Fondurile de Pensii Private

UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” DIN REȘIȚA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific:

Conf. Univ. Dr. Laura Raisa Miloș

Absolvent:

Alina Florentina Toma

Reșița

2016

UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” DIN REȘIȚA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

EXPERTIZĂ CONTABILĂ ȘI EVALUAREA FIRMEI

Semnătura coordonatorului științific

Politica investițională a fondurilor de pensii private

Coordonator științific:

Conf. Univ. Dr. Laura Raisa Miloș

Absolvent:

Alina Florentina Toma

Reșița

2016

UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” REȘIȚA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE ECONOMICE

Declarație de asumare a răspunderii

[anonimizat].- Florentina absolvent al Facultății de Științe Economice din Universitatea “Eftimie Murgu” din Reșița, declar că lucrarea de licență este elaborată exclusiv de mine, pe baza efortului personal de documentare, cercetare, proiectare și redactare. În cadrul lucrării precizez sursa tuturor ideilor, datelor și formulărilor care nu îmi aparțin, conform normelor de citare a surselor.

Declar că toate afirmațiile din lucrare referitoare la datele și informațiile analizate, la metodele prin care acestea au fost obținute și la sursele din care le-am obținut sunt adevărate.

Înțeleg că falsificarea datelor și a informațiilor analizate în lucrare constituie fraudă și este sancționată conform regulamentelor în vigoare. De asemenea, am luat la cunoștință conținutul Art.7 și Art.9 (licență/diplomă)/20(master) din Metodologia de organizare și desfășurare a examenelor de finalizare a studiilor de licență și master „Eftimie Murgu” din Reșița promoțiile 2013.

Data: Semnătura:

…………………………… ……………………………..

CUPRINS

INTRODUCERE

Am ales tema POLITICA INVESTIȚIONALĂ A FONDURILOR DE PENSII PRIVATE, întrucât este un subiect de actualitate, în prezent sistemul privat de pensii dezvoltându-se din ce în ce mai mult. Acest sistem a fost conceput pentru acoperirea pensiei plătite de stat, care oferă pensionarilor un venit mult prea mic pentru ca aceștia să ducă un trai decent. Având în vedere faptul că până la momentul înființării pensiilor private, toate contribuțiile mergeau spre pensionarii actuali, prin acest nou sistem, participanții au parte de un cont individual, al cărei sume stânse pe parcursul anilor în care aceștia contribuie la fondul respectiv, se va întoarce la participanți sub forma unei pensii private. Totuși, din cauza cotei de cotribuție mică, nici sumele încasate din pensia obligatorie nu vor fi satisfăcătoare și nu vor asigura un trai decent. De aceea pensiile facultative sunt introduse cu scopul de a suplimenta veniturile pensionarilor.

Lucrarea este structurată după cum urmează:

Capitolul 1, în care am prezentat sistemul de pensii private din România, urmărind modul de contribuție la Pilonul II și Pilonul III, etapele aderării la un fond de pensie privat, dar și evoluția pensiilor private în perioada 2012-2015, după numărul de participanți, după activul total investit, precum și instrumentele financiare preferate pentru investire a fondurilor.

Capitolul 2 cuprinde informații referitoare la instrumentele financiare în care sunt investite activele fondurilor de pensii private, limitele impuse precum și interdicțiile ce privesc investițiile.

Capitolul 3 face trimitere la sistemele de pensii private din statele UE și a Europei Centrale si de Est, fiind evindețiate principalele caracteristici ale sistemului de pensii private, dar si efectele crizei financiare în ceea ce privește sistemul de pensii.

LISTA NOTAȚIILOR (ABREVIERILOR)

LISTA GRAFICELOR

LISTA TABELELOR

Tabelul nr. 3.3.- Măsuri concrete luate de autoritățile naționale ca raspuns la criza financiară

CAPITOLUL 1. SISTEMUL DE PENSII PRIVATE DIN ROMÂNIA

Având în vedere fenomenele de îmbătrânire a populației, care în ultima perioadă sunt tot mai accentuate, gestionarea pensiilor din sistemul public a devenit o provocare atât pentru statele dezvoltate economic, cu sisteme de siguranță socială de tradiție, cât și pentru statele în curs de dezvoltare.

Problema îmbunătățirii sistemului de pensii s-a ridicat atât la nivelul Uniunii Europene cât și la nivel național prin introducerea și aplicarea în domeniul sistemului asigurărilor sociale a două noi componente. Una dintre aceste componente este obligatorie, cealaltă facultativă, ambele fiind administrate de companii private.

Prin reforma pensiilor se înțelege extinderea bazelor sistemului de pensii prin introducerea a doua surse noi de pensii: Pilonul II și Pilonul III, în plus față de Pilonul I (Pensia Publică de Stat).

Conform directivei dată de Banca Mondială, Sistemul de pensii din România este un sistem multi-pilon, fiind organizat după cum urmează:

Tabelul nr. 1.1 Organizarea sistemului de pensii din România

Sursa: realizat de autor, date furnizate de http://asfromania.ro/

PILONUL II

Contribuțiile salariaților la fondurile de pensii private sunt nominale și sunt trecute în conturile lor, aceștia devenind astfel proprietari pe conturile respective. Banii aflați în conturile participanților sunt investiți prudent de entități specializate, autorizate de ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară)

Sistemul de Stat (Pilonul I) este un sistem de tip “pay as you go”, adică angajații actuali contribuie pentru pensionarii de acum, contribuțiile individuale fiind inexistente.

Pilonul II are ca principal scop suplimentarea fondului de pensii public, prin introducerea Fondului de Pensii Private. Suplimentarea se face cu ajutorul operatorilor privați, prin colectarea și investirea a unei părți din aportul individual la asigurările sociale, în interesul participanților. Operatorii privați sunt reprezentați fie de societăți de administrare specializate, fie de către companii de asigurare.

Toți salariații cu vârsta cuprinsă între 16 și 35 de ani sunt obligați prin lege (Legea 411/2004) să adere la un fond de pensii privat. Persoanele nou intrate pe piața muncii au dreptul de a-și alege fondul de pensii administrat privat, având la dispoziție 4 luni. Daca după aceste 4 luni angajații nu își exprimă dorința, ei vor vi repartizati aleatoriu la un fond de pensii. Persoanele cu vârsta cuprinsă între 35 de ani și 45 de ani neîmpliniți, pot opta pentru participarea la un fond de pensii adminsitrat privat, însă nu sunt obligați prin lege.

Contribuabilul la fondul privat de pensii poate beneficia de pensia privată în momentul pensionării, odată cu împlinirea vârstei stabilită pentru pensionare din sistemul public. Suma cuvenită este calculată în funcție de activul personal net provenit din suma strânsă prin contribuții și din investirea acestora, minus comisioane legale și eventualele penalități de transfer. Pensiile private sunt plătite de către administratorul fondului de pensii.

Pensia privată va fi plătită periodic contribuabilului sau mandatarului desemnat prin procură specială de acesta, suplimentar și diferit față de cea plătită de sistemul public de pensii, însă doar după atingerea vârstei legale de pensionare.

În cazul în care, la data deschiderii dreptului la pensie, contribuabilii la fondul de pensii privat au activul personal net mai mic pentru a beneficia de pensia privată, dar și cei pensionați prin invaliditate , pot primi banii direct în contul de pensie privată sub forma unei singure plăți.

Dacă decesul contribuabilului survine înainte de deschiderea dreptului la pensie, banii acumulați în cadrul fondului de pensii private pot fi moșteniți. Deci, moștenitorii au calitatea de beneficiari.

Contribuabilul la fondul de pensie privat păstrează privilegiul de a primi pensia obținută, chiar și în caz că își schimbă locul de muncă, reședința sau domiciliul în altă țară din Uniunea Europeană sau aparținând Spațiului Economic European. Pensia se achită acestuia sau după caz, beneficiarului sau, în acea țară, în suma rămasă după ce se scad toate taxele și cheltuielile aferente plății.

Etapele aderării la un fond de pensii administrat privat (http://apapr.ro/infoparticipanți/ghidul participantului)

Aderarea la fondul de pensii privat implică urmărirea etapelor:

culegerea informațiilor privind sistemul de pensii administrat privat;

alegerea fondului de pensii privat dorit;

aderarea la fondul de pensii adminsitrat privat;

semnarea actului de aderare;

confirmarea validării actului de aderare și obținerea calității de participant la fondul de pensii.

1.2. PILONUL III

Pilonul III este reprezentat de sistemul de pensii facultative, pensii care sunt administrate de societăți pe acțiuni. Sistemul pensiilor facultative este fondat pe aderarea facultativă și conturi individuale. Spre deosebire de Pilonul II, participarea la fondurile de pensii facultative nu este limitată de legislația în vigoare. Așadar, la fondurile de pensii facultative poate deveni participant orice individ care realizeaza venituri dintr-o activitate profesională impozitată: salariații, persoanele care lucrează pe cont propriu sau care obțin venituri din alte activități, indiferent de vârstă, cu un procent de până la 15% din venitul salarial brut obținut lunar. (http://www.apapr.ro/images/stories/materiale/ghidul%20participantului.pdf)

Principalele condiții ce trebuie îndeplinite pentru ca participantul să poată beneficia de pensia facultativă, sunt:

-să aibă cel puțin 60 de ani;

-să execute cel putin 90 de contribuții lunare la fond;

-să dețină o sumă minimă în contul individual.

În cazul în care nu sunt acumulate cele 90 de contribuții sau suma din cont nu este suficientă pentru o pensie minimă, atunci se acordă participantului o plată unică. După caz , participanții au dreptul să înceteze, să suspende, sau să modifice, în orice moment, contribuțiile la fondul de pensii facultative, însă trebuie să țină seama de nivelul minim stabilit în actul individual de aderare și de nivelul maxim stabilit de legislația în vigoare.

Activul personal din contul de pensii facultative nu poate fi gajat sau cesionat, și de asemenea nu poate fi folosit pentru a acorda sau a garanta credite.Valoarea activelor nete și valoarea unității de fond ale unui fond de pensii facultative se calculează atât de către administrator, cât și de către depozitar, în fiecare zi lucrătoare și se comunică ASF în aceeași zi. Valoarea activelor nete și valoarea unității de fond ale unui fond de pensii facultative sunt supuse anual auditării de către un auditor financiar, membru al Camerei Auditorilor Financiari din România.

Prospectul schemei de pensii facultative este elaborat și propus de către administrator și autorizat de ASF. Prospectul schemei de pensii facultative reprezintă documentul care cuprinde termenii contractului de administrare și ai schemei de pensii facultative. Schema de pensii facultative reprezintă sistemul de termene, condiții și reguli pe baza cărora administratorul colectează și investește activele fondului de pensii facultative, în scopul dobândirii de către participanți a unei pensii facultative.

Administratorul investește în:

-instrumente ale pieței monetare, inclusiv conturi și depozite în lei la o bancă, persoană juridică română, sau la o sucursală a unei instituții de credit străine autorizată să funcționeze pe teritoriul României și care nu se află în procedura de supraveghere specială ori de administrare specială sau a cărei autorizație nu este retrasă, fără să depășească un procent mai mare de 20% din valoarea totală a activelor fondului de pensii facultative;

-titluri de stat emise de Ministerul Finanțelor Publice din România, emise de state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, în procent de până la 70% din valoarea totală a activelor fondului de pensii facultative;

-obligațiuni și alte valori mobiliare emise de autoritățile administrației publice locale din România sau din statele membre ale Uniunii Europene ori aparținând Spațiului Economic European, în procent de până la 30% din valoarea totală a activelor fondului de pensii facultative;

-valori mobiliare tranzacționate pe piețe reglementate și supravegheate din România, din statele membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, în procent de până la 50% din valoarea totală a activelor fondului de pensii facultative;

-titluri de stat și alte valori mobiliare emise de state terțe, în procent de până la 15% din valoarea totală a activelor fondului de pensii facultative;

-obligațiuni și alte valori mobiliare tranzacționate pe piețe reglementate și supravegheate, emise de autoritățile administrației publice locale din state terțe, în procent de până la 10% din valoarea totală a activelor fondului de pensii facultative;

-obligațiuni și alte valori mobiliare ale organismelor străine neguvernamentale, dacă aceste instrumente sunt cotate la burse de valori autorizate și îndeplinesc cerințele de rating, în procent de până la 5% din valoarea totală a activelor fondului de pensii facultative;

-titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare din România sau din alte țări, în procent de până la 5% din valoarea totală a activelor fondului de pensii facultative;

-alte forme de investiții prevăzute de norme. Investițiile sunt efectuate în conformitate cu reglementările Băncii Naționale a României privind operațiunile valutare. (Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative)

Etapele aderării la fondul de pensii facultative

Aderarea la un fond de pensii facultative implică urmărirea etapelor mai jos menționate:

-consultarea a mai multor oferte ale administratorilor autorizați de către ASF;

-verificarea dacă agentul de marketing cu care urmează a se încheia un act individual de aderare este avizat de ASF;

-verificarea actului individual de aderare și elementele de siguranță ale acestuia (seria și numărul unic alocat, datele de contact ale administratorului);

-verificarea schemei de pensii facultative, datele inscripționate pe actul individual de aderare;

-luarea în vedere a comisioanelor percepute de administrator, politica investițională, respectiv care sunt instrumentele financiare și procentele de active aferente investițiilor, comisioanele de transfer, modalitatea de informare și raportare către participant și, nu în ultimul rând, experiența administratorului.

(http://asfromania.ro/consumatori/pensii-private/ghidul-participantului)

1.3. Dinamica fondurilor de pensii private

Graficul nr. 1.1. Participanți la pilonul II pe perioada 2012-2015

Sursa: realizat de autor, date furnizate de http://www.asf.ro

Potrivit datelor furnizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, nivelul participanților la Pilonul II (Fond de Pensii Administrat Privat) a avut o evoluție crescătoare între anii 2012 și 2015. Astfel se poate observa că, la fondul ALICO, numărul de participanți a crescut de la aproximativ 4 500 persoane, până la peste 10 000 persoane. Fondul BCR a cunoscut o creștere de la aproximativ 5000 persoane în 2012 și ajungând la peste 6000 persoane în 2015. După cum se poate observa în graficul de mai sus, cel mai mare număr de participanți îl are fondul de pensii de la NN. Numărul participanților la acest fond a crescut de la aproximativ 20 500 persoane în 2012, până la peste 22 000 persoane în 2015. În cazul fondului de pensii VITAL, se poate observa cea mai mare creștere din anul 2012, când numărul participanților era de aproximativ 3000 persoane, și anul 2015, când numarul participanților a ajuns aproape de 10 000 persoane.

Graficul nr. 1.2. Participanti la pilonul III pe perioada 2012-2015

Sursa: realizat de autor, date furnizate de http://www.asf.ro

În ceea ce priveste Pilonul III (Fond de Pensii Facultativ), cel mai ridicat număr de participanți îl are Fondul BCR PLUS, acesta ajungând de la 80 000 persoane în 2012, la 112 000 persoane în 2015. La polul opus, cu cel mai scăzut număr de participanți se afla Fondul RAIFFEISEN ACUMULARE, care în anul 2012 avea un număr de 7 800 participanți, crescând ușor până în anul 2015 la un număr de 8 300 participanți. Fondul de pensii BRD MEDIO a avut în anul 2012 un număr de 11 600 participanți, ajungând în 2015 la 19 000 participanți. Fondul de Pensii Facultative al companiei de asigurări Allianz Țiriac -AZT MODERATO-, a crescut de la aproximativ 33 000 participanți în 2012, la 36 000 participanți în 2015.

Graficul nr. 1.3. Valoarea activului total al pilonului II

Sursa: realizat de autor, date furnizate de http://www.asf.ro

După cum se poate observa în graficul de mai sus, cea mai mare valoare a activului total o are Fondul de Pensii NN. Pe parcursul anilor acesta a cunoscut o creștere semificativă, din anul 2012, de la 3 654 mil. lei până la 9 140 mil. lei, în anul 2015. Valoarea activului net total al fondului de asigurări ALICO a cresut de la 682 mil. lei în 2012, până la 3 492 mil. lei în 2015. În cazul Fondului BCR, valoarea activului net total a crescut între anii 2012-2015 de la 540 mil. lei până la 1 523 mil. lei. Fondul de Pensii cu

cea mai mică valoare a activului net total este BCR, acesta având în anul 2012 o valoare de 254 mil. lei, ajungând în anul 2015 la o valoare de 775 mil. lei. Urmând aceeași tendință crescătoare la fel ca toate celelalte fonduri de pensii, valoarea activului total al fondului de pensii VITAL crește de la 276 mil. lei în 2012 până la 2 264 mil. lei în 2015.

Graficul nr. 1.4. Valoarea activului total al pilonului III

Sursa: realizat de autor, date furnizate de http://www.asf.ro

În graficul 1.4. este evidențiată valoarea activului total în cazul Pilonului III. Astfel se poate observa o creștere din anul 2012 până în anul 2015, la toate fondurile de pensii facultative mai sus menționate. BCR PLUS a cunoscut o creștere de la 102 mil. lei în 2012, la 214 mil. lei în 2015. BRD MEDIO a crescut de la 19 mil. lei în 2012, la 64 mil. lei în 2015. Fondul de pensii RAIFFEISEN ACUMULARE a avut parte de cea mai mică creștere a valorii activului total între anii 2012 și 2015. Acesta a crescut de la 30 mil. lei la 57 mil. lei. În ceea ce privește fondul NN ACTIV, putem observa o creștere lentă de la 70 mil. lei în 2012, la circa 141 mil. lei în 2015. La fel ca și în cazul celorlalte fonduri de pensii, și fondul AZT MODERATO a urmărit aceași tendință crescătoare. După cum putem observa în graficul de mai sus, valoarea activului total a crescut de la aproximativ 88 mil. lei în 2012, la 167 mil. lei în 2015.

Graficul nr. 1.5. Structura investițiilor- Pilon II (%)

Sursa: realizat de autor, date furnizate de http://www.asf.ro

Potrivit datelor furnizate de ASF România, în graficul de mai sus se poate observa modul de investire a fondurilor de pensii administrate privat, în perioada 2012-2015. În principal, activele fondurilor de pensii, sunt investite în: titluri de stat, acțiuni, obligațiuni, depozite bancare și titluri de participare. Dintre cele mai preferate instrumente financiare pentru investire sunt titlurile de stat și acțiunile. Astfel, în titluri de stat au fost investite aproximativ 76% din totalul fondului la sfârșitul anului 2012, urmând o tendință descrescătoare și ajungând la 65% la sfârșitul anului 2015. În cazul acțiunilor,procentul investit în aceste tipuri de instrumente financiare a crescut cu 8% din anul 2012 până în 2015. La fel ca și investițiile făcute în titluri de stat, investițiile în obligațiuni corporative au scăzut cu aproximativ 1% în perioada avută în vedere. La data de 31 decembrie 2012, în depozite bancare erau investite 5,5% din totalul fondului de investiții, în 2013 procentul a crescut la 8,5%, în 2014 scade vizibil până la 3,9%, urmând ca în 2015 să crească din nou până la 4,7%. Cel mai scăzut nivel al investițiilor făcute în perioada 2012-2015 este cel al titlurilor de participare. Astfel, deși au o evoluție favorabilă, în anul 2012 doar 1,22 % au fost investite în titluri de participare. În anul 2013 s-a plasat un procent de 2,99%, în 2014 procentul era de 3%, ajungând în 2015 la 3,88%.

Graficul nr. 1.6. Structura investițiilor- Pilon III (%)

Sursa: realizat de autor, date furnizate de http://www.asf.ro

La fel ca și în cazul Pilonului II, și activele fondurilor de pensii sunt investite în instrumente financiare (depozite bancare, titluri de stat, obligațiuni corporative, acțiuni și titluri de participare). În depozite bancare au fost investite în anul 2012 un procent de 6,9%, ajungând la sfârșitul anului 2015 la 3,7%. În titluri de stat s-a investit cel mai mare procent. Cu toate acestea evoluția este nefavorabilă pe parcursul anilor (68,1% în 2012, 63% în 2015). În cazul obligațiunilor corporative tendința este ușor descrescătoare, asfel procentul investit în obligațiuni corporative scade cu aproximativ 1%. Nivelul activelor fondului de pensii investit în acțiuni, dar și în titluri de participare crește pe parcursul anilor, creșterea fiind mai evidentă în cazul acțiunilor unde se pleacă de la 15% în 2012 și se ajunge la 21% în 2015.

Graficul nr. 1.7. Pilon III- Participanți distribuiți pe grupe de vârstă

Sursa: realizat de autor, date furnizate de http://www.asf.ro

Potrivit datelor furnizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, în ceea ce privește distribuția participanților pe grupe de vârstă, cel mai înalt nivel este atins de participanții cu vâstă peste 45 ani. Astfel s-a înregistrat o creștere cu aproximativ 80 000 persoane din anul 2012 până în anul 2015. În ceea ce privește persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 44 ani, se poate observa în Graficul 1.7 că, la fel ca și în cazul de participanților de peste 45 ani, tendința de a contribui la un fond facultativ de pensii este în creștere. Numărul tinerilor care contribuie la Pilonul III este în continuă scădere. Astfel că de la 42 880 în anul 2012, numărul participanților cu vârsta cuprinsă între 16-29 ani, a ajuns în 2015 la 30 293.

Pilonul III- Participanți distribuiți pe sexe

Graficul nr. 1.8. Pilon III- Participanți distribuiți pe sexe (2015)

Sursa: realizat de autor, date furnizate de http://www.asf.ro

În graficul de mai sus se poate observa că ponderea cea mai mare a participanților este la fondul de pensii administrat de NN. Astfel că raportul dintre sexe este de 41% la 43%. În cadrul fondului BRD dar și fondului VITAL, procentul persoanelor de sex feminin este egal cu cel al persoanelor de sex masculin (7%-BRD, 18%- VITAL). Diferența dintre cele două sexe în cazul fondului ALICO este de doar 1% la sfârșitul anului 2015.

CAPITOLUL 2. INSTRUMENTE INVESTIȚIONALE

2.1. Conceptul de investiție

În mod general, a investi înseamnă a aloca și a folosi resursele financiare într-un proces prin care se urmărește obținerea de beneficii financiare, material și morale.

În sens restrâns, a investi înseamnă a achiziționa active care introduse în circuitul economic pot genera fluxuri bănești.

O principală clasificare a investițiilor este următoarea:

investiții directe

investiții administrate (indirecte)

Investițiile directe sunt acele investiții care duc la deținerea directă sau indirect a unui procent mai mare de 10% din capitalul unei societăți pe o perioadă mai mare de 1 an și care pot consta în achiziționarea unei societăți, într-o fuziune, o contribuție la creșterea capitalului social

Investițiile indirecte presupun mobilizarea resurselor financiare ale deținătorilor de capital de către instituții specializate care efectueaza plasamente pe piața de capital în condiții de diversificare a riscului de management profesionist.

2.2. Instrumente financiare

2.2.1 Acțiunile

Acțiunile sunt instrumente financiare care oferă detinătorului dreptul de proprietate asupra unei părți sin capitalul social al unui emitent. În procesul de selcție al acțiunilor trebuie ca investitorul să cunoască tipurile de acțiuni pe care le pot avea în portofoliu, dar și care sunt drepturile lor în calitate de acționar.(Flavia Barna, 2008) Tipologia acțiunilor este diversă, astfel se întalnesc: acțiuni comune, acțiuni privilegiate, acțiuni cu aport în numerar, acțiuni prin aport în natură, acțiuni autorizate, acțiuni neemise, acțiuni puse în vânzare, etc.

Toate tipurile de acțiuni oferă investitorilor dreptul de a încasa dividende. În cele mai multe cazuri jumătate din profitul net obținut de o societate emitentă este reinvestit, iar cealaltă jumătate este distribuit sub formă de dividende. Nu este obligatoriu însă ca o societate care a înregistrat la sfârșitul exercițiului financiar profit,să distribuie dividende. În cazul societăților în creștere profitul se reinvestește, acordându-se doar dividend simbolice.

2.2.2 Obligațiunile

Obligațiunile sunt instrumente financiare investiționale negociabile care oferă deținătorului drept de creanță pe termen mediu și lung asupra emitentului, care se obligă față de deținător să plătească pentru suma împrumutată un anumit venit sub formă de dobândă, iar la scandeță să ramburseze capitalul împrumutat.

Principalele caracteristici ale obligațiunilor sunt:

valoarea nominală care reprezintă valoarea titlului obligator, pe care emitentul recunoaște că a împrumutat-o de la investitor. Valoarea nominală este baza de calcul pentru venitul încasat de subscriitor sub formă de dobândă.

prețul de emisiune este reprezentat de suma plătită de subscriitor emitentului, în momentul în care se achiziționează obligațiuni.

prețul de rambursare este reprezentat de prețul plătit la scadența instrumentului obligatar investitorului.

venitul anual este remunerația pe care emitentul o varsă investitorului pentru a dispune de o anumită suma de bani pe o durată determinată.

Rambursarea sau amortizarea obligațiunilor reprezintă stingerea datoriei debitorului față de obligator prin înapoierea capitalului împrumutat, inclusiv plata dobânzii.

2.2.3. Titlurile de stat

Titlurile de stat se regăsesc printre cele mai puțin riscante instrumente de pe piața financiară. Ele sunt emise de trezoreria statului, în monedă națională sau devize. Titlurile de stat sunt instrumente financiare emise pe termen scurt, cu scadență de sub un an. Sunt destinate acoperirii deficitelor interne temporare sau finanțării unor proiecte guvernamentale de interes național.

Titlurile de stat sunt înscrisuri emise de Ministerul de Finanțe și reprezintă o creanță financiară asupra emitentului, garantate în mod expres și necondiționat de statul roman. Ele pot să fie emise sub formă de bonuri de tezaur, certificate de trezorerie și alte instrumente cu scadență mai mari de un an.

Dobânda la titlurile de stat este o dobândă de referință pe piețele financiare, fiind considerată o dobândă fară risc a pieței. Este o dobândă nominal care include rata inflației.

2.3. Limite investiționale. Reguli generale

Pe întreaga durată de functionare a fondului, administratorul de pensii private investește activele doar în instrumentele prevazute de Legea nr. 411/2004, de Legea nr. 204/2006 și Norma nr. 11/2011 privind investirea și evaluarea activelor fondurilor de pensii private, respectând limitele stabilite pentru fiecare clasă de active.

Acesta va investi în instrumente ce sunt tranzacționate pe piața primară, piața secundară reglementată și pe piața bancară.

Limitele ce trebuiesc respectate la investirea în instrumentele financiare sunt:

a). 20% din activele fondului de pensii private pot fi investite în instrumentele pieței monetare, respectând sublimitele:

5% în conturi în lei sau în valută liber convertibilă la bănci autorizate să funcționeze pe teritoriul României, Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European;

20% în depozite în lei sau în valută liber convertibilă la bănci autorizate să funcționeze pe teritoriul României, Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European;

20% în certificate de trezorerie tranzacționate pe o piață reglementată sau pe piața secundară bancară din România, din state membre ale Uniunii Europene sau din state aparținând Spațiului Economic European;

5% în acorduri reverse repo încheiate cu instituții bancare .

b). 70% din activele fondului de pensii private pot fi investite în titluri de stat, inclusiv certificatele de trezorerie tranzacționate pe o piață reglementată sau pe piața secundară bancară din România, din state membre ale Uniunii Europene sau din state aparținând Spațiului Economic European;

c). 30% din activele pot fi investite în obligațiuni și alte valori mobiliare emise de autorități ale administrației publice locale din România, state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, tranzacționate pe o piață reglementată ori pe piața secundară bancară din România, din state membre ale Uniunii Europene sau din state aparținând Spațiului Economic European;

d). 50% din activele fondului de pensii private se pot investi în valori mobiliare tranzacționate pe piețe reglementate din România, state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, respectand sublimitele urmatoare:

50% in acțiuni și drepturi tranzacționate pe piețe reglementate din România, din state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European .

30% in obligațiuni corporatiste, cu excepția obligațiunilor care presupun sau încorporează un instrument derivat

e). 15% din activele fondului de pensii private pot fi plasate în obligațiuni de stat emise de state terțe, tranzacționate pe o piață reglementată sau pe piața secundară bancară din România, din state membre ale Uniunii Europene sau din state aparținând Spațiului Economic European;

f). 10% din activele fondului de pensii private pot fi investite în obligațiuni și alte valori mobiliare emise de autorități ale administrației publice locale din state terțe, tranzacționate pe o piață reglementată din România, din state membre ale Uniunii Europene sau din state aparținând Spațiului Economic European;

g). 5% din activele fondului de pensii private pot fi plasate în obligațiuni emise de organisme străine neguvernamentale, tranzacționate pe o piață reglementată sau pe piața secundară bancară din România, din state membre ale Uniunii Europene ori din state aparținând Spațiului Economic European;

h). 5% din activele fondului de pensii private pot fi investite în titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare din România, state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European și din state terțe, cu respectarea următoarele sublimite:

5 % în titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare ;

3% în titlurile de participare ale OPCVM(Organisme de Plasament Colectiv în Valori Mobiliare) tranzacționabile, tranzacționate pe o piață reglementată din România, din state membre ale Uniunii Europene sau din state aparținând Spațiului Economic European ;

i). 10% din activele fondului de pensii private pot fi alocate investițiilor private de capital – private equity, cu respectarea următoarelor sublimite:

5 % în acțiuni la companii din România, din state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European;

10 % în fonduri de investiții private de capital din România, din state membre ale Uniunii Europene sau din state aparținând Spațiului Economic European;

j). 15% din activele fondului de pensii private pot fi investite în obligațiuni emise de Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții, tranzacționate pe o piață reglementată sau pe piața secundară bancară din România, din state membre ale Uniunii Europene ori din state aparținând Spațiului Economic European;

k). 5% din activele fondului de pensii private pot fi investite în mărfuri și metale prețioase tranzacționate pe o piață reglementată și specializată sau pe piața secundară bancară și în titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în mărfuri și metale prețioase din România, din state membre ale Uniunii Europene ori din state aparținând Spațiului Economic European;

l). 10% din activele fondului de pensii private pot fi investite în acțiuni, obligațiuni și titluri de participare ale entităților din România, din state membre ale Uniunii Europene sau din state aparținând Spațiului Economic European, special create pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură;

m). 3% din activele fondului de pensii private pot fi investite în titluri de participare emise de alte organisme de plasament colectiv din România, state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European.

(Norma nr. 11/2011 privind investirea și evaluarea activelor fondurilor de pensii private, Secțiunea 1, Art. 12)

Expunerea față de un singur emitent nu poate depăși 5% din activele fondului de pensii private, iar expunerea față de un grup de emitenți și persoanele afiliate acestora nu poate depăși 10% din activele fondului de pensii private.( Norma nr. 11/2011 privind investirea și evaluarea activelor fondurilor de pensii private, Secțiunea 1, Art. 13, Alin. 1)

Expunerea față de un emitent în cazul instrumentelor financiare derivate este reprezentată de valoarea de piață a acestora în cazul instrumentelor financiare derivate cu decontare în fonduri și de valoarea noționalului în cazul instrumentelor financiare derivate cu decontare cu livrare.(Norma nr. 11/2011 privind investirea și evaluarea activelor fondurilor de pensii private, Secțiunea 1, Art. 13, Alin. 3)

Expunerea față de un emitent în cazul operațiunilor reverse repo este reprezentată de valoarea dobânzii acumulate.

Un fond de pensii private nu poate deține mai mult de 10% în acțiunile fără drept de vot ale unui singur emitent. .(Norma nr. 11/2011 privind investirea și evaluarea activelor fondurilor de pensii private, Secțiunea 1, Art. 13, Alin. 4 și 5)

2.4. Reguli specifice

Administratorul fondului de pensii private investește activele în acțiuni și drepturi tranzacționate ale emitenților care îndeplinesc cel puțin condițiile de admitere la categoria a 2a a Bursei de Valori București. (Norma nr. 11/2011 privind investirea și evaluarea activelor fondurilor de pensii private, Secțiunea a 2-a, Art. 14)

Administratorul poate tranzacționa pe alte piețe, cu excepția pieței primare, pieței secundare reglementate și pieței secundare bancare, numai în următoarele cazuri:

-dacă în tranzacționare sunt implicate instrumente financiare derivate de tipul forward și swap;

– dacă în tranzacționare sunt implicate instrumente financiare de tipul unități de fond emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare;

-dacă în tranzacționare sunt implicate acțiuni ale companiilor catalogate drept investiții private de capital.

O emisiune sau un emitent este considerată/considerat investment grade în următoarele situații:

a) în cazul în care emitentul sau emisiunea este evaluat(ă) de o singură agenție de rating, este considerat(ă) a fi investment grade dacă a primit cel puțin acest calificativ de la agenția de rating;

b) în cazul în care emitentul sau emisiunea este evaluat(ă) de două agenții de rating, este considerat(ă) a fi investment grade dacă a primit cel puțin acest calificativ de la ambele agenții de rating;

c) în cazul în care emitentul sau emisiunea este evaluat(ă) de trei agenții de rating, este considerat(ă) a fi inve stment grade dacă a primit cel puțin acest calificativ de la cel puțin două dintre agențiile de rating. (Norma nr. 11/2011 privind investirea și evaluarea activelor fondurilor de pensii private, Secțiunea a 2-a, Art. 15)

Administratorul poate investi doar în acele obligațiuni sau alte titluri de creanță ale emitenților din state aparținând Uniunii Europene sau Spațiului Economic European sau statelor terțe, care au calificativul investment grade, cu excepția titlurilor de stat emise de statul român, a obligațiunilor emise de autorități ale administrației publice locale și a obligațiunilor corporatiste ale emitenților din România. (Norma nr. 11/2011 privind investirea și evaluarea activelor fondurilor de pensii private, Secțiunea a 2-a, Art.17, Alin.1)

Administratorul poate investi doar în acele obligațiuni emise de organisme străine neguvernamentale, care au calificativul investment grade. Administratorii încheie tranzacții de tip forward, swap și opțiuni altele decât cele de pe piețele reglementate, numai cu bănci care au primit calificativul investment grade sau a căror societate mamă a primit acest calificativ

Protecția împotriva riscului valutar, a riscului de dobândă și a riscului de piață, poate fi făcută de administrator prin instrumentele specifice mai jos menționate:

a) futures, forward, swap, opțiuni pentru acoperirea riscului de curs valutar;

b) futures, forward, swap, opțiuni pentru acoperirea riscului de rată a dobânzii;

c) futures și opțiuni pe acțiuni, mărfuri și metale prețioase pentru acoperirea riscului de piață. (Norma nr. 11/2011 privind investirea și evaluarea activelor fondurilor de pensii private, Secțiunea a 2-a, Art.20, Alin.1)

Instrumentele financiare derivate de tipul futures și opțiunile vor fi tranzacționate numai pe piețe reglementate.

2.5. Interdicții privind investițiile

Administratorul nu poate investi activele fondului de pensii pe care îl administrează în instrumente financiare emise de către societatea-mamă a administratorului, grupul din care administratorul face parte, precum și de către orice altă persoană afiliată sau aflată în mod direct sau indirect în poziție de control față de societate și în orice alte active care nu pot fi identificate sau a căror evaluare este incertă. (Norma nr. 11/2011 privind investirea și evaluarea activelor fondurilor de pensii private,Capitolul V-Interdicții privind investițiile, Art.22, Alin.1)

Administratorul nu poate iniția, pentru fondul de pensii pe care îl administrează operațiuni de vânzare în lipsă sau de împrumut cu valori mobiliare admise la tranzacționare.

Administratorului, analiștilor financiari și persoanelor relevante implicate în studiul, analiza și cercetarea investițițiilor le este interzis să accepte orice fel de avantaje materiale sau de altă natură de la persoanele având un interes material legat de subiectul cercetării pentru investiții. Administratorul, analiștii financiari și persoanele relevante implicate în studiul, analiza și cercetarea investițițiilor nu trebuie să promită emitenților asigurarea unei cercetări favorabile. (Norma nr. 11/2011 privind investirea și evaluarea activelor fondurilor de pensii private,Capitolul V-Interdicții privind investițiile, Art.23, Alin.1 și 2)

Este interzisă investirea în companii care desfășoară activități în domeniul producerii și/sau comercializării de produse din tutun, alcool și armament ori în domeniul jocurilor de noroc. Este interzisă investirea în orice alte active care nu sunt prevăzute expres de prezenta normă. (Norma nr. 11/2011 privind investirea și evaluarea activelor fondurilor de pensii private,Capitolul V-Interdicții privind investițiile, Art.25, Alin.1)

CAPITOLUL 3. – SISTEME DE PENSII PRIVATE ÎN STATELE UNIUNII EUROPENE ȘI A EUROPEI CENTRALE ȘI DE EST

3.1 Efectele crizei economico-financiare asupra sistemelor de pensii

Sistemul de pensii private din statele membre ale Uniunii Europene se află în stadii diferite de dezvoltare, astfel sunt clasificate de Comisa Europeană după cum urmează, în trei categorii:

reglementate prin lege- pilon finanțat în totalitate din cote-părți- contribuții de asigurări sociale ale participanților la sistemul public de pensii de tip pay as you go (PAYG): România, Bulgaria,Ungaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia.

stabilite prin contractul de muncă- prevederi colective sau individuale de muncă, după caz, pensii ocupaționale: Polonia, Bulgaria, Slovenia.

conturi individuale- deși majoritatea participanților sunt angajați, acest lucru nu este necesar pentru a deveni membru. Participarea la conturile individuale nu este obligatorie prin lege, statul sau angajatorii au dreptul să contribuie la acest sistem. Se pot aduce de asemenea contribuiții la fonduri de pensii private , asigurări de viață sau alte forme de economisire pe termen lung: Letonia, Republica Ceha, Slovacia,România. (http://www.apapr.ro/images/BIBLIOTECA/reformageneralitati/csspp%20cee%202009.pdf)

Ca o consecință a crizei financiare, reforma de pensii foarte fragilă, a fost subiect de dezbatere în noile state membre ale UE, din cauza marii lor recesiuni și deficitelor fiscale înreigistrate. Principalele beneficii pe care o reformă funcțională a sistemului de pensii promitea să le aducă sunt exact motivul pentru care această reformă este criticată astăzi. (în loc să reducă deficitul , datoria publică ajunge la cote alarmante, astfel că investițiile și resursle financiare necesare pentru acordarea mai multor beneficii pensionarilor vor fi diminuate din cauza colapsului piețelor financiare și a condițiilor economice în general). Raportul analizează influențele pe termen scurt și lung a crizelor financiare internaționale asupra reformelor sistemului de pensii, analizând măsurile luate de autoritățile naționale ca raspuns la crizele financiare, subliniind câteva măsuri concrete pentru sprijinirea viitoarelor reforme ale sistemului de pensii. (Miloș Laura Raisa, Impact of the Financial Crisis on the Pension System Reform. Lessons from Central and Eastern European Countries, 2011)

Începând cu anii `90 , majoritatea statelor din Europa Centrală și de Est au inițiat reforme asupra sistemelor lor de pensii, corelate cu cele realizate de către state membre mai vechi ale UE cu cele practicate anterior în America Latină. Rezultatul eforturilor lor a fost materializat printr-o reducere drastică a volumului de pensii publice și/sau în structura sistemului lor de pensii (prin încurajarea schemelor de pensii suplimentare (ocupaționale și personale) să ușureze bugetul public și să gestioneze vechea rație de dependență). Reformele au fost diverse, depinzând de specificacitatea și prioritățile țărilor, în privința dezvoltării piețelor financiare autohtone și a cadrului legislativ a fiecărui stat. (Miloș Laura Raisa, Impact of the Financial Crisis on the Pension System Reform. Lessons from Central and Eastern European Countries, 2011)

În ceea ce privește pilonul I, au fost făcute următoarele modificări:

a fost crescută vârsta de pensionare;

a fost redusă cererea de pensionare anticipată;

a fost îmbunătățită metodologia de pensionare pentru o mai bună corelare a contributiilor cu beneficiile.

În pilonul I, majoritatea țărilor( excepție făcând Polonia și Letonia) au ales un sistem de beneficii definit, acesta fiind tipic pentru vechiul sistem de pensii. În același timp, a fost introdus pilonul II, acesta fiind bazat pe pensii private. În comparație cu sistemul tradițional, principala caracteristică a acestui pilon este faptul că pensia este determinată de dobânda caștigată din fondurile investite, fonduri care pot fi investite atât în piața financiară autohtonă cât și în cea internațională. Potrivit Băncii Naționale, acest model de reformă de pensii este menit să diversifice veniturile pensionarilor și să stimuleze în același timp dezvoltarea pieței de capital autohtone. În timp ce al treilea pilon este mai puțin dezvoltat în acest moment, (excepție făcând cel din Cehia si Slovacia), al doilea pilon, bazat pe conturile individuale și pe un sistem de contribuții definit, devine din ce în ce mai important, crescând rolul rezervelor de pensii private. În cadrul țărilor din Europa Centrală și de Est, pilonul II are o varietate de regului în ceea ce privește contribuția, eligibilitatea individuală și posibilitatea schemelor de pensii.

Trăsătura comună este obiectivul lor de a suplimenta pensia publică, permițând un venit decent după pensionare.

Din moment ce în majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est, conturile fondurilor individuale sunt doar o mică parte din totalul de pensii, care este în mare parte asigurat de stat, alături de pensiile sociale sau minimul de pensii garantate, evoluția demografică negativă pune o presiune suplimentară pe reformele de pensii. Așadar, se accentuează necesitatea reformei în ciuda severității crizei financiare, considerând că aceasta “ pălește în comparație cu criza demografică cu care se va confrunta această regiune”. Odată cu îmbătrânirea populației, oamenii vor trebui să economisească banii din ce în ce mai mult pentru propria pensionare, dacă vor sa aibe acces la beneficii mai mari. Jarret(2011) a argumentat că “încercând să rezolve sustenabilitatea finanțelor publice prin micșorarea radicală a celui de-al doilea nivel al sistemului de pensii are costuri evidente, pensionarii bătrâni se vor confrunta cu sărăcia”. (Miloș Laura Raisa, Impact of the Financial Crisis on the Pension System Reform. Lessons from Central and Eastern European Countries, 2011)

Tabelul nr. 3.1. Caracteristicile sistemului de pensii în câteva țări ale Europei Centrale și de Est, sursa: L. Miloș, 2011

3.2. Căi prin care criza financiară exercită influențe negative asupra sistemului de pensii

Criza financiară care a apărut în a doua jumătate a anului 2008, a generat îngrijorări printre beneficiarii sistemului de pensii. Aceasta a fost o reacție normală, luând în considerare faptul că începand cu 1998 (când Ungaria- prima țară din Europa Centrală și de Est- a implementat al doilea pilon) milioane de oameni au direcționat o parte din contribuțiile lor sociale spre fondul pensiilor private, care au investit economiile lor pe piețele financiare, profund afectate de criza financiară. Fără nici o îndoială, sunt persoane mai afectate de această criză decât altele. Aceasta a fost probabil cauzată de către următoarele trei chestiuni:

a) în vreme ce în țările de referință a fost implementat un minim de pensie socială sau au existat garanții în structura sistemului de pensii private;

b). importanța celui de-al doilea pilon în economie;

c). existența unor limite în ceea ce privește structura investiților făcute de fondul de pensii.

În ceea ce privește primul factor de influență, tările considerate din Europa Centrală și de Est au fost cumva protejate, din moment ce toate au înființat un sistem de pensii sociale minim, totuși cu diferențe în ceea ce privește asigurarea unei performanțe garantate în rezerva de pensii private. Câteva țări au stabilit:

minimum de garanții relative, calculate în funcție de performanța ratelor obținute de diferitele tipui de fonduri de pensii (conservativ, echilibrat, fonduri de dezvoltare) într-o perioadă anume, de obicei doi sau trei ani (Slovacia,România, Bulgaria, Polonia) sau în funcție de ratele pentru obligațiunile de stat pe termen lung (Slovenia);

minimum de garanții absolute, al căror scop este să garanteze contribuțiile nete ale participanților (România,Slovacia) sau să asigure o performanță pozitivă a ratelor și, în caz de eșec, transformarea din fondul de rezervă pentru fiecare fond de pensii (Cehia – pentru Pilonul III);

nici o garanție de performanță (Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania).

Cu privire la importanța celui de-al doilea pilon în structura sistemului de pensii, putem asuma că aceste țări, cu al doilea pilon foarte dezvoltat, vor fi afectate mai puterenic de criza financiară decât celelalte, care nu depind de dinamica piețelor financiare. Putem vedea că în ceea ce privește țările din Europa Centrală și de Est, piața celui de-al doilea pilon este la început, fapt ce diminuează potențialul impact al crizei financiare, piața celui de-al doilea pilon variind în importanță de la 0,49 % din PIB în România, la 14,11 % din PIB în Polonia (cea mai mare piață din regiune, bazându-se de asemenea pe una dintre cele mai mari rate de contribuții de 7,3 % din PIB).

De asemenea, putem presupune că existența unor limite în structura portofoliilor alese de fondurile de pensii pot determina influențe diferite ale crizei financiare în beneficiile de pensie. (Miloș Laura Raisa, Impact of the Financial Crisis on the Pension System Reform. Lessons from Central and Eastern European Countries, 2011)

Tabelulul nr. 3.2. Analiza comparativă a factorilor ce influentează intensitatea crizei financiare, sursa: L. Miloș, 2011

Din tabelul de mai sus (Tabelul nr. 3.2), vedem că nu există un set unic de regului în ceea ce privește structura de investiții făcute de fondul privat de pensii, schemele de pensii variind de la țară la țară, alături de cota de contribuție alocată schemelor de fonduri. Cea mai mare libertate în investirea în instrumentele financiare de mare risc este redată de fondurile de pensii din Slovacia (unde fondurile de pensii pot investii până la 80% din bunurile lor în acțiuni, dacă sunt fonduri de dezvoltare) și cea mai limitată investiție este aplicată fondului de pensii din Bulgaria, care permite investirea a doar 20 % din bunurile lor în acțiuni. (Miloș Laura Raisa, Impact of the Financial Crisis on the Pension System Reform. Lessons from Central and Eastern European Countries, 2011)

3.3. Raspunsul politicii pensiilor la criza financiară din Europa Centrală și de Est

În multe dintre țările Uniunii Europene, în special în țările Europei Centrale și de Est, care au adoptat/dezvoltat mai târziu al doilea pilon, criza financiară a ridicat întrebări în ceea ce privește beneficiul trecerii la un sistem mixt de pensii în comparație cu cel anterior, care se baza în exclusivitate pe schemele PAYG (pay as you go). Unele dintre ele au luat acțiuni concrete în această privință. În primul rând unele dintre ele au modificat rata de contribuție. Unele țări au mărit-o pentru a ușura deficitul fiscal (România), altele au redus-o, cu scopul de a încuraja angajările și veniturile (Bulgaria). În al doilea rând, au înghețat sau ajustat diferit în comparație cu ratele de contribuție ale celui de-al doilea pilon (Estonia, Lituania, Letonia, România). Mai mult, unele țări din Europa Centrală și de Est au luat măsuri mai radicale permițând persoanelor să revină la vechiul sistem, renunțând la Pilonul II (Ungaria, Slovacia) sau făcând al doilea pilon opțional pentru noii intrați pe piața muncii (Slovacia). În final ele au luat unele măsuri pentru a preveni pensionarea anticipată (Ungaria, Polonia, Letonia) sau au crescut vârsta de pensionare ( Ungaria, România, Polonia). O imagine mai detaliată a acestor măsuri este descrisă mai jos, în Tabelul 3.3. Considerăm că toate aceste acțiuni sunt soluții pe termen scurt luate de autorități pentru a ușura tensiunile bugetare însă reforma sistemului de pensii trebuie continuată. Structura sistemului de pensii este gândită pe termen lung, deși luând acțiuni concrete pe termen scurt pentru a evita circumstanțele imediate care pot avea efecte negative pe termen lung asupra sistemului. În timp ce criza financiară scade în intensitate, problemele curente de compatibilitate și sustenabiliatate ale sistemului de pensii rămân. Încercand să se rezolve problema sustenabilității finanțelor publice prin micșorarea radicală al celui de-al doilea nivel al sistemului de pensii are costuri evidente, pensionarii bătrâni se vor confrunta cu sărăcia.

Beneficiile unui pensionar vor fi considerabil mai mici față de cele de care va beneficia un angajat, fără să menționăm că încrederea în sistemul multi-pilon va fi puternic afectată.

Pentru a preveni inversarea reformelor făcute până acum, autoritățile trebuie să facă un pas important pentru a restaura încrederea persoanelor în fondurile de pensii private și în această modalitate particulară de economisire. Aceasta include o mai bună reglementare, creșterea transparenței care permite viitorilor pensionari să știe precis care este strategia de investiție a fondurilor de pensii, care este riscul lor și rata de rentabilitate așteptată. Dacă politicienii nu reusesc să convingă populația că un sistem combinat de pensii public și privat este viitorul pentru sistemul de pensii, toate eforturile lor pentru menținerea prosperității în societățiile pe cale de îmbătrânire au fost în zadar. (Miloș Laura Raisa, Impact of the Financial Crisis on the Pension System Reform. Lessons from Central and Eastern European Countries, 2011)

Tabelul nr. 3.3. Măsuri concrete luate de autoritățile naționale ca raspuns la criza financiară, sursa: L. Miloș, 2011

3.4. Măsuri ce trebuie luate pentru îmbunătățirea sistemului de pensii

Deși criza financiară globală a generat momente dificile pentru toate statele Europei Centrale și de Est, influența sa păleste în comparație cu “bomba cu ceas demografica”. După cum bine observă BORSCH-SUPAN (2009), în timp ce criza financiară este doar o criză printre altele, un eveniment secular, îmbătrânirea populației nu este doar o fază, nu va dispărea , nici dupa boomul nataliății din 2050.

Schwarz et al. 2011 ne provoacă să ne uitam la impactul celei mai pesimistice versiuni a crizei financiare globale în comparație cu impactul crizei demografice care va urma, pentru țările din Europa Centrală și de Est.

Deloc populară din punct de vedere poltic, reforma actualului sistem de pensii reprezintă o necesitate. Cea mai importantă lecție învățată din această criză este că reforma trebuie continuată chiar și în timpuri de criză, când se așteaptă de la politicieni să răspundă impactului pe care criza îl are asupra creșterii economice și ocupării forței de muncă prin promovarea măsurilor fundamental greșite precum pensionarea anticipată, pachetele stimulative sau pensiile garantate. Aceste acțiuni afectează reforma structurală și au efecte negative pe termen lung asupra sustenabilității sistemului public de pensii. (Miloș Laura Raisa, Impact of the Financial Crisis on the Pension System Reform. Lessons from Central and Eastern European Countries, 2011)

Mai mult, alte lecții valoroase învățate din criza financiară includ:

sistemul multi-pilon, în care provizioanele de pensii private au importanță economică mărită, sunt mai expuse la instabilitate financiară, dar reprezinta o necesitate; prețul activelor și dobânzile sunt volatile de la un an la altul, generând îngrijorări și chiar panică pentru cetățeanul de rând care nu posedă experiență financiară și nu este obișnuit să investească cu scopul de a genera dobânzi mai mari pe termen lung; totuși, răspunsurile politice abrupte ca și cele luate de majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est, ar trebui evitate, din moment ce sistemele de pensii sunt create să funcționeze pe o perioadă lungă de timp. Cu toate acestea, există o necesitate ca primul pilon să asigure protecție pentru acei indivizi vulnerabili la acest tip de șoc.

Tranziția de la planul de pensii beneficiu-definit la planul de pensii contribuție-definită este o necesitate, dar din moment ce aduce un transfer de risc de la angajator către indivizi, o atenție specială trebuie acordată către gestionarea și supervizarea planului de pensii contribuție-definită.

Reglementări mai bune, transparență crescută, sunt necesare pentru a permite viitorilor pensionari să cunoască exact care este strategia de investiție a fondului lor de pensii, care este riscul și dobânda lui.

Stabilirea unei campanii publice-private de restaurare a încrederii populației în fondurile private de pensii și creșterea educației financiare. Situația de față este ideală pentru dezvoltarea unei campanii cu scopul de a mări transparența financiara a schemei de pensii, luând în considerare faptul că populația este mai conștientă de aceste probleme acum decât înainte de producerea crizei. O asemenea campanie poate îmbunătăți cunoștiintele persoanelor despre beneficiile pe termen lung a unei scheme mixte, neascunzând faptul că în timpul crizei financiare beneficiile de pensii pot fi afectate din cauza perioadei de somaj și a contribuțiilor scăzute și de asemenea din cauza dobânziilor scăzute de pe pietele financiare. Considerând că acest moment este unul oportun deoarece până acum, beneficiile din schemele de fonduri au jucat doar un rol marginal în dispozițiile generale, situația se va schimba în viitorul apropiat.

Atenție crescută cu programele publice, adaptate să sprijine pe acei pensionari care s-au retras din activitate în timpul sau la scurt timp după criza financiară și a căror beneficii au fost mai afectate de tumultul financiar; aceste programe trebuie apreciate cu atenție, în termeni de oportunități ale costurilor, ele trebuind să se concentreze în special pe pensionarii cu veniutri mici.

Îmbunătățirea gestionării și reglementării riscului care permit o mai bună protecție pentru pensionari în ultima perioadă a contribuției lor; un bun exemplu ar fi un fond de pensii ce are o strategie conservatoare de investiție în ultima perioadă de contribuție pentru a minimaliza expunerea la risc financiar. Această recomandare este punctată de Canner et al.1997, care afirmă că trecerea de la alocarea unui bun cu risc ridicat la un portofoliu mai conservator atunci când se ajunge la vârsta de pensionare este o strategie promovată frecvent de consilierii financiari. Pe de altă parte, Burtless 2003 subliniază o alta strategie care poate îmbunătăți protecția pensionarilor și a veniturilor lor. El recomandă cumpărarea de anuități înainte de pensionare, în acest fel reducând riscul ca toate bunurile să fie convertite în anuități când prețul bunurilor este foarte scăzut sau foarte ridicat.

Pe termen lung considerăm potrivite următoarele măsuri pentru îmbunătățirea ulterioară a sistemului de pensii:

Stabilirea echilibrului între nivelul public și privat pentru a garanta minimul de pensie, cum punctează CHYBAKLSKI 2009, “ se pare că în statele post-comunitste, când populația încă are predilecție scăzută să economisească și în orice caz au oportunitate mai scăzută să economisească voluntar decât în Europa de Vest, din cauza nivelului de venituri, sistemul de pensii trebuie bazat pe acoperirea de pensii obligaotorii pentru a preveni fenomenul de “free riders”.

permițând fondurilor de pensii private să investească în străinătate și să beneficieze de portofoliu diversificat, economiie la scară și tranzacțiile de tranzacții la pret scăzut care le pot genera piețele financiare din țările mai dezvoltate.

indexul de inflație după pensionare, promovând obligațiunile indexate de inflația guvernamentală, pentru a asigura mai multe instrumete financiare în care fondul de pensii private poate investi, dezvoltând în același timp capitalul pieței autohtone.

crescând și mai mult vârsta de pensionare până la 70 ani, egalizandu-l între cele doua sexe pentru a trata cu amenițarea demografică pe termen lung, reducerea la pensionare anticipată. Acest lucru nu va fi ușor. Dintre cele 10 state ale Europei Centrale și de Est , doar Letonia și Ungaria au aceeași vârstă de pensionare atât pentru bărbați cât și pentru femei (dar amândouă trebuie ridicate deoarece vârsta de pensionare este foarte scăzută).

Complementând reformele de pensie cu cele de pe piața muncii, oferind stimulente pentru căutarea activă a unui loc de muncă, reintegrare în câmpul muncii după concediul de maternitate, pentru angajarea persoanelor vârstnice sau suportul programelor de învățare pe termen lung necesare pentru diminuarea efectelor discriminării de vârstă. Cum Comisia Europneană (2010) subliniază,“ creșterea ratei de angajare a persoanelor vârstnice, incluzându-i pe cei peste 65 ani va fi esețială pentru abilitatea statelor membre de a ușura tranziția de la grupuri mai mari la grupuri mici și asigurarea de pensii sustenabile și adecvate”. (Miloș Laura Raisa, Impact of the Financial Crisis on the Pension System Reform. Lessons from Central and Eastern European Countries, 2011)

CONCLUZII

Sistemul de asigurări sociale de stat din România întâmpină probleme în ceea ce privește îmbătrânirea populației. Conform multor statistici publice, România se va confrunta cu o serie de schimbări demografice importante: scăderea natalității, îmbătrânirea populației, scăderea numărului de angajați. Astfel sistemul public de pensii nu va mai putea asigura un venit suficient pentru un nivel de trai decent. Populația s-ar putea de asemenea confrunta și cu o altă problemă și anume accea de a deveni conștientă mult prea târziu de necesitatea unei pensii private iar timpul rămas până la pensionare să fie insuficient pentru a participa la un fond de pensii privat. O reformă a sistemului de pensii, mai mult decât necesară în acestă situatie, este menită să-i protejeze pe viitorii pensionari, să le asigure acestora un venit de subzistență la pensie.

Pensiile private sunt introduse cu scopul de a suplimenta pensiile publice de a asigura stabilitate financiară precum și un nivel de trai corespunzător. Pentru ca acest scop să fie eficient îndeplinit este nevoie de stabilirea unor noi legi clare, dar și de o colectare eficientă. Contribuțiile participanților sunt investite cu precădere în acțiuni, titluri de stat și instrumente ale pieței monetare, fapt ce duce la dezvoltarea economiei.

În concluzie, populația trebuie să fie conștientă de necesitatea participării la fondurile de pensii private, în special persoanele tinere, care prin acest fapt contribuie la asigurarea unei bătrâneți lipsite de griji din punct de vedere financiar.

BIBLIOGRAFIE

1.Barna Flavia, (2008), Gestiunea portofoliului de instrumente financiare, Editura Mirton, Timișoara

Publicații:

*** Laura Raisa Miloș(2011), Impact of the Financial Crisis on the Pension System Reform. Lessons from Central and Eastern European Countries(Impactul crizei financiare asupra reformei sistemului de pensii. Lecții din Europa Centrală și de Est)

Acte normative:

Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat

Norma nr. 11/2011 privind investirea și evaluarea activelor fondurilor de pensii private

Adrese de internet:

http://www.aztpensii.ro/SistemuldepensiiprivateinRomaniainfo.aspx

http://www.csspp.ro/pilonul-2

http://www.csspp.ro/pilonul-3

http://asfromania.ro/informatii-publice/statistici/statistici-pensii/situatii-financiare

http://asfromania.ro/informatii-publice/statistici/statistici-pensii/evolutie-indicatori

http://asfromania.ro/consumatori/pensii-private/ghid-pilonul-iii

http://asfromania.ro/consumatori/pensii-private/ghidul-participantului