Fondurile Europene

Cuprins:

Introducere

Capitolul 1 .Caracteristici generale

1.1.Scurt istoric al Comisiei Europene

1.2.Particularitățile FondurilorEuropene

1.3.Tipuri de surse de finanțare

1.3.1 Ispa

1.3.2 Sapard

1.3.3 Phare

Capitolul 2. Fonduri europene pentru România 2007-2013

Capitolul 3. Fonduri europene pentru România 2014-2020

3.1.Orientări pentru viitoarele programe de finanțare pentru fonduri UE

3.2. Fondurile structurale și de investiții europene

3.2.1 fondul european pentru dezvoltare regională FEDR

3.2.2. fondul social european. FSE

3.2.3 Fondul de coeziune FC

3.2.4 Fondul agricol pentru dezvoltare rurală FEDR

3.2.5. Fondul european pentru pescuit și afaceri maritimeFEPAM

Capitolul 4 . Etapele procesului de accesare a fondurilor europene

4.1. Identificarea investiției.

4.2. Realizarea de proiect

4.3. Verificarea dosarului

Capitolul 5. Planul de afaceri a unui proiect realizat cu fonduri europene

Puncte cheie în elaborarea unui plan de afaceri

Proiectul ,,Ama și copiii

Concluzii finale

Bibliografie

Anexe

Introducere

Fondurile europene, sunt acele instrumente financiare create de Uniunea Europeană, segmentul privat și/său public, cu scopul de a dezvolta anumite domenii și a sprijini țările membre la atingerea anumitor standarde de dezvoltare, atât economică, dar și socială sau culturală.

Uniunea Europeană are 27 de state membre care reprezintă o comunitate și o piață internă de 493 de milioane de cetățeni, ceea ce provoacă cu atât mai multe disparități economice și sociale între aceste state și cele 268 regiuni ale lor.

În primele două capitole am prezentat fondurile europene: politica de coeziune și politica agricolă comună, precum și programele operaționale aferente. Deasemenea am prezentat programul operațional pentru România în anii 2007-2013.

În capitolul s-au prezentat pe scurt etapele procesului de accesare a fondurilor nerambursabile.

Capitolul patru este planul unui proiect pentru accesare de fonduri nerambursabile, proiect ce își propune să salveze victimele traficului de ființe umane și exploatare sexuală, minori și femei, să contribuie la reabilitarea lor psihologică, la reintegrarea socială și economică. Deasemenea își propune să lupte împotriva fenomenului traficului de ființe umane, exploatare sexuală și să sensibilizeze autoritățile pentru adoptarea unor reguli specifice de luptă împotriva traficului de ființe umane. Grupul țintă îl constituie minorii, femeile și bărbații din România, victime ale traficului de ființe umane și exploatare sexuală.

Capitolul 1. Caracteristici generale

1.1. Scurt istoric al Comisiei Europene ( 1957- 2009 )

Comisia Europeană (CE) este organul executive al Uniunii Europene, având rolul de a întocmi proiecte de legi și de a monitoriza aplicarea acestora. Comisia este un organ al Comunităților Europene, independent de statele membre, fiind motorul sistemului instituțional al Comunității Europene prin următoarele prerogative:

are dreptul de inițiativă și întocmește proiecte de legi, pe care le supune pentru adoptare Parlamentului și Consiliului ;

Comisia asigură aplicarea legislației europene – directive, regulamente, decizii, execuția bugetară și realizarea programelor adoptate de Consiliu și Parlament, în calitate de organ executive;

împreună cu Curtea Europeană de justiție verifică respectarea legislației comunitare;

are dreptul de a negocia tratatele din domeniul comerțului și colaborării internaționale, în calitate de reprezentant legal al Comunității la nivel mondial.

Principalelel momente ale acivității legate de Comisia Europeană sunt următoarele:

Statele care au semnat Tratatul de la Roma menționează în preambulul acestuia necesitatea de a consolida unitatea economiilor lor și de a asigura dezvoltarea armonioasă prin reducerea diferențelor dintre diversele regiuni, precum și a decalajelor cu care se confructă regiunile mai puțin favorizate.

Inființarea Fondului Social European ( FSE)

Inființarea Fondului European pentru Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA )

Actul Unic European crează bazele unei autentice politici de coeziune menită să compenseze taxele impuse de piața unică și resimțite în țările din sud și în regiunile mai puțin favorizate.

1989-1993- Consiliul European de la Bruxelles reformeză în februarie 1988, modul de funcționare a Fondurilor de Solidaritate, numite și Fonduri Structurale și decide să le acorde 68 miliarde ECU (la prețurile anului 1997).

1992- Tratatul asupra Uniunii Europene, intrat în vigoare în 1993, consideră coeziunea ca fiind unul dintre obiectivele esențiale ale Uniunii, în paralel cu Uniunea Economică și Monetară și cu Piața Unică. Tratatul prevede crearea unui Fond de Coeziune, menit să sprijine proiecte favorabile mediului înconjurător, precum și transporturile în statele membre mai puțin prospere.

1994-1992 – Consiliul European de la Edinburg alocă pentru politica de coeziune aproape 200 miliarde de ECU (la prețurile anului 1997), adică o treime din bugetul comunitar. Un nou instrument Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP), completează Fondurile Structurale.

2000-2006 – Consiliul European de la Berlin reformează din nou Fondurile Structurale, care vor beneficia de un buget de 213 miliarde euro pentru o perioadă de șapte ani. Instrumentul pentru politici structurale de preaderare (ISPA) și programul special de aderare pentru agricultură și dezvoltare rurală (SAPARD), care au drept obiectiv favorizarea dezvoltării țărilor candidate din Europa Centrală și de Est, vin în completarea programului PHARE care există din anul 1989.

2000-2001 – Consiliul European de la Lisabona (martie 2000), adoptă o strategie bazată pe ocuparea forței de muncă și menită să facă din Uniune ,, economia cea mai competitivă și cea mai dinamică a lumii, bazată pe cunoaștere, până în anul 2010 “.

Consiliul European de la Goteborg (iunie 2001), completează această strategie prin legarea ei de dezvoltarea durabilă.

2002 – Consiliul European de la Copenhaga (decembrie 2002), se soldează cu incheierea unui acord asupra criteriilor de aderare și a celor zece state membre ale Uniunii.

01 mai 2004 – Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Ungaria,Malta, Polonia, Slovenia și Slovacia aderă la Uniunea Europeană.

2005 – Consiliul European ajunge la un compromis cu privire la bugetul pentru perioada2007-2013. Politica de coeziune dispune de un buget de 347,400 miliarde euro.

17 mai 2006 – Consiliul, Parlamentul și Comisia semnează acordul privind bugetul pentru perioada 2007 – 2013. La 01 august 2006, intră în vigoare regulamentele privind fondurile structurale pentru perioada 2007 – 2013.

6 octombrie 2006 – Consiliul adoptă ,, orientările strategice comunitare în materie de coeziune”, veritabil soclu pentru noua politică, care definesc principiile și prioritățile pentru perioada 2007-2013.

1.2. Particularitățile fondurilor europene

Fondurile europene, sunt acele instrumente financiare create de Uniunea Europeană, pentru România (și nu numai, România nu este singurul stat european care beneficiază de aceste instrumente), segmentul privat și/său public, cu scopul de a dezvolta anumite domenii și a sprijini țările membre la atingerea anumitor standarde de dezvoltare, atât economică, dar și socială sau culturală.

Uniunea Europeană are 27 de state membre care reprezintă o comunitate și o piață internă de 493 de milioane de cetățeni, ceea ce provoacă cu atât mai multe disparități economice și sociale între aceste state și cele 268 regiuni ale lor.

O regiune din patru înregistrează un PIB (produs interior brut) pe cap de locuitor sub 75% din media înregistrată în Uniunea Europeană cu 27 de state membre.

Obiectivul politicii regionale europene este de a concretiza solidaritatea Uniunii prin coeziunea economică și socială, reducând discrepanța dintre nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni.

Printr-o abordare specifică, politica regională europeană aduce o valoare adăugată acțiunilor întreprinse pe teren și contribuie la finanțarea unor proiecte concrete în favoarea regiunilor, orașelor și locuitorilor acestora. Ideea este că regiunile să devină capabile să-și joace din plin rolul în favoarea creșterii economice și competitivității și să-și împărtășească ideile și bunele practici. Acesta este, de altfel, obiectivul noii inițiative intitulate „Regiunile, actorii schimbării economice”. Întreaga politică regională respectă prioritățile Uniunii Europene în materie de creștere economică și ocupare a forței de muncă .

Fondurile Structurale și de coeziune (FSC) sau instrumentele structurale sunt instrumente financiare, administrate de către Comisia Europeană, al căror scop este să acorde sprijin la nivel structural. Sprijinul financiar din Fondurile Structurale este destinat, în principal, regiunilor mai puțin dezvoltate, în scopul de a consolida coeziunea economică și socială în Uniunea Europeană.

Fondurile Structurale contribuie la 3 obiective strategice ale Politicii de Coeziune Economică și Socială a Uniunii Europene:

-Convergența sau reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Statele pot solicita finanțare pentru regiunile care au PIB/capița sub 75% din media europeană.

-Competitivitatea regională și ocuparea forței de muncă. Statele pot solicita finanțare pentru regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergență.

-Cooperarea teritorială europeană. Obiectiv tematic care sprijină adaptarea și modernizarea politicilor și sistemelor de educație, instruire și angajare a forței de muncă.

În figura 1 se prezintă modul în care Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) și Fondul de Coeziune contribuie la realizarea următoarelor trei obiective: „Convergență”, „Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă” și „Cooperare teritorială europeană”.

Obiectivul „Convergență” promovează dezvoltarea și ajustările structurale ale regiunilor în care economia este mai slab dezvoltată. În Uniunea Europeană cu 27 de state membre (UE 27), acest obiectiv se referă la 84 de regiuni situate în 17 state membre, cu alte cuvinte 154 de milioane de locuitori al căror PIB pe cap de locuitor este sub 75% din media comunitară.

Într-un sistem de suspendare progresivă a ajutorului , acest obiectiv include, de asemenea, alte 16 regiuni care numără 16,4 milioane de locuitori și care dispun de un PIB care depășește cu puțin pragul, ca urmare a efectului statistic al extinderii Uniunii Europene. Sumele alocate obiectivului se ridică la 282,8 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 81,5% din suma totală, repartizate după cum urmează: 199,3 miliarde pentru regiunile aflate sub incidența obiectivului „Convergență”, 14 miliarde pentru regiunilor care se află în etapa de suspendare progresivă a ajutorului, iar 69,5 miliarde pentru Fondul de Coeziune, care se aplică în cazul a 15 state membre.

Regiunile de nivel NUTS 2 (regiunile de bază pentru punerea în aplicare a politicilor regionale) cu un PIB (produs intern brut) pe cap de locuitor sub 75% din media comunitară sunt eligibile pentru obiectivul „Convergență”:

• Bulgaria: întreg teritoriul

• Republica Cehă: Střední Čechy, Jihozápad, Severozápad, Severovýchod, Jihovýchod, Střední Morava, Moravskoslezsko

• Germania: Brandenburg-Nordost, Mecklenburg-Vorpommern, Chemnitz, Dresden, Dessau, Magdeburg, Thüringen

• Estonia: întreg teritoriul

•Ungaria: Közép-Dunántúl, Nyugat-Dunántúl, Dél-Dunántúl, Észak-Magyarország, Észak-Alföld, Dél-Alföld

• România: întreg teritoriul

• Slovenia: întreg teritoriul

• Slovacia: Západné Slovensko, Stredné Slovensko, Východné Slovensko

• Regatul Unit: Cornwall si Isles of Scilly, West Wales si the Valleys

Regiunile care ar fi fost eligibile pentru obiectivul „Convergență”, în cazul în care plafonul ar fi rămas la 75 % din PIB-ul mediu pentru Uniunea Europeană cu 15 state membre, și nu pentru Uniunea Europeanprogresivă a ajutorului, iar 69,5 miliarde pentru Fondul de Coeziune, care se aplică în cazul a 15 state membre.

Regiunile de nivel NUTS 2 (regiunile de bază pentru punerea în aplicare a politicilor regionale) cu un PIB (produs intern brut) pe cap de locuitor sub 75% din media comunitară sunt eligibile pentru obiectivul „Convergență”:

• Bulgaria: întreg teritoriul

• Republica Cehă: Střední Čechy, Jihozápad, Severozápad, Severovýchod, Jihovýchod, Střední Morava, Moravskoslezsko

• Germania: Brandenburg-Nordost, Mecklenburg-Vorpommern, Chemnitz, Dresden, Dessau, Magdeburg, Thüringen

• Estonia: întreg teritoriul

•Ungaria: Közép-Dunántúl, Nyugat-Dunántúl, Dél-Dunántúl, Észak-Magyarország, Észak-Alföld, Dél-Alföld

• România: întreg teritoriul

• Slovenia: întreg teritoriul

• Slovacia: Západné Slovensko, Stredné Slovensko, Východné Slovensko

• Regatul Unit: Cornwall si Isles of Scilly, West Wales si the Valleys

Regiunile care ar fi fost eligibile pentru obiectivul „Convergență”, în cazul în care plafonul ar fi rămas la 75 % din PIB-ul mediu pentru Uniunea Europeană cu 15 state membre, și nu pentru Uniunea Europeană cu 25 state membre, beneficiază de un sistem de suspendare progresivă a ajutorului (numit „phasing out”):

În afara regiunilor aflate sub incidența obiectivului „Convergență”,

Obiectivul „Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă” este destinat să consolideze competitivitatea și atractivitatea regiunilor, precum și capacitatea de ocupare a forței de muncă, printr-o abordare duală. Aceasta constă, mai întâi, în introducerea de programe de dezvoltare pentru a ajuta regiunile să anticipeze și să fie favorabile schimbărilor economice stimulând inovarea, societatea bazată pe cunoaștere, spiritul antreprenorial și protecția mediului și îmbunătățind accesibilitatea, iar apoi, în creșterea numărului și calității locurilor de muncă prin adaptarea forței de muncă și prin efectuarea de investiții în materie de resurse umane.

Într-o Uniune Europeană cu 27 de state membre, această situație este valabilă pentru 68 de regiuni, ceea ce reprezintă 314 milioane de locuitori. 13 dintre acestea, cu alte cuvinte 19 milioane de locuitori, sunt în etapa de instituire progresivă a ajutorului și fac obiectul unor alocări financiare speciale datorită fostului lor statut de regiuni sub incidența „Obiectivului 1”. Suma de 55 de miliarde de euro, din care 11,4 miliarde pentru regiunile care se află în etapa de instituirea progresivă a ajutorului, reprezintă ceva mai puțin de 16% din alocarea totală. Acest obiectiv se aplică regiunilor din 19 state membre.

Regiuni eligibile pentru susținere tranzitorie, aflate sub incidența obiectivului „Competitivitate și ocuparea forței de muncă”:

– Irlanda: Border, Midland și Western

– Grecia: Șterea Ellada, Notio Aigaio

– Spania: Canarias, Castilla y León, Comunidad Valenciana

– Italia: Sardegna

– Cipru: întreg teritoriul

– Ungaria: Közép-Magyarország

– Portugalia: Região Autónoma da Madeira

– Finlanda: Itä-Suomi

– Regatul Unit: Merseyside, South Yorkshire

Obiectivul „Cooperare teritorială europeană” este destinat să întărească cooperarea transfrontalieră datorită unor inițiative locale și regionale realizate în comun, să consolideze cooperarea transnațională prin acțiuni menite să favorizeze dezvoltarea teritorială integrată și să stimuleze cooperarea interregională, precum și schimbul de experiență. Peste 181 de milioane de persoane (care reprezintă 37,5% din populația totală a Uniunii Europene) trăiesc în zone transfrontaliere. Toate regiunile și toți cetățenii Uniunii fac parte din una dintre cele 13 zone de cooperare transnațională. Cele 8,7 miliarde de euro (care reprezintă 2,5% din bugetul total consacrat acestui obiectiv) sunt repartizate după cum urmează: 6,44 miliarde pentru cooperarea transfrontalieră, 1,58 miliarde pentru cooperarea transnațională și 445 de milioane pentru cooperarea interregională.

Fondurile Structurale și de Coeziune (FSC), sau Instrumentele Structurale, sunt instrumentele financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și sociale.

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – este fondul structural care finanțează în principal infrastructura, investițiile generatoare de locuri de muncă, proiectele de dezvoltare locală și ajutoarele pentru întreprinderile mici și mijlocii. Deși a păstrat denumirea, a suferit o serie de reorientări strategice fată de perioada 2000-2006.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – este instrumentul de tip structural, parte a Politicii Agricole Comune, care contribuie la îndeplinirea obiectivelor de creștere a competitivității agricole și forestiere, de management agricol și mediu, de îmbunătățire a calității vieții și diversificare a activităților economice în perimetre ce variază de la zone rurale cu populație redusă până la zonele rurale periurbane aflate în declin sub presiunea centrelor urbane. FEADR înlocuiește FEOGA, instrument activ în perioada 2000-2006.

Fondul European pentru Pescuit (FEP) – este instrumentul de tip structural, parte a Politicii Comune de Pescuit, care se concentrează asupra continuității activităților de pescuit și exploatare rațională și protejării resurselor de pescuit, dezvoltării de întreprinderi viabile în sectorul de pescuit, dezvoltării și îmbunatățirii calității vieții din zonele dependente de pescuit. FEP a înlocuit Instrumentul Financiar pentru Orientarea Pescuitului (IFOP), care a fost lansat în anul 1995. FEP dispune de un buget de 4,3 miliarde de euro pentru perioada 2007 – 2013.

Fondul Social European (FSE) – este fondul structural care promovează reintegrarea în muncă a șomerilor și a grupurilor defavorizate, prin finanțarea activităților de formare profesională și asistentă în procesul de recrutare. FSE și-a păstrat denumirea și obiectivele din perioada 2000-2006.

Fondul de Coeziune (FC) este instrumentul structural ce cofinanțează nu programe, ci mari proiecte în materie de mediu, rețele de transport transeuropene și domenii de dezvoltare durabile ce aduc beneficii protecției mediului (eficientă energetică și energie regenerabilă, transport intermodal, transport urban și transport public ecologic.

Ministerul Afacerilor Europene, este organul de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Guvernului României, prin care este gestionată absorbția fondurilor europene venite din partea Uniunii Europene. România este de departe ultima pe lista absorbției fondurilor europene, cu o rată de 3,5% (conform unui reprezentat al CE) și undeva printre ultimele țări pe lista cu o rată de ~15% conform unui anume șef de stat. Adevărul despre rata de absorbție reală (facturi decontate din fonduri UE) este undeva la mijloc, sau mai bine zis – la coadă, la coada clasamentului.

Din fondurile structurale se poate beneficia de fonduri pentru dezvoltarea firmei, după ce trece minim un an de activitate. Mai precis, întreprinderea trebuie să fi depus bilanț contabil pentru minim un an fiscal și să fi avut profit.

1.3. Tipuri de surse de finanțare

Fondurile nerambursabile sunt acele ajutoare financiare care se acordă fără a mai fi restituite. Nu sunt credite, nu se percep dobânzi pentru acordarea lor, nu trebuie restituiți acești bani. Fondurile nerambursabile au ca țintă foarte multe activități și investiții șu anume:

– investiții în infrastructura (drumuri, canalizări, aducțiuni de apă, gaze, electricitate);

– ferme zootehnice (vaci, porci, oi, capre, berbecuți, tăurași, găini ouătoare, pui pentru carne, iepuri, struți);

– stupi de albine, ferme de melci, meșteșugărit, prelucrarea lemnului;

– abatoare;

– centre de prelucrare (carne, lapte – iaurt, brânza, cașcaval, smântână);

– turism (pensiuni, cabane, hoteluri);

– sere (de flori, de legume), plantații de pomi fructiferi;

– achiziții de utilaje agricole;

– modernizare plantații de vită de vie;

– laboratoare de prelucrare și îmbuteliere miere;

– centre de colectare și producere plante medicinale;

– centre de colectare și ambalare fructe și legume;

– păstrăvării;

– aziluri de bătrâni, școli, grădinițe, spitale, medicamente, laboratoare;

– IMM-uri (industrie, transporturi, prelucrare, servicii etc.)

Fondurile rambursabile sunt acele ajutoare financiare care se acorda urmând ca în următorii ani să fie restituite parțial, sau în întregime.

Din anul 2000, Uniunea Europeană a creat o serie de instrumente pentru a veni în sprijinul statelor candidate din Europa Centrală și de Est pentru pregătirea acestora pentru aderare. Aceste instrumente sunt: PHARE, ISPA și SAPARD.Surse nerambursabile de finanțare pentru societăți comerciale din România sunt oferite de către:

− Instrumente de preaderare: ISPA, SAPARD, PHARE;

− Instrumentele de solidaritate;

− Programe derulate de Statul Român, prin intermediul diverselor Ministere și Agenții Naționale specializate: Programul Coeziune Economică și Socială 2001 – Asistență pentru IMM-uri, Dezvoltarea orașelor prin stimularea activităților IMM, Programe ale Agenției Naționale pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și Cooperație, etc.;

− Programe de finanțare ale Guvernelor străine;

− Programe de finanțare ale unor organisme publice și private internaționale.

1.3.1. ISPA

ISPA este un program creat în 1999 și funcțional din 2000, cu o abordarea similară Fondului de coeziune, concentrându-se pe finanțarea proiectelor de infrastructură în domeniile mediului și transportului și având în vedere 3 aspecte:

1. familiarizarea cu politicile și procedurile UE

2. alinierea la standardele de mediu comunitare

3. extinderea și conectarea la rețele de transport transeuropean.

Finanțarea celor două domenii este echilibrată și este orientată spre proiecte specifice reritoarea la măsuri eligibile și la măsuri de sprijin tehnic. În domeniul mediului o importanță deosebită se acordă poluării apei, gestionarii deșeurilor și poluării aerului; pentru infrastructura de transport, prioritățile sunt reflectate de conectarea rețelelor naționale cu cele transeuropene și dezvoltarea unor sisteme eficiente de transport.

În perioada 2000 – 2006, România beneficiazã prin Programul ISPA, de finanțare nerambursabilã de aproximativ 240 milioane euro anual, situându-se pe locul al doilea între statele candidate din punctul de vedere al alocãrii bugetare (dupã Polonia).

1. Domeniu:

– Mediu;

– Transport;

– Asistență tehnică pentru pregătirea proiectelor ce urmează a fi finanțate.

2. Obiective:

– să sprijine țările beneficiare în vederea alinierii standardelor de mediu la cele ale Uniunii Europene;

– să extindă și să conecteze rețele de transport ale țării beneficiare cu cele transeuropene;

– să familiarizeze țările beneficiare cu politicile și procedurile de Fondurile Structurale și de Coeziune ale Uniunii Europene.

3. Descrierea programului.

Programul ISPA finanțează proiecte în domeniul infrastructurii și protecției mediului precum și proiecte de asistență tehnică cum ar fi:

– Mediu: alinierea standardelor de mediu ale țărilor candidate la cele ale UE; programul ISPA se va concentra pe investițiile legate de directivele de mediu ale căror implementare solicită costuri importante, proiecte cu cum ar fi:

– rezerve de apă potabilă;

– tratarea apelor reziduale;

– administrarea deșeurilor solide și a celor periculoase;

– poluarea aerului;

– Transport: extinderea rețelelor de transport transeuropene către țările candidate; programul finanțează următoarele proiecte:

– care sprijină forme durabile ale circulației persoanelor și a bunurilor prin extinderea rețelelor de transport transeuropene și interconexiunea cu rețele naționale de transport;

– pentru reabilitarea și dezvoltarea rețelei căilor ferate naționale, drumurilor, porturilor, aeroporturilor – ținând cont de cerințele unui transport durabil și intermodal;

– Asistență tehnică: sprijin pentru pregătirea proiectelor ce urmează a fi finanțate; bugetul programului poate fi utilizat pentru finanțarea elaborării de studii pregătitoare și asistență tehnică cu condiția existenței unei legături clare între studiile și analizele realizate și investițiile finanțate din ISPA. Asistența tehnică are un rol foarte important din punct de vedere al susținerii unui nivel ridicat al calității proiectelor propuse spre finanțate, în ceea ce privește pregătirea, managementul, implementarea și impactul acestora.

4. Organizații eligibile.

Programul ISPA se adresează:

– autorităților administrației locale și centrale (ministerele de resort, consilii județene, primării);

– regiilor autonome, companiilor naționale care sunt capabile să dezvolte proiecte de infrastructură de amploare.

5. Proiecte eligibile. Programul ISPA finanțează numai proiecte identificate în prealabil a căror obiective și efecte să vină în întâmpinarea priorităților prevăzute în strategiile întocmite de ministerele de resort. Proiectele depuse trebuie să fie în concordanță cu strategiile ISPA adoptate de țările candidate și aprobate de către CE. Proiectele în investiții sunt declarate eligibile dacă au un buget minim de 5 milioane de Euro, din care 75 % (în mod excepțional 85 %) din valoarea proiectului poate fi finanțat din fonduri ISPA, restul de minim 25% trebuie să reprezinte contribuția solicitantului.

6. Stadiul curent:

Până în prezent, în cadrul programului ISPA, au fost semnate Memorandumuri de Finanțare pentru un număr total de 38 de proiecte din care 6 proiecte cu o valoare de peste 316 mil. Euro au primit opinie favorabilă la sfârșitul anului 2003.

Astfel, România a angajat toate fondurile prevăzute pentru anii 2000, 2001 și 2002, echilibrat distribuite intre mediu și transport. Implementarea proiectelor ISPA a început la jumătatea anului 2000 și până în prezent există 68 contracte semnate în valoare totalã de 1.586 milioane euro, din care aproximativ 1.200 milioane euro contribuția prin intermediul Programului ISPA, care reprezintã peste 70% din asistență financiarã alocatã de Uniunea Europeanã României în cadrul Programului ISPA pentru perioada 2000 – 2006.

7. Perspective :

Începând cu 2007, asistență financiară prin ISPA va fi înlocuită în mod automat de Fondurile de Coeziune și întregul sprijin financiar va crește substanțial, provocând autoritățile romane să pregătească și să consolideze structuri administrative și de coordonare adecvate, în vederea creșterii capacității de absorbție a fondurilor.

8. Oportunități pentru mediul de afaceri din Banat:

lansarea de către autoritățile publice locale sau regiile autonome din zonă a unor proiecte și aprobarea finanțării acestora vă crea posibilitatea subcontractării anumitor categorii de lucrări de către societăți comerciale specializate din Banat.

1.3.2. SAPARD

SAPARD a fost creat în 1999 și funcțional din 2000, în scopul dezvoltării rurale și agriculturii durabile în țările candidate și pregătirii acestora în vederea adaptării treptate la politica agricolă comună. SAPARD corespunde în principal componentei de orientare a FOEGA, pentru componentă de garantare fiind necesare adaptări complexe ale cadrului legislativ și financiar. Prin acest program sunt finanțate măsuri referitoare la ajustarea structurilor de producție agricole, calitatea produselor alimentare și protecția consumatorului, dezvoltarea rurală, protecția mediului și asistența tehnică.

Câteva din prioritățile cărora le răspund aceste măsuri sunt reprezentate de: dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale, îmbunătățirea procesării și marketingului produselor agricole și piscicole, investiții în exploatațiile agricole, dezvoltarea și diversificarea activităților economice din mediu rural, stabilirea de grupuri de producători, îmbunătățirea formării profesionale, dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale, gestionarea resurselor de apă, măsuri de asistență tehnică etc.

Finanțarea prin acest program se face pe baza pregătirii unor planuri naționale de către autoritățile competente ale țării candidate, acoperind o perioadă de până la 7 ani și acordând prioritate măsurilor de creștere a eficienței pieței și a calității și standardelor de sănătate, precum și celor referitoare la crearea de noi locuri de muncă în zonele rurale.

O importanță specială în cadrul acestui program are dimensiunea protecției mediului.

Acordul Multianual de Finanțare 2000-2006, semnat pe 2 februarie 2001 între Guvernul României și Comisia Europeană și ratificat prin Legea 316/2001, este documentul oficial prin care se decide acordarea de către Comisia Europeană a unei contribuții financiare nerambursabile României de 1072 milioane EURO, angajată pe perioada 2000-2006, în vederea implementării programului SAPARD.

Programul este activ până la 31decembrie 2008. Proiectele se vor contracta până în 31 decembrie 2006 prin licitații lunare pe toate sau pe o parte dintre măsurile declarate operaționale.

Obiective specifice

Pentru a realiza prioritățile, obiectivele operaționale referitoare la măsurile propuse de reglementarea SAPARD sunt următoarele, regrupate în patru axe prioritare.

Obiectivele generale și specifice ale fiecărei priorități se regăsesc în măsurile Programului SAPARD ce va fi promovat. Aceste priorități sunt următoarele:

Axa prioritară 1: Îmbunătățirea accesului la piețe și a competitivității produselor agricole prelucrate.

Obiectivele specifice sunt:

– orientarea producției în concordanță cu tendințele previzibile ale pieței sau încurajarea dezvoltării de noi piețe pentru produsele agricole, mai ales pentru prelucrarea și marketingul produselor obținute conform respectării standardelor de mediu în vigoare, iar în unele cazuri se pot utiliza produse biologice (în special pentru agricultură organică).

– îmbunătățirea calității produselor prelucrate și controlul calității produselor alimentare prin respectarea cerințelor minime de securitate alimentară în conformitate cu standardele UE:

– îmbunătățirea și controlul condițiilor sanitare:

– înființarea și întărirea procesatorilor privați de produse agro-alimentare și piscicole.

Axa prioritară 2: Îmbunătățirea infrastructurii pentru dezvoltare rurală și agricultură.

În conformitate cu art.2 al Reglementarii Consiliului (CE) nr.1268/1999 direcțiile generale au ca scop îmbunătățirea infrastructurii rurale, creșterea standardelor de viață și de muncă și menținerea populației în zonele rurale, prin promovarea următoarelor obiective specifice:

– Îmbunătățirea accesului locuitorilor din spațiul rural la exploatații, îmbunătățirea comunicațiilor între zonele rurale și accesului la rețeaua națională.

– Îmbunătățirea condițiilor de igiena și sanitare ale locuințelor și ale activităților productive executate conform standardelor în vigoare;

– Asigurarea consumului necesar de apă pentru culturile agricole și pentru animale în zonele cu deficit de umiditate, în termenii eficienței economice, prin creșterea capacității de folosire a sistemelor de irigații existente și prin reducerea pierderilor de apă din rețeaua de irigații.

– Creșterea capacității de protecție a terenurilor agricole împotriva inundațiilor, prin dezvoltarea de noi canale și alte sisteme specifice și prin reabilitarea celor existente.

Infrastructura apei, ca în orice alt proiect de investiții în infrastructura, va fi subiectul unui studiu de impact. De aceea, aspectele de mediu vor fi considerate în legătură cu această procedură. Managementul resurselor de apă și infrastructura de irigații vor fi asigurate de către beneficiari; Agenția de Implementare va include în contractul de grant clauze în această privință, deoarece în cadrul Planului este destul de complicată introducerea unei liste cu asemenea detalii.

Tehnologiile menționate în privința sistemelor de drenaj și de tratament al apei sunt subiectul unei revizuiri tehnice care să decidă dacă acestea sunt fezabile din punct de vedere tehnic. În orice caz, din punct de vedere economic și ca urmare a existenței obligațiilor de protecția mediului vor fi stabilite tehnologii exacte. Cu toate acestea nu vor fi neapărat necesare proceduri oficiale în această privință.

Axa prioritară 3. Dezvoltarea economiei rurale

În conformitate cu prevederile Reglementarii Consiliului (CE) nr. 2759/1999 pentru aplicarea prevederilor Reglementarii Consiliului (CE) nr.1268/1999 și a Reglementarii Consiliului (CE) nr.1257/1999 acesta prioritate are ca obiective specifice sprijinul pentru investiții în exploatații agricole, înființarea grupurilor de producători, diversificarea activităților din zonele rurale, care vor ajuta adaptarea economiei rurale la acquis-ul comunitar, pentru îmbunătățirea veniturilor agricultorilor, ocuparea forței de muncă, și orientarea producției către economia de piață.

Obiectivele specifice sunt orientate spre:

– scăderea costurilor de producție;

– ajustarea producției la nevoile pieței;

– asigurarea folosirii optime a forței de muncă disponibile prin încurajarea creării de noi locuri de muncă;

– îmbunătățirea și diversificarea producției;

– îmbunătățirea calității;

– promovarea și diversificarea activităților agricole;

– stabilirea în comun a regulilor unitare referitoare la informații despre producție în special în recoltare și distribuția pieței, recunoscute oficial în țările candidate;

– conservarea mediului natural agricol care este potențial amenințat;

– protecția și îmbunătățirea resurselor forestiere printr-o mai bună valorificare a pădurii.

Axa prioritară 4. Dezvoltarea resurselor umane

În concordanță cu art.2 al Reglementarii Consiliului (CE) nr.1268/1999, cu art.5 al Reglementarii Comisiei (CE) nr.2759/1999, aceasta prioritate are ca obiectiv general oferirea de asistență pentru pregătire profesională pentru a contribui la îmbunătățirea cunoștințelor și a competentei profesionale ale fermierilor și ale altor persoane implicate în activitățile agricole și silvice, ca și reconversia lor spre activități neagricole. Obiectivele specifice ale acestei priorități sunt următoarele:

– Pregătirea fermierilor pentru reorientarea calitativă a producției, pentru diversificarea activităților economice, pentru aplicarea acestor metode de producție care sunt consecvente cu protejarea și îmbunătățirea peisajului și a protecției mediului, a normelor care sunt aplicate în domeniul creșterii și sănătății animalelor, precum și pentru atingerea unui nivel de pregătire profesională care este necesar pentru managementul unor exploatații viabile.

– Să asigure că programul va fi cunoscut atât de beneficiar cât și de responsabili cu implementarea lui (prin selecție, verificare și monitorizare);

– Să se asigure promovarea programului;

– Să asigure pregătirea și formarea diferitelor autorități și organizații responsabile cu îndeplinirea programului;

– Să elaboreze studiile necesare implementării măsurilor urmărite precum și organizațiile eligibile.

1.3.3. PHARE

PHARE a fost creat în 1989 pentru a contribui la restructurarea economică a Poloniei și Ungariei și este cel mai vechi program de asistență tehnică pentru țările din ECE. În 1990 a fost extins și la celelalte țări din spațiul ECE iar în momentul de față constituie principalul instrument de pre-aderare pentru aceste țări. PHARE corespunde obiectivului 1 al politicii de coeziune economică și socială în care acționează fondurile structurale (FS). Scopul programului a suferit modificări pe parcursul timpului, fiind în permanență adaptat nevoilor statelor beneficiare.

Începând cu anul 2000 au fost reformate și metodele de gestionare a programului, fiind accentuate: concentrarea pe proiecte ce au în vedere implementarea acquis-ului, creșterea amplorii proiectelor, descentralizarea continua a managementului programului și îmbunatățirea metodelor de implementare bugetară.O alta schimbarea tine de aspectele de programare, trecându-se de la programarea anuală la cea multianuala.

Principalul instrument de programarea este reprezentat de Parteneriatul pentru Aderare, care este specific fiecărei țări și care stabilește prioritățile,obiectivele și resursele financiare necesare realizării lor. Parteneriatele de Aderare sunt completate de programe Naționale pentru Adoptarea Aquis-ului.

1. Obiectivele pe care le vizează sunt:

– asistarea țărilor din Centrul și Estul Europei (CEEC) în procesul de tranziție de la sistemul centralizat la economia de piață și la o societate democratică;

– sprijinirea reintegrării societății și economiei țărilor CEEC în economia țărilor din vestul Europei și din restul lumii.

2. Descrierea programului. Programul PHARE are o paletă foarte largă de domenii (IMM-uri, investiții de capital, restructurare, statistică, educație, societate civilă, sănătate publică, cultură, mediu, administrație locală, cercetare, cooperare, integrare europeană și acquis comunitar, transport, telecomunicații, siguranță nucleară, protecția consumatorului).

Programul oferă asistență sub formă de ajutor financiar nerambursabil pe următoarele două mari direcții:

– pentru țările necandidate la UE: sprijin pentru tranziția la economia de piață;

– pentru țările candidate la UE (între care și România): accelerarea procesului de aderare la UE în domeniile prioritare pentru alinierea socio-economică necesară integrării.(domeniile specifice fiecărei țări sunt reunite în „Pactul pentru Aderare”).

Prioritățile prezente ale programului PHARE pentru țările candidate la UE sunt următoarele:

– consolidarea instituțională, respectiv asistență tehnică și programe de înfrățire instituțională (twinning), politici și capacități necesare aderării, inclusiv cele din domeniul coeziunii economice și sociale;

– investiții în vederea armonizării cu acquis-ul comunitar axate pe programe care pot fi legate de consolidarea instituțională (în principal achiziții de echipamente) și participarea la programele comunitare;

3. investiții în domeniul coeziunii economice și sociale, cu excepția tipurilor de investiții finanțare prin Facilitatea ISPA și SAPARD. Coeziunea economică și socială este un obiectiv desemnat să reducă discrepantele și disparitățile de dezvoltare dintre regiuni prin promovarea activităților de afaceri, ameliorarea problemelor sociale și cu forța de muncă, dezvoltarea infrastructurii fizice. Acestea vizează o reducere a discrepantelor dintre o anumită regiune și media națională și a Uniunii Europene;

4. investiții în domeniul cooperării transfrontaliere.

În cazul proiectelor de coeziune economică și socială, propunerea se face prin ADR și se transmite de către acesta la MIE, iar în cazul proiectelor de cooperare transfrontalieră, coordonatorul este tot MIE.

5. Organizații eligibile.

În general, persoane fizice / juridice legal stabilite / înregistrate:

– în statele membre ale UE;

– în țările beneficiare (în țările în curs de aderare respectiv în țările necandidate).

De regulă, pentru fiecare program de tip PHARE sunt stipulate obiectivele și prioritățile

6. Proiecte eligibile.

De regulă, pentru fiecare program de tip PHARE sunt stipulate proiectele eligibile, și criteriile de eligibilitate și de selecție.

Capitolul 2. Fonduri europene pentru România 2007-2013

Pentru perioada 2007-2013, Romania este eligibilă pentru toate cele trei fonduri structurale de care dispune Uniunea Europeană pentru implementarea politicii de coeziune. Aceste fonduri sunt: Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune și Fondul Social European.

În afară de aceste fonduri, România mai beneficiază și de instrumentele financiare destinate agriculturii, dezvoltării rurale și pescuitului. Aceste fonduri nu mai sunt incluse în politica de coeziune (ca până în 2007), ci au fost înglobate în politica agricolă și în politica privind pescuitul. Aceste fonduri, desi nu sunt instrumente structurale, în mare, funcționează după aceleași principii ca și cele din urmă. Astfel, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), este destinat, așa cum sugerează și numele, acțiunilor vizând agricultura și dezvoltarea rurală. Cel de-al doilea instrument, Fondul European pentru Pescuit (FEP) a înlocuit instrumentul structural destinat restructurării sectorului piscicol din Europa – IFOP (Instrumentul Financiar de Orientare Piscicolă) și a fost înglobat în politica europeană pentru pescuit și afaceri maritime. Tot ca parte a politicii agricole, România va primi fonduri și prin Fondul European pentru Garantarea Agricolă, destinat plăților directe și măsurilor de piață.

Fondul European pentru Dezvoltare Regională finanțează acțiuni din 10 domenii principale:

– Cercetare și dezvoltare tehnologică;

– Informatizarea societății;

– Transport;

– Energie;

– Protecția mediului;

– Turism;

– Cultură;

– Regenerare urbană și rurală;

– Sprijin pentru companii și antreprenori;

– Investitii în infrastructura socială, inclusiv cea de sănătate și de educație.

Fondul de coeziune finanțează proiecte majore în domeniul transportului (inclusiv proiecte vizând transportul pe căile ferate, transportul multi-modal și transportul maritim).

Fondul Social European va finanta proiecte în 4 arii principale:

– Creșterea adaptabilității forței de muncă și a întreprinderilor;

– Îmbunătățirea accesului pe piața muncii;

– Întărirea incluziunii sociale (combaterea discriminării și facilitarea accesului pe piața muncii a grupurilor dezavantajate);

– Promovarea parteneriatului pentru reforma în domeniile ocupării forței de muncă și incluziunii sociale.

Fondul Social European (FSE) este instrumentul principal prin care Uniunea Europeană finanțează obiectivele strategice ale politicii de ocupare. De 50 de ani, Fondul Social European a investit în programe dedicate creșterii gradului de ocupare în statele membre Uniunea Europeană.

Pentru perioada de programare 2007- 2013, scopul intervențiilor Fondul Social European este de a susține statele membre să anticipeze și să administreze eficient schimbările economice și sociale. Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 1081/2006 privind Fondul Social European propune domeniile și principiile prin care se poate realiza dezvoltarea resurselor umane în perioada următoare.

Fondul Social European finanțează următoarele priorități:

Creșterea adaptabilității lucrătorilor și întreprinderilor;

Creșterea accesului și a participării pe piața muncii;

Promovarea incluziunii sociale prin lupta împotriva discriminării și facilitarea accesului pe piața muncii pentru persoanele dezavantajate.

Statele membre și regiunile Uniunii Europene au acces la finanțare din Fondul Social European în cadrul unei perioade de programare de șapte ani. Actualul exercițiu de programare se desfășoară pe perioada 2007-2013. Pentru a beneficia de asistența Fondul Social European, statele membre elaborează programe operaționale prin care se stabilesc prioritățile de finanțare În regiunile mai puțin dezvoltate care se înscriu sub obiectivul convergență, Fondul Social European susține:

– Investițiile în capital uman, în special prin îmbunătățirea sistemelor de educație și formare

– Acțiuni având drept scop dezvoltarea capacității instituționale și a eficienței administrațiilor publice, la nivel național, regional sau local.”În cazul politicilor în domeniile educației și formării profesionale, se iau hotărâri în conformitate cu procedura legislativă ordinară. Potrivit principiului subsidiarității, politicile de educație și de formare profesională se decid de către fiecare stat membru al Uniunii Europene (UE). În consecință, UE are un rol de sprijin. Cu toate acestea, există un număr de provocări comune tuturor statelor membre – cum ar fi societățile în curs de îmbătrânire, deficitul de competențe al forței de muncă și competiția la nivel global – astfel încât este nevoie de răspunsuri comune și de țări care să conlucreze și să învețe unele de la altele. La data de 12 iulie 2007, Comisia Europeană a aprobat Programul Operațional pentru România pentru perioada 2007-2013 cofinanțat de Fondul European de Dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de Coeziune (FC), denumit „Programul Operațional de Mediu” (POS Mediu). Bugetul total al programului este de aproximativ 5,6 miliarde de euro și asistența comunitară se ridică la 4,5 miliarde de euro (aproximativ 23% din totalul fondurilor UE investite în România în cadrul politicii de coeziune 2007-2013). 

Obiectivul global al programului îl reprezintă îmbunătățirea nivelului de trai și mediului, insistând în special pe respectarea legislației europene în domeniul mediului. Acest obiectiv ar trebui văzut în lumina adâncirii fără precedent a disparităților în cadrul Uniunii extinse și a eforturilor pe termen lung care vor fi necesare pentru ca România să reducă aceste disparități.

Având în vedere faptul că necesitățile unor investiții directe în sectorul de mediu în vederea respectării legislației UE sunt extrem de mari, autoritățile române au optat pentru crearea unui program operațional specific axat pe infrastructura de mediu, dar care abordează și alte aspecte legate de mediu. Strategia POS Mediu pentru 2007-2013 este axată pe investiții și servicii colective care vizează creșterea competitivității pe termen lung, crearea de locuri de muncă și dezvoltarea durabilă.

Infrastructurile și serviciile de bază vor trebui create, modernizate și extinse pentru a duce la o deschidere a economiilor regionale și locale, pentru a stabili un cadru eficient de sprijinire a întreprinderilor și pentru a profita de oportunitățile oferite de piața europeană. Constituirea unei infrastructuri eficiente de apă și mediu va crea potențial pentru noi locuri de muncă (în construcții, servicii, IMM-uri etc.) și va reduce, într-un fel,migrația forței de muncă oferind populației posibilități de dezvoltare a unor afaceri sau atrăgând alți investitori folosind, de asemenea, avantaje locale competitive (resurse mai ieftine, zone naturale de o mare valoare etc.).

„Tineretul în mișcare”

În septembrie 2012, Comisia a publicat comunicarea „O inițiativă de eliberare a potențialului tinerilor de a realiza o creștere economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă în UE”. „Tineretul în mișcare” reprezintă o agendă cadru pentru anunțarea celor 28 de acțiuni noi, acțiuni de consolidare a activităților existente și de asigurare a implementării altora la nivelul UE și la nivel național, cu respectarea principiului subsidiarității. Ar trebui ca țările candidate să poată beneficia, de asemenea, de această inițiativă.

Aceasta va valorifica sprijinul financiar pentru programele relevante ale UE privind educația, tineretul și mobilitatea, de exemplu. „Tineretul în mișcare” conține 28 de acțiuni-cheie și măsuri concrete de creștere a nivelului de educație și de formare profesională a tinerilor cu ajutorul mobilității și de a le facila tranziția de la educație la piața muncii. Toate programele existente vor fi revizuite pentru a elabora o abordare mai integrată în sprijinul programului „Tineretul în mișcare”. Această inițiativă nouă va fi implementată în colaborare strânsă cu inițiativa principală.

2.1. Programul de învățare pe tot parcursul vieții

Începând din 2007, variatele inițiative educaționale sau de formare ale UE au fost integrate sub o singură umbrelă, Programul de învățare pe tot parcursul vieții (LLP). Obiectivul programului este de a permite persoanelor în toate etapele de viață să urmeze oportunități de învățare stimulatoare, în întreaga Europă. Acesta este compus din patru sub-programe; Comenius (învățământ preuniversitar), Erasmus (învățământ superior), Leonardo da Vinci (învățământ profesional și formare profesională) și Grundtvig (educația adulților). Există și un program transversal care completează cele patru sub-programe cu scopul de a se asigura realizarea unor rezultate optime. Acesta sprijină cooperarea la nivelul politicilor, învățarea de limbi străine, tehnologii ale informației și comunicării, precum și diseminarea eficientă și exploatarea rezultatelor proiectelor.

Programul Jean Monnet stimulează predarea, reflecția și dezbaterile dedicate procesului de integrare europeană la instituțiile de învățământ superior din întreaga lume. Activitatea UE dedicată educației și formării profesionale are la bază o abordare duală: pe de o parte, politica de cooperare cu statele membre ale UE, pe de alta, implementarea programelor de învățare pe tot parcursul vieții. Cooperarea în domeniul politicilor înseamnă practic faptul că Comisia sprijină, elaborează și implementează politici de învățare pe tot parcursul vieții cu scopul de a permite țărilor să conlucreze și să învețe unele de la altele, punându-se un accent important pe mobilitate. Acest lucru se face prin „metoda deschisă de coordonare”, cu respectarea deplină a competențelor statelor membre în ceea ce privește educația și formarea.

Există o serie de inițiative conexe (instrumente pentru mobilitate și învățare pe tot parcursul vieții) care permit o mai bună apreciere și o recunoaștere mai ușoară a calificărilor, experienței și aptitudinilor la nivelul UE. Aceste inițiative vizează acordarea unui acces mai mare la oportunitățile de învățare și angajare din diferite țări și încurajează o mai mare mobilitate pentru persoane, întreprinderi și alte organizații.

2.2. Egalitatea de șanse și nondiscriminarea

Promovarea oportunităților egale între femei și bărbați este unul din obiectivele asumate în Cadrul Strategic Național de Referință. Reducerea inegalităților în structura ocupării dintre femei și bărbați va permite creșterea potențialului de ocupare al femeilor și va contribui la coeziunea socială și la viabilitatea sistemului de protecție socială. Dezvoltarea unei culturi a „șanselor egale”, prin promovarea acțiunilor comune cu implicarea directă a tuturor actorilor sociali din sectoarele public și privat, inclusiv societatea civilă, va asigura cadrul de implementare a politicii egalității de șanse ca o prioritate orizontală. Creșterea participării femeilor pe piața muncii, încurajarea ocupării femeilor în funcții deținute în principal de bărbați, promovarea programului de lucru cu timp parțial, accesul femeilor în posturi de conducere, asigurarea reconcilierii dintre activitatea profesională și viața privată a femeilor și bărbaților vor conduce la reducerea disparităților dintre femei și bărbați, inclusiv în ceea ce privește veniturile salariale. Toate acestea vor fi sprijinite prin acțiuni privind prevenirea și sancționarea tuturor discriminărilor de gen, hărțuirii sexuale la locul de muncă, violenței sociale și domestice împotriva femeilor, traficului și exploatării sexuale.

Prin implementarea priorităților strategice în domeniul dezvoltării resurselor umane, egalitatea de șanse va fi promovată, de asemenea, și pentru alte grupuri vulnerabile de pe piața muncii: persoanele cu dizabilități, tinerii, minoritatea romă, persoanele vârstnice aflate în căutarea unui loc de muncă. Astfel, protecția socială și incluziunea socială vor fi promovate prin acțiuni de luptă împotriva discriminării, promovare a drepturilor fundamentale și integrare în societate a grupurilor vulnerabile, care se confruntă cu riscul marginalizării sociale În scopul sprijinirii acestui obiectiv, POS DRU va adopta o abordare integrată a egalității de șanse (abordare integrată de gen – „gender mainstreaming”), prin promovarea mecanismelor și procedurilor care iau în considerare această dimensiune în selecția, monitorizarea, controlul și evaluarea proiectelor, pentru îndepărtarea obstacolelor privind accesul la FSE, determinate de discriminarea pe criterii de gen, rasă, religie, orintare sexuală, apartenență etnică, dizabilități.

Capitolul 3. Fonduri Europene pentru România 2014-2020

3.1 Orientări pentru viitoarele programe de finanțare prin fonduri U.E.

Politica de coeziune pentru perioada 2014-2020 va pune la dispoziție până la 366,8 miliarde EUR pentru a se investi în regiunile, orașele, economia reală a Europei. Acesta va fi principalul instrument de investiții al Uniunii Europene pentru a atinge obiectivele strategiei Europa 2020 și anume crearea de locuri de muncă, generarea de creștere economică, abordarea problemei schimbărilor climatice și a dependenței energetice, reducerea sărăciei și a discriminării sociale. La aceasta va contribui și definirea mai bună a priorităților-cheie ale Fondului european de dezvoltare regională, cum ar fi sprijinul pentru întreprinderile mici și mijlocii, obiectivul fiind de a dubla sprijinul, de la 70 la 140 de miliarde EUR pe durata celor 7 ani. În toate fondurile structurale și de investiții europene care stimulează proiectele bune va exista un grad mai mare de orientare spre rezultate, precum și o nouă rezervă de performanță. În cadrul politicii de coeziune, al dezvoltării rurale și al fondului pentru pescuit, eficiența va fi corelată cu guvernanța economică pentru a încuraja respectarea de către statele membre a recomandărilor UE din cadrul semestrului european.

Reforma politicii de coeziune va avea un efect mare asupra acestor investiții, care vor fi adaptate la nevoile individuale ale regiunilor și orașelor.

Elementele principale ale reformei sunt :

1. Investiții în toate regiunile UE și adaptarea nivelului asistenței, al contribuției naționale la nivelul de dezvoltare al fiecărei regiuni:

-regiuni mai puțin dezvoltate (PIB < 75 % din media UE-27);

-regiuni de tranziție (PIB între 75 % și 90 % din media UE-27);

-regiuni mai dezvoltate (PIB > 90 % din media UE-27).

2. Orientarea resurselor înspre principalele sectoare de creștere. Investițiile din Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) se vor concentra înspre 4 domenii prioritare: inovare, cercetare, agenda digitală, sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM) și o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, în funcție de tipul de regiune. Circa 100 de miliarde EUR vor fi dedicate acestor sectoare, dintre care cel puțin 23 de miliarde EUR pentru sprijinirea unei economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Pentru acest sector, există obligații separate legate de utilizarea resurselor FEDER. 66 de miliarde EUR vor fi direcționate mai ales înspre proiecte pentru legături transeuropene în domeniul transporturilor și respectiv de infrastructuri de mediu de bază, prin Fondul de coeziune. Prin Fondul social european (FSE), politica de coeziune va contribui în mod semnificativ la realizarea priorităților UE în domeniul educației, de exemplu prin formare și învățarea pe tot parcursul vieții, prin educație și prin incluziune socială, cel puțin 20 % din finanțare prin FSE din fiecare stat membru va trebui utilizată pentru sprijinirea acestui obiectiv. Alocarea FSE se va stabili conform nevoilor fiecărui stat membru, cu un minimum definit de la bun început și un total de cel puțin 70 de miliarde EUR.

Noua inițiativă „Locuri de muncă pentru tineri”, legată de FSE și care are o valoare de cel puțin 6 miliarde EUR, va oferi susținere pentru punerea în aplicare a garanției pentru tineret.

3. Stabilirea unor scopuri și obiective clare, transparent și măsurabile pentru asumarea responsabilitatea și urmărirea rezultatelor. Țările și regiunile vor trebui să anunțe de la bun început obiectivele urmărite cu resursele pe care le au la dispoziție și să identifice cu exactitate modul în care vor urmări progresele înregistrate în urmărirea obiectivelor. Acest lucru va permite monitorizarea regulată și discutarea modului în care sunt folosite resursele financiare. Asfel, către sfârșitul perioadei, programele cu rezultatele cele mai bune vor putea primi fonduri suplimentare.

4. Introducerea de condiții înainte de accesarea fondurilor, pentru asigurarea unor investiții mai bune. Condiții prealabile pot fi : strategiile de „specializare inteligentă” pentru identificarea potențialului și a atuurilor specifice, reformele în favoarea mediului de afaceri, strategiile de transport, măsurile de îmbunătățire a sistemului de achiziții publice, conformarea la legislația în domeniul mediului, strategiile de combatere a șomajului în rândul tinerilor și a abandonului școlar timpuriu și măsurile de promovare a egalității între sexe și a nediscriminării.

5. Stabilirea unei strategii comune pentru o mai bună coordonare și mai puțină suprapunere a eforturilor. Cadrul strategic comun oferă baza pentru o mai bună coordonare între fondurile structurale și de investiții europene (FEDER, Fondul de coeziune și FSE, cele trei fonduri din cadrul politicii de coeziune, precum și fondurile pentru dezvoltare rurală și pentru pescuit). Acesta asigură, de asemenea, o mai bună legătură cu alte instrumente ale UE, precum Orizont 2020, mecanismul Conectarea Europei sau Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială.

6. Reducerea birocrației și simplificarea utilizării investițiilor UE printr-un set de reguli comune pentru toate fondurile structurale și de investiții europene, precum și prin norme contabile mai simple, cerințe de raportare mai precise și o utilizare sporită a tehnologiilor digitale.

7. Accentuarea dimensiunii urbane a politicii, prin rezervarea unei cantități minime de resurse din cadrul FEDER pentru proiecte integrate în orașe, pe lângă alte cheltuieli în zonele urbane.

8. Consolidarea cooperării transfrontaliere și simplificarea creării de proiecte care trec granițele. Trebuie asigurată și susținerea strategiilor macroregionale, precum cea a Dunării și cea a Mării Baltice, prin programe naționale și regionale.

9. Asigurarea unei mai bune legături între politica de coeziune și guvernanța economică a UE în totalitate. Programele vor trebui să corespundă cu programele naționale de reformă și ar trebui să se ocupe de reformele relevante identificate prin recomandările specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european. Comisia le poate cere statelor membre , în cadrul așa-numitei „clauze de condiționalitate macroeconomică”, să modifice programele menționate astfel încât să poată susține reformele structurale importante. Comisia poate să suspende fondurile dacă recomandările economice sunt încălcate în mod grav și repetat.

10. Încurajarea utilizării mai intense a instrumentelor financiare pentru susținerea IMM-urilor și facilitarea accesului acestora la credite. Împrumuturile, garanțiile și capitalul de investiții/de risc vor fi sprijinite, prin intermediul fondurilor UE, prin reguli comune, prin extinderea domeniului lor de utilizare și prin oferirea de stimulente (de exemplu, rate mai mari de cofinanțare). Accentul pus pe împrumuturi mai curând decât pe subvenții ar trebui să încurajeze calitatea proiectelor și să descurajeze dependența de subvenții. Proiectele finanțate în perioada 2014-2020 vor urmări urmatoarele obiective:

– consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării, imbunătățirea accesului și a utilizării și creșterea calității tehnologiilor informației și comunicațiilor,

– îmbunătățirea competitivității intreprinderilor mici și mijlocii, a sectorului agricol (în cazul FEADR) și a sectorului pescuitului și acvaculturii (pentru FEMP),

– sprijinirea tranziției către o economie cu consum scăzut de dioxid de carbon în toate sectoarele, promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării riscurilor, protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor, promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore,

– promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă, promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei, investițiile în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții, consolidarea capacității instituționale și o administrație publică eficientă .

În noiembrie 2010, Comisia Europeană a publicat primele sale idei privind viitorul politicii de coeziune a UE, după perioada actuală de programare care se încheie în 2013.Europa 2020 propune trei priorități care se susțin reciproc:

– creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;

-creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive

– creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.

Uniunea Europeana trebuie să definească direcția în care vrea să evolueze până în anul 2020. În acest scop, Comisia propune următoarele obiective principale pentru UE:

– 75% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă;

– 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C-D);

– obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o reducere a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens);

– rata abandonului școlar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% și cel puțin 40% din generația tânără ar trebui să aibă studii superioare;

– numărul persoanelor amenințate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.

3.2. Fondurile structurale și de investiții europene

Cinci Fonduri principale conlucrează pentru sprijinirea dezvoltării economice a tuturor țărilor din UE, în conformitate cu obiectivele strategiei Europa 2020:

1. Fondul european de dezvoltare regională (FEDR)

2. Fondul social european (FSE)

3. Fondul de coeziune (FC)

4. Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)

5. Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM)

Ținte asumate de România prin Strategia Europa 2020, comparativ cu țintele Uniunii Europene

3.2.1. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

Acest fond urmărește consolidarea coeziunii economice și sociale în cadrul Uniunii Europene prin corectarea dezechilibrelor existente între regiunile acesteia. FEDR își concentrează investițiile asupra mai multor domenii prioritare cheie. Această abordare este cunoscută sub denumirea de „concentrare tematică”:

– inovare și cercetare;

– agenda digitală;

– sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri);

– economie cu emisii reduse de carbon.

Resursele FEDR alocate acestor priorități depind de categoria regiunii. În regiunile mai dezvoltate, cel puțin 80% din fonduri trebuie să se concentreze pe cel puțin două dintre aceste priorități. În regiunile de tranziție, concentrarea este de 60% din fonduri. Concentrarea este de 50% în regiunile mai puțin dezvoltate. În plus, unele resurse FEDR trebuie să fie canalizate în mod specific spre proiectele legate de o economie cu emisii reduse de carbon:

– Regiunile mai dezvoltate: 20%;

– Regiunile de tranziție: 15%;

– Regiunile mai puțin dezvoltate: 12%.

Cooperarea teritorială europeană

În cadrul programelor de cooperare teritorială europeană, cel puțin 80% din fonduri se vor concentra asupra celor patru domenii prioritare menționate mai sus.

Caracteristici teritoriale specifice

FEDR acordă, de asemenea, o atenție deosebită caracteristicilor teritoriale specifice. Acțiunile FEDR vizează reducerea problemelor economice, de mediu și sociale în zonele urbane, punându-se un accent special pe dezvoltarea urbană durabilă. Cel puțin 5% din resursele FEDR sunt rezervate pentru acest sector, prin intermediul „acțiunilor integrate” gestionate de orașe.

Zonele dezavantajate în mod natural din punct de vedere geografic (zone izolate, muntoase sau slab populate) beneficiază de tratament special. În cele din urmă, zonele ultraperiferice beneficiază, de asemenea, de asistență specifică de la FEDR pentru abordarea potențialelor dezavantaje cauzate de gradul de izolare a acestora.

3.2.2. Fondul social european (FSE)

Investește în oameni, punând accentul pe îmbunătățirea oportunităților de ocupare a forței de muncă și de educație în cadrul Uniunii Europene. Acesta vizează, de asemenea, îmbunătățirea situației persoanelor celor mai vulnerabile care se confruntă cu riscul de sărăcie. FSE investește în toate regiunile UE. Pentru perioada 2014-2020, peste 80 de miliarde de euro sunt alocate statelor membre pentru investiții în capitalul uman. La această sumă se mai adaugă cel puțin 3,2 miliarde de euro, alocate inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri”. Pentru perioada 2014-2020, FSE va pune accentul pe patru dintre obiectivele tematice ale politicii de coeziune:

– promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității lucrătorilor;

– promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei;

– efectuarea de investiții în domeniul educației, al formării competențelor și al învățării pe tot parcursul vieții;

– consolidarea capacității instituționale și a eficienței administrației publice.

În plus, 20% dintre investițiile FSE vor viza activitățile de îmbunătățire a incluziunii sociale și de combatere a sărăciei. Aceasta este cunoscută sub denumirea de concentrare tematică.

3.2.3. Fondul de Coeziune (FC)

Fondul de coeziune este destinat statelor membre al căror venit național brut (VNB) pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE. Acesta vizează reducerea disparităților economice și sociale și promovarea dezvoltării durabile. În prezent, se supune acelorași norme de programare, de gestionare și de monitorizare ca și FEDR și FSE, prin intermediul Regulamentului de stabilire a unor dispoziții comune.

În perioada 2007 – 2013, Fondul de coeziune vizează Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Slovenia. Fondul de coeziune pune la dispoziție o sumă totală de 63.4 de miliarde de euro pentru activități din următoarele categorii:

– rețele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes european, astfel cum au fost identificate de UE. Fondul de coeziune va sprijini proiectele de infrastructură din cadrul Facilității „Conectarea Europei”;

– mediu: în acest domeniu, Fondul de coeziune poate sprijini, de asemenea, proiecte legate de energie și de transport, atât timp cât acestea aduc beneficii vizibile mediului înconjurător în ceea ce privește eficiența energetică, utilizarea surselor de energie regenerabilă, dezvoltarea transportului feroviar, susținerea intermodalității, consolidarea transportului public.

Asistența financiară acordată de Fondul de coeziune poate fi suspendată printr-o decizie a Consiliului în cazul în care un stat membru prezintă un deficit public excesiv sau în cazul în care nu a remediat problema sau nu a luat măsurile corespunzătoare în acest sens.

3.2.4. Fondul agricol pentru dezvoltare rurală(FEDR)

Politica de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020 se axează pe trei obiective strategice pe termen lung, care se aliniază Strategiei Europa 2020 și obiectivelor PAC. Aceasta își propune:

să stimuleze competitivitatea agriculturii;

să garanteze o gestionare durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice;

să favorizeze dezvoltarea teritorială echilibrată a economiilor și comunităților rurale, inclusiv crearea și menținerea locurilor de muncă.

Reforma din 2013 aduce o serie de schimbări:

îmbunătățește abordarea strategică pentru elaborarea PDR-urilor

consolidează conținutul măsurilor de dezvoltare rurală

simplifică normele sau reduce sarcina administrativă aferentă, atunci când este posibil

corelează și mai mult politica de dezvoltare rurală cu celelalte fonduri structurale și de investiții europene.

În elaborarea programelor naționale (PNDR), statele membre vor trebui să respecte cel puțin patru din cele șase axe prioritare comune la nivel european:

încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, silvicultură și zonele rurale

crșterea viabilității și competitivității tuturor ramurilor agriculturii și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a fondului forestier

promovarea organizării lanțului alimentar, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură

refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și silvicultură

promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic

promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale.

Cele șase axe prioritare de dezvoltare rurală înglobează domenii de acțiune mai detaliate. În cadrul programelor de dezvoltare rurală, statele membre, regiunile stabilesc obiective cantitative pentru fiecare domeniu de acțiune, în baza analizei nevoilor din teritoriul acoperit de PDR. Apoi, acestea stabilesc ce măsuri vor lua pentru a atinge obiectivele și ce fonduri vor aloca pentru fiecare măsură în parte.

Sumele necesare provin din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), din fonduri naționale, regionale și uneori, din surse private.

3.2.5. Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM)

Parlamentul European a aprobat in 17 aprilie, cu majoritate de voturi, Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime (FEPAM). Cu un buget de 6,5 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020, fondul va finanța noi proiecte destinate punerii în aplicare a politicii comune reformate in domeniul pescuitului (PCP) și va oferi sprijin financiar pescarilor, acvacultorilor și comunităților din zonele de coastă în vederea adaptării la noile norme. Fondul va finanța și proiecte menite să impulsioneze „creșterea albastră” și ocuparea forței de muncă, în cadrul politicii maritime integrate a UE (PMI). Comisarul european pentru afaceri maritime și pescuit, Maria Damanaki, a salutat adoptarea FEPAM: „Politica noastră reformată în domeniul pescuitului plasează o dată pentru totdeauna pescuitul european pe o poziție sustenabilă. Însă, pentru a ajunge acolo, sunt necesare schimbări radicale pentru pescarii noștri și pentru întregul sector, care are nevoie de sprijinul nostru financiar. Vom cofinanța proiecte concrete în statele membre, sprijinind astfel pescarii și comunitățile din zonele de coastă în vederea dezvoltării unui sector al acvaculturii sustenabil, de la plasa de pescuit la consumator”.  Prin reforma politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), UE a acționat împotriva pescuitului excesiv și a combătut practica aruncării capturilor nedorite înapoi în mare. Nu se vor aloca fonduri din partea UE pentru construcția de nave de pescuit sau pentru alte inițiative care ar contribui la creșterea capacității de pescuit. Se acordă, prioritate susținerii micilor pescari, care vor beneficia de o rată mai ridicată a intensității ajutoarelor, precum și sprijinirii tinerilor pescari și a familiilor celor care aparțin acestei categorii profesionale. Fondul îi va ajuta pe acvacultori să devină mai competitivi, sprijinindu-le accesul la noi piețe. FEPAM va contribui astfel la asigurarea aprovizionării stabile a consumatorilor cu produse marine sustenabile, va stimula inovarea, va ajuta comunitățile să își diversifice economiile, va finanța proiecte care creează noi locuri de muncă și va îmbunătăți calitatea vieții în zonele de coastă ale Europei. În același timp, fondul va furniza finanțare pentru colectarea datelor din sectorul pescuitului, care să permită adoptarea deciziilor în baza unor probe solide, și va consolida programele de control în domeniul pescuitului, care garantează respectarea generală a normelor privind pescuitul responsabil si sustenabil. De asemenea, fondul va sprijini regionalizarea procesului de elaborare a politicilor în cadrul noii PCP și va permite participarea deplină a tuturor părților interesate.

3.2. Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE)

Este principalul instrument de care dispune UE pentru a face față catastrofelor naturale majore și pentru a-și manifesta solidaritatea cu regiunile din Europa afectate de dezastre. Fondul a fost creat ca reacție la inundațiile devastatoare care au lovit Europa Centrală în vara anului 2002. De atunci, a fost utilizat în cazul a 56 de dezastre de diverse tipuri: inundații, incendii forestiere, cutremure, furtuni și secetă. Până în prezent, au fost sprijinite 23 de țări europene diferite, suma totală alocată depășind 3.5 miliarde de euro. FSUE poate oferi ajutor financiar statelor membre și țărilor care desfășoară negocieri de aderare la UE în cazul unui dezastru natural major, dacă pagubele directe totale cauzate de dezastrul respectiv depășesc 3 miliarde de euro sau 0,6% din venitul național brut (VNB), luându-se în considerare cifra mai mică Dacă este afectată de același dezastru ca și o țară eligibilă căreia i se recunoaște că a suferit un dezastru major, o țară membră sau în curs de aderare vecină poate primi ajutor la rândul său, chiar dacă valoarea pagubelor nu atinge pragul stabilit. Dacă sunt întrunite condițiile specifice, Fondul poate fi utilizat și în cazul unei catastrofe naturale de proporții care afectează majoritatea populației unei zone, având consecințe grave și de durată asupra stabilității economice și a condițiilor de viață. Îndeplinirea acestor condiții trebuie foarte bine evaluată. Până la această dată, au fost acceptate mai puțin de o treime din cererile care se încadrează în această categorie specială. Plafonul maxim pentru mobilizarea ajutorului din Fondul de solidaritate este de 500 milioane EUR anual, plus sumele necheltuite din alocarea aferentă anului precedent, ceea ce se ridică la mult peste bugetul UE obișnuit. Subvențiile individuale trebuie să fie aprobate de către Parlamentul European și Consiliu, în urma unei propuneri din partea Comisiei. Trebuie asigurată disponibilitatea a 25 % din această sumă la data de 1 octombrie a fiecărui an, pentru a răspunde potențialelor nevoi intervenite până la sfârșitul anului respectiv. În cazuri excepționale și dacă resursele rămase pentru restul anului sunt insuficiente, lipsa poate fi acoperită din bugetul alocat pentru următorul an. Cu toate acestea, suma maximă disponibilă anual pentru catastrofe regionale extraordinare este totuși limitată la 7,5 % din bugetul anual al FSUE. 

Orientări metodologice pentru programarea fondurilor europene destinate unei dezvoltări inteligente, durabile și incluzive 2014-2020:

Orientările metodologice au în vedere, în principal, stabilirea unor linii directoare pentru procesul de programare pentru perioada 2014-2020. Orientările metodologice descriu astfel principalele elemente ale diverselor tipuri de documente programatice care urmează să fie elaborate, precum și etapele procesului de programare – inclusiv metodele de analiză a nevoilor de dezvoltare, de formulare a strategiei și de desfășurare procesului de consultare în parteneriat. Se au în vedere, de asemenea, o serie de aspecte operaționale, precum definirea atribuțiilor principalelor entități participante la proces, cât și modul în care va fi realizată construcția instituțională care va susține viitoarele programe operaționale.

Toate aspectele care nu sunt detaliate în actualele orientări metodologice, vor fi clarificate ulterior, sub forma unor Fișe, ce se vor constitui în Anexe la Orientările metodologice. Fișele vor fi dezvoltate de MAE-ur pe baza documentelor subsecvente propunerilor de regulamente elaborate de către Comisia Europeană și în funcție de evoluțiile decizionale pe plan european și național.

La momentul actual, există o multitudine de opțiuni și întrebări deschise privind abordarea procesului de programare pentru perioada 2014-2020, multe dintre acestea neputând fi clarificate decât după definitivarea cadrului legislativ la nivel european. Pe de altă parte, adoptarea cu întârziere a unor decizii la nivel național poate crea dificultăți mari în recuperarea timpului pierdut în procesul de programare. În scopul îmbunătățirii implementării politicii de coeziune în România pentru perioada 2014-2020, în special având în vedere nivelul redus al absorbției pentru perioada 2007-2013, prezentele orientări metodologice pleacă de la premisa necesității unei noi abordări programatice, cu următoarele caracteristici principale:

· un accent deosebit, încă din stadiul incipient al procesului de programare, asupra sistemului și regulilor de implementare a programelor;

· concentrarea asupra unui număr relativ redus de priorități/obiective tematice și domenii majore de intervenție/priorități de investiții, în vederea maximizării impactului fondurilor și asigurării unei eficiențe crescute în procesul de management;

· un proces de consultare partenerială bine gestionat;

· asigurarea capacității administrative adecvate a structurilor desemnate cu managementul programelor operaționale;

· stabilirea mecanismelor pentru eliminarea obstacolelor administrative și legislative care împiedică implementarea fără probleme și la timp a proiectelor;

· dezvoltarea unui portofoliu solid de proiecte mature și a unor scheme financiare de diverse tipuri și valori, care să acopere cel puțin primii 3 ani de implementare.

În termeni operaționali, orientările metodologice au în vedere crearea condițiilor pentru un număr suficient de proiecte aprobate și o creștere semnificativă a fondurilor absorbite începând cu primul an de implementare.

Acesta ar trebui să reprezinte un obiectiv principal al procesului de programare pentru perioada 2014-2020.

Un element esențial care va fi luat în considerare este ca procesul de programare pentru perioada 2014-2020 să se concentreze pe acele aspecte care pot duce la o creștere reală a cheltuirii fondurilor, precum și la stabilirea unor ținte realiste de absorbție. Capacitatea actuală de absorbție a fondurilor va juca un rol central în procesul de negociere cu Comisia Europeană pentru următoarea perioadă de programare.

Considerații generale privind documentele de programare:

În elaborarea documentelor de programare pentru perioada 2014-2020 se vor avea în vedere atât reglementările europene și naționale în domeniu, cât și alte documente programatice și strategice specifice la nivel european și național, după cum urmează:

– Strategiile europene orizontale/ sectoriale cu impact asupra priorităților de dezvoltare și obiectivelor care trebuie atinse de Statele Membre: precum Strategia Europa 2020 (inclusiv cele șapte inițiative emblematice’ – flag ships), strategiile pentru creștere și ocupare etc.;

– Regulamentele europene privind Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună și Politică Comună în domeniul Pescuitului, Cadrul Strategic Comun, precum și regulamentele specifice pentru fiecare Fond în parte, inclusiv cele pentru FEADR și FEPM;

· Constrângerile financiare și condiționalitățile la nivel european, care determină alocările financiare la nivelul fiecărui Stat Membru sau la nivel sectorial / regional; fondurile disponibile și restricțiile aferente;

· Documente de planificare și politicile relevante la nivel național – care vizează aceeași perioadă de programare sau o perioadă mai scurtă, dar care au un impact asupra procesului de planificare sau în ceea ce privește obiectivele stabilite (precum Programul Național de Reformă, strategiile în domeniul energetic, alte strategii sectoriale de actualitate etc.)

Capitolul 4. Etapele procesului de accesare a fondurilor europene

Orice  firmă  existentă sau nou înființată poate să-și dezvolte activitatea principală sau să și-o modifice și să se extindă spre spațiul rural în orice fel de categorie de investiție eligibilă prin Programul Național de Dezvoltare Rurală. Pentru aceasta, beneficiarul trebuie să identifice domeniul de activitate și tipul de investiție (achiziții de utilaje, construcție nouă sau modernizarea celei existente, fermă, activitate industrială, atelier meșteșugăresc etc.). Un alt aspect important este acel ca firma să aibă sediul în mediul rural. De asemenea, firma nu trebuie să înregistreze pierderi în bilanțul exercițiului financiar aferent anului anterior depunerii cererii de finanțare și nu trebuie să aibă datorii la stat, să nu fie în incidență de plată, sau în executare silită. Terenul pe care își va desfășura activitatea firma respectivă trebuie să fie în proprietatea acesteia sau să îl aibă în concesiune pe o perioadă suficient de lungă ca să asigure implementarea investiției și încheierea perioadei obligatorii de cinci ani după finalitatea ei, timp în care este supusă unui control de justificare a cheltuirii de fonduri europene și în care trebuie menținută activitatea specificată.

4.1. Identificarea investiției

O firmă start-up sau existența deja poate să-și dezvolte activitatea principală sau să și-o modifice și să se extindă spre spațiul rural în orice fel de categorie de investiție eligibilă prin Programul Național de Dezvoltare Rurală. Fiecare potențial beneficiar trebuie să verifice dacă se încadrează în segmentul IMM, trebuie să identifice domeniul de activitate și tipul de investiție, achiziții de utilaje, construcție nouă sau modernizare, fermă, activitate industrială, atelier meșteșugărești. Trebuie că o firma deja existența să aibă sediul în mediul rural, dar există măsuri, referitoare la componente din procesare, în care acest aspect nu este atât de restricționat. De asemenea, firma nu trebuie să înregistreze pierderi în bilanțul exercițiului financiar aferent anului anterior depunerii cererii de finanțare și nu trebuie să aibă datorii la stat, să nu fie în incidenta de plată, să nu fie în executare silită.

Terenul pe care își va desfășura activitatea firma respectivă trebuie să fie în proprietatea acesteia sau să îl aibă în concesiune pe o perioadă suficient de lungă ca să asigure implementarea investiției și încheierea perioadei obligatorii de cinci ani după finalitatea ei, timp în care este supusă unui control de justificare a cheltuirii de fonduri europene și în care trebuie menținută activitatea specificată. Trebuie clarificat nivelul bugetului.

4.2. Realizarea de proiect

Cui ne adresăm pentru realizarea proiectului în baza căruia se pot obține fonduri nerambursabile prin Programul Național pentru Dezvoltare Rurală? Cu ce tip de proiect? Ce conține proiectul?

Pentru întocmirea proiectului există trei variante:

a) potențialul beneficiar își întocmește singur proiectul consultând Ghidul Solicitantului.

b) potențialul beneficiar se adresează unui consultat din cadrul unui Oficiu

Județean de Consultanță pentru Agricultură (OJCA), care exista în fiecare județ și care au

și centre locale, sau, pentru informații și mai detaliate, la Oficiile Județene pentru

Dezvoltare Rurală și Pescuit;

c) potențialul beneficiar se adresează unui consultant privat, cu recomandarea ca

serviciile de consultanță să fie obiectul unui contract atent citit, atent gândit pe toate

etapele derulării proiectului.

Cheltuielile făcute pentru obținerea serviciilor de consultanta sunt cheltuieli eligibile

pentru întocmirea proiectului, adică vor fi recuperate la un nivel de cel puțin 50%, în

funcție de măsură vizata.

Dosarul, compus din proiect, cerere de finanțare, anexe necesare, declarații specifice pe proprie răspundere date de beneficiar, se depune la Oficiul Județean pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit de pe raza localității unde beneficiarul își are domiciliul și își desfășoară activitatea.
Pentru întocmirea proiectului avem următoarele variante:

a) potențialul beneficiar își întocmește singur proiectul consultând Ghidul Solicitantului.

b) potențialul beneficiar se adresează unui consultat din cadrul unui Oficiu Județean de Consultanță pentru Agricultură (OJCA), care există în fiecare județ și care au și centre locale, sau, pentru informații și mai detaliate, la Oficiile Județene pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit;

c) potențialul beneficiar se adresează unui consultant privat, care se va ocupa de proiect pe toată perioada derulării acestuia, Institutul Național de Asistență pentru Cetățeni fiind unul dintre aceștia. Cheltuielile făcute pentru obținerea serviciilor de consultanță sunt cheltuieli eligibile pentru întocmirea proiectului, adică vor fi recuperate la un nivel de cel puțin 50%, în funcție de măsura vizată.

Dosarul, compus din proiect, cerere de finanțare, anexe necesare, declarații specifice pe proprie răspundere date de beneficiar, se depun la Oficiul Județean pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit de pe raza localității unde beneficiarul își are domiciliul și își desfășoară activitatea.

4.3. Verificarea dosarului

Dosarul este verificat de către experții de la Oficiile Județene .

Trebuie ca proiectul să fie conform cerințelor din Ghidul Solicitantului, să existe toate documentele necesare conforme cu prevederile din Ghid, cartea de căpătâi în demersul obținerii de fonduri europene nerambursabile de ambele "baricade". Procesul de verificare diferă în funcție de tipul de investiție (lucrări de construcție, modernizări etc).

Dacă proiectul din dosar îndeplinește cerințele necesare din Ghidul Solicitantului, obține aprobarea. Procesul de verificare diferă în funcție de tipul de investiție (lucrări de construcție, modernizări, etc.).

Verificarea eligibilității proiectului

După verificarea dosarului de către Oficiul Județean pentru Dezvoltare Rurală, acesta este trimis către centrele regionale. Există 42 de oficii județene în fiecare județ, respectiv Municipiul București, și opt centre regionale. În această fază, se verifică dacă proiectul este eligibil, beneficiarul și bugetul sunt eligibile în limita criteriilor din Ghidul Solicitantului aferent respectivei măsuri. În ceea ce privește bugetul, se verifică împărțirea corespunzătoare a cheltuielilor în eligibile și neeligibile, deoarece cheltuielile neeligibile prin program vor trebui suportate de către beneficiar. În general, alocările nerambursabile sunt în zona a 50% din valoarea totală a proiectului, dar cheltuielile de consultanță, de proiectare, de avizare sunt considerate eligibile și se decontează până într-o limită de 8-10% .

Selecția dosarelor

Criteriile de selecție a dosarelor se bazează pe acordarea unui punctaj, maximum de puncte fiind 100. Este bine de știut că există și restricții de punctaj. După acordarea punctelor se intră într-o competiție de proiecte. Centrele regionale ordonează descrescător proiectele, în funcție de scorul obținut, apoi trimite selecția făcută către Agenția de Plați pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit. Aici, se întocmește un raport și, în paralel, se fac verificări pe câte un eșantion pentru fiecare măsură pentru a se verifica acuratețea rapoartelor făcute în teritoriu, după care APDRP propune lista finală spre aprobare Comitetului Național de Selecție. După ce este analizată lista este aprobată de Comitet este postată pe site-ul APDRP și al Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Beneficiarii nemulțumiți  pot depune contestații care se soluționează într-un anumit termen.

Etapa pre-contractuală

În această fază, se solicită de către beneficiar informațiile și clarificările de care mai are nevoie. În cazul în care există deja investiții realizate se verifică în ce stadiu sunt acestea, se fac fotografii și se întocmesc rapoarte pe teren.

Semnarea contractului

Semnarea contractului de finanțare reprezintă angajamentul dintre finanțator și beneficiar prin care se vor respecta clauzele prevăzute: să asigure cofinanțarea; să își respecte indicatorii propuși; trebuie ca pe o perioadă de cinci ani să nu schimbe destinația investiției sau să producă modificări importante asupra ei, să nu o închirieze sau să facă alte tipuri de activități neconforme cu prevederile din Ghidul Solicitantului aferent măsurii vizate.

Derularea contractului

După semnarea contractului, se începe derularea achizițiilor de servicii, bunuri sau lucrări, în conformitate cu prevederile din contract și Ghid. În cazul lucrărilor de construcții, în această fază trebuie întocmit un proiect tehnic. Apoi, se începe activitatea, adică derularea propriu-zisă a proiectului.

Etapele solicitărilor (cererilor) de plată

Solicitarea de plată se face în conformitate cu prevederile contractuale, la Oficiile Județene, având atașate o serie de documente justificative bancare, vamale, de achiziții etc. Experții serviciului de verificare a cererilor de plată, din cadrul Oficiilor Județene, verifică faptul că achizițiile au fost făcute, se fac fotografii și se întocmesc, din nou, rapoarte în teren, iar toate acestea sunt trimise la centrele din teritoriu și la sediul central.

Aceste note constituie subiect de verificare pe eșantion la nivel central, iar, ulterior, se pot ordona plățile către beneficiar. Acesta va primi suma nerambursabilă aferentă respectivei investiți, iar astfel va putea continua investiția. În momentul întocmirii cererii de finanțare, potențialul beneficiar, IMM sau altul, poate solicita un avans din această sumă, care este, în prezent, de 20% din valoarea totală eligibila a proiectului. Noutatea este că avansul, în cuantum, va crește până la 50% din valoarea totală eligibilă, cu aprobarea autorităților de la Bruxelles. Dar, pentru aceasta, potențialul beneficiar trebuie să vină cu garanții reprezentând 110% din suma solicitată ca avans. Ca pentru orice alt tip de investiție, chiar dacă este făcută din bani privați sau din bani publici, se urmărește modul în care a fost implementat proiectul și deținerea tuturor avizelor, autorizațiilor, inclusiv a autorizației de funcționare. În cazul investițiilor în turism sau agroturism, este necesară obținerea certificatului de clasificare în turism.

Etapa post-implementare

După achitarea ultimei plăți, se intră în perioada post-implementare, în care beneficiarul nu are voie să aducă modificări majore asupra proiectului inițial timp de cinci ani și trebuie să își desfășoare în continuare, respectând criteriile de angajare de personal, criteriile de performanță angajate, să-și fi realizat studii sau cursuri în domeniul afacerii pe care o dezvoltă și restul de criterii pe care și le-a asumat prin proiect și contractul de finanțare.

Capitolul 5. Planul de afaceri a unui proiect realizat cu fonduri europene

5.1. Puncte cheie în elaborarea unui plan de afaceri

Proiectarea corectă a unei afaceri este o etapă crucială pentru succesul acesteia. La fel de importante sunt și modul în care managerul își concepe afacerea și înțelege să o conducă, valorile și principiile pe care le pune în practică. Orice afacere se naște din voința unui unor oameni, apoi se dezvoltă și funcționează, fiind condusă de acest acești oameni. Succesul afacerii depinde în mare măsură de calitatea conducerii.

La întocmirea planului, trebuie să se țină cont de profilul afacerii, de obiectivele și scopul urmărit, cât și de mediul în care urmează să se desfășoare business-ul.

Cu cât este mai detaliat, cu atât ușurează mai mult punerea în practică a afacerii, fiindcă va trasă și dezvoltarea ei ulterioară. Valoarea planului depinde și de fundamentarea propunerilor pe care acesta se bazează. Informația de care aveți nevoie să o consultați se poate găsi pe internet, în anuare și buletine statistice, studii privind piața produselor, ghiduri și cataloage, legislație, de unde se pot obține informații cu privire la piață, clienți, concurență, resurse fiananciare etc.

Pentru a înțelege mai bine ce este un plan de afaceri, trebuie să ne raportăm la conceptul de afacere, termen ce are o utilizare tot mai largă în întreaga lume. Activitatea de demarare a unei afaceri presupune existența unei oportunități și fructificarea acesteia.

Pentru o bună desfășurare a unei afaceri trebuie parcurse mai multe etape:

identificarea produsului/serviciului și evidențierea acelor elemente care să îl deosebească de celelalte produse de pe piață;

b) efectuarea unui studiu de piață;

c) punerea în practică a afacerii.

Planul de afaceri este un concept care se concentrează pe punerea în practică a obiectivelor strategice, fiind un instrument de prezentare și a modului de realizare a acestora. Se referă fie la promovarea unei firme noi, fie la lansarea unui proiect important într-o întreprindere existentă.

Planul de afaceri este un concept care se concentrează pe punerea în practică a obiectivelor strategice, fiind un instrument de prezentare și a modului de realizare a acestora. Se referă fie la promovarea unei firme noi, fie la lansarea unui proiect important într-o întreprindere existentă.

Succesul planului de afaceri depinde în mare măsura de informațiile pe care se bazează, dacă acestea sunt corecte, complete și convingătoare.

Planul de afaceri este practic un instrument prin care se poate conduce și controla procesul de demarare a activității firmei proprii. El reprezintă un dosar în care se concentrează studiul analitic al tuturor aspectelor unui proiect. Totul începe din momentul în care ideea prinde contur, urmată apoi de viziune, la care, pentru a ajunge, trebuie să te orientezi după o strategie. Întocmirea unui plan de afaceri este cea mai bună metodă de a testa dacă afacerea este viabilă. Astfel, planul poate reprezenta o măsură de siguranță, poate împiedica irosirea banilor și timpului sau poate să arate dacă afacerea este susținută prin argumente solide. De multe ori, o idee de afaceri este respinsă în urma analizei de marketing sau în etapa de analiză competitivă, lăsând posibilitatea de a avansa o altă idee, mai nouă sau mai bună. Niciun plan de afaceri nu este credibil, fără o evaluare realistă a produsului, a pieței țintă și a concurenței.

Planul de afaceri trebuie să fie un instrument de lucru simplu, dar suficient de pragmatic, astfel încât să prezinte toate etapele și resursele de care este nevoie pentru demararea afacerii. Pentru aceasta, întocmirea planului de afaceri trebuie organizată sistematic, respectând câteva etape:

– Definirea scopului planului de afaceri

– Stabilirea tipului de plan de afaceri necesar

– Desemnarea responsabilităților

– Stabilirea cuprinsului

– Documentarea

– Redactarea propriu-zisă

– Revizuirea și corectarea planului de afaceri

Întocmirea unui plan de afaceri bun este o muncă de durată, de aceea, în cazul unui plan pentru o activitate nouă, se va asigura că acesta să fie gata cu o lună sau două înainte de începerea activității. Astfel, informațiile reflectate în planul de afaceri vor fi de cea mai mare actualitate. Pe lângă această, va exista timp pentru revizuire, modificare (eventual se vor completa sau renunța la anumite elemente). Etapele elaborării planului de afaceri presupun următoarele acțiuni :

– Se stabilesc obiectivele

– Se stabilește strategia

– Se determină resursele existente și cele necesare

– Se stabilesc activitățile

– Se stabilesc indicatorii

– Se stabilesc metodele de control.

Determinarea necesarului de resurse financiare este un scop principal al unui plan de afaceri. Determinarea cât mai realistă a sumei necesare este importantă pentru a evita blocarea afacerii din cauza lipsei de resurse sau cheltuielile inutile antrenate de resurse neutilizate. În cazul în care planul de afaceri urmărește atragerea unor finanțări, este esențial să veniți cu o sumă realistă, dând în același timp asigurări suficiente în legătură cu succesul afacerii. În cazul în care acordarea sumei este condiționată de un anumit nivel al participării proprii la finanțarea afacerii, este recomandabil ca suma cu care acționarii contribuie să depășească suficient de mult nivelul minim impus.

Realizarea unui plan de afaceri necesită cercetare, cunoștințe financiar-contabile, cunoștințe în realizarea acestuia care trebuie să urmărească anumite reguli de conținut.

5.2. Proiectul ,, AMA ȘI COPIII ”

1. Titlul proiectului : ,,AMA ȘI COPIII “

2. Descrierea organizației care depune cererea de finanțare

Asociația ,,AMA ȘI COPIII“ a fost creată în 2011 și este o asociație neguvernamentală, democratică, non-profit, independentă, necondiționată religios sau politic, asociație care promovează în România, drepturile copilului, mamelor minore și respectul dintre membrii acesteia, în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite despre drepturile copilului adoptată de Națiunile Unite în 20 noiembrie 1989 și alte tratate și convenții la care România este parte, precum și în acord cu legislația țării.

La nivel național, potrivit celui mai recent raport al Institutului Național de Statistică, anul trecut aproape 30,000 de bebeluși au fost născuți de adolescente cu vârste între 15 și 18 ani, iar peste 2000 de bebeluși au fost aduși pe lume de minore cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani. Statisticile mai spun că tinerele din România nu știu indeajuns de multe lucruri despre contracepție și, prin urmare, nu se protejează atunci când este cazul. Anul trecut au fost înregistrate 535 de întreruperi de sarcină la tinerele de până la 15 ani.

Are ca misiune:

– prevenirea abandonului familial și școlar prin programe educaționale, asistență socială, medicală, și juridică, activități de recreere și socializare, activități de informare, acțiuni și măsuri de conștientizare și sesibilizarea socială, cât și înființarea de servicii sociale, pentru și în sprijinul comunității.

– mentinerea copiilor in familiile lor biologice ;

– reintegrarea in familie a copiilor instituționalizați ;

– plasarea copiilor eligibili pentru adoptie in familii adoptive romanesti

– de a oferi fiecarui copil sansa de a avea o familie proprie

Deasemenea, fundația are înființată o creșă care are 15 copii cu vârste cuprinse între trei săptămâni și doi ani.

Obiectivele fundamentale ale organizației sunt:

Sprijinirea copiilor si familiilor acestora in vederea reducerii factorilor de risc de abuz, neglijare, exploatare, institutionalizare, abandon;

Promovarea dreptului copilului de a avea o familie proprie si de a beneficia de servicii sociale complexe;

Dezvoltarea si implementarea programelor care sa vizeze mentinerea unitatii familiale, adoptia nationala si educatia parentala;

Dezvoltarea de programe de instruire si asistenta tehnica, seminarii, conferinte, precum si a altor activitati avand ca scop dezvoltarea si consolidarea capacitatii autoritatilor locale, organizatii neguvernamentale, precum si a comunitatilor locale de a oferi servicii sociale profesionale in domeniul protectiei copilului;

Cooperarea cu organisme romane si straine care desfasoara servicii sociale pentru copii si familii si dezvoltarea de parteneriate eficiente.

creșterea numărului de părinți care conștientizează nevoile copilului de a se dezvolta într-un mediu familial și corespunzător din punct de vedere emoțional.

îmbunătățirea abilităților părinților în ceea ce privește îngrijirea și dezvoltarea copiilor.

sprijinirea familiilor și a părinților prin dezvoltarea de rețele și grupuri de sprijin.

reducerea numărului de copiii care ajung în instituții din cauza unor dificultăți temporare prin care trec părinții acestora.

adoptarea unei atitudini de corecție față de orice abuz împotriva drepturilor copilului

reintegrarea socială a copiilor fără suport moral și financiar (orfani, abandonați, maltratați, cu handicap)

prevenirea și reducerea abandonului școlar, dar și a marginalizării sociale a copiilor cu posibilități reduse

înființarea, organizarea și coordonarea de centre de zi, căsuțe de tip familial și alete servicii comunitare care decurg din scopul asociației

reintegrarea copiilor proveniți din familii cu situații de risc (familii monoparentale, părinți aloolici, familii sărace, părinți șomeri etc.)

organizația promovează familia ca fiind cel mai bun cadru pentru un copil de a avea o viață și o educație normală. Deasemenea Asociația ,,AMA ȘI COPIII” desfășoară activități pentru familiile cu mulți copii și în situație de risc.

schimbarea mentalității societății privind statutul copilului.

colaborarea cu alte organizații naționale și internaționale cu scopuri similare, cu grupuri implicate social și alte instituții publice cu responsabilități în acest domeniu

publicarea de reviste, fluturași și alte publicații privind situația socială a familiei și copiilor în România

asistență medicală și psihologică pentru mamele minore și familiei acesteia.

Cursuri de pregătire și integrare în muncă pentru minori.

Activitățile prezente ale asociației includ:

– creșă pntru copiii cu vârste cuprinse într trei săptămâni și doi ani.

– asigura asistenta fetelor întoarse de la prostituție, le sprijină reintegrarea lor în societate,

– asistenta medicală și psihologică pentru minorii și femeile victime ale traficului de ființe umane,

– cursuri de pregătire și integrarea în muncă pentru minorii și femeile victime ale traficului de ființe umane,

– asistența socială pentru refugiați în cooperare cu Înaltul Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite (UNHCR), asistarea persoanelor repatriate prin Organizația Internațională pentru Migrație

– centrul de zi pentru copii provenind din familiiaflate în dificultate-un serviciu pentru protecția copilului a cărui misiune este de a prevenii abandonul și instituționalizarea copiilor, prin asigurarea, pe timpul zilei a unor activițăti educaționale de recreere și socializare, consiliere, dezvoltare a deprinderilor de viață independentă, orientare școlară pentru copiii, cât și a unor activități de sprijin, consiliere, educare pentru părinți. Beneficiarii sunt copiii cu vârste cuprinse între trei săptămâni și 17 ani.

3. Durata propusă a proiectului este de 2 ani. Valoarea proiectului este de 424.472 euro, care vor fi alocați pe durata următorilor doi ani.

4. Rezumatul proiectului

Prezentul proiect își propune să salveze victimele traficului de ființe umane și exploatare sexuală, minori și femei,să contribuie la reabilitarea lor psihologică,la reintegrarea socială și economică. Deasemenea își propune să lupte împotriva fenomenului traficului de ființe umane, exploatare sexuală și să sensibilizeze autoritățile pentru adoptarea unor reguli specifice de luptă împotriva traficului de ființe umane.

Grupul țintă îl constituie minorii, femeile din România, victime ale traficului de ființe umane și exploatare sexuală. Activitățile includ:

– interventie în stradă împreună cu colaboratorii din Europa de Vest;

– repatrierea victimelor din centrele Serviciului Social Internațional;

– cazarea într-un adăpost de urgență,hrană,asistență medicală și psihologică, restabilirea identității, ancheta socială asupra situației familiei de proveniență sau a familiei lărgite (dacă este cazul) pentru a analiza posibilitatea reintegrării în familie și găsirea unui program potrivit de reintegrare socială;

– îmbunătățirea aptitudinilor profesionale ale personalului asociației și a capacității de a gestiona victimele și problemele traficului de ființe.

5. Rațiunea și cadrul proiectului

Care sunt problemele?

Un număr tot mai mare de copii și tineri sunt folosiți și abuzați ca rezultat al traficului de persoane. Acești tineri, femei și copii sunt forțați și supuși unor tratamente degradante, abuzurilor fizice, psihice și psihologice, drogurilor, prostituției, cerșitului,activităților criminale și traficului de organe, pornografiei și pedofiliei. Multe victime decedează ca rezultat al abuzurilor la care sunt supuse. Victimele care au norocul să scape din mâinile traficanților și care acceptă să colaboreze cu autoritățile pentru demascarea rețelei de trafic,la întoarcerea în țara se regăsesc într-o situație dificilă, de risc.

Ei au nevoie de o mână de ajutor pentru a se întoarce la o viață normală. Pentru aceste victime și nu numai, am considerat necesară colaborarea cu Departamentul de luptă împotriva crimei organizare, Poliția de Frontieră și autoritățile județului Timiș, cu care avem încheiate convenții bilaterale.Asigurarea securității și confidențialității pot fi oferite doar colaborând cu Ministerul de Justiție, Ministerul Afacerilor Interne și cu autoritățile locale din locurile natale ale victimelor.

Cel mai mare pericol este pentru tinerii proveniți din casele de copii sau din alte instituții care nu sunt ajutați să trăiască cu demnitate și intră într-o societate cu probleme, cu un nivel ridicat de șomaj, corupție și criminalitate. Datorită trecutului lor sunt adesea priviți de societate ca persoane” mai puțin importante” și fără o educație solidă este dificil pentru ei să se angajeze și sunt lăsați să se descurce cum pot. Acești tineri sunt cu certitudine persoane supuse riscului, folosite și atrase de criminali în traficul de ființe.

Criminalii traficului nu acționează doar în mari rețele internaționale având contacte la toate nivelurile cu autoritățile, ci și dezvolta o piață pe care ființele umane sunt vândute și cumpărate sau chiar răpite.

Care sunt cauzele acestor probleme?

Tranziția de la economia centralizată la economia de piață după 1989 a creat în România și alte state din Estul Europei probleme că șomajul și lipsa locurilor de muncă.

În plus, populația de pe aceste teritorii obișnuite până atunci să fie conduse, au realizat după căderea zidului Berlinului ca tranziția la democrație în fostele state Sovietice a generat anarhie și lupte politice. Din 2002, când României i s-au deschis granițele spre vest, traficul de ființe umane a crescut, România devenind țara de origine și tranzit, dar și țara recipient pentru Moldova, Ucraina, Rusia, Belarus etc.

Principala cauză a problemelor este nivelul mare al sărăciei pentru multe persoane. Aceasta în combinație cu o rată mare a șomajului ușurează sarcina criminalilor care înșeală tinerii,persoanele fără servici să-și părăsească țara promițându-le slujbe bune în străinătate. Mirajul unor câștiguri mari le face pe victime să ignore posibilitatea de a fi înșelate și exploatate. O altă problemă este presiunea asupra copiilor de a-și susține familiile, dar marea problemă este lipsa informației despre riscurile la care se supun muncind ilegal, lipsa informației despre drepturile lor și nu în cele din urmă lipsa modalităților de a munci legal în străinătate.

De ce trebuie rezolvată problema?

În baza Declarației Națiunilor Unite asupra drepturilor omului, oricine are dreptul de a crește inr-un mediu sigur, fără riscul de a fi vândut sau folosit în trafic. Persoanele care sunt salvate din mâinile traficanților trebuie să primească ajutor profesional ,suport socio-familial și să fie incluse în programe profesionale de reinserție socială. Aceste persoane trebuie să beneficieze de confidențialitate, asistenta medicală, psihologică,legală și asistenta socială. Deasemenea trebuie ajutate să primească o educație mai bună, să fie susținute, să aibă posibilitatea de a se întoarce în familie.Victimele întoarse din trafic ar trebui să aibă legea de partea lor și să nu existe riscul de a fi acuzate în justiție deoarece în România este ilegal să vinzi sau să cumperi servicii sexuale.Dacă nu se face ceva, problema acestei sclavii moderne va crește pentru că este o afacere foarte profitabilă.

Corupția la toate nivelurile societății va ajuta creșterea și dezvoltarea rețelei de trafic și găsirea de noi metode de a înșela și transportă victimele. Țările care au semnat Declarația Națiunilor Unite privind Drepturilor Omului s-au angajat să lupte pentru aceste drepturi , dar în cele mai multe cazuri guvernele nu demonstrează dorința politică de a face ceva.

Cine este afectat de problemă?

Cele mai afectate sunt numeroasele victime ale traficului de persoane.Programele de reintegrare socială sunt importante pentru victime,mai ales că 92% dintre acestea provin din păturile de risc.Dacă nu sunt asistate imediat,la reîntoarcerea în țară, datorită sărăciei vor putea cădea din nou în mâinile traficanților.Un mare grup este format din orfanii proveniți din diferite instituții, tineri și copii vulnerabili economic și social. În general, întreaga societate este afectată, dar aceste probleme implica creșterea criminalității și corupției la nivelul poliției și altor autorități, cei care emit documente false sau reale și vize pentru țările de destinație. În traficul de ființe se fac foarte mulți bani, acești criminali fiind împotriva proiectelor de acest gen, ca și oficialii corupți ai autorităților.

6. Descrierea proiectului (matricea cadru logic)

Analiza obiectivelor

Primul scop al proiectului este sprijinirea victimelor traficului de persoane să-și recapete drepturile legale și sociale, să fie asistate în reintegrarea familială,profesională și socială.Cea mai importantă este ajutorarea victimelor să-și recâștige respectul de sine și capacitatea de a începe o viață nouă. Al doilea scop al proiectului este activitatea de prevenție a traficului de ființe direcționată către persoanele cu risc printr-o mai bună cooperare între organizațiile guvernamentale și neguvernamentale din România. Principala ținta a proiectului în România sunt tinerii între 16-18 ani proveniți din instituțiile statului care au puține șanse să fie acceptați pe piața muncii și în societate și prezintă un risc înalt de a fi traficați.Situația economică fiind foarte dificilă pentru lansarea profesională, pentru cursuri vocaționale și programe de educare și reintegrare, Fundația ,,Ama și Copiii’’ cu sprijinul UNGA LIV Suedia va acorda burse școlare și micro-proiecte pentru persoanele în nevoie, susținere pentru cursuri vocaționale, consiliere pentru angajare.România este viitoare membră UE și va fi mult mai ușor pentru cetățenii romani să intre în țările Uniunii Europene, Timișoara fiind foarte aproape de graniță este locul cel mai potrivit pentru a lucra în prevenirea traficului de ființe și cu victimele traficului.

Obiective generale

Obiective pe termen lung:

să contribuie la scăderea numărului de victime prin ajutorul direct oferit copiilor și adolescenților din grupul de risc, prin atenționarea asupra fenomenului de trafic de persoane și a consecințelor acestuia.

să contribuie la schimbarea atitudinii societății față de persoanele victime ale traficului și față de copii crescuți în casele de copii și alte instituții

lobby pentru schimbarea legislației astfel încât cumpărarea de servicii sexuale să fie considerată infracțiune criminală

lobby pentru crearea unor adăposturi protejate și pentru schimbarea articolelor din Codul Penal cu privire la pedepsirea traficanților și a complicilor lor.

lobby pentru legislație privind asistenta și îmbunătățirea securității personale a victimelor și a altor persoane implicate în traficul de ființe umane.

Obiective pe termen scurt:

să contribuie la creșterea grijei față de copiii și tinerii în situație de risc și cu urmări ale TFU

să ajute la crearea posibilităților pentru întoarcerea victimelor la o mai bună educație și sporirea șanselor de angajare

să facă posibilă nașterea în condiții normale,decente pentru femeile însărcinate întoarse din trafic, să le ajute să-și păstreze copiii și să prevină abandonul

să contribuie la îmbunătățirea metodelor de lucru pentru lucrătorii siasistentii sociali care lucrează cu victimele

să sprijine victimele să-și ia responsabilitatea propriei vieți, să fie capabile să se autosustina și să fie utile societății din care fac parte

să ofere asistență psihologică victimelor.

Planul de activitate:

Activitatea 1- Prevenție

Prevenția este cea mai importantă metodă de luptă împotriva traficului de persoane. Această activitate contribuie la evitarea multor tragedii, la distrugerea vieții victimelor, copiilor victimelor, părinților lor și familiilor. De asemenea ajuta la prevenirea consecințelor traficului: SIDA și alte boli transmisibile sexual, TBC, moartea accidentală sau comandată, stigmatizarea victimei și a membrilor familiei acesteia, destrămarea familiilor. Acest grup de activități se concentrează pe creșterea conștientizării publicului față de consecințele traficului și importanta protecției împotriva traficului. Aceste activități sunt utile pentru a informa autoritățile, alte organizații și persoane care lucrează cu victimele, pentru a furniza o bază pentru discuții, mese rotunde și workshop-uri.

Fluturași și broșuri despre consecințele traficului și cum poate fi evitat acesta vor fi produse în România.Vor fi organizate în școli seminarii unde profesorii împreună cu lucrătorii asociației vor informa și vor explica copiilor despre riscul de a fi traficați, la care se supun minorii plecând peste graniță.De asemenea copiii vor fi informați despre drepturile lor și cui pot cere ajutor în diferite situații. Vor fi organizate puncte informaționale despre consecințele traficului de persoane pentru a schimba atitudinea publicului față de victime și față de copiii și tinerii din pătură de risc. Fluturașii și broșurile tipărite vor fi folosite în această activitate.

Activitatea 2: Reintegrare

Reintegrarea se referă la minorii și adulții care se întorc că victime ale traficului. Aceste activități sunt direcționate pentru a ajuta victimele să se reîntoarcă la o viață normală.Toate victimele ajunse în centru rămân în contact cu asistentul social de legătură care planifica și conduce programul particular de reintegrare pentru fiecare victimă. Acest lucru face posibilă urmărirea fiecărei victime în parte și prevenirea intrării în același cerc vicios.Centrele sunt diferențiate pentru minori,tineri și adulți.Șederea victimei în aceste centre depinde de posibilitățile fiecărei victime de reintegrare în familie.

Ajutor profesional pentru victimele întoarse din trafic.

Faza 1: (minim 30 zile după intrarea în centru)

victimele întoarse din trafic sunt preluate din aeroport de un lucrător al asociației și dacă este posibil de un membru al familiei(dacă victima își dorește acest lucru sau dacă este minor)

victimelor li se asigura hrana și cazare , asistență psihologică și juridică dacă este necesar și asistenta medicală gratuită

victimele sunt ajutate să se întoarcă în familie ,dacă își doresc acest lucru și dacă nu reprezintă pericol pentru victima

în cazurile în care este periculos pentru victima sa se întoarcă în familie, aceasta va fi cazata într-un adăpost

Susținerea victimelor pe termen lung

Faza 2: ( o perioadă între 6 luni și 1 an după ajungerea în centru)

un program individual va fi conceput pentru și împreună cu fiecare victimă în parte, continuarea educației școlare,cursuri vocaționale și sprijin în găsirea unui loc de muncă.Victimei I se va acorda consiliere juridică(pentru restabilirea identității), consiliere familială,psihologică și va fi ajutată prin diferite forme de terapie(prin artă, muzica etc.)

pentru victimele pentru care e posibilă întoarcerea în familie,vor fi susținute material să-și continue studiile prin acordarea de burse școlare. Asociația Generație Tânăra va acorda suport material și consiliere în funcție de nevoile fiecărei victime, dacă de exemplu victima este însărcinată și există riscul de abandon al copilului. Durata fiecărui program individual depinde de capacitatea fiecărei victime de a învăța o meserie nouă și de a-și câștiga propria existență. Experiența arată ca un program individual se dezvoltă pentru fiecare victimă în aproximativ un an.În cazul în care victima este însărcinată și dorește să nască copilul, programul va urmări prevenirea abandonului.În primul an după naștere, mama și copilul vor sta în adăpost, după aceasta se va încerca reintegrarea în familie cu suportul asociației(dacă are familie și dacă nu este periculos). Pentru victimele mame-adolescente fără familie programul de reintegrare va continua până aceasta va fi capabilă să se susțină pe ea și copilul.

pentru victimele care nu se pot întoarce în familie va fi creat un program de susținere până când vor fi capabile să se autoîntrețină.Fiecare program individual va dura între un an și trei ani(depinde de faptul că victima este sau nu însărcinată), timp în care victimei I se va asigura suport material și consiliere.

activitățile de reintegrare,culturale și sociale,vor fi desfășurate atât pentru victime cât și pentru tinerii din grupul de risc care locuiesc în centru.Aceste activități constau în excursii, vizionarea de spectacole de teatru, vizite la biblioteci, spectacole de circ pentru copii mai mici etc. Deasemenea, în centru exista a baza materială pentru cultura formată din cărți,muzică și filme.

un proiect țintește la reintegrarea comunitară a copiilor din instititiile românești. Acest program va putea îngriji 25 de copii și va fi gestionat în cooperare cu satul Orțișoara.Minorii victime ale traficului de persoane care nu au familii vor fi de asemenea ajutați prin acest program.

victimele vor avea posibilitatea să urmeze liceul agricol, cursuri de asistenți sociali până vor fi capabili să se întrețină, până vor putea munci și dezvolta sectorul social ajutând alți copii abandonați,bătrâni sau alte grupuri vulnerabile.

micro-finantari vor fi date ca asistenta inițială pentru cei care vor dori să înceapă o mică afacere(coafor-frizerie,croitorie sau un mic magazin).Maxim 20 de micro-finantari vor fi acordate pe an în România. Acestea nu vor fi pur și simplu un cadou,ideea este că aceste sume să fie returnate în timp către centru, contribuind la dezvoltarea și susținerea acestuia. Scopul este micșorarea costurilor centrului în timp. De asemenea aceste mici firme vor putea furniza cursuri vocaționale și dacă este posibil angajarea unor viitoare victime.

Activitatea 3 – Îmbunătățirea atitudini profesionale și a capacității de a gestiona victimele și probleme generate de traficul de persoane.

Scopul următoarelor activități este schimbul de experiență între cei implicați în munca cu victimele și a celor din grupul de risc până se stabilește cea mai bună metodă de intervenție.Scopul seminariilor este să se discute și să se îmbunătățească diferitele metode folosite de asistenții sociali și lucrătorii sociali cu privire la primirea și îngrijirea victimelor până la conceperea unui plan comun folosit de toți.Scopul conferințelor naționale și internaționale este de a stabili și imbunatatiiparteneriatele și cooperarea între organizațiile guvernamentale și neguvernamentale active în lupta împotriva traficului.Un alt scop este lobby pentru schimbarea legislației existente privind victimele traficului și prostituției până la incriminarea celor responsabili pentru extinderea fenomenului și pedepsirea celor care cumpără servicii sexuale. Materialele folosite în seminarii și conferințe privind intervenția, metodele psiho-pedagogice și inițiativele legislative vor fi concepute de profesioniști împreună cu victimele traficului care pot da o perspective directă asupra suferinței și exploatării la care au fost supuse. Activitățile constau în:

– 1-2 workshop-uri interne și seminarii pe an în România pentru asistenții sociali care lucrează în centre în România și Moldova conduse de profesioniști suedezi

– Cooperare continuă și bune relații între centre și spitalele locale vor fi menținute.

Management și implementare

Analiza riscurilor

Sunt câțiva factori de risc interni și externi care pot influența prezentul proiect.

Factori interni

Principalii factori interni care pot influența succesul rezultatelor așteptate:

Fluctuația neașteptat de mare a personalului

Întârzieri în livrarea de materiale și echipamente de la sponsori

Întârzieri în tipărirea fluturașilor și broșurilor

Lipsa de cooperare din partea victimelor

Minimizarea factorilor de risc intern

Organizațiile implicate s-au lovit de aceste probleme în trecut. Organizațiile sunt stabile, bine coordonate cu ani de experiență, cu voluntari și angajați dedicați care lucrează bine în echipă.Acest lucru reduce riscul unor mari fluctuații de personal și îi ajută pe noii angajați să-și găsească mai ușor locul.Echipa este bine pregătită să lucreze cu victimele, dar nu pot ajuta o persoană care nu vrea să fie ajutată.Mulțumită unei echipe competențe și unor bune legături cu spitalele, eventualele întârzieri în livrarea materialelor și echipamentelor nu vor cauza mari probleme și nu vor afecta rezultatele. Atâta timp cât orice întârziere în producerea materialelor informative nu este extremă este puțin probabil să afecteze rezultatele proiectului, datorită faptului că munca în sine în cadrul proiectului este o continua răspândire de informație despre problemele și riscurile traficului.

Factori externi

Principali factori externi care pot afecta obiectivele pe termen lung sau scurt:

Criminalii implicati in traficul de persoane provoaca dificultati in reintoarcerea victimelor si pun in pericol persoanele din patura de risc

Criminalii implicati in trafic ameninta munca in proiect

Coruptia din politie,justitie si din randul oficialilor din guvern

Lipsa vointei politice in randul autoritatilor si guvernului intarzie schimbarea si implementarea legilor

Slaba dezvoltare economica cauzeaza un nivel ridicat de somaj si saracie

Minizarea factorilor externi de risc

Cu intentia de minimizare a riscului ca factorii externi reduc impactul proiectului, cei implicati vor munci continu pentru imbunatatirea si intarirea contactelor cu fortele de politie si autoritati, pana la intarirea cooperarii si cresterea increderii intre partenerii implicati in proiect. O retea bine stabilita si care functioneaza bine de contacte cu politia si alte autoritati ale statului deja exista si va usura aceste eforturi si va creste puterea de interventie.Cresterea constientizari fenomenului si in mod special a grupului de risc, a cooperarii cu autoritatile vor face treptat ca traficul de persoane sa devina din ce in ce mai dificil si chiar sa scada.Proiectul va informa continuu si va lucra cu autoritatile si guvernul relativ la aceste probleme si a consecintelor pana cand va spori vointa politica de a face ceva impotriva traficului de persoane. Proiectul sau organizatia nu pot face foarte multe lucruri pentru a imbunatatii dezvoltarea economica, dar ii poate ajuta pe cei afectati printr-o mai buna educatie,cursuri de pregatire pentru o meserie, sporindu-le astfel sansele de a gasi de lucru. Succesul proiectului si lucrurile facute de asociatie vor putea demonstra oricui, publicului dar si autoritatilor, despre posibilitatile de reintegrare cu succes a victimelor in societate.

Rezultatele așteptate ale proiectului

Reintegrare socio-familială, educaționala, profesională pentru un număr cât mai mare de victime

Îmbunătățirea pregătirii profesionale a persoanelor ce lucrează cu victimele: asistenți și lucratori sociali, profesori, psihologi

Conștientizarea și schimbarea mentalității populației față de fenomenul de trafic de ființe umane

Stabilirea unei serioase colaborări și a unui parteneriat public-privat

Crearea unei echipe de sprijin anti-trafic în școli și licee

Crearea unei rețele regionale și internaționale de luptă impotrive traficului de persoane

Rezultatele activității 1- Prevenirea

Activitățile de prevenție își propun să reducă dimensiunea fenomenului de trafic de persoane.Realizările proiectului vor fi, în primul rând măsurate în funcție de raza de acțiune.

Indicatorii vor include:

– întâlniri școlare lunare

– actiuni cu tinerii și pentru tineri (la fiecare trei luni)

– crearea unei rețele de formatori în lupta anti-trafic – săptămânal

– tipărirea unor materiale publicitare – broșuri – de patru ori pe an

– fluturași – de patru ori pe an

-răspandirea informației cu ajutorul radioului și a televiziunii – două emisiuni pe lună

– concursuri cu premii organizate în școli cu tema “Traficul de finite umane” – de două ori pe an

– educarea autorităților locale și a poliției comunitare referitor la problemele traficului de persoane – permanent.

Rezultatele activității 2 – Reintegrarea

Principalii indicatori vor include:

-numărul victimelor întoarse din trafic care au revenit în familie

-numărul victimelor întoarse din trafic care au beneficiat de continuarea educației școlare

– numărul victimelor întoarse din trafic care au beneficiat de pregătire într-o nouă meserie

-numărul victimelor întoarse din trafic care au fost angajate

-menținerea contactului cu victimele reintegrate va face posibilă măsurarea și menținerea rezultatelor în timp

Rezultatele activității 3 – Îmbunătățirea atitudinii profesionale și a capacității de a gestiona victimele și problemele traficului de persoane

Măsurarea acestor rezultate se vă fac în funcție de:

– realizarea cu success a seminariilor pentru asistenți sociali și lucrători sociali

– realizarea cu success a conferințelor, meselor rotunde, simpozioanelor etc

– realizarea cu success a workshop-urilor interne.

Staff-ul proiectului:

1 manager de proiect

1 secretara/traducător

4 asistenți sociali

1 jurist (jumătate de normă)

1 psiholog (jumătate de normă)

1 contabil

2 șoferi

Planul de monitorizare și evaluare

Procedurile de monitorizare și evaluare internă se vor desfășura după cum urmează. Pe durata implementării proiectului vor fi patru întâlniri pentru monitorizarea și evaluarea proiectului. Managerul de proiect va inspecta structurile și activitățile proiectului.Asociația ,,Ama și copiii “ va ține evidența activităților desfășurate la nivel local, a cheltuielilor efectuate și va raporta lunar (sau cum va fi nevoie) partenerilor Serviciul Social Internațional și King Baudoin Foundation. Un raport financiar va fi emis lunar împreună cu toate documentele justificative pentru cheltuielile efectuate. De asemenea vă fi făcut un raport privind toate victimele care beneficiază de programul de reintegrare.

Colaborări și cooperări

SCOP – lucrăm împreună la prevenirea traficului de persoane

ONR și OIM – asistenta victimelor migrării ilegale și exploatării

UNHCR București – asistenta victimelor migrării ilegale și asistență pentru solicitanții de azil

SALVAȚI COPII Timișoara – lucrăm împreună la diferite programe de prevenire a traficului de persoane, în special spectacole de teatru în școli

MITROPOLIA BANATULUI – asistenta persoanelor din pătură de risc pentru prevenirea traficului

ALTERNATIVA SOCIALĂ Iași – răspândirea de informație și diferite activități de prevenire și combatere a traficului de persoane

UNGĂ LIV Suedia

SERVICIUL SOCIAL INTERNAȚIONAL Italia și Elveția

Asociația PAPA GIOVANI XXIII Italia

ANAEM Franța

Ministerul Afacerilor Interne România

Direcție de protecția copilului

Autorități locale

Prin convențiile de colaborare încheiate cu Ministerul Afacerilor Interne, Poliția de Frontieră și Brigada de Luptă împotriva Crimei Organizate, Ministerul de Justiție, SECI România, asociația Generație Tânără reușește să susțină adăpostul în situații de urgență, 24 de ore din 24, pentru victimele care ne sunt trimise de partenerii externi: SSI Italia și Elveția, Papa Giovani XXIII Italia, ANAEM Franța, La Merce Taragona – Spania și de partenerii interni: Poliția de Frontieră, Brigada de Luptă împotriva Crimei Organizate.

d) Ziua porților deschise- vom organiza în cadrul Centrului de Referință în planificare Familială o facilitare de informații între personalul specializat și tineri pentru a reuși depășirea mentalităților învechite și a barierelor de vârstă.

e) Organizarea a două seminarii în unitățiile de învățământ urbane și a două seminarii în zece comune din județul Timiș, privind informarea a 1500 de tineri cu privire la riscurile contactului sexual neprotejat dar și asupra efectelor negative ale începerii premature a vieții sexuale. Membrii echipei vor merge în rândul acestor tineri pentru a le împărtăși cunoștințele lor și a-i conștientiza asupra riscurilor la care se expun. Considerăm contactul direct între membrii echipei noastre și tineri absolut necesar pentru depășirea barierei de vârstă și facilitarea eficientă de la tânăr la tânăr.

În cadrul acestor seminarii vom prezenta cazuri reale de tineri ajunși prea devreme părinți în urma unui contact sexual neprotejat.

Vom realiza un forum pentru a responsabiliza și a-i pune în fața unei situații reale.

Vom lansa un concurs cu tema ,, Copil cu un copil’’, în care tinerii își vor prezenta creațiile originale ale unor mesaje ,, șoc’’, de impact, ce vor fie expuse după aceea publicului larg și utilizate în campanie.

Lansarea rețelei sociale și a unui newslatter interactiv- avânda ca obiectiv conectearea pe această temă a minimum 1000 de persoane.

Realizarea unui ghid pentru adolescenți

Realizarea unui kit pentru părinți

Alte seminarii pilot în cât mai multe unități de învățământ în Timișoara.

Seminar pentru părinți – Școala părinților.

,,Sunt responsabil pentru ceea ce fac”, proiect prin intermediul căruia vor fi instruiți doi elevi de clasa a VIII-a, doi de clasa a IX-a, doi de clasa a X-a, de la licee din Timișoara, în vederea transformării acestuia într-un furnizor de informare corectă pentru elevi.

Sustenabilitate

Sustenabilitate financiară

După terminarea proiectului asociația ,, Ama și Copiii” va continua să desfășoare aceleași activități pentru că ele reprezintă o parte a obiectului sau de activitate așa cum este prevăzut în statut. Sustenabilitatea financiară va fi asigurată astfel:

crearea de ateliere protejate

crearea diferitelor produse și vânzarea acestora

alocații de la stat pentru susținerea victimelor traficului de persoane

organizarea unor evenimente: emisiuni,concerte,vânzări de carte etc.

Sustenabilitate instituțională

Asociația ,, Ama și Copiii” și partenerii săi sunt deja implicați în lupta împotriva traficului de persoane și va continua să desfășoare aceste activități și mai departe.

Metodologia de lucru folosită în acest proiect va fi aplicată și în continuare. Sustenabilitatea instituțională se va realiza prin:

– sensibilizarea autorităților locale și crearea unor servicii locale de reintegrare și socializare

– vom lupta ca plata costurilor de specializare a victimelor în diferite domenii de activitate să fie suportată de autorități

– vom milita pentru crearea de către autorități de locuri de muncă în zonele defavorizate pentru prevenirea fenomenului de trafic de persoane

Sustenabilitate la nivel politic

Unul dintre țelurile proiectului este să propună autorităților introducerea de măsuri corective în legislația națională, activități de prevenire și de luptă împotriva fenomenului de trafic de persoane. Acestea vor fi făcute luând în considerare experiență precedentă a aplicantului.

Proiectul include întreaga finanțare așa cum se poate vedea din buget. Contribuțiile sigure sunt de la Serviciul Social Internațional. . De la comunitatea de afaceri primim ajutoare materiale mai ales cu prilejul sărbătorilor de Crăciun și Paște. Deasemenea avem un parteneriat public-privat cu autoritățile statului.

Capacitatea de construcție

În prezent asociația are angajați:

3 asistenți sociali

1 psiholog

3 profesori

1 jurist

4 lucrători sociali/conducători auto

și 26 de voluntari studenți la Facultatea de Asistență Socială și Psihologie.

Standarde de răspundere

Asistenții sociali au fost specializați în Italia și Suedia.În adăposturile noastre oferim un climat familial,de încredere și un înalt nivel de securitate socială.

Activitatea noastră se bazează pe convenții semnate cu autoritățile implicate în prevenirea și combaterea traficului de ființe umane.

Dacă analizăm calitatea serviciilor oferite, aceasta este direct proporțională cu responsabilitatea persoanelor implicate în proiect, cu înțelegerea și respectul pentru persoanele asistate.

Buget

Concluzii finale

Prezentul proiect își propune să salveze victimele traficului de ființe umane și exploatare sexuală, minori și femei,să contribuie la reabilitarea lor psihologică,la reintegrarea socială și economică. Deasemenea își propune să lupte împotriva fenomenului traficului de ființe umane, exploatare sexuală și să sensibilizeze autoritățile pentru adoptarea unor reguli specifice de luptă împotriva traficului de ființe umane. Grupul tintă îl constituie minorii, femeile și bărbații din România și Estul Europei victime ale traficului de ființe umane și exploatare sexuală.

Cu ajutorul fondurilor europene proiectul ar putea ajuta femeile și tinerii supuși unor tratamente degradante din România. Fondurile Europene, sunt acele instrumente financiare create de Uniunea Europene, segmentul privat și/său public, cu scopul de a dezvolta anumite domenii și a sprijini țările membre la atingerea anumitor standarde de dezvoltare, atât economică, dar și socială sau culturală.

Uniunea Europeană are 27 de state membre care reprezintă o comunitate și o piață internă de 493 de milioane de cetățeni, ceea ce provoacă cu atât mai multe disparități economice și sociale între aceste state și cele 268 regiuni ale lor.

În primele capitole au fost prezentat fondurile europene: un scurt istoric al Comisiei Europene, politica de coeziune și politica agricolă comună, precum și programele operaționale aferente. Deasemenea a fost prezentat și programul operațional pentru România în anii 2007-2013.

În ultima parte a lucrării de față este detailiat planul de afaceri al proiectului care este de o importanță deosebită pentru reintegrarea femeilor și tinerilor abuzați fizic și psihic, pentru reintegrarea mamelor minore în societatea românească, pentru consilierea și susținerea acestora. Astfel cu o finanțare de 212.236 euro pe an asociația poate să pună pe picioare acest proiect benefic pentru tinerii și femeile supuse unor tratamente degradante, abuzurilor fizice, psihice și psihologice, drogurilor, prostituției. Bineînțeles un alt punct important al proiectului este și activitatea de prevenție a traficului de ființe umane.

Bibliografie:

1. PETRU STEFEA, – “Tipuri de surse de finanțare. Instituții și organisme finanțatoare”, Timișoara, 2006.

2. AUGUSTIN FUEREA,- “Manualul Uniunii Europene”, Ed.Universul Juridic, București,2006

3. R.CORBETT, F.JACOBS, M.SHACKLETON, “Parlamentul European” , Editura „Monitorul Oficial”, București, 2007.

4. http://platforma.antreprenorial.ro/proiect/cursuri-online.html

5. http://ro.wikipedia.org/wiki/Fonduri_structurale

6. http://www.eufinantare.info/

7. http://fondurile-europene.eu/

8. http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-13-1011_ro.htm

8. http://www.fondurieuropene.ro/

9. http://www.scribd.com/doc/59620715/Fondurile-Europene

10. Ghidul ,, Proiecte eligibile pentru Fonduri Europene”- Editura Economică București 2007

11. Dumitru Oprea – Fonduri pentru România,în perioada 2007-2013 – Editura Sedcom Libris București 2007

12. Ghidul Solicitantului –  ,, Nu abandona școala’’- aprilie 2008

13. Ghidul indicatorilor POSDRU – ianuarie 2012

14. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2014

15. Documentul cadru de implementare a programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Versiunea 4

16. Ghidul Solicitantului – Condiții specifice – Cereri de propuneri de proiecte ,, Adoua șansă la educație, oportunitate de integrare pe piața muncii’’

17. Ghidul Solicitantului – Condiții generale – Proiecte grant și Proiecte strategice 2011

Anexe

Zonele eligibile pentru finanțare din Fondurile Structurale și de Coeziune

2007-2013

Hartă : Fondurile Structurale 2014 – 2020;

Hartă : Eligibilitate politica de coeziune 2014 – 2020;

Bibliografie:

1. PETRU STEFEA, – “Tipuri de surse de finanțare. Instituții și organisme finanțatoare”, Timișoara, 2006.

2. AUGUSTIN FUEREA,- “Manualul Uniunii Europene”, Ed.Universul Juridic, București,2006

3. R.CORBETT, F.JACOBS, M.SHACKLETON, “Parlamentul European” , Editura „Monitorul Oficial”, București, 2007.

4. http://platforma.antreprenorial.ro/proiect/cursuri-online.html

5. http://ro.wikipedia.org/wiki/Fonduri_structurale

6. http://www.eufinantare.info/

7. http://fondurile-europene.eu/

8. http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-13-1011_ro.htm

8. http://www.fondurieuropene.ro/

9. http://www.scribd.com/doc/59620715/Fondurile-Europene

10. Ghidul ,, Proiecte eligibile pentru Fonduri Europene”- Editura Economică București 2007

11. Dumitru Oprea – Fonduri pentru România,în perioada 2007-2013 – Editura Sedcom Libris București 2007

12. Ghidul Solicitantului –  ,, Nu abandona școala’’- aprilie 2008

13. Ghidul indicatorilor POSDRU – ianuarie 2012

14. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2014

15. Documentul cadru de implementare a programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Versiunea 4

16. Ghidul Solicitantului – Condiții specifice – Cereri de propuneri de proiecte ,, Adoua șansă la educație, oportunitate de integrare pe piața muncii’’

17. Ghidul Solicitantului – Condiții generale – Proiecte grant și Proiecte strategice 2011

Anexe

Zonele eligibile pentru finanțare din Fondurile Structurale și de Coeziune

2007-2013

Hartă : Fondurile Structurale 2014 – 2020;

Hartă : Eligibilitate politica de coeziune 2014 – 2020;