Firmele offshore factor determinan t în legalizarea evaziuni fiscale [614625]

Firmele offshore – factor determinan t în legalizarea evaziuni fiscale
Tehnica opera țiunilor de comer ț exterior     97 
Unitatea de înv ățare Nr. 5

FIRMELE OFFSHORE – FACTOR DETERMINANT ÎN
LEGALIZAREA EVAZIUNI FISCALE

Cuprins
Obiectivele Unit ății de învățare Nr. 5
5.1 Esența firmelor offshore și caracteristicile paradisurilor fiscale
5.2 Transferul profiturilor c ătre paradisurile fiscale
Lucrare de verificare Unitate de înv ățare Nr. 5
Răspunsuri și comentarii la întreb ările din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de înv ățare Nr. 5

Pagina
97
98
101
107
108
110

Firmele offshore – factor determinan t în legalizarea evaziuni fiscale
Tehnica opera țiunilor de comer ț exterior     98 
OBIECTIVELE unit ății de învățare nr. 5
Principalele obiective ale unit ății de învățare Nr. 5 sunt:
 Cunoașterea specificului firmelor offshore
 Cunoașterea caracteristicilor paradisurilor fiscale
 Prezentarea posibilit ăților de transfer a profiturilor c ătre firmele offshore
 Identificarea cheltuielilor ocazionate de înfiin țarea și funcționarea unei firme
offshore

5.1 Esența firmelor offshore și caracteristicile paradisurilor fiscale

Firme
offshore

Paradisuri
fiscale

Trăsăturile
paradisurilor
fiscale „Offshore” înseamn ă în traducere liber ă în larg, respectiv departe de țărm. Primele
jurisdicții, care din punct de vedere cronologic au acordat facilit ăți fiscale, au fost o
serie de insule mici, de aici rezultând termenul de offshore, semnifica ția acestuia
poate fi reliefat ă prin asimetrie cu termenul onshor e care este atri buit statelor ce
impun plata unor taxe mari. Firma offshore desf ășoară numai activit ăți comerciale interna ționale, adic ă în afara
granițelor țării sau jurisdic ției unde este înmatriculat ă. Din acest punct de vedere,
teoretic, orice stat indiferent de m ărimea taxelor și impozitelor percepute poate fi
gazdă pentru societ ățile offshore. În cazul în care țara sau jurisdic ția în care este
înregistrat ă firma offshore este un paradi s fiscal, atunci aceasta fie nu va pl ăti
impozite și taxe, fie va pl ăti impozite foarte mici cu condi ția ca activitatea sa s ă se
desfășoare în afara teritoriului de re ședință. Pentru afacerile derulate în interiorul
jurisdicției de înmatriculare firma va fi tratat ă ca orice rezident.
Pentru ca un teritoriu s ă întruneasc ă
valențele de paradis fiscal trebuie s ă se
caracterizeze prin:
 Fiscalitatea redus ă și în unele cazuri chiar nul ă, firma offshore trebuind
să plătească o taxă anuală fixă, în caz contrar fiind radiat ă;
 Anonimitate și confiden țialitate. Mul ți dintre oamenii de afaceri doresc
discreție atunci când este vorba de activit ățile derulate, profiturile
obținute etc. Anonimitatea se poate c oncretiza sub diferite forme, de la
înregistrarea societ ății ca anonim ă – cu acțiuni la purt ător – pân ă la
admiterea mandatarilor. Majoritatea covâr șitoare a de ținătorilor de firme
offshore consider ă anonimitatea drept criteriu esen țial în decizia de a
deschide astfel de firme. Salaria ții unei firme offshore sunt obliga ți sub
jurământ să nu divulge numele ac ționarilor acesteia. Identitatea
acționarilor poate fi cunoscut ă numai de c ătre managerul firmei offshore
în cazul în care dore ște acest lucru;
 Lipsa obligativit ății sau obligarea formal ă a firmelor de a depune bilan ț
contabil, deci de a ține eviden țe contabile, cu consecin țe directe asupra
reducerii costurilor de operare;
 Birocrația redusă, înființarea unei firme offshore f ăcându-se în mai pu țin
de 24 de ore f ără a fi neap ărat necesar ă prezența acționarului. Totodat ă,

Firmele offshore – factor determinan t în legalizarea evaziuni fiscale
Tehnica opera țiunilor de comer ț exterior     99 
diversificarea obiectului de activitate se poate face f ără nici o restric ție;
 Inexistența sau limitarea controalelor și restricțiilor valutare, companiile
offshore putând efectua afaceri și depozita rezervele financiare în orice
monedă;
 Existența unui sistem bancar pu țin restricționat prin reglement ări, putând
astfel efectua cu rapiditate opera țiuni de plat ă, schimb, transfer etc.
Faptul că firmele offshore deruleaz ă, așa cum am spus, tranzac ții
financiare și își pot păstra rezervele financiare în orice moned ă, reduce
considerabil riscul valutar;
 Asigurarea prin garan ții guvernamentale împotriva riscului privind
expropierea și naționalizarea patrimoniului.
Jurisdicțiile offshore sunt gazd ele filialelor unor b ănci de mare prestigiu, ale unor
firme de consultan ță recunoscute pe plan interna țional și altor categorii de speciali ști
implicați în derularea afacerilor comerciale interna ționale. Astfel, avoca ții,
managerii, evaluatorii, auditorii, brokerii precum și acționarii trebuie s ă beneficieze
de mijloace de comunica ție
și transport (telefon, internet , transporturi aeriene), de
locuințe, restaurante etc. la nivelu l celor existente în propriile țări.
Paradisurile fiscale po t fi grupate în func ție de gradul de impunere în:
 jurisdicții care nu aplic ă nici un fel de ta xe asupra veniturilor și
capitalurilor indiferent de genul de afacere, local ă sau interna țională:
Aruba, Bermude, Bahamas, Insulele Cook, Insulele Marshall, Mauritius etc.;
 țări în care sunt impozitate numai activit ățile locale, nu și cele
internaționale: Costa Rica, Hong Kong, Libe ria, Panama, Venezuela etc.;
 țări în care impozitarea activit ăților externe este redus ă constând în plata
unor sume fixe și în scutirea pl ății de taxe pe baza acordurilor privind
evitarea dublei impuneri: Cipru, Liechtenstein, Malta, Elve ția etc.;
 țări care asigur ă avantaje de ordin fiscal cu prec ădere băncilor și altor
instituții financiare: Hong Kong, Singapore, Madeira, Malaesia etc.;
A avut loc o specializare a paradisurilor fiscale pe activit ăți astfel: Cipru, Delaware,
Insulele Virgine Britanice pe comer ț; Cipru, Dominica, Gibr altar pe servicii;
Bahamas, Insulele Virgine Britanice pe prot ejarea averii; Panama, Liberia, Malta pe
navigație maritim ă și aeriană; Liechtenstein, Luxemburg pe investi ții etc:
În unele jurisdic ții offshore, cum este Singapore (finan ț
e), Luxemburg (holdinguri),
Elveția (finanțe și crearea de locuri de munc ă de înaltă calificare) s-au diminuat
progresiv facilit ățile acordate întreprinz ătorilor de rând, crescând substan țial cele
care vizau afacerile în stil mare. Întreprinz ătorul care dore ște să deschidă o companie offshore într-un paradis fiscal
trebuie să aibă în vedere urm ătoarele:
 afacerile ce urmeaz ă a le desf ășura să fie derulate în afara teritoriului
paradisului fiscal, acesta reprezentâ nd motivul principal care determin ă

Firmele offshore – factor determinan t în legalizarea evaziuni fiscale
Tehnica opera țiunilor de comer ț exterior   100 
scutirea pl ății taxelor, sau diminuarea acestora;
 existența unui domiciliu cu caracter perman ent în teritoriul respectiv care
poate fi o adres ă poștală sau o firm ă de consultan ță;
 angajarea unui reprezentant local manager/secretar/firm ă de avocatur ă cu
domiciliul în jurisdic ția offshore, care s ă asigure dialogul cu autorit ățile
locale;
 efectuarea de activit ăți bancare, de asigurare și reasigurare numai dup ă ce
sunt îndeplinite unele condi ții suplimentare și după ce a fost ob ținută
licența necesară.

Test de autoevaluare 5.1.
1. În ce const ă semnifica ția termenului offshore?

2. Prin ce se particularizeaz ă firmele offshore?

3. Comentați trăsăturile definitorii ale unui paradis fiscal.

Firmele offshore – factor determinan t în legalizarea evaziuni fiscale
Tehnica opera țiunilor de comer ț exterior   101 

Răspunsul se va da în spa țiul gol de mai sus. R ăspunsul la test se g ăsește la pagina 108.

5.2 Transferul profiturilor c ătre paradisurile fiscale

Prețuri
preferențiale
Scopul fundamental, ce st ă la baza înfiin țării unei firme offshore, îl reprezint ă
încercarea legal ă de a reduce sumele pe care întreprinz ătorul trebuie s ă le plătească
statului sub form ă de impozite și taxe. Pentru aceasta sunt utilizate pe scar ă largă
prețurile de transfer.
Conform defini ției date de Bi șa Cristian, pre țurile de transfer „ofer ă posibilitatea
folosirii diverselor tranzac ții într-o companie pentru a transfera profiturile,
veniturile, cheltuielile din zone cu un anumit tip de legisla ție și/sau fiscalitate
ridicată în zonele cu un anumit tip de legisla ție și/sau fiscalitate foarte permisiv ă,
maximizând astfel profiturile nete ale grupului.” Vânzarea la pre țuri preferen țiale reprezintă cea mai frecvent utilizat ă cale de
angrenare a pre țurilor de transfer în opera țiunile derulate de o firm ă offshore. Esen ța
mecanismului const ă în vânzarea c ătre firma offshore a unor produse la pre țuri mult
mai mari decât se percep unui ter ț sau decât pre țurile de pe pia ță.

Să presupunem c ă o firmă româneasc ă produce motoare electri ce la un cost de 1.000
dolari pe bucat ă. În urma tratativelor, filiala din Moscova a firmei române ști găsește
un client care se arat ă disponibil a achizi ționa 2.000 de motoare la un pre ț unitar de
1.400 dolari. În cazul în care firma româneasc ă vinde direct utiliz atorului rus cele
2.000 de motoare ar genera un profit de 800.000 dolari, trebuind s ă plătească statului
român 128.000 dolari, plus impozit pe divi dende în valoare de 67.200 dolari. Suma

Firmele offshore – factor determinan t în legalizarea evaziuni fiscale
Tehnica opera țiunilor de comer ț exterior   102 

Prestarea de
servicii

Redevențe cumulată datorată statului român ar trebui s ă fie de 195.200 dolari. Dac ă firma
româneasc ă va constitui un offshore în Aruba ar putea s ă factureze cele 2.000 de
motoare la pre țul unitar de 1.400 dolari filialei de ținută de firma din România în
Moscova. În acest fel, firma din România în loc s ă plătească 192.200 dolari la Fiscul
român va înregistra o pierdere de 10.000 dolari. Întreg profitul de 80.0000 dolari,
plus 10.000 dolari pierderea fiind transferate la firma offshore din Aruba, jurisdic ție
care nu percepe nici un dolar im pozit pe profit sau dividende. S ă nu uităm că prin
firmele offshore tranziteaz ă de multe ori m ărfuri în care o tran șă este echivalentul
cantității încărcate pe un vapor, cum este cazul petrolului și produselor rezultate din
petrol, cerealelor, cherestelei etc.
Prestarea de servicii pe baza unui contract scris de c ătre o firm ă offshore membr ă a
grupului pentru o alt ă firmă din interiorul aceluia și grup, care este profitabil ă dar își
desfășoară activitatea într-un teritoriu obi șnuit din punct de vedere fiscal. Are loc,
astfel, în realitate un transfer de bani c ătre firma offshore, mic șorându-se baza de
impozitare a firmei care a apelat la servicii. Presta ț
iile efectuate de firma de
management sau de consultan ță sunt în cele mai multe cazuri derizorii, nefiind utile
beneficiarului decât eventual în mic ă măsură. În schimb, ele sunt supraevaluate în
factură pentru a asigura transferul sumelor de bani în paradisu l fiscal. Evaluarea
prestațiilor efectuate este de stul de greu de f ăcut pentru c ă pot fi emise o serie de
justificări legate de competen ța deosebit ă a consultan ților, de consumul consistent
de timp prilejuit de desf ășurarea activit ăților în acest domeniu.
Redevențele percepute ca plat ă pentru cedarea dreptului de folosin ță a brevetelor de
invenție sau pentru transferul de asisten ță tehnică nebrevetat ă sau nebrevetabil ă
(know how). Plata unor astfel de redeven țe nerealist de mari reprezint ă o altă
posibilitate de a transfera sume de bani c ătre o firm ă offshore membr ă a grupului
respectiv. Înființarea și funcționarea unei firme offshore înt r-un paradis fiscal presupune
suportarea unor cheltuieli de c ătre proprietarul acesteia și anume:
 capitalul social necesar înfiin țării companiei;
 taxa perceput ă de firma de avocatur ă pentru consultan ța acordat ă cu
ocazia înfiin
țării firmei;
 taxa anual ă de înmatriculare pl ătită sub forma unei sume fixe sau sub
forma unui procent din profit;
 cheltuieli cu ob ținerea unui sediu (c ăsuță poștală în cele mai multe
cazuri) și pentru utilizarea tele fonului, faxului etc.;
 cheltuieli generate de remunerarea directorilor, secretarelor etc., to ți
aceștia fiind localnici;
 cheltuieli ocazionate de transmiterea coresponden ței din paradisul fiscal
în țara de reședință a proprietarului firmei offshore.

Într-o jurisdic ție offshore prietenoas ă cheltuielile implicate de înfiin țarea și
funcționarea firmei of fshore se cifreaz ă la aproximativ 2.000 dolari în primul an de
existență putând să scadă în următorii ani de activitate. Sunt îns ă și paradisuri fiscale

Firmele offshore – factor determinan t în legalizarea evaziuni fiscale
Tehnica opera țiunilor de comer ț exterior   103 
unde cheltuielile anuale de func ționare se pot apropia de 10.000 dolari anual.

Aceste cheltuieli sunt îns ă mici față de câștigurile ce pot ap ărea într-o tranzac ție
intermediat ă de o firm ă offshore.
Conform cifrelor avansate în literatura de specialitate aproximativ 40% din valoarea
comerțului mondial și peste 70% din masa monetar ă mondială sunt tranzac ționate
prin paradisuri fiscale. În contradic ție cu politica adoptat ă în ultimii 10 ani, SUA au fost cele care au
determinat proprii cet ățeni să utilizeze firmele offshore prin schimbarea codului
fiscal. Firmele de consultan ță în domeniu au lansat cunoscuta lozinc ă „produce ți
milioane onshore, dar p ăstrațile offshore”. Americanii dovedesc îns ă și în continuare
un interes deosebit pentru teritoriile cu fiscalitate redus ă. Astfel, micul stat Delware
(717.000 locuitori) de pe Coasta de es t a SUA, caracterizat prin taxe sc ăzute și prin
lipsa multor restric ții este considerat un paradis fiscal. Aproape 300 de firme
multinaționale americane din primel e 500 clasificate de revist a Fortune au sediul în
Delware, iar 80% din societ ățile americane care și-au schimbat sediul central dup ă
1966 s-au orientat c ătre acest stat.
Bineînțeles că și românii s-au adaptat repede la rigorile economiei de pia ță, astfel că
în prezent peste 20.000 de cona ționali dețin cel puțin o firmă offshore într-un paradis
fiscal, num ărul lor fiind în cre ștere.
Cunoscutul om de afaceri Ion Țiriac este posesorul unui salon auto în Bucure ști,
fiind și distribuitor al mai multor m ărci de autoturisme prestigioase. Achizi ționate
din străinătate, autoturismele sunt facturate pe o firm ă offshore de ținută de Ion
Țiriac în Cipru, aceasta la rândul s ău refactureaz ă la un pre ț mărit autoturismele
către firmele distribuitoar e din România care apar țin tot lui Ion Țiriac.
Autoturismele sunt vândute în România cu un adaos comercia l de 15%, profitul
rămânând în cea mai mare parte în Cipru unde impozitarea este cu mult mai mic ă
decât în România. Postul Antena 1 de ținut de familia Voiculescu avea ca principali ac ționari firma
Grivco SA și firma Crescent Comercial & Maritime Ltd Cipru. De altfel, cele mai
multe posturi de televiziune și de radio (Realitatea tv, Pr ima tv, Pro tv, B1 tv etc.)
sunt proprietatea unor firme cu se diul în paradisuri fiscale.
Una dintre firmele lui George Copos a achizi ționat în 1999 de la statul român 85,5%
din capitalul societ ății Telefericul SA, firm ă specializat ă în trasportul pe cablu.
Ulterior firma lui Copos a vândut 48% din ac țiuni unui offshore cu ac țiuni la
purtător din Cipru.
Columna Bank a fost înfiin țată la începutul anilor '90 în situa
ția în care pre ședintele
băncii nu întrunea condi țiile prevăzute de lege pentru un asemenea post, iar Banca
Națională nu verificase bonitatea ac ționarului care era o firm ă anonimă (o căsuță

Firmele offshore – factor determinan t în legalizarea evaziuni fiscale
Tehnica opera țiunilor de comer ț exterior   104 
fiscală) cu un capital mai mic de 100.000 dolari. Mai mult factorii de decizie din
acea vreme au convenit ca bani încasa ți de Fondul Propriet ății de Stat în urma
procesului de privatizare s ă fie depuși la Columna Bank, în condi țiile în care statul
la acel moment era ac ționar majoritar la BCR, BRD, CEC etc. Columna Bank a
intrat în faliment în anul 1997, dar nici pân ă azi nu a fost finalizat ă lichidarea
acesteia. Sever Mure șan a fost ac ționarul majoritar al B ăncii Dacia Felix. Firma Codewll
Investments Ltd, proprietate tot a lui Sever Mure șan a obținut de la o banc ă germană
o linie de credit în valoare de 13 milioane dolari, garantând cu dou ă bilete la ordin
emise de firma men ționată. Cele dou ă bilete la ordin au fost în prealabil avalizate de
Banca Dacia Felix, care contrar leg ilor bancare nu a cerut nici o garan ție pentru
angajamentul asumat, bani rezulta ți din linia de credit au fost îndruma ți către un
offshore disp ărând. Banca Dacia Felix a trebuit s ă despăgubească banca german ă cu
13,5 milioane dolari, semnându- și astfel propriu faliment cu toate încerc ările
(infuzie cu mai multe milioane de dolari) BNR și CEC de a o salva.
Multe firme multina ționale de prestigiu și-au constituit o veritabil ă rețea de filiale în
paradisurile fiscale, printre acestea num ărându-se Exxon, Chevron, Texcoco, J.P.
Morgan, Chase, Merrill Lynch, Bank of Scotland, Baraclay's Lloyds, Citicorp Swiss Bank Corporation etc. Este evident c ă scandalurile în care au fost implicate paradisurile fiscale au fost de
mare intensitate. Banca de Credit și Comerț
Internațional (BCCI) este cazul tipic de institu ție bancară
ce a provenit din țările în dezvoltare (India) și care a înf ăptuit tot ce era posibil
pentru a se extinde și în lumea dezvoltat ă. Având preten ții de banc ă internațională
BCCI a trebuit s ă se supun ă unor expertize și auditări exercitate de diferite entit ăți
conform reglement ărilor în materie. Evolu ția băncii între 1970-1980 poate fi
considerat ă că a fost foarte bun ă, activitatea acesteia deru lându-se în peste 80 de țări
inclusiv în SUA și Anglia. Bank of America a reu șit să intre în posesia a 25%din
acțiunile BCCI. Având sediul central ini țial la Abu Dhabi, BCCI a creat doi poli cu
rolul de juc ători regionali și anume: BCCI S.A. cu sediul în Luxemburg și BCCI
Overseas cu sediul în Grand Cayman. Gazd ele în ambele cazuri au fost paradisuri
fiscale. Imediat dup ă 1980, BCCI a întreprins o serie de ac țiuni speculative cu grad
mare de risc. Pentru a masca pierderile din bilan ț BCCI a efectuat o serie de
manevre financiare fo losindu-se de oportunit ățile oferite de paradisurile fiscale. Cu
o parte din banii plasa ți de trezoreria din Abu Dhabi în BCCI, aceasta a reu șit prin
offshorurile de ținute să-și achiziționeze 56% din propriile ac țiuni pentru o sum ă de
500 milioane dolari. Prin aceast ă acțiune BCCI a vrut s ă inducă partenerilor ideea c ă
este o banc ă solidă, acțiunile sale fiind c ăutate. Trebuie men ționat rolul auditorilor
independen ți care au reu șit să evidențieze pierderile reale, deturn ările de fonduri și
spălările de bani ce su nt atribuite BCCI.
Enron este firma care î și leagă numele de cel mai recent s candal major în care sunt

Firmele offshore – factor determinan t în legalizarea evaziuni fiscale
Tehnica opera țiunilor de comer ț exterior   105 
implicate jurisdic țiile offshore. Enron a fost profilat ă pe extrac ția și transportul
gazului metan, fiind apreciat ă pe parcursul deceniului trec ut ca fiind una dintre cele
mai competitive firme americane. De ținătorii de ac țiuni la Enron erau ferici ți.
Conform datelor din bilan ț firma înregistra o bun ă rată a profitului, auditul efectuat
de celebra, pe atunci, Arthur Andersen certifica faptul c ă evoluția Enron este
sănătoasă. Din punct de vedere politic se dovedise a fi inspirat ă, deoarece Enron a
fost principalul sus ținător financiar al Candidatului declarat câ știgător în alegeri
(Bush jr.). Toate acestea indicau Enr on ca fiind firma momentului în SUA.
Neincluderea în bilan ț a unor tranzac ții cu terți au făcut ca ini țial Enron s ă
înregisteze profit, cu toate c ă în realitate înregistra pi erderi. Descoperirea acestei
cosmetizări a condus la declan șarea procedurii de faliment în anul 2001.
Enron a fost de ținătoarea a aproape 900 de firme offshore. Orice investi ție se derula
prin paradisurile fiscale, procedura presupunând implic area a trei firme offshore
deținute de Enron. Dou ă din firme de țineau în proprietate cea de a treia firm ă care
juca rolul de investitor. În caz de vânzare sau lichidare a investi ț
iei, Enron beneficia
de tratament fiscal favorabil în SUA. Marea majoritate a firmelor offshore de ținute
de Enron nu au avut niciodat ă activitate, dar au impli cat cheltuieli unitare de
întreținere de peste 5000 dol ari în fiecare an.
Celebra J.P.Morgan Chase a folosit o firm ă offshore pentru a denatura împrumutul
acordat lui Enron, care a fost cosmetizat sub forma unor tranzac ții. Prin aceast ă
acțiune s-a urm ărit să nu fie deteriorat bilan țul firmei Enron.
Nu trebuie uitat c ă prin firmele offshore sunt sp ălați anual zeci de milioane de
dolari, parveni ți din traficul ilegal de droguri iar o parte din sumele cu care au fost
finanțate actele teroriste au provenit to t din paradisurile fiscale.
Mirajul unei fiscalit ăți reduse, a atras ca un magnet nu numai firmele, ci și
persoanele fizice care au ales ca domiciliu jurisdic ții offshore. Îi putem aminti în
acest sens pe tenorul italian Luciano Pavaroti (Montecarlo), pe miliardarul german Friedrich Karl Flick (Bahamas) sau pe fostul sportiv și actualul miliardar român Ion
Țiriac (Montecarlo).
Globalizarea economiei mondiale a pres upus printre altele extinderea re țelei
filialelor de ținute în str ăinătate de către firmele multina ționale, care prin utilizarea
prețurilor de transfer au posibilitatea s ă delocalizeze profiturile dirijându-le c ătre
paradisurile fiscale, efectele concretizate în diminuarea încas ărilor bugetare fiind
resimțite de celelalte state. Dac ă avem în vedere și marile escrocherii, respectiv
derularea prin paradisuri le fiscale a unor activit ăți ce țin de criminalitatea financiar ă
internaț
ională, nu ne mai mir ăm de proasta reputa ție de care aceasta din urm ă se
bucură în ochii multor guverne din lume. SUA, Marea Britanie, Fran ța, Germania,
Rusia etc. au criticat explicit atit udinea paradisurilor fiscale. Organiza ția pentru
Cooperare și Dezvoltare Economic ă (OCDE) și Grupul de ac țiune în domeniul
financiar al sp ălării banilor (FAFT) au în vinuit în anul 2000 un num ăr de 50 de

Firmele offshore – factor determinan t în legalizarea evaziuni fiscale
Tehnica opera țiunilor de comer ț exterior   106 
paradisuri fiscale de infrac țiuni cu privire la fa vorizarea infractorului. M ăsurile de
contracarare venite din partea țărilor dezvoltate în special au fost diverse. În
decembrie 1989, armata SUA a intervenit în Panama pentru a aresta pe generalul Noriega care era șeful statului în exerci țiu. Aceast ă acțiune a fost necesar ă deoarece
Noriega patrona transferurile de heroin ă din zon ă, transformând Panama într-o
adevărată placă turnantă a traficului de droguri c ătre SUA. Unele țări, îndeosebi din
rândul țărilor dezvoltate, au reu șit să încheie acorduri bilaterale cu jurisdic țiile
offshore privind schimbul de informa ții fiscale. Modific ările legislative din multe
țări ale lumii, oblig ă organele abilitate s ă urmărească o tranzac ție sub aspect fiscal
până la utilizatorul final, astfel încât pl ătitorul de impozite s ă nu evite plata
obligațiilor fiscale prin interpuner ea unor firme offshore. Tranzac ția este judecat ă
funcție de realitatea economic ă și nu după forma pe care i-o confer ă participan ții,
chiar dac ă acțiunile acestora din urm ă sunt legale. Utilizarea acestui principiu
urm
ărește obligarea tuturor contribuabililor s ă-și plătească taxele func ție de
substanța economic ă a activității desfășurate.
Test de autoevaluare 5.2
1. Prezentați, la modul concret, mecanismul prin care o firm ă utilizeaz ă
prețurile preferen țiale pentru a transfera profiturile într-o firm ă offshore.

2. Ce cheltuieli presupune înfiin țarea și funcționarea unei firme offshore?

Firmele offshore – factor determinan t în legalizarea evaziuni fiscale
Tehnica opera țiunilor de comer ț exterior   107 

Răspunsul se va da în spa țiul gol de mai sus. R ăspunsul la test se g ăsește la pagina 109.
În loc de
rezumat Încercarea diferi ților agenții economici sau a persoanelor fizice, de regul ă bogate, de
a diminua cât mai mult sumele de bani pe care le datoreaz ă statului a fost un
fenomen care s-a manifestat cu prec ădere în epoca contemporan ă. Aceste teritorii
conferă o serie de avantaje fiscale firmelor offshore înregistrate în respectivele
jurisdicții.

Intensificarea în ultimii 20-30 de ani a activit ății paradisurilor fiscale poate fi pus ă în
legătură directă cu creșterea economic ă înregistrat ă la nivel global, cu manifestarea
fenomenelor de globalizare, cu „sc ăpările” legislative din domeniul financiar
internațional.

Activitățile de sp ălare a banilor și de finan țare a terorismului prin intermediul
paradisurilor fiscale au determinat, într-o anumit ă măsură, schimbarea atitudinii
statelor, mai ales a celor dezvoltate fa ță de opera țiunile derulate prin jurisdic țiile
offshore.

Lucrare de verificare unitate de înv ățare nr. 5

1. Ce valențe trebuie s ă îndeplineasc ă un teritoriu pentru a fi considerat paradis
fiscal?

2. Grupați paradisurile fiscale func ție de gradul de impunere.

3. Pe ce elemente trebuie s ă se fundamenteze decizia întreprinz ătorului de a
deschide o companie offshore?

4. Care sunt modalit ățile de transfer a profiturilor c ătre firmele offshore?

Firmele offshore – factor determinan t în legalizarea evaziuni fiscale
Tehnica opera țiunilor de comer ț exterior   108 

5. Ce costuri implic ă deschiderea și funcționarea unei firme offshore?

6. Comentați cazurile de utilizare a firmelor offshore de c ătre persoane fizice
sau juridice din țara noastr ă sau străinătate.

Răspunsurile testelor de autoevaluare

Răspuns 5.1
1. „Offshore” înseamn ă în traducere liber ă în larg, respectiv departe de țărm.
Primele jurisdic ții, care din punct de vedere cronologic au acordat facilit ăți fiscale,
au fost o serie de insule mici, de aici rezultând termenul de offshore, semnifica ția
acestuia poate fi reliefat ă prin asimetrie cu termenul onshore care este atribuit
statelor ce impun plat a unor taxe mari.
2. Firma offshore desf ășoară numai activit ăți comerciale interna ționale, adic ă în
afara grani țelor țării sau jurisdic ției unde este înmatriculat ă. Din acest punct de
vedere, teoretic, orice stat indiferent de m ărimea taxelor și impozitelor percepute
poate fi gazd ă pentru societ ățile offshore. În cazul în care țara sau jurisdic ția în care
este înregistrat ă firma offshore este un paradis fiscal, atunci aceasta fie nu va pl ăti
impozite și taxe, fie va pl ăti impozite foarte mici cu condi ția ca activitatea sa s ă se
desfășoare în afara teritoriului de re ședință. Pentru afacerile derulate în interiorul
jurisdicției de înmatriculare firma va fi tratat ă ca orice rezident.
3. Pentru ca un teritoriu s ă întruneasc ă valențele de paradis fiscal trebuie s ă se
caracterizeze prin:
 Fiscalitatea redus ă și în unele cazuri chiar nul ă, firma offshore trebuind
să plătească o taxă anuală fixă, în caz contrar fiind radiat ă;
 Anonimitate și confiden țialitate. Mul ți dintre oamenii de afaceri doresc
discreție atunci când este vorba de activit ățile derulate, profiturile
obținute etc. Anonimitatea se poate c oncretiza sub diferite forme, de la
înregistrarea societ ății ca anonim ă – cu acțiuni la purt ător – pân ă la
admiterea mandatarilor. Majoritatea covâr șitoare a de ținătorilor de firme
offshore consider ă anonimitatea drept criteriu esen țial în decizia de a
deschide astfel de firme. Salaria ții unei firme offshore sunt obliga ți sub
jurământ să nu divulge numele ac ționarilor acesteia. Identitatea
acționarilor poate fi cunoscut ă numai de c ătre managerul firmei offshore
în cazul în care dore ște acest lucru;
 Lipsa obligativit ății sau obligarea formal ă a firmelor de a depune bilan ț
contabil, deci de a ține eviden țe contabile, cu consecin țe directe asupra
reducerii costurilor de operare;

Firmele offshore – factor determinan t în legalizarea evaziuni fiscale
Tehnica opera țiunilor de comer ț exterior   109 
 Birocrația redusă, înființarea unei firme offshore f ăcându-se în mai pu țin
de 24 de ore f ără a fi neap ărat necesar ă prezența acționarului. Totodat ă,
diversificarea obiectului de activitate se poate face f ără nici o restric ție;
 Inexistența sau limitarea controalelor și restricțiilor valutare, companiile
offshore putând efectua afaceri și depozita rezervele fi nanciare în orice
monedă;
 Existența unui sistem bancar pu țin restricționat prin reglement ări, putând
astfel efectua cu rapiditate opera țiuni de plat ă, schimb, transfer etc.
Faptul că firmele offshore deruleaz ă, așa cum am spus, tranzac ții
financiare și își pot păstra rezervele financiare în orice moned ă, reduce
considerabil riscul valutar;
 Asigurarea prin garan ții guvernamentale împotriva riscului privind
expropierea și naționalizarea patrimoniului.

Răspuns 5.2
1. Vânzarea la pre țuri preferen țiale reprezintă cea mai frecvent utilizat ă cale de
angrenare a pre țurilor de transfer în opera țiunile derulate de o firm ă offshore. Esen ța
mecanismului const ă în vânzarea c ătre firma offshore a unor produse la pre țuri mult
mai mari decât se percep unui ter ț sau decât pre țurile de pe pia ță.
Să presupunem c ă o firmă româneasc ă produce motoare electrice la un cost de 1.000
dolari pe bucat ă. În urma tratativelor, filiala din Moscova a firmei române ști găsește
un client care se arat ă disponibil a achizi ționa 2.000 de motoare la un pre ț unitar de
1.400 dolari. În cazul în care firma româneasc ă vinde direct utiliz atorului rus cele
2.000 de motoare ar genera un pr ofit de 800.000 dolari, trebuind s ă plătească statului
român 128.000 dolari, plus impozit pe divi dende în valoare de 67.200 dolari. Suma
cumulată datorată statului român ar trebui s ă fie de 195.200 dolari. Dac ă firma
româneasc ă va constitui un offshore în Aruba ar putea s ă factureze cele 2.000 de
motoare la pre țul unitar de 1.400 dolari filialei de ținută de firma din România în
Moscova. În acest fel, firm a din România în loc s ă plătească 192.200 dolari la Fiscul
român va înregistra o pierdere de 10.000 dolari. Întreg profitul de 80.0000 dolari,
plus 10.000 dolari pierderea f iind transferate la firma offshore din Aruba, jurisdic ție
care nu percepe nici un dolar impoz it pe profit sau dividende. S ă nu uităm că prin
firmele offshore tranziteaz ă de multe ori m ărfuri în care o tran șă este echivalentul
cantității încărcate pe un vapor, cum este cazul petrolului și produselor rezultate din
petrol, cerealelor, cherestelei etc.
2. Înființarea și funcționarea unei firme offshore în tr-un paradis fiscal presupune
suportarea unor cheltuieli de c ătre proprietarul acesteia și anume:
 capitalul social necesar înfiin țării companiei;
 taxa perceput ă de firma de avocatur ă pentru consultan ța acordat ă cu
ocazia înfiin țării firmei;
 taxa anual ă de înmatriculare pl ătită sub forma unei sume fixe sau sub

Firmele offshore – factor determinan t în legalizarea evaziuni fiscale
Tehnica opera țiunilor de comer ț exterior   110 
forma unui procent din profit;
 cheltuieli cu ob ținerea unui sediu (c ăsuță poștală în cele mai multe
cazuri) și pentru utilizarea tele fonului, faxului etc.;
 cheltuieli generate de remunerarea directorilor, secretarelor etc., to ți
aceștia fiind localnici;
 cheltuieli ocazionate de transmiterea coresponden ței din paradisul fiscal
în țara de reședință a proprietarului firmei offshore.
Într-o jurisdic ție offshore prietenoas ă cheltuielile implicate de înfiin țarea și
funcționarea firmei of fshore se cifreaz ă la aproximativ 2.000 dolari în primul an de
existență putând să scadă în următorii ani de activitate. Sunt îns ă și paradisuri fiscale
unde cheltuielile anuale de func ționare se pot apropia de 10.000 dolari anual.
Aceste cheltuieli sunt îns ă mici față de câștigurile ce pot ap ărea într-o tranzac ție
intermediat ă de o firm ă offshore.

Bibliografie unitate de înv ățare nr. 5

Bișa C., Utilizarea paradisurilor fiscale, Ed. BMT Publishing House, Bucure ști,
2005

Botescu I., Tehnica opera țiunilor de comer ț exterior , Ed. Didactic ă și Pedagogic ă,
București, 2007

Bugnăr N., Managementul tranzac țiilor economice interna ționale, Ed. Dacia, Cluj
Napoca, 2006

Caraiani G., Managementul companiilor offshore din zonele libere, Ed. Lumina
Lex, Bucure ști, 2002

Ciobanu G., Tranzacții economice interna ționale, Ed. Imprimeria Ardealului, Cluj
Napoca, 2004

Marin G., Puiu A., Dicționar de rela ții economice interna ționale, Ed.
Enciclopedic ă, București, 1993

Movilă A, Companiile offshore, Ed. All Beck, Bucure ști, 2004

Popa I., Tehnica opera țiunilor de comer ț exterior , Ed. Economic ă, București, 2008