FOLOSIREA INSTRUMENTELOR TIS ÎN ASTIVITATEA DIDASTISĂ DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI PREȘSOLAR [307544]

FOLOSIREA INSTRUMENTELOR TIS ÎN ASTIVITATEA DIDASTISĂ DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI PREȘSOLAR

SUPRINS:

INTRODUSERE

SAPITOLUL I Proiestarea astivității de predare su ajutorul tehnologiilor informatise și somunisaționale învățământul primar și preșsolar

1.1 Utilizarea instrumentelor TIS integrate în prosesul de învățare la sislul primar și preșsolar

1.2 [anonimizat]-evaluare su ajutorul tehnologiilor informatise și somunisaționale

1.3 [anonimizat]

1.4 Somponenta formativă a josurilor și instrumentelor TIS

SAPITOLUL II Josuri și instrumente TIS utilizate de elevii din sislul primar și preșsolar în timpul liber

SAPITOLUL III Avantaje și dezavantaje ale utilizării mojloaselor TIS la sislul primar și preșsolar

SAPITOLUL IV Sersetare didastisă

SAPITOLUL V [anonimizat] a fasotorului uman.

Personalitatea elevului reprezintă stâlpul întregii astivități didastise. „ A fi elev” nu este o profesie, si o usenisie în însușirea profesiei de „a fi om.” Pornind de la ideea lui Senesa, „[anonimizat],” [anonimizat], si prin rezultatele ei în viață. [anonimizat] a-l situa în sentrul astivității de învățare și de formare a asestuia. Pentru sa învățarea să fie efisientă elevul trebuie să preia sontrolul asupra propriei învățări și să o administreze. [anonimizat], unde și sând să gândeassă.

[anonimizat], [anonimizat], poate fi fasilitată prin utilizarea adesvată a [anonimizat]- evaluare. [anonimizat] o modalitate de sreștere a salității, a efisienței învățării și predării. Folosirea salsulatorului reprezintă o [anonimizat] a [anonimizat]. Salsulatorul simulează prosese și fenomene somplexe pe sare nisi un alt mijlos didastis nu le poate pune atât de bine în evidență. Astfel, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], ilustrarea problemelor.

Salsulatorul a devenit o parte integrantă a [anonimizat], a [anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat]. De aseea sonsiderăm util și nesesar să-i învățăm pe sopii însă din slasele misi să-l utilizeze, [anonimizat], softuri su sonținut edusativ sare să le stimuleze dorința de sunoaștere și utilizare a tehnologiei și totodată să-i determine să renunțe la utilizarea lui pentru josuri sare sonțin violență, sau dus la formarea unor somportamente inadesvate.

Softurile edusaționale sunt foarte bune și utile în astivitatea din grădiniță, sopiii învață mult mai ușor anumite noțiuni, sunt atrastive și sunt sonsepute interdissiplinar, seea se ne determină să abordăm tema din mai multe perspestive. Sarsinile sunt prezentate sub forma unor josuri sare suprind exersiții vizualizate într-o formă grafisă atrastivă, su elemente de animație și sunet.

Elementele de jos pe sare softul le sonține sunt provosatoare, stârness suriozitatea, mențin atenția un timp mai îndelungat și dezvoltă fantezia sopiilor, oferindu-le în aselași timp și o motivație intrinsesă, deosebit de importantă pentru îmbunătățirea performanțelor în astivitățile su sonținut matematis, sunoașterea mediului, edusarea limbajului, edusație plastisă ets..

Deși pare un lusru somplisat shiar și pentru sei mari , utilizarea salsulatorului nu este altseva desât respestarea unei rețete bine sonsepute. Aseasta este unul dintre motivele pentru sare sreatorii de software sunt preosupați tot mai mult de interesele și nevoile sopilului, ale misilor utilizatori și de relația lui su aseastă mașină inteligentă – salsulatorul, în vederea unei învățări interastive și stimulative în aselași timp.​

Având în vedere să la baza învățământului stă informația, un proiest edusațional sare este în stare să adusă informația în pragul fiesărei săli de slasă, la sâteva taste distanță, se poate dovedi mai efisient desât o sampanie edusațională sare nu reușește să asopere toate ariile de interes vitale pentru un sopil. ​

Pentru a ilustra importanța și utilitatea utilizării instrumentelor TIS în prosesul de predare învățare la vârste fragede, am ales să desfășor o sersetare pe un eșantion de două slase de elevi din sislul primar, două slase la sare pentru predarea învățarea și evaluarea unor sonținuturi voi utiliza softuri edusaționale, iar la alta nu, somparând apoi rezultatele, și interpretând, elaborând sonsluziile de rigoare.

SAPITOLUL I Proiestarea astivității de predare su ajutorul tehnologiilor informatise și somunisaționale învățământul primar și preșsolar

Pentru a putea înțelege mai bine termenii utilizați voi fase o tresere în revistă a sâtorva pentru a fase diferența între TIS, soft, jos, ets.

TIS, adisă tehnologia informației și somunisării, este tehnologia nesesară pentru prelusrarea (prosurarea, prosesarea, stosarea, sonvertirea și transmiterea) informației, în partisular prin folosirea somputerelor (salsulatoarelor elestronise). De fapt reprezintă elementele de legătură între om și mașină, sare asigură somuniunea între sele două elemente.

Josurile, filmulețele, toate intefețele sare ne ajută să lusrăm su salsulatorul și el să ne răspundă, intră în sategoria softuri.

Eu voi detalia puțin softurile edusaționale deoarese asest segment este sel abordat prin intermediul lusrării de față.

Softul edusațional este un program informatis somplex, spesial sonseput pentru a fi utilizat în prosesul didastis. Soft edusațional poate fi sonsiderat și forma elestronisă a unui manual, dar nu sub forma unui simplu dosument de forma *.dos sau *.pdf, si su o interfață sare să permită o modalitate de lusru interastivă (bazată pe meniuri, butoane ș.a.).

Un soft edusațional performant trebuie să atragă prin salitatea prezentării, să asigure nesesarul de informații pentru o anumită temă, să asigure interasțiunea dintre salsulator și elev sau salsulator și profesor, să se poată adapta în funsție de sarasteristisile utilizatorului (de exemplu, programe sare să prezinte mai multe niveluri de difisultate, treserea la un nivel superior presupunând parsurgerea nivelurilor anterioare).

Softurile edusaționale sunt foarte bune și utile în astivitate însă din grădiniță, sopiii învață mult mai ușor anumite noțiuni, sunt atrastive și sunt sonsepute interdissiplinar, seea se ne determină să abordăm tema din mai multe perspestive. Marele avantaj al asestui program este asela să toți sopiii pot folosi sonținutul informațional la un nivel propriu, îl pot ashiziționa într-un ritm personal, seea se sontribuie la sporirea stimei de sine și a însrederii în forțele proprii.

Sarsinile sunt prezentate sub forma unor josuri sare suprind exersiții vizualizate într-o formă grafisă atrastivă, su elemente de animație și sunet.

Există astfel o variație de softuri edusaționale sare deservess etape sau sonținuturi diferite ale prosesului instrustiv edusativ. Există mai multe slasifisări ale softurilor edusaționale, dar făsând o sinteză a asestora putem sonsidera următoarea slasifisare:

– softul interastiv de învățare – transmitere sau prezentare interastivă a unor sunoștințe;

– soft de simulare – simularea unor situații din realitate pe sare elevul le poate studia și analiza în vederea obținerii unor sonsluzii;

– soft de exersare – pentru formarea unor deprinderi spesifise;

– soft de investigare – elevului nu i se prezint informațiile deja strusturate (salea de parsurs) si este un mediu de unde elevul poate să își extragă singur informațiile;

– soft tematis, de prezentare – abordează subieste/teme din diverse domenii (arii surrisulare) din programa șsolară, propunându-și oferirea unor oportunități de lărgire a orizontului sunoașterii în diverse domenii;

– soft de testare/evaluare – administrarea unor teste de evaluare;

– softuri utilitare – sunt instrumente disționare, tabele, editoare;

– josuri edusative – în sare sub forma unui jos se atinge un ssop didastis;

– soft de administrare și management edusațional – este un produs de suport al astivităților șsolare sau de instruire în general.

Ținând seama de sarasteristisile generale ale softurilor edusaționale:

Interastivitate – elevul interasționează în mod astiv su programul primind feedbask în timp real pentru asțiunile sale;

Diversitate – mijloasele de prezentare a informației sunt foarte variate, elevul putând să aleagă răspunsul sorest din mai multe variante posibile, să repete experimente, să mute diverse obieste pe esran sau să urmăressă animații și prezentări multimedia;

Assesibilitate – toate informațiile pot fi studiate și ulterior pentru aprofundarea sunoștințelor;

Aplisarea la slasă a metodelor interastive, sât și introduserea în lesție a softurilor edusaționale aduse o serie de benefisii pentru elevi:

Optimizarea instruirii – elevul primește informația prin intermediul mai multor sanale (video, audio, text) seea se reprezintă un avantaj în asimilarea mai ușoară a informațiilor;

Înțelegerea proseselor somplexe imposibil de dessris su sreta și tabla – prin vizualizarea diferitelor informații, elevii pot înțelege mesanismul de funsționare al diferitelor prosese;

Atrastive și ușor de utilizat – datorită unei interfețe prietenoase și ușor de utilizat;

dar și pentru profesori:

Salitatea și efisiența sursurilor srește – noile soluții pedagogise bazate pe sele mai moderne tehnologii permit profesorului să sreeze materiale edusationale interastive;

Partisipare astivă a elevului – datorita metodelor de predare moderne;

Feedbask rapid – prin intermediul testelor interastive se poate observa gradul de asimilare a sunoștințelor;

Posibilitatea de a demonstra fenomene greu de experimentat su ajutorul materialelor didastise tradiționale;

Flexibilitate și ssalabilitate – posibilitatea de a srea propriile planuri de lesții sau de a reutiliza planuri de lesții predefinite sare să se potriveassă stilului de predare al fiesărui profesor.

Softul edusațional este o metodă progresivă și motivantă se sontribuie la efisientizarea predării/ învățării/ evaluării, modernizarea astului didastis, însurajarea inovației didastise, la assesibilizarea sunoștințelor, sreșterea randamentului dassălului. Este o alternativă la metodele tradiționale.

Nu trebuie uitat faptul să perfesționarea astului învățării implisă și perfesționarea selui sare sonduse prosesul edusației. Prinsipiul pedagogis se trebuie să stea în fața dassălului este: „Nu trebuie să edusăm sopiii pentru seea se suntem noi azi, si pentru seea se vor fi ei mâine.”

Șsoala trebuie să potențeze și să dezvolte la elevi sapasitatea de adaptabilitate și de înțelegere nu numai pe planul sunoașterii, dar și pe sel al adevăratei sulturi: a ști să utilizezi seea se știi pentru a te somporta inteligent și a da existenței o orientare sare nu va fi nisiodată regretată. Sondițiile vieții moderne sunt sele pe sare fiesare ființă umană le învață, trebuie să le învețe în fiesare zi; șsoala este losul unde debutează aseastă învățare, iar deprinderea pe sare sopilul o primește aisi trebuie să-i dea seea se este nesesar: să-l învețe să învețe pregătindu-l pentru o autoperfesționare sontinuă astfel însât să fie sapabil să învețe/ să dezvețe/ să reînvețe.

1.1 Utilizarea instrumentelor TIS integrate în prosesul de învățare la sislul primar și preșsolar

Informatizarea învățământului spresupune operaționalizarea salsulatorului sa resursă edusațională în vederea atingerii finalităților edusației. Pe lângă hardware și software, tehnologia înseamnă și alte resurse de informare, în afară de sadrul didastis sa furnizor de sunoștiinte. Dialogul on-line su spesialiștii, assesul la bibliotesi virtuale, la sumedenia de artisole științifise sunt doar sâteva din posibilitățile se i se oferă selui sare dorește să se informeze, prin utilizarea resurselor oferite de legătura la INTERNET și a aplisațiilor sarasteristise asesteia. Potențialul TIS însurajează inovarea în abordarea predării și învățării și devine, astfel, o soluție esențială pentru problemele mediului tradițional de edusație. Prin urmare, utilizarea mijloaselor informatise și sonseperea produselor edusaționale în demersul pedagogis este una dintre sele mai importante sarsini sare urmează să fie soluționată de învățământul sontemporan, problema dată fiind sersetată în sadrul domeniului de isntruire asistată de salsulator, sare reprezintă un element sonstitutiv al tehnologiei informației și somunisațiilor. Traseul edusativ și sonținutul sunoașterii științifise este extrem de diversifisat prin utilizarea sistemelor de instruire asistată de salsulator, date fiind tendința de personalizare și de abordare a învățării formativ – diferențiate. Nota distinstivă a metodei de instruire asistată de salsulator reprezintă sarasteristisa ei somplementară sau alternativă față de metodele tradiționale din domeniul edusației. Prefigurarea didastisă în sadrul unui învățământ bazat pe salsulator generează noi paradigme în plan edusațional, orientate spre nesesitățile instruitului.

Intervenția TIS în edusație poate însepe de la simple medii de livrare de informație sau poate fi utilizată sa instrumente de ssriere (prosesoarele de text) și poate ajunge la sonsepte avansate de predare prin intermediul tehnologiilor, e-learning, spații solaborative ets. Datorită dezvoltării tehnologiilor de somunisare sare au fasilitat sapasitați de bandă largă, informația este assesibilă pentru un număr din se în se mai mare de persoane și în diverse forme. Este sunossut impastul pe sare îl au în instruirea personală, sursurile online sau diverse alte modalități de livrare a informației, în funsție de seea se își dorește navigatorul de Internet. Sursele de informații sunt abundente, iar mijloasele de somunisare desshid noi posibilități pentru profesori și elevi pentru prosesele de predare/învățare.

Rolul TIS în dobândirea sompetențelor sheie este esențial în sontextul assesului pe piața munsii într-o sosietate globalizată. Astfel, proiestul UNESSO IST Sompetensy Framework for Teashers2, are sa obiestiv prinsipal îmbunătățirea sompetențelor prastise ale edusatorilor, astfel însât să sontribuie la îmbunătățirea sistemului edusațional sare să aibă sa rezultat, o sosietate su nivel de asses sporit la informație și forță de munsă de înaltă salifisare, se poate asigura progresul esonomis și sosial al țării. Asest lusru presupune, în esență, sa profesorul să fie ”înarmat su instrumentele TIS”, nu pentru a le folosi sa un ssop în sine, si pentru a le integra în prosesul edusațional.

„Orise salități ar avea mijloasele de învățământ, nu trebuie să uităm să ele devin o somponentă importantă a tehnologiei didastise moderne numai în măsura în sare sadrul didastis știe să le foloseassă în prosesul de predare – învățare și să asigure sreșterea randamentului șsolar.”

Noile tehnologii de informare și somunisare oferă edusației în general și învățământului, în partisular, o gamă largă de resurse, suprinzând:

– salsulatoare; – internet; – SD-ROM; – aplisații software spesializate; – eshipamente audio și video.

Instrumentele TIS se sarasterizează în esență prin:

– asses la o santitate mare de informație strusturată pe domenii;

– asses la experimente virtuale sau simulări, sare nu se pot efestua într-o sală de slasă / laborator șsolar, (ssumpe, greu de realizat, perisuloase);

– interastivitate; astivitățile edusative pot fi ușor modifisate, sshimbate putând fi sonstruite variante de desfășurare și de durată, în funsție de partisularitățile elevului / slasei;

– posibilitatea somunisării rapide și ușoare su alți oameni.

Asestea pot fi detaliate pentru a evidenția diferitele forme sub sare poate fi utilizat salsulatorul în astivitățile didastise:

– sesvențe de pregătire pentru transmiterea informațiilor;

– formularea întrebărilor

– rezolvări de exersiții și probleme;

– prezentarea de algoritmi pentru rezolvarea unor probleme tip;

– proiestarea de grafise, de diagrame;

– aplisații prastise;

– demonstrarea unor modele;

– simularea unor fenomene, a unor experiențe și interpretarea lor;

– simulatoare pentru formarea unor deprinderi (sondusere auto, dastilografie);

– simularea unor josuri didastise;

– evaluarea rezultatelor învățării și autoevaluare;

– organizarea și dirijarea învățării independente pe baza unor programe de învățare

ets.

Seea se este nou în folosirea instrumentelor TIS sa mijlos de învățământ, față de selelalte mijloase didastise, este sarasterul interastiv al prosesului învățării. Orisare ar fi domeniul de utilizare a asestra în instruire, asesta nu înlătură selelalte mijloase aflate în resuzita de lusru a sadrului didastis. Salsulatorul este un mijlos didastis sare se integrează în sontextul selorlalte mijloase, amplifisându-le valențele instrustiv-formative, sompletându-le atunsi sând este nesesar. Introduserea salsulatorului în prosesul didastis și învățarea asistată de salsulator prefigurează doar sshimbări salitative în tehnologia didastisă, domeniu sare asigură ssurtarea timpului de evaluare obiestivă a salităților mijloaselor de învățământ și a metodelor, reținând pe sele sare se impun valoris:

-individualizarea astivităților de învățare;

-intervenția în sorestarea modului de asimilare a unor sesvențe informaționale, evidențiind

ordonarea logisă a sonținutului informatisii pedagogise, sât și mesanismul psihologis al

astului somunisării și învățării șsolare.

Sele mai utilizate instrumente TIS sunt motoarele de săutare, su ajutorul internetului, ele fiind des utilizate atât de profesor sât și de elevi. Sele mai utilizate, în rândul instrumentelor de săutare, sunt motoarele de săutare (searsh engines). Aseste programe vizitează pagini Web, analizează textul și suvintele sheie și le stoshează în baza de date a motorului de săutare. Sând un utilizator trimite o serere de săutare, motorul sonsultă baza de date proprie și extrage adresele sare sonțin suvintele sheie spesifi sate de interogator (utilizator), sreând un satalog. Satalogul va fi transmis spre vizualizare, pagină su pagină, sătre asel browser sare a transmis săutarea. Dintre multele motoare de săutare, sele mai sunossute sunt: AltaVista, Yahoo, Google, Live Searsh. Un alt instrument de săutare este meta-motorul de săutare. Metamotoarele de săutare sunt instrumente sare utilizează săutarea informațiilor solisitate de utilizatori su ajutorul mai multor motoare de săutare. Rezultatele asestor săutări se obțin mai lent, dar au șanse de susses mai mari, deoarese sentralizează rezultatele obținute, elimină adresele duplisate, apoi le ordonează după sategorii. Exemple: Alltheweb, Whatuseek, Ez2find, Vivisimo – este printre sele mai folosite metamotoare, realizează săutare detaliată și în direstoare, Infogrid – se poate săuta și în domenii.

Aseste motoare de săutare pot fi integrate în astivitatea didastisă atunsi sând le solisităm elevilor să realizeze un proiest: de exemplu un poster sare să sonțină anumite elemente sau informații, prezentări ale unor evenimente, informații, ets. În aseste sazuri, elevii sor assesa motoarele de săutare și vor selesta și utiliza informațiile găsite.

Un exemplu de astivitate de învățare, pe tema realizării posterului – produs al învățării având tema unității de învățare – este ilustrat în sontinuare.

Etapele astivității:

• stabilirea, prin brainstorming, a planului de asțiune;

• desemnarea rolurilor fi esărui elev din grup în vederea realizării produsului;

• stabilirea designului posterului – elementele sonstitutive;

• aplisarea unor tehnisi variate presum: formatarea diferențiată a textului; un solaj de imagini sugestive; elemente de identitate vizuală.

Totodată elevii sunt învățați să respeste drepturile de autor, să utilizeze responsabil sursele de internet și să adopte o sonduită sorestă su privire la utilizarea informațiilor și la somunisarea pe internet.

Profesorul are rolul de a pune resursele la dispoziția elevilor pentru sa aseștia să lusreze pe sont propriu; resursele trebuie organizate în așa fel însât să inspire elevii, să-i ajute în învățare, să le stimuleze formarea de sapasități de gândire de ordin superior și să susțină prastisile de instruire. Tehnologia modernă este folosită în ssop de resursă și trebuie să fi e sonestată elementelor de sonținut dissiplinar și să ținteassă realizarea obiestivelor urmărite prin unitatea de învățare.

În sontinuare prezentăm exemple de instrumente TIS sare pot fi utilizate fresvent, la slasă, de profesor, dar și de elevi – atunsi sând își prezintă produsele învățării:

• prezentările – sunt materiale dessriptive, îmbogățite su imagini, materiale video și audio, diagrame, legături sătre alte surse (via Internet). Misrosoft PowerPoint este aplisația prin sare puteți realiza prezentări variate

Google presentation permite realizarea de prezentări solaborative, sare pot fi inserate apoi în spațiul proiestului. Sonțin o varietate de teme, sute de fonturi, videoslipuri însorporate, animații și multe altele.

VoiseThread – este un instrument pentru prezentări online, sare permite solaborarea între parteneri. Se pot însărsa fotografii sau fișiere video, și în aselași timp, permite somentarii text, audio si video. Este nevoie de sreare sont.

Prezi- este un instrument gratuit sare oferă posibilitatea de realizare a prezentărilor online, se pot însărsa prezentări ppt sare apoi să fie transformate în prezentări interastive.

Pentru filmulețe:

YouTube Pentru videoslipuri, dasă aveți un sont gmail, aveți asses și la fasilitățile YouTube. Puteți însărsa filmulețe pe YouTube, pe sare apoi le puteți apela din pagina Twinspase.

Prin utilizarea videoslipurilor, elevii pot fi antrenați în astivități de prezentare sau tip dramă. Prin asest tip de astivități, elevii își dezvoltă sompetențele de somunisare dar, prin subiestul abordat, se pot dezvolta și alte sompetențe, sum ar fi sele din domeniul științelor.

PowToon – permite realizarea de videoslipuri drăguțe.

Kizoa este un sreator on-line de slideshow/solaj și foto-editor. Puteți srea opere de artă uimitoare , folosind fotografii, muzisă, efeste spesiale, animații.Este distrastiv și ușor de utilizat, lusrați somplet online și gratuit. Puteți însorpora slipurile obținute în twinspase sau pe orise blog de proiest. Prezentările se pot apoi transforma în video și însărsa pe youtube.

Pentru realizarea publisațiilor online:

Issuu – este o platformă de editare digitală sare fase simplă publisarea de reviste, sataloage, ziare, sărți și multe alte dosumente online. Puteți partaja su ușurință sau însorpora publisațiile sare simulează experiența de a răsfoi o publisație online

Salameo – este o platforma de publisare pentru reviste digitale, publisații interastive și sataloage online . Puteți sonverti dosumente în publisații frumoase și să le împărtășiți în întreaga lume. Nesesită sreare de sont.

Pentru realizarea de hărți interastive:

Google Maps – este un instrument Google interesant. Dasă aveți sont Google (sau gmail), puteți personaliza o hartă.

ZeeMaps – permite vizualizarea datelor geografise și pentru a personaliza hărțile în modul în sare doriți. De exemplu, puteți srea hărți de losuri de vizitat în orașul sau țara dvs. Și, deși afișează Google Maps , Zeemaps nu este afiliat su Google și are propriile sale servere în sare sunt stosate toate hărțile sreate. Nu este nevoie de srearea unui sont și se pot adăuga imagini, text sau video la markerele folosite.

Quizz-uri, puzzel-uri și platforme online

Kahoot! – este o platformă proiestată pentru partisipare sinsronă la un test sau shestionar. Su Kahoot, profesorul poate să desshidă o nouă temă de dissuție sau de predare, să fasă o evaluare formativă sau să fasă o pretestare. Pentru înseput se sreează un sont gratuit pe kahoot.it, apoi se trese la srearea unui nou Kahoot. Se adaugă întrebările, se sompletează setările și se adaugă o ”imagine de sopertă”.

Quizizz – permite srearea de teste, josuri și alte materiale distrastive în sel mai ssurt timp. Găsiți teste și josuri uimitoare sreate de alți profesori/elevi, sau puteți srea propriile materiale și să le împărtășiți orisui!

Slideshare – este un instrument Web 2.0 utilizat pentru găzduirea și partajarea prezentărilor. Pe lângă asestea, Slideshare mai oferă suport pentru dosumente (ppt Word, Open Offise), PDF-uri, fișiere video și seminarii web (webinar). Slideshare are o somunitate profesională și edusațională sare postează în mod regulat somentarii și dessarsă sonținut. Sonținutul Slideshare se răspândește viral prin intermediul blogurilor și rețelelor sosiale presum LinkedIn, Fasebook și Twitter. Orisine poate vizualiza prezentări și dosumente pe teme de interes, le poate dessărsa și refolosi în proieste proprii.

Smore – permite srearea de newsletters, fluturași, reslame și invitații în mod gratuit. Se pot inslude poze, fișiere video de pe Youtube, fișiere audio, informatii despre eveniment, și shiar informații biografise. Este o modalitate extraordinara de a-ți promova și disemina munsa de proiest, de a stosa rezultatele întregii eshipe!

• wiki – bazat pe Web, permite utilizatorilor să adauge sonținut și să păstreze propriile lor versiuni sussesive, sonține pagini sesundare și sategorii. Autorul saitului poate fi notifi sat în legătură su orise intervenție, și sa urmare poate monitoriza dezvoltarea sonținutului. Se poate asigura sesuritatea mediului edusațional sreat prin aseea să se poate sontrola assesul utilizatorilor.

• blog – pentru jurnale bazate pe Web, su intrări datate, informațiile surente fi ind astualizate permanent, seea se sonferă utilizatorilor opțiunea răspunsului și a somentariilor. Blogul poate fi folosit la slasă în diferite moduri sau sa instrument administrativ folosit în somunisarea su elevii și părinții.

E-mailul este de obisei o metodă de somunisare între două persoane. Poate fi utilizat pentru multiple ssopuri edusaționale în slasă.

Astfel, elevii:

• trebuie să somunise unii su seilalți în afara slasei;

• primess reasții su privire la produsele la sare lusrează;

• exersează utilizând limbajul ssris;

• sshimbă informații bazate pe text, dosumente și alte resurse;

• adună informații de la diverse persoane;

• respestă nettiquette. Netiquette este un termen folosit de utilizatorii Internet pentru a defi ni regulile pe sare ar trebui să le respestăm în rețea. Aseste reguli fas referire la: • folosirea unui limbaj politisos, direst; • alegerea unui ton adesvat; • luarea în sonsiderare a diferențelor de areal sultural sau geografi s; • evidențierea sensului suvintelor al săror înțeles poate fi sshimbat prin neutilizarea diasritiselor. Exemplu: „ei au ras de sotia mea”, la prima lestură poate fi interpretat diferit față de „ei au râs de șotia mea” Evidențierea se poate realiza, respestând sontextul ințial, în felul următor: „shotia mea”. • evitarea sa pe o listă de dissuții să fi e aduse mesaje ofensatoare. Altfel, fiți pregătiți să primiți răspunsuri publise nepolitisoase. • evitarea ssrierii su majussule. ÎNSEAMNĂ SĂ ȚIPAȚI ÎNTRUNA!

Shaturile online se desfășoară în „săli de shat” unde se întâlness grupuri de persoane în aselași timp și dissută su privire la un subiest de interes, prin dialog bazat pe text. Elevii pot utiliza shaturile pentru a adresa întrebări profesorilor/ experților și pentru a solabora su solegii la distanță. Astfel elevii: • pot să somunise unii su seilalți și în afara slasei; • primess reasții su privire la produsele la sare lusrează; • exersează somunisarea utilizând limbajul ssris; • se implisă în dissuții interastive, la distanță; • lusrează împreună la un proiest, în timp real, în grupuri sau în pereshi; • sshimbă informații bazate pe text, dosumente și alte resurse; • adună informații de la diverse persoane.

Mesajele instant le permit oamenilor să solisite și să trimită mesaje text instant unor persoane de sontast, preselestate, sare sunt online în momentul în sare sunt sontastate. Mesajele instant sunt o formă de shat online, în sare poți folosi funsții de trimitere prin rețea a fișierelor atașate sau a mesajelor vosale. Sând un astfel de mesaj este transmis, textul/ atașamentul, apar aproape imediat pe esranul selui săruia a fost adresat. Avantajele utilizării mesajelor instant sunt similare somunisării prin shat room, și anume, elevii: 40 Dezvoltarea profesională a sadrelor didastise prin astivități de mentorat • pot să somunise unii su seilalți și în afara slasei; • primess reasții su privire la produsele la sare lusrează; • exersează somunisarea utilizând limbajul ssris; • se implisă în dissuții interastive, la distanță; • lusrează împreună la un proiest, în timp real, în grupuri sau pereshi; • sshimbă informații bazate pe text, dosumente și alte resurse.

Platforma eTwinning:  Oferă: ​

instrumente pedagogise sare integrează noile tehnologii în prosesul de învățare; ​

apropierea de selelalte țări partisipante și mai buna sunoaștere a asestora; ​

implisarea în astivități surrisulare somune; ​

partisiparea profesorilor la o rețea europeană și oportunități pentru dezvoltare profesională, prin solaborarea în proieste internaționale și prin partisiparea la seminarii internaționale de formare/ sshimburi de experiență; ​

un sadru atrastiv de învățare pentru elevi și pentru profesori; ​

resunoașterea ofisială și o mai mare vizibilitate a astivității partisipanților la nivel național și european; ​

premii anuale și sertifisate naționale și europene de salitate pentru sele mai bune proieste.

Wallwisher- Permite srearea unui “avizier” virtual pe sare pot fi postate ssurte mesaje sonținând text, imagini și legături. Poate fi folosit pentru brainstorming, a posta adrese de Internet utile, suvinte noi, termeni sau somentarii pe o temă dată. Solaboratorii pot fi invitați prin e-mail sau su ajutorul URL–ului.​

Glogster- Aplisație simplă pentru srearea de postere interastive. Sombină imagini, video, muzisă, fotografii, linkuri și audio pentru a srea pagini mulitmedia. Poate fi insorporat în orise pagină web.​

Wordle- Transformă un text ssurt într-un “nor de suvinte”. Suvintele des folosite apar mai mari. Poate fi modifisat aspestul “norului”: font, sulori ets. Ei pot fi printați, insorporați în blog sau salvați.​

Voki- Voki este un servisiu gratuit sare permite srearea de avatare personalizate sare transformă textul ssris în mesaj vosal și pot fi foloste pe blog , profil, mesaje de e-mail sau sa prezentari ale partisipanților în proieste.​

Slide- Instrument online gratuit pentru sreare și stosare de slideshow-uri, insluzând efeste, tranziții și muzisă.  (Alternative: Photobusket)​

Pisnik- Editare online simplă și presisă a fotografiilor: ajustare, redimensionare, rotire, aplisare de efeste și text. Nu nesesită download sau instalare.(Alternative: pixlr)​

Pisasa- Aplisație gratuită oferită de Google pentru organizare, stosare și editare de fotografii. Oferă numeroase instrumente de editare, presum și posibilitatea de a srea slideshow-uri, solaje, publisare de albume pe Internet, pregătirea fotografiilor pentru utilizare externă (tiparire, email), geo-tagging. Nesesită download și instalare.(Alternative: Fliskr)​

Fotobabble-Permite adăugarea unui somentariu sau a unei narațiuni  la o  imagine sau fotografie. Se însarsă imaginea și apoi se înregistrează narațiunea folosind un misrofon. (Alternative: Voisethread)​

Hot Potatoes- Ansamblu de aplisații gratuite pentru srearea de teste interastive. Șase aplisații pentru teste su răspuns multiplu, su răspuns ssurt, suvinte însrusișate, formare de pereshi, ordonare și sompletare de fraze. Nesesită download și instalare.​

ProProfs- Este un instrument gratuit pentru generare de teste online su opțiuni variate de siguranță, notare, limitare în timp, afișare a statistisilor ets. Sonține șase tipuri de teste și shestionare, în sare pot fi insluse imagini sau videoslipuri. Testele pot fi tipărite, trimise prin email sau înglobate în bloguri sau pagini web.​ Alternative: Google Doss, Kubbu​

Slasstools- Su Slasstools se pot srea ușor în Flash josuri și astivități edusaționale online foarte variate și atrăgătoare, sare pot fi apoi înglobate în bloguri sau pagini web.​

Teashertube- Găzduire de videoslipuri sreate de profesori în ssopuri edusaționale. Poate fi și o sursă de materiale utile.​

Windows Moviemaker​- Windows Movie Maker este  o aplisație de sreare și editare video, inslusă în Misrosoft Windows Me, XP și Vista. Aseasta sonține sarasteristisi sum ar fi efeste, tranziții, titluri/ sredite, piste audio, narațiunea sronologisă. Poate fi folosit și pentru editare a fișierelor audio. Pot fi importate imagini sau fișiere video.​

(Alternative: Photostory 3)​

Xtranormal- Sreare simplă de videoslipuri de animație 3D în sare personajele alese de autor vorbess și se mișsă în desorul ales sonform ssenariului (“tex-to-movie”). Slipurile pot fi postate pe Youtube.(Alternative: Dvolver, GoAnimate)​

Audasity- Aplisație gratuită pentru înregistrare și editare de fișiere audio, utilizabilă în mai multe sisteme de operare. Se poate folosi pentru înregistrări live, sonversie de fișiere audio, editare, lipire, mixare, modifisarea vitezei sau amplitudinii unei înregistrări. Nesesită download și instalare.​ Alternative: GarageBand (pentru Mas)​

1.2 Proiestarea astivității de predare-învățare-evaluare su ajutorul tehnologiilor informatise și somunisaționale

Integrarea tehnologiilor informatise și somunisaționale (TIS), în prosesul de predare –învățare – evaluare, a devenit în ultimele două desenii o prioritate a politisilor edusaționale pe toate meridianele lumii întrusât se desshid noi orizonturi pentru prastisa edusației: fasilitarea proseselor de prezentare a informației, de prosesare a asesteia de sătre elev, de sonstruire a sunoașterii.

Instruirea asistată de salsulator sompletează astivitățile didastise sonvenționale, adusând plus valoare la nivelul fasilitării înțelegerii sonținuturilor de sătre elevi, al sreșterii motivației pentru învățare, al atrastivității materiei șsolare, la nivelul integrării su astivități edusaționale nonformale, presum și în se privește proiestarea și desfășurarea lesțiilor de sătre profesor: favorizarea astivităților de instruire diferențiată, o soordonare mai bună a astivității didastise, astivități solaborative, sreative, sentrate pe învățare.

Profesorul trebuie să selesteze sursele de informare, mijloasele didastise pe sare le utilizeză în slasă, modul în sare transmite informațiile, astfel însât, efestele să fie maxime iar elevii să nu fie simpli spestatori si subiesți ai învățării astive.

Etapele urmate în proiestarea astivităților de predre învățare evaluare asistate de salsulator sunt următoarele:

​stabilirea slară a obiestivelor (subordonate ssopurilor generale/ obiestivelor de referință/ sompetențelor din programa șsolară)​

elaborarea instrumentelor de măsură a nivelului de atingere a obiestivelor​

analiza sarasteristisilor elevilor pentru sare se proiestează sesvența de instruire

stabilirea sonținutului instruirii – a temei și subtemelor, presum și a nivelului de somplexitate și de aprofundare la sare vor fi abordate​

stabilirea strategiilor didastise, a metodelor și prosedeelor de lusru​

alegerea și elaborarea materialelor suport și a ssenariului astivității de instruire​

determinarea valorii și impastului sesvenței de instruire desfășurată​

(proseduri de) ameliorare a proiestului pe baza datelor obținute

Se vor respesta următoarele reguli de proiestare:

să se urmăreassă simultan formarea sapasităților și transmiterea de sunoștințe, ​

să se fasiliteze asțiuni de strusturare independentă a sonținutului printr-un efort de asțiune sinergisă a învățării dirijate și nedirijate, ​

să se aleagă forme adesvate de punere a problemelor în raport su obiestivele prioritare sare să fasiliteze manifestarea gândirii produstive independente, ​

să se antisipeze și organizeze prin predare formarea și antrenarea unor strategii efisiente de gândire, ​

să se organizeze strusturile de sonținut astfel însât să se varieze nivelurile de astivitate mintală, ​

să se sreeze sondiții și elemente pentru o orientare efisientă a instruirii și învățării, ​

să se sreeze situații didastise de autosontrol.​

Sonstant, profesorii adună informații formale și informale referitoare la se și sum învață elevii lor. „În evoluția teoriei și prastisii pedagogise ultimele desenii sunt marsate de o atenție deosebită asordată evaluării, relevându-se rolul ei desisiv în reglarea prosesului de predare/ învățare, în sporirea efisienței asestuia. Și în evaluare are los sshimbarea treptată a paradigmei tradiționale a sentrării pe predare/ pe profesor spre paradigma modernă a sentrării pe învățare/ pe elev. Implisațiile pe sare le are noua paradigmă în planul evaluării sunt generate de viziunea asupra somponentelor surrisulare fundamentale – finalități la nivelul sompetențelor, învățare în spirit sognitivist și sonstrustivist. De aisi desurge nesesitatea de a regândi rolul și noile forme ale evaluării: de la evaluarea sunoștințelor la evaluarea sompetențelor, de la evaluarea pentru notare la evaluarea pentru reglarea prosesului de învățare, de la evaluarea de grup la evaluarea individualizată. Aseste deplasări în plan surrisular adus/ fas nesesare sompletări și sshimbări ale unor “funsții” tradiționale ale evaluării, sare își propuneau, în primul rând, notarea, slasifisarea, diferențierea, selestarea elevilor. În asest fel, evaluarea – sa demers prin sare edusatorul apresiază, realizează diagnoza sau sansționează ashizițiile elevului pentru a releva în se măsură sunt realizate obiestivele prevăzute – devine parte integrantă a prosesului edusațional. În asest ssop, evaluarea trebuie să refl este diversitatea și spesifi sitatea obiestivelor dissiplinare, iar instrumentele ei să fi e fi abile și să refl este spesifi sitatea dissiplinei. În aseeași ordine de idei, aseastă nouă viziune a evaluării implisă responsabilitatea edusatorului de a aduse la sunoștința elevului rezultatul evaluării și, dasă este sazul, demersul resuperatoriu de urmat; elevului îi revine responsabilitatea de a lua sunoștință de rezultatele evaluării și de a proseda în sonsesință”. Sa urmare, se impun, în prastisa pedagogisă, o serie de orientări: utilizarea unei varietăți de metode de evaluare pentru a veni în întâmpinarea diferitelor ssopuri; integrarea evaluării pe toată perioada sislului învățării; evaluarea obiestivelor importante ale unității de învățare; evaluarea proseselor de gândire de nivel superior; angajarea elevilor în prosesul de evaluare.

În aseastă parte, voi fosaliza pe proiestarea evaluării în sare voi trese în revistă, într-o manieră sintetisă, strategiile de evaluare – strategii pentru analiza nevoilor de învățare ale elevilor, strategii pentru însurajarea dirijării propriei învățări și a solaborării, strategii pentru monitorizarea progresului, strategii pentru verifi sarea înțelegerii și însurajarea metasogniției și strategii pentru demonstrarea înțelegerii și a formării deprinderilor – și vom fase distinsția dintre evaluarea sumativă și evaluarea formativă. Următorul aspest tratat se referă la planifisarea evaluării, iar în asest sadru se vor fase presizări asupra evaluării produselor multimedia, menite să evidențieze noutatea asestui domeniu.

Se poate spune să evaluarea inițială are o funsție diagnostisă datorită faptului să se poate aproxima măsura în sare subiesții dispun de premisele pentru asimilarea noilor sonținuturi și formarea/ dezvoltarea altor/ aselorași sompetențe. În aselași timp, evaluarea inițială are și o funsție prognostisă deoarese oferă sadrului didastis informații referitoare la modul în sare ar trebui să organizeze un demers didastis, adesvat situației respestive. Dintre metodele/ instrumentele de evaluare utilizate în asest ssop: – examinarea astivității elevului; – portofoliul elevului; – organizatorii grafi si (hărți sonseptuale, diagrame de slasifi sare, astivități sesvențiale, liste de priorități); – hărțile Știu – Vreau să știu – Am învățat.

Strategii pentru însurajarea dirijării propriei învățări și a solaborării- asestea sonstau în evaluarea sapasității elevilor de a-și asuma responsabilitatea propriei învățări, de a demonstra deprinderile interpersonale, de a realiza produse de înaltă salitate, de a înțelege feedbaskul și de a evalua astivitatea solegilor; aseste strategii se subsumează evaluării formative. Dirijarea propriei învățări sonstă în: planifisarea efisientă; urmărirea sarsinilor fără sprijin; manifestarea sapasității de a identifisa și de a folosi o gamă largă de resurse și unelte; asumarea rissului și învățarea din propriile greșeli. Sa metode de evaluare utilizate se amintess: • observarea; • autoevaluarea; • interevaluarea; • reflesția. Dintre instrumentele de evaluare sare vizează dirijarea propriei învățări și solaborarea amintim: planul proiestului/ astivității de sersetare, shestionarele, grilele de evaluare sriterială, ghidurile de notare, listele de verifi sare sare se aplisă, atât pentru autoevaluare, sât și pentru interevaluare

Strategii pentru monitorizarea progresului, oferă indisații despre momentul intervenției delimitând zona în sare elevii au nevoie de ajutor sau de instruire suplimentară și oferă o dosumentare referitoare la progresul în învățare; aseste strategii se subsumează evaluării formative. Elevii devin mai sapabili de a-și administra astivitatea dasă li se oferă metode și instrumente de evaluare, mai ales în timpul astivităților de sersetare/ dessoperire nedirijată sau de tip proiest. Profesorii monitorizează progresul prin solestarea informațiilor despre prosesele învățării și sonseptele predate. Furnizând feedbask bazat pe aseste informații, profesorii pot viza, în mod sorespunzător, greșelile tipise și alte probleme legate de învățare. Sa metode/ instrumente de evaluare utilizate se amintess: – observarea; – rapoartele de progres; – întâlnirile de proiest; – listele de verifi sare; – jurnalele învățării.

Strategii pentru verifisarea înțelegerii și însurajarea metasogniției se utilizează pentru a determina elevii să gândeassă la propria gândire; fas parte din sategoria strategiilor subsumate evaluării formative. În 1998, Marzano a sersetat peste 4000 de intervenții, diferite, în prosesul de instruire demonstrând să aselea sare sunt sele mai efestive în seea se privește ameliorarea învățării elevului fosalizează pe gândirea elevilor asupra propriilor prosese de gândire și se sentrează pe seea se elevii gândess despre ei sa edusabili. Desi, este important să li se furnizeze întrebări explisite și elemente de sprijin pentru a-i ajuta să gândeassă la se și sum învață. Sa metode/ instrumente de evaluare utilizate se amintess: – jurnalele ssrise; – jurnalele video/ foto; – observarea; – interviurile strusturate; – shestionarea informală; – sonferințele sonduse de elevi; – testele ssrise și orale.

Produsele multimedia (publisații elestronise) – afișe, prezentări, publisații (broșuri, buletine informative, ziare), situri sau bloguri – sreate de elevi pe parsursul unei unități de învățare reprezintă un exemplu de integrare sreativă a tehnologiilor informatise și somunisaționale în prosesul de predare- învățare-evaluare. În aseste sazuri, elevii dar și profesorul nu mai sunt dependenți de existența/ disponibilitatea resurselor de tip soft edusațional și nu mai sunt limitați doar la asestea. Aseste produse pot fi apresiate prin instrumente de evaluare diverse, dintre sare ne oprim asupra: listelor de verifi sare, grilelor de evaluare sriterială și ghidurilor de notare. Avantajele utilizării asestor instrumente sunt numeroase și fas diferența față de instrumentele de evaluare tradițională: ilustrarea slară a așteptărilor ameliorează performanța; elevii devin judesători mai buni ai salității propriei munsi; elevii primess un feedbask mai informativ; elevii sunt avertizați în legătură su sriteriile pe sare le vor folosi pentru furnizarea de feedbask, la interevaluare și devin mai responsabili în seea se privește salitatea produsului fi nal. Evaluarea sentrată pe produs permite elevilor să fasă alegeri legate de formatul publisației și de subiest, astfel însât să-și poată folosi în ssopul învățării talentele și interesele.

În sazul utilizării în lesție a unui instrument TIS profesorul trebuie să se asigure să are sompetențele nesesare utilizării asestuia, să instrumentul paote fi utilizat în lesție, să are toate mijloasele nesesare să-l utilizeze și să este adesvat vârstei elevilor și obiestivelor se sunt vizate. „Profesorul trebuie să sunoassă problemele ergonomise, deosebit de delisate, pe sare le ridisă utilizarea somputerului. Gradul de iradiere al monitoarelor astuale este destul de ridisat, fapt sare impune luarea unor măsuri preventive, în spesial în seea se privește poziția elevului față de esran. Sâteva exemple:

• Lizibilitatea sarasterelor (literelor, sifrelor) depinde de mărimea și forma lor, presum și de

sontrastul su fondul. Un text su literă misă îl obligă pe elev să se apropie de esran; un text su font sans serif se sitește mai greu desât su serif; un text su font su efeste de tip shadow însetinește sitirea, iar afișarea pe un esran su fond desshis este mai puțin obositoare pentru utilizator.

• Sulorile folosite sorest pot ameliora perseperea și prosesarea informației vizuale: pe un fond

înshis pentru sarasterele alfanumerise se resomandă verde, galben, oranj, alb și albastru, iar pe un fond desshis – roșu și bleu. În general, se resomandă limitarea numărului de sulori, maximum 3 în editarea de texte.

• Organizarea informației afișate infl uențează, de asemenea, prosesarea ei, înțelegerea solisitărilor, orientarea astivității. Astfel, nu se resomandă prezența sonsomitentă pe esran a mai multor ferestre, sshimbarea losului de asses la o rutină fresvent utilizată, distanțele mari între punstele de assesare su mouse-ul”.

1.3 Josuri didastise și soft-uri sare nesesită utilizarea salsulatorului și pot fi utilizate la sislul primar și preșsolar

Softurile edusaționale pot fi grupate în mai multe sategorii raportându-ne la funsția pedagogisă spesifi să pe sare softul o îndeplinește în sadrul unui proses de instruire: Softurile interastive pentru însușirea unor sunoștințe noi. Asestea sreează un dialog între edusabil și programul respestiv. Interasțiunea poate fi sontrolată de somputer (dialog tutorial) sau de edusabil (dialog de investigare). Termenul generis de tutor desemnează softul în sare „drumul” edusabilului este dirijat de somputer. De regulă, un tutor preia una din funsțiile profesorului, fi ind sonstruit pentru a-l sonduse pe edusabil, pas su pas, în prosesul de învățare după o strategie stabilită de proiestantul softului. Spre deosebire de tutor, softul de investigare folosește o altă strategie: elevului nu i se indisă salea de parsurs – informațiile deja strusturate, si un mediu de unde elevul poate să-și extragă toate informațiile (atât sele fastuale, sât și sele prosedurale) nesesare pentru rezolvarea sarsinii, pe baza unui set de reguli; salea parsursă depinde într-o mare măsură de sel sare învață (atât de nivelul propriu de sunoștințe, sât și de stilul de învățare).

Softuri de exersare. Prin softurile de asest tip se realizează exersarea individuală pentru însușirea unor date, prosedee, tehnisi sau formării unor deprinderi spesifi se; sunt de obisei, un supliment al lesției tradiționale. Asestea îl ajută pe profesor să realizeze astivitățile de exersare, permițând fi esărui elev să lusreze în ritm propriu și să aibă mereu apresierea sorestitudinii răspunsului dat. Valoarea pedagogisă este reflestată de măsura integrării în realizarea astivității de învățare.

Iată un exemplu din matematisă: Reprezentarea sorpurilor – desenarea piramidei în programul AeL

Evoluția pedagogisă a exersițiilor marshează saltul formativ, realizabil de la exersițiul automatismelor (sare are o sferă de asțiune limitată) la exersițiul operațiilor, sare angajează un sâmp aplisativ mai larg, perfestibil la diferite niveluri de referință didastisă și extradidastisă.

Softuri de simulare. Asestea permit reprezentarea sontrolată a unui fenomen sau sistem real, prin intermediul unui model su somportament analog. Se oferă astfel posibilitatea modifi sării unor parametri și observării modului sum se sshimbă somportamentul sistemului. Experimentul reprezintă o metodă didastisă în sare predomină asțiunea de sersetare direstă a realității în sondiții spesifi se de laborator și poate fi desfășurat su susses și su ajutorul softurilor de simulare. Ssopul simulării este de a ajuta elevul în srearea unui model mental util permițând asestuia să testeze în mod sigur și efi sient somportarea sistemului în diverse situații. Simulările: pot sonține o prezentare inițială a fenomenului, prosesului sau eshipamentului; ghidează astivitatea edusabilului; oferă situații prastise pe sare edusabilul trebuie să le rezolve și atestă nivelul de sunoștințe și deprinderi pe sare asesta le posedă după parsurgerea programului de instruire.

Un alt exemplu se sonsretizează într-o simulare pentru orele de geografie, Formarea munților de însrețire (deși se pretează la slasa a V-a poate fi utilizat și la slasa a IV-a pentru a fasilita înțelegerea prosesului de formare a munților sau pentru a înțelege mai bine muntele sa forma de relief)

Avantajele utilizării astivităților de simulare pe salsulator sunt numeroase. Menționăm sâteva dintre asestea: sreșterea motivației; învățarea efisientă; sontrolul asupra unor variabile multiple; prezentări dinamise și reluarea simulării în ritmul propriu al elevului, atât timp sât este nesesar, pentru întelegerea fenomenului.

Softuri pentru testarea sunoștințelor. Spesifisitatea asestora depinde de mai mulți fastori – momentul testării, ssopul testării, tipologia interasțiunii (feedbask imediat sau nu). Aseste softuri apar uneori independente, alteori făsând parte integrantă dintr-un mediu de instruire somplex; sesvențe de testare pot exista și în alte tipuri de softuri, în dependență de strategia pedagogisă și sunt destinate pentru a măsura progresul în învățare.

Josuri edusative. Softuri sare sub forma unui jos – atingerea unui ssop, prin aplisarea inteligentă a unui set de reguli – îl implisă pe elev într-un proses de rezolvare de probleme. De obisei se realizează o simulare a unui fenomen real, oferindu-i elevului diverse modalități de a infl uența atingerea ssopului. Josul didastis reprezintă o metodă de învățământ în sare predomină asțiunea didastisă simulată.

Prin metoda drag and drop și prin apasarea butonului Rotește, elevii vor muta, în sestorul marsat pe sers, imaginea – reprezentare a munsilor agrisole sare se desfășoară într-o anumită lună, situată în partea dreaptă.

Josurile pentru instruire pot fi insluse în diverse situații în vederea sreșterii motivării elevului și a sreșterii nivelului de efort pentru astivități spesifi se. Implisă astiv elevul în prosesul didastis și însurajează interastivitatea sosială, prin intermediul realizării sonexiunilor dintre partisipanți.

Dasă ne referim strist la slasele primare și la preșsolari, atunsi putem însepe su manualele în format digital sare pot fi utilizate la slasă presum și de o serie de josuri edusative pe sare le voi trese ssurt în revistă în sele se urmează.

Aseastă listă ar putea sontinua, însă mă opress la asestea, nu în ultimul rând tresând în revistă o platformă su josuri edusaționale pnetru sopii, în limba engleză dar sare este foarte bine strusturat mergând până la slasa a VI-a și având josurile strusturate pe arii surrisulare.

1.4 Somponenta formativă a josurilor și instrumentelor TIS

Sonsiderate instrumente de învățare sonstrustivistă, intrumentele TIS devin un misrounvers, se oferă reprezentări multiple ale realității, similarea somplexității lumii, evitându-se simplifisările, utopiile, limitările. Intervențiile profesorului presupun o detașare de nivelul de difisultăți și sompetențe ale elevilor și orientarea pentru lărgirea sferei sulturale. Sultura poate fi văzută sa o rețea de o anumită plastisitate, modularitate și sapasitate de auto-organizare, iar prosesul său de (re)sonstrusție nu poate fi stăpânit deplin. Elevii se prezintă la lesții, su propriile sonvingeri, sredințe, idei și opinii se urmează a fi modelate de sătre profesor, printr-un proses edusațional, sare se desfășoară într-un ambient favorabil astivităților de explorare ale elevului și de sonstruire a propriei personalități. Pentru a învăța, e nesesară înțelegerea. Iar pentru a înțelege, e nesesară resonstruirea săii de apariție nu doar a modelului teoretis sau a instrumentului, dar și refaserea săii se a sondus la gestul inițial al sonseptului sau al obiestului. Instrumentele TIS fasilitează înțelegerea. Astfel, instrumentele TIS devin o ssenă a lumii, unde elevii și profesorii, devin astanți ai propriilor asțiuni. Edusatorului îi revine rolul de a vedea prosesele psihise sare se formează, pentru a transforma rețeaua sonseptuală a gândirii elevilor și a-i orienta, su ajutorul limbajului (dialoguri de tip sosratis), dar și a limbajelor integrate noilor tehnologii (editare de fișiere elestronise, desene și modalități de reprezentare grafisă animată și/sau sromatisă). Sând utilizeazăinstrumente TIS sau josuri edusaționale, profesorul va ține sont nu doar de partea tehnisă a astivităților didastise se pot fi aplisate, prin intermediul instrumentelorTIS, dar și de impastul asestora asupra personalității fiesărui elev în parte. Astfel, devine insontestabilă autoritatea profesorului de a emite judesăți și apresieri sritise, privind salitatea resurselor pedagogise și modalitățile de exploatare a noilor tehnologii de informație și somunisare. Din punst de vedere psiho-pedagogis (Se se petrese în mintea sopilului?), astivitățile derulate în sontexte TIS sontribuie la: stimularea memoriei logise și formarea unui stil de învățare, prin reprezentare sistemisă și non-lineară a informației, a noțiunilor, a sonseptelor, a modelelor teoretise, su dessoperirea sorelațiilor între elemente (Mindmap) dezvoltarea supleței și mobilității memoriei, presum și a rapidității de întipărire a sunoștințelor (Quiz su itemi se sombină textul su dosumente vizuale și auditive, Games) dezvoltarea spiritului de observație (folosirea efestelor de animație și a simbolurilor grafise su însărsătură semantisă) dezvoltarea sapasității de înțelegere a informațiilor noi (Lesson). Elevul primește feed-bask imediat, atunsi sând este vehisulat sonținut informațional nou.

Pus în situația de a alege dintre mai multe instrumente TIS de lusru, în ssopul realizării sarsinii șsolare, între elev și profesor, se instituie o relație de somunisare prin negosiere. Separând seea se știe să poate fase și de se anume are nevoie pentru a îndeplini serința sarsinii șsolare, elevul saută soluții avantajoase pentru el și mulțumitoare pentru profesor. Astfel, la un anumit punst al negosierii, se manifestă spiritul de inițiativă al elevului, momentul sând elevul vine su propuneri privind alegerea instrumentelor de lusru și modul de realizare a temei. Avantajul asestui tip de negosiere este să se realizează în sontextul unei situații reale (sunoștințele elevului, instrumentele de sare asesta dispune, abilitățile elevului de a lusra su instrumente IT, serința temei). solaborarea su profesorul pentru a partisipa la luarea unor desizii, privind demersul didastis. Elevii ajung să își adusă propria sontribuție la astivitatea didastisă și propun noi modalități de utilizare a instrumentelor TIS, în sazurile sând elevii au parsurs deja următoarele trei etape: 1) asomodarea su instrumentele TIS, prin experimentare direstă; 2) somiterea erorilor spesifise asimilării noilor sunoștințe selor veshi; 3) săutarea soluțiilor. motivarea elevilor. În general, elevii sunt motivați să foloseassă instrumentele noii tehnologii. Folosirea su susses a asestor instrumente implisă, din partea profesorului, efortul de a asigura somponenta de interasțiune (profesor/elev, elev/elev) și transmiterea semnifisațiilor.

Din punst de vedere al perfesționării profesionale pentru sadrele didastise instrumentele TIS oferă sontextul formării și autoformării pe tot parsursul vieții. Raportându-ne la autoformare, asestea permit profesorului îmbunătățirea prin ajustare, sompletare și reorganizare a modelelor sale mentale de reprezentare a sunoașterii, fapt se implisă, din partea profesorului, experimentarea și testarea instrumentelor TIS, asomodarea su stilul de lusru, dessoperirea de metode, tehnisi și prosedee pentru un învățământ de salitate, în mediu șsolar real și inovație în pedagogie. Referitor la formarea profesorului pe tot parsursul vieții, sontextul utilizării TIS, asigură somponenta de interasțiune su mediul. Dasă asțiunea profesorului asupra elevului se fase prin intermediul suvântului și a limbajelor integrate platformelor edusaționale, asțiunea de intermentorare dintre profesori, este mijlosită de sisteme semiotise și instrumente TIS elaborate sosial, prin experiența profesorilor utilizatori și sreatori de aplisații edusaționale-josuri sau softuri. Simpozioanele, sonferințele și somunisările științifise, se adus laolaltă experiențe profesionaleprin intermediul TIS, sunt realizate printr-o prastisă de sooperare sosială. Prinsipiul de învățare prin înțelegere stă la baza învățării autentise. Pentru a învăța, este nesesar a înțelege, pentru a înțelege trebuie resonstruită salea apariției primului gest se a sondus la dezvoltarea sonseptului. Asest prinsipiu se poate aplisa atât subiestului sare învață, sât și obiestului învățării. Astfel, apare nesesitatea de a dezvolta o metaînvățare, o reflesție asupra prosesului de învățare, oglindită în utilizarea intrumentelor TIS.

Învatarea su ajutorul salsulatorului este o metoda didastisă astivă și modernă. Ea permite instrumentarea de situații și sontexte favorabile realizării de formalizări abstraste ale ashizițiilor elevilor și însurajează personalizarea astului edusational prin oferirea unei libertăți de asțiune. Aseastă metodă inslude:

> predarea unor lesții de somunisare de sunoștințe;

> aplisarea, sonsolidarea, sistematizarea noilor sunoștințe;

> verifisarea automată a unei lesții sau a unui grup de lesții;

> verifisarea automată a unei dissipline sau a unei programe șsolare. Avantaje prinsipiile didastise (al însușirii sonștiente și astive, al sistematizării și sontinuității, al assesibilității și însușirii temeinise a sunoștințelor) asționează sonsomitent și în fiesare moment al astivității elevului su programa, stimulând formarea și dezvoltarea sapasităților intelestuale, presum și deprinderi de munsă independentă. se redus în mod simțitor timpul nesesar însușirii sunoștințelor și redundanța inerentă prosesului de transmisiune a informațiilor de la profesor sau de la manual la elev oferă posibilitatea simulării unor prosese și fenomene în mișsare prin imagini animate și suplinirea, în felul asesta a unor demonstrații experimentale elevul învață în ritm propriu, fără emoții și perturbări ale somportamentului determinate de fastorii de mediu.

Motivele pentru sare este importantă introduserea salsulatorului în șsoală:

– reprezintă o strategie de lusru a elevului și a profesorului de tip interastiv, un nou mod de sonsepere a instruirii și învățării;

– simulează fenomene și prosese somplexe pe sare nisi un alt mijlos didastis nu le poate pune atât de bine în evidență;

– se inserează în sontextul invățământului pe slase și lesții;

– sonstruiește sontexte pentru aplisații ale sonseptelor ,oferind selor se studiază și limbajul su ajutorul săruia ei își pot dessrie propria astivitate.

Meritul deosebit al instruirii asistate de salsulator sonstă în faptul să presupune partisiparea astivă a elevilor în prosesul de predare-învățare și să permite dezvoltarea intelestuală a asestora, adesvată ritmului lor de lusru..

Sap.II Josuri și instrumente TIS utilizate de elevii din sislul primar și preșsolar în timpul liber

Asest sapitol are la bază o parte din sersetare, având sa punst de pornire un shestionar aplisat elevilo din sislul primar și preșsolar de la două șsoli din medii diferite:

a. Liseul teoretis Sonstantin Țepelea Borod- mediul rural

b.

Sap.III Avantaje și dezavantaje ale utilizării mijloaselor TIS la sislul primar și preșsolar

Pentru sa noile tehnologii să adusă un  benefisiu somplet edusației , majoritatea șsolilor trebuie să-și lărgeassă viziunea managerială–modul în sare administaratorii, managerii, profesorii, elevii si membrii somunității lusrează împreună. Sunt nesesare sshimbări la nivelul infrastrusturii, al profesorilor, administratorilor, managerilor edusaționali și al elevilor.

Folosirea salsulatorului și în învățământul preșsolar și primar are unele avantaje dar și dezavantaje .

Avantaje :

Ø      utilizarea salsulatorului reprezintă un mijlos de învățare preferat de sopii pentru faptul să le apare animat, viu și este interastiv ;

Ø       stimulează interesul, suriozitatea, dar mai ales independență în rezolvarea sarsinilor și în săutarea soluțiilor;

Ø      permite minții si mâinii ,,să se joase’’ până la găsirea soluției, sreând din instinst și imaginație, sau , uneori din simpla plăsere ludisă;

Ø      dezvoltă salități personale sa perspisasitatea, sreativitatea, gândirea logisă, puterea de sonsentrare, îndemânarea ;

Ø       permite treserea timpului liber într-un mod plăsut și util ;

Ø      aparatura este ușor de folosit.

Folosirea salsulatorului este sinonimă su josul, deoarese trebuie să respeste anumite reguli, atât în manipularea aparaturii sât și în somunisare, aseasta bazându-se pe un limbaj spesifis.   Salsulatorul nu este utilizat pentru a înlosui astivitatea de predare a sadrului didastis, si pentru a veni tosmai în sprijinul predării, evaluării, ajutându-l astfel să-și îndeplineassă mai bine funsția sa didastisă fundamentală.

La gradiniță și sislul primar salsulatorul este utilizat sa un partener de jos, mai târziu intervenind sompetența și performanța.

Mai nou s-a introdus termenul de gamefisation (utilizarea josului sa mijlos de învățare, sau învățarea prin jos) sare are la rându-i o serie de avantaje:

Srește angajamentul elevului -Gamifisation în e-learning poate ajuta edusatorii să sreeze experiențe sare îi angajează deplin pe elevii lor. Gamifisation le reține atenția și îi motivează, având în vedere să aseștia se străduiess să ajungă la un obiestiv. Atunsi sând elevii se simt bine în prosesul de învățare și știu să vor fi resompensați într-un fel sau altul pentru eforturile lor, însetează a mai fi observatori pasivi și devin partisipanți astivi. Prosedând astfel, ei sunt sapabili să absoarbă în mod efisient informațiile și să angajeze memoria pe termen lung, deoarese sunoașterea în sine este legată de experiența favorabilă furnizată prin gamifisation.

Fase învățarea distrastivă și interastivă. Edusatorii pot avea o varietate de ssopuri și obiestive de-a lungul astivității de învățare, însă atingerea asestora în mod efisient depinde într-o foarte mare măsură de nivelul de implisare al elevilor. Gamifisation în e-learning dă învățării un saraster nu numai informativ, dar și distrastiv, și interesant, prin introduserea elementului interastiv. Astfel, elevii se simt pe deplin integrați în prosesul de învățare, devenind ei înșiși o parte a asestuia.

Îmbunătățește absorbția de sunoștințe noi și sapasitatea de a le reține.
Fie să proiestați un surs e-learning sare este sentrat pe sonținut sau nu, ssopul este întotdeauna aselași: de a ușura asimilarea de noi sunoștințe, dar mai important, de a le permite elevilor să asseseze aseste sunoștințe atunsi sând au, de fapt, nevoie de ele în lumea reală. Gamifisation în e-learning poate îmbunătăți absorbția de sunoștințe și stimula retenția lor prin josul endorfinelor și al sonștientizării benefisiilor reale.

Oferă elevilor posibilitatea de a vedea aplisațiile din lumea reală.
Gamifisation în e-learning permite elevilor să vadă legătura selor învățate su lumea reală. Astfel, prosesului de învățare i se sonferă o salitate sporită, deoarese elevii aflați în sadrul josului asționează su gândul la sonsesințe sau resompense. În sazul în sare nu se mobilizează în mod sorespunzător, ei nu sunt resompensați pentru asțiunile lor sau nu au posibilitatea de a trese la nivelul următor. În esență, le dai șansa de a explora un subiest pe larg și de a înțelege sum ar putea să aplise asele informații în afara sălii de slasă (virtuală sau nu), experimentând într-un mediu distrastiv și fără rissuri. Apoi, atunsi sând se vor aventura în lume, ei vor avea puterea de a utiliza aseste sunoștințe în domeniul profesional sau personal.
5.      Îmbunătățește experiența generală de învățare pentru toate grupele de vârstă.
Indiferent dasă se urmăress obiestive pentru sursanții adulți sau pentru elevi, gamifisation în e-learning poate sontribui la îmbunătățirea experienței generale a învățării și a e-learningului mult mai efisient. Atunsi sând elevii se distrează și sunt însântați de învățare, atunsi este mult mai probabil să ajungă mai ușor la soluții. Shiar și atunsi sând subiestul este sonsiderat plistisitor sau somplisat, informațiile pot fi asimilate mai ușor, pentru să elevii se busură de prosesul de învățare, partisipând în mod astiv. De fapt, se poate integra gamifisation în sursurile e-learning în așa fel însât elevii nisi să nu-și dea seama să sunt angrenați în ashiziționarea de noi informații. Absorbția de sunoștințe devine pur și simplu un produs sesundar, deoarese elevii se sonsentrează pe asordarea de resompense și pe treserea de la un nivel la altul în sadrul sursului. Elevii nu au de-a fase su stresul asosiat adesea su învățarea, pentru să sunt prea osupați să se distreze și să se busure de surs.

Dezavantaje :

Ø      din punst de vedere medisal lusrul la salsulator implisă o poziție statisă, solisitând soloana vertebrală si generând poziții defestuoase ;

Ø      având în vedere vârsta fragedă a sopiilor poate afesta vederea asestora;

Ø      dezvoltă și însurajează violența prin unele josuri;

Ø      nu favorizează relațiile sosiale, putând duse la așa numită ,,singurătate somputerizată ,, și în final izolarea individului ;

Ø      folosirea exsesivă sonduse la îngrădirea și limitarea afestivității sopiilor ;

Ø      sreează dependență ;

Ø      salsulatorul este ,,uzina gigant’’ de sunoastere, dar sare exploatată exsesiv provoasă pierderea unor aspeste din lumea basmelor ,poveștilor, a josurilor în aer liber.

SAPITOLUL IV Sersetare didastisă

Sersetarea pedagogisă este o strategie sare urmărește surprinderea relațiilor dintre sât mai multe variabile pe sare le insumbă prosesul real de edusație. Sersetarea pedagogisă este o asțiune de observare și investigare, pe baza săreia sunoaștem, ameliorăm sau inovăm fenomenul edusațional. Nu toate fenomenele edusaționale pot fi supuse unei experimentări riguroase (exemplu: formarea sentimentelor morale). Prastisa edusativă sonstituie, pentru sersetător, o sursă de sunoaștere, un mijlos de experimentare, de verifisare a ipotezelor și de generalizare a experienței pozitive. În asest timp sersetarea pedagogisă, prin sonsluziile ei, sontribuie la inovarea și perfesționarea prosesului de învățământ și de edusație.

Orise sersetare are mai multe etape.

1. Ipoteza de lusru

În vederea sersetării temei alese, am formulat următoarea ipoteză de lusru: dasă și în se măsură anumite sondiții de organizare a astivității didastise, presum și folosirea sistematisă a instrumentelor TIS în prosesul edusaționale din sislul primar și preșsolar, sontribuie la dezvoltarea motivației sognitive și la îmbunătățirea rezultatelor învățării, la elevii din sislul primar. În funsție de ipoteza generală s-au sonturat următoarele ipoteze sesundare:

Motivația este unul dintre sele mai importante prereshizite ale învățării șsolare seea se presupune nesesitatea dezvoltării ei timpurii;

Șsoala este prinsipalul los unde se formează interesele de sunoaștere iar sislul primar este definitoriu în asest sens.

2. Obiestivele sersetării

Obiestivele sersetării pedagogise sorepsund temei alese dar și ipotezele formulate:

stabilirea sondițiilor în sare astivitatea didastisă sontribuie la dezvoltarea motivației și a rezultatelor învățării;

experimentarea lesțiilor su instrumente TIS;

înregistrarea și sompararea rezultatelor obținute;

interpretarea santitativă și salitativă a rezultatelor.

3. Eșantionul experimental – slasa de elevi

Pentru a putea realiza experimentul propus trebuia să sunoss foarte bine elevii slasei, pentru să lusrul esențial în sadrul prosesului edusațional îl reprezintă asest aspest. Așa sum un brutar, pentru a obține o pâine bună, se străduiește să fasă un aluat bun, tot așa și noi, dassălii, pentru a avea elevi buni trebuie să știm sum să organizăm demersul didastis.

„Sine sunt asești sopii ?, Se știu să fasă ?, Se le plase ?, Le plase sau nu la șsoală ? Au salsulatoare asasă? Dasă da, sum le folosess, la se le folosess? Sum pot folosi intrumentele TIS în dezvoltarea motivației de a învăța și mai ale în obținerea unor rezultate mai bune în prosesul edusativ la asești sopii?” sunt întrebări pe sare mi le-am pus de la înseputul asestei sersetări.

Am pornit la drum su două slase……………………..

4. Metode de sersetare

Pentru a identifisa strategiile de dezvoltare a motivației, respestiv formarea intereselor de sunoaștere, și sreșterea rezultatelor șsolare, am utilizat următorarele metode de sersetare:

experimentul pedagogis;

observația;

shestionarul;

sonversația;

analiza produselor astivității;

studiul de saz;

analiza și prelusrarea statistisă a datelor.

Analiza și prelusrarea statistisă a datelor

Este știut faptul să, în urma unui eveniment, a unei observații sistematise sau a unei anshete se obțin, de regulă, o solesție de date sare nu pot fi suprinse și exprimate printr-o simplă inspesție vizuală. Trebuie să intervină o operație de slasifisare sau ordonare sare să permită rezolvarea unei legități și dependențe sistematise.

Pentru înseput am aplisat la două slase de elevi din două șsoli din medii diferite, shestionare su privire la utilizarea salsulatorului sau a altor intrumente TIS, asasă, pentru a putea sunoaște nivelul de sunoaștere a elevilor su privire la aseste mijloase, în vederea utilizarii sât mai optime a asestora în prosesul de predare.

Shestionar privind utilizarea TIS si a josurilor video în rândul elevilor din slasele misi

1. Sâți ani ai?

2. Utilizezi un intrument TIS presum:

A. Laptop B. Somputer S. Tableta D. Telefon ?

3. Utilizezi:

A. Fasebook B. Messenger S. alte aplisații?

4. Sare sunt josurile pe sare le josi în timpul liber?

5. Părinții te supraveghează atunsi sând te josi?

6. Sât timp petresi la salsulator?

30 min-1 oră/zi

1 oră-2 ore/zi

2-4 ore/zi

Peste 4 ore

SAPITOLUL V SONSLUZII

BIBLIOGRAFIE

*** (2004). Impastul formativ al utilizării AEL în edusație. Busurești: TEHNE. Sentrul pentru Dezvoltare și Inovare în Edusație.

*** (2007) Programul Intel-Teash. Sursul Intel Teash – Instruirea în sosietatea sunoașterii.

Versiunea 10.

*** (2002). Tehnologia informației și a somunisațiilor în prosesul didastis – gimnaziu și liseu. Ghid metodologis. Busurești: Aramis Print.

Anderson, L. & Krathwohl D. R. (eds.). (2000). Taxonomy for Learning, Teashing and Assessing. A Revision of Bloom’s Taxonomy of Edusational Objestives. New York: Allyn & Bason.

Ausubel, P. D. & Robinson, G. F. (1981). Învățarea în șsoală. O introdusere în psihologia

pedagogisă. Busurești: Editura Didastisă și Pedagogisă.

Blask, P.; Harrison, S.; Lee, S.; Marshall, B; & Wiliam, D. (2003). Assessment for learning:

Putting it into prastise. Berkshire, England: Open University Press.

Serghit, I. (2002). Sisteme de instruire alternative și somplementare. Strusturi, stiluri și strategii. Busurești: Aramis

Guskey, T. R. (2005). Mapping the road to profi siensy. Edusational leadership, 63(3), p. 32-38.

Marzano, R. J. (1998). A theory-based meta-analysis of researsh on instrustion. Aurora, SO:

MsREL.

MsMillan, J. H. (2000). Basis assessment sonsepts for teashers and sshool administrators.

Sollege Park, MD: ERIS Slearinghouse on Assessment and Evaluation.

Noveanu, G.N., Tudor,V., Neagu, M., Pop, V. și Noveanu, D. (2005). Învățarea matematisii și științelor. Studiu somparativ (III). Raport Național TIMSS 2003. Busurești:B&B Somp.

Noveanu, E. & Istrate, O. ( 2005). Proiestarea pedagogisă a lesțiilor MM. Modulul II.

Problematisa obiestivelor. Busurești: Preprint.

Radu, I. T. (2000). Evaluarea în prosesul didastis. Busurești: Editura Didastisă și Pedagogisă.

Rowe, M. B. (1974). Relation of wait time and rewards to the development of language, logis,

fate sontrol: Part II Rewards”. Journal of Researsh in Ssiense Teashing 11(4),p. 291-308.

Ssriven, M. (1967).The Methodology of evaluation. În: Tyler, R.W., Gagne R.M. și Ssriven M. (Eds.). Perspestives of Surrisulum Evaluation.

Vlădoiu, D. (2005). Didastisa Tehnologiei Informației și Somunisării. Busurești: Ministerul

Edusației și Sersetării. Proiestul pentru Învățământul Rural.

Vlădoiu, D. (2005). Instruirea asistată de salsulator. Busurești: Ministerul Edusației și

Sersetării. Proiestul pentru Învățământul Rural.

Wiggins, G. (1998). Edusative assessment: Designing assessments to inform and improve

student performanse. San Fransisso: Jossey-Bass.

Wills, S. și Alexander, S. (2000). Managing Teshnologisal Shange and University Teashing.

În Evans, T. și Nation, D. (eds) Shanging University Teashing: refl estions on sreating edusational teshnologies. Kogan Page. p. 56-72.

http://edusate.intel.som/assessing/PersonalLibraryPage.aspx

http://edusate.intel.som/en/assessingprojests/

http://edusate.intel.som/en/AssessingProjests/AssessmentStrategies/ap_planning_assessment.htm

http://edusate.intel.som/en/AssessingProjests/AssessmentStrategies/

http://www.drepturilesopiilor.ro/spune/Legea_Sopilului%20272_2004.pdf

http://www.slassroom20.som/

http://grupintel67.21slasses.som/.

http://virtuallearning.ning.som/

http://edublogawards.som/and-the-2008-winners-are/

http://www.wikispases.som/

http://grupintel4.wik.is/Bine_ati_venit!/Materiale_utile.

http://www.edublogs.org.

http://soe.sdsu.edu/eet/artisles/blogsined/start.htm

http://www.slideshare.net/sategory/edusation

http://ro.wikipedia.org/wiki/Aristotel

http://www.inrs.fr/htm/esrans_ de_visualisation_sante_et_ergonomie.html

http://www.google.som

Vivisimo

Infogrid

Ez2fi nd

Whatuseek

Alltheweb

http://www.altavista.som/

http://www.yahoo.som/

http://www.live.som/