Fonduri de Pensii Si Protectia Sociala a Personalului Mapn
Introducere
În elaborarea prezentei lucrări s-a avut în vedere avantajul pe care aceasta îl oferă formării mele profesionale, domeniul și tema fiind corelate cu specializarea universitară. Tema lucrării oferă posibilitatea cercetării unei problematici extrem de actuale, foarte dinamică și de interes general pentru toate persoanele care desfășoară sau au desfășurat activitate sub tutela unui contract de muncă. Realizarea acesteia implică cunoștințe de specialitate disponibile în diverse surse de informare, fapt ce oferă posibilități de realizare a unei cercetări solide și construirea unor studii aplicative de interes.
Alegerea acestei teme a reprezentat o adevărată provocare, motivată pe de o parte de dorința de cunoaștere și studiere în profunzime a sistemului de pensii românesc iar pe de altă parte de interesul deosebit pentru fondurile de pensii administrate privat, considerate alternativă la pensiile de stat.
Deoarece tema este una foarte complexă, sunt necesare cunoștințe interdisciplinare precum: finanțe publice, economie, contabilitate, sociologie, fiscalitate, sisteme moderne de asigurări, sisteme de calcul precum și cunoștințe actuariale, lucru care m-a ajutat la acumularea de cunoștințe multiple de specialitate, necesare în exercitarea viitoarei mele funcții în cadrul MApN.
Lucrarea de față își propune să prezinte principalele aspecte teoretice și practice ale fondurilor de pensii și a protecției sociale din România, cu referire în special la protecția socială personalului din MApN. Prin problematica abordată se furnizează informații privind activitatea desfășurată și produsele oferite de organismele și instituțiile acreditate în acest domeniu, precum și de a prezenta evoluția sistemului de protecție socială.
În primul capitol sunt abordate aspectele teoretice cu privire la conceptele de securitate socială, protecție socială și politică socială. În conținutul acestuia este prezentată pe scurt istoria protecției sociale din România, sunt definiți termeni, expresiile și principiile specifice acestui sistem. Ca și structură sistemul de protecție socială a fost proiectat în funcție de categoriile de riscuri sociale existente, concretizându-se în sisteme complexe de protecție socială, astfel:
Sistemul de asigurări sociale
Sistemul de asistență socială:
Sistemul de servicii sociale;
Sistemul de beneficii sociale;
În capitolul al doilea este realizată o prezentare generală a organizării și funcționarii Sistemului de pensii din România. În principiu, ideea de bază a sistemului de pensii este aceea de a asigura cadrul funcțional și de a garanta oricărei persoane asigurate o bătrânețe liniștită și cât mai lipsită de griji, în virtutea contribuțiilor făcute în anii petrecuți în câmpul muncii.
Începutul capitolului este marcat de o scurtă radiografie a sistemului pensiilor de stat, apoi este prezentată imaginea de ansamblu a celor patru etape de reformă a sistemului. Structura de bază a acestui capitol clădită pe cei 3 „piloni” de pensii și anume Pilonul I – sistemul public de pensii, Pilonul II – sistemul fondurilor de pensii administrate privat și Pilonul III – sistemul fondurilor de pensii facultative. Sistemul public de pensii este descris în ansamblu, fiind prezentat modul de funcționare împreună cu modificările, principiile și elementele sale de bază.
Un loc aparte în cadrul lucrării îl constituie evoluția componentelor capitalizate, administrate privat, ale sistemelor de pensii private, care sunt o apariție relativ nouă în peisajul social și economic românesc. În acest capitol sunt evidențiate evoluția și performanțele pieței pensiilor private din România.
Scopul, obiectivele, importanța și metodologia cercetării
Scopul și obiectivul de bază ale cercetării constă în studierea sistemului public de pensii, a sistemelor de pensii private obligatorii și facultative și a măsurilor de protecție socială de care pot beneficia personalul MApN.
Pentru realizarea scopului propus trebuie discutate, analizate și îndeplinite următoarelor aspecte:
Dezvoltarea protecției sociale și a cadrului legislativ din România;
Definirea noțiunilor de securitate socială, politică socială și protecție socială;
Principii sistemului romanesc de protecție socială;
Formele protecției sociale din România;
Descrierea instituțiilor și organismelor abilitate în protecției sociale;
Istoricul sistemului de pensii în țara noastră;
Analiza și explicarea reformelor sistemului de pensii românesc;
Arhitectura sistemului de pensii clădită pe cele 3 piloane de bază;
Prezentarea și analiza sistemului public de pensii, descrierea categoriilor de pensii cu avantajele și dezavantajele fiecărei categorii în parte;
Prezenta modului de stabilire a punctajului și cuantumului drepturilor de pensie;
Prezentarea și analiza Pilonului II și III de pensii și a fondurilor de pensii ;
Întocmirea studiilor de caz pentru Pilonul I, II și III;
Formularea concluziilor asupra temei studiate.
Metodologia cercetării este realizată prin metode și mijloace generale de cunoaștere, aplicate în procesul de investigare. În cadrul metodei științifice s-au utilizat următoarele tipuri de procedee:
generale: observarea, înregistrarea, clasificarea, analiza, sinteza, comparația generalizarea, analogia etc.
științifico-economice: documentația, evaluarea, calculația.
Bazele teoretice ale cercetării sunt realizate pe baza lucrărilor relevante din domeniu: lucrări de specialitate, strategii europene, rapoarte anuale, buletine informative, publicații, pagini web specializate și baza legislativă din domeniu.
Bazele normative ale cercetării sunt realizate pe baza cadrului legislativ în vigoare din domeniu.
Bazele practice ale cercetării sunt realizate pe baza Deciziilor de pensie simulate cu ajutorului programului de calcul pentru drepturile de pensie, folosit de Casa Sectorială de Pensii.
Structura lucrării constă în: introducere, parte teoretică care cuprinde două capitole, parte practică, concluzii și referințe bibliografice.
Partea I. REPERE TEORETICE PRIVIND FONDURILE DE PENSII ȘI PROTECȚIA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA
Cap. 1 GENERALITĂȚI PRIVIND PROTECȚIA SOCIALĂ
Introducere
În primul capitol este prezentat și delimitat conceptul de protecție socială. De asemenea sunt definite conceptele de politică și securitate socială. Întrebările la care răspunde primul capitol sunt:
Cum s-a dezvoltat protecția socială în România? Care este cadrul legislativ?
Ce principii stau la baza sistemului romanesc de protecție socială?
Ce este securitatea socială?
Ce este politica socială și care sunt obiectivele sale?
Cum este definită protecția socială și care sunt domeniile de cuprindere?
Care sunt formele protecției sociale în România și de care legi sunt ele reglementate?
Care este situația României în comparație cu alte state europene, în ceea ce privește bugetul asigurărilor sociale, beneficiile sociale și serviciile de asistență socială?
Istoricul protecției sociale
Protecția socială are origini îndelungate, aceasta regăsindu-se în cadrul comunităților prin grija manifestată de familie ori colectivitate față de persoanele aflate în dificultate, încă din cele mai vechi timpuri. Odată cu apariția creștinismului, Biserica a deținut un rol crucial în ajutorarea persoanelor sărace, a văduvelor, bolnavilor și orfanilor, păstrându-și acest rol protector până în secolul al XIX-lea, când apar primele sisteme de protecție socială.
Germania este statul care a construit primul sistem de asigurări de sănătate și boală în anul 1883. În anul 1912 Anglia își dezvoltă sistemul de asigurări de sănătate și șomaj. La numai un an diferență, România adoptă legea Nenițescu cunoscută și ca „primul Cod al muncii român”, pentru organizarea meseriilor, creditului și asigurărilor muncitorești. Prin această lege au fost implementate asigurările de boală, bătrânețe, accidente, invaliditate și înmormântare. În anul 1920 este întemeiat Ministerul Muncii Sănătății și Ocrotirilor Sociale autoritate care avea rol de supraveghere a aplicării măsurilor de asistență socială.
Regimul comunist prin ideologia sa a limitat foarte mult protecția socială, inițial prin reducerea formării de personal specializat și prin restrângerea sistemului, iar mai apoi a eliminat-o prin adoptarea unei noi legislații. Revoluția din decembrie 1989, a readus protecția socială în preocupările statului. Protecția socială postdecembristă s-a dezvoltat prin intermediul a 3 mari etape, astfel:
prima etapă, cuprinsă între 1990 și 1997, a fost una tranzitorie, o etapă de explorare a problemelor sociale care erau în continuă creștere, alimentate de trecerea la economia de piață. În această perioada s-au redeschis școlile post-liceale și facultățile de profil social, închise în perioada comunistă;
a doua etapă a început în anul 1997 prin reformele destinate serviciilor sociale pentru copii și cele de asistență pentru persoanele cu dezabilități;
a treia etapă este delimitată de anul 2001, odată cu intrarea în vigoare a unei noi legi de asistență socială care a avut un impact pozitiv asupra sistemului. S-a urmărit descentralizarea și asigurarea serviciilor la nivelul comunității printr-un cadru universalist, fiind astfel facilitat accesul la aceste servicii. Alinierea la cerințele și normele europene a fost și este o continuă provocare pentru politica socială românească.
Legislația românească din domeniul protecției sociale este diversă, în continuă modificare și perfecționare. Legile cu cel mai mare impact asupra acestui domeniu sunt :
Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii *** Republicata;
O.U.G. nr. 105/2003 privind alocația familială complementară si alocația de susținere pentru familia monoparentală;
Legea nr.272/2004 pentru protecția copilului;
Legea nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap ;
Legea nr. 292/2011 a asistenței sociale.
Securitate, politică și protecție socială. Noțiuni introductive și prezentare.
Securitatea socială
„Securitatea socială este un drept fundamental al omului și un factor de stabilitate economică și socială”.
Biroul Internațional al Muncii (B.I.M) definește securitatea socială ca fiind protecția integrală pe care statele o conferă tuturor cetățenilor de pe teritoriul lor prin punerea în aplicare a politicilor și a acordurilor de securitate socială. Prin aceasta se urmărește asigurarea egalității de tratament și pentru lucrătorii imigranți sau stabiliți pe teritoriul altor state. Securitatea socială limitează efectele produse de riscurile economice și sociale care îi amenință pe cetățeni (sărăcie, șomaj, accidente, victime de război, invaliditate dar și dezastre naturale).
Politica socială
Politica socială este parte integrată a politicilor publice ale fiecărui stat. Este influențată de economia și tradițiile statului de proveniență, dar și de diferitele modele implementate la nivel regional prin strategiile de securitate.
Politica socială are stabilite obiective majore (combaterea sărăciei, incluziunea socială, etc.), obiective ce vizează domeniile sociale (sănătate, educație, etc.), obiective care vizează categoriile defavorizate. Obiectivul primordial al politicii sociale constă în asigurarea bunăstării populației (welfare state).
În Carta Socială a U.E. sunt stabilite următoarele obiective: promovarea muncii și ocuparea forței de muncă, dezvoltarea resurselor umane, îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă precum și lupta împotriva discriminării, marginalizării sau excluziunii sociale.
Articolul 47 din Constituția România prevede că “Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și protecție socială de natură să asigure un nivel de trai decent pentru cetățenii săi”.
Prin aplicarea politicilor sociale se reușește să se corecteze din inegalitățile și distorsiunile produse de economia de piață asupra unor clase sociale, grupuri de persoane sau indivizi.
Protecția socială
Principala funcție a sistemului de protecție socială o reprezintă scopul final urmărit și anume protejarea cetățenilor statului împotriva riscurilor sociale.
Domeniile de protecție socială au fost concepute în concordanță cu riscurile identificate la nivel european de către European System of Integrated Social Protection Statistics (ESSPROS), după cum apar și în următoarea schemă:
Figura nr. 1 Domeniile de protecție socială
Sursa: cercetare proprie pe baza informațiilor oferite de ESSPROS
Un aspect foarte important al sistemului de protecție socială constă în domeniile de acoperire. Viorel Crăciuneanu, identifică opt domenii vaste, care asigură protecția socială tuturor cetățenilor la nivelul unui stat:
„Protecția șomerilor”:
indemnizație de șomaj;
asistența de șomaj;
ajutor de șomaj;
Protecția persoanelor în vârstă prin asigurarea pensiilor și a programelor speciale destinate persoanelor vârstnice cu nevoi speciale.
Protecția mediului – presupune respectarea normelor și standardelor ecologice prin măsuri de combatere a poluării dar mai ales asigurarea mediului adecvat de muncă.
Protecția consumatorului – se realizează implementând standarde și tehnologii moderne care să asigure obținerea de alimente și produse de consum sănătoase.
Protecția sănătății se realizează prin combinarea măsurilor de protecție a mediului, a consumatorului și a sistemului medical de sănătate.
Protecția persoanelor cu dezabilități – prin crearea de centre specializate de învățământ, dar și prin susținerea angajării lor.
Protecția copilului și tineretului – izvorăște din nevoia de asigurare a condițiilor optime de creștere, dezvoltare și integrare în societate .
Protecția socială complementară asigurată la locurile de muncă, de către angajator venind în completarea programului de stat.”
Resursele necesare protecției sociale
Pentru a putea să își îndeplinească obiectivele și să funcționeze corect sistemul de protecție socială are nevoie de un ansamblu de resurse. Resurse necesare acestui sistem pot fi împărțite în șase mari categorii după cum urmează: „resurse materiale, resurse umane, resurse financiare, resurse de muncă și resurse de capacitați”.
În România Sistemul de protecție socială a fost proiectat în funcție de categoriile de riscuri sociale existente, concretizându-se în sisteme complexe de protecție socială, adresate diverselor categorii sociale conform următoarei imagini:
Figura nr. 2 Sistemul de protecție socială
Sursa: cercetare proprie în baza Legii 292/2011-legea asistenței sociale
Sistemul de asistență socială
Asistența socială este definita de L.292/2011-legea asistenței sociale ca fiind un ansamblu de măsuri, standarde reguli și proceduri ce au la bază principii sociale, valori și tradiții pe baza cărora sunt fundamentate relații de solidaritate între indivizii unui stat, garantând cetățenilor un nivel de bunăstare și securitate socială.
Odată cu aprobarea L.292/2011 a luat naștere Sistemul național de asistență socială compus din Sistemul de beneficii de asistență socială și Sistemul de servicii sociale.
Structura organizatorică a sistemului de asistență socială în România este concepută la nivel central și local. La nivelul central există o strânsă colaborare între ministerele și instituțiile centrale cu competențe în domeniul asistenței sociale. Ministerele cu competențe în domeniu sunt: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției sociale și Persoanelor Vârstnice; Ministerul Educației Naționale și Cercetării; Ministerul Sănătății; Comitetul Român pentru Adopții; Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap, etc. La nivel local măsurile asistenței sociale sunt implementate prin autoritățile administrației publice locale.
Figura nr. 3 Structura organizatorică a protecției sociale în România
Sursa: cercetare proprie pe baza datelor oferite de M.M.F.P.S.P.V.
După cum se poate observa și din schema de mai sus, Ministerul Munci, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (M.M.F.P.S.P.V.) are cele mai mari responsabilități în domeniu, acesta având rol în coordonarea și punerea în aplicare a politicilor sociale elaborate de Guvern, bazându-se pe o structură diversificată și specializată în domeniile muncii, familiei, egalității de șanse și protecției sociale.
În subordinea M.M.F.P.S.P.V. funcționează următoarele instituții: Inspecția Muncii, Organisme Intermediare Regionale pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Agenția Naționala pentru Protecție și Inspecție Socială, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Departamentul pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați.
Sub autoritatea M.M.F.P.S.P.V. funcționează Casa Națională de Pensii Publice și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă dar ministerul are și instituții care îl ajută în coordonarea activității, cum sunt Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Muncii.
Sistemul de asistență socială este finanțat de la bugetul de stat, de la bugetele locale, din donații sponsorizări, fonduri externe rambursabile și nerambursabile sau alte surse legale în limita resurselor disponibile.
Sistemul de servicii sociale
Sistemul de servicii sociale constituie totalitatea activităților realizate pentru a soluționa nevoile sociale, oferă sprijin și ajutor cetățenilor să depășească situațiile dificile, previne și combate riscul excluziunii sociale, aplică măsuri de incluziune socială și creștere a calității vieții.
Responsabilitățile administrației publice la nivel central sunt de elaborare a politicilor și programelor sociale, de reglementare, de coordonare și control a aplicării lor, precum și de evaluare/monitorizare a calității serviciilor sociale.
Responsabilitățile administrației publice locale sunt de organizare, administrare și acordarea serviciilor sociale la nivelul comunității.
Figura nr. 4 Clasificarea serviciilor sociale
Sursa: cercetare proprie în baza Legii 292/2011-legea asistenței sociale
Pentru a beneficia de serviciile sociale, persoanele trebuie să se adreseze serviciului public de asistență socială din localitatea de reședință. Conform art. 47 din L. 292, etapele acordării serviciilor de asistență socială sunt următoarele:
„a) evaluarea inițială;
b) elaborarea planului de intervenție;
c) evaluarea complexă;
d)elaborarea planului individualizat de asistență și implementarea lui;
f) monitorizarea și evaluarea acordării serviciilor”.
Beneficiile de asistență socială
Beneficiile de asistență socială completează sau înlocuiesc veniturile familiale realizate prin muncă cu scopul de a conferi un nivel minim de coabitare prin susținere financiară în scopul promovării incluziunii sociale.
După condițiile de eligibilitate, beneficiile de asistență socială se împart în 3 categorii: universale (toți cetățenii indiferent din ce categorii sociale fac parte), selective (cetățenii care îndeplinesc condițiile necesare verificate prin testarea mijloacelor de trai) și categoriale (anumite clase de beneficiari cu sau fără testarea mijloacelor de trai) fiind acordate sub formă de alocații, indemnizații și ajutoare.
Figura nr. 5 Clasificarea beneficiilor sociale
Sursa: cercetare proprie în baza Legii 292/2011- legii asistenței sociale
O persoană poate accesa beneficiile de asistență socială, prin depunerea unui formular tipizat completat (date personale, componența familiei, venituri, etc.) și documente doveditoare aferente, la primăria din a cărei raze teritoriale aparține. Autoritățile publice locale sau centrale (după caz), verifică îndeplinirea condițiilor de eligibilitate pe baza formularul și a documentelor. Dacă sunt îndeplinite condițiile necesare, este emis un act administrativ de decizie, beneficiarul putând intra în posesia drepturilor din luna următoare a emiterii deciziei.
Sistemul de asigurări sociale
Asigurările sociale reprezintă cea mai extinsă componentă a sistemului de protecție socială romanesc, încadrând cel mai mare număr de beneficiari.
Asigurările sociale nu sunt cu titlu gratuit, de beneficiile lor se bucură doar asigurații care au contribuit anterior producerii riscului apărut. Distribuția acestor beneficii se face în baza cuantumului obținut de asigurat, cuantum care este direct proporțional cu perioada contribuției și cu mărimea veniturilor realizate.
Statul a facilitat dezvoltarea sistemelor private de asigurare ca de exemplu fondurile private de pensii și asigurările de sănătate private, asigurări de bunuri și persoane la care cetățenii pot adera facultativ.
Prin implementarea lor, asigurările sociale au contribuit, la întărirea disciplinei în muncă, la creșterea productivității muncii, la promovarea echității sociale, la dezvoltare socială și nu în ultimul rând la dezvoltare economică. Cele mai răspândite tipuri de asigurări sociale sunt: asigurări sociale pentru pensii,asigurări sociale de șomaj, asigurări sociale de sănătate, asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale, prestațiile pentru creșterea copilului.
Asigurările sociale de tipul pensiilor – conferă unui individ recunoașterea socială pentru munca prestată în cadrul comunității, prin ea asigurându-se solidaritatea socială, diminuarea sărăciei și promovarea incluziunii sociale, acest tip de asigurare este tratat cu mare atenție în capitolul 2, unde sunt analizate și piloanele de pensii facultative.
Asigurările sociale de șomaj
Biroul Internațional al muncii definește șomerii ca „persoanele cu vârstă între 15-74 ani care îndeplinesc simultan următoarele 3 condiții: (1) nu au un loc de muncă; (2) sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni; (3) s-au aflat în căutare activă a unui loc de muncă, în ultimele patru săptămâni”.
Șomajul se exprimă prin diferența dintre populația activă și populația ocupată.
Creșterea șomajului produce modificări socio-economice cu consecințe negative asupra statului, reduce veniturile populației, crește sărăcia și inegalitățile sociale precum și excluziunea socială, în același timp economia statului regresează.
Menținut în limitele de până la 5%, șomajul funcționează ca un mecanism complex prin care se reglează forța de muncă, se asigură flexibilitate forței de muncă care stimulează productivitatea, crește calitatea persoanelor și a muncii.
În România șomajul este reglementat de Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă și H.G. 174/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.
Din categoriile de personal militar, în sistemul asigurărilor pentru șomaj sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii doar militarii angajați pe bază de contract și personalul civil contractual. Cadrele militare nu sunt asigurate pentru șomaj, astfel nu au nici posibilitatea și dreptul de a beneficia de ajutor de șomaj.
Asigurări sociale de sănătate
Principalul act normativ care reglementează domeniul de sănătate este Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, lege prin care se stabilesc regulile și responsabilitățile din domeniu a Ministerului Sănătății și a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate(CNAS).
Sistemul public de asigurări sociale de sănătate este finanțat în cea mai mare parte din contribuțiile datorate de angajat și angajator virate de acesta în Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (F.N.U.A.S.S.) și suplimentate din bugetul de stat.
Asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale
De această prestație poate beneficia orice persoană care este asigurată împotriva accidentelor de muncă și bolilor profesionale pentru o perioadă temporară(180 zile, cu extindere până la 270 zile) atunci când se află în incapacitate temporară de muncă survenită dintr-un un accident de muncă sau de la o boală profesională.
Cuantumul acestei indemnizații este de 80% (100% pentru urgențelor medicale/chirurgicale) din media venitului brut lunar pe ultimele 6 luni de dinaintea evenimentului produs.
Prestațiile pentru creșterea copilului, se solicită de către părintele sau susținătorul legal al copilului, primăriei din a care-i rază teritorială aparțin:
indemnizație pentru creșterea copilului;
alocația de stat pentru copii;
alocația pentru susținerea familie.
Personalul MApN, beneficiază prin intermediul casei sectoriale de pensii, a sistemului public de pensii, de la bugetul de stat, de la bugete locale ori în mod direct prin MApN, de următoarele drepturi de asigurări sociale:
De la bugetul asigurărilor sociale:
pensii (limită de vârstă, anticipată, anticipată parțial, invaliditate și urmaș);
ajutorul de deces;
De la bugetul de stat (calculate în funcție de soldă):
indemnizații pentru maternitate/paternitate;
indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă;
indemnizații pentru concedii de odihnă;
beneficii acordate conform Legii nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de dictatura instaurată;
beneficii acordate conform Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război;
beneficii acordate conform Legii nr. 341/2004 privind recunoștința față de eroii martiri și luptători de la Brașov în anul 1987;
beneficii acordate conform Legii nr. 80/2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare;
beneficii acordate conform Legii nr.226/2011 privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada august 1944-decembrie 1961.
De la bugetul local (alocate de la bugetul de stat, prin intermediul administrației locale):
indemnizația de creștere a copilului.
Analiza sistemului de protecție socială
„Ponderea în PIB a cheltuielilor sociale publice este un indicator sintetic ce reflectă asumarea responsabilității statului în producerea și echilibrarea bunăstării”.
Din punct de vedere al implicării statului și al alocării de resurse financiare pentru reducerea problemelor sociale și asigurarea nivelului optim de protecție socială a categoriilor vulnerabile, România se poziționează pe ultimele poziții ale clasamentului european, alături de țări precum Lituania, Estonia, Bulgaria și Turcia. Ponderea cheltuielilor cu protecția socială, raportate la PIB situându-se aproximativ la jumătate din ponderea mediei la nivel european.
La nivelul Uniunii Europene au fost încheiate convenții și reglementari ale politicilor sociale și se au în vedere conlucrarea și preocuparea comună a statelor europene pentru problematica socială. Din tabelul de mai jos se poate observa efortul redus al României în anul 2007 dar și creșterea acestuia odată cu aderarea la U.E., România aliniindu-se la standardele impuse de Uniune. Criza economică ce a urmat a necesitat alocarea de fonduri tot mai mari datorită nevoilor sociale crescânde, până in anul 2011, când statul s-a aflat în imposibilitatea de a plăti, reducând astfel nivelul fondurilor alocate și implementând ample reforme economice, fiscale și sociale.
Tabel nr. 1Ponderea cheltuielilor cu protecția socială, raportată la PIB (%)
Sursa: prelucrare proprie conform datelor publicate pe EUROSTAT
Cheltuielile de protecție socială pe cap de locuitor, sunt un indicator ce caracterizează calitatea vieții și a asistenței sociale. În România acesta arată pe de o parte creșterea de 321% într-o perioadă de 9 ani (de la 318euro/loc în 2003 la 1023 euro/loc în anul 2012), iar pe de altă parte arată nivelul de peste 7 ori mai scăzut față de media europeană, care era de 7558euro/loc în anul 2012.
Pentru a putea înțelege mai bine sistemul de protecție socială este necesar a se cunoaște situația referitoare la piața muncii din România. În anul 2014, în România populația activă număra 9,43 milioane persoane și reprezenta 47,3% din totalul populației. Din cei 9,43 milioane populație activă, 8,82 milioane era populație ocupată și 615 mii erau șomeri, comparativ cu aceste date sistemul de pensii românesc trebuia susțină peste 4,48 milioane pensionari. Din aceste date se pot extrage următoarele concluzii:
populația activă a fost de 47,3% din totalul populației
rata de ocupare a forței de muncă a fost de 62,89% din populația activă
rata șomerilor a fost de 6,51% din populația activă
rata de dependență a pensionarilor fața de salariați a fost de 78,93% (pentru susținerea unui pensionar trebuie să muncească 1,2 salariați ) din totalul angajaților
Figura nr. 6 Structura populației României
Sursa: INS 2014
În ceea ce privește structura cheltuielilor sociale, România deține o formă apropiată de cea a statelor europene.
La nivel european ponderea cea mai importantă a efortului bugetar, constă în beneficiile acordate vârstnicilor care includ: toate tipurile de pensii, întreținere, asigurări de sănătate, însumând 78% din totalul cheltuielilor sociale. La nivelul României aceste cheltuieli sunt cu 10% mai mari decât media statelor europene fapt generat de numărul mare de beneficiari.
Cheltuielile cu familia se situează peste media europeană, fapt datorat caracterului universalist al alocației de stat pentru un număr foarte mare de copii.
În ceea ce privește șomajul și cheltuielile cu locuințele sociale și excluziunea socială, în România, ponderea acestora în P.I.B. este foarte scăzută, comparativ cu media statelor europene. Nivelul cheltuielilor cu ajutorul de șomaj este de 5 ori mai mic comparativ cu media europeană.
Capitolul la care România se situează cel mai bine este cel de cheltuieli administrative, ponderea acestor cheltuieli în țara noastră în anul 2012 erau de 1,05% comparativ cu media europeană de 3%.
Grafic nr. 1 Ponderea in PIB a resurselor alocate pentru securitatea socială
Sursa: cercetare proprie conform statisticilor oferite de EUROSTAT
Ultimele două decenii și jumătate și-au lăsat o puternică amprentă asupra istoricului sistemului de protecție socială, a cărui modificări pot fi sintetizate astfel:
Creșterea numărului total de pensionari de la 3,57milioane în 1990 la 5,35milioane în 2014(+66,5%) în condițiile scăderii numărului de salariați de la 8,15milioane în 1990 la 5.93 milioane de salariați în 2013;
Rata de dependență a scăzut de la 3,43 în 1990 la 0,92 în 2001 și 0,93 în 2013(Rata de dependență reprezintă raportul dintre numărul mediu de salariați și numărul mediu de pensionari);
Altfel spus, un angajat „ducea în spate” 0,4 pensionari în anul 1990; 0,8 pensionari în 2012 și „va duce în spate” 1,5 pensionari în anul 2060;
Vârste efective de pensionare cu mult sub vârsta standard de pensionare: în 2009 diferențele erau între 5 și 7 ani;
Concluzii capitol
În toate comunitățile sociale, există pe lângă indivizii și familiile care își pot asigura veniturile necesare și persoane sau familii care nu reușesc acest lucru, din această disfuncționalitate a societății rezultă necesitatea acordări de asistență socială și alocarea de fonduri pentru rezolvarea acestor probleme.
În concluzie, evoluția sistemului de securitate socială românesc a fost influențată puternic de factorii economici, sociali și politici ce s-au manifestat în perioada de tranziție la economia de piață, iar măsurile adoptate nu au compensat întotdeauna în mod corespunzător efectele negative ale acestora. Categoriile de persoane beneficiare, precum și tipurile de beneficii evoluează mereu ca urmare a modificărilor apărute în realitatea socială. Pentru a rezolva acest aspect apar noi prevederi legislative, a căror respectare și implementare presupune preocupări de specialitate interdisciplinare permanente.
Cap.2 ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA SISTEMELOR DE PENSII DIN ROMÂNIA
Introducere capitol
Primul subcapitol care oferă o scurtă radiografie a sistemului de pensii românesc, cel de-al doilea subcapitol oferă o imagine de ansamblu a celor patru etape de reformă ale acestuia, începând cu anul 1990 și până în prezent.
Cel de-al treilea subcapitol prezintă sistemul public de pensii românesc cu principiile și categoriile de pensii. De asemenea este realizată o scurtă analiză a evoluției numărului de beneficiari și contribuabili ai sistemului, cauzele și efectele cu care se confruntă sistemul de pensii dar și evoluția indicatorilor financiari.
Al patrulea subcapitol prezintă evoluția fondurilor de pensii administrate privat. Sunt nuanțate performanțele pieței pensiilor private de tip DC (contribuții definite) din România, creșterea numărului de contribuabili precum și valoarea activelor acumulate.
Peste tot în lume, statele și-au reformat sau își reformează sistemul public de pensii, cauzele fiind aceleași: populația îmbătrânește, speranța de viață crește, numărul contribuabililor la sistemul de pensii scade iar pensia de stat nu mai oferă un raport de înlocuire adecvat veniturilor din perioada activă. S-a constatat la nivel european că sistemul pensiilor de stat nu va mai face față viitoarelor generații de pensionar. Pentru a se asigura sustenabilitatea sistemelor pensiilor de stat s-au introdus pensiile private, unele cu caracter obligatoriu sau facultativ.
În următorul tabel este prezentat momentul introducerii pensiilor private în țările centrale și est europene.
Tabel nr. 2 : Introducerea pilonului II și III în statele din regiune
Sursa: Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR)
Cel de-al cincilea subcapitol prezintă fondurile de pensii facultative constituite din contribuțiile voluntare ale participanților în scopul creșterii valorii activelor acestora prin investirea cât mai productivă efectuată de către administrator.
Fondurile de pensii facultative au fost întemeiate pentru a avea grija de „economiile” personale ale asiguratului, într-un mod care asigură securitatea, lichiditatea și profitabilitatea fondului, cu scopul de a beneficia la bătrânețe de o pensie suplimentară distinctă a celei de stat.
Istoricul sistemului de pensii
Sfârșitul secolului XIX a găsit Romania în plină dezvoltare a capitalismului, fapt ce a constat în creșterea numerică a proletariatului. Aceste împrejurări cât și contextul politicilor sociale europene au actualizat revendicările sociale muncitorești, fiind astfel instituite primele măsuri de asigurare socială .
Statutele muncitorești și sprijinul mutual între muncitori au reprezentat forma inițială de asigurări sociale.
În anul 1895, s-a adoptat, legea minelor, care a legalizat asigurările sociale pentru mineri și muncitorii din industria petrolieră. Prin acest act a fost instituit dreptul la indemnizație în cazul accidentelor de muncă, bolilor profesionale.
În anul 1902, s-a adoptat legea Missir, care prevedea organizarea meseriilor după un nomenclator, acordarea unui brevet de meseriaș, înființarea unui sistem de asigurări sociale pe baze corporatiste. Articolul 56. al acestei legi prevedea înființarea caselor de asigurări și asigurarea contra bolilor și accidentelor .
În anul 1912 era adoptată legea Nenițescu cunoscută și ca „primul Cod al muncii”. Prevedea organizarea meseriilor și asigurărilor muncitorești obligatorii pentru accidente, boli și bătrânețe a tuturor salariaților. Tot prin această lege au fost reglementate primele contracte de muncă precum și stabilirea limitei de vârstă la 65 de ani cu o perioada maximă de cotizare de 23 ani.
În anul 1920, prin Decretul-lege nr. 1327 s-a înființat Ministerul Muncii și Ocrotirii Sociale ce avea drept scop aplicarea și supravegherea respectării legilor de asigurare și asistență socială.
În anul 1933 era adoptată Legea nr. 55 „Ioanițescu”, prin care s-au unificat sistemele de pensii. Conducerea sistemului de asigurări revine statului și patronilor.
După anul 1944 sistemul de asigurări sociale își modifica forma și modul de organizare datorită instaurării regimului comunist.
În anul 1949 s-au fondat asigurările sociale de stat, având la bază Legea nr.10 pentru organizarea asigurărilor sociale de stat. Masurile nou adoptate vizau constituirea fondurilor în totalitate de către stat. S-au introdus grupele I și II de muncă, prin care muncitorii puteau să reducă vârsta de pensionare la 50 de ani
Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială. Aduce modificări importante la vechea legislație după cum urmează:
crește stagiul de vechime în muncă la 30 ani bărbații și 25 ani femeile;
pensia nu era impozabilă iar dreptul la pensie era imprescriptibil ;
acordarea de sporuri de vechime (1% pentru fiecare an realizat în plus) ;
contribuțiile la sistem erau de 14% din fondul de salarii al angajatorului.
Legea nr.4/1977, privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producție. Drepturile erau acordate în raport cu munca prestată de cooperator, de vechimea în muncă, precum și de rezultatele obținute.
Reformele sistemului de pensii în România
În lucrarea de specialitate „Evoluția demografică pe termen lung și sustenabilitatea sistemului de pensii” sunt identificate patru etape majore de evoluție și reformă a Sistemului românesc de pensii, după cum urmează:
Prima etapa – cunoscută și ca perioadă de tranziție(1990-2000). Odată cu căderea sistemului comunist atât asigurările sociale, cât si asistența socială au început un amplu proces de schimbare privind organizarea și finanțarea. Această perioadă s-a caracterizat prin „reducerea vârstei de pensionare și prin îmbunătățirea condițiilor de pensionare ” sau prin „acțiuni contradictorii, fragmentate, care au afectat grav sustenabilitatea sistemului public de pensii”.
Efectele din acea perioadă se pot caracteriza astfel:
separarea bugetului de asigurări sociale de bugetul de stat, în anul 1991;
dublarea numărului total de pensionari (de la 2,3 mil în 1990 la 3,9 mil în 1999) , datorită facilităților de pensionare acordate, efectul acestor decizii de pensionare masivă a produs fenomenul de îmbătrânire a populației;
reducerea numărului de angajați și contribuabili de la 8,1 mil în 1990 la 4,5 mil în 1999;
creșterea contribuțiilor de la 14% în anul 1990 la peste 30% în anul 2000, datorită reducerii numărului de contribuabili la aproape jumătate;
scăderea raportului pensie/salariu, precum și a puterii reale de cumpărare a pensiilor datorită devalorizării pensiei și creșterii inflației;
A doua și a treia etapă s-au desfășurat în primul deceniu al mileniului trei. În acea perioadă a avut loc cea mai accelerată reformă a sistemului românesc de asigurări. Autorii Menil și Sheshinsky au studiat fenomenele și momentele de criză prin care a trecut România în perioada de tranziție și au susținut cu tărie că țara noastră are nevoie de o reformă a sistemului de pensii având ca și argumente acutizarea fenomenului demografic de îmbătrânire a populației și înregistrarea deficitelor tot mai mari care au culminat cu criza sistemului din anul 1996. Au susținut teoria sistemului de pensii multipilon.
În prima jumătate a acestui deceniu a intrat în vigoare a Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, care a schimbat radical metoda de calcul și stabilirea cuantumului pensiei, acest model era asemănător cu modelul german, bazat pe „punctele acumulate de lucrători pentru fiecare an întreg lucrat raportat la salariul mediu”. Noutățile aduse de această reformă au constat în majorarea parametrilor de pensie: vârsta standard de pensionare (a crescut la 60 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați), stagiul complet de cotizare, sistemul de puncte în determinarea pensiei (prin corelarea nivelului de contribuții cu nivelul beneficiilor) și creșterea perioadei minime de contribuție la 15 ani.
A doua jumătate a deceniului este deasemenea foarte importantă din două puncte de vedere:
au fost implementate Legea nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat și Legea nr.249/2004 privind pensiile facultative. Aceste legi au constituit suportul și baza pe care s-a creat sistemul de pensii multipilon;
acutizarea consecințelor negative asupra sustenabilității sistemului create de mărirea pensiilor (2007-2008) accentuate și de debutul crizei economice.
Specifice acestei perioade sunt deciziile:
înființarea Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS) și a Caselor județene de pensii;
recalcularea tuturor pensiilor conform Legii nr. 19/2000 (4,5 mil);
introducerea pensiei sociale minime garantate, finanțată în întregime de la bugetul de stat.
Ultima etapă de reforme începe cu anul 2010. În ultimii ani Sistemul public de pensii s-a confruntat din plin cu fenomenul de criză economică, iar pentru evitarea evoluțiilor negative ale sistemului și pentru realizarea sustenabilității acestuia a intrat în vigoare Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care, în principal, prevede:
integrarea în sistemul public de pensii, a pensiilor din domeniile de apărare și siguranță națională cu creșterea vârstelor de pensionare;
includerea în sistemul unitar de pensii publice pe cei care realizează venituri din profesii liberale, asociații familiale, manageri etc.;
descurajarea pensionării anticipate și anticipate parțial;
descurajarea pensionărilor de invaliditate abuzive și nejustificate medical;
constituirea fondului de garantare a sistemul de pensii private;
Efectele perioadei de tranziție cumulate cu efectele produse de totalitatea modificărilor legislative pot fi sintetizate conform următorului grafic astfel:
Grafic nr. 2: Evoluția demografică a României în perioada 1990-2014
Sursa: Institutul Național de Statistică
majorarea numărului de pensionari de la 3,57milioane în 1990 la 5,35milioane în 2014 (+66,5%) , această cauză reprezintă unul dintre principalele motive care au produs dificultăți financiare sistemului de pensii;
diminuarea numărului de salariați de la 8,15mil în 1990 la 4,378 mil în 2014 (-46,32%), reprezint[ a doua cauză de dezechilibru a sistemului public de pensii;
rata de dependență (salariați/ pensionari) a scăzut de la 3,43 în 1990 la 0,93 în 2014;
vârste efective de pensionare mult sub vârsta standard de pensionare: în 2009 diferențele erau între 5 și 7 ani
devalorizarea pensiei reale;
rata de înlocuire a venitului salarial cu veniturile din pensii, calculată prin raportarea pensiei la salariu mediu, a evoluat de la 48,6% în 2000, la 65,3% în 2010 și 58,2% în 2013.
Actuala formă a sistemului de pensii, la nivelul anului 2015 în cea mai scurtă, clară și concisă modalitate de prezentare arată astfel:
Figura nr. 10 Structura Sistemului de pensii
Sursa: Casa Națională de Pensii Publice
După cum se observa și în imaginea de mai sus Sistemul de pensii din România este structurat pe trei piloni și anume:
– Pilonul I – sistemul de pensii publice de tip PAYG, bazat pe solidaritate între generații (are la baza Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice);
– Pilonul II – fonduri de pensii administrate privat, tip DC (contribuții definite); o parte a contribuției individuale a asiguratului se acumulează în conturi individuale (are la bază Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat);
– Pilonul III – fonduri de pensii facultative, tip DC (contribuții definite); participare facultativă și conturi individuale (are la bază Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative).
Pe lângă componentele menționate mai sus, sistemul de pensii românesc mai enumeră sistemul pensiilor pentru notari, sistemul pensiilor pentru avocați și sistemul de pensii al unor culte religioase.
Sistemul public de pensii obligatorii de stat
Sistemul public de pensii are un rol deosebit de important în România, acesta garantează protecție socială populației active, persoanelor invalide, persoanelor pensionate și urmașilor lor. Rolul complex al sistemului decurge din totalitatea principiilor pe care le are la bază.
Organizarea și finanțarea sistemului public de pensii din România sunt prevăzute în Legea 263/2011. Casa Națională de Pensii Publice este instituția publică care administrează sistemul public de pensii și se aflată în subordinea M.M.F.P.S.P.V. Sediul central este în municipiul București, cu filiale subordonate în toate cele 42 de județe ale țării. CNPP coordonează metodologic casele de pensii sectoriale ale structurilor de apărare și ordine publică.
Pensia reprezintă o sumă de bani plătită periodic în baza legislației, foștilor angajați care au contribuit și au îndeplinit condițiile legale de pensionare.
Mecanismul de finanțare al sistemului public de pensii este de tip „pay-as-you go”, aceasta înseamnă că actualii angajați cotizează la BAS iar veniturile curente acumulate sunt imediat redistribuite actualilor pensionari. În schimbul contribuțiilor, actualilor angajați le este garantat dreptul de a beneficia de pensie, atunci când vor deveni eligibili.
Figura nr. 11 Modul de organizare și finanțare a sistemului public de pensii din România
Sursa: cercetare proprie în baza Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
Bugetul asigurărilor sociale de stat este compus din veniturile și cheltuielile sistemului public de pensii. B.A.S. este propus de C.N.P.A.S., elaborat de Guvern și aprobat de Parlament. Conform schemei de mai sus, se poate observa în partea stângă veniturile care compun bugetul iar in partea dreaptă cheltuielile pe care bugetul trebuie sa le finanțeze. Este evident ca atât unele cât și celelalte fluctuează, de la lună la lună respectiv de la an la an, motiv pentru care statul a prevăzut ca în cazul în care cheltuielile nu pot fi acoperite din veniturile realizate să subvenționeze de la bugetul de stat acest deficit, iar pentru perioadele în care se înregistrează un excedent bugetar să poată fi constituit un fond de rezervă.
Definirea termenilor, a expresiilor și principiilor specifice sistemului de pensii
Asiguratul este persoana care a încheiat un contract de asigurare socială în nume propriu sau pentru care angajatorul reține și virează contribuția la buget.
Casele de pensii sectoriale își desfășoară activitatea în subordinea M.Ap.N., M.A.I. și S.R.I. respectând legislația din domeniu.
Contract de asigurare socială este actul încheiat între persoanele fizice și casele de pensii în vederea participării la sistemul public de asigurare socială, act ce cuprinde datele de identificare a parților, condițiile, obligațiile Casei, ale asiguraților și clauze contractuale.
Declarația individuală de asigurare este folosită pentru înregistrarea în sistemul public de pensii persoanele care desfășoară activități independente și asigurate obligatoriu prin efectul legii.
Declarație nominală de asigurare este folosită pentru a înregistra și controla obligațiile de plată cantitativ și calitativ ale asiguraților către bugetul asigurărilor sociale de stat;
Locurile de muncă în condiții deosebite/speciale/alte condiții – au o influenta negativa asupra personalului muncitor și a sănătății acestuia expunând-ul la factorii de risc profesional (de diferite grade) sau condițiilor specifice serviciilor de ordine publică, apărare și siguranță națională, pe toată durata timpului normal de muncă, ducând in timp la apariția bolilor profesionale.
Contribuția de asigurări sociale se datorează atât de către angajat cât și de către angajator din momentul încadrării în locul de muncă sau de la data încheierii contractului de asigurare socială, fiind calculată conform prevederilor Codului fiscal în cotă fixă pentru angajat(10,5% x SB) și în cotă variabilă pentru angajator ([cn.15,8%; cd. 20,8%; cs.25,8%]x SB) în funcție de condițiile de muncă încadrate.
Pentru a putea intra în posesia drepturilor de pensie persoana eligibilă, trebuie să înainteze o cerere de pensionare, împreună cu toate actele doveditoare la casa teritorială de pensii, respectiv la casa de pensii sectorială. Pensiile sunt acordate prin plăți lunare livrate la domiciliu sau virate pe card, de la data acordării ce este stabilită prin decizia caselor de pensii.
Pensionarii la limită de vârstă, pensionarii invalizi gradul III, precum și soți supraviețuitori pot cumula pensia cu alte venituri pentru care se plătesc contribuții sociale.
Principiile sistemului public de pensii în baza cărora el se organizează și funcționează conform art.2 Legea 263 sunt:
Figura nr. 12 Principiile Sistemului de pensii
Sursa: cercetare proprie în baza Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
a) principiul unicității prin care statul organizează și garantează pentru sistemul public de asigurări sociale, prin aplicarea lui urmărind-se diminuarea inechităților existente intre diferite sisteme de asigurări sociale, oferindu-se tuturor participanților aceleași set de reguli și condiții;
b) principiul obligativității, potrivit căruia participarea la sistemul asigurărilor de stat este obligatorie pentru toți cetățenii activi;
c) principiul contributivității, stabilește ca principală sursă de finanțare a BAS contribuțiile persoanelor fizice și juridice, pe baza cărora se obține calitatea de asigurat;
d) principiul egalității, prin acest principiu se oferă un tratament egal și nediscriminatoriu pentru toți contribuabilii și beneficiarii sistemului, care îndeplinesc aceleași condiții;
e) principiul repartiției, stabilește redistribuirea fondurilor de asigurări sociale de stat, este specific doar sistemului public de pensii;
f) principiul solidarității sociale, conform acestui principiu generațiile actuale de contribuabili își asumă obligația de a contribuii pentru generațiile prezente de beneficiari, pentru a putea beneficia la rândul lor de acest drept la bătrânețe, principiul are ca scop limitarea și înlăturarea riscurilor asigurate;
g) principiul autonomiei, potrivit căruia sistemul public de pensii este organizat și administrat de sine stătător potrivit legii;
h) principiul imprescriptibilității, acest principiu limitează prescrierea dreptului la pensiile în sistemul public de asigurări;
i) principiul incesibilității, acest principiu stipulează faptul că dreptul la pensie nu se poate ceda nici total nici parțial.
Prin aplicarea noilor principii aduse de lege s-a reușit obținerea următoarelor rezultate:
asigurarea protecției de bază contribuabililor și garantarea de către stat a fondurilor constituite;
conformarea la standardele Uniunii Europene în domeniul pensiilor, oferirea posibilității de asigurare a cetățenilor români la sistemele de pensii partenere sistemului de pensii romanesc, dar totodată și cetățenilor străini de a se asigura la sistemul romanesc de pensii;
elaborarea unei formule de calcul performanta care ține cont de contribuția asiguratului pe toată perioada de cotizație, de salariul mediu corespunzător perioadei de raportare, de sporurile și pensia suplimentară și de alți parametri care asigura corelarea cât mai realistă între volumul contribuțiilor plătite și valoarea prestațiilor cuvenite;
creșterea vârstei standard de pensionare și a stagiilor de cotizare.
Tabel nr. 3: Categoriile de pensii ale sistemului public de asigurări sociale
Sursa: Legea 263/2011 privind sistemul unitar de pensii publice
Dosarul de pensionare conține următoarele acte necesare, în funcție de tipul de pensie solicitat:
1. Pensia pentru limită de vârstă, anticipată și anticipată parțială:
cerere tip pentru înscrierea la pensie ;
acte de vechime:
carnetul de muncă (original și copie);
adeverințe privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată, completate potrivit legii;
adeverința privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă (original);
adeverința privind condițiile de muncă deosebite, speciale și/sau alte condiții (original);
actele de stare civilă ale solicitantului: BI/CI; certificat de naștere și de căsătorie (original și copie);
livretul militar (original și copie);
diploma de absolvire a învățământului universitar și adeverința din care să rezulte durata normală, perioada studiilor și faptul că acestea au fost urmate la zi;
adeverință care să ateste perioadele de activitate;
dovada echivalării cursurilor desfășurate în străinătate;
Revenirea de la sistemul unitar de pensii publice la pensiile speciale pentru personalul militar. Modificările și propunerile aduse de noul proiect lege.
Noul proiect de lege aduce modificări care reglementează drepturile la pensii și asigurări sociale pentru militari, polițiști si funcționari publici cu statut special.
Pe lângă principiile specifice sistemului public de pensii noua lege aduce modificări asupra principiului autonomiei (prin care instituțiile din domeniul apărării conduc, administrează și organizează sistemul de pensii militare) și introduce principiul recunoștinței față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile suferite de militari și familiile lor.
Statul garantează pentru sistemul pensiilor militare și asigură fondurile necesare pentru plata pensiilor și a cheltuielilor sistemului de la bugetul de stat. Categoriile de pensii militare sunt: pensia de serviciu (limită de vârstă, anticipată și anticipată parțial), pensia de invaliditate și pensia de urmaș.
Dreptul la pensia de serviciu se deschide odată cu îndeplinirea următoarelor condiții: împlinirea vârstei standard de pensionare (60 ani) și realizarea stagiului de vechime (25 ani) din care vechime în serviciu de cel puțin 15 ani. Pensia anticipată se acordă personalului care a îndeplinit vârsta standard de pensionare diminuată cu 5 ani și a realizat vechimea efectivă de 25 ani. Pensia anticipată parțial se acordă personalului care a îndeplinit vârsta standard de pensionare diminuată cu 5 ani și a realizat vechimea efectivă de cel puțin 20 ani, din care 10 de serviciu. Pentru stabilirea vechimii în serviciu se i-au în considerare perioadele asimilate și perioadele în care s-a cotizat.
Militarii conform art. 21 din noua lege privind pensiile militare de stat, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare în funcție de numărul anilor realizați în condiții deosebite, speciale sau alte condiții. Reducerea aferentă anilor în aceste condiții poate fi de maxim 13 ani.
Baza de calcul folosită este media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate, la care se adaugă un spor de până la 15%. După deschiderea dreptului, pensia este actualizată în funcție de solda de grad și de funcție.
Procentul aplicabil pensiei limită de vârstă se stabilește prin însumarea procentului de 80% aplicat asupra bazei de calcul și a procentului de 1% aferent anilor care depășește stagiul complet de cotizare (25ani). În situația în care stagiul de cotizare este cuprins între 20 și 25ani, procentul de 80% se diminuează cu 1% pentru fiecare an ce lipsește din stagiul complet de cotizare.
Cuantumul pensiei se stabilește prin aplicarea procentului mai sus obținut cu baza de calcul obținută.
Pensia suplimentară se obține prin aplicarea procentului pensiei suplimentare (3%; 6%;9%) la cuantumul pensiei.
Pensia OMM se obține prin aplicarea procentului OMM (10%; 15%; 20%) la cuantumul pensiei.
Pensia brută este obținută prin însumarea cuantumului pensiei, a pensiei suplimentare și a pensiei OMM.
Pensia netă este obținută prin scăderea din pensia brută a CASS (5,5%) și a impozitului (16%).
Elementele de noutate pe care le aduce noua lege a pensiilor militare de stat sunt:
plata pensiilor militare se asigură de la bugetul de stat prin bugetul MApN;
recalcularea pensiilor, militarilor aflați în rezervă, calculate după Legea 263/2010, din data de 01.01.2011 până la data intrării în vigoare a noii legi;
eliminarea CAS datorate de către unitățile militare și implicit simplificarea declarației 112;
dispar cheltuielile pentru condițiile de muncă și sporurile acordate pensiei;
evidența activității în condiții de muncă se derulează în continuare pentru a fi valorificată la stabilirea și calculul pensiei;
redirecționarea CIAS, datorat de angajat, către bugetul de stat;
modificarea sistemului de raportate a informațiilor (Declarația 112 și Declarația MApN);
implementarea unei noi metodologii de stabilire a bazei de calcul (media tuturor veniturilor brute a 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate) diferită de ce-a bazată pe contributivitate din sistemul public;
includerea preoților militari și a soldaților și gradaților profesioniști în sistemul pensiilor militare;
eliminarea contribuțiilor la pensiile administrate privat;
Motivele care au condus la adoptarea noului sistem de pensii ocupaționale:
Noul proiect de lege își propune să readucă sistemul de pensii ocupaționale pentru categoriile socio-profesionale din domeniul apărării. Pensiile militare vor reflecta recunoașterea statului acordată cadrelor militare pentru privațiunile serviciului militar și activitatea desfășurată în slujba poporului român.
Necesitatea de a reflecta caracterul special al profesiei militare, a condițiilor în care militarii își desfășoară activitatea, expunerea la un gradul ridicat de risc pe întreaga perioadă de activitate, suprasolicitarea psihică și nervoasă, stresul, expunerea la boli profesionale și alte condiții specifice sistemului militar nu erau regăsite și apreciate în sistemul public de pensii.
Nu în ultimul rând s-a urmărit alinierea la modelul regăsit la nivelul tuturor statelor membre NATO, care și-au dezvoltat un sistem de pensii militare distinct de sistemul public de pensii.
Pilonul II- Sistemul fondurilor de pensii administrate privat. Alternativă a sistemului de stat.
În România sectorul pensiilor private are o istorie recentă, începutul funcționarii acestora fiind marcat în luna mai 2008, mult mai târziu decât în statele vest europene, dar astfel România a beneficiat de experiența și modelele dezvoltate.
Alinierea Sistemului românesc de pensii la tendințele europene a impus nevoia de reformare și modernizare a acestuia prin introducerea a încă doua sisteme de pensii private, conform recomandărilor Băncii Mondiale.
Cel mai important scop al acestei reforme a fost diminuarea presiunii asupra Bugetului asigurărilor de stat prin posibilitatea de asigurare a pensiilor în sectorul privat. Un alt scop a fost acela de a susține creșterea economică prin investirea în piața de capital importante sume de bani acumulate din contribuțiile asiguraților prin intermediul administratorilor privați.
Rolul fondurilor de pensii este multiplu:
asigură completarea veniturilor din sistemul public de asigurări;
ajută la dezvoltarea economică și socială a indivizilor la vârsta pensionării, oferindu-le posibilitatea de înlocuire a veniturilor salariale mult mai avantajoasă prin acumularea și fructificarea contribuțiilor;
crește siguranța financiară a beneficiarilor prin diminuarea riscurilor de înlocuire dezavantajoase a veniturilor salariale oferite de către sistemul public de pensii;
sumele acumulate pot fi plătite o singură dată pe perioade determinate sau lunar cu posibilitatea de a fi moștenite dacă asiguratul decedează.
Cadrul legislativ care a permis organizarea Pilonului II de pensii, funcționarea entităților private de administrare a fondurilor de pensii precum și înființarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (C.S.S.P.P.) l-a constituit Legea nr 411/2004.
Arhitectura pilonului II de pensii este „simplă, clară și eficientă” bazată pe activitate transparentă în ceea ce privește conturile personale, gradul de risc investițional, rata de rentabilitate precum și alți indicatori care oferă o imagine fidelă asupra fondurilor de pensii. În acest sistem un rol foarte important îl deține C.S.S.P.P, atribuțiile sale fiind asemănătoare cu cele ale C.N.P.P. exercitate în sistemul public de pensii. Atribuții C.S.S.P.P. constau în:
reglementare;
autorizare;
supravegherea și controlul sistemului;
protejarea participanților și educația lor financiară;
organizare și funcționare internă;
păstrarea echilibrului între rolul economic și social al sistemului.
Fondul de pensii administrat privat se constituie prin contract de societate civilă („contract prin care doua sau mai multe persoane se înțeleg să pună în comun aporturile lor bănești, spre a constitui un fond în vederea atingerii unui scop patrimonial comun”), încheiat între minimum 50.000 de participanți. Nici un fond de pensii nu poate fi declarat în stare de faliment. Valoarea totală a activelor fondului de pensii se constituie din:
contribuțiile nete convertite în unități de fond;
drepturile beneficiarilor și nerevendicate în termenul de prescripție;
dobânzile și penalitățile de întârziere aferente contribuțiilor;
sumele provenite din investirea veniturilor.
Fiecare administrator elaborează și propune prospectul schemei de pensii private, prospect ce este transmis și supus autorizării de către C.S.S.P.P.
Tipul de schemă ales pentru acest palier, în România, este schema de contribuții definite (DC). Înscrierea la data intrării în vigoare a legii era obligatorie pentru persoanele de până în 35 ani și opțională pentru persoanele cu vârsta între 35 și 45 de ani. Ponderea contribuțiilor (2% în 2008, cu o creștere până la 6% în 2016) reținute din CAS-ul angajaților sunt virate în conturile lor individuale în care se acumulează sub formă de active, la care sunt adăugate veniturile rezultate din investițiile efectuate de societatea asiguratoare. Statul are în vedere menținerea unui raport adecvat între resursele alocate pilonului I și II deoarece acest raport influențează echitatea inter-generațională, alocând un procent mai mare pilonului I este favorizată generația actuală de pensionari în detrimentul generației active care va avea beneficii reduse datorită capitalizării reduse a contribuției individuale.
Eficiența fondului de pensii private ales, este proporțională cu rentabilitatea și mărimea beneficiilor obținute în urma investirii activelor, și invers proporțională cu rata costurilor de administrare și gradul de risc generat de tipul investițiilor ales.
Administratorul fondului de pensii poate investi contribuțiile în:
instrumente monetare: inclusiv conturi și depozite în lei la bănci românești, sau la sucursalele băncilor străine de pe teritoriul României, fără a depăși 20% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;
titluri de stat emise de România și de statele membre ale UE fără a depăși 70% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;
obligațiuni de stat la 30% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;
titluri de stat și alte valori mobiliare, până la 15% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;
Contribuția la fondul de pensii este calculată și reținută de către angajator, aceasta fiind parte din contribuția individuală a angajatului la sistemul public de pensii. Această contribuție este deductibilă, evidențiază distinct dar virată în aceleași condiții ca și contribuția de asigurări sociale de stat.
Problema majoră cu care se confruntă la momentul actual pilonul II de pensii o constituie cota mică a contribuțiilor participanților (5% pt. anul 2015) și valorile mici care s-au acumulat până în acest moment, fapt ce va genera valori de pensie destul de mici în aceste condiții. Este evident faptul ca cele mai afectate vor fi persoanele care au contribuit la acest fond ce-a mai scurtă perioadă de timp și anume persoanele care aveau în jur de 45 de ani la momentul lansării fondului.
Legislația in domeniu oferă posibilitatea asiguratului de a-și alege singur fonul de pensii și administratorul într-o perioadă de cel mult 4 luni de la angajare. În Romania mai puțin de 5% dintre cei care aderă la pilonul 2 de pensii își aleg singuri fondul și administratorul ceilalți sunt redistribuiți în mod automat, principalele motive sunt lipsa de interes, lipsa de informare, lipsa cunoștințelor de specialitate dar și dezinteresul pentru nevoia de a economisi.
Alegerea unui fond de pensii este o decizie foarte importantă, care trebuie făcută cu inteligență și din timp, ținând cont de elemente precum:
comisionul de administrare al fondului;
politica de investiții;
instrumentele financiare :acțiuni, obligațiuni, titluri de stat, etc ;
penalitățile de transfer;
modalitatea de informare și raportare către participant a situației personale;
experiența administratorului, numărul de participanți și rata rentabilități.
Factori cei mai însemnați în evoluția pieței pensiilor private românești sunt inflația cu impact asupra rentabilității portofoliului, cursul valutar, piața bursieră și nivelul dobânzilor cu impact asupra activelor portofoliului, șomaj și nivelul salariului mediu au impact asupra contribuțiilor.
“Contul personal” , “investiția” și „valoarea unității de fond” sunt elementele cheie în sistemul pensiilor private.
Analiza pieței fondurilor de pensii administrate privat din România între anii 2008-2015
Din anul 2008 până în prezent numărul participaților la fondurile de pensii administrate privat a crescut de la 4,53 milioane în anul 2008 la 6,39 milioane în prezent, fiind înregistrată o creștere de 28,3%. Numărul mediu de participanți nou intrați în sistem a fost de 230.000 pentru fiecare an, iar procentajul de repartizare aleatorie a acestora a crescut an de an. În primul trimestru al anului 2015 la 97% din persoanele nou intrate au fost repartizate aleatoriu (79 mii din 82 mii nou intrate), pentru aceeași perioadă a anului 2014 procentul a fost de 95% din total.
Valoarea activului net a tuturor fondurilor a cunoscut o creștere foarte mare fiind susținută din două direcții, pe de o parte de creșterea numărului de participanți la fonduri iar de pe altă parte de creșterea cotei de contribuție conform legislației.
În luna mai 2008 au fost virate primele contribuții către acest pilon, iar valoarea activului din acel an a fost de 830 mil. lei. Se poate observa și din grafic evoluția accelerată a activului fondului de pensii, care își va menține ritmul de creștere până în anul în care cota de contribuție va ajunge la 6% (2016), după acest an activul total va avea o creștere mai lentă înregistrată din contribuții și din randamentul fondului.
Grafic nr. 3 : Evoluția numărului de participanți și a valorii activului net în perioada 2008-2015 Sursa: http://www.csspp.ro/evolutie-indicatori/pilon2/norma/1- active/3-1
În funcție de valoarea activului net se poate realiza clasamentul fondurilor de pensii administrate privat, pentru aceasta s-a avut în vedere aceeași perioadă de referință. Din tabelul de mai jos se poate observa că ce-a mai mare cotă de piață pentru anul 2015 este deținută de FPAP ING (37,22%), urmat de FPAP AZT VIITORUL TĂU (22,02%) iar pe al treilea loc se afla FPAP VITAL (9,05%). Împreună aceste trei fonduri dețin un activ de 14,45 mld lei și reprezintă 68,29% din totalul activelor Pilonului II.
Tabel nr. 3 : Cota de piață
Sursa : http://www.asfromania.ro/informatii-publice/statistici/statistici-pensii/evolutie-indicatori
Figura nr. 14Cota de piață din totalul Pilonului II
Figura nr. 15 Evoluția individuală a cotei de piață a fiecărui FPAP
Din figura nr. 15 se pot observa modificările pe care le-au suferit cotele de piață ale fiecărui fond de pensii administrat privat (FPAP) de la înființare până în prezent. Așadar cea mai mare creștere a avut-o FPAP ALICO, urmat de BRD și BCR fondurile ARIPI și VITAL și-au modificat foarte puțin poziția, în schimb fondul AZT VIITORUL TĂU a înregistrat descreșteri de câteva puncte procentuale.
Un indicator foarte important al fondurilor de pensii îl reprezintă rata de rentabilitate. Acest indicator a cunoscut în perioada de analiză oscilații foarte puternice datorate atât crizei economice cât și volatilității pieței financiare. La finalul lunii mai a anului 2015 fondurile de pensii aveau o rată a rentabilității cuprinsă între 6.45%( AZT VIITORUL TĂU) și 11.12%(BRD). Cea mai interesantă evoluție a avuto FPAP BRD, care a debutat la începutul perioadei cu o rată de 12.23% și a ajuns la 11.12%, fiind cea mai mare rată din luna mai 2015. Nu la fel se poate spune despre FPAP AZT VIITORUL TĂU, care a înregistrat cele mai mari regrese, începând de la 16.54% (pe locul 2 la acel moment) a ajuns pe ultima poziție cu 6.45%.
Grafic nr. 4 : Ratele de rentabilitate a fondurilor de pensii 2010-2015 SURSA: http://www.csspp.ro/rate-de-rentabilitate/pilonul-2(2010-2015)
Rata medie de rentabilitate este redată în graficul nr 5 pe fiecare fond în parte. Această rată a fost de 10,10% BRD; 10,35% BRD; 10,75% AZT VT; 11,48% ING; 11,77% ALICO și 11,97% BCR , în decursul anilor de funcționare a fondurilor.
Grafic nr. 5: Rata medie a rentabilității %
Sursă : cercetare proprie pe baza buletinelor informative publicate de AsfRomânia
Conform CSSPP, rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii private pe ultimele 24 de luni, înregistrată în luna mai a fost de 8.85%, iar rata de rentabilitate minimă a fondurilor a fost de 4.53% pentru fondurile cu risc mediu și de 3.63% pentru fondurile cu risc ridicat.
Figura nr. 18: Ratele de rentabilitate a fondurilor de pensii pentru luna mai 2015 SURSA: http://www.csspp.ro/rate-de-rentabilitate/pilonul-2 an 2015
În următoarea imagine sunt prevăzute gradele de risc, comisioanele aplicate contribuțiilor, comisioanele aplicate activelor fondurilor, taxele de auditare, penalitățile de transfer pentru fiecare fond de pensii administrat privat. Se poate observa ca toate fondurile au fixate comisioanele în limita stabilită de lege, doar taxa de auditare diferă între fonduri, în funcție de mărimea activului fondului.
Figura nr. 20: Taxele comisioanele și penalitățile de transfer percepute de fondurile de pensii
Sursa: http://www.asfromania.ro/publicatii/buletine-informative/buletine-asigurari
Aderarea Ministerului Apărării Naționale la sistemul fondurilor de pensii administrate privat
Obligativitatea de asigurare în sistemul public de pensii a cadrelor militare în activitate, a soldaților și gradaților profesioniști și a personalului civil din domeniul apărării naționale este prevăzută la art.6, alin.1, lit.(c) din L. 263/2010.
Începând cu anul 2011 prin Ordonanța de urgență nr 98 s-a creat cadrul legal de integrare în sistemul unitar de pensii a personalului MApN, în scopul stabilirii acelorași obligații și drepturi pentru toți asigurații sistemului de pensii publice. Tot această ordonanță a stabilit obligația de a adera la sistemul fondurilor de pensii administrate privat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat.
Pentru a putea respecta această prevedere, a fost emisă HG 233/2011 privind atribuțiile, organizarea si funcționarea caselor de pensii sectoriale.
Schema circuitului de funcționare a pensiilor private, pentru personalul din MApN este prevăzută în următoarea imagine. Așadar pentru personalul militar ordonatorii de credite de la toate nivelele stabilesc solde și salarii. În funcție de soldele brute/salariile brute sunt calculate toate reținerile salariale din care fac parte și cele pentru asigurări sociale. Aceste rețineri sunt raportate către ANAF prin Declarația 112 și către Casa Sectorială de Pensii prin Declarația MApN iar mai apoi sunt virate în contul unic de asigurări sociale.
Casa sectorială de pensii după face corelări de date cu ANAF și CNPP îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin, urmând a trimite ordine de plată către contul unic pentru a redistribui cota de contribuție a fondurile de pensii administrate privat(CFPAP). Viramentele se fac în sume centralizate pentru toți asigurații din fiecare fond în parte. Dacă angajatul contribuie și la pilonul III, ordonatorul de credite sau chiar el virează contribuția către acest fond facilitând de deductibilitate fiscală. În urma acestor contribuții se vor stabili drepturile de plată ale viitorului pensionar, care va putea beneficia de pensia de la pilonul I, II sau III.
Figura nr. 21 Funcționarea sistemului de pensii în MApN
Sursa: Casa sectorială de pensii
Domeniile de responsabilitate și atribuțiile ce revin casei sectoriale de pensii:
atribuții de control asupra modului în care ordonatorii de credite respectă întocmirea și transmiterea Declarației 112 și a termenele legale;
stabilirea, evidența, plata pensiilor și drepturilor de asigurări sociale;
întocmirea registrelor de evidență a contribuțiilor și a participanților din M.Ap.N. atât pentru sistemul public cât și pentru fondurile private de pensii;
certifică stagiile de cotizare și punctajul pensiilor realizat de asigurați;
stabilirea drepturilor și obligațiilor de asigurări sociale ce le revin contribuabililor;
elaborează propuneri pentru întocmirea bugetului de stat și a celui de asigurări sociale;
organizează și conduce contabilitatea proprie;
asigurarea realizarea, extinderea și întreținerea aplicațiilor informatice de calcul și evidență în domeniul pensiilor și altor drepturi de asigurări sociale, corelate în mod unitar cu Casa Națională de Pensii Publice;
PILONUL III- Sistemul fondurilor de pensii facultative
Motto:“Planning your financial future is planning for retirement and having money to enjoy it”.
Sistemul public de pensii românesc a devenit unul complex după ce a fost introdus noul pilon de pensii administrat privat și finanțat prin contribuția voluntară a persoanelor, care au posibilitatea de a alege administratorii și fondul de pensii oferit de aceștia în funcție de opțiunile personale.
Pentru ca alegerea unui fond de pensii să nu fie una hazardată cei interesați trebuie să facă alegeri documentate ținând cont de capacitatea lor de a face economii, de durata vieții lor profesionale, momentul ieșirii la pensie precum și nivelul veniturilor așteptate la pensie dar nu în ultimul rând trebuie avute în vedere totalitatea costurilor implicite fondului. Fără o viziune de ansamblu asupra vieți și fără un minim de educație financiară în rândul angajaților nu este resimțită nevoia de a economisi pentru pensie printr-un sistem investițional complex.
Pensiile private facultative sunt un instrument special de economisire și de investiție prin care rezultatele sunt așteptate pe un termen lung de timp. Spre deosebire de alte metode de economisire pensiile facultative beneficiază de avantaje oferite de stat, cel mai important avantaj este deductibilitatea fiscală în limita a 400€ pe an (33,3€/lună). Suma rămasă neimpozitată reprezintă un câștig brut de 288lei/an, iar după efectuarea reținerilor (4%) de către administrator, asiguratul rămâne cu un câștig net 276lei/an.
Scopul deductibilități fiscale pentru sistemele de pensii facultative este de a răsplăti inițiativa personală de economisire în vederea asigurării unui standard mai bun de viață la pensionare și de a stimula înscrierea și participarea la aceste sisteme de pensii. Prin acest beneficiu acordat statul dorește să îmbunătățească strategia de protecție socială a cetățenilor asigurați pe termen lung, deoarece la pensie ei vor beneficia de venituri suplimentare și nu se vor încadra în categorii defavorizate, care vor avea nevoie de susținere și protecție socială.
Cadrul legislativ al pensiilor facultative este asigurat de Legea 294/2004 care stabilește regulile de înființare a schemelor și componentelor din prospectul de pensii facultative, principiile de organizare și funcționare ale administratorilor, precum si autoritatea(C.S.S.P.P.) de supraveghere prudențială a sistemului care are dreptul de a acorda și retrage autorizația de funcționare a administratorului.
În următorul tabelul nr s-a realizat o comparație între principalele caracteristici ale celor trei piloni de pensii.
Tabel nr. 4: Sistemul de pensii din România – comparație între piloni de pensii
Sursa: cercetare proprie pe baza cadrului legislativ în vigoare
Procedura de aderare la un fond de pensii administrat privat presupune următoarele etape:
informarea asupra sistemului de pensii private și a modului de funcționare;
alegerea unui fond de pensii adecvat nevoilor și nivelului de risc;
adresarea către administratorul fondului de pensii;
semnarea actului individual de aderare;
dobândirea calității de participant prin confirmarea actului de aderare.
Cum ne alegem fondul de pensii private?
Gradul și profilul de risc (scăzut, mediu și ridicat) precum și indicatorii de performanță ar trebui să constituie principalul criteriu de alegere a unui fond de pensii private. De asemenea costurile de administrare, experiența sau renumele administratorului precum și strategia investițională regăsită în prospectul schemei de pensii trebuie luate în calcul. Cu toate acestea, ghidarea în funcție de performanță, nu trebuie să influențată de fluctuațiile piețelor financiare dintr-un moment sau altul. Tocmai de aceea, indicatorii de performanță și rentabilitate au relevanță numai dacă sunt calculați pentru perioade mai mari de timp.
Participanți la acest sistem de pensii pot solicita deschiderea dreptului la pensie dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
vârstă (60 ani),
plata a 90 de contribuții lunare;
acumularea unui activ personal suficient obținerii pensiei.
În alte condiții decât cele enumerate mai sus, persoana poate opta pentru o singură plată sau plăți eșalonate pe o perioadă de 5 ani.
În sistemul fondurilor de pensii private sunt prevăzute următoarele produse de achitare:
Anuitățile, oferă plăți lunare beneficiarilor;
Sumele forfetare, oferă posibilitatea de retragere în întregime sau în mare parte a activului;
Retragerile eșalonate, oferă plăți periodice, pentru perioade determinate, fără asigurarea riscului de longevitate.
Până la data adoptării legii speciale privind organizarea și funcționarea sistemului de plată a pensiilor private, beneficiarul primește pensia prin plată unică.
Plecând de la durata stagiului complet de cotizare a cadrelor militare și a vârstei standard de pensionare, se observă că acestea au posibilitatea să iasă la pensie mai devreme, ceea ce teoretic ar însemna că vor avea o durata de pensie mai îndelungată (raportat la speranța medie de viață în România). Rezultă astfel că cel mai protector produs de plată ar fi anuitățile, deoarece asigură împotriva riscului longevității, oferind un venit lunar întreaga viață, iar activul neconsumat putând fi moștenit.
Se poate concluziona că asigurarea unui viitor confortabil necesită un bun plan financiar. De aceea fiecare persoană are nevoie de un plan și o strategie pe termen lung încă de la prima angajare. Cu cât se începe mai devreme a se pune în aplicare acest plan, cu atât el generează mai multă siguranță devine mai puternic iar la bătrânețe asigură o viață confortabilă și lipsită de griji. Avantajul economisirii din timp constă într-un nivelul scăzut al contribuțiilor lunare, la care se adaugă rata de randament al fondului pentru o perioadă mai îndelungată de timp și valorificarea unităților de fond.
Concluzii capitol:
În ultimul deceniu Sistemul românesc de pensii s-a aflat într-o continuă reformă, pe de o parte datorită provocărilor cu care se confrunta iar pe de altă parte necesitatea de aliniere la standardele, orientările și reglementările Uniunii Europene.
Măsurile adoptate au vizat pe de o parte eficientizarea cheltuielilor bugetare cu asigurările sociale de stat iar pe de altă parte creșterea nivelului de trai al pensionarilor. Totodată prin aceste măsuri s-a dorit implicarea în mod direct a tuturor partenerilor sociali inclusiv a cetățenilor prin extinderea rolului și a contribuției fiecăruia la economisirea și asigurarea veniturilor suplimentare prin sisteme finanțate și administrate privat.
Dezvoltarea sistemului de pensii românesc s-a realizat prin introducerea pensiilor private ca alternativă și supliment la sistemul de pensii de tip redistributiv. Această măsură a inovat și consolidat capacitatea statului de a furniza pensii adecvate și durabile. Există o sferă largă de strategii, cercetări și rapoarte pentru îmbunătățirea continuă a performanței generale a fondurilor de pensii. Sunt elaborate strategii la nivel european, ținându-se cont de experiența acumulată și de evenimentele majore petrecute (ex. criza din 2008 care a arătat vulnerabilitatea sistemelor finanțate de stat).
Evoluția sistemului de pensii românesc este reliefată prin efectele de echilibrare ale sistemului:
reducerea presiunii asupra bugetului asigurărilor sociale și bugetului de stat;
stimularea creșterii economice prin investirea activelor fondurilor de pensii;
dezvoltarea pieței de capital;
activele fondurilor de pensii pot sprijini dezvoltarea proiectelor de investiții lansate de stat, de administrațiile publice, de marile companii și mediul privat, prin intermediul piața de capital.
Planificarea financiară începe odată cu primul loc de muncă. Deși majoritatea oamenilor au deseori priorități pe termen scurt sau mediu, nu trebuie pierdut niciodată din vedere obiectivul pe termen lung și anume acela de asigurare a unor venituri adecvate la pensie.
Partea II. REPERE PRACTICE ȘI STUDII DE CAZ
Cap. 1 Studii de caz privind specifice sistemul public de pensii din România.
Determinarea vârstei de pensionare folosind aplicația proprie
Casa Națională de Pensii Publice calculează pensiile în momentul actual folosind un program informatic complex elaborat și omologat de o comisie națională. Acest program este adresat tuturor Caselor Județene de Pensii Publice pe teritoriul României în vederea calculări cât mai exacte a pensiilor de stat. Datorită faptului că este un instrument intern asigurații nu au acces la utilizarea lui.
Din dorința de a trece peste acest impediment, citind și analizând cu multă atenție legislația din domeniu, s-a realizat un instrument de calcul ce facilitează determinarea acestor informații.
Prima parte a studiului este orientată pe calcularea vârstei de pensionare în conformitate cu legea 263/2011 pentru următoarele categorii de pensii:
pensia pentru limită de vârstă
pensia anticipată
pensia anticipată parțial
Pentru a putea realiza o interfață accesibilă, plăcută și ușor de utilizat s-a folosit programul NetBeans IDE.
Prezentarea interfeței grafice și a modului de funcționare a Calculatorului vârstei de pensionare:
Pensia pentru limită de vârstă:
Luna și anul nașterii – sunt primele câmpuri ce trebuie completate, datorită majorării neuniforme a vârstelor standard de pensionare, eșalonate conform anexelor 5 și 6 din L263/2011;
Genul – eșalonarea este diferențiată în funcție de gen, la femei se începe cu anul nașterii 1944 și se termină în anul 1967 iar la bărbați se începe cu anul nașterii 1939 și se termină cu anul 1950, ulterior acestor date, vârstele standard sunt fixe;
Cariera – în funcție de cariera pe care o urmează o persoană, vârsta de pensionare, stagiul minim de cotizare și stagiul complet de cotizare a acesteia diferă, reglementările pentru civili sunt făcute în anexa nr 5, iar pentru militari în anexa nr 6;
Condițiile de muncă – în funcție de condițiile de muncă unde si-a desfășurat activitatea, vârsta standard de pensionare este redusă conform tabelului nr 1 pentru condiții deosebite și tabelului nr 2 pentru condiții speciale de muncă.
Figura nr. 22 : Interfața aplicației de calculare a vârstei de pensionare, pagina 1-completare
Sursa: cercetare proprie
butonul „Calculează”, trece programul în următoarea pagină de funcționare unde sunt prezentate sistematic rezultatele obținute în funcție de datele introduse inițial
Figura nr. 23: : Interfața aplicației de calculare a vârstei de pensionare, pagina 2-rezultate
Sursa: cercetare proprie
Anterior a fost prezentată prima pagină a aplicației, unde era necesar introducerea a câtorva date standard, în funcție de care aplicația calculează:
Anul de pensionare – care este oferit în două variante și anume:
anul de pensionare conform vârstei standard de pensionare;
anul de pensionare rezultat din scăderea reducerilor aferente muncii în condiții deosebite și speciale din vârsta standard de pensionare;
Stagiul complet de cotizare –acest câmp este corelat cu anexele 5 și 6 ale L263/2011 și ține cont de eșalonările făcute în această lege;
Stagiul minim de cotizare – acest câmp este corelat cu anexele 5 și 6 ale L263/2011 și ține cont de toate eșalonările făcute în această lege;
Reducerea vârstei standard de pensionare – în acest câmp sunt calculate și însumate toate reducerile aferente care sunt cuvenite asiguratului ce a lucrat în condiții deosebite, condiții speciale respectiv în alte condiții (anterior L119/2001 erau folosite grupele I,II și III de muncă)
Vârsta standard de pensionare – este câmpul care oferă punctul de referință din care se scad reducerile pentru condițiile de muncă și totodată acest câmp indică vârsta pensionarului la ieșirea la pensie.
Pensia anticipată parțial
După ce utilizatorul a completat datele inițiale necesare calculării pensiei pentru limită de vârstă, el are posibilitatea de a-și calcula pensia anticipată parțial. Pentru a realiza calculul, este necesar a se selecta pe cursorul gradat de la 1-60 numărul de luni dorite pensionării anticipate, obținându-se astfel un procent de diminuare al cuantumului pensiei. Se calculează pentru o perioadă de maxim 5 ani cu un procent de diminuare de 0,75% pentru fiecare lună ieșită anticipat înaintea vârstei standard de pensionare. Condiția preliminară pentru acest tip de pensie este depășirea stagiului complet cu până la 8 ani de cotizare.
Figura nr. 24 Calcularea procentului de diminuare a cuantumului pensiei
Sursa: cercetare proprie
Pensia anticipată
Poate fi accesata cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare dacă persoana în cauză a realizat peste stagiul complet de cotizare cel puțin 8 ani. În această ecuație un rol foarte important îl joacă vârsta la care s-a angajat persoana. Transpunând într-o ecuație, condițiile impuse de articolul 62 al Legii 263/2010 anii pentru pensia anticipată se determină astfel:
Vsp – Scc + 8ani – Vang = Nr. ani pensie anticipată(≤5 ani)
Vsp= Vârsta standard de pensionare
Scc = Stagiul complet de cotizare, la care se adaugă minimum 8 ani
Vang= Vârsta angajare, care este cel puțin 16 ani în România
Ținând cont de aceste condiții, am implementat în baza de calcul a programului formula anterioară, care poate calcula automat numărul anilor cuveniți pentru pensia anticipată completând câmpul Vârsta angajare. Rezultatul este returnat automat, sub acest câmp.
Figura nr. 25 Calcularea numărului de ani cuveniți pentru pensia anticipată
Sursa: cercetare proprie
Calcularea punctajului pensiei și determinarea cuantumului beneficiilor din pensie folosind aplicația proprie;
PMA =, k=nr de ani în care a contribuit
PA =
PL =
PMA = punctajului mediu anual realizat de asigurat(5 zecimale), punctele realizate de asigurat, obținute prin împărțirea punctajului total obținut la numărul de anilor stagiului complet de cotizare
PA = punctaj anual(5 zecimale), se obține prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare (PL)
PL = punctaj lunar(5 zecimale), numărul punctelor realizate de asigurat în luna de referință, se obține prin împărțirea câștigului salarial brut lunar/soldei brute lunare, la câștigul salarial mediu brut din aceeași lună, furnizat de INS, pentru perioadele asimilate se utilizează 25% din câștigul salarial mediu brut lunar din perioada respectivă
VPP = valoarea unui punct de pensie
În urmă studierii metodologiei de calcul a punctajelor și cuantumului de pensie a fost realizat, un algoritm logic de calcul prezentat în următoarea figură.
Figura nr. 26: Algoritmul de calcul al cuantumului pensiei
Sursa: cercetare proprie
În conformitate cu acest algoritm, s-a realizat un instrument de calcul foarte ușor și logic de folosit, cu ajutorul programului Microsoft Office Excel 2007. În momentul calculării pensiei trebuie să se țină cont variabilele ce se introduc, pentru a se obține un rezultat cât mai exact. Utilizarea acestei foi de calcul va ajuta la înțelegerea felului și a modului în care se fac calculele de stabilire a pensiei precum și obținerea datelor referitoare la cuantum și valoarea drepturilor de pensie.
Prezentarea interfeței grafice și a modului de funcționare a Calculatorului punctajului de pensii pe baza veniturilor lunare și a Calculatorului cuantumului de pensie:
ANUL- este un câmp completat, utilizatorul nu trebuie să introducă date aici;
LUNA- este un câmp completat, utilizatorul nu trebuie să introducă date aici;
SISTEMUL în care s-a contribuit – aici utilizatorul completează:
cu „m”- pentru lunile în care a contribuit în calitate de MILITAR;
cu „p”- pentru lunile în care a contribuit în calitate de CIVIL la sistemul public de pensii;
SALARIUL LUNAR – în acest câmp utilizatorul completează cu solda brută sau netă/salariul brut avut în perioadele respective, în funcție de prevederile legii;
VENITUL MEDIU – acest câmp este completat automat conform Anexei 7 din L 263/2010, în acest câmp utilizatorul nu trebuie să introducă date;
PERIOADE ASIMILATE – se introduce parametrul 1, pentru lunile asimilate;
SPORUL PENTRU CONDIȚII DE MUNCĂ:
se introduce 25 % pentru condiții deosebite
se introduce 50 % pentru condiții speciale și alte condiții
CONTRIBUȚII PENSII SUPLIMENTARE(1967-2001) – în acest câmp utilizatorul introduce 2 parametri:
1 pentru lunile în care a contribuit la pensiile suplimentare;
0 pentru lunile în care NU a contribuit la pensiile suplimentare;
SPORUL PENTRU PENSIILE SUPLIMENTARE – acest câmp este completat automat pentru lunile prevăzute în ART. 168 alin.(1) și (2) din legea 263/2010.
CONTRIBUȚIE FPP (fond pensii private din 2008, la militari din 2011) – se introduce parametrul 1 pentru lunile în care s-a contribuit.
COEFICIENT CORECȚIE PILON I – acest coeficient diminuează punctajul lunar al pensiei conform art. 93 alin.(3), este prevăzut în anexe;
PUNCTAJ LUNAR – acest câmp este calculat în mod automat prin raportarea câștigului salarial brut lunar/soldei brute lunare, la câștigul salarial mediu brut raportat de INS, este aplicat punctajul de corecție pentru lunile în cauză;
PUNCTAJ LUNAR PERIOADE ASIMILATE – conține punctele corespunzătoare pentru această perioadă;
PUNCTAJ LUNAR CONDIȚII DE MUNCĂ D/SP/A.C – acest câmp calculează automat punctajul lunar aferent muncii în condiții deosebite, speciale sau alte condiții;
PUNCTAJ LUNAR PENSIE SUPLIMENTARĂ – în acest câmp este calculat punctajul aferent pentru lunile în care s-a contribuit la pensiile suplimentare.
PUNCTAJ LUNAR SISTEM MILITAR- în acest câmp este calculat punctajul lunar aferent contribuțiilor ca și cadru militar, este cumulat cu punctajul lunar pentru condițiile de muncă și punctajul pentru pensia suplimentară.
PUNCTAJ LUNAR SISTEM PUBLIC- în acest câmp este calculat punctajul lunar aferent contribuțiilor la sistemul de pensii public, este cumulat cu este cumulat cu punctajul lunar pentru condițiile de muncă și punctajul pentru pensia suplimentară;
PUNCTAJUL ANUAL – obținut prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare.
Figura nr. 27 Calculator punctaj pensie pe baza veniturilor lunare
Sursa: cercetare proprie
În următoarea imagine este prezentat Centralizatorul punctajelor anuale pentru fiecare categorie de puncte obținute în urma calculărilor efectuate.
Figura nr. 28 Centralizator puncte realizate
Sursa: cercetare proprie
TOTAL PUNCTE realizate – în acest câmp sunt însumate punctajele corespunzătoare pentru condiții normale de muncă, condiții deosebite /speciale /alte condiții și sporul pentru pensia suplimentară ținându-se totodată cont de diminuarea punctajului lunar aferent lunilor în care s-a contribuit la pilonul II.
PUNCTAJ MEDIU ANUAL- în acest câmp sunt calculate punctajele medii anuale în conformitate cu stagiile complet de cotizare regăsite în ANEXELE 5 și 6.
Figura nr. 29 Determinarea punctajului mediu anual
Sursa: cercetare proprie
Calculatorul cuantumului de pensii preia în mod automat punctajele medii anuale și în funcție de valoarea punctului de pensie realizează cuantumul pensiei. Dacă persoana în cauză a beneficiat de o clasă a Ordinului Meritului Militar acesta completează clasa în câmpul Clasa OMM iar cuantumul este returnat în mod automat. Totalul pensiei este realizat prin însumarea cuantumului aferent OMM și a totalului dreptului de pensie.
figura nr. 30 Calculator cuantum pensie
Sursa: cercetare proprie
În următoarea imagine sunt prezentate două calculatore care permit determinarea pensiei brute, a pensiei nete, a CASS și impozitului în funcție de punctajul pensiei introdus respectiv calcularea pensiei nete, a CASS și a impozitului pe pensie în funcție de pensia brută introdusă.
Figura nr. 31 Calculatoare pensii
Sursa: cercetare proprie
Urmărirea modului în care este afectat cuantumul pensiei unui militar în funcție de alegerea uneia din următoarele categorii de pensii:
pensia pentru limită de vârstă;
pensia anticipată;
pensia anticipată parțial;
pensie de invaliditate;
Prezentare generală a studiului de caz:
Pentru acest studiu de caz au fost realizate patru simulări ale deciziilor de pensionare (anexa 1, 2, 3, 4) pentru un cadru militar ce intenționează să treacă în rezervă prin alegerea unei categorii de pensie de stat. Realizarea simulării a necesitat introducerea unor date fictive care să genereze cele 4 categorii distincte de pensii. Cea mai interesantă parte a simulării constă în determinarea stagiului complet de cotizare, determinarea cuantumului drepturilor de pensie și a vârstei de pensionare.
Tabel nr. 5 Date colectate din deciziile de pensionare (Anexele 1, 2, 3, 4)
Obiective:
În realizarea studiului se va avea în vedere:
compararea punctajelor obținute prin Deciziile de pensionare (Anexele 1, 2, 3, 4);
drepturile totale aferente fiecărei categorii de pensie;
modificările de cuantum în mărimi absolute ale drepturilor de pensie în funcție de categoria aleasă;
modificările de cuantum în mărimi relative ale drepturilor de pensie în funcție de categoria aleasă;
Diferențele de punctaj rezultată din metodologia de calcul al fiecărei categorii de pensii conform legi 263/2010. Diferențele de punctaj aferente fiecărei categorii de pensii, pe care ar putea C. R. să o acceseze sunt evidențiate în următoarea imagine.
figura nr. 32Diferențe de punctaj
Plecând de la cuantumul pensiei limitei de vârsta care este considerat element de referință se pot determina modificările în mărimi absolute ale cuantumurilor celorlalte trei categorii de pensii astfel:
pentru pensia anticipată diminuarea cuantumului este de 511 lei, iar stagiul complet de cotizare este diminuat cu 11 ani și 2 zile;
pentru pensia anticipată parțial diminuarea cuantumului este de 1210 lei, iar stagiul complet de cotizare este diminuat cu 14ani 1lună și 11zile;
pentru pensia de invaliditate diminuarea cuantumului este de 588 lei, iar stagiul complet de cotizare este diminuat cu 13ani 5lună și 3zile;
figura nr. 33 Analiza diminuării cuantumului în mărimi absolute
Analiza modificărilor de cuantum în mărimi relative, oferă baze certe pentru efectuarea de comparații între indicatorii procentuali cu care s-au diminuat drepturile de pensie în funcție de categoria de pensie aleasă. Pensia limită de vârstă este considerată element de referință, iar față de aceasta se pot determina modificările în mărimi relative ale cuantumurilor celorlalte trei categorii de pensii astfel:
cuantumul pensiei anticipate este diminuat cu 26,45% față de pensia limită de vârstă;
cuantumul pensiei anticipate parțial este diminuat cu 62,63% față de pensia limită de vârstă;
cuantumul pensiei de invaliditate este diminuat cu 30,43% față de pensia limită de vârstă;
figura nr. 34 Analiza diminuării cuantumului în mărimi relative
Concluzii:
Considerând că asiguratul alege pensia limită de vârstă acesta beneficiază de acumularea la stagiul complet de cotizare aferent celor 27 ani, 3luni 10zile în condiții speciale și a celor 5 luni în condiții deosebite,( )acumulând un stagiu complet de cotizare de 44 ani, 1 lună, 19 zile. Drepturile de pensie pentru această perioadă sunt de 1932 lei.
Considerând că asiguratul alege pensia anticipată acesta beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 5 ani, în situația în care a muncit 30 ani 1 lună și 17zile în condiții normale și 3 ani în condiții deosebite cumulând un stagiu complet de cotizare de 33 ani, 1 lună, 17 zile, fără a putea beneficia de alte reduceri. În această situație drepturile totale sunt de 1461 lei, drepturi care reprezintă doar 73,55% din pensia limită de vârstă.
Considerând că asiguratul alege pensia anticipată parțial acesta beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 5 ani, în condiția în care a muncit 30 ani, 0 lună, 8 zile în condiții normale, fără a putea beneficia și de alte reduceri. Drepturile sale totale sunt de 722 lei, ceea ce reprezintă 37,37% din pensia limită de vârstă.
Considerând că asiguratul a fost nevoit să aleagă pensia de invaliditate la data 30.04.2015 acesta beneficiază de o pensie în cuantum de 1132 lei, drepturi care reprezintă doar 69,56% din pensia limită de vârstă.
Grafic nr. 6: Dependența cuantumului de pensie față de stagiul de cotizare
Sursa: cercetare proprie
În acest grafic s-a evidențiat dependența cuantumului pensiei față de stagiul de cotizare al contribuabilului. Se observă că există o relație direct proporțională între cuantumul pensiei și stagiul de cotizare.
Cap. 2 Studii de caz privind sistemul fondurilor de pensii administrate privat
Studiu comparativ privind metodele de calculare a pensiei unui cadru militar în doua situații:
Asigurat doar în sistemul public de pensii
Asigurat în sistemul public de pensii și în sistemul fondurilor de pensii administrate privat de la data aderării MApN la acest sistem(2011)
Prezentare generală a studiului:
Pentru acest studiu de caz s-a realizat o simulare a deciziei de pensionare pentru același cadru militar(din Anexa 1) care a contribuit în această situație la fondul de pensii administrat privat BCR. Prin această simulare s-a urmărit observarea diferențelor înregistrate în cele două situații diferite.
Obiective urmărite în realizarea studiului:
compararea punctajelor obținute prin Deciziile privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă (Anexa1, 2);
stabilirea valorii activului personal acumulat în contul individual al participantului;
diminuarea drepturilor totale ale pensiei de stat cauzată de corecția aplicată Pilonului I;
determinarea drepturilor de pensie privată;
identificarea avantajelor sau a dezavantajelor aderării la fondul pensiilor private;
Diminuarea punctajului pensiei de stat se realizează lunar prin aplicarea unui coeficient de corecție. În situația analizată punctajul mediu anual al pensiei de stat a fost diminuat cu 0,03914 puncte. Această corecție se aplică pentru o perioada de 5 ani și 3 luni, în care asiguratul a contribuit la Pilonul II. Calculele coeficienților de corecție au fost realizate în întregime și sunt cuprinse în Anexa 6.
În Anexa 7 s-a realizat integral procesul de calculare aferent contribuțiilor pentru pilonul 2, conform Deciziei de pensionare din Anexa 5. Pe perioada celor 5 ani și 3 luni de contribuție sunt nuanțate următoarele date centralizatoare referitoare la pensia privată:
Concluzionând cele analizate, se poate afirma că C.R. în situația în care a contribuit la fondurile de pensii administrate privat va avea pensia de stat mai mică cu 38 de lei lunar. Sumă rezultată din înmulțirea valorii punctului de pensie cu cele 0,03914 puncte diminuate.
La data ieșirii la pensie din sistemul public de stat acesta va beneficia și de deschiderea dreptului la pensia privată primind integral suma de 7042,52 lei.
Repartizând pensia privată (7042,52 lei) în timp, în valori egale cu valoarea diminuării pensiei de stat (38 de lei lunar) se observă ca aceasta acoperă o perioada de 185 de luni.
Avantajele pensiei private:
primirea integrală a sumei la data deschiderii dreptului de pensie;
185 de luni asiguratul nu este afectat de diminuarea pensiei de stat;
profitul „investițiilor” este de 828 lei;
nu plătește nimic în plus, cota CIAS este redistribuită automat către pilon;
sumele finale, adunate treptat sunt cel puțin egale sau mai mari decât cele adunate din contribuții, deoarece banii sunt investiți;
în cazul decesului asiguratului suma acumulată se poate moștenii;
pensia este independentă de variația pensiei de stat.
Dezavantajele pensiei private:
poate fi înscris la un singur fond de pensii private;
odată înscris nu se poate retrage din sistemul fondurilor de pensii private;
momentan nu este acoperit riscul de longevitate;
valoarea activului personal este destul de mică datorită perioadei relativ scurte de la aderare;
repartizare aleatorie în situația în care participantul nu și-a ales singur un fond.
Cap. 3 Studii de caz privind sistemul fondurilor de pensii facultative
Studiu de caz privind evoluția în timp a „Planului de acumulare și protecție -AEGON FII SIGUR- varianta Premium (Anexa 8 și 9) .
Prezentare generală a studiului de caz:
Pentru acest studiu de caz a fost solicitată o simulare fondului de pensii facultative AEGON ESENTIAL. Realizarea simulării a necesitat o analiză a necesităților financiare ale potențialului asigurat, o cerere de asigurare, întocmirea unui contract fictiv între asigurator și asigurat unde sunt prevăzute toate clauzele contractuale și riscurile asigurate. Cea mai interesantă parte a simulării constă în estimarea valorii contului și a sumelor de răscumpărare, unde sunt prevăzute situații optimiste și pesimiste de evoluție a fondului de pensii.
Obiective:
În realizarea studiului se va avea în vedere:
determinarea contribuțiilor totale „acumulate” în Fondul de Pensii Facultative Esențial;
valoarea activului personal acumulat în contul individual al participantului;
determinarea sumei impozitelor aferente contribuțiilor, scutite prin deductibilitate fiscală;
drepturile la pensie facultativă;
prezentarea avantajelor sau a dezavantajelor aderării la fondul pensiilor private;
Prezentarea activității societății comerciale:
Aegon Pensii Private face parte din grupul internațional Aegon un important furnizor de asigurări și planuri de pensii. Lansat în Romania în anul 2007 în parteneriat cu Grupul Banca Transilvania. În anul 2015 societatea ocupă locul 9 în topul fondurilor de pensii private, cu o cota de piață de peste 3%.
Prezentarea „Planului de acumulare și protecție -AEGON FII SIGUR- varianta Premium”:
Conform analizei necesităților financiare și a contractului, asiguratul se angajează să contribuie lunar la fondul de pe facultative cu o sumă de 150 de lei, indexând această sumă anual cu valoarea medie a inflației (considerată 3,5% ). Perioada de contribuție a fost stabilită la 35 de ani.
Analiza economico-financiară în perspectivă a fondului:
Contribuția lunara a asiguratului este 150 de lei. Anual această contribuție este indexată cu rata inflației (3,5% ). La finalul celor 35 de ani asiguratul va contribuii în total cu suma de 154.920 lei.
Impozitul pe care asiguratul l-ar fi datorat statului pentru întreaga suma cu care a contribuit este de 24.787 lei. Sumă care reprezintă un profit pentru asigurat.
Costul de aderare la pensiile facultative este generat de comisionul lunar aplicat asupra contribuțiilor în cotă de 4%. Suma comisioanelor lunare din cei 35 de ani este de 6196 lei.
Asiguratorul a prevăzut evoluția activului personal în doua situații:
Situația pesimistă – rata de rentabilitate considerată la 4% pe an – suma acumulată va fi de 202.776 lei;
Situația optimistă – rata de rentabilitate considerată la 6% pe an – suma acumulată va fi de 269.013 lei;
Figura nr. 35 Total sume
Drepturile la pensie facultativă se deschide la cererea participantului la împlinirea vârstei de 60 de ani. Asiguratorul a prevăzut retragerea sumelor lunar pe perioade de 5, 10, 15 sau 20 de ani. Valoarea pensiei lunare va fi calculată în funcție de rata medie de rentabilitate anuală astfel:
Situație pesimistă, rentabilitate 4%:
Perioada de 5 ani –pensie lunara de 3.379 lei
Perioada de 10 ani –pensie lunara de 1689 lei
Perioada de 15 ani –pensie lunara de 1126 lei
Perioada de 20 ani –pensie lunara de 844 lei
Situație optimistă, rentabilitate 6%:
Perioada de 5 ani –pensie lunara de 4483 lei
Perioada de 10 ani –pensie lunara de 2241 lei
Perioada de 15 ani –pensie lunara de 1494 lei
Perioada de 20 ani –pensie lunara de 1120 lei
Figura nr. 36Pensie lunară
Prezentarea avantajelor și a dezavantajelor pensiilor facultative:
Avantaje:
aderarea la un fond de penii facultative reprezintă în momentul de față o decizie investițională foarte avantajoasă care implică doua mari avantaje:
pe de o parte randamentul este cu mult superior(10%) față de economiile în depozite bancare (sub 2%);
crește gradul siguranță și confortul pentru vârsta de pensionare prin asigurarea de venituri suplimentare;
securitatea a banilor este asigurata prin mecanisme de supraveghere și fonduri de garantare;
statul oferă deductibilitate fiscală la contribuții;
efort minim de economisire pe termen lung;
fondul de pensii se angajează să lucreze cu banii participantului asumându-și responsabilitatea de a investii în instrumente profitabile în interesul acestuia.
Dezavantaje:
limitarea contribuțiilor la maxim 15% din salariul brut;
costuri de administrare.
Concluzie finală
Concluzionând, cele prezentate în lucrare se observă importanța și necesitatea existenței unui sistem solid și complex de protecție socială în cadrul fiecărui stat. Statul român și-a asumat prin Constituție asigurarea protecției sociale cetățenilor săi.
Sistemul românesc de protecție socială a cunoscut o evoluție puternic influențată atât de regimurile de conducere cât și de factorii economico-sociali ce s-au manifestat. Justificarea reformelor și modificărilor legislative ce au avut loc, sunt datorate pe de o parte provocărilor cu care se confrunta statul în perioada de tranziție iar pe de altă parte din necesitatea de aliniere la standardele, orientările și reglementările Uniunii Europene, înainte de aderare.
Dezvoltarea sistemului de protecție socială românesc s-a realizat prin introducerea de noi indemnizații, alocații, ajutoare dar mai ales prin modernizarea sistemului de pensii. Fondurile pensiilor private au venit ca alternativă și supliment la sistemul pensiilor de stat. Această măsură a inovat și consolidat capacitatea statului de a furniza pensii adecvate și durabile iar efectele sunt reliefate prin:
reducerea presiunii asupra bugetului asigurărilor sociale și bugetului de stat;
stimularea creșterii economice prin investirea activelor fondurilor de pensii;
dezvoltarea pieței de capital;
activele fondurilor de pensii sprijină dezvoltarea pieței bursiere si de capital.
Un sistem de protecție socială este considerat optim și eficient dacă îndeplinește următoarele cerințe: garantează refacerea celor marginalizați, este focalizat pe prevenirea potențialelor riscuri existente, asigură un nivel minim de bunăstare socială și contribuie la diminuarea stării de sărăcie existente. Acest sistem trebuie să fie flexibil pentru a putea răspunde în permanență provocărilor atât de natură economică cât și socială.
În concluzie se poate afirma că militarii au beneficiat și beneficiază de protecția socială oferită atât de sistemele de asigurări sociale de stat, a fondurilor de pensii private, precum și de alte forme de protecție socială oferite de sistemul de protecție socială românesc. Cu atât mai mult, noul proiect de lege al pensiilor militare vine în a reflecta recunoașterea și recompensa acordată de statul român cadrelor militare la final de serviciu, pentru activitatea desfășurată sub drapel și în slujba poporului român.
BIBLIOGRAFIE
Lucrări de specialitate
Ana Carp – Acumularea și distribuirea resurselor in Sistemul Asigurărilor sociale. Studiu pe bază de modele ed. Economică, București, 2012;
Carta Socială Europeană (revizuită) Strasbourg, 3 mai 1996;
Cătălin Zamfir, Simona Ilie, Iulian Stănescu – Raportul social al ICCV După 20 de ani: opțiuni pentru România, Academia Română, Institutul National de Cercetări Economice, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, București;
Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private – Buletin Lunar, p. 9 anul 2015
Comisia Europeană, Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Egalitatea de Șanse „Sistemele de pensii private – Rolul acestora în ceea ce privește pensiile adecvate și durabile” anul 2009;
Elena Florișteanu – Finanțe publice, editura Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu 2008;
Georges de Menil, Eytan Sheshinski – Romania’s Pension System: From Crisis to Reform, Volumul : Social Security Pension Reform in Europe, ed. University of Chicago, 2000;
International Labour Organization – World Social Security Report 2010-2011. Providing coverage in time of crisis and bond” 2011;
Kenneth M. Morris – Guide to planning your financial future;
Liviu Ionescu – O retrospectivă economică a anului 2011 și evoluția investițională a fondurilor de pensii private, C.S.S.P.P, 2011;
Marian Sârbu (Președinte CSSPP)- Buletin Informativ Anul, nr. 1/2013;
Mihai Șeitan, Mihaela Arteni și Adriana Nedu, Evoluția demografică pe termen lung și sustenabilitatea sistemului de pensii” Editura Economică, București 2012;
Rapoarte și buletine anuale – Institutul Național de Statistică 1990 – 2015 ;
Raport privind îmbătrânirea populației în 2012, Proiecții economice și bugetare pentru cele 27 state membre UE, 2010-2060;
Viorel Crăciuneanu – Asigurări și protecție socială, București, Editura Universitară, 2013;
Viorel Crăciuneanu – Asigurări și protecție socială, ed. Universitară , București 2013;
Zamfir E – Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară, Editura Expert, București, 2000;
Zamfir Elena, Zamfir Cătălin – Politici sociale. România în context european, Editura Alternative, București, 1995;
Legislație
Hotărâre Nr. 1294 / 2001 privind stabilirea locurilor de muncă și activităților cu condiții deosebite, condiții speciale si alte condiții, specifice pentru cadrele militare în activitate;
Lege nr. 204/2006 – privind pensiile facultative;
Lege nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat;
Legea nr. 3/ 1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială;
Legea 187/2011 privind înființarea, organizarea și funcționarea Fondului de garantare a pensiilor private;
Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale;
Legea 263/2011 privind sistemul unitar de pensii publice art. CAP. II Bugetul asigurărilor sociale de stat;
Legea 292/2011 Legea asistenței sociale;
Legea 571/2003 Codul fiscal cu norme metodologice de aplicare;
Legea nr. 705/2001 privind sistemul național de asistența socială;
Proiect de lege privind pensiile militare de stat;
Infografie
http://e-juridic.manager.ro/articole/contractul-de-societate-civilă-2497.html
http://www.mapn.ro/structuri/drpip/coordonare/cps.php
https://www.cnpp.ro/intrebari-frecvente/-/asset_publisher/content/content/acte-dosar-pensie;
ANEXE
ANEXA 6
Determinarea coeficientului de corecție aplicat punctajului lunar din Pilonul I de pensie, în situația în care asiguratul a contribuit la un fond de pensii administrat privat :
Coeficient corecție =
Tabel nr. 6 Coeficient corecție
ANEXA 7
Evoluție fondului de pensii private C R…
figura nr. 37 Evoluția financiară a contului personal din fondul de pensii administrat privat
ANEXA 8
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Fonduri de Pensii Si Protectia Sociala a Personalului Mapn (ID: 140368)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.