Fonduri europene post -aderare [605455]

1

Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară Buburești
Facultatea de Medicină Veterinară
Specializarea Controlul și Expertiza Produselor Alimentare

Fonduri europene post -aderare

Definiție și clasificare

Student: [anonimizat] 4404

București 2013

2

Cuprins

Introducere…………………………. ………………………………….. …………… …..pag.3
1.România în Uniunea Europeană…………………. ……………………. ……… .pag.5
2. România post -aderare…………………………….. …………………………. …..pag.8
3.Obiectivele politicii de coeziune……………………………… ………………. ….pag.9
4. Instrumentele financiare ale politicii regiona le………………. …………..pag.11
4.1.1.1. Fondul European de Dezvoltare Regională…………. ……….pag.13
4.1.1.2. Fondul Social European…………………… ……… ………….. ….pag.15
4.1.2. Fondul de Coeziune……………………………………… ……………pag.17
4.1.3.1. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)
……………………………………………………………………………………………. .pag.17
4.1.3.2 .Fondul European pentru Pescuit ………………………………. pag.20
4.2.Legislația europeană privind Fondu rile Structurale și de
Coeziun………………………………………………………………………………….. pag.22
Concluzii…………………………… ………… …………………………………….. ….pag.22
Bibliografie…………………….. …………. ……………… ……………… ……………pag.25
Curriculum Vitae……………………………………… ………….. …………. ………pag. 26

3

Introducere

Uniunea Europeană (UE) este o uniune economică și politică,
dezvoltată în Europa , ce este compusă din 27 state. Originile Uniunii
Europene se trag de la Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului
(CECO)1 și din Comunitatea Economică Europeană (CEE)2, formată din șase
state în 1958.
Aderarea României la Uniune a Europeană la 1 ianuarie 2007 a fost
unul dintre cele mai importante mome nte ale istoriei noastre de după ’89.
Aparta nența la blocul comunitar european a î nsemnat pentru Româ nia mai
mult decât o simplă acceptare î ntr-o uniune.
De la reformarea ce lor mai importante domenii ale ță rii, necesare
pentru acceptarea î n UE, graniț e deschise pentru muncitorii româ ni, până la
relațiile de cooperare dintre statele europene ș i fonduri st ructurale de
miliarde de euro pentru proiecte private și de stat.
Din 2007 până î n prezent, fluctuaț ia monedei euro și evoluția
economică a țărilor din Uniunea European ă a deve nit din ce în ce mai
importantă atât pentru români câ t și pentru Româ nia.
Avantajele aderării României la UE se pot împați î n trei mari categorii:
economice (creștere economică, creș terea nivelului de trai al populaț iei etc.),
stabilitate politică ș i securitate.
Integrarea va avea efecte pozitive asupra modernizării societății
românești î n ansamblu, asupra imaginii externe a țării, precum și asupra
vieții cetăț enilor (de exemplu, libera circulaț ie a persoanelor). Beneficiile
economice sunt: creștere a economică, creșterea investițiilor stră ine directe,
crear ea unor noi structuri de producție, care să permită fabricarea unor
produse finite cu valoare adăugată mai mare și calitate superioară , conform
standardelor UE, protecție sporită a consumatorilor, creșterea economiilor
și investițiilor populației, micșorarea fiscalităț ii prin politici de impozitare
mai relaxate, extinderea piețelor de capital (noi flu xuri de capital,
diversificarea produselor finan ciare), dezvoltarea afacerilor ș i a sectoru lui

1 Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO) a fost fondată în 1951 (Tratatul de la Paris), de
Franța, Germania de Vest, Italia, Belgia, Luxemburg și Olanda pentru a partaja resursele de oțel și cărbune ale
statelor membre, prevenind astfel un nou război europe an. A reprezentat aplicarea unui plan dezvoltat de
economistul francez Jean Monnet, făcut public de ministru de externe francez Robert Schuman. A fost promovat
intens de Statele Unite.
2 Comunitatea Europeană a fost înființată la Roma sub numele de Comunitatea Economică Europeană (CEE),
la data de 25 martie 1957, de către cele șase state membre ale Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului
(CECO). Constituirea CE a avut la bază Tratatul privind constituirea Comunității Europene .

4

privat, stimularea concurenței, accesul pe piaț a muncii din state le UE,
îmbunătățirea substanțială a standardului de viață al popula ției.
Aceste avanta je economice generale trebuie să țină, însă, seama de
presiunile concurențiale ale pieței unice, de concurența acerbă cu firmele din
statele membre dezvo ltate, de necesitatea transformă rilor tehnologice – care
pot duce, pe termen scurt, și la creșterea somajului, o dată cu
restructurarea intreprinderilor și a unor î ntregi sectoare industriale.
Accesul la fondurile structurale comunitare va da posibilitatea
României să asigure o dezvoltare echilibrată a regiunilor, precum ș i o
dezvoltare rurală susținută, să modernizeze infrastructura de transporturi și
de mediu, să creeze noi oportunități de ocupare a for ței de muncă, mai ales
în mediul rural, să promoveze politici sociale, care să ducă la standarde de
viață de o calitate superioară . (Ioana Iliescu, consilier negociator și Ionuț
Florian Coconea, consilier de integrare -Ministerul Integră rii Europene )
Costu rile aderării reprezintă, în esență, efo rturi pe care România ar
trebui să le facă oricum, î n procesul c omplex de modernizare a societăț ii.
Prin aderarea la UE, efortul acestui proces de modernizare va fi susținut ș i
de Uniune, nu numai prin fondurile de p re-aderare și ulterior de cele
structurale și de coeziune, dar și prin experiența unor modele economice ș i
sociale de succes ale statelor membre.
Comparând contribuția Româ niei la bugetul Uniunii cu sumele pe care
le va primi, este evident faptul că Româ nia va fi un beneficiar net. Pentru
aceasta, este important însă, ca România să asigure o rată de absorbție câ t
mai aproape de 100% a fondurilor comunitare.
Eforturile financiare pentru susținerea aderării la UE sunt graduale în
timp, în funcție de perioadel e de tranziție obțin ute. Aceste eforturi au
început deja în perioada de preaderare și vor continua și după data aderă rii.
Anul 2007 trebuie pr ivit ca o etapă î n procesul de integrare europeană .
Costurile aderării vor fi suportate atât din bugetul statului, cât și de
populație și agenți economici. Cetățenii României se vor bucura însă, de la
data aderării, de beneficiile Pieței unice, î n special de cele patru libertăț i (a
marfurilor, a persoanelor, a capitalurilor ș i a serviciilor). Pe termen mediu și
lung, beneficiile aderării se vor reflecta și în nivelul de trai al populaț iei.
(Bogdan Badea, Director, Directia Negocieri Piata Interna, Ministerul
Integrarii Europene. Sursa: Buletinul Stiri europene al MIE ).

5

1.România î n Uniunea E uropeană

Dupa anul 1958, Uniunea Europeană s -a lărgit prin aderarea unor noi
state membre și și-a crescut puterea prin adăugarea de domenii economice,
sociale și politice în abilită țile sale. Tratatul de la Maastricht3 a înfiin țat
Uniunea Europeană sub prezenta denumire în 1993. Ultima amendare a
bazelor constitu ționale ale UE a fost Tratatul de la Lisabona4, care a intrat
în vigoare la 1 decembrie 2009.
UE func ționează printr -un sistem de institu ții suprana ționale
independente și interguvernamentale care iau decizii prin negocie re între
statele membre. Cele mai importante institu ții ale UE sunt Comisia
Europeană5, Consiliul European6,Consiliul Uniunii Europene7, Curtea
Europeană de Justi ție8 și Banca Centrală Europeană9. Parlamentul
European10 este ales la fiecare 5 ani de cetă țenii europeni.
Cu o popula ție combinată de peste 500 de milioane de locuitori, care
reprezintă 7.3% din popula ția lumii, Uniunea Europeană generează un PIB
de 17,6 trilioane de dolari americani în 2011 (mai mare decât orice altă țară
din lume), care reprez intă 20% din PIB -ul estimat în termeni de paritatea
puterii de cumpărare la nivel mondial.

3 Tratatul privind Uniunea Europeană (numit și Tratatul de la Maastricht ) a fost semnat de Consiliul European la 7 februarie
1992 în localitatea olandeză Maastricht, reprezentând până atunci cea mai profundă schimbare a tratatelor de la
înființarea Comunității Europene. Acest tratat a pus bazele Uniunii Europene.
4 Tratatul de la Lisabona sau Tratatul Lisabona (inițial cunoscut ca Tratatul de Reformă ) este un tratat internațional care
amendează două tratate care constituie forma bazei constituționale a Uniunii Europene (UE). Tratatul de la Lisabona a fost
semnat de statele membre UE la 13 decembrie 2007 si a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009 .
5 Comisia europeană este organul executiv al Uniunii Europene. Comisia este responsabilă pentru întocmirea propunerilor
legislative, implementarea deciziilor și apărarea tratatelor Uniunii precum și coordonarea activităților curente ale Uniunii.
6 Consiliul European este o instituție a Uniunii Europene . Este format din liderii de sta t sau de guvern ai statelor membre
ale Uniunii,Președintele Comisiei Europene și Președintele Consiliului European, actualmente Herman Van Rompuy. Înaltul
Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, actualmente Catherine Ashton, participă de
asemenea la întruniri fără drept de vot. Deși Consiliul European nu are nici o putere legislativă oficială, aceasta este înve stit
în temeiul Tratatului de la Lisabona, cu definirea "direcțiilor și priorităților politicilor generale" al e Uniunii. Este organismul
strategic al Uniunii (cel care rezolva crizele), acționând ca o președinție colectivă a UE.
7 Consiliul Uniunii Europene (uneori denumit și Consiliul sau Consiliul de Miniștri ) este un organism parte a legislativului
Uniunii Euro pene (UE) reprezentând guvernele statelor membre, celălalt organism este Parlamentul European. Consiliul
este compus în diferite componențe din 27 de miniștri naționali (unul din fiecare stat). Consiliul Uniunii Europene își are c a
prim loc de întâlnire se diul de la Bruxelles, iar ca al doilea loc, Strasbourg.
8 Curtea de justiție a Comunităților Europene , numită pe scurt și Curtea Europeană de Justiție (CEJ) își are sediul la
Luxemburg și este organul juridic al Comunităților Europene. În sistemul politic al UE CEJ are rolul puterii juridice.
9 Banca Centrală Europeană (BCE) este banca centrală a Uniunii Europene , cu funcția de administrare a politicii
monetare în cele 17 țări care folosesc euro ca monedă . Își are sediul în Frankfurt am Main. Actualul președinte al BCE
este Mario Draghi. BCE colaborează cu băncile centrale din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
10 Parlamentul European este unul din organele Comunităților Europene. Începând cu anul 1979 este ales direct, o dată la 5
ani, prin alegeri generale, libere și secrete. Are trei sedii: la Strasbourg, Bruxelles și Luxemburg. Parlamentului European
numără acum 736 de deputați. El reprezinta așa -numita cameră a reprezentanților cetățenilor din UE.

6

Este considerată a fi o construc ție sui generis , fiind considerată de unii
ca fiind de facto o confedera ție. Începând cu 1 decembrie 2009, Uniunea
Europeană are pers onalitate juridică interna țională și poate încheia tratate.
În 2012 i -a fost decernat Premiul Nobel pentru Pace, „pentru că peste
șase decenii a contribuit la progresul păcii și reconcilierii, democra ției și
drepturilor omului în Europa”.

Harta Uniunii Europene

Uniunea Europeană a dezvoltat o pia ță unică în cadrul unui sistem
standardizat și unificat de legi care se aplică tuturor statelor membre. În
cadrul Spațiului Schengen11 (care include state membre UE și state non -UE)
controalele vamale au fost des ființate. Politicile UE sprijină și garantează
libera mi șcare a persoanelor, bunurilor, serviciilor și a capitalului, au fost
emise legi în domeniul justi ției și afacerilor interne și se păstrează politici
comune în domeniul comer țului, agriculturii, în d omeniul pescuitului și
dezvoltarea regională. A fost înfiin țată de asemenea și o uniune

11 . Spațiul Schengen este o zonă de circulație liberă în Europa , conformă cu Acordul de la Schengen. Statele
membre ale acestui spațiu au eliminat sau vor elimina controalele pentru persoane la frontierele dintre ele,
astfel î ncât este (sau va fi) posibilă trecerea frontierei între oricare două asemenea state fără prezentare de
acte de identitate și fără opriri pentru control. In prezent, 30 de state au aderat la Acordul Schengen , dintre
care 27 l -au și implementat

7

monetară, Zona Euro12 care este compusă în prezent din 17 state. Prin
Politica Comună pentru afaceri externe și securitate, UE si -a dezvoltat un rol
limitat în rela țiile interna ționale și de securitate. Au fost înfiin țate și Misiuni
Diplomatice Permanente în mai multe state din lume, iar UE este
reprezentată în cadrul Organiza ției Na țiunilor Unite13, Organiza ția Mondială
a Comer țului14, G815 și G-2016.
Aderarea României la Uniunea Europeană a avut loc la 1 ianuarie
2007. Această dată a fost propusă la summitul de la Salonic din 2003 și
confirmată la Bruxelles pe 18 iunie 2004. Raportul de țară privind progresele
României din octombrie 2004 a afirmat de a semenea data de 1 ianuarie
2007 ca dată de aderare pentru România și Bulgaria. Cele două țări au
semnat Tratatul de aderare pe 25 aprilie 2005 la Aba ția Neumünster din
Luxemburg.
România a încheiat negocierile de aderare în cadrul summitului UE de
iarnă de la Bruxelles din 17 decembrie 2004. Tratatul de aderare a fost
semnat pe 25 aprilie 2005 la Aba ția Neumünster din Luxemburg, urmând ca
cele două țări să adere la 1 ianuarie 2007, cu excep ția cazului în care sunt
raportate încălcări grave ale acordurilor s tabilite, caz în care adera rea ar fi
fost amânată cu un an, până la 1 ianuarie 2008 (clauze de salvgardare).

12 Zona euro se referă la cele 17 țări din Uniunea Europeană care au adoptat euro ca monedă unică. Zona
euro este o zonă monetară . Trei țări din Uniunea Europeană nu au fost de acord cu introducerea acestei
monede, și anum e Danemarca, Regatul Unit și Suedia.
13 Organizația Națiunilor Unite (ONU ) este cea mai importantă organizație internațională din lume. Fondată
în 1945, după al Doilea Război Mondial, are astăzi 193 de state membre. Întemeierea ei a constat din
semnarea, de către membrii ei fondatori, a Cartei Organizației Națiunilor Unite. Potrivit acestui document, ONU
are misiunea de a asigura „pacea mondială”, „respectarea drepturilor omului”, „cooperarea internațională” și
„respectarea dreptului internațional”. Sediul c entral al organizației este la New York.
14 Organizația Mondială a Comerțului este o organizație internațională care supervizează un număr mare de
acorduri care definesc "regulile comerciale" dintre statele membre. OMC este succesoarea „ Acordului general
asupra tarifelor și comerțului “ și operează în direcția reducerii și abolirii barierelor comerțului internațional.
Sediul OMC se află în Geneva, Elveția. În 13 mai 2005, Pascal Lamy a fost ales director general al OMC.
15 Grupul celor Opt (G8) reprezintă un forum internațional al guvernelor unor state dezvoltate din punct de
vedere economic, tehnologic și militar.
16 G-20 (Grupul celor douăzeci de miniștri ai finanțelor și ai guvernatorilor băncilor centrale , Group of Twenty
Finance Ministers and Central Bank Governors ) este un grup de miniștri de finanțe și guvernatori ai băncilor
centrale din 20 de economii – 19 ale celor mai mari economii naționale, plus al Uniunii Europene.

8

2.Romania post-aderare

Integrarea europeană a venit cu noi provocări pentru întreaga societate
românească, cu precădere pentru promotorii proiectelor de investi ții:
companiile private dar și autorită țile publice locale, regionale și centrale.
Oportunitățile majore pentru companiile din fostele țări candidate provin din
libertatea operării pe Piața Comunitară Europeană și de posibilitatea de
accesare a fondurilor structurale europene. Asemenea companiilor private și
autorită ților publice locale, regionale și centrale din alte țări candidate,
companiile din România dar și autorită țile publice s -au reformat în vederea
adaptării la cerin țele noilor legisla ții europene dar și cu scopul de a accesa cu
succes programele de finanțare europene create special pentru ele.
În același timp sistemul bancar a inten ționat și în unele cazuri a și
creat noi servicii care sunt dedicate entită ților men ționat e mai sus cu scopul
sprijinirii dezvoltării, derulării sau cofinanțării proiectelor implementate din
Fondurile Structurale Europene. Lipsa de experien ță în domeniu manifestată
la nivelul solicitan ților de fonduri structurale, la nivelul autorită ților de
management cât și la nivelul sistemului bancar la care se apelează spre
finan țare creează impedimente serioase în vederea atingerii unei capacită ți de
absorb ție ridicate a fondurilor europene structurale în România . (Funda ția
Soros România, 2009 și Departame ntul pentru Afaceri Europene, 2009).
De asemenea se observă inexistența unei metodologii de implementare
a programelor de finanțare adaptată la realitățile românești. O altă problemă
majoră este necorelarea indicatorilor economici și financiari solicitați de
Comisia Europeană cu cei bancari, astfel încât beneficiarii contractelor de
finan țare structurală europeană ajung în situa ția în care nu reu șesc să
acceseze produse bancare de creditare prin care să -și asigure co -finan țarea
sau să -și finan țeze fluxuril e de numerar necesare implementării investi țiilor
finan țate.
La momentul aderării la Uniunea Europeană, România avea decalaje
consistente la nivelul principalilor indicatori economici atât fa ță de țările care
formează grupul UE -10, dar și față de majoritatea celorlalte țări candidate.
Beneficiară a unor programe de finan țare nerambursabile din fondurile de
pre-aderare (PHARE17, ISPA18 și SAPARD19) România a avut acces la

17 PHARE este unul dintre cele trei instrumente de pre -aderare finanțat de către Uniunea Europeană pentru a
asista țările candidate din Europa Centrală și de Est candidate la aderarea la Uniune.
18 ISPA – 'Instrumentul pentru Politici Structurale de pre -aderare'. Este un program al Uniunii Europene care
finanțează în țările candidate, în perioada 2000 -2006, proiecte de infrastructură în domeniul transporturilor și
al protecției mediului. Sa sprijine tarile beneficiare in vederea alinierii standardelor lor de mediu la cele ale
Uniunii Europene.

9

fondurile europene structurale abia începând cu anul 2007. În perioada de
programare 2007 -2013 asisten ța financiară structurală s -a concentrat și a
fost alocată pe baza a șapte programe opera ționale și programele
complementare aferente.
Politica de coeziune economică și socială a Uniunii Europene es te,
înainte de toate, o politică a solidarității. Scopul acesteia este să promoveze
un înalt nivel de competitivitate și de ocupare a forței de muncă , oferind
ajutor regiunilor mai puțin dezvoltate ș i celor care se confruntă cu probleme
structurale. Se asigură astfel o dezvoltare stabilă și durabilă a UE și o
funcționare optimă a Pieței Interne. Politica regională se bazează în prin cipal
pe solidaritate financiară, adică pe redistribuirea unei părț i din bugetul
comu nitar realizat prin contribuția Statelor Membre către regiunile și
grupuri le sociale mai puț in prospere.
În același timp Uniunea se confruntă ca ansamblu cu provocarea
rezultată în urma potențialei accelerări a restructurării economice în urma
globalizării, deschiderii piețelor, revoluției tehnologice, dezvoltării economiei
și societății bazate pe cunoaștere, îmbătrânirii populației și creșterii nivelului
emigrărilor.
Pentru îndeplinirea obiectivelor stipulate în tratatul privind
constituirea UE, acțiunile care vor fi finanțate din bugetul UE alocat politicii
de coeziune trebuie să contribuie la promovarea creșterii sustenabile,
competitivității și a gradului de ocupare.

3.Obiectivele politicii de coeziune

Politica de coeziu ne este finanțată din bugetul UE prin 3 instrumente
structurale: Fondul European de D ezvoltare Regionala (FEDR), Fondul Social
European (FSE ) și Fondul de Coeziune (FC ). Cele tr ei instrumente financiare
finanțează urmatoarele obiective:

19 SAPARD (Special Accesssion Programme for Agriculture and Rural Development ) este unul din trei
instrumente ale Uniunii Europene, pentru a sprijini pregătirile de aderare ale țărilor din Europa Centrală și în
din Europa de Est . Acest program se concentrează în mod special pe domeniul agriculturii .

10

Obiecti vul 1. Obiectivul de convergentă .
Vizează regiunile NUTS II20 cu un PIB/c apita mai mic decât 75% din
media comunitară. Alocarea financiară pentru acest obiectiv a crescut la
aproximativ 81,54%, 251,163 mld. euro din alocar ea pentru politica de
coeziune. De asemenea sunt eligibile a fi finanț ate sub acest obiectiv din
Fndul de Coeziune, statele membre ale caror PNB/capita este mai mic decât
90% din media comunitară . Obiectivul ur mărește accelerarea dezvoltă rii
economice în regiuni mai puțin dezvoltate prin investiții în infrastructură ,
capitalul uman , inovare ș i dezvoltarea societății bazate pe cunoaș tere,
protej area mediului.

Obiecti vul 2. Competitivitate regională și ocuparea forței de
muncă .
Regiuni le care pot beneficia de finanță ri sub acest obiectiv sunt acelea
care nu sunt eligibile pentru a primi fondu ri sub obiectivul de convergență .
Acest obiectiv este f inanț at doar din fondurile structurale, adică din FEDR ș i
FSE. Alocarea financiară este de 15,95% din bugetul politicii de coeziune și
însumează 49,127 mld .euro pentru perioada financiară 2007 -2013. Acț iunile
care pot fi finanț ate sub acest obiectiv sunt acelea care privesc dezvoltarea
regiunilor competitive, ocuparea forței de muncă prin anticiparea
schimbă rilor economice și sociale, prin creșterea și îmbunătățirea calității
investiț iilor în capitalul uman, inovare și promovare a societății
informaț ionale.

Obiectivul 3. Cooperare teritorială europeană .
Acest obiectiv urmărește creșterea cooperă rii între regiuni pe trei
niveluri: cooperare interregională – încurajarea schimbului de experiență
între zone din UE, cooperare transfro ntalieră – programe comune derulate de
regiuni aflate la granițe și cooperare transnațională. Alocarea financiară
pentru acest obiectiv este de 7,75 mld. Euro, reprezentând 2,52% din
fondurile pentru politica de coeziune și este finanț at integral din FEDR.

20 NUTS II cuprinde 8 regiuni de dezvoltare, cu o populație medie de 2,8 milioane locuitori . Regiunile de
dezvoltare sunt opt mărimi statistice, fără personalitate juridică, create în anul 1998 prin asocierea consiliilor
județene din România pentru a coordona dezvoltarea regio nală necesară pentru ca România să adere
la Uniunea Europeană.

11

4.Instrumentele financiare ale politicii regionale

Fondurile europene, sunt acele instrumente financia re elaborate de
Uniunea Europenă, pentru România în segmentul public și privat, cu
intenț ia de a dezvolta anumi te domenii ș i zone pentru atingerea anumi tor
standarde de dezvoltare, atât economică, dar și socială sau culturală .
Politica Regională a Uniunii Europene și, implicit, finanț area acesteia
prin diferitele Fonduri, pentru perioada 2007 -2013 se realizează că tre
urmatoarele trei Obiective:
a. Obiectivul Convergență : promovează dezvoltarea și ajustă rile
structurale ale regiunilor care înregistrează î ntârzieri î n dezvoltare (PI B/cap
locuitor sub 75% din medi a U.E.). Romania beneficiază de finanțare î n
cadrul ace stui obiectiv prin urmatoarele ș apte programe:
-Programul Operaț ional Regional,
-Programul Operaț ional Sectorial Mediu,
– Programul Operaț ional Sectorial Transport,
-Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivităț ii Economice,
-Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane,
-Programul Operațional Dezvoltarea Capacităț ii Administrative,
– Programul Operațional Sectorial Asistența Tehnică .
b. Obiectivul Competitivitate regională și ocuparea forței de
muncă : sprijină regiunile care nu sunt eligibi le pentru obiectivul
Convergență. România nu beneficiază de finan țare î n cadrul acestei regiuni.
c. Obiectivul Cooperare teritorială europeană
Programe de cooperare la graniț ele interne ale UE
Program ul de Cooperare Transfrontalieră Româ nia-Bulgaria
Program ul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria -Româ nia
Programul de Cooperare Transnațională Sud-Estul Europei
Progr amul de Cooperare Interregională INTERREG IVC
Programul pentru rețeaua de dezvoltare urbană URBACT II
Programul de Cooperare Interregională INTERACT II
Progr amul de Cooperare Interregională ESPON 2013

12

Clasificarea fondurilor europene post -aderare
4.1. Fonduri Structurale:
Fondul Social European F.S.E.
Fondul European d e Dezvoltare Regională F.E.D.R.
Programele operaț ionale ce compun fondurile structurale sunt:
 Programul Operaț ional Regional (POR)
 Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivităț ii Economice (POS
CCE)
 Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR)
 Programul Operaț ional Secto rial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)
 Programul Operaț ional Sectorial de Mediu (POS Mediu)
 Programul Operaț ional Sectorial de Transport (POS Transport)
 Programul Operațional Dezvoltarea Capacităț ii Administrative (PO DCA)
 Programul Operațional de Asi stență Tehn ică (POAT)
4.2. Fondul de Coeziune F.C.
Important! Fondurile structurale ș i fondul de coeziune fin anțează politica de
coeziune a Uniunii Europene (sau politica regională a Uniunii Europene).
4.3. Instrumente complementare
Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală F.E.A.D.R.
Fondul European pentru Pescuit F.E.P.
Important! Instrumentele complementare de mai sus finanțează realizarea
Politicii Agricole Comune.
Suma totală a Fondurilor Structurale și de Coeziune alocate R omâniei
este de 19,668 miliarde Euro, din care 12,661 miliarde Euro reprezintă
Fonduri Structurale în cadrul Obiectivului „Convergență”, 6,552 miliarde
Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune, iar 0,455 miliarde Euro sunt
alocate Obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană” (inclusiv transferurile
la Instrumentul pentru Asistența de Pre -Aderare – IPA și Instrumentul
European de Vecinătate și Parteneriat – ENPI).

13

4.1.1.1.Fondul European de Dezvoltare Regional ă
A fost înființat în 1975 ș i a devenit principalul instrument al politicii
regionale a Comunităț ii.
Obiectivele FEDR sunt, î n principal : promovarea dezvoltării și ajustă rii
structurale a regiunilor a căror dezvoltare este rămasă în urmă și susț inerea
reconversiei economice,
redezvoltarea ș i dezvoltarea zonelor cu probleme structurale, inclusiv
regiunile industriale î n declin, zonele urbane în dificultate, zonele aflate în
criză, precum ș i zonele dependente de pescuit sau de servicii.
Prin FEDR vor fi finațate investiții productive care să contribuie la
crearea și salvarea de locuri de muncă, în principal prin investiții cu
prioritate în IMM -uri21, investiții în infrastructură, dezvoltarea potenț ialului
autohton prin masur i de sprijin la nivel regional ș i local.

Acțiuni care vor fi finanț ate pri n FEDR sub obiectivul
Convergență :
a) Cercetare și dezvoltare tehnologică , inovare, ant reprenoriat, inclusiv
întărirea capacităților de cercetare și dezvoltare tehnologică și integrarea
acestora în Zona Europeană de cercetare, inclusiv inf rastructura, ajutor
pentru CDI în special în domeniul IMM -urilor și al transferului tehnologic;
îmbunătățirea legăturii între IMM -uri, educația universitară ș i centrele de
cercetar e-dezvoltare; dezvoltarea de reț ele de afaceri, a parteneriatelor
public -privat, sprijin pentru furnizarea de ser vicii grupurilor de IMM -uri,
hrănirea antreprenoriatului și a inovă rii.
b) Societatea informațională inclusiv dezvolta rea infrastructurii de
comunicații electronice, îmbunătățirea accesului ș i dezvoltarea serviciilor
publice on -line;
c) Dezvoltarea inițiativelor locale ș i ajutor pentru crearea de servicii
pentr u crearea de noi locuri de muncă, atunci când asemenea acț iuni nu
sunt acoperite de FSE.
d) Mediu, inclusiv investiții legate de furnizarea de apă ș i
managementu l deșeurilor, tratamentul apelor reziduale, calitatea aerului,
prevenirea, controlul și lupta împotriva secetei, prevenția și controlul
integrat al poluă rii, sprijin pent ru concilierea efectelor schimbă rilor

21 Întreprinderile mici și mijloc ii (prescurtat IMM ) sunt companiile care au cifra de afaceri și numărul de
salariați sub o anumită limită.

14

climaterice, reabilitarea mediului fizic, reface rea locurilor contaminate și a
terenurilor părăsite, promovarea biodiversității și protecția naturii.
e) Prevenirea ri scurilor, inclusiv dezvoltarea ș i implementare a planurilor
pentru prevenirea și lupta cu riscurile naturale ș i tehnologice.
f) Activităț i turistice, in clusiv promova rea valorilor naturale ca potenț ial
pentru dezvolta rea unui turism durabil, protecț ia patr imoniului, sprijin
pentru imbunătăț irea servicii lor turistice prin servicii de înaltă calitate și
încurajarea turismului durabil.
g) Inve stiții în cultură, inclusiv protecția, promovarea și prezervarea
moștenirii culturale, dezvolt area infrastructurii culturale în sprijinul
dezvoltă rii socio -economice .
h) Investiții în transport, inclusiv îmbunătățirea rețelelor transeuropene
și a legă turilor cu reț elele TEN -T, strategii integrate pentru transp ort curat
care va contribui la îmbunătăț irea accesului pasag erilor la servicii de
calitate.
i) Investiții î n energie,
j) Investiții în educație inclusiv training vocațional care contribuie la
creșterea atractivității și calității vieț ii.
Acțiuni care vor fi finanț ate prin FEDR di n obiectivul Cooperare
europeană teritorială :
1. Dezvoltarea activităților economice ș i sociale trans -frontaliere prin
elaborarea de strategii comune pentru dezvoltare teritori ală durabilă, î n
primul rand prin:
a. Încurajarea antreprenoriatului ș i dezvoltarea IM M-urilor, turismului,
culturii și a comerț ului trans -frontalier.
b. Încurajarea protecț iei comune a mediului,
c. Reducerea izolării prin îmbunătăț irea accesului la transp ort, rețele de
comunicare și informare și servicii precum ș i la sisteme trans -frontaliere de
apă, deșeuri și energie.
d. Dezvoltarea colaborării și a capacității de utilizare comună a
infrastructurii în special în domenii ca sănătate, cultură și educaț ie.
În plus, pot fi finanțate mă suri legate de promovarea integrării piețelor
de muncă trans -frontaliere, a inițiativelor de angajare locală, șanse egale,
formare și incluziune socială, utilizarea comună a resurselor umane și
utilităț ilor pentru cercetare -dezvoltare.

15

2. Dezvoltarea cooperării transnaț ional e, inclusiv cooperare bilaterală
între regiunile maritime prin finanțarea rețelelor și a acțiunilor care să
conducă la dezvoltarea teritorială integrată î n urmatoarele domenii:
a. managementul apelor inclusi v protecț ia bazinelor riverane, zone lor
costale, resurselor marine ș i a ser viciilor de aprovizionare cu apă.
b. îmbunătățirea accesului la rețele trans -europene, îmbunătățirea
accesului local și regional la rețele și platforme naționale și transnaț ionale,
promovarea comunicațiilor și tehnologiei informațiilor.
c. prevenirea riscurilor, protecția împotriva inundațiilor, a cutremurelor
și a avalanșelor.
d. crearea de rețele științifice ș i tehnologice l egate de dezvoltarea
echilibrată a zonelor transnaț ionale, inclusiv crearea de rețele de
universităț i, centre de cercetare -dezvoltare, centre de excelență , etc.
Rata maximă de intervenție comunitară este de 85% pentru FEDR.
FEDR e ste destinat reducerii dezechilibrelor între diferitele regiuni ale
UE. Este cel mai important fond structural în termeni de resurse, acordând
ajutoare financiare zonelor defavorizate, fi ind astfel u n important instrument
de corecț ie a dezechilibre lor regionale. Principiile alocă rii acestui fond s unt:
concentrarea pe obiective ș i regiuni (pentru maximizarea efectelor),
parte neriatul între Comisia Europeană, statele membre UE și autoritățile
locale ș i regionale (pentru planificarea și punerea în practică a intervenț iei
structurale), programarea intervenției și adiționalitatea contribuț iei
comunita re (care nu trebuie să se substituie celei naționale). FEDR trebuie
să contribuie la creșterea coeziunii economice și sociale și reducerea
disparităț ilor regi onale, prin sprijinirea dezvoltării și ajustă rii structurale a
economiilor regionale, inclu siv conversia regiunil or aflate în declin industrial
și a regiunilor rămase în urma, cooperării frontaliere, transnaționale ș i
interregionale.

4.1.1.2. Fondul Social European
A fost înființat în 1958 în scopul de a întări coeziunea economică și
socială și de a contribui la implementarea "Strategie i europene privind
ocuparea forței de muncă", FSE are ca sarcină îmbunătățirea oportunităților
de angajare pentru șomeri și muncitori în Piața Unică, prin creșterea
mobilității lor și prin facilitarea adaptării la schimbă rile industriale, în
particular prin instruire vocațională și reinstruire, precum ș i prin sistemele
de recrutare.

16

Prin intermediul său se acordă susținere financiară acțiunilor de
formare și reconversie profesională ca și celor vizâ nd crearea de noi locuri de
muncă .
În cad rul obiectivelor "Convergență" și "Competitivitate regională și
ocuparea forței de muncă", FSE va sprijini acț iuni legate de:
1. Creșterea adaptabilității lucrătorilor, a întreprinderilor și
antreprenorilor în vederea anticipîri i și aplicarea unui manageme nt al
schimbă rii economice.
2. Îmbunătățirea accesului la angajare și incluziune sustenabilă pe
piața muncii a persoanelor i nactive, prevenirea șomajului, î n special a celui
pe termen lung și în rândul tinerilor, încurajarea îmb ătrânirii active ș i
prelungirea duratei de activitate.
3. Întă rirea incluziunii social e a categoriilor dezavantajate în vederea
integrării durabile a acestora pe piața muncii ș i combaterea tuturor formelor
de discriminare pe piaț a muncii.
4. Întă rirea resurselor umane.
Este principalul instrument al politicii sociale a Uniunii Europene.
Prin intermediul său se acordă susținere financiară acțiunilor de formare și
reconversie profesională ca ș i celor vizân d crearea de noi locuri de muncă.
FSE trebuie să contribuie la îndeplinirea prior ităților Comunității în ceea ce
privește întărirea coeziunii economice și sociale, a asigură rii unui nivel înalt
de ocupare și locuri de muncă mai multe și mai bune, prin îmbunătățirea
oportunităț ilor de angajare. Acesta va trebui să sprijine politicile na ționale
pentru obținerea unei ocupări depline a forței de muncă, asigurarea calității
și productivitatea muncii ș i promovarea incluziunii sociale, p rin asigurarea
accesului la piaț a munci i a categoriilor dezavantajate ș i reducerea
disparitãtilor regionale si nationale.
Domenii de finantare:
– Promovarea includerii sociale și a șanselor egale pentru toți;
– Dezvoltarea educației și a formării continue;
– Promovarea unei forțe de muncă adaptabile și calificate, sprijinirea
inovației în organizarea muncii;
– Sprijinirea întreprinzătorilor și a creării de locuri de muncă;
– Susținerea potențialului uman în cercetare știință și tehnologie;
– Îmbunătățirea participării femeilor pe piața muncii.

17

4.1.2. Fondul de Coeziune
A fost crea t de Tratatul de la Maastricht în 1992 pentru a furniza
contribuția financiară necesară proiectelor din domeniul mediului și a
rețelelor trans -europene de infrastructură de transport.
Fondul este rezervat Statelor Membre care au in trodus "progra mul de
convergență" ș i al caror PIB pe locuitor este sub 90% din media Comunităț ii.
În prezent acoperă Spania, Grecia, Irlanda ș i Portugalia.
Spre deosebire de Fondurile Structurale prezentate mai sus, Fo ndul de
Coeziune nu co -finanțează programe, ci furnizează finanțare directă pentru
proiecte individuale, car e sunt clar identificate de la început. Decizia de a
finanța un proiect este luată de Comisie, î n acor d cu Statul Membru
beneficiar, î n timp ce proiectel e sunt administrate de autorități național e și
supervizate de un Comitet de Monitorizare.

4.1.3.1. Fondul Eur opean Agricol pentru Dezvoltare Rurală
(FEADR)
Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurala este acțiunea
complementară destinată politicii agricole comune a Uniunii Europene.
FEADR a fost înființat în 1958 și finanțează masuri de dezvoltare rurală și
ajutoare pentru fermieri, în special î n regiuni cu întarzieri î n dezvoltare.
Este destinat îmbunătățirii eficienței structurilor de producție,
procesare ș i marketing al produselo r agricole și forestiere și dezvoltării
potențialului local î n zonele rurale. Este corespondentul Fondului SAPARD,
accesibil însă statelor mem bre ale UE are ca obiective susținerea pieței
produselor agricole și promovarea restructură rii agriculturii comuni tare.
Fondul European pentru Agricultură ș i Dezvoltare Rural ă poate fi
accesat după integrarea Romaniei î n Uniunea European ă, FEADR fiind un
fond european postaderare, spre deosebire de Programul SAPARD care este
un fond european de preaderare. Investiț iile care vor putea primi fonduri
nerambursabile prin FEADR nu sunt stabilite cu exactitate, în acest moment
există propuneri p entru stabilirea acelor investiții eligibile; Politica Agricolă
Comună, pe care și țara noastră o va urma odată cu integrarea în Uniunea
Europeană constă î ntr-o serie de masuri, majorita tea legate de dezvoltarea
rurală .
Potrivit Reglementă rii Consiliului Euro pei nr. 1290/2005 privind
finanț area politicii agricole comune s -au creat două fonduri europene pentru

18

agricultură , numite FEG A (Fondu l European de Garantare Agricolă) pentru
finanțarea măsurilor de marketing ș i FEADR (Fondul European pentru
Agricultură și Dezvoltare Rurală) pentru finanțarea programelor de
dezvoltare rurală .
Acțiunile care vor fi finanț ate prin FEADR sunt:
a. Investiț ii în hold inguri agricole;
b. Sprijin de î nceput pentru tineri fer mieri;
c. Instruire profesională ;
d .Sprijin pentru scheme de pensionare anticipată;
e. Alocaț ii compensatorii pentru zone dezavantajate;
f. Mă suri de agro -mediu;
g. Procesarea ș i marketingul produ selor agricole;
h. Dezvoltarea și promovarea pă durilor;
i. Mă suri pentru adaptarea ș i dezvoltarea zonelor rurale.
Conform negocierilor dintre România ș i Uniunea Europeană, țara
noastră va beneficia de circa 7,5 miliarde euro (262.000 miliard e lei vechi)
pentru perioada 2007 – 2013, ceea ce înseamnă 1,07 miliarde de euro pe an.
La acești bani se adaugă contribuțiile statului român, în funcție de tipurile
de investiții care vor fi realizate.
Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare R urala urmareste
patru axe de dezvoltare:
Axa 1: Creșterea competitivității sectoarelor agricol ș i forestier =3,25
miliarde euro (45% din total)
* sprijin pentru ferme de semi -subzisten ță (circa 85.000 de ferme mici vor
primi 1.5 00 euro/ an, timp de 3 ani, dacă îș i fac un plan de modern izare)
* modernizarea exploataț iilor agricole (16.000 de exploatații agricole vor
primi î n jur de 70.000 euro/ proiect)
* înființarea de ferme de că tre fermieri sub 40 de ani (pana la 40.000 euro/
fermă , conform proiectulu i depus)
* sprijin irea înființării grupurilor de producă tori agr icoli (750 de grupuri de
producă tori vor primi circa 250.000 euro/ proiect)
* formare profesională ș i informare (140 .000 de fermieri vor fi instruiț i)
Axa 2: Îmbunătățirea mediului ș i a peisajului natural
Gospod ărirea terenurilor agricole ș i silvice = 1,8 miliarde euro (25% din
total)
* sprijin pe suprafață pentru zonele defavorizate, î n principal zona de
munte (circa 370.000 de fermieri vor primi suplimentar între 25 ș i 250 euro/
hectar/ an)
* sprijin pentru pajiști și fâneț e (circa 95 euro/ hec tar/ an)

19

*sprijin pentru prima î mpădurire a terenului agricol (36.000 de hectare vor
beneficia de fonduri de 5.000 euro/ hectar)
Axa 3: Îmbunătățirea calității vieții în spațiul rural și încurajar ea
diversifică rii economiei rurale = 2,12 miliarde euro (30% din total)
* diversificarea activităților neagricole (meșteșuguri, artizanat, produse
tradiționale, turism rural) (19.000 de beneficiari vor primi 10.000 euro/
proiect)
* investiții în mici întreprinderi la țară – frizerii, reparații de utilaje agricole
etc. (3.800 de mici întreprinderi vor fi finanțate cu 20.000 euro/ proiect)
* renovarea satelor (circa 1.200 de consilii locale vor primi câte 1 milion de
euro pentru drumuri comunale, canali zare, restaurarea construcțiilor cu
valoare istorică și culturală etc.)
Axa 4: Leader = 0,18 miliarde euro (2,5% din total).
Se va finanța crearea de Grupuri de Acțiune Locală care vor sprijini
proiectele de dezvoltare ale satelor.
Ajutor de Stat
o Fondurile pentru Dezvoltare Rurală vor veni prin Agenția de Plăți
pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP – fosta Agenț ie SAPAR D). APDRP
are 42 de oficii județ ene, la car e se vor putea depune proiecte începâ nd cu
primavara anului 2007.
o Ajutorul de Stat reprezi ntă subvențiile ș i creditele d ate de Ministerul
Agriculturii î ncepand cu 2007 pentru sprijinirea cultivării pământului și a
creșterii animalelor.
o Ajutorul de Stat se va acorda sub fo rma de:
– credite pentru producția agricolă, aju tor pentru semințe ș i material săditor,
subvenț ii pentru tratamente fitosanitare, prime pentru asigura rea culturilor,
sprijin pentru înființarea plantațiilor de viță de vie și pomi, subvenții pentru
irigații (î n sectorul vegetal)
– sprijin pentru cumpărare a de animale de rasă ș i de reproducători, credite
pentru producție, subvenții pentru centrele de însămânțare ale asociațiilor
de producă tori (pentru sectorul zootehnic).
o Ajutorul de Stat va fi d istribuit prin intermediul Agenției de Plăți și
Intervenție pentru Agricultură (APIA ) și al Direcțiilor pentru Agricultură și
Dezvoltare Rurală (DADR).

20

Mecanisme de Piata
Mecanismele de piață reprezintă acțiunile de protejare a producătorilor
agricoli atât în raport de concurență din afara Uniunii Europene, cât și
împotriva modifică rilor de preț uri la produsele agro -alimentare.
În perioada 2008 -2013, valoarea totală a fondurilor destinate
cofinan țării contribu ției financiare, acordată Romaniei prin Fondul European
Agricol pentru Dezvoltare Rurală se ridică la circa 1,9 miliarde euro.

4.1.3.2.Fondul European pentru Pescuit (FEP)
Fondul European pentru Pescuit a fost înființat î n 1993, contribuie la
adaptarea ș i modernizarea industriei pescuit ului prin îndepărtarea
capacităților în surplus și orientarea industriei către susținerea unei
dezvoltă ri integrate a regiunilor costiere dependente puternic de pescuit.
Fondul susține acțiuni avâ nd ca sc op atingerea unui echilibru susținut
între resurse ș i exploatare; promovarea dezvoltării î ntreprinderilor viabile
economic ăn sectorul pescuit; îmbunătățirea aprovizionării pieței și creșterea
valorii adăugate la produsele din pește și acvacultură prin procesare;
revitalizarea industriilor care depind de pe scuit și acvacultură .
Fondul European pentru Pescuit (FEP ) ajută la realizarea durabilității
economice, sociale ș i de mediu prin reducerea efortului de pescuit ș i
protejarea mediului marin.
Gradul de susținere financiară prin FEP este de maxim 40% din
valoarea proiectului pentru creșterea capacităților sau înființare a unităților
de producț ie.
Pentru acele proiecte care vizează investiț ii pentru interes colectiv,
instruiri, acțiuni de promovare dar ș i pentr u proiecte pilot, gradul de
susținere este î ntre 80 – 100%.
Pentru pescuit va exista un fond special de 263 milioane eur o pentru
perioada 2007 – 2013 (î n jur de 9.250 miliarde lei vechi). Cea mai mare par te
din acesti bani va fi alocată pentru:
– crearea fermelor de acvacultură,
– modernizarea bărcilor ș i navelor de pescuit
– finanțarea asociaț iilor de pescari .

21

Fondul European pentru Pescuit este structurat pe cinci axe prioritare:
 Adaptar ea flotei de pescuit a Comunităț ii
 Acvacultur a, pescuitul intern, procesare ș i marketing
 Măsuri de interes comun
 Dezvol tarea durabilă a zonelor de pescuit
 Asistența tehnică
Acțiunile care vor fi finanț ate prin FEP sunt :
a) ajustări ale efortului î n sectorul pescuitului;
b) modernizarea flotei;
c) dezvoltarea de ferme de pescuit;
d) protecț ia zonelor maritime;
e) facilităț i în portu rile de pescuit;
f) procesarea ș i marketingul produselor de peste;
g) promovarea produselor.
În afară de finanțarea înnoirii flotei și investițiilor industriale, fondul
finanțează măsurile având ca scop căutarea de noi piețe ș i de sectoare
alternative de activitate .
FEP e ste un fond special al comunită ții europene care finan țează
industria pescuitului și comunită țile din zonele de coastă, pentru a le ajuta
să se adapteze la condi țiile în permanentă schimbare și să-și consolideze
pozi ția economică și durabilitatea ecologică. FEP dispune de un bug et de 4,3
miliarde de euro pentru perioada 2007 – 2013. Fondurile sunt disponibile
pentru toate ramurile acestui sector – pescuitul mar itim și continental,
acvacultură (creșterea pe știlor, a crustaceelor și a plantelor acvatice) și
prelucrarea și comercial izarea produselor din pescuit. Se acordă o aten ție
deosebită comunită ților de pescari cel mai puternic afectate de schimbările
recente din acest sector.
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural a (FEADR) si Fondul
European
pentru Pescuit (FEP), deși funcționează într-un sistem similar fondurilor
structurale, nu fac parte din această categorie. Aceste fonduri vor fi
gestionate în România de Ministerul Agriculturii. Separat, pentru sectorul
agricol, UE va acord a sprijin ș i prin intermediul plăților directe și al
măsurilor de piață, acestea având însă scopuri ș i mecanisme de derulare
diferite de FEADR ș i FEP .

22

4.2.Legislația europeană privind Fondurile Structurale ș i de Coeziune
Regulament 1083/2006, prevederi generale cu privire la Instrumentele
Structurale http://www.fonduri -ue.ro/upload/regGL%201083%20ro.pdf
Regulament 1080/2006, referitor la Fondul European de Dezvoltare
Regională http://www.fonduri -ue.ro/upload/regFEDR%201080%20ro.pdf
Regulament 1081/2006, referitor la Fond ul Social European
http://www.fonduri -ue.ro/upload/regFSE%201081%20ro.pdf
Regulament 1084/2006, referitor la Fondul de Coeziune
http://www.fonduri -ue.ro/upload/reg%20FC%201084%20ro.pdf
Regulament 284/2009 de modificare a Regulamentului 1083/2006
http://www.fonduri -ue.ro/upload/reg284de_modif_reg1083.pdf
Regulament 1143/2008, care amendează Regulamentul 1083/2006
(engleză) http://www.fonduri -ue.ro/upload/RC1143_2008.pdf
Regulament 1828/2006, cu privire la implementarea Regulamentului
1083/2006 http://www.fonduri –
ue.ro/upload/Implementing_Regulation_1828_2006_ro.pdf

Concluzii

Eurodeputatul PSD, Victor Boștinaru , membru al Comisiei pentru
Dezvoltare Regională a Parlamentului European și raportor pentru Fondul
de Coeziune, a lansat studiul „Ultimii pași – absorbția fondurilor structurale și
de coeziune 2007 -2013”.
Conform eurodeputatului: „Studiul este de fapt radiografia unui eșec.
Este probabil cel mai mare eșec pe care România modernă l-a
înregistrat dacă luăm în calcul cifrele. Suntem de departe ultima țară
membră a Uniunii în materie de absorbție, atât în procente cât și în
termeni absoluți. Dar cel mai grav, din anul 2013, riscăm să pierdem
din cauza acumulărilor negative teribile, miliarde de Euro. Totodată,
experiența din Comisia pentru Dezvoltare Regională mi-a confirmat că
se poate să învățăm din practica și reușita altor state membre și să
învățăm din propriile noastre greșeli. Acest studiu este o invitație la a
învăța din propriile noastre greșeli, a învăța din reușitele celorlalte
țări care au obținut o performanță în absorbție, atât calitativă cât și
absolută” .
Studiul elaborat de către prestigioasa firmă de avocatură „Mușat &
Asociații” arată faptul că România a absorbit efectiv 4 miliarde de euro din
cele 20 de miliarde puse la dispoziție în perioada 2007 -2013, cu o rată a
plăților intermediare de doar 10%, situându -se detașat pe ultimul loc în

23

Uniunea Europeană. Această realitate, cuplată cu rezultatul investigațiilor
privind neregulile constatate de către Comisia Europeană, pla sează țara
noastră în poziția ingrată de a periclita întreaga Politică de Coeziune a
Uniunii Europene, oferind argumente pentru reducerea substanțială a
bugetului, o reducere a ratelor de cofinanțare pentru regiunile cele mai puțin
dezvoltate ale Uniunii E uropene și mai surprinzător, pedepsirea regiunilor
care au o rată de absorbție mai scăzută.

24

În ciuda faptului că, în cursul anilor 2011 -2012, Guvernul a adoptat o
serie de măsuri care ar fi trebuit să aibă un impact semnificativ asupra
atragerii de fonduri europene, efectele se lasă așteptate, iar fondurile
europene sunt relativ greu de accesat și implementat. Evident că, în aceste
condiții, România este supusă unor riscuri majore precum: cel al neutilizării
la nivel național al unei părți importante a fondurilor e uropene, având drept
consecință întoarcerea acestora la bugetul Uniunii Europene și riscând în
acest fel ca România să devină pe termen mediu contribuitor la acest buget,
fără a avea, totodată, și calitatea de beneficiar al fondurilor rezult ate (în alte
cuvinte, să contribuie cu mai multe fonduri la bugetul Uniunii Europene
decât primește sau utilizează de la aceasta), și chiar utilizate, în lipsa unor
strategii clare, impactul fondurilor asupra dezvoltării țării și reducerea
decalajelor regi onale vor fi mai mici decât cele dorite.
Ca o concluzie a celor de mai s us, se poate spune că, în ciuda
reactivității, chiar dacă lentă, a autorităților implicate în acordarea de
finanțare europeană, în luarea de măsuri pentru ușurarea accesului
potențial ilor beneficiari la liniile de finanțare, problema gradului scăzut de
absorbție a fondurilor europene în România rămâne încă deschisă și de
actualitate. În acest sens, este de remarcat faptul că rata scăzută a
absorbției se datorează tuturor actorilor impl icați în proces, astfel încât nu
numai problemele intrinseci sistemului administrației publice generează un
astfel de efect, dar și inflația legislativă în materie și lipsa de instruire a
potențialilor beneficiari în elaborarea și derularea proiectelor de finanțare.
Așadar, în ciuda eforturilor recente ale autorităților de a lua măsuri
administrative, juridice, instituționale sau organizatorice în vederea creșterii
gradului de absorbție aferent exercițiului bugetar 2007 -2013, nu s -au
înregistrat și nici nu se preconizează că se vor înregistra îmbunătățiri
notabile, fapt care ar putea echivala cu pierderea de către România a unor
fonduri considerabile pentru viitoarea perioadă de programare. Totuși, în
măsura în care autoritățile implicate în acordarea finan țărilor vor fi deschise
la un dialog public și/sau la preluarea sugestiilor făcute de societatea civilă,
s-ar putea crea premisele creșterii gradului de absorbție, cel puțin începând
cu exercițiul bugetar 2014 -2020, cu atât mai mult cu cât pentru acest
exercițiu bugetar se estimează a se implementa abordarea multi -fond,
pentru care autoritățile trebuie să se pregătească din timp.
Trebuie remarcat totuși faptul că, dacă planul financiar multianual va
fi adoptat în forma propusă de Președintele Consiliului E uropean, România
ar putea continua să întâmpine dificultăți serioase în implementarea
soluțiilor identificate, având în vedere că rata de absorbție a fondurilor
europene a reprezentat, conform proiectului, o condiție esențială pentru
stabilirea cuantumului fondurilor care vor fi alocate fiecărui stat membru în
exercițiul financiar 2014 -2020 .

25

Biblografie

1. Mihai Berinde, Adriana Giurgiu, Aderarea României la Uniunea
Europeană , Editura Universită ții din Oradea, 2007
2. Ioana Vădăsan, Institu țiile și Economia Uniunii Europene, Editura
Universită ții de Vest, Timi șoara, 2006.
3. http://www.9am.ro/stiri -revista -presei/volksbank -12-
ani/228186/aderarea -romaniei -la-uniunea -europeana -in-paginile -9am.html
4.http://www.euractiv.ro/content/section%7CreadStory/stID_4/pT_sumare
/pID_5340/Care -sunt-avantajele -economice -ale-Romaniei -din-perspectiva –
aderarii -la-UE.html.html
5. http://victorbostinaru.ro/resurse/UltimiiPasi –
AbsorbtiaFondurilorEuropene -VictorBostinaruME P.pdf
6. http://www.olteniapress.ro/2013/04/victor -bostinaru -studiu -dedicat –
absorbtiei -fondurilor -europene -in-romania/
7.http://www.cjbotosani.ro/files/despre%20fondurile%20europene%20post –
aderare.pdf
8. http://facultate.regielive.ro/download -53387.html
9.http://econ.ubbcluj.ro/Scoala_Doctorala/rezumate/Laurentiu%20DROJ.p
df
10.http://cis01.central.ucv.ro/fisfincontab/docs/Procedu ri%20operationale
/PO%2013.15%20 %20privind%20contabilitatea%20fondurilor%20externe%2
0nerambursabile%20postaderare.pdf
11. http://w ww.apubb.ro/wp -content/uploads/2011/03/Managementu_ –
proiectelor_Dezvoltare_durabila.pdf