Fitotoxicitatea nămolului [625104]

3
Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facu ltății germinative a plantelor
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 4
CAPITOLUL I. STRATEGII PENTRU GESTIONAREA NĂMOLULUI PROVENIT DE
LA STAȚII DE EPURARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 6
I.1. Caracteristici ale apelor uzate ………………………….. ………………………….. …………………….. 6
I.2. Procese de epurare convenționale ………………………….. ………………………….. ……………….. 9
I.2.1 Metodele mecanice sunt utilizate pentru îndepărtarea materiei sub acțiunea ……….10
I.3. Metodele biologice de epurare a apelor reziduale ………………………….. …………………….. 11
CAPITOLUL II. CARACTERISTICILE NĂMOLULUI PROVENIT DE LA STAȚIILE DE
EPURARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 13
II.1. Clasificarea nămolurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. 14
II.2. Utilizarea în agricultură ………………………….. ………………………….. ………………………….. 15
CAPITOLUL III. DESCRIEREA GENERALĂ A SPECIILOR STUDIATE ………………….. 18
III.1. Cresonul de gradină (Lepidium sativum) ………………………….. ………………………….. ….. 18
III.2. Muștar alb ( Sinapis alba ) ………………………….. ………………………….. ………………………. 20
III.3. Sorgul zaharat ( Sorghum bicolor) ………………………….. ………………………….. …………… 23
CAPITOLUL IV. MATERIAL ȘI METODA DE CERCETARE ………………………….. ………. 31
IV.1. Pregătirea materialui de lucru ………………………….. ………………………….. …………………. 31
CAPITOLUL V. REZULTATE ȘI DISCUȚII ………………………….. ………………………….. ……. 36
V.1. Facultatea germinativă a cresonului de grădină ( Lepidium sativum) în funcție de
proporția compost – nămol stație epurare ………………………….. ………………………….. …………. 44
V.2. Facultatea germinativă a muștarului alb ( Sinapis alba ) în funcție de proporția compost
– nămol stație epurare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 44
V.3. Facultatea germinativă a sorgului ( Sorgum saccharatum ) în funcție de proporția
compost – nămol stație epurare ………………………….. ………………………….. ………………………. 45
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 48
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 50
LISTA TABELE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 52
LISTA FIGURI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 52
ANEXE. POZE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 55

4
Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facu ltății germinative a plantelor
INTRODUCERE

Agricultura este considerată a fi principalul utilizator de apă în lume, în viitor
estimându -se că acest domeniu va absorbi și mai mult această resursă vitală pentru producerea
de hrană, pe măsură ce sistemele de irigații se vor dezvolta și zonele irigate se vor extinde.
Această tendință de extindere necontrolată a zonelor irigate cu presiunea corespunzătoare
asupra resurselor de apă va creea conflicte între utilizator ii surselor de apă [ FAO. 2003 ,
http://www.ispe.ro/ro/analiza -situatiei -actuale -a-efectelor -utilizarii -namolurilor -de-la-statiile –
de-epurare/].
Cea mai mare provocare în sectorul acesta va fi implementarea unor tehnologii cât mai
eficiente și care ar permite valorificarea nămolurilor provenite de la stațiile de epurare.
Utilizarea nămolurilor de la stațiile de epurare în agricultură implică și unele riscuri. Un
dezvoltator care aplică un astfel de sistem trebuie să efectueze o evaluare corespunzătoare a
riscurilor înainte de a implementa sistemul. Trebuie să se țină cont atît de riscurile de calitate
cât și de cele de sănătate și de mediu [ WHO, FAO and IDRC, 2010 ].
Elemente cum ar fi Fe, Mn, Cu, B și Zn sunt esențiale în concentrații mici , dar toxice în
rate mai mari . Potrivit unor studii, elementele cele mai toxice pentru plante sunt cupru (Cu),
zinc (Zn), plumb (Pb), cadmiu (Cd), mangan (Mn), arsenic (As) și aluminiu (Al).
Cele mai frecvente cauze de poluare a plantelor , par să fie datorate cadmiului, cuprului,
mercurului, plumbului și zincului.
Gestionarea reziduurilor de nămol obținute în timpul proceselor de tratare a apelor
reziduale reprezintă o problemă de mediu. Creșterea producției de nămoluri declanșează
necesitatea d e a găsi soluții pentru eliminarea sau reutilizarea acestora. Multe studii au arătat că
reutilizarea nămolurilor de epurare în agricultură a fost o metodă de eliminare și o cale de
utilizare a conținutului de substanțe organice și a conținutului de nutrien ți [1-4].
Eșantioanele de nămol de epurare reprezintă o sursă substanțială de azot, fosfor, materie
organică, precum și un depozit de diferiți poluanți și bacterii.
Utilizarea nămolurilor de epurare ca îngrășământ pentru sol ar putea (1) să crească
produ cția de biomasă pe soluri sărace în nutrienți, (2) să reducă consumul de energie utilizat
pentru eliminarea / depozitarea nămolurilor de epurare, și (3) să recicleze conținutul de
nutrienți.

5
Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facu ltății germinative a plantelor
Cu toate acestea, poluanții nebiodegradabili și metaboliții lor din nămol ar putea induce
efecte toxice pentru plante, animale și oameni. Din aceste motive, nămolul destinat utilizării în
agricultură ca îngrășământ, trebuie tratat și strict monitorizat pentru poluanții toxici (în special
pentru elementele metalice). B acteriile patogene și paraziți (de exemplu, E. coli, Salmonella,
Tenia și Giardia) reprezintă un alt pericol pentru sănătatea umană. Numărul acestor organisme
ar fi diminuat considerabil după tratarea nămolului. Mai mult decât atât, în cazul în care nămolu l
este răspândit direct pe teren adaptarea organismului eșuează în noile condiții de mediu (climă,
materie organică, pH și prezența altor substanțe toxice sau alte microorganisme competitive ale
solului) [ Gerba C.P. and Goyal S.M. 1985 ].
Directiva 278/1 986 / CEE privind nămolurile de epurare promovează utilizarea
nămolurilor de epurare în agricultură și controlează utilizarea acestora pentru a preveni efectele
dăunătoare asupra solului, vegetației, animalelor și omului [ Ghosh D. 1984 ]. Directiva
menționa tă mai sus este în curs de revizuire privind impactul contaminanților emergenți
(elemente metalice, bifenili policlorurați, dibenzodioxine policlorurate, hidrocarburi aromatice
policiclice, substanțe ignifuge bromurate, ingrediente de produse de îngrijire personală, produse
farmaceutice și anumite substanțe chimice industriale) pe terenurile terestre și acvatice când
nămolul este utilizat în agricultură.
În prezent, testele de toxicitate terestră se bazează pe plantele terestre, în conformitate
cu metodolo giile Organizației pentru Protecția Mediului (EPA), Organizația pentru Cooperare
Economică și Dezvoltare (OECD), Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) sau
metodologiile Organizației Internaționale de Standardizare (ISO) și implică monitorizare a
efectelor acute și cronice asupra următoarelor specii: i) dicotiledonate ( Sinapis alba, Lepidium
sativum, Brassica alba, Lactuca sativa, Phaseolus aureus, Lycopersicon esculentum, Cucumis
sativum, Daucus carota ) și ii) monocotiledonate ( Zea mays, Oryza s taiva, Hordeum vulgar,
Allium cepa, Sorgum saccharatum ) ca și alte specii de cereale [ WHO. 2006, WHO. 2007,
http://www.who.int/water_sanitation_health/gdwqrevision/levelsofprotection/en/index.html ,
WHO, FAO and IDRC, 2010 ].
Obiectivul acestei lucrări are în vedere evaluarea fitotoxică a nămolului provenit de
la stația de epurare a orașului Oradea și a compostul ui provenit de la depozitul ecologic de
deșeuri Eco – Bihor Oradea asupra uneia dintre fenofazele dezvoltării a trei specii mai mari
de plante: Lepidium sativum, Sinapis alba și Sorgum saccharatum. : germinarea.

6
Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facu ltății germinative a plantelor

CAPITOLUL I.
STRATEGII PENTRU GESTIONAREA NĂ MOLULUI PROVENIT DE
LA STAȚII DE EPURARE

I.1. Caracteristici ale apelor uzate
Succesul în utilizarea apelor uzate tratate pentru producția vegetală va depinde în mare
măsură de adoptarea unor strategii adecvate care vizează optimizarea randamentului culturilor
și a calității acestora, menținerea productivității și calității solului, asigurarea protecției
mediului. Adoptarea celei mai optime soluții depinde de tipul namolului folosit, de proveniența
acestuia, dar și de tehnologia de epurare folosită..
Beneficiile aduse de adoptarea unei tehnologii adecvate de epurare a apelor uzate trebuie
să fie corelate atât cu impactul asupra mediului, cu impactul asupra sănătății populației dar și
cu costul ascestora. Obiectivul principal al epurării apelor uzate e ste, acela de a asigura protecția
populației și a mediului, cu valorificarea într -o cât mai mare măsură a potențialului de care
dispun aceste ape.
Pentru a realiza epurarea apelor uzate este necesară o abordare în mod ecologic astfel
încât să fie un circu it închis, care să permită atât conservarea apei cât și recuperarea nutrienților.
Astfel sunt prezentate câteva scheme care pot fi aplicate cu succes în epurarea apelor reziduale
și utilizarea efluentului în agricultură.
Figura I.1. Schemă de epurare cu nitrificare în BNA și denitrificare
I – influent; E – efluent; DI – decantor intermediar; BNA cu nitrif. – bazin cu nămol activat cu
nitrificare; D – punct dezinfecție ; SPN – stație de pompare nămol; n.a.r. – nămol activat
recirculat; n.e. – nămol în exces; n.s. – nămol secundar; n.p. – nămol primar

BNA cu
nitrificare
DI
n.a.r.
n.e.
S.P.N
D
E
Bazin
denitrifi
care
n.s.
aer aer
DP

I
n.p
DS

7
Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facu ltății germinative a plantelor

Figura I.2. Schemă de epurare cu adaos de reactivi chimici pentru precipitarea
fosforului
I- influent; E – efluent; DS – decantor secundar; D – punct dezinfecție;
BNA cu nitrificare – bazin cu nămol activat cu nitrificareSPN – stație de pompare nămol;
n.a.r. – nămol activat recirculat; n.e. – nămol în exces; n.p. – nămol primar

Figura I.3. Schemă de epurare cu nămol activat și filtrare
I -influent; E – efluent; DS – decantor secundar; D – punct declorare;
BNA – bazin cu nămol activat; SPN – stație de pompare nămol;
n.a.r. – nămol activat recirculat; n.e. – nămol în exces; F – filtru; n.p. – nămol primar

Figura I.4 . Schemă de epurare cu nămol activat, filtrare și cărbune activ
I
clor

BNA cu
nitrificare
DS
n.a.r.
n.e.
S.P.N.
Aer sare metalică
D
E
Reactor Cl 2
DP
n.p.
BNA cu
nitrificare
DS
n.a.r.
n.e.
aer
clor
polimer
F
D
E
Reactor
clor
I
Al2(SO 4)3
DP
D
n.p
.
S.P.N.

BNA
DS
n.a.r.
n.e.
S.P.N.

aer
E
clor

polimer
F
D
Reactor
clor

Al2(SO 4)3
C
apă spălare
E
DP
n.p.

8
Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facu ltății germinative a plantelor

Figura I.5. Schemă de epurare cu nitrificare în BNA (o singură treaptă)
I – influent; E – efluent; DS – decantor secundar; D – punct declorare;
BNA cu nitrif. – bazin cu nămol activat cu nitrificare; SPN – stație de pompare nămol;
n.a.r. – nămol activat recirculat; n.e. – nămol în exces; n.p. – nămol primar

Adoptarea unei strategii eficiente de gestionare a apelor uzate reduce poluarea pe care
acestea ar avea -o asupra emisarilor. Irigarea cu ape uzate permite conversia principalilor
compuși prezenți în apele uzate municipale, fiind o alternativă în acest scop [Pantea E, 2014].
Tehnologiile de epurare adecvate pot asigura o apă a cărei calitate o face utilizabilă în
irigații dar poate constitui și o sursă de en ergie alternativă (obținerea de biogaz), iar nămolul
constituie un bun fertilizant.
Criteriile care trebuie luate în considerare pentru adoptarea unei tehnologii de epurare
durabile sunt:
 Să se prevadă un o maxim de recuperare și refolosire a apei tratate cu un minim cost.
 Să poată fi aplicabile atât la scară maică cât si mare
 Acceptabilă pentru populație.
La selectarea tipului de proces de tratare a apelor uzate se urmărește:
1. Îndepartarea materiilor grosiere si a nisipului
2. Reducerea suspensiilor solide, a uleiurilor si a grasimilor
3. Reducerea materiilor organice dizolvate, a nutrienților și reducerea
microorganismelor.
Implementarea celei mai adecvate tehnologii trebuie să se țină cont și de factori climatici
specifici zonei. Proiectarea stațiilor de epurar e a apelor uzate a fost, de obicei, bazată pe
necesitatea reducerii încărcării organice și a materiilor solide totale în scopul limitării poluării
mediului.

9
Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facu ltății germinative a plantelor

Eliminarea microorganismelor patogene nu a fost un obiectiv însă pentru utilizarea
efluenților în agricultură trebuie să se țină cont de acest parametru
[https://hortiweb.ro/mustarul -alb-sinapis -alba-l]. Epurarea apelor uzate municipale trebuie
orientată astfel încât să permită eliminarea constituenților apelor uzate care pot fi toxici sau
dăunători culturilor, dar să fie și fezabil economic.
I.2. Procese de epurare convenționale
Procesele convenționale de tratare a apelor uzate constă dintr -o combinație de procese
fizice, chimice, bi ologice. Necesitatea epurării apelor uzate orășenești a fost inițial legată de
îndepărtarea materiilor în suspensie (sedimentabile sau floculente) realizată prin ceea ce numim
epurare primară sau mecanică , apoi de reducerea substanțelor organice în treapta biologică
sau secundară [WHO. 2007 , 15. http://www.ispe.ro/ro/analiza -situatiei -actuale -a-
efectelor -utilizarii -namolurilor -de-la-statiile -de-epurare/] .
Metodele de epurare convenționale se realizează prin tehnologii bazate în exclusivitate
pe echipamente mecanice, fiind energointensive( potrivite, în special, aglomerãrilor umane cu
densitatea mare a populației (orientativ peste 100 locuitori/ha).
În figura următoare sunt prezentate principalele procese care intervin la prelucrarea
apelor uzate:

Figura I.6. Procese implicate în epurarea apelor uzate [Pantea E, 2014].
Procese fizice
Procese chimice
Procese biologice
Separare
Mărunțire
Uniformizare dbite
Sedimentare
Flotație
Filtrare prin medii granulare
Precipitare
Adsorbție
Dezinfecția
Declorinare
Alte aplicații chimice

Procese cu nămol activat
Bazine aerate
Contactoare biologice
Digestie anaerobă
Îndepărtare biologică a
nutrienților

10
Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facu ltății germinative a plantelor

I.2.1 Metodele mecanice sunt utilizate pentru îndepărtarea materiei sub acțiunea
gravitației în una sau mai multe trepte, folosind grătare, deznisipatoare, decantoare, filtre,
separatoare de grăsimi. Metodele mecanice permit reducerea concentrației substanțelor în
suspensie cu 40 -65%, iar CBO 5, cu 25 -40%. Metoda mecano -chimică constă în reținerea
substanțelor în suspensie, coloidale și în soluție prin tratarea apelor uzate cu substanțe
coagulante.
Egalizarea apelor uzate, unifo rmizarea debitelor și a compoziției apelor uzate
Apele uzate, indiferent de sursă, prezintă variații în timp ale debitelo r și compoziției,
datorită lipsei de uniformitate a consumurilor de apă, a cantităților de apă eliminată din proces
și a conținutului acestora în substanțe poluante. Uniformizarea debitelor și a compoziției apelor
uzate se face în bazine de uniformizare am plasate în serie sau în derivație cu colectorul de
canalizare și permite dimensionarea stației de epurare la nivelul debitelor medii.
Reținerea corpurilor și suspensiilor mari (site și grătare)
Grătarele servesc pentru îndepărtarea din apă a impurităților grosiere care pot forma
depuneri greu de evacuat și care ar bloca sistemele de raclare, pompele și vanele, gurile de
evacuare și deversoarele [ http://www.soilscience.uaic.ro/doc/SFFP TZ_No_4_p_041.pdf ].

Tabel I.1.
Tipuri de grătare /site
Clasificare
grătare Distanța dintre bare
(mm) Aplicații
Grătare
rare ≥6 îndepărtare materiale de dimensiuni mari
Grătare
fine 1,5-6 reduc suspensiile solide la nivelul
tratamentului primar
site fine 0,2-1,5 reduc suspensiile solide la nivelul
tratamentului primar
Microsite 0,001 -0,3 utilizate în epurare terțiară

Procesele de sedimentare a apelor uzate se pot realiza în:
 deznisipatoare, care permit separarea suspensiilor granulare (nisip, particule minerale
etc);
 decantoare primare;

11
Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facu ltății germinative a plantelor


Figura I.7 . Decantoare

I.3. Metodele biologice de epurare a apelor reziduale de substanțele poluante organice
și de compușii minerali cu ajutorul microorganismelor pot fi împărțite în aerobe, anaerobe și
combinate [ Ghosh D. 1984 ].
Metodele de epurare aerobă se aplică cu precădere pentru mineralizarea substanțelor
organice dizolvate în faza lichidă a apelor reziduale. Cea mai simplă metodă biologică aerobă
de purificare se înfăptuiește în condiții naturale, nemijlocit, în bazin sau î n sol.
Aceste procese se bazează pe utilizarea unor organisme, care au proprietăți specifice [ Abdel –
Gawad S.T., 1998 ]:
 necesită energie radiantă pentru creștere;
 necesită compuși organici ca nutrienți;
 folosesc donori (electroni) anorganici;
 necesită ox igen molecular pentru creștere (ca oxidant);
 necesită sau nu oxigen din aer.
Cele mai multe sisteme biologice de tratare a reziduurilor organice depind de organisme
heterotrofice, care folosesc carbonul ca sursa de energie.
Aceste reacții se descriu prin următoarele procese.
Materie organică + O 2 + NH 3 + celule → CO 2 + H 2O + NH 4+ + noi celule
Nitrificarea se realizează astfel: (1) amoniacul este oxidat în nitrit; (2) nitritul este oxidat
în nitrați:
2 NH 4+ + 3 O 2 → 2 NO-2 + 2 H 2O + 4 H+
2 NO 2- + O 2 → 2 NO 3

12
Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facu ltății germinative a plantelor

Operația de denitrificare este: 2 NO 2- + H 2O → N 2 + 2 OH- + 3 O-

Nitratul se poate folosi ca o sursă de oxigen pentru procesele de descompunere biologică
[Frans P. Huibers, 2009 ].
Eficiența epurării biologice naturale variază între 95 și 98%.
Epurarea biologică aerobă artificială
Cele mai importante instalații de epurare biologică aerobă artificială sunt:
 filtrele biologice, biodiscuri;
 bazinele cu nămol activ.

Figura I.8 . Bazine cu nămol activat

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

13

CAPITOLUL II.
CARACTERISTICILE NĂMOLULUI PROVENIT DE LA STAȚIILE DE
EPURARE

Integrarea nămolurilor de la canalizarea orașelor în mediul ambiant reprezintă o
preocupare importantă a societății contemporane. Fiecare locuitor citadin degajă zilnic în apele
uzate între 100 -200 g resturi organice (substanță uscată) care, după fermenta re, dau naștere la
60-70 g nămol de canalizare. La o medie de 70 g pe zi, de la un locuitor rezultă 25,2 kg nămol
pe an, ceea ce înseamnă că de la o localitate cu 300 000 locuitori se obțin anual 7560 t nămol
substanță uscată.
Cantitatea de nămol rezultat anual de la o persoană variază de la o localitate și țară la
alta: 36,5 kg în Germania, 20 kg în Olanda, 100 kg în Elveția (Bassam și Tietjen 1980; De
Haan, 1980; Keller, 1981). Se acceptă că, în general, de la 10000 locuitori rezultă zilnic o tonă
substanță uscată sub formă de nămol fermentat anaerob, ceea ce înseamnă că de la 300000
locuitori rezultă zilnic 7560 t/an, cifra menționată mai sus. Cea mai avantajoasă cale de
integrare a acestui produs în mediul ambiant este folosi rea ca îngrământ în agricultură. Uniunea
Europeană încurajează o asemenea politică, cu condiția evitării riscului de diseminare a
germenilor patogeni existenți în constituția lor, a ouălor de viermi intestinali și a îmbogățirii
excesive a solurilor cu săru ri de metale grele.
Nămolurile de canalizare se folosesc ca îngrășământ în procent variabil de la o țară la
alta: 34 % din total în Germania, 10 % în Belgia, 45 % în Danemarca, 23 % în Franța, 20 % în
Italia, 45 % în Olanda, 60 % în Suedia, 45 % în Marea Britanie (Juarez și colab., 1987).
Procentele menționate se modifică de la un an la altul. Nămolurile de canalizare din România
au fost folsite în proporție scăzută ca îngrășământ.
Se deosebesc trei stări de consistență a nămolurilor utilizabile ca îngrăș ământ:
1) lichide cu 2 -12 % substanță uscată;
2) îngroșate sau păstoase cu 12 -25 % s.u. și
3) deshidratate cu peste 25 % s.u.

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

14

În țara noastră s -au folosit doar nămoluri deshidratate prin menținerea un timp pe paturi
betonate sau în grămezi. Nutrienț ii din în apele uzate pot (parțial) să înlocuiască îngrășăminte
chimice de sinteză;
Definite din punct de vedere tehnologic, nămolurile se consideră ca faza finală a epurării
apelor, în care sunt înglobate produse ale activității metabolice și/sau materii prime,produși
intermediari și produse finite ale activității industriale
(http://arpmsb.anpm.ro/upload/9361_Namoluri_.pdf).
II.1. Clasificarea nămolurilor
Nămolurile se pot clasifica după mai multe criterii:
a) După proveniența apei uzate, există:
-nămoluri de la epurarea apelor uzate orășenești;
-nămoluri de la epurarea apelor industriale;
b) După treapta de epurare, se disting:
-nămol primar din decantoarele primare;
-nămol secundar din decantoarele secundare;
-nămol amestecat: nămol activ în ex ces sau nămol de la filtrele biologice, combinat cu nămol
primar;
c)După stadiul de prelucrare în cadrul gospodăriei de nămol, se menționează:
-nămol proaspăt;
-nămol fermentat, stabilizat aerob, anaerob sau chimic;
d)După compoziția chimică, se disting:
-nămoluri cu o compoziție predominant organică, ce conțin peste 50% substanțe volatile în
substanță uscată;
-nămoluri cu o compoziție pnămoluri cu o compoziție predominant anorganică, ce conțin peste
50% substanțe m inerale în substanța uscată;
Cantitățile de nămoluri generate în prezent de stațiile de epurare sunt în funcție de:
– populația racordată la sistemul de canalizare;
-aportul apelor industriale colectate prin sistemul de canalizare;
– tehnologia aplicat ă la epurarea apelor uzate (epurare primară sau secundară) și randamentele
obținute în exploatare;
Cuantificarea exactă a cantității de nămoluri produse este dificilă, deoarece o parte se
pierd în rețelele de canalizare sau prin operațiunile de transport.

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

15

Principalele opțiuni de valorificare a nămolului de epurare sunt următoarele:
– utilizarea în agricultură;
– compostare;
-fermentare anaerobă;
– coincinerare.
II.2. Utilizarea în agricultură
Condiția promovării nămolului ca fertilizator în agricultură este ca solul să nu fie afectat
în mod negativ de componentele acestuia. De cele mai multe ori datorită conținutului de metale
grele, compuși ai azotului etc. nu se face o valorificare a nămoluri lor în agricultură.
Nămolul de epuarare poate fi utilizat în agricultură numai cu condiția respectării
prevederilor legislative și anume a Ordinului comun al ministerului mediului și gospodării
apelor și ministerul agriculturii nr. 344/2004 pentru aprobar ea normelor tehnice privind
protecția mediului și în special a solului atunci când nămolurile de epurare sunt utilizate în
agricultură.
Astfel, conform acestui ordin, pentru ca nămolurile de epurare să fie utilizate în
agricultura trebuie respectate valo rile maxim adimisibile privind:
– concentrațiile de metale grele în solurile pe care se aplică nămolurile,
-concentrațiile de metale grele din nămoluri, cantitățile maxime anual de metale grele care pot
fi introduse în solurile cu destinație agricolă.
Dacă nămolurile rezultate din epurarea apelor municipale conțin compuși organici
și/sau anorganici toxici ce nu permit valorificarea în agricultură, se poate lua în valorificarea
energetică.
Limitele permise pentru ca nămolul să fie utilizat în agricultură sunt redate în tabelul de
mai jos:
Tabel II.1.
Limite permise pentru ca nămolul să fie utilizat în agricultură
Element Limita Unitate de masura
Plumb 900 mg/Kg DS
Cadmiu 10 mg/Kg DS
Crom 100 mg/Kg DS
Cupru 800 mg/Kg DS
Nichel 200 mg/Kg DS

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

16
Mercur 8 mg/Kg DS
Zinc 2500 mg/Kg DS
PCB 0,2 mg/Kg DS
PCDD 100 mg/Kg DS

Nămolul de la epurarea apelor uzate are un conținut de 97 % apă. Prin centrifugare sau
filtrare conținutul de apă poate fi micșorat la 70 – 80 %, din acest considerent, procesul de
deshidratare este o precondiție pentru un transport economic și o posibilă depozitare / eliminare.
Cerințele de reutilizare în agricultură presupun un nivel de uscare mai mare de 90 %,
pentru a asigura faptul că nămolul nu este fermentabil și poate fi stocat în silozuri până la
reutilizare.
Tabel II.2.
Producția națională de nă mol de epurare (2007)
Tip de namol Cantitate (tSU)

Namol primar 37,643
Namol secundar 18,033
Namol mixt 83,173
Total 138,849
Sursa: ANPM, Raport privind namolul produs de SEAU in Romania, 2007

Tabel II.3.
Receptori de namol in Romania (2007)
Receptor Cantitate
Dpozitare in SEAU 125,737
Eliminarea la depozite de deseuri 12,630
Utilizarea in agricultura 282
Incinerarea 0
Sursa: ANPM, Canitatea de namol produsa de SEAU in Romania in 2007

Metodele curente de eliminare a namolului de epurare sunt prezentate în tabelul 2.3.
Metoda predominanta de eliminare o reprezinta eliminarea pe amplasament sau in afara
acestuia.

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

17

Tabel II.4
Metodele curente de eliminare a nămolului de epurare
Receptor de namol Numar
Eliminare(depozit de deseuri,depozit de
gunoi,depozitare in amplasament) 87
Receptori necunoscuti 72
Paturi de uscare 36
Lagune de depozitare 4
Inmagazinare 4
Compostare 4
Batal de namol 2
Agricultura 2

Aproximativ 80% din orasele Romaniei au un sistem combinat de canalizare (apa uzata
menajera si apa pluviala).

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

18

CAPITOLUL III.
DESCRIEREA GENERALĂ A SPECIILOR STUDIATE

III.1. Cresonul de gradină (Lepidium sativum)
(http://www.botanistii.ro/blog/cresonul -de-gradina -lepidium -sativum/ )
Frunzele de creson sunt foarte perisabile și nu se pot păstra în mediu ambiental decât o
zi, dar prin preambalare și depozitare la frig (1°C) și umiditate relativă de 90%, durata păstrării
se poate prelungi până la 7 -9 zile.
Importanța culturii: Cresonul se cultivă pentru frunzele sale care se folosesc la
condimentarea unor mâncăruri sau murături, sub formă de salată, ca garnitură la diferite
preparate culinare. Gustul condimenta t este dat de prezența în frunze a unor glicoside și uleiuri
eterice, iar valoarea alimentară constă într -un conținut ridicat al acestora in vitamine și caroten.
Origine și răspândire: Cresonul este originar din Orient, nordul și estul Africii și sud –
vestu l Asiei, unde crește spontan și a fost cultivat din cele mai vechi timpuri, fiind cunoscut de
egipteni, greci și romani. La noi în țară se cultivă sporadic.
Particularități botanice și biologice: Este o plantă anuală, cu ritm rapid de
creștere. Rădăcinile sunt superficiale și slab ramificate. Formează tulpini ramificate, cu aspect
de tufe înalte până la 30 -60 cm. Planta are heterofilie accentuată, frunzele de la bază sunt lung
pețiolate, întregi, lobate sau penat -sectate, uneori puternic încrețite, iar cel e de la vârf sunt
sesile, înguste, filiforme, au lobii liniari sau sunt linear -lanceolate.
Florile sunt mici, de culoare albă sau roșu -liliachiu, grupate în umbele și înfloresc în
iunie -iulie. Fructele sunt ovoide, cuprind 2 -4 semințe roșii -castanii, fusif orme, de dimensiuni
mici. Facultatea germinativă a semințelor este de 98% și se păstrează 3 -4 ani.
În condiții optime de temperatură și umiditate , plantele răsar foarte repede, după 25
de ore de la semănat. Ritmul de creștere al plantelor este foarte rapid , astfel încât, se poate
consuma la puțin timp după răsărire.
Exigențe ecologice: Cresonul este o plantă cu cerințe reduse față de factorii de
vegetație. Este o specie rezistentă la frig și puțin pretențioasă față de lumină și elemente

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

19
nutritive. Dă rezult ate bune pe soluri profunde, bine structurate și echilibrate nutritiv, fără exces
de substanțe organice.

Figura III.1 . Cultură de creson de grădină

Cultura forțată se practică mult în țările din vestul Europei, mai ales în Danemarca și
Germania, care sunt specializate în cultura cresonului în sere. Se pot efectua două tipuri de
cultură: în scafe mici, de material plastic sau carton, destinate vânzării și pe parapete.
Pentru cultura în scafe se folosesc diferite substraturi: rumeguș grosier sau fin, făi nă
de hârtie sau carton, vată minerală. În fiecare scafă umplută cu substrat umed, se seamănă 2 -5
gr de semințe (pentru 110 cm²). Pentru a grăbi răsărirea, se recomandă umectarea semințelor,
timp de câteva ore.
Lucrările de îngrijire: După semănat, scafele se depozitează în întuneric, într -un spațiu
cu temperatura de 20 -25°C, timp de 3 -4 zile. În vederea unei germinări uniforme, este necesară
tasarea substratului semănat, care se realizează, fie prin suprapunerea scafelor, fie prin folosirea
unor greutăți.
După germinarea semințelor, scafele se trec la lumină și la temperatura de 15°C. Iarna,
se recomandă suplimentarea luminii, pentru a nu se prelungi perioada de cultură mai mult de 1 –
2 zile comparativ cu vara. Fertilizarea nu este necesară, iar cultura se u dă la nevoie.

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

20
Valorificarea se face când plantele sunt în faza de frunze cotiledonale, fază care se
atinge la 6 zile de la semănat, dacă s -au asigurat condițiile optime de cultură.

III.2. Muștar alb ( Sinapis alba )
Muștarul alb ( Sinapis alba ) este o er bacee anuală din familia Cruciferae, mai este numită
și Brassica alba sau muștar galben. Acesta este cultivat pentru semințele sale utilizate în
industria alimentară și farmaceutică, dar și ca hrană pentru animale sau pentru rotația culturilor.
Muștarul a lb are tulpinile ramificate cu flori galbene ce poate atinge înălțimea de un
metru. Frunzele de muștar alb pot fi consummate în salate, dar mai pot fi folosite deasemenea
și ca furaj.
Răspândire și utilizări
Muștarul alb, fiind o plantă meliferă, este ut ilizat încă din cele mai vechi timpuri de
popoarele asiatice și de egipteni sub formă de pulbere sau de boabe, folosit în alimentație
deoarece își păstrează gustul specific.
Muștarul alb este o plantă condimentară, făina obținută din semințe se folosește pentru
prepararea muștarului alimentar, dar totodată este și o plantă foarte bună amelioratoare pentru
sol și îngrășământ.
În scopuri medicinale, muștarul alb este folosit datorită proprietăților acestuia de:
-stimulent al secrețiilor gastrice,
-laxativ
-stimulent al poftei de mâncare
-echilibrează și reglează tranzitul intestinal.
În medicina populară, muștarul alb era utilizat pentru tratarea durerilor de cap, pentru
răceală(băi cu plantă) și reumatism. În prezent, muștarul alb este un remediu natural în
tratamentul afecțiunilor stomacului,esofagului, anorexiei, circulației deficitare a sângelui,dar și
în rino -sinuzite. Deasemenea are și calități calmante, cicatrizante, antimicrobiene.
Descriere morfologică și particularități biologice :
Este o plantă anuală, cu înălțimea de cca 60 -100 cm, păroasă.

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

21

Figura III.2 . Cultură de muștar alb
 Frunzele sunt pețiolate, lirate.
 Florile sunt de tipul 4 și galbene ce înfloresc în mai -iulie.
 Fructul este o silicvă alb -păroasă, cu rostrul lung.
 Semințele sunt mici, de cca 1,2 mm de culoare albă gălbuie.
Exigențe ecologice:
 Este o specie de zi scurtă.
 Se poate semăna timpuriu.
 După semănat trebuie asigurată umiditatea necesară.
 Este sensibilă la temperaturi scăzute după răsărire.
Figura III.3. Fructul muștarului alb

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

22

Figura III.4. Florile muștarului alb

Figura III.5. Cultură de muștar alb dispusă pe rânduri
Tehnologii de cultură: Cultura se înființează direct din sămânță, 10 -12 kg/ha cu 12 -14
cm între rânduri, primăvara devreme. Înflorește după 45-50 de zile de la semănat.

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

23
III.3. Sorgul zaharat (Sorghum bicolor)

Plantă din familia Poaceae (numită în unele surse Gramineae ), ce poate crește și până
la 3 m, cu tulpina plină de măduvă și formată din 9 până la 15 internoduri, cu frunze late și
lungi, asemănătoare porumbului și cu inflorescențe sub formă de panicul cu ramificații mai
lungi sau mai scurte în funcție de varietate. Într -un panicul se găsesc peste 1500 de flori.
 Varietăți naturale și hibrizi moderni
Sorghum este un gen ce cuprinde numeroase specii de ierburi înalte, anuale și perene,
unele cultivate pentru grăunțe, altele exclusiv pentru furaj sau întrebuințări industriale ca
producția de biomasă, etanol sau confecționarea de mături. La n oi în țară – ca de altfel și prin
alte părți – majoritatea speciilor din acest gen au un nume generic, deși există diferențe
morfologice consistente între specii.
Eu mă voi raporta la Sorghum bicolor , întâlnită uneori în articolele de specialitate și
ca Sorghum vulgare – ce mai cunoscută și mai larg răspândită specie cultivată din cadrul acestui
gen.
Această specie are, la rândul său, câteva varietăți naturale și mai multe soiuri moderne
obținute prin hibridizare:
1. Sorgul pentru boabe (Sorghum bicolor var. sorghum )
2. Sorgul pentru mături (Sorghum vulgare var. technicum )
3. Sorgul zaharat (Sorghum bicolor var. saccharatum sau simplificat Sorghum saccharatum)
4. Sorgul furajer , cunoscut și ca iarba de Sudan (Sorghum sudanense )
După morfologia paniculului și a bo abelor, sorgul cuprinde două tipuri: cu panicul
răsfirat (așa cum sunt varietățile saccharatum , technicum și sudanese ) și cu panicul dens
(varietatea sorghum ).

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

24

Figura III.6. Variațiuni de sorg în funcție de panic și boabe
a. panic răsfirat; b. panic dens.

Figura III.7. Tipuri de panic

La noi se cultivă câteva tipuri de hibrizi dezvoltați autohton, dar și varietăți importate.
Avem în țară chiar și un centru de cercetare – Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare
Agricolă Fundulea – unde au fost înre gistrate cu scop comercial mai multe soiuri hibride:
 Sorg hibridizat cu iarbă de Sudan – Tutova , Tereza , Tinca (schimbat în Catinca printr -un
ordin al Ministerului Agriculturii din 2007)
 Hibrizi de sorg zaharat – Roza , Doina , Prut, soiurile Fundulea și Car men
 Hibrizi de sorg de mături – Siret , Denisa și Donaris
Producători internaționali încearcă introducerea în agricultura românească a noi specii
de sorg hibridizate, cu cantitatea de tanin redusă la zero, dar și cu ameliorări împotriva

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

25
dăunătorilor, asupra cărora nu am să mă pronunț, neavând suficiente cunoștințe de genetică.
Totuși – ca în privința oricăror organisme modificate genetic – prefer să păstrez un grad de
scepticism, în special în legătură cu semințele tratate.

 Etimologie
În ciuda tututor numelor tehnice pe care le -am pomenit mai sus aproape toate soiurile
sunt cunoscute popular sub numele generic de sorg sau, ocazional, mătură . Regional, prin
Transilvania și Moldova, sorgul de mături se mai numește tătarcă , iar în Republica Moldova
iarba d e Sudan este cunoscută și ca sudancă . O altă specie de sorg, Sorgum halopense, cultivat
ca plantă furajeră, este numită costrei .
Numele de sorg din limba română și sorghum din limbile internaționale vin din latina
medievală: surgum sau suricum – la rândul lor derivate din latina antică, unde Syricum însemna
iarbă de Siria.

 Răspândire și utilizări
Sorgul este una dintre cele mai vechi cultivate cereale. Probabil că la origine el provine
din zona Etiopiei, dar în Antichitate era deja cunoscut în toată lumea veche. Astăzi este cultivat
în peste 90 de țări, pe 5 continente, fiind, după cum spuneam, a 5 -a cultură ca importanță la
nivel planetar. Peste jumătate din producția internațională de sorg este destinată alimentației
(boabele ca atare și folosite în făinu rile compozite destinate panificației glutenice și aglutenice,
sucul dulce extras din tulpini, utilizat la fabricarea siropului, oțetului și a altor produse
alimentare).
Apoi, în jur de 40%, obținerii de furaje animaliere (masă verde , fân, siloz, pelete
furajere).
Procentele rămase se adresează industriei producătoare de materii de consum, iar
veleitățile sorgului sunt numeroase – din sorgul zaharat și cel de mături se obțin combustibili
lichizi, solizi și gazoși, energie electrică și termică, se poate fab rica hârtie, materiale textile și
plastice, materiale de construcție, perii de uz casnic, mături și împletituri.

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

26

Figura III.8. Mături fabricate din sorg

La noi în țară, sorgul este cultivat relativ puțin, iar numărul de hectare cultivate cu sorg
au scăzut în ultimele decenii, de la perioada de apogeu, în anii 70 (când a fost înființat și
Institutul de la Fundulea). Totuși, este de bănuit că, forțați de împrejurări, agricultorii români
vor adopta tot mai mult ”noile” culturi de sorg, care poate fi pri ntre cele mai bune soluții odată
cu iminenta transformare climatică la nivel Balcanic într -una mai caldă și aridă.
Plantele de sorg preferă tocmai acele zone cu climat cald – câmpiile din sudul Munteniei
și Olteniei, Câmpia Banatului și Câmpia Centrală a M oldovei, având, în mare parte, același
areal de răspândire ca și porumbul cu care se aseamănă din multe puncte de vedere, dar față de
care dovedește un grad mai ridicat de beneficii ce urmează să fie dovedite în timp.
Rădăcina sorgului este puternic dezvoltată, ajungând la peste 1m adâncime. Aceasta
explică rezistența la secetă îndelungată și adaptarea la condiții de mediu nepropice altor cul turi.
 Utilizări culinare
Asemeni altor cereale, boabele de sorg sunt compuse din amidon (70%), proteine (10%)
și grăsimi vegetale (3%). Însă, spre deosebire de porumb, sorgul este bogat în complexul de
vitamine B și beta -caroten care este convertit în vitamina A de către organism. Este, de
asemenea, bogat în antioxidanți.
În funcție de varietate culoarea boabelor p oate varia de la alb la roșu si brun -închis,
nuanțe dată de prezența taninului, substanță care inhibă asimilarea proteinelor. De aceea se
caută sorg cu conținut redus de tanini.
Parte comestibilă sunt boabele. Ele se consumă fierte în mâncăruri sau salate calde,
făcute floricele, sau se macină sub formă de făină care se poate folosi ca atare sau amestecată
cu alte tipuri de făină.

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

27

Figura III.9. Floricele din sorg
Iată cum se consumă sorgul în țările cu tradiția acestor culturi:
 În Africa și America Cent rală, făina de sorg este frămîntată, iar din acest aluat nedospit se
fac tortillas, biscuiți și pâine.
 Tot în țările africane se face un fel de terci care seamănă cu mămăliga.
 În țările occidentale sorgul devine tot mai cunoscut și cumpărat de cei interesa ți de o
alimentație sănătoasă și diversificată. Datorită lipsei de gluten este foarte promovat ca făină
pentru pâine, aluat de pizza, paste sau prăjituri.
 În multe regiuni calde ale globului boabele sunt lăsate la fermentat și folosite pentru
obținerea unui tip de alcool.

Figura III.10. Pilaf de sorg cu ciuperci fripte în tigaie de fontă.

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

28

Figura III.11. Sorg cu pulpă și semințe de dovleac.

Figura III.12. Salată caldă de sorg cu sfeclă, dovleac și bacon.

Figura III.13. Pâine din făină de sorg.

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

29

Figura III.14. Clătit e din făină de sorg. https://ierburiuitate.wordpress.com/tag/sorghum/ )

Figura III.15. Supă de curcan cu sorg și varză furajeră (kale) .

Figura III.16. Pandișpan cu afine și semințe de sorg

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

30

Figura III.17. Fiertură de sorg cu ghimbir și chilli.

În fine, varietatea Sorghum saccharatum este prelucrată pentru obținerea unui
îndulcitor natural, gros ca melasa lichidă, c are lăsat la uscat se solidifică.
(https://ierburiuitate.wordpress.com/tag/sorghum/ ).

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

31

CAPITOLUL IV.
MATERIAL ȘI METODA DE CERCETARE

Pentru atingerea obiectivului stabilit, experiențele au fost amplasate în laboratorul de
analize agroalimentare din cadrul Departamentului Ingineria Mediului. Ca material suport
pentru procesul germinativ a fost folosit nămolul de la stația de epurare a or așului Oradea și
compostul de la depozitul ecologic de deșeuri Eco Bihor Oradea.
Plantele au fost udate în medie de 2 ori pe săptămână cu apă distilată astfel că singurul
aport nutritiv a fost asigurat doar de substratul germinativ. Temperatura medie în î ncăperea în
care s -a realizat experiența (determinată, zilnic, la ora 12) a fost 23,5oC.
Pentru testarea efectului pe care -l are nămolul provenit de la stația de epurare și
compostul provenit de la depozitul ecologic Eco Bihor asupra creșterii plantelor și modificării
însușirilor solului s -au efectuat amestecuri nămol – compost, în diferite proporții.
Pentru a stabilii capacitatea de germinație în funcție de calitatea optimă a substratului
germinativ, experiența a fost bifactorială și a curprins:
 Factorul A – Factorul A – speciile:
– A1 – Lepidium sativum
– A2 – Sinapis alba
– A3 – Sorgum saccharatum
 Factorul B – nămol cu graduările:
– B1 nămol stație epurare
– B2 amestec 25% nămol și 75% compost
– B3 amestec 50% nămol și 50% compost
– B4 amestec 75% nămol și 25% compost
– B5 compost
IV.1. Pregătirea materialui de lucru
În vederea evidențierii calității nămolului și a compostului au fost efectuate determinări
fizico – chimice și microbiologice cu ajutorul următoarelor aparate și metode d e lucru.

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

32

 Deterrminări fizico – chimice
1. Determinarea pH -ului. Acest parametru s -a determinat electrochimic, utilizând un
pH-metru WTW.

Figura IV.1 . Determinarea pH -ului nămolului și a compostului

2. Sulfații au fost determinați prin metoda turbidimetrică.
3. Azotul total, fosforul total, au fost determinați cu ajutorul fotocolorimetrului Hanna HI
83224

Figura IV.2 . Folocolorimetru Hanna HI 83224

Ca urmare a analizelor efectuate în laborator s -au stabilit caracteristicile nămolului si
comp ostului (tabelul 4.1)

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

33

Tabel IV.1.
Sumarul rezultatelor analizelor namolului de epurare – parametri generali si nutrienti
Nămol
provenit de la
stația de
epurare a
orasului
Oradea Compost
provenit de la
depozitul
ecologic de
deseuri
Oradea Nr.rezultate Maximum
pH 7,68 7,70 6,05 9,21
Substanta uscata 22,0 20,6 1,70 77,7
Materie organica 49,8 50,3 2,3 79,1
Azot total 3,57 3,41 0,47 8,40
Amoniac 1747 1462 0,57 9187
Fosfor total 10804 9187 1147 27984
Calciu 26847 23870 3743 73920
Magneziu 5847 5474 1776 15270
Sulf 0,33 0,28 0,03 0,78
Concentratia medie de nutrienti este tipica, avand valorile 3,5% N, 1%P si 0,2 %K. .

 Determinări microbiologice
Am prelevat câte 10 g de amestec de substrat din toate cele 5 tipuri de substrat pentru a
efectuat analize microbiologice în vederea obținerii numărului de bacterii și de mucegaiuri
existente în substrat. Cele 10 g de substrat au fost cântărite și puse în pahare Erlenmeyer
sterilizate.
În vederea obținerii numărului de bacterii și mucegaiuri existente trebuie făcute
însămânțări pe medii nutritive de cultură sterile de tip agar -agar în plăci Petri. Înainte de
însămânțarea pe mediile de cultură din plăci Petri trebuie făcute diluții până la 10-10.
Modul de lucru : Se ia un pahar Erlenmeyer cu cele 10 g de substrat și se adaugă 90 ml
de apă distilată, astfel efectuând diluția 10-1 și se introduce un magnet în pahar și se pune pe
agitator și se selectează l a 250 -300 de rotații/minut pentru câteva minute. Între timp se pregătesc
9 eprubete cu câte 9 ml de apă distilată în fiecare în vederea efectuării diluțiilor până la 10-10.

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

34

După ce s -a amestecat substratul cu apa distilată se ia 1 ml de diluție cu ajuto rul unei
pipete și o pară și se introduce în prima eprubetă, astfel se realizează diluția 10-2. Din eprubeta
corespunzătoare diluției 10-2 se ia cu ajutorul micropipetei 1 ml și se introduce în eprubeta a
doua corespunzătoare diluției 10-3; acelați procede u se realizează în continuare până ce ajungem
la a noua eprubetă, diluția 10-10 schimbând la fiecare trecere de la o diluție la alta vârful
micropipetei. La final se iau diluțiile 10-8 și 10-10 în vederea însămânțării în plăci Petri pe mediul
nutritiv. Ace eași pași sunt urmați pentru toate cele 5 pahare Erlenmeyer cu diluția de 10-1.
Însămânțarea în plăci Petri : Se ia eprubeta cu diluția 10-8 și cu ajutorul micropipetei
cu un vârf curat se recoltează 1 ml și se introduce în placa Petri, pe suprafața mediu lui nutritiv.
Se repartizează omogen cu mișcări circulare pe toată suprafața și se termostatează la
temperatura de 37oC pentru 24 ore pentru bacterii, iar pentru mucegaiuri este nevoie de o
temperatură de 29 oC pentru 5 – 7 zile. Același procedeu se aplică și pentru eprubeta cu diluția
10-10.
Rezultatele analizelor microbiologice:
În cazul bacteriilor și mucegaiurilor după prima însămânțare avem următoarele rezultate
prezentate în tabelul următor:
Tabel IV.2.
Rezultatele analizelor microbiologice – numărul de colonii
Tipul de substrat Bacterii Mucegaiuri
Diluție 10-8 Diluție 10-10 Diluție 10-7 Diluție 10-10
Nămol 100% – 111 10 –
Compost 100% 46 – – –
Nămol 25% – Compost 75% 58 36 – –
Nămol 50% – Compost 50% 106 – – –
Nămol 75% – Compost 25% 36 22 – 34

Rezultatelor analizelor microbiologice la a doua însămânțare în vederea obținerii
numărului de colonii de mucegaiuri sunt prezentate in următorul tabel:
Tabel IV.3.
Rezultatele analizelor microbiologice – numărul de colonii de mucegaiuri
Tipul de substrat Mucegaiuri
Diluție 10-6
Nămol 100% 6
Compost 100% 41
Nămol 25% – Compost 75% 4
Nămol 50% – Compost 50% 7
Nămol 75% – Compost 25% 1

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

35

Figura IV.3. Experiențele microbiologice
– numărarea coloniilor;
– rezul tatele apărute la prima însămânțare

Însămânțările plantelor s -au realizat în patru răsadnițe cu dimensiunile de 47 * 15 cm
împărțite în căte 18 celule fiecare cu dimenisiunea unei celule de 5,8 * 4,5 * 6 cm, în data de
13 aprilie, le -am pus în laborator în loc cu lumină naturală. Fiecare celulă a fost udată cu 10 ml
de apă distilată.

Figura IV.4. Pregătirea experienței practice

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

36

CAPITOLUL V.
REZULTATE ȘI DISCUȚII

Facultatea germinativă a speciilor analizate a fost stabilită în funcție de calitatea optimă
a substratului germinativ. În urma observațiilor practice s -au obținut rezultatele prezentate în
tabelul următor (tabelul 5.1). Studiul s -a realizat în perioada 13 aprilie – 29 mai 2018.
Tabel V.1.
Numărul de semințe de Lepidium sativum germinate
Tip
substrat 24
aprilie 27 aprilie 1 mai 3 mai 9 mai 18 mai 29 mai
b1 7 7 7 7 7 2 1
b2 7 12 13 13 13 13 13
b3 1 3 10 8 8 8 6
b4 2 6 20 21 24 19 17
b5 7 12 13 13 13 13 13

Tabel V.2.
Numărul de semințe de Sinapis alba germinate
Tip
substrat 24 aprilie 27 aprilie 1 mai 3 mai 9 mai 18 mai 29 mai
b1 1 1 1 1 1 0 0
b2 6 21 23 25
21 21 20
b3 8 9 9 15 11 11 10
b4 4 6 10 10 10 7 7
b5 7 9 10 11 11 11 8

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

37

Tabelul V.3.
Numărul de semințe de Sorgum saccharatum germinate
Tip
substrat 24 aprilie 27 aprilie 1 mai 3 mai 9 mai 18 mai 29 mai

b1 3 3 3 3 3 1 1
b2 4 4 8 8 8 7 6
b3 6 8 10 12 10 9 8
b4 3 3 5 4 3 2 1
b5 5 5 6 6 6 6 6

Figura V.1. Numărul de semințe germinate după 10 zile de la însămânțare

Creson de grădină mustar alb sorg zaharat0123456789Număr de semințe germinate după 10 zile de la însămânțare
b1 b2 b3 b4 b5

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

38

Figura V.2. Numărul de semințe germinate după 14 zile de la însămânțare

Figura V.3. Numărul de semințe germinate după 18 zile de la însămânțare
Creson de grădină mustar alb sorg zaharat0510152025Număr de semințe germinate după 14 zile de la însămânțare
b1 b2 b3 b4 b5
7
131323
810
91021
10
513
10
6
Creson de grădină mustar alb sorg zaharat0510152025Număr de semințe germinate după 18 zile de la însămânțare
b1 b2 b3 b4 b5

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

39

Tabel V.4.
Dezvoltarea plantelor în 10 zile de la însămânțare
Tip plantă Tip substrat Înălțimea plantelor (cm)
Celula 1 Celula 2 Celula 3 Celula 4 Celula 5 Celula
6
CRESON Nămol 100% 2,5 2,8; 2;
2,8 1,5

Compost
100% 3,3; 4,2;
5,6 3,8; 3,3;
5,4; 0,2 4,6
Nămol 25% –
Compost 75% 3,3; 2;
2,9; 3,7 2,7 – 0,4 1,4 2,8
Nămol 50% –
Compost 50% 0,7 – – – – –
Nămol 75% –
Compost 25% – – 2,2; 0,6 – – –
MUȘTAR
ALB Nămol 100% – – 1,9
Compost
100% 7,2 2,2; 3,4;
4,3; 4,8;
5,1 4,6; 4,4
Nămol 25% –
Compost 75% 3,6; 4,3 3,1; 4,4;
3,2 2,7; 4,3 2,3; 3,1 0,5; 3,3;
2,4 4,7; 2,5;
3,9
Nămol 50% –
Compost 50% 2,3; 3,9 2,6 1,1; 2,6 0,9; 3,1 4,3 –
Nămol 75% –
Compost 25% 2,9 – 1,2; 1,5 – 0,8 –
SORG Nămol 100% 1,2 – 2,4; 0,7
Compost
100% 0,4; 2,7;
2,6; 1,4;
1,9 – –
Nămol 25% –
Compost 75% 0,9 0,2 0,3 – 0,7 –
Nămol 50% –
Compost 50% – – 1,6; 1,2 – 0,4; 0,2 2,4; 2,5
Nămol 75% –
Compost 25% 3,5; 1,2 – – 0,3 – –

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

40

Tabel V.5.
Dezvoltarea plantelor în 14 zile de la însămânțare
Tip
plantă Tip substrat Înălțimea plantelor (cm)
Celula 1 Celula 2 Celula 3 Celula 4 Celula 5 Celula 6
CRESON Nămol 100% 3,1; 3,8 2,9; 3,1;
4,5 1,9; 2,5

Compost
100% 3,9; 9,6;
5,6; 8 7,9; 9,5;
4,8; 4,6;
6,7 8,8; 5,7;
6,5; 9,7
Nămol 25% –
Compost 75% 5,5; 6,1 5,8 6,4; 3,5 6,4; 5,8;
6,3; 6,2 – 1,6; 7,6;
6,3; 5,3
Nămol 50% –
Compost 50% – – 0,4 0,6; 1,4 1,3; 0,5;
0,2 1,8; 1,5
Nămol 75% –
Compost 25% 3,7; 2;
1,8 0,5; 0,2;
1,8; 2;
3,2 1,8; 4,1;
4,2; 1,2 0,6; 2,2;
0,6; 0,8 2,4; 0,7;
0,8 2,6
MUȘTAR
ALB Nămol 100% – – 3,4
Compost
100% 10,1 2,4; 7,1;
8,4; 9;
6,8 4,6; 8,9;
7,7; 0,5
Nămol 25% –
Compost 75% 7,2; 3,8;
4,9 3,4; 4,5;
6,4 1,5; 5,9;
6,6; 4,6 1,2; 6,8;
4,5; 4,6 5,2; 4,9;
3,7; 5,7 5; 1,1; 9,1;
5,4; 8,3
Nămol 50% –
Compost 50% – 5,6; 2,8 4,5; 3,8;
1,4 7,7; 2,5 5,4; 2,6;
4,9 6,5; 3,9
Nămol 75% –
Compost 25% – 3,4; 1,5 – 2,6; 3,5 3,4; 1,2 5,8
SORG Nămol 100% 7,2 – 9,2; 4,3
Compost
100% 7,3; 11,2;
11; 7,9;
3,5 – 1,3
Nămol 25% –
Compost 75% 4,3; 1,2 1,8 7; 0,2 0,4 0,2 5,6
Nămol 50% –
Compost 50% – 4,1; 4,1 1,1; 1 0,5 0,25; 2,4;
1,2 6,4; 9,1
Nămol 75% –
Compost 25% 5,6; 2,5 0,3 0,4 – 0,4 –

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

41

Tabel V.6.
Dezvoltarea plantelor în 18 zile de la însămânțare
Tip
plantă Tip substrat Înălțimea plantelor (cm)
Celula 1 Celula
2 Celula 3 Celula 4 Celula 5 Celula 6
CRESON Nămol 100% 4,6; 3,7 4,8; 3,2 1,5; 3,6;
3,6

Compost
100% 9,8; 7,4;
9,3; 5,7 8,8;
8,3; 7;
10,6;
9,5 9,5; 9,8;
8,7; 9,1
Nămol 25% –
Compost 75% 6,1; 8,3 7,6 6,7; 5,9 7,3; 7,6;
7,5; 7,8 – 9,9; 9,1;
7,1; 7,0
Nămol 50% –
Compost 50% 4,3; 05 2,6; 0,5 4,4; 0,3 3,2; 3,0 4,7 3,9
Nămol 75% –
Compost 25% 4,7; 6,5; 6 1; 0,5;
4,4; 6;
5,9; 6,1 3,2; 5,6;
6 3; 6,1 6,1; 0,6;
2,9; 4,6;
4,9 2,6; 2,7;
5,3; 3,8;
7
MUȘTAR
ALB Nămol 100% – – 3,6
Compost
100% 13,8 2,2;
8,6;
10,1;
7,1;
10,2 7,1; 10,1;
11,4
Nămol 25% –
Compost 75% 6; 5; 8,3 5; 5,8;
7,9 1,2; 7,6;
7,5 1,5; 9,5;
6,3; 6,4 3,5; 6,3;
6,8; 9,3 11; 3,5;
7,7; 6
Nămol 50% –
Compost 50% 2,8; 7,6;
5,9 7,6; 3,1 – 9,4 8,4; 5,9;
7,3 4,9; 9
Nămol 75% –
Compost 25% – 3,7;
0,5;
0,7; 4,4 – 6,9 3,1; 2,7;
5,2 5,5
SORG Nămol 100% 8,5 – 5,6; 14
Compost
100% 11,5; 18,5;
14,4; 17,5;
6,5 – 5,1
Nămol 25% –
Compost 75% 16,4 1,2 0,8; 8,5 – 0,4; 2 9
Nămol 50% –
Compost 50% 4,6 11,9;
1,9; 8,8 8,1; 12,5 0,7; 0,8 4,4; 6,7 –
Nămol 75% –
Compost 25% – – – 8,1; 2 0,8 1,2

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

42

Figura V.4. Dezvoltările minime și maxime înregistrate până în a 18 -a zi de la
însămânțarea plantelor de Creson de grădină

Figura V.5. Dezvoltările minime și maxime înregistrate până în a 18 -a zi de la
însămânțare a plantelor de Muștar alb

1.9
0.50.90.52.23.611
9.4
6.913.8
Nămol 100% Nămol 25% –
Compost 75%Nămol 50% –
Compost 50%Nămol 75% –
Compost 25%Compost 100%0246810121416Muștar alb
Minim Maxim1.5
0.40.20.2 0.24.89.9
4.76.510.6
Nămol 100% Nămol 25% –
Compost 75%Nămol 50% –
Compost 50% Nămol 75% –
Compost 25%Compost 100%024681012Cresonul de gradină
Cea mai mică Cea mai mare

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

43

Figura V.6 . Dezvoltările minime și maxime înregistrate până în a 18 -a zi de la
însămânțare a plantelor de Sorg zaharat

Figura V.7 . Răsaduri

Din reprezentarea grafică constatam că au germinat în a 5 -a zi de la însămânțare un
număr diferit de semințe pentru cele trei specii analizate, astfel cel mai mare număr de semințe
germinate a fost observat la muștar în varianta 50% nămol – 50 % compost co mparativ cresonul
la care pentru același pat germinativ am obținut doar o plantă.
0.70.2 0.2 0.3 0.41416.4
12.5
8.118.5
Nămol 100% Nămol 25% –
Compost 75%Nămol 50% –
Compost 50%Nămol 75% –
Compost 25%Compost 100%02468101214161820Sorg zaharat
Minim Maxim

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

44

Se constată că cele trei tipuri de plante s -au comportat diferit raportat la patul germinativ
folosit. Cele mai multe semințe germinate pentru creson au fost obținute pent ru patul germinativ
ce folosea amestec 75% nămol și 25% compost , iar pentru sorg s -a dovedit mai eficient
amestecul 50% nămol – 50% compost.
 Am observat că există diferențe semnificative în modul de comportare la germinare a celor trei
tipuri de specii anal izate în funcție de substratul ales, astfel: Rezultatele germinării semințelo r
au arătat că semințele muștarului alb ( Sinapis alba ) ar putea fi considerate mai sensibile
comparativ cu a sorgului ( Sorgum saccharatum ) și a cresonului de grădină ( Lepidium s ativum)
în probele de nămolul de 100% provenit de la stația de epurare a orașului Oradea. Nu s -au
observat îmbunătățiri semnificative ale germinării semințelor în cazul probelor în amestec
pentru această specie.

V.1. Facultatea germinativă a cresonului de grădină ( Lepidium sativum) în funcție
de proporția compost – nămol stație epurare
A. Facultatea germinativă în cazul utilizării nămolului este:
Facultatea germinativă : 7
15𝑥100 =46,6 %%
B. Facultatea germinativă în cazul utilizării 25% nămol – 75% compost este:
Facultatea germinativă : 17
30×100 = 56,6%
C. Facultatea germinativă în cazul utilizării 50% nămol – 50% compost este:
Facultatea germinativă : 10
30×100 =33,3 %
D Facultatea germinativă în cazul util izării 75% nămol – 25% compost este:
Facultatea germinativă : 24
30×100 = 80 %
E. Facultatea germinativă în cazul utilizării compostului este:
Facultatea germinativă : 13
15×100 = 86,6 %

V.2. Facultatea germinativă a muștarului alb (Sinapis alba ) în funcție de proporția
compost – nămol stație epurare
A. Facultatea germinativă în cazul utilizării nămolului este:
Facultatea germinativă : 1
15𝑥100 =6,66 %%
B. Facultatea germinativă în cazul utilizării 25% nămol – 75% compost este:
Facultatea germinativă : 25
30×100 = 83,3%

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

45

C. Facultatea germinativă în cazul utilizării 50% nămol – 50% compost este:
Facultatea germinativă : 15
30×100 = 50 %
D Facultatea germinativă în cazul ut ilizării 75% nămol – 25% compost este:
Facultatea germinativă : 10
30×100 = 33,3 %
E. Facultatea germinativă în cazul utilizării compostului este:
Facultatea germinativă : 11
15×100 = 73,3 %

V.3. Facultatea germinativă a sorgului ( Sorgum saccharatum ) în funcție de
proporția compost – nămol stație epurare
A. Facultatea germinativă în cazul utilizării nămolului este:
Facultatea germinativă : 3
15𝑥100 =20 %
B. Facultatea germinativă în cazul utilizării 25% nămol – 75% compost este:
Facultatea germinativă : 30−17
30×100 = 26,6%
C. Facultatea germinativă în cazul utilizării 50% nămol – 50% compost este:
Facultatea germinativă : 12
30×100 =40 %
D Facultatea germinativă în cazul uti lizării 75% nămol – 25% compost este:
Facultatea germinativă : 5
30×100 =16 %
E. Facultatea germinativă în cazul utilizării compostului este:
Facultatea germinativă : 6
15×100 = 40 %

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

46

Figura V.8. Evoluția facultății germinative a plantelor studiate

 În cazul amestecului 50% nămol – 50% compost, cea mai mare facultate germinativă a
semințelor a avut muștarul alb (50%), iar cea mai mică facultate germinativă a
semințelor a avut cresonul de grădină (33,3%).
 Când a fost folosit ameste cul 25% nămol – 75% compost , facultatea germinativă cea
mai ridicată muștarului alb ( Sinapis alba )-83,3%, similară cu facultatea germinativă în
cazul utilizării 75% nămol – 25% compost pentru creson de grădină.
 În caul utilizării substratului cu amestec de 75% nămol și 25% compost, facultatea
germinativă cea mai mică a semințelor a avut sorgul – 16%, iar cea mai mare facutate
germinativă a semințelor a avut cresonul de grădină cu un procentaj de 80%.
 Muștarul al b, în cazul utilizării amestecului de 75% nămol – 25% compost a avut
aceeași facultate germinativă a semințelor – 33,3% – ca și în cazul utilizării amestecului
de 50% nămol – 50% compost pentru cresonul de grădină.
 Cea mai mica facultate germinativă a exp erienței a fost înregistrată în cazul utilizării
substratului cu 100% nămol pentru muștarul alb – 6,66%, iar cea mai mare facultate
germinativă a semințelor a avut cresonul de grădină pentru substratul cu 100% compost
– 86,60%.
 Cea mai mare facultate germinativă în cazul folosirii de 100% nămol a avut cresonul de
grădină – 46,60%, similară cu facultatea germinativă pentru sorg în cazul utilizării 50%
nămol – 50% compost și 100% compost, și anume 40%.
B1B2B3B4B5
cresonmustar albsorg0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%80.00%90.00%100.00%
0.466
0.06660.20.5660.833
0.2660.3330.5
0.40.8
0.333
0.160.866
0.733
0.4
B1 B2 B3 B4 B5

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

47

Din acest punct de vedere, am observat că existe diferențe semnificative în modul de
comportare la germinare a celor trei tipuri de specii analizate în funcție de substratul ales, astfel:
– cea mai mare valoare pentru facultatea germinativă a avut -o compostul provenit de la
depozitul ecologic de deseuri în cazul cresonului spre deosebire de sorgul zaharat care
a prezentat cele mai mici valori pentru fiecare din variantele analizate comparativ
celelalte specii analizate.
De asemenea se constată că cea mai mică facultate germinativă a avut-o mustarul alb pe
substrat de nămol provenit de la stația de epurare a orașului Oradea, comparativ cu compostul
provenit de la depozitul ecologic de deșeuri.
Nămolul din stația de epurare Oradea a determinat o inhibare semnificativă a germinării
semi nțelor pentru toate plantele studiate. În cazul probelor amestec nămol – compost
germinarea semințelor de sorg zaharat a fost mai mică sau egală 40% .
Efectele toxice ale nămolului pot fi reduse dacă probele sunt amestecate cu 50% cu
compost (s -au obținut aceleași valori ca și în cazul facultății germinative). Alte studii au arătat
că o valoare a pH -ului peste intervalul normal (6 -7 unități) a provocat inhibarea germinării
semințelor.
Rezultatele germinării semințelor au arătat că semințele muștarului alb (Sinapis alba )
ar putea fi considerate mai sensibile comparativ cu a sorgului ( Sorgum saccharatum ) și
cresonului de grădină ( Lepidium sativum) în probele de nămolul de 100% provenit de la stația
de epurare a orașului Oradea. Nu s -au observat îmbunătățiri semnificative ale germinării
semințelor în cazul probelor în amestec.

Figura V.9. Răsadurile în data de 29.05.2018

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

48

CONCLUZII

Obiectivul principal al epurării apelor uzate este, acela de a asigura protecția populației
și a mediului, cu valorificarea într -o cât mai mare măsură a potențialului de care dispun aceste
ape.
Pentru a realiza epurarea apelor uzate este necesară o abordare în mod ecologic astfel
încât să fie un circuit închis, care să permită atât conservarea apei cât și recuperarea nutrienților.
Orientarea acestui studiu a fost canalizată în următoarea direcție:
 Evaluarea fitotoxicității nămolului provenit de la stațiile de epurare și a compostului
de la depozitul ecologic de deseuri Oradea prin monitorizarea influenței acestora
asupra uneia dintre fenofazele dezvoltării a patru specii de plante: germinarea.
Utilizarea în agricultură a nămolurilor de epurare reprezintă una dintre metodele de
degajare a acestora și o formă de punere în valoare a conținutului lor în materie organică și
elemente nutritive. În urma cercetărilor privind utilizarea nămolurilor de la stațiile de epurare
în agricultură, s -a putut aprecia comportarea solurilor și a producției de plante.
Evaluarea fitotoxicității (inhibarea germinării se mințelor și creșterea progresivă a
plantelor) a cinci compoziții diferite de substrat a fost monitorizată pentru a evalua potențialul
acestora ca îngrășăminte pe sol.
– Testele experimentale efectuate pe trei specii de plante A1 – Lepidium sativum; A2 –
Sinapis alba ; A3 – Sorgum saccharatum au furnizat informații relevante și corelate
despre contaminarea nămolurilor. Plantele au avut sensibilități fitotoxice diferite în
funcție de tipul de substrat folosit, nivelul de contaminare și concentrația nămolului.
Germinarea semințelor a arătat inhibiții de aproximativ 20 până la 100% pentru LES și
SIA și 25 până la 75% pentru SOS. Inhibarea creșterii progresive a plantelor (%) a
probelor de nămol a fost semnificativă (28 până la 100%) pentru toate plantele.
Rezult atele au arătat că probele care au utilizat namol în proporție de 100% au fost
toxice sau puternic toxice pentru plantele testate.
– Studiul a demonstrat că microbiotesturile fitotoxice pot fi utilizate ca teste de screening
de toxicitate de rutină pentru a furniza informații rapide și relevante privind refolosirea
nămolului și evaluarea riscului pentru mediu.

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

49

 Testele experimentale efectuate pe trei specii de plante A1 – Lepidium sativum; A2 –
Sinapis alba; A3 – Sorgum saccharatum au furnizat informații re levante și corelate
despre contaminarea nămolurilor.
 Plantele au avut sensibilități fitotoxice diferite în funcție de tipul de pat germinativ
folosit, nivelul de contaminare și concentrația nămolului.
Rezultatele au arătat că probele care au utilizat na mol în proporție de 100% au fost
toxice pentru plantele testate comparativ cu amestecurile cu compost provenit de la depozitul
ecologic de deseuri.
 Studiul a demonstrat că microbiotesturile fitotoxice pot fi utilizate ca teste de screening
de toxicitate de rutină pentru a furniza informații rapide și relevante privind refolosirea
nămolului și evaluarea riscului pentru mediu
Pentru a diminua efectul poluant al nămolului de epurare ce se va folosi în agricultură
și a putea valorifica elementele nutritive pe care le conține, este necesar ca nămolul să fie tratat
în mod corespunzător, să se aplice numai pe soluri pretabile, în dozele și epocile stabilite, la un
anumit sortiment de culturi recomandate și să se asigure un control adecvat al calității factorilor
de mediu.
Cantitățile sau dozele de nămol de epurare ce pot fi aplicate pe terenurile agricole nu
pot fi recomandate, întrucât ele trebuie să se calculeze în funcție de conținutul în metale grele
al nămolului de epurare și conținutul în metale grele al solului. Un alt factor care se ia în
considerare la stabilirea dozelor este necesarul de elemente nutritive al speciei cultivate, dar
acest factor este relativ, deoarece creșterea excesivă a dozelor de nămol poate conduce la
creșterea conținutului solului și plantelor în metale grele. Ținând cont de rezultatele studiilor
realizate, precum și de legislația în vigoare referitor la utilizarea nămolurilor, se recomandă ca
modernizarea stațiilor de epurare să cuprindă și tehnologia de tratare a nămolurilor în ve derea
valorificării acestora în agricultură.

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

50

BIBLIOGRAFIE

1. Abdel -Gawad S.T., 1998. “ Environmental Concerns, Health Risks and Mitigation
Measures of Irrigation Water Pollution ”, Proceedings of International Workshop on
Drainage Water Reuse in Irrigation, Sharm El -Sheikh, Egypt, May 3 -5
2. European Union. 2000. Directive 2000/60/EC of the European Parliament and of the
Council of 23 October 2000 establishing a framework for Community action in the field
of water policy . Brussels: European
Parliamen t.http://eurlex .europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32000L00
60:EN:NOT
3. European Commission. 2004. Report from the Commission to the Council, the
European Parliament, the European Economic and Social Committee and the
Committee of the Regions – Implementation of Council Directive 91/271/EEC of 21 May
1991 concerning urban waste water treatment, as amended by Commission Directive
98/15/EC of 27 February 1998 . Report No. COM(2004) 248 final. Brussels:
Commission of the Eur opean Communities.
4. FAO. 2003. “Hazard analysis and critical control point (HACCP) system and guidelines
for its application.” In Recommended International Code of Practice: General
Principles of Food Hygiene (CAC/RCP 1 -1969, rev. 4 -2003), pp. 21−31. Rome: Food
and Agriculture Organization.
5. Frans P. Huibers, 2009 – Wastewater use in irrigated agriculture , ICID WG_PQW, 8
December
6. Gerba C.P. and Goyal S.M. 1985 – Pathogen removal from wastewater during
groundwater recharge . Artificial Recharge of Groundwater. T. Asano (ed).
Butterworths, Boston, Massachusetts.
7. Ghosh D. 1984 – Significance of wetlands in environmental rescue: Lessons from
Calcutta's waste recycling backyards . East Calcutta Wetland Project Report.
Department of Fisheries, Government of West Beng al.

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

51

8. WHO. 2006 – WHO Guidelines for the Safe Use of Wastewater, Excreta and Greywater.
Vol.I: Policy and Regulatory Aspects. Vol. II: Wastewater Use in Agriculture . Vol. III:
Wastewater and Excreta Use in Aquaculture. Vol. IV: Excreta and Greywater Use in
Agriculture . Geneva: World Health Organization.
9. WHO. 2007 – Levels of Protection . Geneva: World Health Organization – available
online at:
10. http://www.who .int/water_sanitation_health/gdwqrevision/levelsofprotection/en/index
. html.
11. WHO, FAO and IDRC, 2010 – Information Kit on the 2006 Guidelines for the Safe use
of Wastewater, Excreta and Greywater.
12. http://www.who.int/water_sanitation_health/wastewater/en/
13. http://www.fao.org/docrep/003/t0234e/t0234E00.htm
14. http://www.soilscience.uaic.ro/doc/SFFPTZ_No_4_p_041.pdf
15. http://www.soilscience.uaic.ro/doc/SFFPTZ_No_4_p_041.pdf
16. http://www.ispe.ro/ro/analiza -situatiei -actuale -a-efectelor -utilizarii -namolurilor -de-la-
statiile -de-epurare/
17. http://www.fao.org/docrep/003/t0234e/t0234E00.htm
18. http://www.soilscience.uaic.ro/doc/SFFPTZ_No_4_p_041.pdf
19. http://www.soilscience.uaic.ro/doc/SFFPTZ_No_4_p_041.pdf
20. http://www.ispe.ro/ro/analiza -situatiei -actuale -a-efectelor -utilizarii -namolurilor -de-la-
statiile -de-epurare/
21. https://www.sanatatecuplante.ro/plante -medicinale/plante -medicinale -m/241 –
mustarul -alb-sinapis -alba.html
22. https://ro.wikipedia.org/wiki/Mu%C8%99tar_alb
23. https://hortiweb.ro/mustarul -alb-sinap is-alba-l

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

52

LISTA TABELE

Tabel 1.1. Tipuri de grătare /site…………………………………………………………….10
Tabel II.1. Limite permise pentru ca nămolul să fie utilizat în agricultură…………………….15
Tabel II.2. Producția națională de nămol de epurare (2007)………………………………………….16
Tabel II.3. Receptori de namol in Romania (2007)………………………………………………………… 16
Tabel II.4 Metodele curente de eliminare a nămolului de epurare………………. ………………..17
Tabel IV.1. Sumarul rezultatelor analizelor namolului de epurare – parametri generali si
nutrienti…………………………………………………………………………………………. ………………………..32
Tabel IV.2. Rezultatele analizelor microbiologice – numărul de colonii………………………..33
Tabel IV.3. Rezultatele analizelor microbiologice – numărul de colonii de mucegaiuri..33
Tabel V.1. Numărul de semințe de Lepidium sativum germinate ………….. …………………………. 35
Tabel V.2. Numărul de semințe de Sinapis alba germinate…………………. …………………………. 35
Tabelul V.3. Numărul de semințe de Sorgum saccharatum germinate……… ……………………. .36
Tabel V.4. Dezvoltarea plantelor în 10 zile de la însămânțare……………………………………….. 40
Tabel V.5. Dezvoltarea plantelor în 14 zile de la însămânțare…………….. …………………………41
Tabel V.6. Dezvoltarea plantelor în 18 zile de la însămânțare…………….. …………………………42

LISTA FIGURI

Figura I.1. Schemă de epurare cu nitrificare în BNA și denitrificare ………………………………6
Figura I.2. Schemă de epurare cu adaos de reac tivi chimici pentru precipitarea
fosforului………………………………………………………………………………………… …………………………7
Figura I.3. Schemă de epurare cu nămol activat și filtrare………………… …………………………..7
Figura I.4 . Schemă de epurare cu nămol activat, filtrare și cărbune activ………………………..7
Figura I.5. Schemă de epurare cu nitrificare în BNA (o singură
treaptă) …………………………………………………………………………………………8
Figura I.6. Procese implicate în epurarea apelor uzate [Pantea E,
2014] ……………………………………………………………………………………………. ……………………………9

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

53
Figura I.7 . Decantoare……………………….. ……………………………………………………………… ……..11
Figura I.8 . Bazine cu nămol activat ………………………………………………………….12
Figura III.1 . Cultură de creson de grădină…………………………………………………………….. ……19
Figura III.2 . Cultură de muștar alb……………………………………………………… ……………………..20
Figura III.3. Fructul muștarului alb….. …………………………………………………. ……………………21
Figura III.4. Florile muștarului alb……………………………………………………… ……………………..21
Figura III.5. Cultură de muștar alb dispusă pe rânduri……………………………………… ………..22
Figura III.6. Variațiuni de sorg în funcție de panic și boabe
a. panic răsfirat; b. panic dens……………………………………………………………………. ………… ….23
Figura III.7. Tipuri de panic………………………………………………………………………… …………….23
Figura III.8. Mături fabricate din sorg …………………………………………………..….25
Figura III.9. Floricele din sorg ………………………………………………………….…..26
Figura III.10. Pilaf de sorg cu ciuperci fripte în tigaie de fontă . …………………………………….26
Figura III.11. Sorg cu pulpă și semințe de dovleac. ……………………………………………………….27
Figura III.12. Salată caldă de sorg cu sfeclă, dovleac și bacon. ………………………………………27
Figura III.13. Pâine din făină de sorg. ………………………………………………………………………….27
Figura III.14. Clătit e din făină de sorg. ………………………………………………………………………..28
Figura III.15. Supă de curcan cu sorg și varză furajeră (kale) …………………. ……………..28
Figura III.16. Pandișpan cu afine și semințe de sorg…………………………………………………. …28
Figura III.17. Fiertură de sorg cu ghimbir și chilli. ………………………………………………………29
Figura IV.1 . Determinarea pH -ului nămolului și a compostului…………………………………….31
Figura IV.2 . Folocolorimetru Hanna HI 83224 ……………………………………………..31
Figura IV.3. Experiențele microbiologice ………………….. ………………………………………………….. 34
Figura IV.4. Pregătirea experienței practice…………………………………………. …………………….34
Figura V.1. Numărul de semințe germinate după 10 zile de la însămânțare ………….…..36
Figura V.2. Numărul de semințe germinate după 14 zile de la însămânțare ………..…….37
Figura V.3. Numărul de semințe germinate după 18 zile de la î nsămânțare ………….…..37
Figura V.4. Dezvoltările minime și maxime înregistrate până în a 18 -a zi de la însămânțare
a plantelor de Creson de grădină…………………………………………………………………….. …………41
Figura V.5. Dezvoltările minime și maxime înregistrate până în a 18 -a zi de la însămânțare
a plantelor de Muștar alb…………………………………………………………………………… ……………..41
Figura V.6 . Dezvoltările minime și maxime în registrate până în a 18 -a zi de la însămânțare
a plantelor de Sorg zaharat…………………………………………………………………………. ……………42

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

54
Figura V.7 . Răsaduri………………………………………………….. ……………………………………………..42
Figura V.8. Evoluția facultății germinative a plantelor studiate…………………………………….44
Figura V.9. Răsadurile în data de 29.05.2018………………………………………………………….. …..46

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

55
ANEXE. POZE

Poza 1 . Metoda de udare

Poza 2. Ziua însămânțării plantelor

Poza 3. Diluțiile până la 10-10 pentru Nămol 100%

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

56

Poza 4. Numărarea coloniilor de bacterii la diluția 10-10 pentru Nămol 25% – Compost
75%

Poza 5. Prima plantă de Creson pe patul germinativ Nămol 75% – Compost 25% la doar
5 zile de la însămânțare

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

57

Poza 6. Răsadurile la 5 zile de la însămânțare – apariția primelor 16 plante

Poza 7. Răsadurile în data de 23.04.2018

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

58

Poza 8. Cresonul de grădină în data de 23.04.2018

Poza 9 . Muștarul alb în data de 23.04.2018 pe mai multe paturi germinative

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

59

Poza 10. Răsadurile în data de 27.04.2018

Poza 11 . Data de 01.05.2018

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

60

Poza 12. Răsadurile în data de 09.05.2018

Poza 13. Data 18.05.2018

Fitotoxicitatea nămolului

ș
i a compostului asupra facultății germinative a plantelor

61

Poza 14. Răsadurile în data de 25.05.2018

Poza 15. Stadiul răsadurilor în data de 29.05.2018