Foltut Vasile Referat Sisteme Distribuite 2017 [610238]

1

UNIVERSITATEA AUREL VLAICU ARAD
FACULTATEA DE ȘTIIN ȚE EXACTE
SPECIALIZAREA: INFORMATIC Ă

Referat
Sisteme distribuite

INTERNETUL – SISTEM INFORMATIC DISTRIBUIT

Profesor univ. dr. Student: [anonimizat]
2017

2
Sisteme distribuite

„Un sistem distribuit este o colec ție de calculatoare independente care apar utilizato rilor
sistemului ca un singur calculator” (Tanenbaum, 199 4) 1.
Prin sistem distribuit de calcul se în țelege „o mul țime de programe peste o re țea de
noduri, care au acces fiecare la o memorie proprie, fiind conectate între ele prin ni ște linii
de comunica ție, având diverse topologii de conexiune, sistemul fiind conceput cu scopul
partaj ării unor resurse pentru rezolvarea concurent ă a unor aplica ții paralele sau
paralelizabile”.2
Pentru a reduce timpul de calcul prin împ ărțirea problemelor mari în sub-probleme ce se
pot rezolva simultan pe diverse structuri de calcul se utilizeaz ă sistemele informatice
distribuite. Un sistem distribuit are componente ce sunt pe calculatoare conectate într-o
re țea, comunic ă și se coordoneaz ă prin transfer de mesaje.
Sistemele informatice distribuite pot fi separate î n dou ă clase:
I. sisteme informatice distribuite omogene (bazate pe multiplicarea unor resurse identice);
II. sisteme informatice distribuite eterogene (neom ogene), de exemplu re țeaua Internet,
sisteme grid etc.
În compara ție cu sistemele centralizate sau sistemele izolate, sistemele distribuite
prezint ă urm ătoarele avantaje :
a) Descentralizarea este economic ă: sistemele de calcul bazate pe re țea ofer ă un raport
mai bun pre ț/performan ță decât sistemele centralizate.
b) Redundan ța cre ște disponibilitatea când p ărți ale sistemului se defecteaz ă.
c) Aplica țiile ale c ăror componente pot fi rulate simultan ofer ă beneficii în termeni de
performan ța crescut ă vis-à-vis de solu țiile centralizate.
d) Sistemele distribuite pot fi extinse prin ad ăugarea de componente oferind astfel o
scalabilitate mai bun ă comparat ă cu sistemele centralizate.
e) Performan ța este mai ridicat ă, aplica țiile pot fi executate simultan și înc ărcarea
poate fi distribuit ă la servere multiple.
f) Aplica ții multiple pot fi conectate prin mecanisme standar d de calcul distribuit.
g) Aplica țiile pot fi grupate în ma șini multiple.

1 https://users.info.uvt.ro/~petcu/distrib/SD1-RO.pd f
2 Dzițac Ioan, Moldovan Grigor, SISTEME DISTRIBUITE MODELE INFORMATICE , Editura Universității
Agora, Oradea 2006.

3
h) Productivitatea este mai ridicat ă iar timpul este redus pentru ciclul de dezvoltare,
prin împ ărțirea problemelor mari în probleme mai mici, fiecare dintre aceste
componente pot fi dezvoltate în echipe de dezvoltar e mici și izolate.
i) Costul este redus datorit ă reutiliz ării componentelor anterior dezvoltate care sunt
accesibile în re țea.

Dezavantajele sistemelor distribuite
Din punct de vedere software, sistemele distribuite sunt complexe, în ce prive ște transmisia
datelor uneori re țeaua poate fi aglomerat ă, de aceea pot ap ărea o serie de probleme, iar din
punctul de vedere al securit ății datelor, unele date pot fi accesate destul de u șor.
Exemple de execu ție prin sisteme distribuite sunt reprezentate de mu ltiprogramare,
sau multitasking.
Multitasking-ul presupune rularea mai multor programe simultan pe un sistem
informatic de procesare. Execu ția unei aplica ții utilizeaz ă mai multe resurse ale sistemului,
exceptând efectuarea opera țiilor de c ătre procesorul dispozitivului, un program poate
prelucra date, pe care ulterior le va scrie într-un fi șier, va transmite date perifericelor
ata șate sistemului, cum ar fi afi șarea sau tip ărirea acestor date, sau s ă a ștepte interac țiunea
utilizatorului prin intermediul dispozitivelor de c omand ă, cum sunt tastatura sau mouse-ul.
Toate aceste opera ții sunt realizate la viteza la care perifericul res pectiv poate func ționa din
punct de vedere hardware, vitez ă ce este bineîn țeles inferioar ă celei la care func ționeaz ă
procesorul. Execu ția programelor prin întrep ătrundere (multitasking) este o metod ă ce
permite utilizarea eficient ă, prin alocarea optim ă a înc ărc ării procesorului, prin planificarea
altor programe în perioadele de inactivitate ale ac estuia. În cazul în care un program
utilizeaz ă procesorul în totalitate, prin tehnica de execu ție simultan ă a codurilor multiple se
planific ă ca dup ă o perioad ă de timp acest program s ă fie suspendat tocmai pentru a se
permite și altor programe s ă poat ă rula. Avantajul acestui sistem este c ă indiferent dac ă
programul se execut ă corect sau nu, dup ă un timp controlul este redat sistemului de
operare, iar un astfel de mecanism confer ă robuste țe sistemului.
La proiectarea unui sistem informatic distribuit tr ebuie respectate urm ătoarele cerin țe, cum
ar fi eterogenitatea, scalabilitatea, securitatea d atelor, tratarea erorilor, deschiderea pentru a
fi accesat cu u șurin ță.

4

INTERNETUL CA SISTEM INFORMATIVIC DISTRIBUIT

Cel mai cunoscut sistem distribuit deschis este internetul . Din punct de vedere fizic,
sistemul numit internet este reprezentat de un ansa mblu de componente hardware utilizate
la reprezentarea și comunicarea informa țiilor la nivel local, iar din punct de vedere logic
este alc ătuit dintr-un ansamblu de componente software, ofer ind utilizatorilor conecta ți la
re țea diferite servicii la distan ță de resursele accesate, pe baza modelului client-se rver.
Mediul care determin ă func ționarea internetului este caracterizat de:
– Re țeaua de calculatoare, ce este format ă dintr-un ansamblu de calculatoare ce sunt
interconectate prin intermediul unui mediu de comun ica ție, cum ar fi de exemplu
cablu TCP, cablul coaxial, linia de telefon, fibra optic ă, satelit, având ca principal
scop partajarea resurselor re țelei (resurse ce pot fi fizice – hardware, sau logi ce –
software, sau informa ționale – fi șiere și baze de date).
– Arhitectura unei re țele de calculatoare este dat ă de modul de interconectare al
componentelor re țelei împreun ă cu dispozitivele ce o fac func țional ă.
– Protocolul de comunica ție este format dintr-un set de reguli pe baza c ăruia are loc
transferul de date în cadrul re țelei.
– Serverul de re țea fiind un echipament hardware care gestioneaz ă resursele unei
re țele de calculatoare.
– Aplica ția server ce furnizeaz ă anumite servicii unor aplica ții client.
– Calculatoare gazd ă conectate la internet ce permit stocarea și accesarea site-urilor
Web.
– Serverul Web fiind o aplica ție software ce permite transferul documentelor
hipermedia în re țeaua internet.
Re țelele de tip internet sunt urm ătoarele SPIRNET, FidoNet, Internet, Intranet și Extranet.
a. FidoNet este o re țea global ă de calculator folosit pentru comunica ții între sisteme
buletin de bord (BBSes). Acesta utilizeaz ă un sistem de stocare-redirec ționare de a
face schimb de mesaje private (e-mail) și publice (forum) între BBSes în re țea,
precum și alte fi șiere sau protocoale în unele cazuri. Sistemul FidoN et s-a bazat pe
un num ăr mic de programe care interac ționeaz ă. Numai unul dintre acestea a
interac ționat direct cu sistemul BBS și a fost singura por țiune care trebuia s ă fie
portat ă pentru a sprijini alte programe BBS. Acest lucru a fost foarte u șor de

5
realizat, iar FidoNet a fost una dintre pu ținele re țele care a fost sprijinit ă pe scar ă
larg ă de aproape toate software-urile BBS, precum și o serie de servicii online non-
BBS. Aceast ă construc ție modular ă a permis, de asemenea, FidoNet s ă fac ă
upgrade la sistemele noi de compresie a datelor, ca re a fost important ă într-o epoc ă
folosind comunica ții bazate pe modemuri prin intermediul leg ăturilor telefonice.
b. Internetul este o re țea interna țional ă de calculatoare, format ă prin interconectarea
re țelelor locale și globale, destinat ă s ă faciliteze schimbul de date și informa ții în
diverse domenii. 3
”Rețeaua numit ă Internet2, permite transmiterea de date cu 2,4 gig abi ți pe secund ă, deci de
45.000 de ori mai repede decât se poate face printr -un modem de 56 Kbps.
Internet2 a ap ărut în urma unui parteneriat între universit ăți, firme și agen ții
guvernamentale, fiind ast ăzi o re țea format ă din re țele de hipervitez ă, cu leg ături în lumea
întreag ă.” 4
Deoarece to ți utilizatorii î și doresc o vitez ă cât mai mare la înc ărcarea datelor sau
desc ărcarea acestora, este necesar ă l ărgime de band ă. L ărgimea de band ă este cantitatea
maxim ă de date care pot trece într-un timp anumit, de ord inul secundelor, pe o cale de
comunicare. De multe ori l ărgimea de band ă este asem ănat ă cu o conduct ă sau o țeav ă a
cărei diametru determin ă dimensiunea cantit ății de informa ții.
De exemplu printr-un modem ce este conectat la lini a telefonic ă, conexiunea permite o
lărgime de band ă de 56 kbps, însemnând c ă într-o secund ă se transmit înspre sau spre
calculatorul nostru 56 kilobi ți de date.
Începând cu anul 2003, în „miezul internetului” inf orma ția circul ă cu peste 10 gigabi ți pe
secund ă, dar viteza pe parcursul anilor a crescut foarte m ult, ajungându-se la viteze de 100
Gbps. La asemenea a viteze de transmisie prin Inter net2, medicii pot examina la distan ță
cu ajutorul camerelor video pacien ți ce se afl ă în alt ă parte a planetei, studen ții pot lucra în
cele mai sofisticate laboratoare din lume, sau pot s ă asiste la orice amfiteatru de transmite
în re țea.
O aplica ție distribuit ă în Internet este Word Wide Web (prescurtat www) fi ind un sistem
de distribu ție local ă sau global ă a informa țiilor hipermedia. Spa țiul Web nu trebuie
confundat cu internetul, spa țiul Web este o aplica ție distribuit ă în internet care pune la
dispozi ția utilizatorilor un sistem global și standardizat de comunicare multimedia.

3 https://dexonline.ro/definitie/internet
4 http://www.descopera.ro/lumea-digitala/929490-inte rnet2-repede-tot-mai-repede

6
Sistemul Web poate fi folosit și pe calculatoarele dintr-o re țea ce nu este conectat ă la
internet sau chiar pe un singur calculator, dar ast ăzi se folose ște în special în Internet
pentru distribu ția informa țiilor hipermedia. World Wide Web are facilit ăți multimedia și
interactive, o interfa ță grafic ă pentru utilizator foarte atr ăgătoare din punct de vedere
grafic, fiind practic ă si simplu de folosit.
”Deci, Web-ul este un sistem distribuit deschis uti lizat pentru distribu ția local ă sau global ă
a informa țiilor, putând fi extins și implementat în diferite moduri f ără a-i afecta
func ționalitatea. Se utilizeaz ă în prezent, în general, în Internet pe baza modelu lui
client/server. Clien ții, adic ă navigatoarele Web sau browserele Web (Internet Exp lorer,
Chrome, Firefox, Opera etc.), au acces la informa țiile hipermedia și multiprotocol
organizate asociativ, aflate pe un server Web (cele mai cunoscute servere Web sunt:
Apache, Netscape Enterprise Server, Sun Web Server, Microsoft Internet Information
Server, Stronghold, Jigsaw).”5
c. Intranetul este o rețea de calculatoare la nivel local (al unei companii , universit ăți
etc.), care „asigur ă accesul și distribu ția informa țiilor interne exclusiv persoanelor
conectate la aceasta.”6
Un intranet este o re țea privat ă care este cuprins ă într-o întreprindere. Poate fi alc ătuit din
mai multe re țele locale interconectate și, de asemenea, utilizeaz ă linii închiriate în re țeaua
de band ă larg ă. În mod obi șnuit, un intranet include conexiuni prin intermediu l unuia sau
mai multor calculatoare gateway c ătre Internetul exterior. Scopul principal al unui i ntranet
este acela de a partaja resursele informatice și de calcul între angaja ți. Un intranet poate fi,
de asemenea, utilizat pentru a facilita lucrul în g rupuri și pentru teleconferin țe.
Un intranet utilizeaz ă protocoalele TCP / IP, HTTP și, în general, arat ă ca o versiune
privat ă a Internetului. Cu o re țea de tuneluri virtuale (VPN), companiile pot trimi te mesaje
private prin re țeaua public ă, utilizând re țeaua public ă cu criptare/decriptare special ă și alte
măsuri de securitate pentru a conecta o parte a intra netului lor la o alta.
De obicei, întreprinderile mai mari permit utilizat orilor din interiorul lor s ă acceseze
Internetul public prin intermediul unor servere de firewall care au capacitatea de a afi șa
mesaje în ambele direc ții, astfel încât s ă se men țin ă securitatea companiei.

5 http://www.uav.ro/files/exacte/cursuri/Sisteme_dist ribuite_Dzitac.pdf , pag 124.
6 https://dexonline.ro/definitie/intranet

7

d. Extranetul este definit ca fiind o ”re țea restrâns ă de calculatoare, care permite
accesul la resursele informatice numai unui grup au torizat de utilizatori. Extranetul
mai poate fi privit și ca o extensie a intranetului unei companii, extin s și pentru
utilizatorii din afara acesteia” .7
Atunci când o parte a unui intranet este accesibil ă clien ților, partenerilor, furnizorilor sau
altor persoane din afara companiei, acea parte devi ne parte a unui extranet. Un extranet
este ca un intranet, dar ofer ă, de asemenea, acces controlat c ătre clien ți autoriza ți,
furnizori, parteneri sau al ții din afara companiei.
Pentru mul ți, cuvintele, cum ar fi intranet și extranet, pot provoca o confuzie
echitabil ă, fiind dificil s ă se fac ă diferen ța între cele dou ă tipuri de re țea, în special pentru
cei care nu le-au folosit niciodat ă în trecut, ambele putând fi benefice pentru mediul de
afaceri din orice industrie.

Concluzie
Re țelele de calculatoare și aplica țiile distribuite au un rol esen țial în via ța de zi cu
zi, sistemele distribuite se reg ăsesc pretutindeni, fac parte din via ța noastr ă dar, sunt
considerate ca fiind sisteme slab conectate deoarec e fiecare unitate de procesare este
individual ă având propria memorie și ceas intern. În func ție de aplica ția pentru care este
construit ă, structura sistemului distribuit poate fi diferit ă fa ță de structura standard.
În zilele noastre, sunt greu de imaginat sisteme sa u aplica ții independente. Practic,
orice dispozitiv de calcul modern ofer ă posibilitatea conect ării cu alte dispozitive. La
nivel superior, aplica țiile vizeaz ă exploatarea capacit ăților de re țea ale sistemelor și tind
să fie tot mai mult interconectate.
Internetul este un caz tipic al unui sistem distrib uit: fiecare component ă (browser,
server general sau unul care furnizeaz ă servicii specifice) particip ă la punerea la
dispozi ția utilizatorilor a serviciilor. Exist ă și alte aplica ții, cum ar fi utilizarea "re țelelor
de ma șini" pentru a efectua calcule complexe. Cele mai pu ternice sisteme din lume sunt
aproape toate colec țiile de computere de tip PC, uneori fiind grupate p ân ă la câteva sute
de unit ăți; Aplica țiile care ruleaz ă pe aceste sisteme utilizeaz ă intensiv re țeaua și sunt
considerate aplica ții distribuite.

7 https://dexonline.ro/definitie/extranet

8
Bibliografie

1. Dzi țac Ioan, Moldovan Grigor, SISTEME DISTRIBUITE: MODELE
INFORMATICE , Editura Universit ății Agora, Oradea 2006.
2. http://www.uav.ro/files/exacte/cursuri/Sisteme_dist ribuite_Dzitac.pdf (accesare 20
mai 2017).
3. https://users.info.uvt.ro/~petcu/distrib/SD1-RO.pdf (accesare 19 aprilie 2017).
4. http://www.descopera.ro/lumea-digitala/929490-inter net2-repede-tot-mai-repede
(accesare 15 mai 2017).
5. Bur ța Alin, Informatic ă, Manual pentru clasa a 12-a, Editura All Educa țional,
Bucure ști 2007.
6. https://dexonline.ro/definitie/internet (accesare 2 1 mai 2017).
7. https://dexonline.ro/definitie/intranet (accesare 2 1 mai 2017).
8. https://dexonline.ro/definitie/extranet (accesare 2 1 mai 2017).
9. http://www.upmc.fr/en/education/diplomas/sciences_a nd_technologies/masters/ma
ster_of_computer_science/distributed_systems_and_ap plications_specialization_m
2.html (accesare 21 mai 2017).
10.