Foltut Vasile Inteligenta Artificiala Ca Imitatie A Inteligentei Umane [610239]

1

UNIVERSITATEA AUREL VLAICU ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINȚE EXACTE
SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ

Referat

Inteligența artificială
ca imitație a
inteligenței umane

Profesor univ. dr. Student: [anonimizat], 2017

2
Inteligența artificială ca imitație a inteligenței umane

Termenul Inteligență artificială mă duce cu gândul la uimitoarele filme science
fiction din anii ’60, când se prevestea o lume domi nată de tehnologie, cu mașini ce pot
vorbi, mașini ce pot gândi, mașini ce pot simți. Ac est nou concept de multe ori apărea
fiind reprezentat în filme de către roboți umanoizi ce pot ”trăi”, având conștiință de
sine, fiind implicați în a lua decizii importante, iar uneori sunt prezentați ca cei ce
luptă pentru a prelua conducerea acestei planete.
După ce am studiat, destul de tangențial acest vast domeniu, am constatat că
lucrurile nu stau chiar așa, fiind o mare diferență între previziunile ultimilor 50 de ani
și realizările actuale în domeniu ale oamenilor de știință, multe dintre previziuni fiind
depășite, iar unele e foarte probabil că nu vor fi atinse niciodată. Ca argument pot
aduce, inventivitatea umană, ce nu se oprește din a studia, a cerceta și a căuta lucruri
care cu doar câțiva ani în urmă ni se păreau a fi d e domeniul fantasticului, omul având
o sete continuă după cunoaștere, perfecționare și a utodepășire.
Inteligența artificială este unul dintre domeniile foarte studiate din ultima
vreme, și multe dintre companiile mari din lume (IB M, Google, etc.) au decis să
investească resurse importante în această direcție, dezvoltând diverse tehnici de
recunoaștere facială, identificare vocală, scanare video, etc. Toate aceste tehnologii au
ca suport, multă activitate de cercetare, implement are, punerea în testare și utilizare
a multor din descoperirile acestor proiecte.
Inteligența artificială este considerată de unii ca ”fiind o imitație aproximativă
a inteligenței naturale, fiind știința care își pro pune să găsească soluții la problemele
complexe care erau apanajul inteligenței umane, cu ajutorul programelor de
calculator sau a mașinilor automate”.1
Ca argument, găsim că avantajele dezvoltării acestu i domeniu sunt multiple,
printre acestea putem aminti traducerea automată a textelor, rezolvarea problemelor
diverse din domeniul matematic, până la proiectarea asistată de calculator sau
învățarea și instruirea asistată de calculator și a ltele.
Inițiatorul acestui concept, este profesorul John M cCarthy este cel care a
introdus termenul de I.A. în 1956, în cadrul unei c onferințe susținute la Dartmouth

1 Ioan Dzițac, Inteligență Artificială, Manual de st udiu pentru învățământ la distanță, Arad, 2008, pag .5,6.

3
College, definind-o ca fiind „știința și ingineria producerii de mașini inteligente”, iar
definiția cea mai acceptată a inteligenței artifici ale, dată de acest profesor este despre
”o mașină care se comportă într-un mod care ar pute a fi considerat inteligent, dacă ar
fi vorba de un om”. 2
Unul dintre modurile de studiu al inteligenței arti ficiale, este de a urmări și
imita gândirea umană, prin modul în care analizează și reacționează în diverse
situații, studiindu-se rețeaua neuronală, modul de transmitere, de colectare a
informațiilor, și felul în care se adaptează în lua rea deciziilor.
În revista Știința și tehnica din anul 2011, se anu nța că ”s-au făcut unele teste
utilizându-se un sistem de calcul biologic, alcătui t din porți logice pe baza ADN-ului
sintetic”3, dar capacitatea de calcul fiind destul de modestă , de exemplu pentru
exercițiile de ridicare la putere mai complexe, fii nd necesare câteva ore de procesare.
Cele mai importante subdomenii ale IA pot fi aminti te sistemele expert din economie,
medicină, învățământ, sistemele bazate pe cunoștinț e, roboții, fiind un domeniu
științific care implică știința calculatoarelor, ne uroștiințele, matematica, psihologia
biologia.
Inteligența artificială este o imitație aproximativ ă a inteligenței naturale,
copiind într-o anumită măsură capacitatea neuronală în procesarea datelor, tocmai
datorită modelului dat de complexitatea celulelor l ogice din lumea umană și de ce nu,
chiar și din regnul animal.
Inteligența naturală umană este obiectul de studiu al psihologiei în
colaborare cu neuroștiințele, psihologia comportame ntală, teoria controlului,
informatica și matematicile aplicate, respectiv rob otica.
Pentru măsurarea coeficientului de inteligență uman se utilizează testele IQ, ca sistem
de evaluare a performanțelor intelectuale ale unui individ, fiind măsurate inteligența
înnăscută, IQ ce nu poate fi schimbat semnificativ pe parcursul vieții.
Psihologul Howard Gardner formulează pentru prima o ară teoria inteligențelor
multiple, identificând următoarele tipuri:
– Inteligența lingvistică
– Inteligența matematică
– Inteligența spațială

2 https://ro.wikipedia.org/wiki/Inteligen%C8%9B%C4%83 _artificial%C4%83
3 http://stiintasitehnica.com/cel-mai-complex-calcula tor-biologic-executa-opera-ii-matematice-elementare /

4
– Inteligența corporal-kinestezică
– Inteligența muzicală
– Inteligența interpersonală și intrapersonală
– Inteligența naturalistă
– Inteligența existențială.
”Din punct de vedere biologic, inteligențele sunt i ndependente, în funcție de zonele
corticale pe care le guvernează. La nivel individua l ele apar în combinații, fiecare
individ fiind de fapt, o colecție de inteligențe.” 4
Inteligența naturală emergentă a grupurilor sociale poate fi întâlnită la roiurile
de albine, coloniile de furnici, stolurile de păsăr i, bancurile de pești, turmele de
animale…
Inteligența artificială este un domeniu actual în c ercetare, fiind descris ”de
capabilitatea mașinilor sau programelor să simuleze procesele de gândire umane cum
ar fi analiza, meditarea și învățarea”.5
Alan Turing (1912-1954) a fost unul dintre pionerii IA, fiind considerat un
prim părinte al acesteia. Turing se întreba dacă ma șinile pot trece de un test de
comportament pentru inteligență și a prezis că în a nul 2000, un calculator va putea fi
programat să aibă o conversație cu un om, timp de c inci minute și va avea șanse de
30% să îl inducă în eroare. După câte se pare, nici în zilele noastre – 2017 – acest
lucru nefiind posibil fără ca sistemul inteligent s ă nu acceseze informații predefinite,
stocate în baze de date, sistemul făcând doar o sel ecție de tip căutare a informației
solicitate.
S-au dezvoltat două metode diferite de abordare a i nteligenței artificiale:
– metoda ”symbolic aproach to AI”.
– metoda construirii unei rețele neuronale, cum ar fi de exemplu convertirea
unei imagini în informație.
Obiectul de studiu al inteligenței artificiale ”îl constituie acea pa rte a științei
preocupată de realizarea mașinilor care execută acț iuni care dacă ar fi realizate de
oameni ar fi considerate că exprimă comportamentul uman”. 6

4 Ioan Dzițac, Inteligență Artificială, Manual de st udiu pentru învățământ la distanță, Arad, 2008, pag .19
5 Op. Cit., pag.27
6http://www.mpt.upt.ro/doc/curs/gp/Sisteme_inteligen te_in_electrotehnica/Inteligenta_artificiala_si_Ret e
le_neuronale_cap1.pdf

5
Limbajele de programare utilizate în momentul actual în interacțiunea cu
inteligența artificială sunt LISP, PROLOG și CLIPS.
– Limbajul Prolog nu excelează în prelucrarea cantită ților mari de date
numerice, dar are avantajul că lucrează foarte bine cu simboluri, ceea ce îi
asigură un loc de frunte, fiind un bun program logi c, utilizat cu precădere în
Inteligența artificială.
Fiind tot mai prezente echipamentele cu care intera cționăm aproape zilnic și
având o influență din ce în ce mai importantă în vi ața noastră, voi aminti câteva
dintre avantajele oferite de utilizarea inteligenței artificiale:
– Prin utilizarea puterii de procesare a calculatoare lor, multe din sarcinile
primite, pot fi mult mai ușor rezolvate.
– Utilizarea telefoanelor inteligente, ajută nu numai la comunicarea mult mai
rapidă între oameni, având avantajul mobilității ci și faptul că acestea dispun
facilități multiple, de performanțe ridicate, ce în urmă cu câteva zeci de ani ar
fi părut de domeniul fantasticului.
– Sistemele de comandă, monitorizare și control sunt strâns întrepătrunse de
echipamente și tehnologii ce utilizează cele mai no i concepte și descoperi din
domeniu.
– Domeniul auto, naval, aeronautic, aerospațial benef iciază de sisteme
performante.
– Dar motorul dezvoltării inteligenței artificiale es te domeniul de cercetare –
militar, unde este utilizată în primul rând, tehnol ogia cea mai avansată.
În domeniul financiar bancar, sau în domeniul comer țului electronic sisteme
inteligente de calcul prelucrează continuu cantităț i mari de date, în vederea
identificării optime a ofertelor personalizate pent ru clienții ce solicită un anumit tip
de serviciu.
Un sistem inteligent este folosit și în cazul tranz acțiilor bancare prin care
”companiile financiare folosesc de mai multă vreme sisteme prin care analizează
comportamentul și obiceiurile posesorilor de cardur i, în căutarea posibilelor fraude”. 7
În cadrul IA, există două abordări majore:

7 http://www.digi24.ro/stiri/economie/consumatori/int eligenta-artificiala-pentru-detectarea-fraudelor-
631762

6
– inteligența artificială simbolică este caracteriz ată printr-un înalt nivel de
abstractizare, numită și inteligență artificială pu ternică, acoperind zone cum ar fi
sistemele bazate pe cunoștințe, raționamentul logic , învățarea simbolică a mașinilor,
tehnici de căutare și procesarea limbajului natural .
– inteligența artificială slabă, fiind definită ca inteligența artificială ce nu poate
gândi, dar ce poate rezolva o anumită categorie de probleme, aplicând un set de
reguli. Rețelele neurale și algoritmii sunt exemple pentru acest tip de inteligență.
Celor două categorii menționate, mai pot fi adăugat e unele tehnici noi ce
includ sistemele fuzzy, teoria mulțimilor brute și sistemele haotice.
Majoritatea simulărilor inteligenței se bazează pe aplicarea de reguli și
algoritmi obișnuiți.
Dintre domeniile de cercetare și aplicație ale inte ligenței artificiale amintim
raționamentul logic, reprezentarea cunoașterii, per cepția, calculul evolutiv, rețele
neurale, teoria jocurilor ce studiază strategii pe care concurenții trebuie să le urmeze,
agenți inteligenți și învățarea automată.
”Învățarea automată (machine learning), este un dom eniu de bază al IA care se
ocupă de dezvoltarea de algoritmi și metode ce perm it unui sistem informatic să
învețe date, reguli și chiar algoritmi.” 8
Roboții sunt echipamente acționate electro-mecano-p neumatic, coordonați de
calculatoare sau controlere ce le asigură efectuare a sarcinilor pentru care au fost
construiți. Apariția roboților a dus la apariția un ei noi ramuri, ce poartă denumirea e
robotică.
”Robotica este acea parte a științei care se ocupă cu studiul operațiilor
umanoide și se situează la frontiera mecanicii cu i nformatica, electrotehnica,
electronica și știința sistemelor și calculatoarelo r, termotehnică, hidraulică.
Operațiile umanoide sunt operațiile efectuate de că tre om cu ajutorul brațelor
și picioarelor coordonate de organele de simț”. 9 Cei mai utilizați roboți sunt roboții
industriali, echipamente ce deservesc unele operați i ce înlocuiesc munca umană, în
special în locurile de muncă cu grad de risc mare, condiții de muncă extreme (mediu
chimic, vopsit în câmp electrostatic, sudură, în pr elucrarea metalelor etc.).

8 Ioan Dzițac, Inteligență Artificială, Curs scurt pe ntru ID, Manual de studiu pentru învățământ la
distanță, Arad, 2008, pag. 38.
9 http://www.atlantykron.org/Documents/ROBOTI.pdf

7
De la aceste echipamente ce rulează diverse softuri de acționare, până la
robotul ce ar putea executa autonom diverse activit ăți casnice într-o familie, este un
pas destul de mare, dar viitorul ne rezervă cu sigu ranță multe surprize și ne va
dezvălui probabil, cât de repede și cum vor fi puse în realizare aceste aspirații și
năzuințe ale cercetătorilor din acest domeniu.
De la robotul care muncește, la robotul care înțele ge sau care iubește, mai e
însă cale destul de lungă. De obicei roboții sunt p rezentați ca mașinării care lucrează
continuu, neavând nevoie de perioade de repaus, și cu o grijă permanentă ar putea
funcționa aproape la nesfârșit. Unele aspirații mai îndrăznețe în acest domeniu, sunt
pentru a se dezvolta roboți care se pot autoreprodu ce, întreține și îmbunătăți
permanent, nefiind influențați de condițiile de med iu sau cum este în cazul uman, de
cele sociale.
Un exemplu prezentat în această direcție este filmu l ”I, Robot”, unde întâlnim
trăirile atribuite robotului humanoid, ce tind spre experiențele și trăirile umane. Un
alt exemplu de inteligență artificială o reprezintă componenta actuală, dar esențială
pentru inteligența lui Siri (asistenta virtuală a s istemului de operare iPhone), sistem
ce reușește să impresioneze prin varietatea de dome nii pe care o poate acoperi acest
asistent, unde după identificarea solicitării, aces t sistem răspunde aproape
instantaneu.

Concluzie
Unii savanți consideră ca nivelul de gândire uman n u va putea fi depășit de
sistemele create de om, lucru ce îl susțin, deoarec e sistemele artificiale oricât ar fi de
performante, sunt programate de către oameni, în pr imul rând pentru a imita sau
urma concepte ce sunt stabilite de către noi, iar multitudinea de algoritmi
implementați nu pot fi comparați cu inteligența, in spirația și iscusința rasei umane.
Chiar dacă nivelul atins în domeniul studierii sist emelor inteligente este foarte
înalt, echipamentele complexe (smartphones, calcula toare, tablete, mașinării) nu
reușesc să înlocuiască ci doar să sprijine și să av antajeze factorul uman, aceste
sisteme având doar rolul de a ne ajuta în activităț ile profesionale sau cotidiene.
Unii oameni de știință consideră că inteligența art ificială nu va putea întrece
inteligența umană, pentru că încă nu se cunosc decâ t într-o mică măsură din

8
procesele și tainele ce le ascunde creierul uman, c reierul fiind cel mai complex sistem
cunoscut.
Dar, marea majoritate a tehnologiilor sunt dependen te de sursele de energie,
astfel fiind vulnerabile în fața unor eventuale înt reruperi sau defecțiuni. Atunci când
un sistem nu rulează în parametrii stabiliți, orice anomalie este diagnosticată ca fiind
defecțiune, lucru ce ar face imprevizibil un compor tament artificial autonom.
În unele cazuri, echipamentele pot prelua funcții c e presupun efectuarea de
lucruri ce au un grad de repetitivitate ridicat, sa u funcții ce presupun o muncă de
precizie (în domeniul medical, aerospațial, nanorob otică, microelectronică etc.), sau
operațiuni complexe de calcul.
Poate că pentru un om ce a trăit cu cel puțin un se col în urmă, revoluția
tehnologică din era modernă și postmodernă este ”un mare pas înainte pentru
omenire”, pentru cei care trăim și utilizăm tehnolo giile actuale schimbările nu par a fi
atât de spectaculoase, deoarece există o perioadă d e adaptare treptată la multiplele
schimbări de tehnologie cu care venim în contact, a stfel noutățile sunt asimilate și
utilizate gradual. Inteligența artificială este doa r umbra a ceea ce este inteligența
umană, umanitatea nu își utilizează decât o mare pa rte din capacitatea de cercetare,
bazat pe faptul că doar o mică parte din populație este implicată în activitatea
științifică.
Celebrul astrofizician Stephen Hawking afirmă în pr eviziunile sale că acest tip
de tehnologie a inteligenței artificiale se va dezv olta foarte repede și va depăși
inteligența umană. 10
Visul savanților de a crea artificial o inteligență emoțională superioară, ce
înțelege emoțiile umane, cu capacitatea de a putea observa și interacționa, să fie în
același timp uimitoare, accesând această tehnologie nouă, consider că mai are mult de
așteptat. Iar deocamdată, această etapă este greu d e trecut, până în lumea inteligenței
artificiale ce presupune o autonomie completă.

10 http://www.descopera.ro/dnews/13763653-vom-fi-nimic iti-de-roboti-cercetatorii-americani-sunt-
ingrijorati-de-evolutia-inteligentei-artificiale

9

Rezumat
Inteligența artificială prezentată în literatura și filmele science fiction secolelor
XIX-XX, când se prevestea o lume dominată de tehnol ogie, cu mașini ce pot vorbi,
mașini ce pot gândi, mașini ce pot simți, pot spune că acest vis nu s-a realizat decât
parțial în direcția inițială, dezvoltându-se alte d omenii ce nu existau atunci.
Unul dintre modurile de studiu al inteligenței arti ficiale, este de a urmări și
imita gândirea umană, prin modul în care aceasta an alizează și reacționează în
diverse situații, studiindu-se rețeaua neuronală, m odul de transmitere, de colectare a
informațiilor, și felul în care se adaptează în ana liza și luarea deciziilor.
Avantajele sistemelor artificiale este dat în primu l rând de viteza mare de
procesare a datelor și corectitudinea rezultatului obținut.
Marele avantaje al omului în această comparație sun t creativitatea și
elementul surpriză (intuitiv) pentru că omul este u neori imprevizibil, iar gândirea lui
nu urmează neapărat un algoritm, așa cum îl respect ă cu strictețe un sistem de calcul.

10
Bibliografie

1. Ioan Dzițac, Inteligență Artificială, Curs scurt pe ntru ID, Manual de studiu
pentru învățământ la distanță, Arad, 2008.
2. http://www.digi24.ro/stiri/economie/consumatori/int eligenta-artificiala-
pentru-detectarea-fraudelor-631762
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Inteligen%C8%9B%C4%83 _artificial%C4%83
4. http://stiintasitehnica.com/cel-mai-complex-calcula tor-biologic-executa-
opera-ii-matematice-elementare/
5. http://www.stiintaonline.ro/inteligenta-artificiala -ce-este-si-cum-
functioneaza/
6. http://www.mpt.upt.ro/doc/curs/gp/Sisteme_inteligen te_in_electrotehnica/I
nteligenta_artificiala_si_Retele_neuronale_cap1.pdf
7. http://www.descopera.ro/dnews/13763653-vom-fi-nimic iti-de-roboti-
cercetatorii-americani-sunt-ingrijorati-de-evolutia -inteligentei-artificiale
8. http://www.catia.ro/articole/ai/ai.htm