Folosirea Bibliotecilor Digitale In Dezvoltarea Personala

FOLOSIREA BIBLIOTECILOR DIGITALE ÎN DEZVOLTAREA PERSONALĂ

Introducere

Bibliotecile digitale au început să apară cu mai multă ușurință in anul 1994 cu ajutorul NSF (National Science Foundation), DARPA (Defense Advanced Research Projects Agency) și NASA (National Aeronautics and Space Administration) prin inițiativa DLI cu ajutorul căreia au fost acordate fonduri pentru cercetare și dezvoltare în domeniul bibliotecilor digitale.

O bibliotecă digitală reprezintă o colecție de obiecte digitale care oferă diverse metode de acces și de regăsire, de selecție și de organizare, și metode pentru întreținerea colecției [ ].

Într-o bibliotecă digitală colecțiile de date sunt stocate în format digital. Conținutul bibliotecii poate fi stocat local sau poate fi accesat de la distanță prin intermediul rețelelor de calculatoare.

Când se vorbește despre o bibliotecă digitală se amintesc, printre altele si termenii: baze de date, multimedia, resurse informaționale on-line, noi tehnologii ale informării și comunicării, regăsirea informației, aplicații multimedia, bibliotecă electronică, rețele de calculatoare, Internet, Intranet, World Wide Web (www), WAIS (Wide Area Information Services) etc. Privind în ansamblu toți acești termeni se poate observa că toți au legătură cu procesele de construcție, prelucrare, comunicare și utilizare a informației. Biblioteca digitală poate reprezenta “meta-termenul” care-i reunește. Intuitiv înțelegem prin bibliotecă digitală conceptul organizatoric care reunește resurse informaționale în formă electronică, structurate în baze de date, produse și aplicații multimedia, accesibile prin intermediul unor tehnologii de informare și comunicare. În literatura de specialitate întâlnim mai multe definiții pentru “bibliotecă digitală” în funcție de sensul pe care îl dau autorii acestor construcții informaționale.

Conținutul unei biblioteci digitale poate să fie creat direct în mod digital, dar poate să fie și conținut provenit din surse analogice prin procesul de digitizare. Există mai multe definiții ale unei biblioteci digitale, prin intermediul rețelei DELOS, mai mulți cercetători au produs un model de referință pentru bibliotecile digitale, care definește o biblioteca digitală ca fiind o organizație, posibil virtuală, care colectează, administrează și conservă pe termen lung conținut digital, pe care îl oferă comunităților de utilizatori, oferind funcționalități specializate privind conținutul, de calitate măsurabilă și în conformitate cu politici codificate.

O bibliotecă digitală, ca și una tradițională, trebuie să îmbine facilități atât pentru utilizator cât și pentru bibliotecar. Acesta din urmă joacă un rol foarte important, deoarece, chiar dacă biblioteca este destinată utilizatorului, fără „grija” acordată de bibliotecar pentru a actualiza informațiile și pentru a le îmbogății biblioteca, de orice fel ar fi ea, nu ar exista.

În cadrul acestei lucrări mi-am propus să prezint modul în care se poate creea o bibliotecă digitală cu ajutorul suitei software Greenstone și cum se poate implementa o bibliotecă digitală proprie cu ajutorul suitei software Greenstone, dar și analizarea unor biblioteci digitale cu o temă asemănătoare. Această lucrare este de tip cercetare aplicativă, deoarece voi lua anumite noțiuni conceptuale și le voi aplica practic evidențiind eventuale avantaje și dezavantaje ale suitei software utilizată și lucruri relativ noi sau de care ar putea fi nevoie și care se pot realiza cu aceasta.

Această lucrarea este structurată în 5 capitole:

Capitolul I Introducere: acest capitol va conține o scurtă introducere în domeniul bibliotecilor digitale, prezentarea temei alese pentru biblioteca digitală care va fi creată și obiectivele propuse pentru propria bibliotecă digitală, precum și diverse informații despre starea domeniului cercetat;

Capitolul II Biblioteci digitale – generalități: în acest capitol vor fi prezentate noțiuni teoretice din domeniul bibliotecilor digitale și tehnologia utilizată pentru a crea biblioteca digitală ”Natural Health”: Greenstone, informații despre această suită software.

Capitolul III Aplicația ”Hatural Health” : în acest capitol vor fi prezentați pașii urmați pentru crearea bibliotecii digitale;

Capitolul IV Comparație cu biblioteci similare: cel de-al patrulea capitol va conține cercetarea unor biblioteci similare și compararea cu biblioteca creat pe baza unor criterii relevante;

Capitolul V Concluzii: ultimul capitol conține prezentarea obiectivelor îndeplinite, a problemelor întampinate și rezolvarea acestora și posibile îmbunătățiri ale bibliotecii.

Lucrarea va conține și bibliografie, anexe cu extrase din cod și rezultate obținute și un CD cu prezenta documentație și aplicația realizată.

Tema și obiectivele bibliotecii digitale

Tema acestei lucrări este aceea de a crea o bibliotecă digitală care să ofere informații utile cu privire la dezvoltarea personală, punându-se accent pe îngrijirea personală.

De la colecția realizată se dorește să ofere o altfel de viziune asupra conceptului de ”dezvoltare personală”, care, de obicei, se referă la anumiți pași urmați pentru a atinge un scop propus sau pentru a obține succesul pe diferite planuri. Colecția va conține diverse informații despre unele cosmetice naturiste sau nu, diverse remedii pentru unele afecțiuni și alte informații care au scopul de a ajuta utilizatorii să obțină, poate, cel mai important succes pe plan personal, și anume sănătatea și bună starea propriului corp.

În ultimii ani remediile și cosmeticele naturiste au căpătat foarte multă popularitate în rândul oamenilor, acest lucru lucru evoluând de la diverse lucruri făcute în casă, ca de exemplu dintr-un ceai de gălbenele și zeamă de lamaie să-ți prepari picăturile pentru nas, în caz de nevoie, până la lansarea unor lanțuri de farmacii naturiste care să comercializeze astfel de produse, bineînțeles, modernizate.

Popularizarea acestor produse s-a realizat și cu ajutorul internetului, în zilele noastre existând numeroase site-uri care promovează și comercializează astfel de produse, cele mai cunoscute fiind Plafar și Dacia Plant.

Aceste site-uri nu au drept scop crearea unei colecții cât mai mari de produse, ci prezentarea propriilor produse în vederea promovării și comercializării acestora, astfel vizitând un anumit site este posibil ca firma deținătoare să nu comercializeze anumite produse pe care o persoană le caută, din diverse motive, sau există posibilitatea ca un produs să nu aibă foarte mare succes, să existe foarte puțini cumpărători, și astfel să se piardă, să fie scos din ofertele puse la dispoziție pe acel site. În aceste cazuri este foarte utilă o bibliotecă digitală, care nu trebuie să țină cont de firma producătoare, putând să colecționeze poduse de la multiple firme, care poate stoca o mulțime de produse fără a fi nevoie să se renunțe la unele din ele, care oferă multiple posibilități de navigare și căutare printre produsele stocate, dar care trebuie să țină cont să nu fie încălcate drepturile de autor asupra materialelor stocate, acestea fiind colecționate doar cu scop informativ.

Biblioteca va conține informații despre fiecare produs stocat în parte, referitoare la firma producătoare, un preț estimativ, cantitatea și forma în care se comercializează, precum și o descriere a produsului, a conținutului și a modului de acțiune.

Pentru biblioteca ce urmează a fi implementă am stabilit următoarele obiective și extras câteva cerințe ce reies din acestea:

materialele folosite să nu conțină drepturi de autor, pentru a putea fi copiate și folosite de către utilizator;

multiple modalități de căutare:

căutare full-text;

căutare după numele produsului;

căutare după categoria din care face parte produsul;

căutare după producătorul produsului;

căutare în funcție de formatul documentelor;

căutare după tipul de produse colecționate;

multiple modalități pentru navigarea prin documentele colecției:

afișarea alfabetică a produselor în funcție de denumire;

afișarea categoriilor de produse cu posibilitatea de a vizualiza toate documentele dintr-o anumită categorie;

afișarea producătorilor de produse cu posibilitatea de a vizualiza toate documentele asociate cu un anumit producător;

afișarea tuturor formatelor în care se găsesc documente în bibliotecă, cu posibilitatea de a accesa documentele aferente;

afișarea unui colaj cu imagini ale produselor;

biblioteca trebuie să fie ușor de accesat și folosit de către utilizatori, respectând următoarele cerințe:

dacă utilizatorul dorește vizualizarea producătorilor prezenți în bibliotecă, să poată face acest lucru printr-un singur clik apăsând butonul „producători”;

dacă utilizatorul dorește vizualizarea tipurilor de produse colecționate în bibliotecă, să poată face acest lucru printr-un singur clik apăsând butonul „tip”;

meniurile de căutare să fie intuitive și vizibile;

interfața bibliotecii să fie prietenoasă și intuitivă.

Capitolul II

Biblioteci digitale – generalități

Observând facilitățile care pot fi obținute cu ajutorul bibliotecilor digitale ne putem duce cu gândul la dispariția bibliotecilor clasice, la transpunerea totală a acestora de la fizic la digital. Însă de la bibliotecile digitale se dorește doar obținerea unor noi moduri de abordare și organizare a informațiilor, precum selectarea, organizarea, accesarea, conservarea și propagarea acestora. Acestea pot include obiecte digitale, reprezentate de obiecte text, obiecte video și obiecte audio, oferind posibilități de căutare, selectare, metode de acces, de organizare , dar și metode pentru întreținerea colecției.

Se poate observa că, asemenea bibliotecilor fizice, și cele digitale trebuie să ofere facilități atât pentru utilizator, care este destinatarul final al bibliotecii, cât și pentru „bibliotecar”. Astfel distingem funcțiile de acces și extragere a obiectelor din colecții ca fiind facilități adresate utilizatorlui, iar selectarea, organizarea și întreținerea colecțiilor ca fiind facilități destinate exclusiv „bibliotecarului digital”. Acesta din urmă trebuie să aibă grija la ce materiale introduce în colecție, astfel încât să nu încalce drepturile de autor ale anumitor materiale, iar mai apoi să găsească metodele potrivite pentru a organiza și întreține biblioteca digitală.

Caracteristicile prezentate realizează diferențierea dintre o bibliotecă digitală și paginile WWW (World Wide Web), acestea din urmă oferind doar informații fără a include facilitățile de selectare și organizare. De asemenea, se mai disting și prin modul de adăugare de noi elemente la colecții, la site-uri acest lucru făcându-se manual, prin modificarea structurilor de legătură, pe când în cazul bibliotecilor digitale se permite realizarea acestui lucru fără a fi nevoie de o actualizare manuală.

Un element important, care trebuie să fie prezent la orice bibliotecă digitală, este scopul. Fiecare colecție dintr-o bibliotecă digitală ar trebuie să aibă un scop bine definit, care să specifice obiectivele de atins, precum și un set de principii, care vor alcătui directivele care ghidează bibliotecarii în luarea deciziei de a include un material în librărie sau de a nu-l include, precum și în îmbunătățirea experienței utilizatorului, mobilitatea, perfecționarea metodelor de regăsire a informației.

Progresele tehnologice vor duce la crearea unor biblioteci digitale mobile, care vor fi stocate direct pe dispozitivele portabile. Mărirea spațiului de stocare, îmbunătățirea afișajului dispozitivelor digitale va face posibilă stocarea unei întregi biblioteci digitale, și nu doar accesarea ei de pe un server prin intermediul unei rețele.

Planificarea unei biblioteci digitale

În cadrul procesului de planificare a unei biblioteci digitale cel mai important lucru este acela de a avea în prim plan cele trei elemente principale ale acesteia: utilizatorii către care se adresează, materialele colecționate și tehnologia utilizată.

Primul lucru care trebuie făcut este stabilirea grupului țintă de utilizatori pentru care este dezvoltată biblioteca respectivă, trebuie să se țină cont dacă aceștia au experiență în domeniul calculatoarelor, cât de dezvoltat este domeniul lingvistic al acestora, iar tehnologia folosită trebuie să fie cât mai explicită și să ofere, pe cât posibil, asistență în utilizarea bibliotecii. Un alt aspect important este acela de a se hotrî în ce măsură utilizatorul poate contribui sau nu la colecția bibliotecii, ținându-se cont și de faptul că o posibilă evaluare din partea utilizatorilor poate ajuta la dezvoltarea și îmbunătățirea bibliotecii sau la repararea unor neregularități.

Următorul pas în planificarea unei biblioteci digitale este colectarea materialelor ce vor fi incluse în aceasta. Se va avea în vedere stabilirea formatului documentelor, dacă este necesar ca acestea să fie prezente în mai multe formate, eventuale conversii între formate. Foarte important este faptul că trebuie să fim atenți la licențiere și copyright deoarece bibliotecile digitale încă se află sub incidența legilor de copyright. La acest pas este indicată și stabilirea metadatelor folosite.

Al treilea pas pentru a planifica o bibliotecă digitală este alegerea tehnologiei care ne va ajuta să creăm biblioteca dar care ne va oferii și suport pentru întreținerea ei.Trebuie stabilit unde va fi găzduită biblioteca, cine și cum se va ocupa de întreținerea ei, cum va fi controlat accesul la bibliotecă, dacă se va putea interopera cu alte librări. Dacă va fi nevoie de o conversie a materialelor de la un format la altul, se vor căuta soluții pentru rezolvarea acestui aspect. Bugetul trebuie luat și el în calcul, pe lângă costurile inițiale, se vor avea în vedere și costuri legate de întreținerea bibliotecii.

Metadata

După cum spuneam la cel de-al doilea pas în planificarea bibbliotecii digitale, alegerea materialelor care vor fi colecționate, tot aici vor fi alese și metadatele.

Un aspect foarte important al oricărui tip de bibliotecă este catalogarea, ce informații despre materialele din librărie sunt incluse în catalogul librăriei. Echivalentul catalogării în biblioteca digitală este metadata – date despre date. Un exemplu de metadata ar fi datele despre autor asociate cărților dintr-o colecție.

În general, metadata este considerată ca fiind o informație structurată despre o anumită resursă informațională. Informațiile structurate implică existența unor câmpuri, precum autor, titlu, data, în care informațiile sunt organizate, în acest mod informația poate fi manipulată într-un mod adecvat fără a ține cont de context. Subiectul metadata în cadrul bibliotecilor digitale moștenește o mare parte din munca depusă de către bibliotecarii librăriilor clasice în efortul de a crea, a partaja, a aplica și de a gestiona metadata pentru colecțiile librăriilor.

În cazul bibliotecilor digitale metadata poate proveni din două surse, metadata alocată manual sau metadata atribuită de către computer. În primul caz o persoană, bibliotecarul, sau un grup de persoane analizează documentul și alocă o anumită valoare unui anumit element metadata, de exemplu valoarea ”Mihai Eminescu” elementului ”autor”. În cel de-al doilea caz se implică procesarea documentului digital de către un program de calculator și atribuirea, de către acesta, pentru o valoare un element metadata. În cazul documentelor create digital este posibil ca metadata să fie integrată încă din momentul în care documentul a fost creat. Dacă documentul a fost digitizat dintr-o sursă analogică, aplicația software folosită în procesul de digitizare va integra, în mod frecvent, metadata în fișierul rezultat, însă de regulă acest tip de metadată nu este la fel de folositor ca metadata provenită din judecata umană.

Metadata prezintă mai multe aspecte în funcție de informațiile disponibile despre un material. Metadatele istorice descriu proveniența, forma și istoricul de conservare. Cele funcționale oferă informații despre întrebuințare, condiție și publicul căruia i se adresează materialul. Caracteristicile tehnice ajută la promovarea interoperabilități între sisteme diferite. Legăturile și citatele sunt oferite de metadale relaționale. Printre cele mai importante metadate se numără cele care oferă informații intelectuale, precum informații despre conținutul sau subiectul materialului respectiv.

Metadatele ajută bibliotecile digitale pe mai multe planuri, înlesnește procesul de căutare și de extragere a informației din colecții, oferă informații despre termenii și condițiile de autorizare și folosință ale informației, sau despre licențiere, pot asigura standarde de calitate, și promovează interoperabilitatea cu alte sisteme.

În zilele noastre cele mai utilizate metode pentru căutare în cadrul bibliotecilor digitale sunt căutarea full-text și căutarea cu ajutorul metadatelor. În cadrul căutări full-text sunt examinate cuvintele din documente pentru a se găsi o potrivire cu criteriul furnizat, un cuvânt, o combinație de cuvinte etc. În cazul colecțiilor voluminoase o căutare a tuturor cuvintelor din fiecare document la fiecare interogare nu ar fi practică, în aceste cazuri se preferă o indexare, se vor scana toate documentele și se va construi o listă de indecși pe baza cuvintelor găsite, iar căutarea efectivă se va folosi de acești indecși. Astfel căutarea cu ajutorul metadatelor permite ca procesul de interogare să se realizeze doar pe anumite caracteristici ale documentelor din colecție, de exemplu se poate căuta doar în titlul documentelor, sau se poate căuta doar după numele autorilor sau producătorilor.

Cu ajutorul metadatelor se realizează și navigarea în interiorul colecției. Pentru a căuta este necesar să cunoaștem documentul care se dorește a fi găsit, însă navigarea implică faptul că se va ști ce document se dorește în momentul în care acesta este găsit, astfel colecțiile care nu au metadata asociate documentelor pot fi supuse unui proces de căutare dar nu se poate naviga prin ele într-o manieră eficientă. Metadatele sunt esențiale pentru furnizarea unor facilități de navigare eficiente. Printre structurile navigabile care pot fi create cu ajutorul metadatelor se numără listele, de exemplu ordonarea documentelor într-o listă alfabetică în funcție de denumire, navigarea în funcție de dată, de exemplu afișarea cărților lansate într-o anumită perioadă de timp; ierarhii, folosite mai ales în cazul colecțiilor mari, în care afișarea tuturor documentelor într-o listă ar fi impractică; clasificare pe fațete care combină elemente din structurile precedente.

Avantajele și dezavantajele utilizării bibliotecilor digitale

Putem analiza avantajele unei biblioteci digitale comparând-o cu o bibliotecă obișnuită, clasică.

Eu consider că cel mai important avantaj al unei biblioteci digitale este economisirea spațiului fizic, practic în cazul acestora dispar cu desăvârșire constrângerile fizice. O carte depozitată într-o bibliotecă obișnuită ocupă spațiu fizic, și realizând ce înseamnă de fapt o bibliotecă, adică o multitudine de cărți, ne dăm seama că am avea nevoie de foarte mult spațiu, iar această necesitate de spațiu foarte mare devine în scurt timp o problemă gravă, ducând la stoparea colecționării sau chiar la fragmentarea colecției de cărți, pierzându-și astfel din eficiență. În schimb, o bibliotecă digitală ocupă doar spațiu virtual, aceeași carte, însă mult mai puțin spațiu ocupat. Având în vedere recentele progrese tehnologice soluțiile oferite pentru a stoca virtual ocupă tot mai puțin spațiu, pe zi ce trece.

Din punct de vedere al costurilor, aceste sunt și ele reduse în cazul bibliotecilor digitale, deoarece o bibliotecă fizică necesită mai multe persoane care să se ocupe de aceasta, în schimb de o bibliotecă digitală se poate ocupa chiar și o singură persoană căreia i se poate atribuii numele de bibliotecar.

O bibliotecă fizică pune la dispoziția utilizatorilor doar cărți fizice, restrângând foarte mult aria persoanelor care pot utiliza acele materiale. În cazul bibliotecilor digitale chiar și o persoană de la mii de kilometrii depărtare poate avea acces la materiale din România, reciproca fiind de asemenea valabilă.

Un alt avantaj al bibliotecilor digitale este acela că pot fi accesate în orice moment, nu doar în cadrul unui program prestabilit. De asemenea pe același material se pot uita mai mulți utilizatori în același timp, însă în cazul clasicelor biblioteci se pot utiliza fix câte copii dintr-un anumit material sunt disponibile.

O bibliotecă digitală poate păstra chiar și cărți mai vechi, care nu mai sunt foarte căutate și în alte condiții, cele tradiționale, acestea ar putea fi pierdute, principalul motiv fiind spațiul, sau chiar neatenția.

Prin procesul de digitizare caracteristici ale datelor care fac obiectul colecțiilor pot fi îmbunătățite, de exemplu defecte din fotografii pot fi îndepărtate.

Unul din cele mai reprezentative avantaje ale unei biblioteci digitale este că îi oferă utilizatorului un mod mult mai ușor, rapid și intuitiv de căutare a informațiilor, și de parcurgere a titlurilor din colecție.

Ca principale dezavantaje ale bibliotecilor digitale putem spune că sunt reprezentate de conservarea materialelor, licențierea și copyright-ul, și catalogarea.

Datorită progreselor tehnologice, mediile digitale evoluează, astfel colecțiile stocate digital trebuie să fie și ele mutate pe noile platforme digitale, pentru a putea fi accesibile și în viitor. O alternativă la această mutare pe platforme noi o reprezintă emularea sistemelor, care gazduiesc colecțiile, sub formă de mașini-virtuale.

Una dintre cele mai mari probleme ale bibliotecilor digitale este legea de copyright. Pentru a putea să publice materialul pe internet, astfel oferindu-l utilizatorilor, în unele cazuri trebuie obținută permisiunea din partea deținătorului dreptului de proprietate. Acest lucru poate crea conflicte de interese, proprietarul materialului poate să dorească publicarea online a materialului cu scopul de a obține un profit material. Au existat și propuneri ca bibliotecile digitale sa fie excluse de la legea drepturilor de autor, lucru care ar fi în beneficiul publicului dar ar creea daune economice pentru autori.

Eficiența unei biblioteci, atât digitală cât și clasică, este strâns legată de catalogarea colecțiilor. Simpla căutare dupa text intr-o bibliotecă digitală prezintă unele hibe, căutarea traducerilor, diferențierea între texte publicate sub pseudonim si cele publicate sub numele real al autorului, diferențierea între parodie și non-ficțiune. Pentru rezolvarea acestor probleme pot fi create metadate care să ajute în procesul de căutare.

Tehnologia utilizată: Greenstone

Introducere

Greenstone reprezintă o suită software folosită pentru construirea și distribuirea bibliotecilor digitale. Greenstone permite publicarea biblioteci digitale pe internet sau pe suport fizic, CD, DVD etc. Este produs de New Zealand Digital Library Project în cadrul universități Waikato, fiind dezvoltat și distribuit în cooperare cu UNESCO și Human Info NGO în Belgia. Greenstone este un software multilingv open-source, emis în conformitate cu termenii licenței GNU General Public License.

Scopul Greenstone este de a le permite utilizatorilor, în special universităților, bibliotecilor și altor instituți din domeniul serviciilor publice, posibilitatea de a-și crea propria bibliotecă digitală.

Interfața Greenstone și toată documentația este disponibilă în engleză, franceză, spaniolă, rusă, kazahă. Cu ajutorul voluntarilor au fost create interfețe și în alte limbi, printre care și limba română. Ultima versiune Greenstone poate fi descărcat de la următoarea adresă http://www.greenstone.org/download (fișierele sunt găzduite pe sourceforge.net).

În cadrul site-ul Greenstone mai pot fi găsite link-uri către o parte din bibliotecile digitale create cu Greenstone: http://www.greenstone.org/examples . Suita de produse software Greenstone este utilizată la nivel internațional fiind folosită printre altele pentru a creea biblioteca digitală a Universității Auburn, S.U.A, biblioteca națională a Uruguayului, mai multe colecții pe diverse teme din partea Universități Oxford, Anglia.

O bibliotecă digitală tipică construită cu ajutorul Greenstone este alcătuită din mai multe colecții organizate individual, de regulă aceste colecții având un punct comun. Colecțiile sunt ușor de întreținut, pot fi completate și reconstruite în mod automat.

4.2. Modalități de găsire a informației în colecții

De regulă informația în cadrul colecțiilor poate fi gasită în două moduri, prin interogare și prin navigare.

Greenstone atribuie indecși ”full-text” documentelor, acest lucru permițând interogarea după anumite cuvinte, combinații de cuvinte, fraze, rezultatele urmând a fi ordonate în funcție de cât de relevante sunt ele pentru interogarea făcută de către utilizator. Acest tip de căutare este numită căutarea full-text și este căutarea implicită a unei biblioteci digitale create cu Greenstone.

Pe lângă căutarea full-text, în majoritatea colecțiilor există date descriptive asociate fiecărui document, de exemplu autor, editură, an, aceste informații fiind metadatele. Multe colecții combină căutarea cu ajutorul indecșilor full-text cu interogarea în funcție de anumite tipuri de metadata, care permit căutarea după anumite caracteristici, de exemplu un index asociat metadatei producător, care permite căutarea după producătorul unui produs.

Navigarea implică liste pe care utilizatorul le poate vizualiza, de exemplu liste de autori, de producători, liste de titluri, structuri ierarhice de clasificare etc. Listele și structurile ierarhice sunt generate cu ajutorul metadatelor asociate fiecărui document. Metadata reprezintă nucleul navigări, ea trebuie specificată în mod explicit sau să fie extrasă automat din documente.

Indecșii pentru interogare și pentru căutare sunt creați în timpul procesului de construire a biblioteci digitale în concordanță cu datele din fișierul de configurare al colecției.

4.3 Interfața utilizator

Interfața utilizator a unei biblioteci digitale construite cu ajutorul Greenstone este prezentată sub forma unei pagini web. Biblioteca digitală poate fi publicată atât pe internet cât și pe suport fizic, interfața cu utilizatorul fiind identică în ambele cazuri.

Accesul la interfața utilizator se face prin intermediul interfeței Reader, unde sunt vizibile toate colecțiile disponibile și userul selectează colecția pe care o dorește. În următoarea figură este ilustrată colecția demo, aceasta fiind creată de greenstone în timpul procesului de instalare.

Figura 1. Interfața utilizator – colecția demo

Prima pagină conține o descriere a colecției în cauză, secțiunea ”About this collection” și o descriere a metodelor de găsire a informației în cadrul colecției, în cazul de față sunt cinci metode: o metodă de interogare și patru metode de navigare. Tot pe prima pagină găsim și forma folosită în procesul de interogare, aceasta permite utilizatorului să seteze parametrii de căutare: modul de căutare: full-text, în funcție de titlu, de organizație, de subiect, de modul de utilizare; la ce nivel se va efectua căutarea, la nivel de carte sau la nivel de capitol și dacă se va căuta după toate cuvintele cheie sau doar după o parte din ele, și desigur câmpul unde vor fi introduse cuvinte, combinațiile de cuvinte, frazele după care se va face interogarea. Rezultatele căutări vor fi afișate în aceeași pagină. Implicit căutarea se oprește după 50 de rezultate găsite, și sunt afișate 20 de rezultate pe pagină existând butoane pentru a naviga de la o pagină la alta.

În partea dreapta sus regăsim trei butoane Home, Help, Preferences. Butonul Home redirecționează utilizatorul la interfața Reader de unde poate reveni la colecția demo, sau poate selecta altă colecție.

Butonul Help face legătura cu pagina de help a colecției care conține informații despre modul în care pot fi găsite informații în colecție, cum se pot vizualiza documentele, cum se realizează interogarea, cum se pot schimba preferințele.

Butonul Preferences face legătura cu o pagină care îi va permite utilizatorului să-și schimbe preferințele în ceea ce privește prezentarea, de exemplu se poate modifica limba în care este afișată interfața, și modificare preferințelor în ceea ce privește procesul de interogarea, de exemplu utilizatorul poate schimba numărul rezultatelor afișate în fiecare pagină (implicit 20).

Meniul de navigare din partea superioară conține cinci link-uri ”search”, ”titles”, ”subjects”, ”organizations”, ”how to”.

”search” face legătura cu forma de interogare a colecției;

”titles” permite navigarea prin documentele din colecție în funcție de titlu;

”subjects” permite navigarea prin documentele din colecție în funcție de subiectul abordat;

”organizations” permite navigarea prin documentele din colecție în funcție de organizație;

”how to” permite navigarea documentelor din colecție în funcție de utilizare.

4.3.1 Citirea și căutarea unui document

Interfața greenstone oferă mai multe funcții pentru a citi un document. După ce se va selectat documentul dorit, utilizatorului i se va afișa o pagină asemănătoare:

Figura 2. Vizualizarea unui document – colecția demo

În cadrul acestei colecții pentru fiecare carte în parte se va regăsi în această pagină coperta cărții, un meniu expandabil, care reprezintă cuprinsul cărți, utilizatorul poate selecta printr-un simplu click capitolul pe care dorește să-l citească și conținutul capitolului selectat.

Tot în această pagină regăsim și următoarele butoane care au scopul de a-l ajuta pe utilizator în citirea documentului:

Revenirea la meniul de navigare;

Vizualizare capitol;

Deschidere folder;

Închidere folder;

Revenire la capitolul precedent ;

Trece la următorul capitol;

– expandare textului complet al documentului;

– expandarea cuprinsului;

– evidențierea cuvintelor căutate;

– deschiderea cărți într-o pagină separată, util pentru printare;

– printarea capitolului selectat;

Afișarea cărțiilor care fac parte dintr-o anumită categorie;

Accesarea unei cărți.

Pentru a utiliza funcția de căutare utilizatorul va furniza parametrii pentru patru câmpuri:

1. modul de căutare, în cazul colecției demo se poate selecta dintre căutare full-text, căutarea în funcție de titlu, subiect, organizație sau mod de utilizare, valoare implicită este căutarea full-text;

2. nivelul la care se va realiza căutarea, la nivel de carte sau la nivel de capitol, implicit căutarea se realizează la nivel de carte;

3. dacă se dorește găsirea tuturor cuvintele introduse sau doar o parte din ele (all/some), implicit este setată valoarea ”some”;

4. un formular în care vor fi introduși termenii căutării.

În cazul interogării după toate cuvintele se afișează doar documentele care conțin toți termenii căutării. În cazul căutării după o parte dintre termeni vor fi afișate documentele care conțin o parte din termeni, documentele fiind afișate ordonat în funcție de anumite criteri: numărul de termeni care se regăsesc în document, documentele care conțin termeni rari sunt mai importante, documentele mai scurte sunt mai relevante pentru căutare decât cele mai lungi.

Interfața oferă multiple posibilități utilizatorului pentru a modifica preferințele căutării. Aceste setări sunt accesibile via pagina ”Preferences”.

Se poate selecta căutare avansată care permite folosirea operatorilor boolean: ! – pentru negație, & – pentru ȘI, | – pentru SAU și a parantezelor pentru gruparea termenilor și specificarea ordini în care vor fi evaluate expresiile booleene. Se poate seta ca interogarea să se realizeze cu ajutorul unui singur formular, sau a mai multor formulare. Interogarea poate să ignore diferența dintre literele mari și literele mici. Se poate seta ca întreg cuvântul să se potrivească cu termenul căutat sau să se ignore terminațiile cuvintelor. Se pot ignora accentele. Se poate selecta opțiunea de a afișa căutări precedente și câte vor fi afișate. Ultima opțiune specifică numărul maxim de rezultate găsite după care se va opri procesul de căutare și numărul de rezultate afișate pe pagină.

Figura 3. Preferințe pentru căutare

4.4. Crearea unei colecții în Greenstone

Pentru crearea unei colecții în Greenstone utilizatorul are la dispoziție două metode, cu ajutorul Interfeței Librarian sau prin intermediul liniei de comandă. Cea mai facilă metodă de creare a colecției este cu Interfața Librarian, care este un instrument foarte util și cu un design intuitiv, aceasta este recomandată și în documentația oficială Greenstone pentru a se crea colecții noi. Linia de comandă este preferată ocazional Interfeței Librarian deoarece poate oferi utilizatorului un control mai mare asupra produsului final. Există și posibilitatea de a folosi cele două metode în paralel.

Interfața Librarian oferă posibilitatea de a colecta documentele, de a importa sau de a asigna metadate precum și construirea unei colecții Greenstone. Interfața Librarian are cinci funcții de baza:

1. Copierea documentelor din calculator, incluzând colecții deja existente. Daca aceste documente au deja metadata asociate acestea vor fi păstrate. Documente pot fi descărcate și dupa internet;

2. Adăugarea de metadata suplimentare documentelor;

3. Designul colecției, modificarea aspectului interfeței utilizator dar și modificarea/adăugarea facilităților de interogare și navigare;

4. Construirea colecției;

5. Previzualizare colecției.

Un avantaj al Interfeței Librarian este prezența unui instrument de tip pop-up care oferă informați despre majoritatea opțiunilor din interfață.

Pentru a crea o colecție nouă se va accesa meniul ”File” – ”New”.

4.4.1. Adăugarea de documente noi și de metadate

Funcțiile de adăugare a documentelor și a metadatelor pot fi utilizate prin intermediul următoarelor meniuri prezentate.

Meniul ”Gather” permite colectarea documentelor. Fereastra Interfeței Librarian este împărțită în două secțiuni. Secțiunea din stânga conține documentele aflate în calculatorul utilizatorului, iar secțiunea din dreapta reprezintă documentele din colecție. Adăugarea documentelor dorite în colecție se realizeză prin ”drag and drop”, utilizatorul selectează ce documente dorește din partea stângă și le ”mută” în colecție. Utilizatorul poate oricând să vizualize documentele din colecție, să șteargă din documentele din colecție, să redenumească documentele, să modifice structura folderelor.

Meniul ”Enrich” permite adăugarea, ștergerea și modificarea de metadata. Opțiunea ”Manage Metadata Sets” permite vizualizarea seturilor de metadata care sunt folosite în momentul actual. În cazul colecției Demo există trei seturi de metadata care pot fi folosite: Dublin Core Metadata Element Set Version 1.1: Reference Description (dc), Greenstone metadata set (gs), Extracted Greenstone metadata set 1.1 (ex). Tot în cadrul ferestrei de dialog ”Manage Metadata Sets” utilizatorul poate să șteargă din seturile de metadata, să modifice seturile curente, sau să creeze seturi noi de metadata. Meniul ”Enrich” permite completarea valorilor metadatelor pentru fiecare document în parte.

4.4.2. Designul, construirea și previzualizarea colecției

Pentru designul colecției utilizatorul poate folosi meniurile ”Design” și ”Format”.

Meniul ”Design” permite adăugarea de plug-inuri, ștergerea de plug-inuri, și configurarea plug-inurilor deja existente.

Meniul ”Design” conține opțiuni pentru indecșii de căutare. Se poate adăuga, șterge, modifica indecși. Se poate seta dacă se dorește index la nivel de document sau la nivel de secțiune. În cadrul acestei secțiuni se poate selecta și ordinea în care vor apărea indecși în forma de interogare și care este indexul implicit.

Meniul ”Design” oferă și posibilitatea de a modifica secțiunea de navigare a colecției prin intermediul meniului ”Browsing Classifiers”. Se poate adăuga clasificatori de diferite tipuri, listă, structura ierarhică, listă A-Z etc. Se pot configura clasificatori și se pot șterge.

Meniul ”Format” cuprinde mai multe opțiuni pentru proiectarea colecției. Tabul ”General” permite completarea unor informați de ordin general, email-ul creatorului și al persoanei care se ocupă cu întreținerea colecției. Se poate modifica titlul colecției, se poate adăuga o imagine pentru colecție în cadrul biblioteci digitale, o imagine pentru pagina About de asemenea este permisă modificare descrierii introdusă odată cu începerea noi colecții, sau introducerea unei descrieri, dacă nu exista deja o descriere. Aceste informații pot fi considerate metadata la nivel de colecție. O altă opțiune prezentă este modificare textului care va fi afișat în cazul indecșilor de căutare. Se pot adăuga traduceri în alte limbi.

Două opțiuni importante pentru modificare interfeței utilizator sunt ”Format Features” și ”Cross-Specific Macros”.

”Format Features” permite modificare modului în care vor fi afișate datele. Există numeroase opțiuni care pot afecta întreaga colecție sau doar părți din colecție, de exemplu se poate modifica individual modul în care vor fi afișate documentele în primul mod de navigare.

Unele posibilități de format prezintă opțiuni care pot fi activate sau dezactivate, în alte cazuri este necesară scrierea unui șir de caractere de formatare, pentru unele opțiuni sunt necesare cunoștiințe minime de html.

Opțiunea ”Collection Specific Macros” permite adăugarea de stiluri css și de funcții javascript pentru a modifica aspectul interfeței utilizator. Toate modificările realizate în această secțiune se regăsesc în fișierul extra.dm. Nu este necesar ca după fiecare modificare a aspectului interfeței utilizator să se construiască din nou colecția, modificările făcându-se instant.

După ce utilizatorul a terminat de adăugat toate documentele necesare, de asignat metadata și de creat designul pentru colecție el poate începe procesul de construire al colecției.

Pentru a construi colecția se va accesa meniul ”Create”. Meniul ”Create” prezintă și el opțiuni pentru formatarea colecției, de exemplu maxdocs – opțiune care specifică numărul maxim de documente care va fi importat. În mod implicit nu este activată nici o opțiune, dar utilizatorul poate selecta și modifica orice opțiune dorește folosindu-se și de ajutorul instrumentului pop-up, care va furniza o scurtă descriere a fiecărei opțiuni.

Există două opțiuni pentru construirea colecției, o construirea completă sau o construire minimă. Construcția completă se folosește de regulă pentru a construi colecția inițială, iar construcția minimă se folosește în momentul în care este modificat conținutul colecției.

Procesul de construire a colecției începe în momentul în care utilizatorul selectează opțiunea ”Build Collection”. Există o bară de progres care indică gradul de finalizare al procesului de construcție. Meniul ”Create” conține și o fereastră care afișează documentele procesate, plug-inurile folosite pentru a procesa documentele, numărul documentelor care au fost procesate, eventual numărul documentelor care nu au putut fi procesate din motive variate. Dacă utilizatorul dorește poate opri procesul de construcție al colecției, existând un buton de ”Cancel Build”.

Pentru a previzualiza colecția utilizatorul are opțiunea ”Preview Collection” sau poate accesa colecția din meniul principal al biblioteci digitale, după ce o colecție este construită ea va apărea în meniul bibiotecii digitale.

Capitolul III

Aplicația ”Natural Health„

În introducerea acestui proiect au fost stabilite anumite obiective în ceea ce privește funcționalitatea și designul biblioteci digitale. Recapitulând pe scurt, aceste obiective sunt:

obiectivul fundamental este creearea unei biblioteci digitale utilizând suita software Greenstone;

includerea în bibliotecă doar a materialelor fără drepturi de autor;

implementarea a multiple opțiuni de navigare;

implementarea a multiple opțiuni de căutare;

conceperea unei interfețe utilizator simple și intuitive.

Acest capitol are rolul de a prezenta pași urmați pentru implementarea propriei biblioteci digitale și cei urmațo pentru atingerea scopurilor propuse.

Totul începe prin procesul de planificare a bibliotecii. Au fost desemnați utilizatorii bibliotecii, și anume persoanele care își doresc o viață mai sănătoasă, acest lucru realizându-se și prin utilizarea unor produse sănătoase, au fost alese tipurile de materiale care vor fi introduse, un obiectiv fundamental al biblioteci este folosirea materialelor fără drepturi de autor, biblioteca va include în mare majoritate imagini de tipuri diferite, jpg, png, bmp, care ilustrează imaginea unui produs, sau colaje de imagini, și documente text de tip .doc, .pdf, .html, care conțin descrieri ale produselor și diverse informații despre acestea.

Fiecare material inclus în bibliotecă va avea asociat un set de metadate care va oferi informații despre producătorul produsului, gramajul acestuia, categoria și tipul din care face parte, o scurtă descriere a produsului și informații despre formatul în care se găsește materialul. Toate materialele incluse se găsesc sau vor fi create direct în format digital, deci nu va fi nevoie de o conversie din analogic în digital.

Pentru crearea bibliotecii va fi folosită suita software Greenstone, disponibilă în mod gratuit. Existența numeroaselor plugin-uri pentru Greenstone va face posibilă includerea tuturor materialelor necesare, imagini în format .jpg, .png, .bmp, documente în format .doc, .pdf, .html. Biblioteca va fi distribuită pe CD, nu va fi publicată pe internet, așadar nu va fi nevoie de soluții software sau hardware pentru a găzdui biblioteca online.

Documentație sistem

Colectarea materialelor și crearea unei colecții noi

Primul pas al procesului de colectare a materialelor este reprezentat de stabilirea categoriilor în care vor fi incluse produsele. Aceste categorii oferă posibilități pentru clasificare materialelor, ajutând la o mai bună sortare a materialelor. Categoriile folosite în cadrul colecției sunt reprezentate de tipuri de produse. Tipul produsului se referă la forma în care se găsesc produsele, sau mai bine zis la consistența acestora.

Pentru clasificare materialelor în colecție am ales șase tipuri reprezentative în domeniul produselor naturiste sau altfel de produse. La cele șase tipuri de produse am mai adăugat o categorie care se numește utile. Cele șapte categorii sunt următoarele:

balsam – va conține doar produse care se găsesc sub formă de balsam, neținând cont de producătorul acestora sau de destinația lor de utilizare;

ceai – aici vor fi prezentate produse care se pot realiza acasa și diverse remedii naturise, pentru unele afecțiuni;

cremă – va conține doar produse care se găsesc sub formă de cremă, indiferent ca este utilizată pentru mâini, față sau alte părți ale corpului și neținându-se cont dacă producătorii sunt diferiți;

gel – va conține doar produse care se găsesc sub formă de gel, nu se ține cont de destinația utilizării, producător sau genul persoanei care folosește produsele;

loțiune – va conține doar produse care se găsesc sub formă de loțiune, nu se ține cont de destinația utilizării, producător sau genul persoanei care folosește produsele;

șampon – vor fi incluse doar produse sub formă de șampon;

utile – aici vor fi incluse diverse recenzii ale unor produse, vitamine sau remedii naturise, câteva un filmuleț despre obținerea unui ten fără pete, un filmuleț care rulează un colaj de imagini cu produse naturale și o prezentare power point realizată pentru a reuni câteva din produsele cosmetice ale firmei Avon.

După ce au fost stabilite tipurile produselor de interes a urmat procesul de căutare și colectare a materialelor. În procesul de căutare am utilizat mai multe surse, motorul de căutare google, http://www.google.com/ , site-uri specializate din domeniul produselor naturiste precum http://www.plafar.net/ , http://www.naturaplant.ro/ , sau din domeniul produselor cosmetice, precum https://www.avon.ro/ și diverse remedii preluate de la adresa http://www.viata-sanatoasa/durere/ . Am creat documente care conțin descrieri ale produselor găsite în urma cercetării asupra mai multor surse în vederea colectării și colecționării unor materiale cât mai interesante și utile pentru utilizatori.

Următorul pas după colectarea materialelor este creare unei colecții noi. Pentru început trebuie deschisă zona de lucru, Librarian Interface: Start – All Programs – Greenstone 2.86 – Librarian Interface (GLI). Din Librarian Interface se selectează opțiunea File – New. Va fi deschisă o fereastră nouă care reprezintă punctul de început al colecției (Figura 4). În această fereastră am specificat titlul colecției ”natural health”. Numele este simplu traducându-se prin sănătate naturală, sintetizând tema biblioteci pe care doresc să o implementez. Am completat și descrierea conținutului din colecție, prezentând pe scurt informații despre bibliotecă și despre conținut. Colecția creată nu se va baza pe o colecție precedentă, fiind o colecție nouă selectez valoare corespunzătoare ”New Collection” în dreptul opțiuni ”Base this collection on”.

Figura 4. Crearea unei coleții noi

Adăugarea materialelor în colecție

Materialele colecționate se pot încadra în două categorii: imagini în format tip .jpg, .png, .bmp și documente text în format .doc, .html, .pdf. În cadrul secțiunii ”utile” se se va afla și un material în format .ppt, powerpoint, dar și filmulețe în format .mp4. Acest proces se realizează în cadrul secțiuni ”Gather” din Librarian Interface. Procesul de adăugare a materialelor în colecție este destul de ușor, sunt selectate materiale din calculator și sunt adăugate în colecție, fereastra fiind secționată în două părți, într-o parte sunt afișate directoarele și fișierele din calculator iar în cealată parte directoarele și fișierele din colecție. Dacă nu există nici un material în colecție singurele secțiuni active din Librarian Interface sunt ”Download”, pentru a permite descărcarea de materiale direct de pe internet și ”Gather”, pentru a putea adăuga materiale colectate în calculator și in colecție.

Un aspect foarte important de care este necesar să se țină cont este timpul, deoarece timpul necesar pentru procesul de construcție al unei colecție este direct proporțional cu numărul materialelor din colecție, în cazul unei colecții cu un număr foarte mare de materiale procesul de construcție poate să dureze câteva ore sau chiar zile. Acest aspect este important deoarece unele modificări aduse colecției necesită o reconstruire a colecției pentru a fi efectuate. Pentru a depăși acest impediment am adăugat inițial un număr restrâns de materiale în colecție, materiale reprezentative pentru aceasta, astfel timpul necesar pentru construcția colecției a fost redus, iar celelate materiale rămase le-am adăugat după ce am făcut toate setările și formatările dorite și am verificat că aceste funcționează așa cum trebuie.

Figura 5. Meniul ”Gather” – Procesul de adăugare al materialelor la colecție

Asocierea de metadata documentelor

Un lucru fundamental în realizarea colecției este reprezentat de metadate și de asocierea acestoracu materialele din colecție. Metadatele permit realizarea facilităților de navigare și căutare în cadrul colecției, obiective stabilite la începutul acestui proiect.

Metadatele reprezintă, de fapt, date despre date, diverse informații despre materialele colecționate. Acestea permit gruparea materialelor în funcție de anumite criterii stabilite de creatorul bibliotecii.

Posibilitățile de a adăuga, modifica sau șterge metadatele sunt oferite de meniul ”Enrich”. În primul rând trebuie stabilite seturile de metadata care vor fi folosite și creearea propriului set de metadata. Aceste lucruri se realizează prin intermediul meniului ”Manage Metadata Sets”. În fereastra afișată sunt listate seturile folosite inițial de Greenstone. Pentru a creea un set nou de metadata se va selecta secvența de opțiuni Add – New. În fereastra de dialog rezultată voi introduce numele setului de metadata creata, o prescurtare (namespace) a numelui, o eventulă descriere a setului, și eventual un set existent pe care se va baza noul set. Pentru colecția mea am creat setul „naturalh” având namespace- ul nth. care nu se bazează pe un set existent. În continuare voi adăuga metadata setului creat. Pentru setul „naturalh” am adăugate următoarele metadata:

nth.denumire – denumirea produsului;

nth.producator – denumirea producătorului care poate furniza respectivul produs;

nth.gramaj – o cantitate orientativă în care se poate găsi produsul;

nth.categorie – reprezintă partea corpului pentru care este destinat produsul;

nth.tip – reprezintă modul în care este disponibil produsul (balsam, cremă, gel, loțiune, ceai, șampon);

nth.descriere – o scurtă descriere a produsului;

nth.format – formatul în care este stocat materialul despre produse.

Figura 6. Setul de metadata „naturalh”

După ce am adăugat metadatele necesare am salvat setul via File – Save.

Am păstrat setul naturalh și setul Extracted Greenstone Metadata 1.1 (ex) pentru a le folosi în noua colecție. Am păstrat și setul de metadata Dublin Core Metadata Element Set, Vrsion 1.1: Reference Description (dc) deoarece acesta imi oferă câmpul dc.Title cu ajutorul căruia voi afișa în cadrul interfeței destinate utilizatorului doar titlul materialului, fără alte adăugări din cadrul textului.

Colecția creată prezintă o structură ierarhică a directoarelor și fișierelor (Figura 5), pe primul nivel se află directoarele care reprezintă tipurile de produse, din punct de vedere al consistenței materialului în care se găsesc acestea, în fiecare astfel de director aflându-se alte directoare care reprezintă diverși producători ai tipurilor de produse respective. Materialele corespunzătoare fiecărui produs se află în directoarele adecvate. Această structură mi-a permis să atribui la nivel de directoare – tip metadata nth.tip, care va fi moștenită de nivelele inferioare, astfel nu mai este nevoie introdus tipul produsului la fiecare înregistrare, la nivel de directoare – producători metadata nth.producator, care va fi moștenită de nivelele inferioare, câmpul producător fiind automat completat cu numele producătorului aferent directorului respectiv, iar la nivelul documentelor am atribuit valori pentru metadatele nth.denumire, nth.gramaj, nth.categorie, nth.descriere și nth.format. În cazul documentelor text setul de metadata ex. este extras automat de către plug-inurile Greenstone din structura documentului.

Figura 7. Asocierea valorilor pentru materiale din setul de metadata

Setarea opțiunilor de căutare și navigare

În continuare urmează setarea opțiunilor de căutare și navigare în cadrul colecției, în momentul în care am stabilit aceste opțiuni am avut în vedere obiectivele propuse:

prezența a multiple modalități de căutare:

căutare full-text;

căutare după denumirea prosusului;

căutare după tipul din care face parte produsul;

căutare după producătorul produsului;

căutare în funcție de formatul documentelor.

prezența a multiple modalități pentru navigarea prin documentele colecției:

afișarea alfabetică a produselor în funcție de titlu;

afișarea tipurilor de produse cu posibilitatea de a vizualiza toate documentele dintr-un anumit tip;

fișarea producătorilor de produse cu posibilitatea de a vizualiza toate documentele asociate cu un anumit producător;

afișarea tuturor formatelor în care se găsesc materialele în bibliotecă, cu posibilitatea de a afișa și descărca documentele aferente;

afișarea unui colaj cu imagini ale unor produse.

Setarea tuturor acestor opțiuni este posibilă în secțiunea ”Design” în cadrul meniurilor ”Search Indexes” și ”Browsing Classifiers”.

Pentru a modifica opțiunile de căutare putem modifica indecșii după care se efectuează căutarea. Există o serie de indecși impliciți, index full-text, index dc.Title, ex.Title, dar dintre aceștia am ales să păstrez indecșii full-text și dc.Title. Pe restul i-am șters – Remove Index.

Am adăugat șase indecși noi. Un index nth.denumire pentru căutarea denumirii produselor, nth.format pentru căutarea formatelor în care se regăsesc materialele, nth.producător pentru căutarea producătorilor de produse, nth.categorie pentru căutarea categoriilor din care fac parte produsele, nth.tip pentru căutarea în funcție de tipul produselor și un index care permite căutarea în funcție de toate metadatele din setul naturalh. Adăugare de indecși noi se face prin intermediul New Index. Cu ajutorul opțiuni Set Default Index am setat acest ultim index, ca indexul implicit folosit în cazul unei căutări. Toate aceste modificări sunt ilustrate în Figura . Pe lângă posibilitățile de a adăuga și de a șterge un index există și posibilitatea de a modifica un index – Edit Index.

Opțiuniile de navigare sunt setate în cadrul meniului ”Browsing Classifiers”. În Figura 8 se pot observa clasificatori folosiți în cadrul colecției. Primul clasificator permite navigarea în funcție de titlurile materialelor din colecție. Cel de-al doilea clasificator de tip listă permite navigarea prin materialele colecție ordonate alfabetic în funcție de numele produselor. Următori trei clasificatori, precum și cel de-a șapte-lea, organizează documentele în structuri ierarhice în funcție de producătorul produsului, categoria în care se află, formatul documentelor și tipurile de produse disponibile. Penultimul clasificator creează un colaj din imagini ale unor produse.

Ca și în cazul indecșilor de căutare au existat clasificatori impliciți, dar am păstrat doar unul dintre acești clasificatori, navigarea în funcție de titlurile materialelor, iar au fost șterși prin opțiunea Remove Classifier. Cu ajutorul opțiunii Add Classifier am putut crea clasificatori noi, pentru a creea un clasificator nou trebuie selectat tipul de clasificator dorit, metadata după care se va realiza clasificare și se pot formata clasificatorul prin opțiuni precum buttonname – numele afișat pe butonul asociat clasificatorului. Opțiunea Configure Classifier permite modificare unui clasificator existent.

Figura 8. Meniul Design – Secțiunea Search Indexes

Figura 9. Meniul Design – Secțiunea Browsing Classifiers

În cadrul meniului ”Design” sunt prezente și opțiunile de adăugare, ștergere și modificare a plug-inurilor folosite de Greenstone pentru citirea documentelor. Aceste opțiuni se regăsesc în secțiunii ”Document Plugins”.

Figura 10. Meniul Design – Secțiunea Document Plugins

Formatarea interfeței colecției

Secțiunea ”Format” permite formatarea interfeței oferind mai multe meniuri pentru a realiza acest lucru.

În tabul ”General” (Figura 11)se pot adăuga detalii despre colecție sau se pot modifica detaliile introduse în momentul creării unei noi colecții (vezi Figura 4). Aici am introdus imaginea care apare atunci când selectăm colecția pe care dorim să o vizualizăm, și imaginea care apare ca banner în interfața cu utilizatorul.

Figura 11. Meniul ”Format” secțiunea ”General”

În cadrul meniului ”Search” se poate modifica numele afișat al indecșilor de căutare. Aceștia apar inițial cu prefixul sau namespace-ul setului de metadate, în cazul colecției mele acesta fiind nth., iar dacă nu se șterge manual prefix-ul, acesta va apărea împreună cu denumirea categoriei selectate atunci când utilizatorul va dori să caute un produs după un anumit criteriu creând astfel confuzie, utilizatorul nu are de unde să stie ce anume înseamnă acest nth. și de ce se află acolo.

Figura 12. Meniul Format – Secțiunea Search

Secțiunea „Format Features” (Figura 13) permite modificare detaliilor legate de afișarea în pagină a interfeței utilizatorului. Detaliile ce pot fi modificate sunt numeroase și pot afecta atât elemente generale pentru colecție de exemplu modul în care sunt afișate toate listele verticale, dar și elemente specifice, de exemplu modul în care este afișată lista verticală în cadrul meniului de navigare în funcție de numele produsului.

Figura 13. Meniul Format – Secțiunea Format Features

Aspectul interfeței utilizator se poate modifica în detaliu din secțiunea ”Collection Specific Macros” (Figura 14). În cadrul acestui meniu se poate adăuga codul CSS folosit de colecție. Aici se poate aranja modul în care arată interfața destinată utilizatorului, se pot adăuga imagini care să se regăsească în interfață cu un anumit scop, se poate aloca o culoare background-ului, precum și alte modificări. Un tutorial asupra modificările posibile în cadrul acestui meniu face parte din lista de ghiduri oferite de către echipa Greenstone și se găsește la adresa http://wiki.greenstone.org/wiki/gsdoc/tutorial/en/using_macro_files.htm .

În cazul colecției mele am stabilit ca background-ul interfeței să fie verde iar atunci când se dorește selectarea unei opțiuni de căutare sau navigare, aceasta să apară mărită și subliniată.

Figura 14. Meniul Format secțiunea ”Collection Specific Macros”

Construirea și revizuirea colecției

Construirea colecției se realizează cu ajutorul meniului ”Create”. Există două posibilități pentru a construi o colecție, construirea completă – colecția este construită de la zero, și construire minimă – sunt executați doar pași necesari procesului de construcție.

Construirea colecției se realizează prin ”Build Collection” iar revizuirea colecției se face prin ”Preview Collection”. Este recomandat ca prima construire a colecției să fie o construire completă, iar în cazul modificărilor să se folosească construirea minimă. Pentru a revizui modificările realizate în secțiunea ”Format” nu este necesară reconstruirea colecției, în schimb modificările efectuate în restul secțiunilor pot fi vizualizate doar după o reconstruire a colecției.

Figura 15. Meniul Create

Documentație utilizator

2.1 Prezentare generală

Biblioteca ”Natural Health” a fost dezvoltată cu ajutorul suite software open- source Greenstone Digital Library Software. Software care permite dezvoltare de biblioteci digitale, alcătuite din colecții.

Colecția creată devine disponibilă în Reader Interface în momentul în care este finalizat procesul de construcție. Din acest moment se poate accesa colecția. Numărul materialelor din bibliotecă nu este mare, dar se pot adăuga cu ușurință alte materiale, fiind necesară doar o construcție minimă în cazul adăugări de noi materiale.

Materialele incluse în biblioteca ”Natural Health” pot fi împărțite în două categorii, documente text și imagini:

documentele text cuprind diverse informații despre produsele aflate ăn bibliotecă, precum un preț și un gramaj estimative la care se poate găsi respectivul produs, producătorul acestuia și modul de utilizare și conținutul produsului , documentele text se regăsesc în diferite formate .doc, .pdf, .html;

imaginile prezintă modul în care arată un anumit produs, imaginile sunt în format .jpg, .bmp sau .png.

Toate materialele incluse în această colecție sunt gratuite, descărcate de pe internet și nu intră sub incidența drepturilor de autor. Se dorește utilizarea gratuită a biblioteci, utilizatorul nefiind restricționat în nici un fel cu privire la modul de utilizare al materialelor, utilizatorul poate salva și/sau prelucra orice material.

Figura 16. ”Natural Health” – home page

Figura prezintă pagina principală a bibliotecii (pagina home). Partea superioară conține logo-ul biblioteci în stânga. În partea dreaptă regăsim linkurile către paginile ”home”, ”help”, ”preferences”, funcțiile oferite de aceste linkuri au fost explicate în secțiunea ”4.3 Interfața utilizator” din capitolul II al acestei lucrări. Dedesubtul acestor legături este afișat numle secțiuni curente a biblioteci, de exemplu în cazul în care utilizatorul se află în secțiune de căutare a bibliotecii va fi afișat textul ”search”.

Meniul de navigare conține opt legături: search, titles, producator, categorie, formats, imagini, denumire, tip. Menționez că denumirile legăturilor sunt scrise fără diacritice deoarece acestea nu sunt acceptate de programul utilizat. Aceste legături conduc utilizatorul către funcțiile de căutare și navigare ale biblioteci. În momentul în care utilizatorul selectează una dintre legături aspectul legături respective se va schimba, mărimea fontului se mărește și textul este bolduit și subliniat. Aceste modificări au fost implementate pentru a construi o interfață utilizator prietenoasă și ușor de folosit.

Figura 17. Meniurile de căutare și navigare

Urmează zona în care vor fi afișate rezultatele proceselor de căutare și navigare. În cazul pagini home este afișat formularul de căutare, utilizatorului fiindu-i oferită posibilitate de căutare printre materialele colecție încă din cadrul pagini home, și două secțiuni informative. Prima secțiune, ”Natural Health” este formată din descrierea introdusă în timpul procesul de creare al colecției. A doua secțiune ”How to find information in the natural health collection” prezintă modalitățile de căutare și navigare din cadrul colecției, această secțiune este creată automat de către Greenstone pe baza informațiilor din colecție.

Subsolul bibliotecii cuprinde anul în care a fost creată biblioteca și numele biblioteci. De asemenea este prezentă și posibilitate de contacta dezvoltatorul bibliotecii prin intermediul adresei email.

Se poate reveni la pagina principală a biblioteci în orice moment printr-un click pe logo-ul bibliotecii.

Căutarea în bibliotecă

Pentru a accesa facilitățile de căutare utilizatorul selectează din meniul de navigare opțiunea ”search”.

Modalitatea implicită de căutare este căutarea în funcție de toate metadatele asociate documentelor folosind o parte din cuvintele cheie introduse de utilizator ”Search in all for some of the words”.

În afară de opțiunea implicită de a căuta în funcție de toate metadatele asociate mai există șapte opțiuni, care pot fi selectate dintr-o listă derulantă (Figura ):

text – căutare full-text în documente text;

titles – căutare în după titlul materialelor;

format – căutare după formatul materialelor;

producator – căutare după producătorul produsului;

categorie – căutare în funcție de categoria în care se află produsul;

tip – căutare în funcție de tipul produsului;

denumire – căutare în funcție de titlul materialului.

Figura 18. Formularul de căutare

Dacă se dorește afișare rezultatelor care conțin toți termeni după care s-a efectuat căutarea se modifică opțiunea ”some” în ”all”.

Figura 19. Afișarea rezultatelor unei căutari

Figura 19 ilustrează rezultatele căutări după producător, folosind denumirea producătorului Cosmetic Plant, căutarea făcându-se atât după cuvântul ”cosmetic” cât și după cuvântul ”plant”.

Se poate reveni oricând la pagina de căutare, utilizatorul selectând opțiunea ”search” din meniul de navigare.

Navigarea printre materialele bibliotecii

Biblioteca ”Natural Health” oferă utilizatorului șapte moduri de navigare printre materialele bibliotecii. Modurile de navigare sunt prezentate sub formă de legături în meniul de navigare.

”titles” – sunt afișate toate documentele din colecție grupate în funcție de titlul materialelor;

”denumire” – sunt afișate toate documentele din colecție grupate în funcție de denumirea produsului;

”producator” – sunt afișați producători de produse și materialele care sunt asociate fiecărui producător;

”categorie” – materiale sunt afișate în funcție de categoria din care fac parte;

”formats” – materiale sunt afișate în funcție de formatul în care se regăsesc în colecție;

”imagini” – este creat un colaj cu imaginile ale unor produse;

”tip” – sunt afișate produsele în funcție de tipul din care fac parte.

Prima și a doua formă de vizualizare (Figura 20) afișează documentele din colecție grupate în funcție de titlurile materialelor, respectiv denumirea produselor, acestea fiind ordonate alfabetic. Utilizatorul poate naviga între titlurile din colecție, inițial fiind afișate doar materialele al căror nume începe cu litera B, dar utilizatorul poate selecta dintre celelalte linkuri C, G, L, P-V.

Dedesubtul titlului sunt afișate informați despre un anumit produs. Iconița din dreptul titlurilor permite deschiderea materialului dorit iar iconița sau permit salvarea documentului.

Figura 20 Navigarea printre materialele colecției ”Natural Health”

Următoarea formă de vizualizare permite navigarea printre materialele colecției în funcție de producător. Materialele sunt organizate într-o structură ierarhică de forma director – material, producator – materiale asociate cu producătorului respectiv (Figura 21).

Figura 21. Navigarea în funcție de producător

A trei-a formă de vizualizare sortează materialele în funcție de categoria din care face parte produsul. Sunt afișate toate categoriile disponibile, acestea fiind accesate printr-un singur un click pe iconița din dreptul fiecărei categorii, .

Figura 22. Sortare în funcție de categorie

Următoarea formă de vizualizare permite parcurgerea materialelor în funcție de format, doc, html, jpg, pdf, png, ppt, bmp (Figura 23).

Figura 23. Navigarea în funcție de formatul materialelor

Ultima modalitate de navigare grupează produsele în funcție de dele 8 tipuri stabilite la începutul proiectului.

Figura 24. Gruparea în funcție de tipul produsului

Utilizatorul poate în orice moment să revină la o modalitate anterioară de navigare selectând din meniul de navigare opțiunea dorită.

Vizualizarea unui material

Modul de deschidere și vizualizare al unui material depind în funcție de tipul materialului. În cazul documentelor text (Figura )există două moduri de a le deschide.

Figura 25. Deschiderea unui document text

Un click pe iconița va deschide fișierul în browser-ul web în cadrul biblioteci indiferent de formatul fișierului. În cazul fișierelor .htm este folosită iconița .

Există posibilitatea de a deschide fișierul cu un utilitar specializat (ex. Microsoft Word pentru documentele în formatul .doc) sau de a salva documentul pe calculator. Un click pe

iconița oferă utilizatorului posibilitățile menționate anterior. Iconița diferă în funcție de formatul fișierului, doc, pdf. În cazul imaginilor singura posibilitate de a-le deschide este de a executa click pe pictograma imagini. Imaginea va fi afișată în aceeași fereastră a browserului, se va ieși din bibliotecă în acel moment. Utilizatorul poate salva imaginea prin click dreapta – Save Image As. În funcție de browser pot exista și alte opțiuni. Pentru a se reveni la bibliotecă se folosește butonul ”back” din browser.

Figura 26. Vizualizarea unui document .htm

Figura prezintă modul în care este vizualizat un document text în browser. În cazul

documentelor .html este prezentat și un cuprins al secțiunilor din document. Pentru a selecta secțiunea dorită se executa click pe iconița de lângă numele secțiuni. Conținutul documentului/secțiuni selectate este afișat în partea inferioară a ferestrei browserului.

Butoanele DETACH și NO HIGHLIGHTING oferă opțiuni suplimentare pentru vizualizarea documentului. Butonul DETACH deschide documentul într-o fereastră nouă, documentul însă se află tot în interiorul biblioteci. În cazul în care utilizatorul a deschis documentul în urma unei interogări, cuvintele căutate vor fi marcate în interiorul documentului, butonul NO HIGHLIGHTING anulează această marcare.

Capitolul IV

Comparații cu biblioteci similare

În acest capitol vor fi prezentate și analizate câteva biblioteci digitale care conțin informații despre produse, cosmetice și remedii naturiste, sau nu. Bibliotecile vor fi analizate având în vedere următoarele criterii:

scopul bibliotecii;

materialele care se regăsesc în bibliotecă;

interfața utilizator;

modalități de căutare în conținutul biblioteci;

modalități de navigare printre materialele din cadrul biblioteci;

avantaje și dezavantaje ale biblioteci ”natural health” în comparație cu biblioteca prezentată.

Biblioteca digitală „Plafar”

Este disponibilă la adresa http://www.plafar.net/ .

Principalul scop al aceste pagini este acela de a-și comercializa propriile produse, lucru care nu reprezintă un criteriu de comparație cu biblioteca „natural health”.

Însă dacă cercetăm materialele disponibile realizăm că această pagină îndeplinește câteva funcții importante care o pot cataloga ca fiind o bibliotecă digitală.

În primul rând i se poate atribuii rolul de a realiza informarea utilizatorilor despre produsele prezentate în cadrul site-ului. Fiecare produs în parte se prezintă cu o poză și câteva informații despre acesta.

Un avantaj al acestei biblioteci, față de propria bibliotecă dezvoltată, este reprezentat de multitudinea de materiale colecționate și de vechimea mai mare pe care o are, putând să creeze cu ajutorul acesteia diverse grupări interesante ale produselor, precum cele mai vândute produse, cele mai căutate produse, cele mai noi produse etc.

Gruparea „Cele mai noi produse”

Grupările „Top 5- cele mai vândute produse” și „Top 5- cele mai vizitate produse

Realizarea acestor grupări de produse în diverse moduri poate ajuta utilizatorul să navigheze mai ușor printre materialele colecției.

Navigarea se realizeză și prin intermediul unei liste ordonate alfabetic care conține brandurile colecționate.

Listă ordonată alfabetic

O altă modalitate de navigare este reprezentată de existența unor butoane, numite în funcție de de utilizarea căre care se îndreaptă produsele respective, fiind necesar un singur clik pentru a găsi categoria de produse dorite.

Categorisirea produselor

Interfața cu utilizatorul este destul de încărcată, având ca funcție principală aceea de magazin on-line, apar diverse reclame restrângând astfel spațiul de vizualizare.

Căutarea se face la nivel global, în toate materialele disponibile, pe baza unor cuvinte cheie, precum tipul de produs dorit, cremă, gel etc., sau în funcție de producătorul produselor.

Este pus la dispoziția utilizatorilor și un mic meniu de ordonare a rezultatelor obținute în urma căutării, având ca opțiuni denumirea produselor, în funcție de preț, crescător sau descrescător și în funcție de data adăugării unor produse.

Biblioteca „MakeupAlley”

Bilblioteca este disponibilă la adresa http://www.makeupalley.com/product/.

Scopul aceste biblioteci este acela de a-și prezenta produsele în vederea comercializării acestora precum și colectarea unor recenzii realizate de cei care au utilizat anumite produse prezentate. Realizarea recenziilor reprezintă un mare avantaj față de biblioteca „natural health” deoarece astfel se poate atrage un număr mai mare de vizitatori și utilizatori ai bibliotecii, sporind astfel vânzarea produselor. Însă scopul bibliotecii „natural health” nu este de a comercializa produsele prezentate, ci reprezintă doar un scop informativ și de a colecționa cât mai multe produse. Desigur că realizarea unei colecții de recenzii despre produsele prezentate poate ajuta utilizatorii să își formeze o idee mai clară asupra unui anumit produs. Plecând de la această idee realizăm că o posibilă îmbunătățire viitoare a bibliotecii „natural health” este realizarea unei colecții care să conțină astfel de recenzii și informații suplimentare despre produsele colecționate, din partea celor care le-au utilizat deja.

Cercetând printre materialele bibliotecii „MakeupAlley”, care au un număr considerabil de mare, 145.695 mii de produse, am realizat că sunt prezentate doar produse aparținând unor firme celebre în toată lumea, astfel celelate produse, mai puțin „celebre”, nu pot fi găsite în cadrul acesteia, ceea ce reprezintă un dezavantaj, deoarece astfel se restrânge grupul de utilizatori cărora se adresează biblioteca. Însă această bibliotecă are avantajul de a deține un număr foarte mare de produse variate. Deși biblioteca „natural health” are un număr mult mai restrâns de materiale, deoarece este realizată pentru acest proiect, aceasta poate conține produse de la orice firmă de profil natural, singura restricție majoră fiind aceea de a nu conține materiale aflate sub drepturi de autor.

Interfața cu utilizatorul pe care o pune la dispoziție „MakeupAlley” este destul de încărcată, însă se pot vizualiza desul de repede meniurile de căutare, cel de căutare globală aflându-se în colțul de sus în partea dreaptă, iar cele de căutare în funcție de categorie, producător sau produs aflându-se în centrul paginii. Interfața mai oferă în partea stângă a paginii diverse grupări de produse realizate precum cele mai bine vândute produse, cele mai căutate produse, cele mai populare produse, cele mai noi produse, etc., dar și o serie de recenzii realizate asupra unora dintre produse, precum și posibilitatea de a adăuga propria părere în urma utilizării unor anumite produse.

Biblioteca „MakeupAlley” oferă un mod de căutare simplu în funcție de produsul dorit, de prodcătorul acestuia sau de categoria din care face parte, returnând toate materialele care conțin acel cuvânt căutat, facilități care sunt oferite și de biblioteca dezvoltată, „natural health”, dar și un mod de căutare global, în toate materialele bibliotecii.

Navigarea în cadrul materialeleor se poate face în funcție de denumirea produsului, de producătorul acestuia sau de categoria din care face parte produsul, sau utilizând meniul prezent în partea stângă a paginii, care realizează diverse grupări ale produselor colecționate.

Biblioteca „Beauty and Hygiene (1911 – 1956)”

Este disponibilă la adresa http://library.duke.edu/digitalcollections/adaccess_beauty/ .

Biblioteca digitală „Beauty and Hygiene (1911 – 1956)” face parte dintr-o colecție de biblioteci digitale, cu diverse subiecte, care aparțin Unversității Duke din SUA.

Această cateorie referitoare la frumusețe colecționează diverse articole și trucuri cu ajutorul cărora se realiza îngrijirea personală între anii 1911și 1956. Acest lucru reprezintă scopul acestei biblioteci. Articolele colecționate conțin informații prețioase, care, fără această bibliotecă digitală care le-a găzduit de-a lungul timpului, ar fi fost foarte posibil să se piardă.

Interfața disponibilă utilizatorului este explicită, oferă posibilitatea selectării unui anumit articol chiar din prima pagină care se deschide când este accesată, aici fiind prezente și alte informații, de exemplu numărul de materiale colecționate 2393.

Biblioteca „Beauty and Hygiene (1911 – 1956)” oferă multiple modalități de căutare printre materialele colecționate. Se poate căuta la nivel de bibliotecă principală în funcție de podus, producător, anul unei anumite publicații, subiectul unei anumite biblioteci, sau se poate utiliza cautarea avansată, aceasta făcându-se în funcție de cuvinte cheie, autor, denumire sau subiect și, informațiile fiind cuprinse într-o anumită perioadă de timp, se poate selecta și această opțiune introducând anii din perioada cărora se dorește afișarea. Acest lucru reprezintă un avantaj pentru această bibliotecă față de biblioteca dezvoltată, „natural health”, deoarece în cea din urmă nu este prezentă această opțiune, însă poate fi luată în considerare pentru o viitoare dezvoltare. În schimb celealte opțiuni sunt disponibile și în cadrul bibliotecii „natural health”.

Navigarea în cadrul bibliotecii este facilitată de prezența unor subcategorii afișate în partea stângă a paginii, subcategorii care la rândul lor pot fi considerate biblioteci digitale de sine stătătoare, care se pretează mai bine la realizarea unor comparații cu propria bibliotecă deoarece aceste subcategorii colecționează diverse descrieri ale unor produse existente în anumiți ani. De aici putem identifica un dezavantaj al bibliotecii „Beauty and Hygiene (1911 – 1956)”, deoarece aceasta însumează de fapt mai multe colecții digitale care la rând-ul lor colecționează diverse produse naturale și recenzii ale acestora.

Biblioteca „Cosmetics: 1920s”

Este disponibilă la adresa http://library.duke.edu/digitalcollections/adaccess_cosmetics1920s/ .

Biblioteca digitală „Cosmetics: 1920s” reprezintă o subcategorie a bibliotecii „Beauty and Hygiene (1911 – 1956)”, însă analizând-o conform criteriilor stabilite la începutul acestui capitol descoperim că întrunește condițiile pentru a putea reprezenta o bibliotecă digitală.

Scopul acestei biblioteci este acela de a colecționa informații despre cosmeticele din anii 1920. Conținutul său este foarte interesant deoarece oferă articole create de personalitățile vreemii cu diverse trucuri și produse folosite în acei ani, unele chiar inventate atunci.

Ca modalități de căutare sunt disponibile căutarea simplă, se poate căuta o anumită denumire a unui articol sau produs, sau căutarea avansată unde se pot selecta mai multe criterii de regăsire a informației dorite.

Un mare dezavantaj al aceste colectii este acela că nu le poate căuta la nivel de document, acestea fiind păstrate ca elemente scanate.

Interfața bibliotecii pune la dispoziție informațiile în cadrul unor pagini care practic pot fi răsfoite.

Capitolul V

Concluzii

Bibliografie

Anexe