. Fonduri Mutuale 3

Cuprins

În lucrarea de față am luat în considerare 3 tipuri de instrumente financiare de pe piața financiară din Romania și le-am analizat din punct de vedere a rentabilității și a riscului, adiacent, și în funcție de rezultatele obținute am analizat strategiile de plasament indicate pentru investitorul.

Datele cu care am lucrat sunt de pe site-ul Bursei de Valori București, pentru acțiunea OLT, ziarul BURSA, pentru unitatea de fond Tezaur, și site-ul Băncii Raiffeisen.

Datele culese din aceste surse sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul nr 1.: Prețurile de închidere al acțiunii OLT, ratele dobânzii la Banca Raifeissen, valoarea activului net al fondului mutual tezaur în luna iulie 2005

Rata inflației lunară = 0,8 %

Rata dobânzii la certificatele de trezorerie = 11,5 %

Cap. 1. Analiza rentabilității și riscurilor depozitelor în lei la Banca Raiffeisen

Preluând datele din tabelul nr. 1 se determină rentabilitatea după următoarea relație:

x 100

Rentabilitatea medie a ratelor dobânzii la depozite pe o lună se determină după relația:

Tabelul nr. 2: Rentabilitatea ratei dobânzii la depozite pe o lună

Figura nr. 1.: Rentabilitățile zilnice și rentabilitatea medie a ratelor dobânzii la depozite la Banca Raiffeisen pe luna iulie 2005

Interpretare:

În figura nr. 1. putem observa următoarele:

Rentabilitatea depozitului bancar se menține constantă în prima parte a lunii, scade la jumătatea perioadei și se menține la același nivel până la sfârșitul perioadei.

Rentabilitatea medie se situează sub cea zilnică în prima parte a perioadei și peste ea în ultima parte a lunii iulie.

În concluzie, investitorii în depozite la termen de o lună oferite de Banca Raiffeisen în prima perioadǎ a lunii câștigǎ fațǎ de medie, iar în cea de a doua perioadǎ pierd fațǎ de medie. Se observǎ cǎ rentabilitatea depozitului de o lunǎ oferit de banca Raiffeisen cunoaște o scǎdere a rentabilitǎții zilnice, pe parcursul lunii iulie 2005, de la 0.03472% la 0.03333% la sfârșitul lunii.

Riscul unei investiții în modelul statistic se determină apelând la relația de calcul a abaterii standard:

Tabelul nr.3: Calculul riscului la depozitele la termen de o lună la Raiffeisen

Interpretare:

Depozitele la termen de o lună (iulie 2005) localizate la Banca Raiffeisen prezintă un risc de 0,0007125 %.

Riscul și rentabilitatea medie sunt utilizate de investitori pentru a estima câștigul (rentabilitatea) procentual pentru perioada următoare egală cu cea analizată. Dacă investitorul estimează cu o probabilitate de 99,97% relația de calcul a rentabilității posibile în luna august 2005 este:

Se estimează cu o probabilitate de 99,97%, în luna august 2005, o rentabilitate la depozitele bancare în intervalul închis [0.03258%; 0.03685%]

Cap. 2. Analiza rentabilității și riscurilor clasei de acțiuni OLT

2.1. Analiza evoluției grafice a prețului de închidere al acțiunii OLT

Tabel nr. 4.: Prețurile de închidere ale acțiunii OLT in luna iulie 2005

Figura nr. 2.: Graficul liniar a prețului de închidere pentru acțiunea OLT în luna iulie 2005

Interpretare:

În graficul de mai sus se observă următoarele:

În primele ședințe de tranzacționare se observǎ o crestere usoara a prețului de închidere a acțiunilor OLT;

La mijlocul lunii iulie asistăm la o ușoarǎ scǎdere a prețului acțiunii OLT, deci ordinele de vânzare au depășit ordinele de cumpǎrare; ;

La sfârșitul perioadei putem observa o crestere a prețului de închidere al acțiunii, pentru ca în ultima zi de tranzacționare a lunii iulie să se înregistreze valoarea maxima pentru luna iulie de 0.37 Ron/act.

2.2. Determinarea și analiza rentabilității zilnice și rentabilității medii

Rentabilitățile zilnice în metoda seriilor cronologice se determină după următoarea relație:

Rentabilitatea medie se calculează după următoarea relație:

Tabel nr. 5.: Calculul rentabilității zilnice și a rentabilității medii pentru clasa de acțiuni OLT în perioada iulie 2005

Reprezentarea grafică a rentabilității zilnice și a celei medii pentru acțiunea OLT este următoarea:

Figura nr. 3: Graficul liniar al rentabilității zilnice și a celei medii pentru acțiunea OLT, iulie 2005

Interpretare:

În figura nr. 3 se observă următoarele:

Rentabilitatea medie a acțiunii OLT în luna iulie este pozitivǎ având o valoare de 1,82%, iar valoarea maximǎ atinsǎ de rentabilitatea zilnicǎ a prețului acțiunii OLT în luna iulie a fost de 6,507% înregistrat în ședința din data de 6 iulie 2005;

Rentabilitatea zilnică are valori negative doar în 4 dintre sedintele de tranzactionare.

In luna iulie se înregistreazǎ o alternanțǎ a valorilor pozitive cu cele negative ale rentabilitǎții, precum si fata de rentabilitatea medie.

2.3. Riscul și estimarea prețului acțiunii

Tabelul nr. 6.: Calculul riscului la clasa de acțiuni OLT

Interpretare:

Acțiunea OLT în luna iulie 2005 la rentabilitatea medie 1,82% are atașat un risc de 0,21452%.

Riscul prin abaterea standard permite estimarea rentabilității pe luna următoare (august 2005) în funcție de probabilitatea propusă. La o probabilitate de 99,97% relația de estimare este:

Rentabilitățile pe luna următoare vor oscila între 1.17644% și 2.46356%.

Cap. 3. Analiza rentabilității și riscurilor fondului mutual Tezaur

3.1. Analiza evoluției grafice a valorii activului net al unei unități de fond mutual Tezaur

Tabel nr. 7: Valoarea activului net al unei unități de fond la fondul mutual Tezaur, iulie 2005

Figura nr. 4: Graficul liniar al valorii activului net pentru fondul mutual Tezaur, iulie 2005

Interpretare:

În figura nr. 4 se observă următoarele:

Pe întreaga perioada analizată (luna iulie 2005) valoarea activului net la fondul mutual Tezaur înregistreazǎ un trend ascendent per total, iar pe parcursul acestei perioade se înregistreazǎ doar niște mici abateri de la acest trend.

Valoarea unitǎții de fond la sfârșitul lunii iulie era 48,025 , cu 0,482 Ron/acț mai mult decât la începutul lunii.

3.2. Determinarea și analiza rentabilității zilnice și rentabilității medii a unității de fond Tezaur

Se determină rentabilitățile zilnice după următoarea formulă: , unde:

VAN = valoarea activului net (unitatea de fond).

Rentabilitatea medie se calculează astfel:

Tabel nr. 8.: Calculul rentabilității zilnice și a rentabilității medii pentru o unitate din fondul mutual Tezaur în perioada iulie 2005

Figura nr. 5: Reprezentarea grafică a rentabilității zilnice și a celei medii pentru o unitate din fondul mutual Tezaur

Interpretare:

În figura nr. 5 se observă următoarele:

În perioada analizată rentabilitatea zilnică a unității de fond este alternativa

Rentabilitatea medie se situează în mod alternativ peste și sub cea zilnică.

3.3. Riscul și estimarea valorii activului net

Riscul se determină astfel:

Tabelul nr. 9.: Calculul riscului la fondul mutual Tezaur

Interpretare:

O unitate a fondului mutual Tezaur în luna iulie 2005 la rentabilitatea medie 0,0533 % are atașat un risc 0,029884 %.

Estimarea rentabilităților pe luna următoare cu probabilitatea de 99,97% se face după relația:

Rentabilitățile pe luna următoare vor oscila între 0.036352% și 0.142952%.

Cap.4. Performanța și identificarea plasamentului performant din cele 3 analizate

4.1. Performanța și compararea acesteia cu depozite bancare, clasa de acțiuni și unitatea de fond mutual utilizând indicele Sharp

Pentru a determina indicele lui Sharp voi completa următorul tabel:

Tabel nr. 10.: Rentabilitățile medii și riscurile la depozite, acțiune și fond mutual

Indicele lui Sharp se calculează astfel:

(lei/risc)

Indicele Sharp pentru depozitul la Banca Raiffeisen:

Indicele Sharp pentru acțiunea OLT:

Indicele Sharp pentru Fondul mutual Tezaur:

4.2. Compararea performanței celor 3 plasamente în funcție de rezultatul obținut

Conform rezultatelor obținute mai sus rezultă următorul tabel:

Tabel nr. 11.: Valoarea indicelui Sharp pentru fond mutual Tezaur, acțiuneOLT și depozite la Banca Raiffeisen

Se consideră plasamentul cel mai performant plasamentul cu indicele Sharp cel mai mare.

Din tabelul de mai sus putem observa că plasamentul cel mai performant din cele trei analizate îl reprezintă acțiunea Oltchim, urmat de depozitul la Banca Raiffeisen și apoi de unitățile de fond Tezaur.

4.3. Identificarea influenței ratei inflației asupra rentabilității riscului și performanței fiecărui plasament din cele 3 analizate

Influența ratei inflației se calculează cu ajutorul indicelui Fisher

(lei/risc), unde:

= rata inflației pentru luna iulie 2005.

Indicele Fisher pentru depozitul la Banca Raiffeisen:

Indicele Fisher pentru acțiunea OLT:

Indicele Fisher pentru Fondul mutual Tezaur:

Conform rezultatelor obținute mai sus rezultă următorul tabel;

Tabel nr. 12.: Valoarea indicelui Fisher pentru cele 3 plasamente

Se consideră plasamentul cel mai performant plasamentul cu indicele Fisher cel mai mare. Din rezultatele obținute mai sus rezultă că cel mai performant plasament dintre cele 3 plasamentei analizate este cel în acțiunea Oltchim, urmat de cel în unitățile de fond mutual Tezaur și de cel în depozitul de la banca Reiffesen.

Se observă că rezultatele de la analiza indicelui Fisher corespund cu cele de la analiza indicelui Sharp. În cazul în care cele 2 rezultate erau diferite se plasamentul cel mai performant era considerat plasamentul cu indicele Fisher cel mai mare.

Cap.5 Strategii simple cu opțiuni în funcție de natura trendului

În piata de capital, strategia investitorului depinde de interesul acestuia manifestat permanent față de o anumita tendință preconizată a prețului pieței, în funcție de care el își deschide poziția, se consolidează sau și-o lichidează.

Indiferent de obiectivul investitorului manifestat pe piața reală, de cumpărarea sau de vânzarea unui activ financiar sau material, protecția poziției sale o realizează numai pe piața de capital și de aceea pe ansamblu, strategiile utilizate de către acesta reprezintă o combinare, un șir de tranzacții de vânzare-cumpărare a valorilor mobiliare clasice, de alte instrumente financiare, împreună cu contractele futures si optiuni.

Față de mișcările prețului pe piața de capital, s-au constituit strategii tipizate de combinare a contractelor cu opțiuni, care oferă posibilitatea investitorului să se protejeze împotriva pierderilor cauzate de variațiile prețului pieței.

5.1. Identificarea trendului prețului de închidere al acțiunii OLT

Tabel nr. 13. Prețurile de închidere la Bursa de valori București pentru acțiunea OLT în luna iulie 2005

Pe baza datelor din tabelul nr.13 construim în EXCEL graficul evoluției prețului de închidere și trendul corespunzător acestei evoluții.

Figura nr.6 Evoluția prețului de închidere al acțiunii OLT și reprezentarea trendului liniar

Din reprezentarea grafică rezultă că prețul de închidere al acțiunii OLT urmează un trend ascendent. Strategiile condiționate de trendul crescător al prețului (bullish) sunt bazate pe situația în care investitorul estimează, sau se așteaptă, ca prețul viitor al pieței să urmeze o tendință de creștere. Aceste strategii diferențiază două interese, respectiv două poziții de investitori:

· "bullish" agresiv sau speculator fiind acel investitor care dorește ca prețul viitor al obiectului de contract (acțiunii) să înregistreze o creștere cât mai mare, deoarece, în funcție de aceasta mărime, va înregistra un profit proporțional;

· "bullish" conservator fiind acel investitor pentru care creșterea prețului în viitor reprezintă un pericol, deoarece acesta urmează să achiziționeze obiectul de contract (acțiunea) într-un timp viitor, sau va fi obligat să-și acopere o poziție "short".

5.2. Strategii constând în cumpărare de Call și vânzare Put

Trendul ascendent identificat pentru acțiunea OLT impune investitorului să se acopere împotriva modificării de trend prin apelarea la una din strategiile enumerate dacă nu deține suma necesară pentru cumpărarea acțiunii OLT, cumpărare sugerată de trend.

Strategia de cumpărare a optiunii de cumparare “Buy lmpărare a optiunii de cumparare “Buy long call”

Cumpărătorul de optiune "call" este în pozitia "bullish" și el estimează că prețul instrumentelor financiare care fac obiectul contractului va crește, depășind mărimea prețului de exersare la care el va cumpăra, astfel încât să realizeze un profit prin vânzarea lor la prețul pietei. Teoretic, cumpărătorul poate înregistra un câștig nelimitat care este legat de posibilitatea de creștere a prețului pieței. Practic, fenomenul nu se întâlnește, iar cumpărătorul înregistrează un profit egal cu diferența dintre valoarea la piață a obiectului de contract, la data de exersare și mărimea pragului de rentabilitate.

În analiza noastră vom folosi următoarele date:

PE = 0,330RON/acț,

pC = 0,033 RON/ acț

Pt =0,352.0,354.0,356.0,36.0,37

Unde: PE – prețul de exercitare a opțiunii de CALL ;

pC – prima plătită la cumpărarea CALL ;

Pt – prețuri estimate de tranzacționare.

Rezultatele financiare ale strategiei de cumpărare CALL sunt centralizate în tabelul următor:

Tabel nr.14 Rezultatele financiare ale strategiei de cumpărare CALL

Rezultatele financiare ale cumpărării opțiunii CALL este reprezentat in graficul următor:

Din analiza tabelului și a graficului rezultă că investitorul va înregistra un rezultat finaciar negativ dacă prețul acțiunii va fi mai mic sau egal cu 0,36 RON/acț. În cazul în care prețul acțiunii va atinge valoarea de 0,37 RON/acț investitorul va înregistra un rezultat pozitiv de 0,007 Ron/acț.

Strategia de vânzare a optiunii de vânzare “ Sell short put”

Vânzatorul numit garantor are o poziție "bullish" și se obligă să accepte livrarea obiectului de contract la prețul de exersare, considerând că prețul pe piață va urca sau nu va depăși prețul de exersare, fapt ce-l va determina pe cumpărător să lase contractul să expire și ca urmare, el va încasa prima, sumă ce reprezintă valoarea maximă a profitului său, PP = profit maxim.

În analiza noastră vom folosi următoarele date:

PE = 0,33 RON/acț,

pP = 0, 033 RON/ acț

Pt = 0,352; 0,354 ; 0,356 ; 0,36 ; 0,37.

Unde: PE – prețul de exercitare a opțiunii PUT ;

pP – prima plătită la vânzarea PUT ;

Pt – prețuri estimate de tranzacționare.

Rezultatele financiare ale strategiei de vânzare PUT sunt centralizate în tabelul următor:

Tabel nr.15 Rezultatele financiare ale strategiei de vânzare PUT

Graficul vânzării PUT este reprezentat in figura următoare:

Din analiza tabelului și a graficului rezultă că indiferent care dintre prețurile estimate se va realiza investitorul va înregistra un profit, profit care egal cu prima încasată la vânzarea contractului PUT.

Rezultatele financiare obținute la cele 2 strategii în condițiile unui trend ascendent sunt reprezentate în tabelul următor:

Tabel nr.16 Rezultatele financiare obținute la strategiile de cumpărare de CALL și de vânzare de PUT

Comparând rezultatele estimate ale celor 2 strategii observăm că profitul cel mai mare se poate obține prin strategia de PUT, profit egal cu 0,033 RON/acț, comparativ cu un profit maxim obținut prin strategia de cumpărare CALL egal cu 0,007 RON/acț.

Datele din tabel justifică alegerea de către investitor a vânzării de PUT pentru clasa de acțiuni OLT, deoarece aceasta îi aduce în condițiile creșterii prețului acțiunii OLT un câștig de 0,033 Ron/acț.

Cap.6 Strategii cu opțiuni pe o clasă de acțiunii implicând un tip de opțiune și acțiunea respectivă, în cazul în care acțiunea urmează un trend ascendent

Aflându-ne în situația unui trend ascendent vom folosi vânzarea de CALL și cumpărarea de PUT.

În analiza noastră vom folosi următoarele date:

P0 =0,352 RON/acț;

PE = 0,33 RON/acț;

pC = pP = 0,033 RON/ acț;

Pt = 0,352; 0,354 ; 0,356 ; 0,36 ; 0,37.

Unde: P0 = prețul de cumpărare a acțiunii OLT;

PE – prețul de exercitare a opțiunilor CALL și PUT ;

pC – prima plătită la cumpărarea CALL ;

pP –prima încasată la vânzarea opțiunii PUT;

Pt – prețuri estimate de tranzacționare.

6.1. Rezultatele financiare ale strategiilor rezultate din vânzarea de opțiuni CALL pe acțiunea OLT și cumpărarea activului suport

Tabel nr.17. Rezultatul financiar al vânzării de opțiuni CALL

*RFact – rezultatul financiar al cumpărării acțiunii OLT;

RFCall – rezultatul financiar al vânzării de opțiuni Call;

RF – rezultatul financiar al strategiei.

Tabel nr.18 Rezultatele financiare ale strategiei rezultate din vânzarea de opțiuni CALL pe acțiunea OLT și cumpărarea activului suport

Graficul strategiei rezultate din vânzarea de opțiuni CALL pe acțiunea OLT și cumpărarea activului suport

În concluzie investitorul care-și acoperă parțial pierderea la vânzarea acțiunii la un preț mai mic decât cel la care a cumpărat, poate obține din evoluția prețului acțiunii suport următoarele rezultate financiare:

pierdere – dacă prețul la care vinde este mai mic decât prețul la care cumpără, diminuat cu prima call-ului;

nul – dacă prețul la care vinde este egal cu prețul la care cumpără diminuat cu prima pc0;

câștig – până la o limită maximă numită și prima strategiei (ps) a vânzării de put, dacă prețul la care vinde acțiunea depășește prețul la care cumpără diminuat cu prima.

Interpretare

În cazul nostru investitorul obține un câștig consemnat și prin rezultatul financiar pozitiv. Indiferent cât de mult ar crește prețul acțiunii OLT investitorul ar înregistra un profit de 0,011 de RON/Acț.

6.2. Rezultatele financiare ale strategiilor rezultate din cumpărarea de opțiuni PUT pe acțiunea OLT și cumpărarea activului suport

Tabel nr. 19 Rezultatul financiar al cumpărării de opțiuni PUT

*RFact – rezultatul financiar al cumpărării acțiunii OLT;

RFPut – rezultatul financiar al vânzării de opțiuni Put;

RF – rezultatul financiar al strategiei.

Tabel nr.19 Rezultatele financiare ale strategiei rezultate din cumpărarea de opțiuniPUT pe acțiunea OLT și cumpărarea activului suport

Graficul strategiei rezultate din cumpărarea de opțiuni PUT pe acțiunea OLT și cumpărarea activului suport

Interpretare

Se observă din rezultatele financiare ale strategiei adoptate și din graficul acestei strategii că investitorul nostru, în cazul in care prețul acțiunii va înregistra valorile estimate, va înregistra o pierdere (rezultat financiarnegativ). Pentru ca aceasta strategie sa aduca un rezultat financiar pozitiv ar trebui ca prețul viitor să depășească 0,385 RON/acț.

6.3. Compararea rezultatelor celor două strategii aplicate

Tabel nr.20 Rezultatele financiare ale strategiilor de vânzare/ cumpărarea de opțiuni CALL/ PUT pe acțiunea OLT și cumpărarea activului suport

Pe baza rezultatelor financiare obținute investitorul va prefera să combine cumpărarea acțiunii cu o vânzare de opțiuni CALL pe acea acțiune deoarece această strategie îi asigură un rezultat financiar pozitiv constant în valoare de 0,011RON/acț, câștig egal cu prima încasată la vânzarea de opțiuni CALL, pe când cea de a doua strategie i-ar aduce un rezultat financiar negativ, rezultat pe care investitorul dorește să-l evite prin apelarea la aceste strategii.

Cap.7. Strategii implicând 2 opțiuni de același tip pe clasa de acțiuni OLT în prezența unui trend ascendant

Acest tip de strategii mai poartă denumirea de spread, iar în literature românească de specialitate strategie de desfășurare. În cazul nostru vom folosi strategia spread-ului în creștere, deoarece prețul acțiunilor înregistrează un trend ascendant.

Dacă este utilizat de investitorii în acțiuni cu scopul acoperirii pierderii datorată evoluției prețului acesteia în sensul contrar așteptărilor, aceștia apelează la combinarea call-urilor și put-urilor dacă anticipează un trend ascendent astfel: cumpără un call/put pe acțiunea cu trend ascendent la un preț de exercitare și vinde un call/put pe aceeași clasă de acțiuni la un preț de exercitare mai mare decât al call-ului cumpărat sau . Această strategie limitează pierderea, care este egală cu soldul debitor al primelor, și asigură un câștig limitat, egal cu diferența celor două prețuri de exersare, din care se scade soldul primelor.

7.1.Spread-ului în creștere, bazat pe cumpărarea și vânzarea de opțiuni CALL

În analiza noastră vom folosi următoarele date:

PE1=media aritmetică a prețurilor de închidere = 0,33 RON/acț;

PE2 = media aritmetică a prețurilor maxime = 0,358 RON/acț;

Pc1 = 0,033 RON/ acț;

Pc2 = 0,0165 RON/ acț;

Pt = 0,352; 0,354 ; 0,356 ; 0,36 ; 0,37.

Unde: PE1–prețul de exercitare a opțiunii CALL care se cumpără;

PE2 –prețul de exercitare a opțiunilor CALL care se vinde;

Pc1 – prima plătită la cumpărarea opțiunii CALL ;

Pc2, –prima încasată la vânzarea opțiunii CALL;

Pt – prețuri estimate de tranzacționare.

Tabel nr. 21 Rezultatele financiare ale spread-ului în creștere bazat pe cumpărarea și vânzarea de opțiuni CALL

Graficul spread-ului în creștere bazat pe cumpărarea și vânzarea de opțiuni CALL

Interpretare:

Din tabelul și graficul rezultatelor financiare rezultă că investitorul obține un rezultat financiar pozitiv semnificativ indiferent de prețul estimat care se va înregistra. Profitul maxim pe care îl poate realiza investitorul nostru este de 0,0235 RON/acț

7.2.Spread-ului în creștere, bazat pe cumpărarea și vânzarea de opțiuni PUT

În analiza noastră vom folosi următoarele date:

PE1=media aritmetică a prețurilor de închidere = 0,33 RON/acț;

PE2 = media aritmetică a prețurilor maxime = 0,358 RON/acț;

Pc1 = 0,0165 RON/ acț;

Pc2 = 0,033 RON/ acț;

Pt = 0,352; 0,354 ; 0,356 ; 0,36 ; 0,37.

Unde:PE1–prețul de exercitare a opțiunii PUT care se cumpără;

PE2 –prețul de exercitare a opțiunilor PUT care se vinde;

Pp1 – prima plătită la cumpărarea opțiunii PUT ;

Pp2 –prima încasată la vânzarea opțiunii PUT;

Pt – prețuri estimate de tranzacționare.

Tabel nr.22. Rezultatele financiare ale spread-ului în creștere bazat pe cumpărarea și vânzarea de opțiunii PUT

Graficul spread-ului în creștere bazat pe cumpărarea și vânzarea de opțiuni PUT

Interpretare:

Din tabelul cu rezultatele financiare și din graficul acestei strategii rezultă că investitorul va înregistra un profit (rezultat financiar pozitiv) indiferent de prețul estimat care se va înregistra.

Ca urmare a acestor rezultate financiare investitorul va alege ca și strategie spread pe cea bazată pe cumpărarea și vânzarea de opțiuni CALL care asigură un rezultat financiar pozitiv mai consistent.