Fondul de Rulment Si Nevoia de Fond de Rulment a Intreprinderii

INTRODUCERE

Întreprinderea ca entitate organizatorică cu un triplu caracter: tehnico-productiv, economic și social reprezintă locul de desfășurare a fenomenelor și proceselor economice cu scopul de a produce bunuri sau presta servicii solicitate pe piață.

Prin desfășurarea fenomenelor și proceselor economice la nivelul întreprinderii se urmărește menținerea la un nivel optim și mai apoi dezvoltarea pieței de desfacere, precum și adoptarea de decizii financiare privind dezvoltarea entității și utilizarea resurselor procurate în condiții de eficiență și rentabilitate. Așadar deciziile duc la apariția fluxurilor de numerar ce reprezintă obiectul principal în cadrul implicațiilor financiare ale întreprinderii.

Fluxurile de numerar determinate la nivelul întreprinderii S.C INSTIRIG S.A. sunt utilizate așadar pentru realizarea activității de bază ce presupune aprovizionarea cu materii prime, materiale consumabile, închirieri de spații, clădiri necesare desfășurării activității, achiziții de utilaje, instalații necesare pentru fabricarea mașinilor și utilajelor pentu agricultură și exploatări financiare, fiind constituie în produse finite, pot fi livrate către clienți, precum plății aferente personalului angajat ce reprezintă o componentă de o mare importanță în cadrul întreprinderii și plății efectuate către stat cu scopul stingerii obligațiilor de natură fiscală. Realizarea tuturor operațiunilor menționate anterior reprezintă de fapt gestiunea ciclului exploatare.

Gestiunea ciclului de exploatare are o influență puternică asupra activelor și pasivelor, adică patrimoniului întreprinderii ce constituie studiul de caz prezentat, deoarece acest proces presupune administrarea judicioasă și eficientă a unei părți importante de active și pasive din cadrul bilanțului.

Scopul principal al prezentei lucrării este acela de a dimensiona acele nevoii de exploatare necesare desfășurării activității ciclice a întreprinderii S.C. INSTIRIG S.A., adică determinarea acelor active circulante (stocuri, creanțe, lichidități) ce asigură continuitatea proceselor economice și cum pot fi acestea finanțate prin intermediul surselor proprii sau atrase.

În vederea determinării nevoii de fond de rulment a întreprinderii au fost analizați principalii indicatori de analiză economico-financiară pe baza cărora se poate stabili eficiența în determinarea nevoilor de exploatare precum și gestionarea în condiții de rentabilitate a surselor deținute efectiv de întreprindere.

În cadrul gestiunii ciclului de exploatare important este și menținerea unui echilibru financiar al întreprinderii ce reprezintă obiectivul principal al politicii financiare.

Echilibrul financiar apare ca o egalitate între nevoi și resurse necesare desfășurării activității de aprovizionare, producție și desfacere. Are la bază trei reguli principale:

Regula echilibrului financiar minim;

Regula îndatorării maxime;

Regula finanțării maxime.

Cea mai importantă caracteristică a echilibrului financiar o reprezintă capacitatea de a-și menține trezoreria netă la o valoare aproape de zero.

Pentru o întreprindere nu este suficient să mențină un anumit echilibru financiar sau să determine necesarul de exploatare precum și sursele de finanțare ale acestuia, ci este absolut necesar să realizeze obiectivul fundamental al unei activității economice și anume obținerea de profit. Acest obiectiv poate fi realizat prin promovarea unei politici de comercializare a produselor adaptată condițiilor actuale ale pieței, prin desfacerea doar a acelor produse pentru care există cerere, prin intermediul unei bune administrări a surselor constituite la nivelul întreprinderii evitându-se în acest mod risipa. Astfel la închierea exercițiului se vor obține doar rezultate mulțumitoare pentru acționari.

În perioada actuală gestiunea nevoii de fond de rulment este puternic caracterizată de profitabilitate, rentabilitate și recuperabilitate sau rotație. Profitabilitatea se determină prin analiza raportului stabilit între beneficiu și cifra de afaceri. Rentabilitatea presupune o administrare corectă a resurselor cu scopul de a reduce cheltuielile aferente ciclului de exploatare și realizarea de economii. Recuperabilitatea sau rotația face referire la viteza de rotație a activelor circulante, prin intermediul căreia se determină periodicitatea cu care acestea sunt înlocuite.

Modul de organizare a activității financiare a cunoscut și cunoaște forme instituționale diferite, în funcție de mărimea întreprinderii, de complexitatea activității financiare și de perioada de dezvoltare pe care o traversează întreprinderea.

Mediul economic este într-o continuă schimbare, condițiile pieței se modifică în mod accelerat astfel este necesar pentru întreprindere să aibă acea capacitate de adaptare la orice intervenție care îi poate periclita activitatea, flexibilitate, mobilitate astfel încât să-și mențină un nivel optim al profitabilității precum și poziția aferentă unei concurențe judicioase.

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. INSTIRIG S.A.

1.1. Scurt istoric și aspecte generale ale S.C. INSTIRIG S.A.

Unitatea a luat ființă în orașul Craiova în anul 1948 sub denumirea de Centrul Mecanic, având ca obiect de activitate repararea utilajelor agricole și execuția pieselor de schimb necesare pentru repararea și întreținerea acestora.

În anul 1968 unitatea s-a transferat în orașul Balș, Str. N. Bălcescu, Nr.192, Județul Olt într-o clădire nouă cu investiții, dotată cu hale de producție în cadrul cărora s-au construit ateliere cu specific de fabricație , menținându-se același obiect de activitate.

Începând cu anul 1970 s-a schimbat profilul unității ca urmare a dotării cu mașini, unelte, agrgate, mașini și utilaje de montat, mijloace de transport, obiectul de activitate devenind fabricația mașinilor și utilajelor agricole și a pieselor de schimb necesare acestora.

Prin HG nr.1162/08.12.1990 privind înființarea societăților comerciale constructoare de mașini pentru agricultură și alimentație este prevăzută societatea pe acțiuni S.C. INSTIRIG S.A.

După anul 1999, societatea a cunoscut o dezvoltare a ramurilor de producție și o diversificare a fabricației corespunzătoare cerinței pieței.

În anul 2003, conducerea societății a hotărât achiziționarea hotelului CAMELIA din stațiunea Jupiter, județul Constanța, hotel care a fost modernizat și care se încadrează în prezent în categoria hotelurilor de două stele.

Tot în anul 2003 s-a dispus înființarea Punctului de Lucru în localitatea Horezu în județul Vâlcea.

În anul 2007 s-a achiziționat din import o linie tehnologică pentru producerea polistirenului expandat , iar în 2008 s-a achiziționat tot din import o linie tehnologică pentru producerea panourilor privind tâmplăria termopan.

S.C. INSTIRIG S.A. a realizat și o investiție denumită ‘’ferma piscicolă’’ prin POP-programul operational pentru pescuit 2007-2013.

S.C. Instirig S.A. este o firmă al cărei capital este integral privat, ce își desfășoară activitatea în județul Olt, localitatea Balș, înregistrată la O.R.C. sub nr. J28/121/1991 și cod unic de înregistrare 1539780.

S.C. Instirig S.A. are un capital social subscris de 1.363.080 RON, integral vărsat, respectiv un număr de acțiuni de 545.232, din care 545.232 acțiuni nominative. O acțiune are o valoare de 2.5 RON, aportul în natură total fiind de 125.100 RON.

Fiind o societate comercială pe acțiuni structura acționariatul conform raportului administratorului este următoarea:

AUTORITATEA PENTRU PRIVATIZARE ȘI ADMINISTRAREA PARTICIPAȚIILOR STATULUI deține:

39.324 acțiuni cu valoare de 98.310 RON, ceea ce semnifică un procent de 7.212%;

S.C. PRODCHIM S. R. L. deține:

439.520 acțiuni cu valoare de 1.098.800 RON, ceea ce semnifică un procent de 80.611%;

ACȚIONARI PERSOANE JURIDICE dețin:

5.493 acțiuni cu valoare de 13.732.5 RON, ceea ce semnifică un procent de 1.007% ;

ACȚIONARI PERSOANE FIZICE dețin:

60.895 acțiuni cu valoare de 152.237.5 RON, ceea ce seminifică un procent de 11.168%.

Patrimoniul societății este format dintr-un teren cu o suprafață de aproximativ 67.000 m2 pe care regăsim următoarele hale industriale și clădiri administrative:

-Pavilion administrativ;

-Magazin alimentar;

-Hotel;

-Cantină;

-Hală industrială producție polistiren;

-Hală industrială turnătorie;

-Hală industrială presare;

-Hală industrială vulcanizare;

-Hală industrială montaj;

– Hală industrială nichelaj;

-Atelier sablare-polizare;

-Atelier SDV-uri;

-Atelier mecanic șef;

-Atelier garaj auto;

-Hală industrială producție instalație de irigat;

-Hală industrială produse refractare;

-Atelier producție panouri sandwich.

1.2. Domeiul de activitate și studiul pieței

Domeniul și obiectul principal de activitate îl reprezintă fabricarea și comercializarea instalațiilor de irigat a mașinilor și utilajelor agricole și a pieselor de schimb necesare acestor produse.

Obiectul de activitate al S.C. INSTIRIG S.A. devine mult mai complex începând cu anul 2003 când s-au achiziționat cele două hoteluri, respectiv anii 2007-2008 odată cu achiziționarea din import a celor două linii tehnologice pentru producerea polistirenului expandat și producerea panourilor sandwich și activității de închiriere spații și diverse prestări servicii.

Gama de produse

Utilizând materia primă proprie sau achiziționată de la furnizori sau preluată de la clienți firma realizează următoarele categorii de produse și anume:

Mașini de semănare și de plantare:

Mașină de semănat;

Semănătoare-cultivator;

Semănătoare cerealiere;

Mașini de semănare tractoare;

Alte mașini de semănare;

Mașini de semănare pneumatice;

Mașini de semănat cu balamale;

Mașini de semănare combinate.

Echipament de măcinare:

Măcinătoare vibrante;

Măcinătoare pe discuri.

Mobilier pentru parcuri:

Scăunele metalice;

Mobilă pentru gradină.

Sisteme de irigare:

Sisteme de irigare;

Irigare prin picurare.

Servicii de turism.

Clienți

Printre cei mai importanți clienți ai S.C INSTIRIG S.A. se regăsesc firme, precum:

S.C. BIBITOURING S.R.L.;

S.C. AMARINO S.R.L.;

S.C. EXIMTUR S.R.L.;

S.C. ERNICTUR S.R.L;.

S.C. ORANGE S.R.L.;

S.C. 2KTELECOM S.R.L.;

Diverse persoane fizice; etc.

Furnizori

Furnizorii de materii prime și materiale sunt selectați pe seama criteriilor de calitate în acest mod putând fiind garantată calitatea finală a produselor realizate.

Societatea are furnizori ce provin doar de pe piața internă :

S.C. AUTOTRANS S.R.L.;

S.C. NORDEXIM S.R.L.;

S.C. INTERBRANDS S.R.L.;

S.C. SALUBRIS S.R.L.;

S.C. CEZVÂNZARE S.R.L.;

S.C. GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA S.A. ; etc.

Concurenți

La nivelul oamenilor de afaceri, concurența este privită ca o luptă între firme pentru împărțirea pieței. Accesul pe o piață, obținerea unui segment de piață, apărarea și creșterea sa reprezintă obiectivele majore ale marketingului concurențial. O creștere a cotei de piață este o importantă măsură a succesului în cadrul concurenței, dar această luptă pentru părți de piață continuă la nesfârșit.

Concurența conștientizează pe întreprinzători, cât și pe investitori, că trebuie să-și asume responsabilitatea aducerii pe piață a produselor respective, de a le oferi la prețul fundamentat (de ofertă), în raport cu cerințele reale ale pieței.

Concurența reprezintă, așadar, cea mai importantă caracteristică a comportamentului de afaceri în economie. Intrarea liberă pe piață și ieșirea liberă de pe piață, accentul pus pe inovație și dezvoltarea firmei concomitent cu evoluția relativă a puterii de cumpărare a consumatorilor face din concurență temelia certă a relațiilor între firme.

S.C. INSTIRIG S.A. are ca principali concurenți următoarele societății comerciale:

S.C. P M P IMPEX S.R.L.;

HOTEL SAFIR;

HOTEL ONIX;

HOTEL TOPAZ;

HOTEL VIOLETA.

1.3 Managementul societății comerciale S.C. INSTIRIG S.A.

Conducerea societății este constituită dintr-un grup reprezentativ de specialiști recunoscuți atât pe plan local, cât și pe plan național. Are un număr de 32 salariați (10 femei și 22 bărbați) reprezentând un factor de importanță pe piață , toți activând de foarte mult timp în cadrul acestei instituții de unde reiese o manieră de lucru de o calitate superioară.

Societatea este condusă prin hotărârile Adunărilor Generale ale Acționarilor și prin actele și deciziile Administratorului Unic/ Consiliului de Administrație.

Adunările generale ale acționarilor au competența să decidă asupra tuturor aspectelor legate de activitatea, conducerea și administrarea societății.

În prezent, administrarea societății este următoarea:

Caliciu Victor – președinte;

Hristea Marian – membru;

Ștefănescu Cristian – membru.

Conducerea executivă a fost asigurată astfel:

Costache Valentin – Director General;

Pelinaru Nicolae – Director Economic.

Structura organizatorică a societății a fost elaborată în conformitate cu actele normative în vigoare. Prin structura organizatorică a societății se stabilește schema logică a compartimentelor funcționale, de concepție și de producție, subordonările, răspunderile privind calitatea și relația cu clienții.

Evoluții ale indicatorilor economico-financiari

În tabelul nr. 1.1. sunt prezentați principalii indicatori economico-financiari ce caracterizează evoluția societății analizate în perioada 2013-2014, precum și modificarea acestora comparativ cu anul anterior perntru întreaga perioadă supusă analizei.

Tabel 1.1. Evoluția indicatorilor economico-financiari

Sursa: Datele din tabel sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați.

În urma analizei efectuate se pot desprinde următoarele concluzii:

Cifra de afaceri înregistrează o scădere atât în anul 2013 cât și în anul 2014 ceea ce presupune că au scăzut vânzarile de bunuri fabricate de întreprindere,situație nefavorabilă pentru întreprindere deoarece nu mai obține profit, deasemenea reflectă o creștere a stocurile ceea ce arată diminuarea gradului de valorificare al acestora.

Veniturile totale au scăzut cu 68% în anul 2013 ceea ce înseamnă că producția de bunuri s-a diminuat în proporții consistente, acestea urmând să scadă și în 2014 cu 56%, în scădere față de anul 2013 dar într-o proporție destul de consistentă.

Cheltuielile totale scad cu 68% în anul 2013 ca urmare a diminuării producției care a atras după sine o scădere a cheltuielilor necesare pentru desfășurarea întregului proces de producție, urmând apoi ca acestea să se reducă cu 61% în anul 2014 ceea ce înseamnă că s-a realizat o scădere a producției realizate ca urmare a diminuării cererii provenită de la clienți, apariția unei concurențe ce se impune pe piața locală unde întreprinderea își desfășoară activitatea.

Deoarece S.C. INSTIRIG S.A. înregistrează pierderi în anul 2014, se poate afirma că în acet caz nu există impozit pe profit. În urma analizei s-a constatat că într-o primă fază aceste pierderi cresc cu un procent de 0,73% ceea ce evidențiează situația de impas, nefavorabilă precum și un dezechilibru financiar determinat la nivelul firmei, această scădere se datorează efectuărilor de cheltuieli aproxiativ în aceeași proporție comparativ cu creșterea veniturilor, situație nefavorabilă pentru întreprindere deoarece nu obține profit.

Se observă o diminuare considerabilă a productivității muncii în anul 2013 comparativ cu anul 2012 determinată pe de o parte de scăderea cifrei de afaceri ceea ce reprezintă pentru entitate o situație nefavorabilă, iar pe de altă partea acest indicator scade ca urmare a reducerii numărului de salariați și a pierderilor înregistrate, situație nefavorabilă caracterizată de un dezechilibru financiar.

Capitolul II

Studiu privind fondul de rulment si nevoia de fond de rulment a S.C. INSTIRIG S.A.

2.1. Analiza principalilor indicatori economico-financiari

Principalii indicatori economico-financiari utilizați în aprecierea eficienței activității desfășurate de o întreprindere sunt următorii:

a) Indicatori de lichiditate;

b) Indicatori de echilibru financiar;

c) Indicatori de gestiune;

d) Indicatori de rentabilitate.

S.C. INSTIRIG S.A. prin activitatea desfășurată are drept scop impunerea pe piața locală, precum și pe cea regională, obiectiv îndeplinit prin intermediul serviciilor prestate și produselor puse la dispoziție. Pentru ca activitatea desfășurată să fie caracterizată de rentabilitate este necesară studierea și supravegherea în permanență a situațiilor financiare reprezentate de bilanț contabil și cont de profit și pierdere, iar atunci când este necesar să fie luate măsuri corespunzătoare anomaliilor ce intervin în procesul economic. Întreprinderea este astfel interesată de următoarele:

Mărimea rezultatelor financiare;

De modul de procurare al resurselor precum și de modalitatea de utilizare eficientă a acestora ;

Capacitatea de a-și onora obligațiile la împlinirea scadenței;

Menținerea constantă a echilibrului financiar;

Măsuri ce pot duce la creșterea calității produselor și serviciilor prestate cu influență directă asupra îmbunătățirii rezultatelor economico-financiare.

2.1.1. Indicatori de lichiditate

Indicatori de lichiditate – măsoară capacitatea societăților de a-și onora obligațiile pe termen scurt. Acești indicatori sunt de trei tipuri:

a) Lichiditate generală – reflectă posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a se transforma într-un timp scurt în lichidități pentru a achita datoriile curente. Lichiditatea generală este considerată satisfacatoare pentru valori cuprinse între 1,2 și 1,9 și bună între 2 și 2,5. Se poate calcula cu ajutorul formulei:

LG=

Tabelul 2.1. Evoluția lichidității generale se reflectă pe seama următoarelor date:

Sursa: Datele din tabel sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați.

Figura 2.1. Evoluția lichidității generale

Sursa: Datele din grafic sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați

În toți cei trei anii calculați se înregistreză un rezultat satisfăcător al acestui indicator ceea ce indică faptul că entitatea are asupra sa lichidități într-un timp scurt pentru a-și achita datoriile curente.

Lichiditate imediată – arată capacitatea firmei de a-și plăti datoriile. Spre deosebire de indicatorul precedent acesta arată capacitatea imediată, și nu pe cea pe un termen scurt. Pentru a calcula indicatorul se întrebuințează formula:

Li=

Tabelul 2.2. Evoluția lichidității imediate

Sursa: Datele din tabel sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați.

Figura 2.2. Evoluția lichidității imediate

Sursa: Datele din grafic sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați

În toți cei trei anii calculați se înregistreză un rezultat satisfăcător al acestui indicator ceea ce indică faptul că entitatea are asupra sa lichidități pentru a-și onora datoriile curente.

c) Rata sovabilității generale – arată capacitatea firmei de a-și utiliza toate activele, pentru ca astfel să-și poată acoperi datoriile totale în termenele stabilite prin intermediul contractelor. Metoda de calcul este reprezentată de formula:

Rsg=

Tabelul 2.3. Evoluția solvabilității generale

Sursa: Datele din tabel sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați.

Figura 2.3. Evoluția solvabilității generale

Sursa: Datele din grafic sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați

Depășind valoarea 1,5 ce reprezintă nivelul optim al acestui indicator, în toți cei trei anii se poate afirma că întreprinderea are o situație favorabilă determinată de deținerea unei ponderi însemnate de resurse proprii, indicatorul calculat având tendință de creștere.

2.1.2. Indicatori de echilibru financiar

Indicatori de echilibru financiar – au rolul de a evidenția modul în care întreprinderea își îndeplinește criteriile financiare pentru asigurarea unei bune funcționări.

Rata autonomiei financiare – arată ponderea surselor proprii de finanțare în cadrul surselor permanente, exprimând astfel gradul de independență față de creditorii permanenți. Pentru a o determina se folosește formula:

Raf=

Tabelul 2.4. Evoluția ratei autonomiei financiare

Sursa: Datele din tabel sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați.

Figura 2.4. Evoluția ratei autonomiei financiare

Sursa: Datele din grafic sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați

Acest indicator se află în apropierea valorii de 1%, (caz în care indică autonomia financiară maximă) și este menținut constant pe perioada celor trei ani ca urmare a faptului că entitatea nu a contractat datorii pe termen mediu și lung.

Rata datoriilor financiare – este o rată complementară precedentei și arată ponderea datoriilor pe termen mediu și lung în totalul capitalurilor permanente, exprimând gradul de dependență al firmei față de creditorii financiari.

Formula de calcul:

Rdf=

Tabelul 2.5. Evoluția ratei datoriilor financiare

Sursa: Datele din tabel sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați.

Figura 2.5. Evoluția ratei datoriilor financiare

Sursa: Datele din grafic sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați

Acest indicator indică ponderea datoriei pe termen lung în capitalul investit, mai exact arată modul de finanțare a capitalului permanent pus la dispoziția companiei și anume surse proprii și surse atrase.

Rata datoriilor – arată gradul în care activul total este finanțat din datorii, atât pe termen scurt cât și pe termen lung. Este important ca indicatorul să aibă o valoare subunitară, un exemplu al acestei necesități fiind faptul că dacă societatea se va lichida, datoriile trebuie plătite mai întai, iar dacă valoarea firmei este sub cea a datoriilor, plata acestora nu va putea fi posibilă. Se calculează cu formula:

Rd=

Tabelul 2.6. Evoluția ratei datoriilor

Sursa: Datele din tabel sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați.

Figura 2.6. Evoluția ratei datoriilor

Sursa: Datele din grafic sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați

În anul 2013 rata datoriilor a scăzut față de anul 2012, fapt ce se datorează diminuării nivelului datoriilor pe termen scurt, iar în anul 2014 comparativ cu anul 2013 acest indicator rămânând la același nivel.

Rata de finanțare a stocurilor – arată ponderea pe care fondul de rulment o deține în finanțarea stocurilor. Raportul trebuie să aibă în general valori de circa 0,66, adică fondul de rulment să finanțeze circa 2/3 din valoarea stocurilor. Însă cu o gestiune foarte eficientă, fondul de rulment poate să fie mai mic, iar stocurile să fie finanțate din surse împrumutate, fără ca randamentul să fie afectat. Formula de determinare este urmatoarea: Rfs=

Tabelul 2.7. Evoluția ratei de finanțare a stocurilor

Sursa: Datele din tabel sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați

Figura 2.7. Evoluția ratei de finanțare a stocurilor

Sursa: Datele din grafic sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați

În anul 2012 valoarea acestui indicator este pozitivă datorită majorării capitalurilor permanente, în timp ce în anii 2013 și 2014 rata de finanțare a stocurilor este negativă ceea ce scoate în evidență un fond de rulment negativ.

Rata capitalului propriu față de activele imobilizate – exprimă capacitatea capitalurilor proprii ale unei societăți, de a acoperi activele imobilizate. Cu cât valoarea acestui raport este mai apropiată de 1, cu atât este mai completă finanțarea surselor permanente din resurse proprii și deci, a surselor temporare din resurse temporare. Formula de determinare a acestei rate este următoarea:

Rcp/ai=

Tabelul 2.8. Evoluția ratei capitalului propriu față de activele imobilizate

Sursa: Datele din tabel sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați.

Figura 2.8. Evoluția ratei capitalului propriu față de activele imobilizate

Sursa: Datele din grafic sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați

În toți acești ani valoarea acestui indicator este subunitară , ceea ce evidențiează că nu există suficiente capitalurii proprii pentru a finanța activele imobilizate.

Rata de rotație a obligațiilor – arată influența datoriilor existente asupra mișcării bilanțiere. O valoare ridicată a acestuia reprezintă o situație nefavorabilă pentru întreprindere. Se determină după realizarea următorului calcul:

Rro=

Tabelul 2.9. Evoluția ratei de rotație a obligațiilor

Sursa: Datele din tabel sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați.

Figura 2.9. Evoluția ratei de rotație a obligațiilor

Sursa: Datele din grafic sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați

În acești ani se determină un nivel subunitar al acestui indicator fapt ce indică o situație favorabilă pentru întreprindere deoarece nivelul datoriilor este unul redus.

2.1.3. Indicatori de gestiune

Rata activelor circulante – exprimă numărul de zile necesar activelor circulante de a se transforma în lichidități. Formulele de calcul sunt:

Rotația activelor circulante=;

Vac=

Tabelul 2.10. Evoluția ratei activelor circulante

Sursa: Datele din tabel sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați.

Figura 2.10. Evoluția ratei activelor circulante

Sursa: Datele din grafic sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați

Se înregistrează o creștere a acestui indicator în anul 2013 comparativ cu 2012, precum și o creștere semnificativă a acestuia în anul 2014 vis-à-vis de anul 2013, ceea ce arată că există o majorare a numărului de zile de tranformare a activelor circulante în lichidități, determinate de o gestiune necorespunzătoare a acestora.

Rata activului total – exprimă numărul de zile necesar activelor totale pentru a se putea transforma în lichidități. Formulele de calcul sunt:

Rotația activului total=;

VAT=*360

Tabelul 2.11. Evoluția ratei activului total

Sursa: Datele din tabel sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați.

Figura 2.11. Evoluția ratei activului total

Sursa: Datele din grafic sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați

Prin calculele efectuate anterior rezultă o majorare a acestui indicator pe parcursul celor trei ani, situație nefavorabilă pentru întreprindere, deoarece crește numărul de zile necesar pentru a transforma activele totale în capitaluri lichide.

Durata medie de recuperare a creanțelor – exprimă numărul de zile pentru ca întreprinderea să-și recupereze creanțele deținute. Formulele de calcul:

Durata medie de recuperare a creanțelor=;

Vcr=

Tabelul 2.12. Evoluția duratei medii de recuperare a creanțelor

Sursa: Datele din tabel sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați.

Figura 2.12. Evoluția duratei medii de recuperare a creanțelor

Sursa: Datele din grafic sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați

Se constată o majorare a duratei medii de recuperare a creanțelor în anul 2013 comparativ cu 2012, precum și o creștere a indicatorului în anul 2014 vis-à-vis de anul 2013, care deasemenea este o situație nefavorabilă întreprinderii deoarece crește numărul de zile necesar încasării creanțelor deținute asupra clienților.

2.1.4.Indicatori de rentabilitate

Indicatori de rentabilitate – exprimă în mod cantitativ și sintetic rezultatele economice pozitive, prin cheltuirea muncii sociale depuse în vederea trecerii bunurilor obținute din sfera producției, în sfera circulației, pentru desăvârșirea procesului reproducției sociale. Rentabilitatea reprezintă capacitatea unui agent economic de a realiza profit.

Rata rentabilității economice – arată capacitatea întreprinderii de a obține profit din întreaga sa activitate. Rata trebuie să fie superioară ratei inflației pentru ca întreprinderea să-și poată menține substanța economică. Modul de calcul este:

Re=

.

Tabelul 2.13. Evoluția ratei rentabilității economice

Sursa: Datele din tabel sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați.

Figura 2.13. Evoluția ratei rentabilității economice

Sursa: Datele din grafic sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați

Prin calculele efectuate anterior rezultă o diminuare a acestui indicator pe parcursul anilor 2012 și 2013, în timp ce în anul 2014 întreprinderea înregistrează pierdere, situație nefavorabilă pentru întreprindere deoarece nu mai obține profit.

Rata rentabilității financiare – arată capacitatea unei societăți de a obține profit utilizând capitalurile proprii, sau, cu alte cuvinte, arată randamentul capitalurilor proprii. Este sensibilă la structura financiară a întreprinderii, la situația îndatorării acesteia, și trebuie să depășească rata medie a dobânzii de pe piața de capital. Se calculează în următorul mod:

Rf=

Tabelul 2.14. Evoluția ratei rentabilității financiare

Sursa: Datele din tabel sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați.

Figura 2.14. Evoluția ratei rentabilității financiare

Sursa: Datele din grafic sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați

Prin calculele efectuate anterior rezultă o diminuare a acestui indicator pe parcursul anilor 2012 și 2013, în timp ce în anul 2014 întreprinderea înregistrează pierdere, situație nefavorabilă pentru întreprindere deoarece nu mai obține profit.

Rata rentabilității resurselor consumate – măsoară eficiența activității desfășurate de firmă, în perioada unui exercițiu financiar prin prisma consumului de resurse, arătând capacitatea lor de a degaja profit brut; sau cât profit se obține la o unitate de cheltuială realizată. Pentru a o determina se folosește urmatoarea formulă de calcul:

Rrrc=*100

Tabelul 2.15. Evoluția ratei rentabilității resurselor consumate

Sursa: Datele din tabel sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați.

Figura 2.15. Evoluția ratei rentabilității resurselor consumate

Sursa: Datele din grafic sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați

Prin calculele efectuate anterior rezultă o diminuare a acestui indicator pe parcursul anilor 2012 și 2013, în timp ce în anul 2014 întreprinderea înregistrează pierdere, situație nefavorabilă pentru întreprindere deoarece nu mai obține profit.

Rata rentabilității comerciale sau a vânzărilor – arată eficiența valorificării produselor, a politicii de prețuri și a celei comerciale. Se calculează astfel:

Rrc=

Tabelul 2.16. Evoluția ratei rentabilității comerciale sau a vânzărilor

Sursa: Datele din tabel sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați.

Figura 2.16. Evoluția ratei rentabilității comerciale sau a vânzărilor

Sursa: Datele din grafic sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați

Prin calculele efectuate anterior rezultă un nivel foarte scăzut al acestui indicator în anii 2012 și 2013, urmând ca în anul 2014 să înregistreze pierdere, situație nefavorabilă pentru întreprindere deoarece nu mai obține profit.

2.2. Fondul de rulment si nevoia de fond de rulment a S.C. INSTIRIG S.A

În practica de specialitate fondul de rulment reprezintă partea din capitalurile permanente rămase după finanțarea activelor imobilizate afectată finanțării activelor circulante.

Fond de rulment=Capitaluri permanente – Active imobilizate nete.

Cele mai frecvente forme de fond de rulment sunt următoarele: fond de rulment brut sau total, fond de rulment net sau permanent, fond de rulment propriu, fond de rulment străin.

Nevoia de fond de rulment se determină ca diferență între activele de exploatare și pasivele de exploatare. Activele de exploatare reprezintă imobilizări de capitaluri bănești țn diferite stocuri , creanțe, precum și decontări neîncheiate cu bugetul statului. Pasivele de exploatare reprezintă datorii amânate ale întreprinderii.

Dimensionare nevoii de fond de rulment presupune:

Determinarea nevoii de fond de rulment de exploatare;

Determinarea nevoii de fond de rulment din afara exploatării.

Determinarea nevoii de fond de exploatare are în vedere ca în componența activelor de exploatare să se regăsească pe lângă plasamentele de capitaluri bănești în stocuri, și plasamente în alte componente de active circulante, deoarece eficiența activității desfășurate și asigurarea rentabilității este dată de investițiile pe termen scurt de altă natură decât cele realizate pentru determinarea stocurilor, produselor finite.

În grupa creanțelor se regăsesc diferite debite ale întreprinderii determinate de avansuri acordate salariaților, sume rămase de vărsat de către acționari. Deasemenea pot fi incluse aici și creanțe asupra bugetului de stat ca urmare a unor vărsăminte de impozite datorate.

Este important de reliefat faptul că întreprinderea deține și excedente de trezorerie pe anumite intervale de timp, ce reprezintă capitaluri disponibile ce pot fi utilizate în investiții pe termen scurt.

În determinarea nevoii de fond de exploatare se iau în calcul și pasivele de exploatare ce reflectă acele datorii ale întreprinderii față de terți amânate la plată față de momentul stabilit.

Deasemenea pasivele de exploatare sunt determinate și de datorii cu termene aleatoare de plată.

Așadar NFRE = Active de exploatare – Pasive de exploatare.

Determinarea nevoii de fond de rulment în afara exploatării are în vedere activele și pasivele în afara exploatării, conform formulei:

NFRAE= Active în afara exploatării – pasive în afara exploatării

Activele în afara exploatării conțin diferite creanțe, capital subscris nevărsat și valori mobiliare de plasament.

Pasivele în afara exploatării au în compenență datorii aferente imobilizărilor, datorii fiscale, venituri înregistrate în avans și alte datorii.

Finanțarea nevoii de fond de rulment

Odată stabilită dimensiunea fondului de rulment este necesar și determinarea modului de finanțare a acestuia prin intermediul surselor proprii și surselor atrase.

Sursele proprii constituie modalitatea de finanțarea cea mai sigură, pe când cele atrase sunt neoneroase, incerte.

Sursele proprii cuprind: fondul de rulment, sumele repartizate din profitul net și alte surse.

Sursele atrase au în componență: creditele bancare pe termen scurt, bonurile de trezorerie și bonurile de casă, creditele primite de la grup și alte surse.

Indicatorii fondului de rulment.

Fondul de rulment total – reprezintă diferența dintre activele totale și activele imobilizate:

FRT= Active totale – Active imobilizate

Tabelul 2.2.1. Evoluția fondului de rulment total

Sursa: Datele din tabel sunt preluate din Bilanțul pe anii 2011, 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați.

Figura 2.2.1. Evoluția fondului de rulment total

Sursa: Datele din grafic sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați

Se observă o creștere a acestui indicator începând cu anul 2010 până în anul 2014 inclusiv, ceea ce indică sporirea fondului de rulment propriu pe parcursul celor 5 ani analizați. Deasemenea în toți acești ani, fondul de rulment este pozitiv ceea ce reflectă o situație favorabilă pentru S.C. INSTIRIG S.A.

Fond de rulment permanent – arată diferența dintre cumulul capitaluriilor proprii și datoriile pe termen mediu și lung și totalul activelor imobilizate.

FRper=(Capitaluri proprii + Datorii pe termen mediu și lung) – Total active imobilizate

Tabelul 2.2.2. Evoluția fondului de rulment permanent

Sursa: Datele din tabel sunt preluate din Bilanțul pe anii 2011, 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați.

Figura 2.2.2. Evoluția fondului de rulment permanent

Sursa: Datele din grafic sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați

În anul 2010, fondul de rulment permanent este negativ, în anii 2011 și 2012 acesta este pozitiv ceea ce indică o situație favorabilă pentru S.C. INSTIRIG S.A. , respectiv finanțarea activelor imobilizate din surse proprii, urmând ca în anii 2013 și 2014 acest indicator să scadă, situație nefavorabilă pentru întreprindere indicând faptul că activele imobilizate sunt realizate din surse atrase.

Fondul de rulment propriu – are următoarea formulă de calcul:

FRpr= Total capitalurii proprii – Total active imobilizate

Tabelul 2.2.3. Evoluția fondului de rulment propriu

Sursa: Datele din tabel sunt preluate din Bilanțul pe anii 2011, 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați.

Figura 2.2.3. Evoluția fondului de rulment propriu

Sursa: Datele din grafic sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați

Deoarece întreprinderea deține datorii pe termen mediu și lung rezultă că fondul de rulment propriu are valori negative, de unde reiese că activele durabile sunt finanțate din sursele atrase, situație nefavorabilă pentru întreprindere.

Gradul de acoperire a activelor circulante cu capital propriu – se determină pe baza următoarei formule:

GAcop.=

Tabelul 2.2.4. Evoluția gradului de acoperire a activelor circulante cu capital propriu

Sursa: Datele din tabel sunt preluate din Bilanțul pe anii 2011, 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați.

Figura 2.2.4. Evoluția gradului de acoperire a activelor circulante cu capital propriu

Sursa: Datele din grafic sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați

Gradul de acoperire a activelor circulante cu capital propriu înregistrează valori negative pe parcursul tuturor anilor prezentați, ceea ce reflectă o situație nefavorabilă pentru întreprindere deoarece activele circulante nu pot fi acoperite cu capitalul propriu.

Nevoia de fond de rulment – se determină pe baza următoarei formule:

NFR= (Stocuri + Creanțe) – Datorii curente

Tabelul 2.2.5. Evoluția nevoii de fond de rulment

Sursa: Datele din tabel sunt preluate din Bilanțul pe anii 2011, 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați.

Figura 2.2.5. Evoluția nevoii de fond de rulment

Sursa: Datele din grafic sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați

În anul 2010 nevoia de fond de rulment este negativă și indică un surplus de nevoi temporare în raport cu nevoile corespunzătoare de active circulante. În următorii ani, respectiv 2011, 2012, 2013 și 2014 NFR este pozitivă ceea ce semnifică un surplus de nevoi de stocuri si creanțe (temporare) în raport cu sursele temporare posibile de mobilizat.

Fond de rulment global – se determină ca diferență între capitaluri permanente și active imobilizate astfel:

FRglobal=Capitaluri permanente – Active imobilizate

Tabelul 2.2.6. Evoluția fondului de rulment global

Sursa: Datele din tabel sunt preluate din Bilanțul pe anii 2011, 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați.

Figura 2.2.6. Evoluția fondului de rulment global

Sursa: Datele din grafic sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați

După cum se poate observa din analiza efectuată, în anii 2011 și 2012 fondul de rulment net global este pozitiv de unde rezultă că întreprinderea deține acel surplus de resurse necesar pentru a acoperi o fracțiune din nevoile de exploatare, iar în anii 2010, 2013 și 2014 fondul de rulment global este negativ, rezultă că nu există surplus de resurse permanente ce pot fi utilizate pentru a finanța o parte din necesarul de exploatare.

Trezorerie netă – are următoare formulă:

TN= FRglobal- NFR

Tabelul 2.2.7. Evoluția trezoreriei nete

Sursa: Datele din tabel sunt preluate din Bilanțul pe anii 2011, 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați.

Figura 2.2.7. Evoluția trezoreriei nete

Sursa: Datele din grafic sunt preluate din Bilanțul pe anii 2013 și 2014, precum și din Contul de profit și pierdere eferent anilor menționați

Se observă că în anul 2012 trezoreria netă este pozitivă ceea ce scoate în evidență echilibrul financiar și o activitate desfășurată în condiții de eficiență și rentabilitate în timp ce în ceilalți ani prezentați trezoreria netă este negativă ceea ce indică un dezechilibru financiar la nivelul entității, lipsa disponibilităților fiind acoperite prin intermediul contractării de credite pe termen scurt.

CONCLUZII

Pentru ca o întreprindere să își poate realiza obiectivele pentru care a fost creată este necesară respectarea condițiilor impuse de rentabilitatea și profitabilitatea afacerii.

Un punct important de analizat în realizarea celor menționate anterior îl reprezintă determinarea și finanțarea nevoii de fond de rulment a întreprinderii.

În determinarea nevoii de fond de rulment se utilizează activele de exploatare formate din stocuri, creanțe față de terți și decontări neîncheiate cu statul și pasivele de exploatare ce sunt reprezentate de datorii amânate la plată.

Nevoia de fond de rulment este specifică activității de exploatare și se determină ca diferență între active de exploatare și pasive de exploatare. Deasemenea se determină și nevoia de fond de rulment în afara exploatării ce reprezintă diferența între active în afara exploatării și pasive în afara exploatării. Prin însumarea celor două categorii de nevoi de fond de rulment se determină nevoia de fond de rulment global.

Finanțarea nevoii de fond de rulment se realizează pe seama surselor interne și externe. Alegerea acestor surse se face pe baza respectării relației risc-rentabilitate. Fondul de rulment este un indicator utilizat în analiza economico-financiară a întreprinderii și reprezintă capitalurile permanente rămase după finanțarea activelor durabile.

Din categoria creditelor pe termen scurt putem indentifica următoarele tipuri de credite: credit commercial, credite contractate de la instituții financiare. Aceste credite sunt acordate după o analiză complexă și în detaliu a situației financiare a întreprinderii și numai dacă se constată în urma analizei o situație favorabilă și capacitatea acesteia de a-și onora obligațiile devenite scadente.

În urma analizei situației economico-financiare realizată prin intermediul indicatorilor la nivelul întreprinderii S.C. INSTIRIG S.A. am reușit să înteleg pe deplin anumite noțiuni fundamentale din literatura de specialitate, precum și constatarea următoarelor:

S.C. INSTIRIG S.A. este o întreprindere ce ocupă un loc important pe piața locală a fabricării și comercializării instalațiilor de irigat a mașinilor și utilajelor agricole și a pieselor de schimb necesare acestor produse cu o tradiție bogată acumulată de la momentul înființării până astăzi;

În urma efectuării analizei principalilor indicatori economico-financiari se poate afirma că întreprinderea are suficiente active imobilizate achizitionate, recuperarea creanțelor de la terți se realizează în termenele stabilite, deține suficiente lichidități pentru a-și onora obligațiile curente ajunse la scadență, de asemenea întreprinderea are datorii pe termen mediu și lung ceea ce indică un grad de îndatorare ridicat. Este important de menționat faptul că întreprinderea înregistrează pierderi în anul 2014 fapt ce afectează în mod direct rentabilitatea acesteia, precum și profitabilitatea deoarece în urma activității desfășurate nu se obțin beneficii de unde reiese că S.C. INSTIRIG S.A. nu duce la îndeplinirea obiectivului fundamental al oricărei activității economice;

La nivelul entității se înregistreză și un fond de rulment permanent negativ ceea ce evidențiează că activele imobilizate sunt finanțate din sursele împrumutate, aceasta fiind o situație nefavorabilă, deasemenea nevoia de fond de rulment și trezoreria netă sunt negative. În acest sens se poate afirma că la nivelul înreprinderii există un dezechilibru financiar ce se datorează lipsei de disponibilități, ce poate fi acoperită numai prin intermediul contractării de împrumuturi.

Criza economică a afectat activitatea întreprinderii determinând ca la încheierea exercițiului financiar să se înregistreze rezultate nefavorabile, negative.

Consider că această situație de dezechilibru financiar la nivelul S.C. INSTIRIG S.A. trebuie remediată prin diferite moduri astfel încât aceste dezechilibre să nu degenereze ducând chiar la lichidare, urmată de falimentul firmei.

Propuneri în acest sens sunt următoarele: adecvarea politici prețurilor la cele practicate de concurență astfel încât să nu existe o discrepanță prea mare, realizarea producției în concordanță cu cererea clienților, realizarea periodică a analizei comportamentului consumatorului, o mai bună gestionare a surselor interne, atrase și împrumutate, în sensul administrării lor în condiții de rentabilitate, reducerea cheltuielilor aferente ciclului de exploatare, desfășurarea unei activități adaptată condițiilor pieței, mediului economic astfel încât să aibă flexibilitate și capacitate de adaptare la oricare din șocurile sistemice în așa manieră să nu îi fie afectată în mod negativ activitatea.

BIBLIOGRAFIE

Berceanu, D. Politica financiară a firmei, Ed.

Universitaria, Craiova, 2015

Berceanu, D. ; Ciurez, T. Evaluarea firmei, Ed. Universitaria, Craiova, 2010

Cristea, H. ș.a. Evaluarea întreprinderii, Ed. Marineasa,

Timișoara, 2000

Pirtea, M ; Cristea, H. ; Managementul financiar al companiei, Ed.

Nicolescu, C. ; Boțoc, C. Mirton, Timișoara, 2010

Popa, A. Investiții, Ed. Universitaria, Craiova, 2003

Văcărel, I. și colectiv Finanțe publice, Ed. Didactică și

Pedagogică R.A.,București, 2004

Vintilă, G. Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed.

Didactică și Pedagodică, București, 2004