Fondul Monetar International

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI

Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori

Anul 1 Seria B Grupa 1508

Ilina Simona-Ruxandra

Ilie Roxana Ionela

FONDUL MONETAR INTERNAȚIONAL ȘI DREPTURILE SPECIALE DE TRAGERE

2016

CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………..…………….…….…2

1)ISTORIC………………………………………………………………..…..….….2

2)ORGANIZAREA………………………………………………………..……..…4

3)OBIECTIVE……………………………………………………………….………6

4)FUNCȚII…………………………………………………………………..…………6

5) ÎMPRUMUTURILE FONDULUI MONETAR INTERNAȚIONAL……….8

6)RESURSELE FONDULUI MONETAR INTERNAȚIONAL…………………..8

7)ROMÂNIA SI FONDUL MONETAR INTERNAȚIONAL (FMI)…………..9

8) DREPTURILE SPECIALE DE TRAGERE…………………………………………10

9)CONCLUZII………………………………………………………………………………………….12

BIBLOGRAFIE

INTRODUCERE

Fondul Monetar Internațional (FMI) este o organizație formată din 188 de țări, ce promovează cooperarea monetară internațională, stabilitatea financiară și acorduri valutare sistematice, niveluri mari de folosire a forței de muncă, stimularea creșterii economice și reducerea sarăciei în lume.

Misiunea fundamentală a FMI este aceea de a asigura stabilitatea sistemului monetar internațional. Realizează acest lucru în trei moduri: ține evidența economiei mondiale și a economiilor țărilor membre; creditarea țărilor cu dificultăți legate de balanța de plăți și acordarea de ajutor practic membrilor.

1) ISTORIC

Fondul Monetar Internațional a luat naștere în cadrul acordului de la Bretton Woods, New Hampshire, Statele Unite ale Americii, în iulie 1944. Cele 44 de țări care au participat la această conferință au dorit crearea unui cadru de cooperare economică, pentru a evita o repetare a scăderii dramatice a activității economice mondiale care a contribuit la Marea criză economică din anii 1930.

Fondul Monetar Internațional și-a început activitatea în mai 1946, având 39 de țări membre și sediul general în capitala Statelor Unite, Washington.

După 1933 statele lumii au încercat să reducă prăbusirea economică prin creșterea restricțiilor asupra importurilor, asupra achiziției de bunuri de peste hotare si deținerea de moneda străină impusă cetățenilor, au luat măsuri pentru a-si proteja industria națională.

În timpul celui de-al doilea război mondial, John Maynard Keynes,economist britanic și Harry Dexter White, funcționar al Trezoreriei Statelor Unite ale Americii, au realizat planuri pentru punerea în aplicarea a unui nou sistem monetar, care să stabilizeze ratele de schimb și să relanseze comerțul liber.

Însă aveau opinii diferite în ceea ce privea modul de acordare a asistenței financiare de către viitoarea instituție internațională permanentă. John Keynes și-a prezentat viziunea sub forma unei banci mondiale centrale, ce ar putea crea masă monetară și astfel să poată oferi suportul financiar iar, pe de altă parte HarryWhite susținea că sursa asistenței financiare trebuie să fie contribuția țărilor membre.

În prezent Fondul Monetar Internațional realizează împrumuturile către țările membre apelând la rezervele oficiale ale celorlalte țări membre. Astfel, crearea de masă monetară cerută de Keynes a fost integrată cu sistemul de cooperare promovat de White, creându-se astfel fondurile unei instituții monetare, care oferă membrilor săi ajutor temporar în ajustarea balanței de plăți prin crearea de lichidități internaționale.

În anii 60, numărul membrilor a crescut rapid prin aderarea țări independente, în curs

de dezvoltare. România (1972) si Ungaria (1982) au aderat la Fondul Monetar Internațional, iar la sfârsitul anilor 1980 le-au urmat alte țări Est Europene. În 1992 a existat o nouă crestere bruscă a numărului membrilor Fondului Monetar Internațional datorată aderării a 15 republici din fosta Uniune Sovietică.

În prezent, Fondul Monetar Internațional reunește 186 de țări membre.

2)ORGANIZARE

Cum este stucturat FMI?

Adoptarea deciziilor

Deciziile se adoptă prin vot proporțional. Fiecare țară dispune de un număr mic, 250 de voturi la care se adaugă câte un vot pentru fiecare 100.000 DST subscriși. Astfel, numărul cel mai mare de voturi revine țărilor cu cea mai mare cotă-parte de capital subscris (SUA, Marea Britanie, Germania, Franța, Japonia).

Angajații FMI provin din toată lumea; ei sunt responsabili față de FMI și nu autorităților din țările din care provin. Personalul de la FMI este organizat în principal, în funcție de zona, funcțional și responsabilități de informare, de legătură și de sprijin.

Stuctura organizației internaționale[1]

Consiliul Guvernatorilor

Fondul Monetar Internațional este condus de Consiliul Guvernatorilor compus din reprezentanții țărilor membre, numit prin alternanță. Fiecare țară membră numește un guvernator, fie ministrul de finanțe fie președinte Băncii Centrale și un guvernator supleant care vor reprezenta guvernului țării din care provine, pe o perioada de 5 ani. În Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg si Suedia ca guvernator FMI sunt de regula desemnați presedinții băncilor lor centrale în timp ce în Statele Unite și Marea Britanie, miniștrii Trezoreriei au și funcția de guvernator.

Consiliul ia decizii cu privire la problemele majore, precum: creșterea capitalului, aderarea de noi membri și acordarea drepturilor speciale de tragere.

Consiliul Executiv

Deciziile politice curente sunt luate de către Consiliul Executiv este compus din 24 de directori executivi, împreună cu un director general care prezidează acest consiliu. Întâlnirile au loc la sediul organizației, în Washington D, în cadrul cărora se analizează rapoartele de la nivel guvernamental.

Dintre directorii executivi:

cinci sunt numiți de către cele cinci state cu cele mai mari cote de participare

(Statele Unite, Marea Britanie,Germania, Franța si Japonia au dreptul la câte un director permanent fiecare)

cincisprezece sunt aleși de către ceilalți membri (de regulă celelalte state își combină voturile pe grupuri regionale, excepție făcând China și Rusia care își numesc propriul director)

Comitetul Interimar

Comitetul Interimar este organismul care trasează politica FMI, compus din miniștrii celor 24 de țări care au un loc în Consiliul Executiv, alesi în mod egal din țările industrializate si cele în curs de dezvoltare. Termenul "interimar" face referire la posibilitatea de a transforma comitetul într-un consiliu cu putere de decizie.

[1] Acordul de înființare al Fondului Monetar Internațional – Articolul 12 Organizare și Management

Fig.1. Stuctura organismelor Fondului Monetar Internațional

Sursă: http://www.imf.org/external/np/exr/facts/glance.htm

Fig.2. Cele mai importante cote-părți din capitalul FMI

Sursa: https://www.imf.org/external/np/sec/memdir/members.aspx#G

3)OBIECTIVE

De ce a fost înființat FMI?

Scopurile fundamentale ale Fondului Monetar Internațional,menționate în primul articol al acordului de înființare sunt:

1) să promoveze cooperarea monetară internațională printr-o instituție permanentă, care prevede mecanismele de consultare și colaborare cu privire la problemele monetare internaționale. [2]

2) facilitarea extinderea și creșterii echilibrate a comerțului internațional, contribuierea la promovarea și menținerea unor niveluri ridicate de muncă și a veniturilor reale și la dezvoltarea resurselor productive ale tuturor membrilor[2]

3)promovarea stabilității de schimb, pentru a menține acorduri de schimb între membrii, și pentru a evita deprecierea schimbului competitiv. [2]

4)contribuirea la stabilirea unui sistem multilateral de plăți în ceea ce privește tranzacțiile curente între membrii și eliminarea restricțiilor de schimb valutar, care împiedică creșterea comerțului mondial. [2]

5)punerea la dispoziția membrilor resurselor generale ale Fondului, în scopul folosirii lor, cu anumite măsuri de precauție, astfel dându-le posibilitatea de a face în mod corect ajustările în balanțele de plăți[2]

6) micșorarea duratei și intensității dezechilibrului din balanțele de plăți internaționale[2]

[2] Acordul de înființare al Fondului Monetar Internațional – Articolul 1 Obiective

4)FUNCȚII

De ce este importantă stabilitatea economică globală?

Promovarea stabilității economice este parțial o chestiune de evitare a crizelor economice și financiare, schimbări mari în activitatea economică, inflație ridicată, și volatilitatea excesivă în valută și de pe piețele financiare.

Instabilitatea poate crește incertitudinea, descurajează investițiile, împiedică creșterea economică, și duce la scăderea standardelor de viață. O economie de piață dinamică implică în mod necesar un anumit grad de volatilitate, precum și schimbările structurale graduale. Provocarea pentru factorii de decizie politică este de a minimiza instabilitatea în propria lor țară și în străinătate, fără a reduce capacitatea economiei de a îmbunătăți standardele de viață prin creșterea productivității, ocupării forței de muncă și o creștere durabilă.

Stabilitatea economică și financiară este atât o preocupare națională, cât și o preocupare multilaterală. Crize financiare recente au arătat, economiile au devenit mai interconectate. Vulnerabilitățile pot răspândi mai ușor pe sectoare și frontierele naționale.

Cum ajută FMI?

FMI ajută țările să pună în aplicare politici monetrae prin funcțiile sale cheie de supraveghere, asistență tehnică și de creditare.

Supravegherea: Fiecare țară care aderă la FMI acceptă obligația de a supune politicile sale economice și financiare la controlul comunității internaționale. Funcția FMI este de a supraveghea sistemul monetar internațional și monitorizarea evoluție economice și financiare și politicile țărilor membre.

Acest proces, are loc la nivel global și în țări și regiuni. FMI evaluează dacă politicile interne promovează stabilitatea propriei țări, prin examinarea riscurile pe care le-ar putea prezenta pentru piața internă și balanța de stabilitate plăți și oferă consiliere cu privire la ajustările de politică necesare. Ea propune, de asemenea, atunci când politicile alternative ale țărilor promovează stabilitatea internă, dar ar putea afecta negativ stabilitatea la nivel mondial.

Asistența tehnică: FMI ajută țările să consolideze capacitatea acestora de a elabora și implementa politici economice solide. Acesta oferă consiliere și formare în domeniile de bază ; expertiză inclusiv a politicilor fiscale, a cursului de schimb monetar, reglementarea și supravegherea sistemelor financiare, statistici și cadrul legal.

De creditare: Chiar și cele mai bune politici economice nu pot eradica complet de instabilitate sau de a preveni crizele. În cazul în care un stat membru se confruntă cu o balanță de plăți criză, FMI poate acorda asistență financiară pentru a sprijini programele de politică, care va corecta problemele macroeconomice, pentru a limita perturbarea atât pe piața internă și economia mondială, și restabilirea încrederii, stabilitații și de creștere. FMI oferă, de asemenea, linii de credit de precauție pentru țările cu fundamente economice solide pentru prevenirea crizelor.

5) ÎMPRUMUTURILE FONDULUI MONETAR INTERNAȚIONAL:

Împrumuturile acordate de FMI se mai numesc si facilitați și au diferite regului contractuale de alocare si rambursare.

Echivalentul primirii unui împrumut este denumit tragere si se realizează in patru tranșe, prima fiind tranșa rezervei. Această tranșă se remarcă prin faptul ca statul împrumutat primește o parte din propriile rezerve, este o linie automată de creditare. O altă categorie o reprezinta tranșele ordinare de credit pentru care se percepe si un comision, dar sub nivelul pieței, iar rambursarea creditului se realizeză in limita a 5 ani. Această tranșă cuprinde două tipuri de credite: aranjamentul de credit stand-by si facilitatea extinsă a Fondului.

Aranjamentele stand-by reprezintă decizia contractuală prin care Fondul asigură statul membru ca va putea realiza trageri din Contul de resurse generale, perioada de timp si suma alocată fiind specificate în contract. Acest tip de credit are un timp limită cuprins in intervalul 12-18 luni, iar rambursarea se realizează în urma unei perioade de grație, de regulă 39 de luni, într-o durată de maximum 5 ani.

Facilitatea extinsă a Fondului este un credit creat special pentru statele în curs de dezvoltare deoarece au ca ținta rezolvarea nevoilor economice ale balanțelor de plăți, ce au ca fond dificultăți macroeconomice si structura producției.

6)RESURSELE FONDULUI MONETAR INTERNAȚIONAL:

Resursele FMI reprezintă cote, adică părți ale țărilor membre la care se adaugă împrumuturile acordate. De cotele părți ține puterea de vot în cadrul organizației si drepturile de tragere.

Dimensiunea fiecărui stat membru a fost stabilită in funcție de mărimea acestuia din punct de vedere economic în cadrul economiei mondiale. Cei mai importanți factori pentru stabilirea dimensiunii au fost: venitul național (2%), rezervele de aur si dolari (5%), variația maxima a exportului(10%) si media importului (10%).

Fig.3.O prima repartizare a statelor in funcție de cote.

Sursa: http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=capitolul%204

7)ROMÂNIA SI FONDUL MONETAR INTERNAȚIONAL (FMI):

Fondul Monetar Internațional este o organizație ce a luat naștere la data de 4 iulie 1944 și cuprinde 188 de state, printre care si România. Acestea au ca scop creșterea economică mondială prin coordonare monetară, realizarea unui mediu propice comerțului internațional. România a devenit stat membru al FMI la data de 15 decembrie 1972 prin semnarea Acordului de la Bretton Woods in urma căruia primește drepturi depline.

Începând cu anu 1972, Romania devine stat mebru al Fondului Monetar Financiar, ajungând ca in anul 2016, pe 2 februarie sa aibă o cotă de participare de 1 811.4 milioane DST si deține 0.39% din voturi, ceea ce inseamnă 19 591, conform BNR.

Fig.4.Tabel realizat în urma celor 11 împrumuturi acordate de FMI României.

Sursa: http://www.mae.ro/node/1473

Conform BNR, poziția de guvernator al României în cadrul Fondului Monetar Internațional este ocupată de guvernatorul Băncii Naționale a României, iar statutul de guvernator supleant este deținut de secretarul de stat al Ministerului Finanțelor publice ce supervizează modul de elaborare al legislației reglementările contabile si fiscale.

În 2009 procentul inflației in România a fost de aproximativ 4,5%, urmând ca în 2010 să ajungă la 2.5%. Pentru fiecare trimestru depășirea cu 2% a nivelului mediu duce la luarea de noi măsuri pentru a continua programul. Tot în 2009, FMI obligă Guvernul de a da informații despre situația companiilor de stat monitorizate, informații despre posibilele demiteri si creșterea accizelor pentru combustibili și tutun, fapt realizat prin creșterea bruscă a valorii valutei Euro.

La începutul lunii martie 2016, un grup reprezentant al Fondului Internațional Monetar vine în București pentru a realiza o evaluare a macroeconomiei si pentru a discuta despre Articolul IV.

In 2009, FMI aprobă României rezoluția prin care este aprobat un nou împrumut general de DTS, respectiv suma de 250 miliarde DTS. În acest moment România a ajuns la un total al alocărilor în valoare de 984,8 milioane DST, alocări ce nu prezintă dobândă.

Fig.5. „Constituența”

Sursa: http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=capitolul%204

8) DREPTURILE SPECIALE DE TRAGERE:

DST este un activ de rezervă, creat de statele membre ale Fondului Monetar Internațional pentru a completa rezervele de activ deja existente, este purtător de dobândă si se alocă statelor ce fac parte din Departamentul DST. Valoare unui DST este de 0.888671 grame de aur, însă în anul 1974 această definire este scoasă și înlocuită cu valoarea în funcție de coșul valutar.

Fig.6.Coșul DST în iulie 1974

Sursa: http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=capitolul%204

Un stat ce face parte din Departamentul DST poate folosi alocările DST pentru a realiza în schimbul acestora suma echivalentă în valută de la un alt membru ce trebuie sa aibă un stoc puternic de rezerve monetare. Statul membru ce furnizează valuta in schimbul DST este ales de către Fondul Monetar Internațional.

Aspecte pozitive referitoare la D.S.T.:

Pe lângă faptul că este mai stabil decât orice monedă, deoarece este emis de organizația FMI, DST devine independent față de stările negative financiare sau economice ale unui stat;

Nu este imobilizat nici un activ financiar internațional pentru ca este alocat de Fond in mod gratuit;

Menține echilibrul rezervelor financiare internaționale, deoarece FMI dozează emisiunea de DST in funcție de nevoile economice ale unui stat.

Aspecte negative referitoare la D.S.T.:

Statele in curs de dezvoltare primesc alocări mai mici comparativ cu statele industrializate din cauza faptului că DST este repartizat in funcție de cota subscrisa către FMI;

Dacă Fondul nu determină corect valoarea necesară de emisiune sunt posibile efectele de inflație si deflație;

Circuitul DST se desfășoară doar între autoritățile monetare;

DST este un mijloc indirect de plată, prin schimbul cu valută, așadar nu îndeplinește în totalitate funcția unei monede.

9)CONCLUZII

Fondul Monetar International (FMI) este adeseori criticat de o parte a clasei politice și de unii oameni de afaceri, însă este util pentru finantarea balantei de plati a unei tari în contextul lichidității restrânse din plan mondial. Motivul ce stă la baza criticilor aduse acordului constau în reformele economice și sociale dure pe care le impune.

Însă există și avantaje. Cel mai important avantaj ține de creșterea credibilității pe piața internatională a capitalului. Un alt avantaj constă în reducerea riscului deprecierii masive și rapide a monedei, cu consecințe negative pentru populație, în sensul săracirii sale drastice.

BIBLOGRAFIE

1.MAE- http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=5064

2. http://www.dreptonline.ro/institutii/prezentari/detaliu_institutie.php?id_institutie=2

3.FMI- http://www.fmi.ro/index.php?pid=19&mid&lg=ro

4. IMF-http://www.imf.org/external/about/mgmt.htm

5. IMF-http://www.imf.org/external/about.htm

6.IMF- http://www.imf.org/external/np/exr/facts/finfac.htm

7. BNR- http://www.bnr.ro/Fondul-Monetar-International-(FMI)–1447.aspx

8.IMF- http://dsbb.imf.org/Pages/SDDS/SOOCtyCtgList.aspx?ctycode=ROU

9.http://www.aafdutm.ro/revista/anul-ii/relatia-romaniei-cu-fmi-ul/

10.http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=capitolul%204

11.https://www.yumpu.com/ro/document/view/13005979/buletin-stiintific-2010-facultatea-de-stiinte-economice/43

12.http://www.aafdutm.ro/revista/anul-ii/relatia-romaniei-cu-fmi-ul/