FISCALITATE ȘI CONSULTANȚ Ă FISCALĂ (TNR, 16, majuscule, Bold, centrat) IMPACTUL CONTROLU LUI FISCAL ASUPRA CONTRIBUABILILOR Conf. Univ. Dr. Lobonț,… [623502]

FISCALITATE ȘI CONSULTANȚ Ă FISCALĂ
(TNR, 16, majuscule, Bold, centrat)

IMPACTUL CONTROLU LUI FISCAL
ASUPRA CONTRIBUABILILOR

Conf. Univ. Dr. Lobonț, Oana Ramona Muraru , Andrada -Florentina

Anul
2020

Impactul controlului fiscal asupra contribuabililor
2

3

FISCA LITATE ȘI CONSULTANȚĂ FISCALĂ

IMPACTUL CONTROLULUI FISCAL
ASUPRA CONTRIBUABILILOR

Conf. Univ. Dr. Lobonț, Oana -Ramona Muraru, Andrada -Flore ntina

Anul
2020

Impactul controlului fiscal asupra contribuabililor
4

5

– al coordonatorului lucrării de di sertație-

Impactul controlului fiscal asupra contribuabililor
6

7

1. Introducere (Times New Roman, 12, Bold) ………………………….. ………………………….. ………. 9
2. Literatura de specialitate (Times New Roman, 12, Bold) ………………………….. ………………. 10
2.1. Exemplu de secțiune nivelul 1 (Times New Roman, 12, Bold) .. Error! Bookmark not
defined.
3. Studiu de caz și rezultate (Times New Roman, 12, Bold) ………………………….. ………………. 15
4. Concluzii (Times New Roman, 12, Bold) ………………………….. ………………………….. ……….. 19
5. Bibliografie (Times New Roman, 12, Bold) ………………………….. ………………………….. …….. 19
6. Anexe (Times New Roman, 12, Bold) ………………………….. ………………………….. ……………. 20

Observații:
– Se recomandă folosirea facilității de creare automată a cu prinsului (utilizarea He ading –
urilor de pe pagina Styles, și a Table of Contents de pe pagina References ) – în
Microsoft Word 2007 ;
– Cuprinsul va avea maxim 1 pagină;
– Se vor utiliz a minim 2 niveluri de împărțire a texului în secțiuni /subsecțiuni, dar nu
mai mult de 3 ;
– Lucrarea va începe pe prima pagină impară după finalizarea cuprinsului (pagina 9);
– Lucrarea va avea minim 25 de pagini (fără a include bibliografia și anexele), dar nu
mai m ult de 50 de pagini (fără a include bibliografia și anexele).

Lucrarea va utiliza următoarele formatări:
– Introducerea se va scrie pe aceeași pagină cu rezumatul și cuvintele cheie;
– Între cuvintele cheie și Introducere se lasă 2 rânduri libere;
– Înainte și după fiecare titlu de secțiune/subsecțiune se lasă 1 rând liber;
– Textul începe de la marginea paginii, fără aliniat.
– Page setup : Page size A4, orientation portrait; Margins: mirror margins, top 3cm, bottom
2cm, inside 2.5cm, outside 2cm, gutter 0.5cm; Layo ut: header 1.7 cm (different odd and
even), footer 0cm, section start c ontinuous, page alignment top;
– Page numbers : top, outside, font Times New Roman size 10, bold;
– Paragraph format : line spacing single, uncheck widow/orphan protection, alignment
justify;
– Font : Times New Roman size 12, regular;
– Figurile și tabelele trebuie s ă aibă titluri descriptive și se numeroteză cu numere arabe
consecutive. Figurile și tabelele trebuie centrate;
• Toate figurile, imaginile și obiectele similare trebuie incluse în obiecte de tip Microsoft
Word Picture și centra te. Descrierea tabelelor se pl asează deasupra acestora, a figurilor
dedesubt;
• Descrierea figurilor începe cu un număr de identificare, de exemplu Figura 1. sau
Tabelul 1. – utilizându -se litere îngroșate (Bold), textul de descriere folosind litere
obișnuit e;
• Fiecare figură sau tabel tr ebuie plasată în text cât m ai aproape de prima referire din text.
Layout -ul pentru fiecare obiect trebuie să fie “in line with text”;
• Figurile și tabelele se introduc după ce sunt citate în text;
• Toate figurile și tabelele tre buie să aibă trimiteri în text și sunt urmare, dacă este caz ul,
de ”Sursă ”.

Impactul controlului fiscal asupra contribuabililor
8

• Pentru a exemplifica coduri sursă se va folosi tipul de litere Courier New, mărimea 9,
bold, indentată după necesități , ca în exemplul de mai jos:

9

Impactul controlului fiscal asupra contribuabililor
10

IMPACTUL CONT ROLULUI FISCAL ASUPRA
CONTRIBUABILILOR

Rezumat : Obiectivul acestei lucrări este de analiza impactul controlului fiscal asupra
contribuabililor.
Rezumatul descrie obiectivele lucrării și sin tetizează principalele rezultate obținute (maxim
200 cuvinte). Tipul literelor – Times New Roman, dimensiunea literelor 12. Pentru cuvântul
„rezumat” se va folosi Bold și Italic, iar pentru restul textului doar Italic.

Cuvinte cheie : Se menționează cuvint e (sau expresii) chei e care surprind esența lucrării
(maxim 5 cuvinte cheie). Cuvintele cheie se trec în ordinea importanței, cel mai reprezentativ
fiind primul. Tipul literelor – Times New Roman, dimensiunea literelor 12. Pentru cuvintele
„cuvinte cheie” se va folosi Bold și Italic, pentru restul textului doar Italic.

1. Introducere (Times New Roman, 12, Bold )

Introducerea va avea minim 1 pagină.

Se au în vedere toate condiții specificate la secțiunea ”Observații”.

11

2. Literatura de specialitate (Times New Roman, 12, Bold )

Capitolul 2 va avea minim 7 pagini ( aprox. 30% din totalul lucrării).

Prezent aalucrare evidențiază imp actul controlului fiscal asupra co ntribuabililor. Pentru a
înțelege subiectul abordat , considerăm necesară fundamentarea teoretică și legislativă a
acestor noțiuni.

În cadrul oricărei a dministra ții fiscal e din Rom ânia, misiunea principal ă este de a colecta și
gestiona eficace și eficient to talitatea sumelor datorate bugetului public (impozite, taxe,
contribuții ) cu scopul de a „asigu ra resursele necesare finanță rii cheltuielilor publice ” 1. De
asemenea, administra ția fiscal ăaeste cea care trebuie sa asigure aplicarea si respectarea
legislației financiar -fisca le.

În conf ormitatea cu Hotărâre a Guvern ului nr.520/2013, privind organizarea si funcționarea
Agen ției Na ționale de Administrare Fiscală , o fun cție important ă a acesteia, o reprezintă
efectuarea controlului fiscal .

În sens larg, controlul fiscal reprezintă o analiză permanentă sau periodică a unei activități, a
unei situații, pentru a urm ări direcția ei și pentru a lu a măsuri de îmbunătă țire. Totodată, este
și o funcție a m anagementului conștientă și programată, parte componentă a sistemului
general și de conducere , caracterizându -se printr -un proces de cunoaștere și perfecționare a
activității economico -sociale de participare democratică la procesul decizional.

Datorită faptului c ă, legislația în Rom ânia este intr -o continu ă schimbare, termenul de
„control fiscal” a fost în locuit cu expresia de „ inspecție fiscală ”. Astfel, Codul de procedură
fiscală (Lege a nr. 207/201 5) define ște inspec ția fiscală ca fiind „activitatea ce are ca obiect
verificarea legalității și conformității declarațiilor fiscale, corectitudinii și exactității
îndeplinirii obligațiilor în legătură cu stabilirea obligațiilor fiscale de către
contribuabil/plătitor, respectării prevederilor legislației fiscale și contabile, verificarea sau
stabilirea, după caz, a bazelor de impozitare și a situațiilor de fapt aferente, stabilirea
diferențelor de obligații fiscale p rincipal e”.

1 https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Strategia_ANAF_20032017.pdf

Impactul controlului fiscal asupra contribuabililor
12

Subiecții a supra cărora se exercită controlul fisc al, denumiți contribuabili, sunt persoanele
fizice și juridice, at ât rom âne, cât și străine, precum și asociațiile fără personalitate juridi că,
cărora le revin, potri vit legii, o bligații fiscale (Tabel nr.1), deci orice entitate are calitatea de
contribuabil, iar orice subiect al impunerii este și subiect al inspec ției fiscale.

Tabel nr. 1 Obligații fiscal e – contribuabil

1 Obligația de a declara bunurile și veniturile impozabile sau, după caz,
impozitele datorate, taxele, contribuțiile la fondurile speciale;

2 Obliga ția de a calcula și de a înregistra în evidențele contabile și de plată, la
termenele legale, a impozitelor, taxelor și contribuțiilor la fondurile speciale;

3 Obliga ția de a calcula, de a reține și de a înregistra în evidențele contabile și de
a plăti, la termenele legale, impozitele care se realizează prin stopaj la sursă;

4 Orice alte obligații legale care revin contribuabililor persoane fizice sau
juridice, în aplicarea legilor fiscale.

Sursă: Prelucrare din Legea nr .207/201, art. 22

Scopul administrațiilor fiscale moderne este acela de a realiza un grad cât mai mare de
conformare fiscală voluntară a contribuabililor. Activitatea de control fiscal, ală turi de
informarea și educarea contribuabililor, reprezintă unul din principalele instrumente pentru
îmbunătățirea conformării fiscale voluntare. În trecut, controlul fiscal era axat, în principal, pe
atragerea de sume suplimentare la bugetul de stat, fiin d perceput de către contribuabili ca un
mijloc coercitiv al statului asupra lor.

Controlul fiscal este parte componentă a gestiunii fiscale și a contro lului intern, exercitat la
nivel micro econ omic , dar și a sistemului fiscal, ca atribut al suveranității naționale și a
acordurilor interstatale. Acesta are drept scop asigurarea finanțării economiei publice pe ca lea
prelevărilor fiscale , precum și intervenția în economie a autorități i publice, în vederea
corectării fluctuați lor nedorite ale ciclurilor economice, care apar în cadrul economiei de
schimb.

Controlul fiscal constă în verificarea declarațiilor depuse de contribuabili, a documentelor
utilizate pentru stabilirea impozitelor si taxelor , respectiv a documentelor depuse de
contribuabili în scopul obținerii unor deduceri, restituiri sau rambursări. Acesta poate fi
clasificat în funcție de mai multe criterii :
a)în funcție de scop :
-informativ ;
-de rutină ;
b)în funcție de sfera de cuprindere :
-general;
-parțial;
c)în funcție de operațiuni :
-complet ;
-selectiv;
d)în funcție de cunoa șterea realității :

13

-documentar;
-faptic;
e)în funcție de tematica inspecției fiscale :
-prin sonda j;
-faptic;
-inopinat;
-încrucișat.

Formele de control specifice controlului fiscal evidenția te de Codul de procedură fiscală sunt
următoarele:
• Inspecția fisc ală – reprezintă activitatea ce are ca obiect verificarea legalității și
conformității declarațiilor fiscale și corectitudi nii și exactității îndeplinirii obligațiilor .
• Controlul inopinat – un control fără înștiințarea prealabilă a contribuabilului /
plătitorului
• Controlul antifraudă – este un control operativ și inopinat care se efectuează de către
inspectorii ant ifraudă, cu excepția celor din cadrul Direcției de combatere a fraudelor,
în condițiile legii
• Verificarea situației fiscale personale de către organul fiscal central – organul fiscal
central are dreptul de a efectua o verificare fiscală a ansamblului situației fiscale
personale a persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit
• Verificarea documentară – pentru stabilirea corectă a situației fiscale a
contribuabilului/ plătitorului, organul fiscal poate proceda la o verificare documentară.

Activitatea organului de control în cadrul inspecției fiscale constă în exercitarea unor atribuții
(Tabel nr.2) bine de finite de ghidul pentru inspecția fisc ală.

Tabel nr. 2 -Atribuții specifice inspec ției fiscale

Impactul controlului fiscal asupra contribuabililor
14

Nr. Crt. Atribuții
1 examinarea documentelor aflate în dosarul fiscal al
contribuabilului/plătitorului;
2 verificarea concordanței dintre datele din declarațiile fiscale cu cele din
evidența contabilă și fiscală a contribuabilului/plătitorului;
3 analiza și evaluarea informațiilor fiscale, în vederea confruntării
declarațiilor fiscale cu informațiile proprii sau din alte surse și, după caz, a
descoperirii de elemente noi relevante pentru aplicarea legislației fiscale;
4 verificarea, constatarea și investigarea fiscală a actelor și faptelor rezultând
din activitatea contribuabilului/ plătitorului supus inspecției sau alto r
persoane privind legalitatea și conformitatea declarațiilor fiscale,
corectitudinea și exactitatea îndeplinirii obligațiilor prevăzute de legislația
fiscală și contabilă;
5 solicitarea de informații de la terți;
6 verificarea locurilor unde se realizea ză activități generatoare de venituri
impozabile ori unde se află bunurile impozabile;
7 solicitarea de explicații scrise de la reprezentantul legal al
contribuabilului/plătitorului sau împuternicitul acestuia ori de câte ori
acestea sunt necesare în timp ul inspecției fiscale, pentru clarificarea și
definitivarea constatărilor;
8 informarea reprezentantului legal al contribuabilului/plătitorului sau a
împuternicitului acestuia, după caz, cu privire la constatările inspecției
fiscale, precum și discutarea acestora;
9 stabilirea corectă a bazei de impunere, a diferențelor datorate în plus sau
în minus, după caz, față d e obligația fiscală principală declarată de către
contribuabil/plătitor și/sau stabilită, după caz, de organul fiscal;
10 sancționarea potrivit legii a faptelor reprezentând încălcări ale legislației
fiscale și contabile constatate și dispunerea de măsuri pentru prevenirea și
combaterea abaterilor de la prevederile legislației fiscale și contabile;
11 dispunerea măsurilor asigurătorii în condițiile legii;
12 aplicarea de sigilii asupra bunurilor, întocmind în acest sens proces -verbal

Sursă: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/inspectie_fiscala/QW24_ v2_final_ghi
d_1.pdf

O altă misiune a controlului fiscal se ref eră la prevenirea încălcării legi slației în vigoare.
Eficiența unei inspecții ar trebui să fie măsurată de creșterea bunăstă rii sociale ca urmare a
activității sale, în timp ce eficacitatea necesită existența unor cuno științe la nivel înalt și o
calificare profesională bună a inspectorilor fiscali.

Inspecția fiscală se poate baza pe elementele aleatorii de selecție, astfel încât să nu poată fi
previzibil ă. Caract erul imprevizibil al inspecției fiscal e face parte din efe ctul său preventiv;
astfel, contribuabilii nu pot recunoaște când v or fi selecta ți pentru inspecți a fiscală.
Obiectivul activității de selectare a contribuabililor reprezintă concentrarea activității de
control la un areal concret de contribuabili, care comit cele mai frecvente și g rave încălcări ale
legislației fiscale, care au potențialul să achite obligațiile fiscale depistate și recalculate de

15

control, cu utilizarea în același timp de către organele fiscale a unui nivel redus de resurse
depuse pentru atingerea rezultatului sconta t.

Este evident faptul că , acoperirea cu controale a tuturor contribuabililor, ținându -se cont de
faptul că numărul acestora are o tedință de creștere de la an la an, este imposibilă. Din aceste
considerente, s -a recurs la crearea unui sistem care selecte ază întreprinderile ce necesită a fi
verificate în primul rând; cu alte cuvinte, s -a recurs la utilizarea optimă a resurselor de
control.
În scopul asigurării unei transparențe în cadrul planificării și efectuării controalelor fiscale,
pentru evitarea efec tuării controalelor ineficiente e necesar ca planificarea să fie efectuată
conform unor criterii de risc.
Astfel, luând în considerație realitățile economiei naționale, este necesar de a evalua gradul de
risc la nivel național. Sarcina de bază a sistemului de planificare a controalelor fiscale constă
în clasificarea contribuabililor după prioritatea efectuării controlului în baza analizei gradului
de risc la nivel național.
Riscul fiscal reprezintă probabilitatea apariției încălcării fiscale, care se exprim ă printr -o
formulă matematico -statistică, bazată pe corelația dintre diferiți indicatori. Astfel, în practică
se întâlnesc diferite erori prin care se apreciază gradul de risc sau probabilitatea maximă
privind încalcarea de către contribuabili a legislație i. Cel mai des se întâlnesc greșeli, ca:
• declararea incorectă a plăților obligatorii la buget;
• achitarea incompletă a impozitelor și taxelor;
• aplicarea diferitelor metode de eschivare de la declararea și achitarea impozitelor și a
altor plăți obligat orii la buget etc.

Pentru diminuarea riscului fiscal , se recomand ă introducerea unor măsuri de prevenire ale
acestuia :
• implem entarea unor proceduri fiscale;
• formalizarea proce sului de gestiune a riscului fiscal;
• dosarul fiscal ;
• informarea și consultarea din surse veridice;
• auditul fiscal.

În ultimii ani, toate administra țiile fiscale din țările dezvoltate economic au trecut de la latura
cantitativ ă a controlului fiscal la latura calitativ ă. Acum, administra ția fiscal ă trateaz ă
contribuabilii c ă parteneri de afaceri, ei sunt privi ți ca și clien ți ai administra ției. În acest sens,
un rol important în rela ția cu contribuabilii o are acordarea asisten ței financiar -fiscale de c ătre
Ministerul Finan țelor Publice și unitățile fiscale teritoriale.

De asemenea, un rol esen țial în administra ția fiscal ă o are principiul declarativ – contribuabilii
folosind în acest sens declara țiile fiscale, controlului fiscal revenindu -i sarcina verific ării
sincerit ății declara țiilor, precum și corectitudinea și îndeplinirea la termenele legale a
obliga țiilor fiscale de c ătre contribuabili.

Prin raport area obligaț iilor fiscale stabilite conf orm politi cii fi scale asupra cont ribuabililor, se
pot eviden ția dou ă tipuri de comportament fiscal: conforma re, respectiv neconformare fiscală.
Franzoni (2000) afirm ă că, „contribuabilii trebuie sa îndeplinească simultan patru condiții
pentru a se conforma le gislației fiscale în vigoare ”. Condițiile sunt de a raporta baza de
impunere integrală, corectitudinea determin ării obligațiilor fiscale, urmată de încadrarea în
termen ele prevăzute pentru declarațiile fiscal e și i mplicit plata sumel or datorate . Încalcarea
acestor condiții duc la un compartament de neco nformare fiscal ă.

Impactul controlului fiscal asupra contribuabililor
16

Kirchler, Hoelzl și Wahl (2008) oferă o imagine de ansamblu a comportamentului de
conformare potriv it căreia calitat ea acesteia este diferită în momentul în care se iau în
considerare „încrederea în autoritățile statului” și „puterea autorit ăților”. „Pe de -o parte,
încrederea este un predic tor pentru conformarea voluntară, care este obținută f ără
constr ângere , pe baza disponibilității contribuabililor de a acționa în interesul cel orlalți și de
a-și face datoria de cetățeni ca r ăspuns la credibilitatea ”autorităților. „Pe de altă parte, puterea
este un predictor pentru conformarea impusă sau silită c are este obținută prin intermediul
strategiilor de constr ângere (control fiscal, amenzi) utilizate de autoritățile fisc ale pe fondur l
aversiunii contribuabililor f ață de risc și ”amenzi. „Potrivit literaturii de specialitate,
comportamentul de c onformare se referă atât la respectarea literei, cât și a spiritului
legii”(James&All ey, 20002) .

Totodată, „neconformarea fisc ală cuprinde dou ă tipuri de comp ortament : evaziunea fiscală
licită și frauda ”fisca lă. Cele două noțiuni se diferențiază din punct de vedere legislativ. Dacă
evaziunea fiscală licită se refer ă la diminuarea obliga țiilor fiscale utilizând legislația ambigu ă,
frauda fiscală reprezintă un ans amblu de acte de rea voință prin încalcarea legislației în
vigoare, având scop final reducerea obligațiilor fiscale. Astfel p utem observ a că, rezultatul
generat de cele două comp ortamente este același.

Răsfrangerea caracterului coercitiv al sistemului fiscal asu pra contribuabililor și împotrivirea
acestora față de plata taxelor și impozitelor duce la determinar ea comportamentului fiscal ,
fiind influențaț i în mod direct sau indirect de anumi ți factori (Tabel nr. 3).

Tabel nr. 3 – Factori de influență ai comp ortamentului contribuabililor

Factori de
influen ță Exemple
Economici • venitul, cotele de impunere, probabilitatea de control fisc al,
amenzi ;
Politico -legislativi • reglementarea excesivă și complexitatea legislației fiscale,
instabilitatea reglementărilor legislative
Socio-psihologici • percepții, încrederea în autoritățile fiscale și puterea acestora,
atitudini și nor me
Morali • motivația intrinsecă de a achita obligațiile fiscal e
Neorologici • diferite st ări fizice potrivite emoțiilor

3. Studiu de caz și rezultate (Times N ew R oman, 12, Bold )

17

C apitolul 3 va avea minim 1 0 pagini ( aprox. 70% din totalul lucrării).

Se au în vedere toate condiții specificate la secțiunea ”Observații”.
Prezenta alucrare îți propune sa analizeze impactul controalelor fiscale asupra contribuabililor,
urmărind nivelul și structura tipurilor de inspecții fiscale și sume stabilit e în urma efectu ării
acestor a pe o per ioadă de 5 aani. Acest astudiu de caz are la bază date furnizate de Direc ția
General ă Regională a Finanțelor Publice Timișoara și Administrația Județeană a Finanțelor
Publice Timi ș, din cadrul Agenției de Administrare aFiscală. Prinaprocesarea datelor ob ținute
am realizat o analiză statistică atât din punct de vedere cantitat iv, cât și calitativ.

Potrivit Hotăr ârii Guvernului nr.520/2013 pr ivind organizarea și funcționare a Agen ției
Naționale de Administrare fiscală (A.N.A.F .), „Administra ția jude țeană a finanțelor publice
este unitatea fiscală teritorială, organizată la nivelul jude țului în municipiul reședin ță de jude ț,
subordonată directorului general, prin care se realizează în plan teritorial, la nivelul men ționat,
atribu țiile Direc ției regionale ”. Atribu țile de „conducere, organizare, coordonare și controlare
a activității de inspecție fiscal ă și inspecție economic o-financiară” le revin directorilor
executiv i.

Activitatea de inspecție fiscal ă este corelată cu strategiile A.N.A.F , prin care își propun e
atingere a unor obiective gen erale referitoare la cre șterea c onformării voluntare, reducerea
evaziunii fiscal e și a economiei subterane, î mbunătățirea relației cu contribuabilii și creșterea
eficienței colect ării a obligațiilor fiscal e.

În contin uare vom analiza evoluția numărului de inspecții fiscale și ponderea tipurilor de
acțiuni de control .
În graficul de mai jo s, putem observa că numărul controalelor fiscale au o tendinț ă
descendentă . Așadar, de la perioad a de baz ă, anul 2014 , în care au fost realizate 1. 438
controale , la perioadă curent ă, anul 2018, în care au fost re alizate 696 controale s-a înregistrat
o scădere în valoare absolută de 742 controale . Reducerea de 2.07 ori a acestora se datorează
creșterii gradului de depunere voluntară a declarațiilor fisc ale de către contribuabililor .
Conform rapoarte lor de activitate a Administra ției Județene a Finanțelor Publice Timi ș, acest
grad a crescut de la 93,39% la 93,81%. Această creștere este relativ mică, dar ne eviden țiază
faptul că , strategia de creștere a gradului de co nformitate are un rezultat pozitiv.

Figura nr. 1 – Evoluția numărului de inspecții fiscale în perioada 2014 -2018

Impactul controlului fiscal asupra contribuabililor
18

Conform datel or ob ținute, am re alizat (Figura nr. ) ponderea tipurilor de controal e fiscale în
numărul total de controale fiscale, pe fiecare an în parte. Evindețierea structurii controale lor
fiscale ne subliniază care este tipul de control princ ipal în atragerea de sume la buget.

Figura nr. – Ponderea tipurilor de contro ale în numărul total de controale fiscale

După c um putem observa, exist ă două tipuri de contro ale care s unt efectuate într-o pondere
foarte mare .
Prim ul tip de control, care ocup ă cea mai mare pondere este inspecția par țială. Prin
intermedi ul acestei inspecții se verific ă modul de calcul asupra bazelor de impozitare ,
depunerea declara țiilor și plata uneia sau mai multor obligații fiscale , pe o anumită perioadă
de timp. Acest tip de control crește de 1,58 ori din perioada de bază (2014) până în perioada
curentă (2018) , ajungând s ă reprezinte 7 6% din tota l.

19

Al doilea tip de control este reprezentat de controlul inopinat care constă în verificarea
neplanificată a agenților economici din sfera de cuprindere a zonei de analiză . În perioada
analizată, controlul in opinat deține o pondere cup rinsă între 15% și 28%.

O strategie benefică efectuării de inspecții fiscale o reprezintă alocare a optim ă a resursel or
disponibile. În acest sens, contribuabilii sunt expuși unei a nalize de risc efectuată pe baza
propriilor informații , în urma căreia reiese gradul de risc fiscal .

În practică, există c âteva arii de risc des întâlnite .

Figura nr. – Evoluția și ponderea obligațiilor stabilite de inspecția fiscală

Figura nr . – Evoluția amenzi lor aplicate

Impactul controlului fiscal asupra contribuabililor
20

Figura nr. – Evoluția prejudiciilor (valoric)

Figura nr. – Evoluția diminuări i pierderilor fiscale

4. Concluzii (Times New Roman , 12, Bold )

Capitolul 4 va avea minim 2 pagini.

Se au în vedere toate condiții specificate la secțiunea ”Observații”.

5. Bibliografie
1.https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Strategia_ANAF_20032017.pdf

2.Hotărârea Guvernului Nr. 520 din 24 iulie 2013 privind organizarea și funcționarea
Agenției Naționale de Administrare Fisc ală publicată în Monitorul Oficial nr. 473 din 30
iulie 2013

21

3.

6. Anexe (Times New Roman, 12, Bold )

Obligatoriu: Trebuie șterse toate detaliile privind formatările (ex.: (Times New Roma n,
12, Bold) )