistemul principal de evidenta si contol al agentiei pentru plati directe si al masurilor de dezvoltarea rurala, cuprinzand o baza de date a cererilor de subventie , un sistem de identificare a parcelelor agricole (LIPS), un registru al fermelor si un sistem de con-troale(administrative, incrucisate, la fata locului, prin teledetectie). Prin sistemul informatic vor putea fistabilite si urmarite actiunile de control pe teren, actiunile de verificare incrucisata si verificarile de conformitate. Selectia zonelor, fermelorsi a fermierilor care vor fi controlati se va face pe baza unor criterii multiple, printre care selectia aleatoare in proportie de 20%, selectie pe baza abaterilor inregistrate.

In primii trei ani de lucru in Romania platile se vor face in baza unei scheme relativ simple, de plata unica pe suprafata-SAPS Single Area Payment System. Platile catre fermieri, utilizatorii parcelelor de teren agricol , se bazeaza pe suprafata de teren agricol pentru care fermierul face solicitare de sprijin, iar acestia trebuie sa indeplineasca o serie de criterii specifice inainte de a primi plata solicitata.

Va deveni operationale functia de monitorizare permenenta a starii oricarei solicitari de sprijin, cu timp scurt de raspuns si maxima completitudine si precizie- se va sti cat s-a platit ca sprijin pentru fiecare fermier, cand s-a depus solicitarea de sprijin si pentru care terenuri agricole, care sunt criteriile de eligibilitate pentru fiecare destinatar al alocatiilor e sprijin,in orice moment si care este eficienta fondurilor cheltuite.

V. Finantarea nerambursabila si rolul ei

5.1 De ce se acorda finantari nerambursabile?

Finantarile nerambursabile sunt destinate sprijinirii desfasurarii unor activitati din domenii pentru care, din cauza unor situatii conjuncturale, nu exista resurse de finan- tare suficiente accesibile in mod curent sau din domenii in care exista in mod traditi-onal o nevoie de resurse financiare mai mare decat disponibilitatile, de exemplu acti- vitatile cu caracter social.

Sistemul finantarilor nerambursabile publice externe este una din componentele mecanismelor mai ample de colaborare dintre diverse state, el avand caracterul unui ajutor acordat pentru sprijinirea rezolvarii unor situatii exceptionale in care statul beneficiar al unui ajutor nu are expertiza sau resursele umane si materiale necesare pentru a incerca o rezolvare eficienta pe cont propriu.Din acest motiv , resursele fi- nanciare propriu-zise sunt insotite de o intreaga metodologie specifica care trebuie respectata in procesul de acordare a finantarilor.

5.2 Functionarea sistemului finantarilor nerambursabile

Etapele in demararea si derularea unui program de finantare nerambursabila sunt:

In prima etapa finantatorul stabileste , prin colaborare cu autoritati ale statului, do-meniul sau domeniile vizate si obiectivele pe care intentioneaza sa le realizeze, acti- vitatile si beneficiarii potentiali pe care este dispus sa-i finanteze din resursele sale.

In aceasta etapa este elaborata metodologia care va permite selectia prin licitatie publica de proiecte si finantarea efectiva a activitatilor care asigura indeplinirea in conditii cat mai bune a obiectivelor finantatorului.

Etapa a doua este reprezentata de licitatia de proiecte. Finantatorul lanseaza in mod public programul de finantare respectiv, oferind tuturor celor interesati un pachet informativ care contine un ghid al programului si o cerere de finantare; in cazul anumitor proiecte de finantare, pachetul informativ include si alte documente (modelul de plan de afaceri acceptat de finantator, nivelurile maxime acceptate pentru cheltuielile de natura diurnelor).

Dupa expirarea perioadei de timp in care pot fi depuse proiectele, acestea sunt evaluate de catre comisia de evaluare constituita in prima etapa, fiecarui proiect fiindu-i acordat un anumit punctaj, in functie de lista de criterii utilizata de comisie.

Proiectele sunt apoi ierarhizate descrescator in functie de punctajul obtinut, fiind declarate castigatoare proiectele care au obtinut punctajele cele mai mari si care solicita ,in total, o suma mai mica sau egala cu bugetul oferit de finantator pentru programul de finantare respectiv.

Cea de-a patra etapa este reprezentata de perioada de implementare a proiectelor pentru care a fost obtinuta finantarea nerambursabila.

Etapa finala este cea de evaluare.

5.3 Finantatorii

Finantatorii urmaresc atingerea unor obiective generale ( economice, sociale, culturale) prin sprijinirea financiara a activitatilor unor organizatii( firme, ONG, institutii publice) sau persoane.

Obiectivele si metodele acceptate de finantatori pentru indeplinirea acestora trebuie foarte bine cunoscute de catre solicitantul de finantare.

Principalele categorii de finantatori activi in Romania sunt: Uniunea Europeana, Guvernul Romaniei, guvernele sau ambasadele unor state straine, bancile si institu-tiile financiare internationale ( BERD, Banca Mondiala), bancile active in Romania, fundatii sau alte organizatii internationale cu statut asemanator ( Fundatia “Soros”), mari corporatii( Microsoft, Coca- Cola)

5.4 Participarea la licitatii

Pentru a participa la o licitatie trebuie parcurse urmatoarele etape:

1.Alegerea programelor de finantare cele mai potrivite pentru specificul activitatilor dorite a fi derulate.

2.Procurarea pachetului informativ al programului de finantare.

Descrierea detaliata a programului trebuie studiata cu atentie astfel incat sa se poata stabili cu certitudine daca programul va fi folositor, si ca se indeplinesc toate conditi-ile de eligibilitate pentru a putea participa la licitatie.Pachetul informativ contine in general: ghidul programului( ghidul solicitantului); formularul cereri de finantare; formularele documentelor anexe, care pot diferii in functie de finantator si de pro-gramul de finantare : modelul de buget al proiectului, matricea logica a proiectului, modelul de plan de afaceri acceptat de finantator, modelul de CV acceptat pentru membrii echipei proiectului, nivelurile maxime acceptate ale cheltuielilor cu diurne, modelul contractului care urmeaza sa fie incheiat intre finantator si organizatiile castigatoare ale licitatiei de proiecte, anuntul de lansare a programului de finantare.

3.Completarea documentatiei solicitate de finantatori si colectarea documentelor necesare ca anexe obligatorii in cadrul proiectului.

O atentie speciala trebuie acordata informatiilor anexe suplimentare , nesolicitate de finantator, care pot fi utilizate ca argumente in favoarea proiectului ( studii, date sta- tistice, scheme , strategii guvernamentale in domeniile vizate de proiect).

Este recomandat incheierea acestei etape cu cateva zile inaintea datei limita de depunere a proiectelor, pentru a dispune de timpul necesar pentru verificarea finala.

4.Depunerea proiectului la adresa anuntata de finantator, inainte de data limita. In general, aceasta data limita se refera la ziua si la ora la care proiectul este primit si inregistrat in evidentele finantatorului ca participant la licitatie si nu la data expedierii lui de la sediul solicitantului catre finantator.

5.Analiza rezultatului licitatiei, comunicat de finantator fiecarui solicitant in parte.

Pentru proiectele castigatoare, urmeaza implementarea propriu-zisa a proiectului, prin semnarea contractului de finantare intre finantator si solicitantul care a depus proiec-tul castigator.

Pentru proiectele necastigatoare , este momentul analizei punctajului obtinut de proiect, etapa esentiala in cazul in care se intentioneaza depunerea unui alt proiect.

5.5 Ce se intampla dupa castigarea unei finantari nerambursabile?

Dupa ce proiectul depus de organizatia solicitanta este aprobat spre finantare, vor avea loc urmatoarele actiuni:

1.Se semneaza contractul de finantare, in urma unei intalniri de informare detaliata a beneficiarilor( castigatorii licitatiei de proiecte) organizate de finantator.

2.Se acorda prima transa din suma totala acordata ca finantare nerambursabila (dupa eventualele modificari ale bugetului) si se incepe activitatea proiectului.

3.Beneficiarul analizeaza rapoartele periodice, care sunt remise spre analiza si apro- bate finantatorului.

4.In urma aprobarii rapoartelor periodice, sunt acordate celelalte transe din suma totala.

5.Finantatorul poate efectua verificari la locul de desfasurare a proiectului; informa- tiile obtinute vor fi utilizate in evaluarea proiectului.

6.Dupa finalul proiectului de realizeaza evaluarea finala a acestuia; la aceasta activi-tate participa atat beneficiarul cat si finantatorul.

VI. Realizarea unui proiect propus spre finantare

6.1 Etapele unui proiect de finantare

1 Stabilirea unei liste de idei generale de proiect legate de activitatea organizatiei pentru care se solicita finantare.

Se pot purta discutii de idei cu oameni politici, functionari si alte personalitati cheie din zon ade activitate. Asemenea persoane vor fi in mod particular dispuse sa sustina un eventual proiect daca obiectivele lui au o legatura cu interesele acestor persoane si daca proiectul pare bine conceput si susceptibil de reusita.

2 Consultarea surselor de informare privitoare la programele de finantari nerambur- sabile aflate in desfasurare sau in pregatire pentru lansare.

3 Analiza obiectivelor si prioritatilor diferitelor programe de finantare, criterii de eli-gibilitate, criterii de evaluare a proiectelor.

4 Analiza tipurilor de proiecte finantate anterior in cadrul programelor de finantare, dar trebuie avut in vedere ca de multe ori , finantatorul modifica unele caracteristici ale licitatiei curente de proiecte fata de licitatiile anterioare organizate in cadrul aceluiasi program de finantare.

5 Analiza conditiilor financiare: suma minima si maxima care poate fi solicitata, nivelul si structura contributiei cofinantarii care trebuie asigurata de solicitant.

6 Identificarea termenului limita de depunere a proiectelor de finantare.

Pentru o eficienta maxima a procesului de cautare de finantari, se recomanda dezvoltarea unui dialog cu finantatorii inainte de a incepe realizarea propriu-zisa a proiectului de finantare.

Se pot avea in vedere mai multi finantatori pentru acelasi proiect, modificand par- tial continutul acestuia pentru a raspunde solicitarilor specifice ale fiecaruia dintre ei. In plus, unii finantatori doresc sa finanteze proiecte in colaborare cu alti finantatori.

Trebuie avut in vedere permanent data limita de depunere a proiectelor. Realizarea unui proiect de calitate presupune o coordonare destul de complexa; in plus , de foarte multe ori pot aparea diverse situatii neprevazute care pot prelungi foarte mult finaliza-rea proiectului.Calitatea proiectului depinde in mare masura de calitatea persoanelor si resurselor utilizate, iar identificarea si atragerea in proiect a persoanelor cele mai potrivite pentru atingerea obiectivelor vizate poate necesita un timp destul de mare.

In alegerea programului de finantare trebuie sa se tina cont de planificarea interna a dezvoltarii organizatiei, adica activitatile pentru care se solicita finantare, tinand cont de faptul ca procesul de evaluare a proiectelor de finantare dureaza , de regula, cel putin o luna. In plus, in cazul castigarii licitatiei de proiecte, formalitatile legate de semnarea contractelor specifice necesare pentru inceperea efectiva a finantarii pot dura o perioada de cel putin inca o luna.

6.2 Cuprinsul unui proiect de finantare

Cea mai importanta sarcina este realizarea cereri de finantare. Conceptul care sta la baza acestei abordari este acela ca prin fragmentarea procesului in etape mici se simplifica rezolvarea sarcinii.

Ordinea in care este citita o propunere tipica nu este aceeasi cu cea in care ea trebuie elaborata. Ordinea uzuala a partilor unei propuneri este construita pentru a creste acuratetea si intelegerea sa atunci cand este evaluata si este ineficienta daca este aplicata in procesul de scriere a propunerii.

Ordinea tipica a propunerii atunci cand este citita:

-scrisoarea de intentie(separata de dosar);

-pagina de titul;

-rezumat;

-introducere;

-problema vizata si scopul stbilit;

-justificarea problemei;

-obiective;

-activitati;

-evaluare durabilitate/ finantari ulterioare;

-buget;

-anexe.

Ordinea in care sunt abordate elementele propunerii atunci cand aceasta este elaborata:

“Elemente principale”

-problema vizata si scopul stabilit;

-obiective;

-activitati;

-evaluare;

-buget.

“ Elemente suplimentare”

-justificarea problemei;

-durabilitate/finantari ulterioare;

-introducere;

-pagina de titlu;

-rezumat;

-anexe.

In functie de experienta anterioara a solicitantului, activitatea de stabilire si obti-nere a anexelor poate fi desfasurata in paralel cu activitatea de redactare a diferitelor componente ale proiectului.

In cazul finantarilor nerambursabile acordate prin programe ale Uniunii Europene, un proiect de finantare are, de regula, urmatoarele componente: cererea de finantare, bugetul proiectului(uneori inclus in formularul cereri de finantare), matricea logica a proiectului , CV-uri ale persoanelor care vor lucra in activitatile din proiect, docu-mente doveditoare ale statutului juridic al solicitantului si partenerilor, anexe facul-tative(date statistice,grafice, studii, elemente ale unor stategii aflate in derulare sau in proiect).

6.3 Elaborarea proiectului de finantare

In cazul unora dintre finantatori, inainte de realizarea propriu-zisa a proiectului de finantare, este necesara trimiterea unei scrisori de intentie, constand intr-o prezentare generala a proiectului care trebuie sa indice cu claritate relevanta problemei vizate si a solutiei propuse, perioada de desfasurare si costul estimativ.

Aceasta scrisoare are rolul de a evita situatiile in care solicitantii consuma resurse importante pentru realizarea unor proiecte de finantare care insa au de la inceput sanse reduse de a fi aprobate. Raspunsul pozitiv inseamna, practic, ca proiectul are sanse importante de succes, daca este realizat in conditii bune.

Pentru construirea proiectului se porneste de la informatiile cuprinse in pachetul informativ.

Activitatea trebuie concentrata in doua directii:

1) Completarea formularelor obligatorii( cererea de finantare, buget, matrice logica, plan de afaceri);

2) Colectarea informatiilor anexa necesare( statut juridic al solicitantului si alte docu-mente cu caracter juridic, CV-uri ale echipei proiectului, informatii care pot fi utilizate in argumentarea proiectului)

Ordinea in care sunt organizate informatiile intr-o cerere de finantare este ordinea optima pentru evaluarea sa.

Completarea cereri ,insa, trebuie realizata in alta ordine, foarte utila in acest sens fiind matricea logica a proiectului( daca aceasta exista).

O ordine de elaborare a elementelor proiectului de finantare ar putea fi:

Definirea problemei care trebuie rezolvata.

In acest scop trebuie identificate problemele majore existente, dintre care trebuie selectata o singura problema care va fi vizatain proiect.

Stabilirea scopului proiectului: de regula, reprezinta rezolvarea problemei sau stadiul la care dorim sa ajunga ea in urma derularii proiectului. Scopul trebuie sa fie unic si sa aiba o formulare concisa.

Stabilirea obiectivelor proiectului: reprezinta etape care trebuie realizate pentru atin-gerea scopului.

Stabilirea activitatilor. In aceasta etapa trebuie sa se determine ce anume trebuie facut pentru atingerea fiecarui obiectiv , sarcinile care trebuie indeplinite in cadrul fiecarei actiuni, personalul necesar.Rezultatele utilizate in aceste activitati se vor regasi in buget.

Stabilirea planului de evaluare. Evaluarea este necesara pentru a putea stabili in fiecare moment in ce conditii de calitate organizatia face ceea ce si-a propus. Eva-luarea se concentreaza asupra a patru aspecte majore: resurse investite in proiect, activitati desfasurate, rezultate obtinute, beneficii realizate. Pentru a putea fi realizata, ea necesita , de regula, informatii sistematice, ceea ce face necesara organizarea unei monitorizari a proiectului. Costurile monitorizarii si evaluarii trebuie incluse in bugetul proiectului.

Realizarea bugetului. Categoriile principale de cheltuieli se refera la resurse umane, echipamente si bunuri, transport, cheltuieli administrative, alte costuri si servicii, costuri aferente cladirilor si terenurilor, rezerve pentru situatii neprevazute; fiecare categorie de cheltuieli trebuind sa fie detaliata in buget. Cheltuielile trebuie, de regula, grupate in functie de sursa din care vor fi acoperite: contributia solicitantului sau partenerilor, respectiv cofinantarea nerambursabila.

Justificarea proiectului: argumentarea importantei si urgenta problemei vizte in proiect.

Durabilitatea proiectului( modul in care vor fi finantate activitatile din proiect dupa incheierea finantarii nerambursabile). Finantatorii sunt cel mai adesea interesati ca proiectele pe care le finanteaza sa “traiasca” cat mai mult timp, vor sa faca investitii pe termen lung. Continuarea proiectului poate fi finantata din alt grant al aceluiasi finantator, sau acordat de alt finantator, veniturile aduse din activitatile proiectului, alte surse de finantare.

Stabilirea titlului proiectului: trebuie sa atraga atentia, sa evidentieze rezultatele si avantajele proiectului, sa fie clar si concis, dar evitant acronimele si termenii tehnici sau de jargon.

Realizarea rezumatului proiectului: trebuie sa cuprinda prezentarea problemei vizate, prezentarea solicitantului si a credibilitatii sale, prezentarea succinta a obiectivelor , a activitatilor si a metodologiei de evaluare, costul total al proiectului, a contributiei solicitantului si a cofinantarii solicitate, durabilitatea proiectului. Rezumatul este ultima componenta redactata.

6.4 Etape in realizarea bugetului unui proiect

In sens mai larg, bugetul de proiect poate fi privit ca o planificare a proiectului din punct de vedere financiar.

Pregatirea unui buget detaliat si realist permite o imagine mai clara a resurselor necesare atingerii obiectivelor proiectului. Bugetul atribuie valoare financiara activi-tatilor proiectului,planificarea generala a proiectului avand legatura cu cea a buge-tului. Reaprezinta si un important instrument de control al resurselor financiare ale proiectului, orice abatere trebuie luata in considerare.

Etape in realizarea bugetului:

Planificarea activitatilor proiectului;

Estimarea cheltuielilor in detaliu, pentru fiecare activitate si subactivitate;

Estimarea potentialelor resurse de venituri;

Reconcilierea diferentelor dintre venituri si cheltuieli;

Fluxul de numerar;

Aprobarea bugetului;

Stabilirea unor proceduri de supraveghere permanenta a costurilor comparativ cu bugetul , dupa inceperea proiectului;

Revizuirea si actualizarea periodica a bugetului.

Tipuri de buget:

Bugetul pe Categorii de Cheltuieli- grupeaza veniturile si cheltuielile pe categorii.

Bugetul pe Categorii de Cheltuieli si pe Activitati- grupeaza cheltuielile pe categorii si pe ctivitati, in cadrul aceluias proiect. Este tipul de buget cu care se opereaza atunci cand se elaboreaza bugetul proiectului.

Bugetul pe Surse- grupeaza cheltuielile pe categorii si pe surse de finantare care participa cu fonduri. Acest tip de buget reprezinta, de obicei, forma sub care bugetul i se prezinta finantatorului caruia i se solicita fonduri, avand in vedere faptul ca orice finantator doreste sa stie cine mai sustine din punct de vedere financiar proiectul respectiv si in ce masura.

6.5 Durabilitatea proiectului

Cei mai multi finantatori doresc ca finantarea lor sa contribuie capital la cresterea gradului de cunoastere intr-un domeniu important. Vor sa vada ca investitia lor este pe termen lung.

Cei mai multi cautatori de finantare insa, nu au forta sa gandeasca sau sa descrie proiectul pe care-l propun decat pe durata derularii trecuta in cererea de finantare.

Potentialele surse de finantare viitoare pot include:

– granturi ale altor finantatori;

– taxe pe servicii prestate sau incasari din vanzarea produselor rezultate din proiectul respentiv;

– programe de dotare(sau autodotare);

– granturi ale aceluiasi finantator (la o finantare ulterioara);

– alte surse de finantare.

Multi cautatori de finantare sunt atat de concentrati pe prezent incat uita ca finan-tatorul acorda o mai mare atentie proiectelor care ii solicita o “ finantare sustinuta”.