Fluctuațiile economice și riscurile în activitatea economică contem porană în [621487]

1
MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII A REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT „B.P. HASDEU„ DIN CAHUL
FACULTATEA DE ECONOMIE, INGINERIE ȘI ȘTIINȚE APLICATE
DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE ECONOMICE

Proiect
la
Teoria economică I I și Bazele antreprenori atului
Pe tema:
Fluctuațiile economice și riscurile în activitatea economică contem porană în
baza întreprinderii ÎS Silva –Sud

Elaborat:
Agachi Ina BA1801
Andronachi Arina BA1801
Marin Ana BA1801
Matcaș Diana BA1801
Verificat:
Gîrneț Slavic

Cahul , 2019

2
Cuprins:
Introducere …………………………………………………………………………………………………3 -4
Capitolul 1 Descrierea întreprinderii ÎS „ Silva -Sud”………………………………… .5-15
Capitolul 2 Aspecte teoretice privind tema „Finan țarea ins uficientă ”…………….16
Capitolul 3 Identificarea problemelor din domeniu l finanțării insuficiente. .17-18
Capitolul 4 Descrierea proble mei finan țării insuficiente la întreprindere ……….19
Capitolul 5 Propuneri ș i metode de solu ționare a problemei ………………………. ….20
Bibliografie …………………………………………… …………………………….. ………………… ……21
Anexe …………………………………………………………………………………………………………… 22

3
Introducere
Sectorul silvic este unul din cele mai slab reformate sectoare, cu o activitate destul de dosită
de ochii societății . Actualmente, fondul forestier național constit uie 12,7% din teritoriul ț ării.
Majoritatea terenurilor acoperite cu păduri (87,2%) se află în proprietatea statului, restul fiind
deținute de primării (12,2%) și doar 0,6% – de proprietari privați.
Cea mai drastică perioadă de diminuare a suprafețelor forestiere a avut loc în an ii 1812 –
1940, după care a urmat o perioadă de stabilitate până în anul 1960 la un nivel de circa 200 mii ha.
După care a urmat o perioadă de creștere a suprafețelor forestiere, ajungând în 2013 la circa 375 mii
hectare, însă sub nivelul din 1812. Astfel, g radul de împădurire încă este mult sub nivelul propus de
15% pentru asigurarea tuturor necesităților ecologice și economice ale populației.
Accesul populației în păduri rămâne a fi unul liber din punct de vede legal, regulile și
normele privind accesul f iind în concordanță cu practicile existente în alte state. Totuși practici
precum arenda fondului forestier, în special îngrădirea teritoriilor forestiere ar endate limitează
accesul populați ei, această problemă fiind mai acută în zonele cu suprafețe mici d e păduri.
Infrastructura de recreere necesită investiții majore concomitent urmând a fi intensificată paza
fondului forestier.
Pădurile comunale se dezvoltă lent, iar suprafețele forestiere existente gestionate de
autoritățile publice locale sunt amenințat e de o serie de factori care le amenință dezvoltarea și
existența. Printre cei mai importanță se enumeră tăierile ilicite, poluarea cu deșeuri menajere,
capacitățile limitate sau lipsa capacităților în cadrul autorităților publice locale de a gestiona efic ient
fonul silvic. În aceste condiții conservarea pădurilor comunale dar și extinderea acestora urmează să
devină o prioritate, în baza unui parteneriat -public privat prin împădurirea terenurilor erodate,
neutilizate în circuitul agricol. Măsuri similare a u fost identificate în practica unor țări membre ale
UE precum Regatul Unit și Irlanda. Comunitățile locale ar putea obține beneficii economice
semnificative de pe urma exploatării fondului silvic local, la care se adaugă beneficiile ecologice
inclusiv cap tarea carbonului de care ar putea beneficia întreaga societate.
Numărul încălcărilor legislației silvice este în creștere în ultimii ani însă considerăm
sancțiunile mici și alți factori descurajează conformarea. În condițiile în care se preconizează
elaborarea unui nou Cod Silvic urmează a fi înăsprită răspunderea pentru încălcarea legislației
silvice și sporită eficiența controlului și pazei fondului silvic.
Accesul populației în păduri rămâne a fi unul liber din punct de vede re legal, regulile și
norme le privind accesul fiind în concordanță cu practicile existente în alte state. Totuși practici
precum arenda fondului forestier, în special îngrădirea teritoriilor forestiere arendate limitează
accesul populatei această problemă fiind mai acută în zonele c u suprafețe mici de păduri.

4
Infrastructura de recreere necesită investiții majore concomitent urmând a fi intensificată paza
fondului forestier.
În scopul valorificării complexe și durabile a resurselor forestiere, evaluării adecvate și
gestionării eficie nte a serviciilor ecosistemice, ameliorării capacității de asimilare a mediului, în
abordarea teoretică și activitatea practică recentă, este promovat activ conceptul valorii integrale.
În sectorul forestier sunt următoarele instituții activitatea cărora au referință la terenurile cu
vegetație forestieră – Ministerul Mediului, Agenția „Moldsilva”, Inspectoratul Ecologic de Stat,
Autoritățile administrației publice locale și sunt deținătorii de terenuri. Competențele Ministerului
Mediului, Agenției „Moldsil va” și a Autorităților Administrației Publice Locale au fost stabilite
prin prevederile Codului silvic și Regulamentele de organizare și funcționare aprobate de Guvern.
Nu s -au putut evita dublările și suprapunerile în atribuțiile acestor instituții, gene rând contradicții și
situații de conflict. În scopul ameliorării situației este necesar de reformat Agenția „Moldsilva” și de
separat funcțiile de politici și reglementări de cele de gestiune. Este necesar de creat Consiliul
Național pentru Silvicultură ș i Vânătoare.
În domeniul politicilor forestiere se poate menționa existența unui șir de acte legislative,
care reglementează administrarea și gestionarea resurselor forestiere. În legătură cu dezvoltarea
sectorului forestier comunal și cel privat, precum și necesitatea creării condițiilor legislative pentru
o mai bună gestionare a tuturor terenurilor cu vegetație forestieră este nevoie de elaborat un
document de politică forestieră în Republica Moldova și o nouă redacție a Codului silvic.

5
Capitolul 1 . Descrierea întreprinderii ÎS „ Silva -Sud”
Întreprinderea pentru silvicultură „Silva -Sud”, Cahul a fost înființată în anul 1982, ca
subdiviziune a Agenției „Moldsilva”. Sediul întreprinderii silvice este amplasat în or. Cahul, la o
distanță de circa 1 75 km d e municipiul Chișinău.
Genuri de activități pe care le practică întreprinderea:
• Administrarea și gestionarea fondurilor forestier și cinegetic .
• Asigurarea pazei pădurilor .
• Asigurarea creșterii, recoltării și realizării materialului forestier.
• Producerea și realizarea producției cu destinație tehnico -materială din lemne.
• Administrarea și gospodărirea fondului cinegetic .
• Colectarea produselor accesorii ale pădurilor.
• Plantarea și îngrijirea perdelelor forestiere de protecție a câmpurilor și bazinelor acvat ice.
• Comercializarea pr oduselor nelemnoase și servicii:
o Fructe și pomușoare sălbatice;
o Produse agricole;
o Furaje:
o Produse de apilcultură.
• Comercializarea produselor și serviciilor forestiere :
o Lemn brut pentru debitare și rânduieli de folosință generală;
o Bușteni pentru furnir;
o Lemn brut rotund;
o Lemn de foc;
o Deșeuri de lemn.
ÎS ”Silva -Sud”, Cahul administrează fondul forestier și cinegetic, proprietate publică de stat
pe teritoriul raioanelor administrative Cahul, Cantemir și Taraclia.. Pădurile și terenurile
constituente ale fondului forestier al ÎS „SILVA -SUD”, Cahul, situate în limitele sus amintite sunt
gospodărite prin intermediul a cinci ocoale silvice: Cociulia, Baimaclia, Moscovei, Taraclia și
Slobozia.
Tabelul 1. 1 Suprafața deținută de întrprindere pe ocoale silvice, ha
Localitățile OS Cociulia OS Baimaclia OS Moscovei OS Taraclia OS Slobozia
Suprafața pe
ocoale silvice (ha) 4966 4456 3424,8 3274 2186,6
Sursa: elaborat de autor în baza datelor de pe cahul.silvicultura.md

6

În baza acestui tabel, se ob servă repartiția suprafețelor de teren, deținute de întreprinderea
pentru silvicultură. Identificăm că cea mai mare suprafață este deținută în satul Cociulia – 4966 ha.,
iar cea mai mică suprafață este deținută în satul Slobozia.

Diagrama 1.1 Suprafețele deținute de întreprindere , pe ocoale silvice
Sursa: elaborat de autor în baz a date lor din Tabelul 1. 1

Se menționează că în anul 2014 Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice Chișinău
realizează lucrări de reamenajare a pădurilor gesti onate d e ÎS „SILVA -SUD”, Cahul. Fondul
forestier gestionat de ÎS „SILVA -SUD”, Cahul este amplasat în 233 trupuri de pădure. Cel mai
mare este trupul de pădure „Codrii Tigheciului” cu suprafața de 3210,0 ha. C elelalte trupuri de
pădure sunt cu mult mai mici și sunt situate dispersat. La nivel de folosință forestieră, suprafața
entității silvice este distribuită astfel:
păduri și terenuri destinate împăduririi – 17616,9 ha (96,2%), dintre care:
– păduri și t erenuri destinate împăduririi pentru care nu se reglementează recoltarea de produse
principale – 17616,9 ha. Din acestea, suprafața de 14972,9 ha reprezintă păduri (81,8%), iar 2644,0
ha (14,4%) este clasă de regenerare.
– terenuri afectate gospodăririi silvice – 512,8 ha (2,8%);
– terenuri neproductive – 95,0 ha (0,5%);
– terenuri scoase temporar din fon dul forestier – 82,7 ha (0,5%).
Întreprinderea de Stat pentru Silvicu ltură „SILVA -SUD”, Cahul este organizată în 5 ocoale silvice,
12 sectoare de maiștri și 59 cantoane silvice .

OS Cociulia
27%
OS
Baimaclia
24%OS
Moscovei
19%OS
Taraclia
18%OS
Slobozia
12%

7

Analiza financiară ajută la identificarea activității nesatisfăcătoare a întreprinderii și la
stabilirea măsurilor care vor influența rezult atele în viitor. Prin cunoașterea postfaptică, curentă și
previzională a activității agenților economici, a rezultatelor interne și a cauzelor care le -au generat,
analiza contribuie la cunoașterea continuă a eficienței utilizării resurselor umane, material e și
financiare. Deoarece obiectivul principal al unei întreprinderi îl constituie maximizarea valorii
patrimoniului, eficiența cu care a fost folosit capitalul investit constituie obiectivul central al
diagnosticului financiar .

Tabelul 1.2 Analiza struct urii și dinam icii active lor, mii. lei
Perioada/Indicatori % 2014 2015 2016 2017 Abaterea
2015/2014 2016/2015 2017/2016
∑ % ∑ % ∑ %
Imobilizări
necorporale ∑ 13 8,7 4,3 -4,3 66,92 -4,4 49,42 -4,3 0 % 0,13 0,07 0,04 Imobilizări
corporale în curs de
execuție ∑ 1733,9 -1733,9 0 0 0 0 0
% 16,55
Mijloace fixe ∑ 2537,6 3878,8 3418,2 1057,5 1340,5 152,82 -459,9 88,14 -361 98,44 % 26,57 35,28 36,97 34,62
Active biologice
imobilizate ∑ 10,9 10,9 0 0 10,9 0 0 100 % 0,11 12
Alte active
imobilizate ∑ 2378,5 2090,8 1790,6 2378,5 0 -287,7 87,9 -300,2 85,64
% 21,63 22,6 20,27
Materiale ∑ 169,3 208,6 215,5 147,2 39,3 123,21 6,9 103,3 -68,3 68,3
% 1,77 1,89 2,33 1,66
Active biologice
circulant e ∑ 27,1 22,6 22,6 -4,5 83,39 0 100 -22,6 0
% 0,28 0,2 0,24 Obiecte de mică
valoare și scurtă
durată ∑ 40,9 31,8 272,2 256,6
-9,1 77,75 240,4 855,9 -6,6 97,57
% 0,42 0,28 2,94 3
Producție în curs
de execuție și
produse ∑ 2243,7 1236,8 1652,5 1693,1
-1006,9 55,12 415,7 133,6 40,6 102,45 % 23,49 11,25 17,86 19,17
Mărfuri ∑ 7,7 4,2 12,5 12,8 -3,5 54,54 8,3 297,6 -0,4 96,8 % 0,08 0,03 0,13 0,13
Creanțe comerciale ∑ 234,7 219,9 489,6 478,8 -11,8 94,9 269,7 222,6 -10,8 97,74 % 2,45 2 5,29 5,42
Creanțe ale părților
afiliate ∑ 388,9 634,1 338,9 338,,9 245,2 163,04 -295,2 53,44 0 100 % 4,08 5,76 3,66 3,83
Avansuri acordate
curente ∑ 138,3 436,9 48,5 17,9 298,6 315,9 -338,4 11,1 -30,6 36,4
% 1,44 3,97 0,52 0,2
Creanțe bugetare ∑ 72,1 15,6 9,2 38
28,8 217,58 -6,5 58,3 -56,5 21,63 % 0,75 0,14 0,09 0,43
Creanțe ale
personalului ∑ 222,4 106,5 130,5 76,3 -54,2 58,46 23,8 122,53 -115 47,8 % 2,32 0,96 1,41 0,86
Alte creanțe ∑ 12,4 20,5 20,8 0 100 8,,1 165,32 124 0 % 0,11 0,22 0,23
Numerar în caserie
și la conturi curente ∑ 1611,5 1391,9 123,3 489,6 366,3 397,8 1268,6 8,85 -219,6 86,37 % 16,87 12,66 1,33 5,54
Alte active
circulante ∑ 107,8 405,5 388,8 393,1 4,3 101,1 -16,7 95,88 294,88 376,15 % 2,8 3,77 4,26 4,52
Total active ∑ 9548,9 10992,1 9248,7 8830,1 1873,3 2062,53 835,5 2453,88 -736,42 1415,29
% 100 100 100 100
Sursa: elaborat de autor în baza datelor din Anex a 1

8
Analiza imobilizărilor corporale în cur s de execuție. Î.S întreprinderea pentru silvicultură ,
Silva -Sud" Cah ul a înregistrat în anul 2014 imobilzări corporale în curs de execuție în mărime
1733,9 mii de lei, ceea ce constituie 16,55 % din totalul de active .
Analiza m ijloace lor fixe. În anul 201 4, întreprindera a înregistrat, mijloace fixe în valoare de 2537,6
mii (20,57% din total). În 2015 acestea cresc cu 1341,2 mii. lei(35,28%), iar în 2016(36,97%) scad
cu 460,6 mii. lei față de perioada precedentă. În 2017 acesta scade cu 2360,7 față de 201 6,
(34,62%). Media abaterii pentru perioadele 2014 -2017, a sumei este 173,2 mii. lei, iar media
abaterii relative este de +13,13%.
Analiza producției în curs de execuție și a produselor . Întreprinderea Silva -Sud în anul 2014
a înregistrat o valoare a pro ducției în curs de execuție și a produselor de 2243,7 mii. lei ceea ce
reprezintă 23,49 % din totalul activelor. În 2015 această valoare scade cu 1006,9 mii. lei și
constituie 11,25%. În următorul an valoarea acestora crește cu 415,7 mii. lei, reprezentând 17,86. În
2017 valoare crește nesemnificativ, doar cu 40,6 mii. lei și constituie 19,17% din total. În mediu
abaterea pentru perioadele 2014 -2017 este de -183,53 mii. lei, iar abaterea relativă este de – 2,94%.
Analiza numerarului în casierie și la contur ile curente. Diferența dintre numerarul în casierie
și la conturile curente dintre anii 2014 și 2015 este de 219,6 mii. lei, adică a scăzut cu 4,21%. În
următorii doi ani valoarea acestora scade foarte tare în comparație cu anii precedenți. Așa deci în
2016 ea constituie 123,3 mii lei, iar în 2017 489,6 mii lei. În mediu abaterea este de 471,76 mii lei,
iar abaterea relativă +64,34%.

Diagrama 1.2 Analiza structurii și dinamicii activelor
Sursa: elaborat de autor în baza Tabelului 1.2

În baza acestei diag rame observăm că cea mai mare pondere și valoare a elementelor analizate
este evidențiată în anul 2015, unde mijloacele fixe au crescut deoarece clădirile, construcțiile
speciale și mașinele, utilajele și instalațiile de transmisie și -au mărit valoarea. M enționăm că
imobilizările corporale în curs de execuție în anii 2015 – 2017 nu mai sunt menționate, iar în 2014 050010001500200025003000350040004500
2014 2015 2016 2017
Imobilizării corporale în curs de execuție Mijloace fixe Alte active imobilizate
Producția în curs de execuție și produse Numerar în caserie și la conturi curente

9
au valoarea de 1733,9 mii. lei. Analiza altor active imobilizate, constată faptul că în 2014 ele nu
sunt menționate, iar în ceilalți ani manifes c o scădere treptată, începând cu 2016. Valoarea cea mai
mare a numerarului în casierie o evidențiăm în anul 2014, iar în următorii doi ani valoarea acesteia
scade, și crește puțin în 2017. Producția în curs de execuție manifestă aceeași evoluție ca și
numerarul.

Tabelul 1.3 Analiza structurii și dinamicii pasivelor, mii. lei
Perioada/Indicatori % 2014 2015 2016 2017 Abaterea
2015/2014 2016/2015 2017/2016
∑ % ∑ % ∑ %
Capital social ∑ 501,2 952,7 952,7 952,7 451,5 190 0 100 0 100
% 5,24 8,66 10,3 10,78
Rezerve ∑ 4146,2 3694,6 5597,8 5597,8 -451,6 89,1 1903,4 151,5 0 100
% 43,42 33,61 60,52 63,39
Profit nerepartizat al
anilor precedenți ∑ 1381,3 1381,3 1110,9 719,6 0 100 -270,4 80,42 391,3 64,77
% 14,41 12,5 12,01 8,14
Profit net al periadei de
gestiune ∑
3513,9 3513,9 0 -3513,9 0 0 0
% 31,96
Datorii comerciale ∑ 728,8 56,7 131,9 56,7 -672,1 7,77 75,2 232,6 -75,2 42,98
% 0,76 0,51 1,42 0,64
Avansuri primite
curente ∑ 432,2 93,7 54,5 142,2 -338,5 21,67 -39,2 58,16 87,7 260,1
% 4,52 0,85 0,58 1,61
Datorii față de personal ∑ 1084,4 396,9 1037,9 803,4 -687,5 36,6 641 261,5 234,5 77,4
% 11,35 3,61 11,22 9,09
Datorii privind
asigutări sociale
șimedicale ∑ 501,1 983,4 359,3 196,6 482,2 196,2 -624,1 36,5 162,7 54,7
% 5,24 8,94 3,88 2,22
Datorii față de buget ∑ 676,8 818,1 260,6 444,6 141,9 120,8 -557,5 31,8 184 170,6
% 7,08 6,8 2,81 5,03
Alte datorii curente ∑ 75,3 103,2 134,2 87,6 27,9 137 31 130 -46,6 65,2
% 0,78 7,44 2,74 0,9
Datorii față de părți
afiliate ∑ 30 30 0 0 0 0 0
% 7,2
Total ∑ 9548,9 11994,5 9248,7 8830,1 2497,7 899,14 -2354,5 1082,48 –
638,6 935,75
% 100 100 100 100
Sursa: elaborat de autor în baza datelor din Anex a 1
Analiza capitalului social. În primul an analizat ponderea lu în total este de 5,24%, având
valoarea de 501,2 mii.lei. În următorul an acesta crește, rămânând constat pentru celelalte perioade,
având valoarea de 952,7 mii. lei și o pondere medie de 9,91%. Abaterea este de 451,5 mii. lei,iar
abaterea relativă medie de +30%.
Analiaza rezervelor. În anul 2014 valoarea acestora este 4146,2 mii lei (43,42%), în următorul
an ponderea acestora scade cu 9,81% și au valoarea de 3694,6 mii lei . În 2016 valoarea aces tora
crește cu 1903,2 mii lei, adică cu 26,31% față de 2015. În 2017 acestea ramân neschimbate. În
mediu abaterea este de 483,93 mii lei, iar abaterea relativă este +13,53%.
Analiza profitului nerepartizat al anilor precedenți . În 2014 și 2015 valoarea acestora este
egală și reprezintă 1381.3. În 2016 aceasta scade puțin cu 270,4 și constituie 12,01%, iar în 2017

10
valoarea acestuia este de 719,5 mii lei, constituind 8,14%. Abaterea în mediu are valoare de –
220,56, iar abaterea re lativă este de -18,27 .
Analiza datoriilor față de personal .Cea mai mică valoare acestea o atestă în anul 2015, iar cea
mai mare în 2014, cu o diferență între ele de, 687,5 mii. lei. În 2016 acestea cres cu 641 mii. lei, iar
în 2017 acestea manifestă o scăd ere de 234,5 mii. lei. În mediua abaterea are valori de 62,66 mii.
lei, ir abaterea relativă +25,1 %.

Diagrama 1.3 Analiza structurii și dinamicii pasivelor
Sursa: elaborat de autor în baza Tabelului 1.3

Această diagramă arată că rezervele întreprinderi i de silvicultură depășesc de 4 ori valoarea
capitalului social, așa deci cel din urmă având o valoare medie de 839,82 mii lei,observăm că acesta
este stabil pe parcursul acestei perioade, iar rezervele având o valoare medie de 4759,1 mii lei,
având cea ma i mare valoare în 2016. Remarcăm că profitul întreprinderii scade în 2017 , atingând o
valoare de 719,6 mii. lei , iar datoriile față de personal au cea mai mică valoare în 2015 și încep a
crește în 2016.

0100020003000400050006000
2014 2015 2016 2017Capital social Rezerve Profit nerepartizat Datorii față de personal

11
Tabelul 1.4 Analiza structurii și dinamicii profitu lui și pierderii, mii. lei
Sursa: elaborat în baza datelor din Anex a 1

Analiza venitului din vânzări . În anul 2014 acesta are o valoare de 13607,4 mii.
lei,majorându -se cu 4101,1 mii în 2015, atingând valoare de 1770 8,5 mii. lei. În 2016 ve nitul di n
vânzări scade cu 3280,7 mii. lei față de perioada precedentă, iar în 2017 scade cu 915,6 mii.lei față
de 2016, așa deci avem valorile 14427,8 mii. lei și respectiv 13512,2 mii. lei. În mediu abaterea este
de 2155,4 mii. le i iar abaterea relativă este +1,6 %.
Analiza costului vânzărilor . În primii doi ani diferența dintre valorile acestuia sunt mici, de
209,9 mii. lei, așa deci au o valoare de 5234,8 mii. lei și 5024,9 mii.lei. În 2016 acesta scade cu
598,8 mii lei față de 2015, iar în 2017 scade c u 627,5 mii lei, față de 2016. Astfel avem valorile
4426,1 mii. lei și 3798,6 mii. lei. Abaterea medie este -1436,2 mii. lei , iar abaterea relativă este de
-10,06 %.
Analiza profitului brut (pierderii brute) . În anul 2014, valoarea profitului brut este d e 8369,1
mii. lei, cu 4314,2 mii. lei mai puțin decât în 2015, unde valoarea acestuia este de 16683,3 mii. lei.
În 2016 acesta scade cu 2681,6 mii. lei , iar în 2017 scade cu 288,1 mii. lei, față de 2016. În mediu
abaterea are valoare de 2236 mii. lei, ia r abaterea relativă este de + 9,13%.
Analiza cheltuielilor administrative. În anul 2014 cheltuielile administrative ating valoarea
2700,1 mii lei, iar în următorul an aceasta se majorează cu 1537.4, ajungând la valoarea de 4237.5,
ce reprezintă 68,9 % difer ență față de anul precedent. Iar în 2016 cheltuielile iarăși scad cu 507,1
mii lei și ajunge la valoare de 3730,4 mii lei, în 2017 aceasta se majorează cu 183,5 mii lei și ajunge
la valoarea de 3913,9 mii lei. Abaterea medie este de 404,6 mii lei iar abate rea relativă este de
+16,62 %. Perioada/Indicatori 2014 2015 2016 2017 Abaterea
2015/2014 2016/2015 2017/2016
∑ % ∑ % ∑ %
Venituri din vânzări 13607,4 17708,5 14427,8 13512,2 4101,1 130,1 3280,7 81,4 -915,6 93,6
Costul vânzărilor 5234,8 5024,9 4426,1 3798,6 -209,9 95,9 -598,8 88,1 -627,5 85,8
Profit brut(pierdere
brută) 8369,1 12683,3 10001,7 9713,6 4314,2 151,5 2681,6 78,8 -288,1 97,1
Alte venituri din
activitatea operațională 427,2 3449,1 1285,1 1131,6 3021,9 807,37 -2164 37,25 -153,5 88,05
Cheltuieli de distribuire 90,5 17,9 15,3 -72,6 19,77 -2,6 85,47 -15,3 Cheltuieli administrative 2700,1 4237,5 3730,4 3913,9 1537,4 156,93 -507,1 88,03 183,5 104,91
Alte cheltuieli din
activitatea operațională 7383,5 7662,1 7708,5 7077,9 278,6 103,77 46,4 100,6 -630,6 91,81
Rezultate din activitatea
operațională -1377,7 4215,1 -167,3 -146,6 5592,8 305,95 4047,8 -3,96 -313,9 87,62
Rezultate din alte
activități:profit(pierdere) 1862,5 16,1 14,5 13,7 1846,4 0,86 -1,6 90,06 -0,8 94,48
Profit (pierdere) pân ă la
impozitare 484,7 4231,1 -152,8 160,3 3746,4 872,9 4383,9 -3,31 312,8 104,71
Cheltuieli privind
impozitul pe venit 220,6 717,2 87,8 72,1 496,6 325,1 -629,4 12,2 -15,7 82,1
Profit net (pierdere netă)
al perioadei de gestiune 264,1 3513,9 -240,6 -232,5 3249,8 1329,1 3754,5 -6,84 -473,1 0,96

12
Analiza altor cheltuieli din activitatea op erațională. În perioada anilor 2014 -2016 alte
cheltuieli din activitatea operațională sunt în continuă creștere. În 2016 acestea ajung la valoarea de
7708,5, iar în 2017 acestea scad cu 630,6 mii lei, adică la valoare de 7077,9 mii lei. Abaterea medie
este de -101.86 mii lei, așa deci ei sunt în pierdere , iar abate rea relativă medie este de – 1,28%.

Diagrama 1.4. Analiza structurii și dinamicii profitului și pierderii
Sursa: elabo rat de autor în baza datelor din Tabelul 1.4
Analizând aceas tă diagramă observăm că întreprinderea obține un venit din vânzări destul de
mic, pe baza veniturilor din vânzarea produselor (lemn), din vânzarea mărfurilor, din prestarea
serviciilor, din contr acte leasing operațional și financiar (arendă, locațiune) . O cădere a acestuia
observăm în anul 2017. Valoarea cea mai mică a profitului o întâlnim în anul 2014 cu o creștere
bruscă în 2015, iar în ultimul an ea are practic acceași valoare că și în anul in ițial. Valoarea altor
cheltuieli din activitatea operațională se păstrează constant pe tot parcursul perioadei, doar cu o
mică scădere în anul 2017. Costul vânzărilor, în care intră valoarea contabilă a produselor vâ ndute ,
valoarea contabilă a mărfurilor v ândute, costul serviciilor p restate , costuri aferente contractelor de
locați une, manifestă o scădere pe parcursul a celor 4 ani. În cazul cheltuielilor administrative,
acestea au o valoare maximă în 2016.

05000100001500020000
2014 2015 2016 2017
Venitul din vânzări Costul vânzărilor
Profitul/pierderea brut Cheltuieli administrative
Alte cheltuieli din activitatea operațională

13
Tabelul 1.5 Analiza structurii și dinamicii mijloac elor fixe , mii. lei
Perioada/Indicatori % 2012 2013 2014 Abaterea
2013/2012 2014/2013
∑ % ∑ %
Clădiri ∑ 3138.90 3369.10 3272.00 230.20 107.33 97.10 97.11
% 42.04 39.44 38.36
Construcții speciale ∑ 1123.30 1243.80 1243.70 120.50 110.72 -0.10 99.99
% 15.05 14.56 14.58
Mașini,utilaje,instalații de
transmisie ∑ 1382.10 2142.30 2270.30 760.20 155.00 128.00 105.97 % 18.55 25.07 26.61
Mijloace de transport ∑ 1808.40 1778.70 1742.00 -29.70 98.35 -36.70 97.93 % 24.22 20.82 20.42
Animale de muncă și de
producție ∑ 11.70 8.00 2.70 3.70 68.37 -5.30 33.75 % 0.14 0.11 0.03
Total ∑ 7464.40 8541.90 8530.70 1077.50 114.43 -11.20 99.86
% 100.00 100.00 100.00
Sursa: elaborat de a utor în baza detelor din Anexa 1

Analiza valorii clădirilor. Valoarea clădirilor în anul 2012 a fost de 3138.90 mii lei, iar în
2013 valoarea acestea s -a majorat până la 3369.10 mii lei, iar în anul următor observăm iarăși o
scădere a valorii sale până la 3272 mii lei.
Analiza valorii mașinilor, ut ilajelor și a instalațiilor de transmisie. Cea mai mică valoare a
acestora s -a înregistrat în anul 2012 fiind în sumă de 1382.10 mii lei, iar în următorul an valoarea
crește până la 1243.80 mii lei și astfel rămâne o valoare constantă până în anul 2014.
Analiza valorii mijloacelor de transport. În anul 2012 valoarea mijloacelor de transport a fost
de 1808.40 mii lei, iar în următorii ani acesta a început să scadă nesemnificativ până la valoarea de
1742 mii lei în anul 2014.

Diagrama 1.5 Analiza structurii și dinamicii mijloacelor fixe
Sursa: eleborat de autor în baza Tabelului 1.5
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000201220132014
Mijloace de transport Mașini, utilaje, instalații de transmisie Clădiri

14
Diagrama 5 ne prezintă informații privind faptul că valoarea și ponderea clădirilor este cea
mai mare pe parcursul întregii perioade analizate ( 2012 – 2014 ) în comparație cu ce lelalte
elemente din mijloacele fixe. În 2014 mașinile, utilajele și instalașiile de transmisie își cresc
valoarea , cea maximă atingând -o în 2014 în sumă de 2270,3 mii lei, cu 888,2 mii. lei mai mult față
de anul inițial , pe când mijloacel e de transport at estă o scădere, astfel în 2014 acestea au valoarea de
1742 mii. lei cu 66,4 mii. lei mai puțin față de 2012.
Tabelul 1.6 Analiza indicatorilor de eficiență a mijloacelor fixe

Sursa: e laborat de autor în baza datelor din Anexa 1 și 2
Analiza randamentul ui mijloacelor fixe. Cel mai mare procentaj îl avem în anul 2013,
deoarece în acest an valoarea mijloacelor fixe este cea mai mare. Abaterea medie are valoarea de –
0,035%, iar abaterea relativă este -1,8 %.
Analiza rentabilității mijloacelor fixe. În 2012 , față de 2014, nivelul rentabilității este mai
mare cu 0,65%, astfel în 2012 acesta este 1,13%, iar în 2014 – 0,48%. În mediu abaterea are
valoarea de -0,075%, iar abaterea relativă de +14,85 %.
Analiza capacității mijloacelor fixe. Valoarea acestora este aproximativ aceeași, cu mici
diferențe de – 0,04% și 0,06%. Valoarea abaterii medii este de 0,01%, iar abaterea relativă este de
+2%.
∑ % ∑ %
Venitul din vânzări 12690.2 14213.2 13607.4 1523.2 112.4 -605.8 95.7
Profitul 8646.9 10205.5 8369.1 1558.6 118 -1836.4 82
Numărul salariaților (NS) 181 269 150 88 148.6 -119 55.7
Mijloace fixe totale (
Mftot) 7464.3 8541.9 8530.7 1077.6 114.4 -11.2 99.8
Mijloace fixe intrate
(MFint) 122.1 1077.5 349.5 955.4 882.4 -728 32.4
Mijloace fixe ieșite
(MFieș) 479.6 0 360.7 -479.6 0 360.7 0
Mijloacele fixe transferate
(MFtransf) 0 118.2 1944.3 118.2 0 1826.1 1644.9
Valoarea medie anuală
inițială 7643.2 8003.1 8536.3 359.9 104.7 533.2 106.6
Randamentul mijloacelor
fixe 1.66 1.77 1.59 0.11 106.6 -0.18 89.8
Rentabilitatea mijloacelor
fixe 1.13 1.27 0.48 0.14 152.2 -0.29 77.2
Capacitatea mijloacelor
fixe 0.6 0.56 0.62 -0.04 93.3 0.06 110.7
Gradul de înzestrare
tehnică 42.22 29.75 56.9 -12.47 70.4 27.15 191.3
Coeficientul de înnoire a
mijloacelor fixe 0.01 0.12 0.04 0.02 1200 0.08 33.3
Coeficientul de ieșire a
mijloacelor fixe 0.06 0.01 0.28 0.19 16.6 0.25 2600Abaterea
2014/2013 2013/2012 Indicatori / Perioade Formule 2012 2013 2014

( )
)
)

)

15
Analiza gradului de înzestrare a mijloacelor fixe. În ultimul an gradul de înzestrare a
mijloacelor fixe este în creștere, așa deci având valoarea de 56,9 %, cu 14,68 % mai mult ca în anul
2012. A baterea relativă medie este de + 30,85%, iar valoarea abaterii este de 7,34%.
Analiza coeficientul de înnoire a mijloacelor fixe. Valoarea acestuia este relativ mică, astfel
așa valor i ca 2012 – 0,01%, 2013 – 0,12%, 2014 – 0,04%. În mediu a vem 0,05% în cazul abaterii și
+516,65% în cazul abaterii relative.
Analiza coeficientului de ieșire a mijloacelor fixe. Valoarea acestuia este destul de mică. În
2012 avem valoare de 0,06%, în 2013 de 0,01%, iar în 2014 – 0,28%. În mediu ponderea abaterii
este de 0,22%, iar cea abaterii relative de +12 08,3 %.

Diagrama 1.6 Analiza indicatorilor de eficiență a mijloacelor fixe
Sursa: elaborat de autor în baza Tabelului 1.6
Analizând cea din urmă diagramă, observăm că gradul de înzestrare tehnică a întreprinderii
este unul destul de înalt în comparație cu ceilalți indicatori, însă pentru o bună funcționare a
întreprinderii în baza noilor tehnologii, acesta este foarte scăzut. Astfel coeficientul de înnoire a
mijloacelor fixe este foarte mic, în 2014 acesta marc ând o descreștere cu 0,08%.

0102030405060
2012 2013 2014
Randamentul Rentabilitatea Capacitatea
Gradul de înzestrare Coeficientul de înnoire Coieficientul de ieșire

16
Capitolul 2 . Aspecte teoretice privind tema „Finanțarea insuficientă”
În baza studiului efectuat d e Cerbușca Viorica în cadrul tezei de doctor în științe economice,
ea consideră că pentru a deveni performante, întreprinderile ar trebui să activeze într -un mediu
economic care să stimuleze dezvoltarea afacerilor, să promoveze inovațiile, să asigure acces la
finanțare, să aibă capacitatea de a atrage personal calificat și motivat. Accesul la finanțare este un
subiect de interes semnificativ pentru cercetători și o problemă de mare importanță pentru factorii
de decizie. Astfel, cercetători precum Beck T., D emirguc -Kunt A., Laeven L, Levine R. ș.a. au
afirmat că un acces îmbunătățit la finanțare contribuie la creșterea economică și generarea locurilor
de muncă. Ganbold B. prezintă accesul la finanțare ca incluziune, acces larg la servicii financiare, în
cadru l căruia nu există bariere în utilizarea serviciilor financiare. În același timp, el definește
îmbunătățirea accesului la finanțare ca majorarea nivelului de disponibilitate a serviciilor financiare,
la un preț convenabil. Totodată, accesul la finanțare se referă în principal la furnizarea de servicii,
întrucât utilizarea acestora este deja determinată de cerere și ofertă.
Principala sursă de finanțare a IMM continuă să reprezintă veniturile reținute, profiturile
acumulate de -a lungul timpului, care nu au fost returnate fondatorilor. Companiile preferă să
utilizeze finanțarea internă, mai degrabă decât finanțarea externă deoarece acesta poate fi foarte
costisitoare. Sursele externe de finanțare includ datorii și capital propriu, care pot fi furnizate de
către investitorii individuali (cum ar fi business angels), fondurile cu capital de risc, băncile și
piețele de capital. Chiar dacă investițiile străine directe joacă un rol esențial în procesele de
dezvoltare, este imposibil ca țările să progreseze fără inv estiții bazate pe economii interne. Este
necesar ca statele să dispună de instituții financiare capabile să gestioneze riscurile și să aloce
capitaluri pentru a finanța investițiile productive.
Comisia Europeană, în Rapoartele de analiză a accesului la finanțare al IMM, evidențiază că
sectorul se confruntă cu “deficit sau insuficiență de finanțare”. Deficitul de finanțare este definit ca
diferența între sumele disponibile și fondurile financiare necesare pentru implementarea unui
proiect. Pe de altă part e, Comisia elucidează deficitul de finanțare ca diferența dintre "formarea de
capital" brut si "economii". Teoretic, o problemă de acces la finanțe apare atunci când un proiect nu
obține finanțare externă în condițiile în care el ar fi fost finanțat din su rse interne.
În vederea îmbunătățirii accesului la finanțare a micilor întreprinzători, Comisia Europeană a
identificat patru domenii prioritare de intervenție: (1) îmbunătățirea mediului juridic și instituțional;
(2) schimbarea climatului în favoarea oc upării forței de muncă și a antreprenoriatului; (3)
promovarea practicilor de succes; (4) asigurarea de capital financiar.

17
Capitolul 3 Identificarea problemelor din domeniu l finanțării insuficiente
Întreprinderile mici și mijlocii dețin un rol de bază în dezvoltarea economică și socială a țării.
Sectorul IMM -urilor deține circa 98% din numărul total de întreprinderi, asigură circa 59% din
locurile de muncă , contribuie cu 39 % la cifra totală de afaceri pe economie și asigură 61% din
profitul net total pe economie . Însă cu toate acestea accesul la finanțare al întreprinderilor este
destul de limitat , acestea deținân d doar 31 % din creditele acordat e de sector ul bancar și anume
creditele b ancare sunt unica sursă de finanțare a IMM -urilor.
Printre cauzele de ce aceste întreprinderii sunt lipsite de finanțare sunt:
1. Dobânzile în alte a creditelor ba ncare;
2. Lipsa resurs elor financiare pe termen lung pentru creditare ;
3. Ponderea mică a investitorilor străini strategici în sistemul bancar din Moldova ;
4. Asimetria informațională dintre creditori și clienți, agravată în Moldova ;
5. Lisa gajul ui;
6. Procedurile lungi de exercitare a dreptu lui de gaj ;
7. Lipsa unei piețe secundare suficient de dezvoltată pentru o mare parte din echipamentele,
imobilele și terenurile oferite în gaj de către companii;
8. Calitatea proiectelor prezentate și a manageme ntului IMM – antreprenorilor le lipsesc, în cele
mai multe din cazuri, cunoștințele de bază în domeniul business -ului;
9. Lipsa de interes față de un sector impo rtant al economiei, agricultura;
10. Infrastructura de aface ri slab dezvoltată;
11. Lipsa de pe piața financiară a fondurilor și a companiilor cu capital de risc .
Printre măsurile care ar fi neca sar de luat pentru soluționarea celor enumerate mai sus sunt :
1. Promovarea unei politici monetare îndreptate spre o inflație redusă și stabilă ;
2. Îmbunătățirea mediului de afaceri ;
3. Atragerea investițiilor străine în sectorul finan ciar;
4. Îmbunătățirea accesului la informații despre sectorul IMM ;
5. Adoptarea de către bănci a unor strategii consistente pentru sector ul IMM și a unor tehnologii
specifice de creditare a IMM -urilor, diferite de cele utilizate pentru c reditarea întreprinderilor
mari;
6. Reformarea și capitalizarea fondurilor de garantare a creditel or existente, sau formarea unor noi
fonduri de garantare ;
7. Asigurarea unui acces mai bun pentru IMM -uri la tenderele/comenzile de stat;
8. Implementarea unor programe de stat și/sau cu suportul donator ilor internaționali referitoare la
îmbunătăți rea calității rapoartelor financiare întocmi te de către IMM, perfecționarea
cunoștințelor de business, planificare, management și marketing din cadrul IMM .

18
9. Capitolul 4 . Descrierea problemei finanțării insuficiente
Problemele cu care se confruntă întreprinderea
1. Instabilitatea economică a întreprinderii;
2. Finanțarea economică;
3. Gazificarea populației într -o proporție mare;
4. Defrișarea excesivă;
5. Acordarea unor suprafețe prea mici de teren pentru practicarea activității date;
6. Insuficiența cadrelor calificate de muncă;
7. Lipsa tehnologiilor ecologi ce de regenerare a pădurii care ar menține speciile autohtone în
compozițiile sale naturale, ar păstra și îmbunătăți diversitatea biologică interspecifică.
Problema principală – Finanțarea insuficientă
Finanțele în sectorul forestier exprimă modul de promo vare a intereselor strategice ale s tatului
și de gospodărire și utilizare a resurselor forestiere de către întreprinderile silvice. Sunt menționate
sursele de finanțare, formarea și evoluția veniturilor în sectorul forestier, evoluția cheltuielilor și
consumurilor consolidate, precum și resursele disponibile
Finanțele întreprinderii sunt co nstituite din alocațiile de la b ugetul de stat, veniturile proprii
ale entităților silvice, mijloacele speciale de la realizarea licențelor de vânătoare, mijloacele
financiare de la arenda fondului forestier și de la realizarea reducerilor de emisii de carbon.
Forma rea veniturilor la întreprindere este dependentă de caracteristicile patrimoniului forestier și
mai puțin de calitatea managementului. Lipsește mecanismul fina nciar de redistribuire și susținere a
activităților importante pentru durabilitatea fondurilor forestier și cinegetic. Veniturile silvice
obținute în silvicultură sunt insuficiente pentru asigurarea permanenței pădurilor și a unei gestionări
durabile. Anal iza consumului lemnului în Moldova indică prezența unor cantități importante de
proveniență ilegală. Includerea în circuitul legal a tuturor veniturilor din sectorul forestier ar permite
rezolv area multor probleme existente.
Tabelul 4 .1. Analiza bugetului întreprinderii în perioada anilor 2015 -2018 , mii. lei
Indicatori / Perioade 2018 2017 2016 2015
Venit 15471,1 15466,7 25045,2 4,4
Cheltuieli 17365,7 17246,9 17924,2 118,8
Datorii 15730,4 15883,2 19785,1 10,11
Profit 21180,2 16949 24521,8 12,6
Sursa: e laborat de autor în baza datelor de pe cahul.silvicultura.md
În baza acestui tabel putem observa că există un decalaj mare între datorii și venituri, iar
profitul este foarte mic, aceasta fiind problema principală a întreprinderii.

19

Diagrama 4.1. Analiza bugetului întreprinderii în perioada anilor 2015 -2018 , mii. lei
Sursa: elaborat de autor în baza datelor din Tabelul 4 .1.

Această proble mă determină următoarele consecințe :
 au drept specie de bază doar salcâmul;
 regimul silvic se respectă parțial;
 doar p entru circa 15% se dispune de proiecte de amenajament silvic;
 măsurile de îngrijire și conducere se aplică de la caz la caz, cu întârzieri;
 pădurile sunt afectate de pășunat și tăieri ilicite, poluare cu deșeuri etc;
 cadrele refuză să activeze, deoarece s alariul net la întreprinderea publică este în valoare de
aproximativ 1600 lei, ceea ce se află sub nivelul salariului mediu pe țară.
Principala problemă conceptuală în finanțarea sectorului constă în faptul că nu există o
claritate în faptul care sunt fun cțiile publice pe care întreprinderea de s tat le realizează, și câ t
acestea costă. Întreprinderea obțin e venituri din activități economice și din aceste venituri
îndeplinește toate activitățile necesare conform planului anual. Această formă de finanțare nu
permite o evaluare obiectivă a ef icienței și eficacității acestei întreprinderi. Mai mult ca atât, apare o
problemă acută legată de implementarea politicilor și executarea lucrărilor curente în zonele cu
puține resurse, deoarece resursele acumulate într -o întreprindere nu pot fi transferate la alta. O sursă
financiară importantă pentru acoperirea consumurilor și cheltuielilor sectoriale o constituie
veniturile provenite de la arenda fondului forestier în scopuri de recreere și cinegetică .

15471,1
17365,7
15730,4
21180,215466,7
17246,9
15883,2
1694925045,2
17924,219785,124521,84,4
118,8
10,11
12,6
0400080001200016000200002400028000
2018 2017 2016 2015
Venituri Cheltuieli Datorii Profit

20
Capitolul 5 . Propuneri și metode de soluționare a problemei
Pentru ca întreprinderea pentru silvi cultură ÎS Silva – Sud din Cahul să -și poate crește accesul
la finanțare aceasta este necesară să aplice următoarele soluții:
 Dezvoltarea marketingului – informarea despre activitatea s a de bază și despre cea adiț ională
populația locală, sistemul bancar , investitorii străini prin mass -media ( TV, radio, rețele de
socializare ), organizarea evenimentelor în cadrul întreprinderii sau cu participarea acesteia (ex.
Ziua ușilor deschise), pentru ca populația să înțeleagă importanța pe care o are și o aduce me diului
înconjurător și oameni lor, activitatea întreprinderii;
 Scrierea și inițierea proiectelor pentru obținerea finanțărilor străine ;
 Dezvoltarea unor atracții turistice în rezervațiile acesteia, construcția de obiecte turistice (ex.
Casa Vânătorului );
 Diversificarea sortimentului de produse lemnoase;
 Procurarea echipamentelor noi pentru prelucrarea l emnului și îngrijirea pădurilor.

21
Bibliografie
1. Site-ul oficial al întreprinderii „Silva -Sud” Cahul
http://cahul.silvicultura.md/pageview.php?l=ro&idc=112 [vizitat 21.03.2019 ]
2. Site-ul oficialal Întreprinderii Mold Silva
http://www.moldsilva.gov.md/category.php?l=ro&idc=419&t=/Despre -Agentie/Entitati –
subordonate/IS -Intreprinderea -pentru -silvicult ura-Silva -Sud-Cahul [vizitat 04.04.2019 ]
3. http://viitorul.org/files/library/POLITICI_PUBLICE_1_Finantare_IMM.pdf [vizitat
15.05.2019 ]
4. Site-ul oficial al Biroului Na ’ional de Statistic ă
http://statistica.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=407&nod=1& [vizitat 28.04.2019 ]