Firma de Comert Exterior Organizare Si Functionare (studiu de Caz)

CAPITOLUL 1

Conceptul „Comerț exterior”

1.1.Comerțul exterior – cadrul conceptual

„Comerțul exterior este o ramură distinctă a unei economii naționale care cuprinde operațiunile comerciale sau de cooperare economică și tehnicoștiințifică în raporturile cu străinătatea privind vânzarea-cumpărarea de mărfuri, lucrări, servicii,licențe, consignația sau depozitul, reprezentarea sau comisionul, operațiunile financiare, asigurările, turismul și,în general, orice acte sau fapte de comerț.”

Potrivit acestei definiții, comerțul exterior cuprinde două componente de bază:

Operațiunile comerciale internaționale – reprezintă o formă de interdependență între întreprinderi și economiile naționale în sfera comercializării și includ:

– comerțul internațional cu mărfuri, care este format, la rândul său, din:

exportul de mărfuri care cuprinde totalitatea operațiunilor comerciale prin care o țară vinde unei alte țări o parte din mărfurile produse sau prelucrate;

importul de mărfuri care cuprinde totalitatea operațiunilor comerciale prin care o țară cumpără mărfuri din alte țări în vederea satisfacerii consumului productiv și neproductiv.

– comerțul internațional cu servicii comerciale, numit și comerț invizibil, care cuprinde serviciile conexe operațiunilor de export-import (transporturile, asigurările, licențele), turismul internațional;

– operațiunile comerciale combinate, respectiv reexportul, compensațiile, switch-ul, prelucrarea în lohn, operațiunile de perfecționare adică tehnicile utilizate pentru facilitarea schimburilor și valorificarea oportunităților de profit comercial.

Alianțele și cooperările internaționale – reprezintă o formă dezvoltată a legăturilor economice dintre state în vederea realizării unei strategii comune, durabile, în domenii diferite de activitate.

Rațiunile care stau la baza acestor legături pleacă de la existența unor interese comune, complementaritate tehnologică, exploatarea eficientă a competențelor și resurselor proprii.

Prin participarea, sub diferite forme la circuitul mondial de valori, comerțul exterior are multiple efecte economice și neeconomice asupra fiecărui participant la realizarea sa, cum ar fi:

efecte economice de tip valoric concretizate sub forma diferențelor dintre încasările și plățile internaționale din operațiunile de export import generate de diferențele dintre productivitatea națională și internațională a factorilor de producție;

efecte economice de tip material concretizate sub forma valorilor de întrebuințare care satisfac cantitativ și calitativ anumite nevoi reale ale economiei naționale;

efecte economice de tip propagat sau indirect care, deși nu se localizează în mărimi concrete, reprezintă aprecieri orientative privind aportul comerțului exterior la introducerea progresului tehnic, îmbunătățirea proporțiilor din economie, valorificarea mai bună a factorilor de producție interni, facilitarea mutațiilor structurale ale producției materiale interne etc.;

efecte economice de tip social și politic care, deși nu se pot cuantifica, exercită influențe pozitive cu incidențe multiple asupra unei economii naționale.

Prin intermediul acestor efecte, cu precădere a celor economice, comerțul exterior devine un pilon important al dezvoltării unei economii naționale.

Comerțul exterior se întrepătrunde puternic cu întregul proces de dezvoltare social-economică a țării. În același timp economia de piață națională a unei țări nu poate exista și nu poate fi viabilă decât în cadrul și în legătură cu economiile de piață din celelalte țări.

Legătura comerț-dezvoltare bazată pe diviziunea internațională a muncii, se manifestă pe fondul unei dependențe reciproce a fluxurilor economice internaționale, ceea ce duce la tot mai strânsa intercondiționare dintre procesele naționale.

Comerțul exterior, cuprinde operațiile comerciale sau de cooperare economică și tehnico-științifică în raporturile cu străinătatea, privind vânzarea și cumpărarea de mărfuri, executarea de lucrări, prestarea de servicii, turism etc.

Având în vedere numărul verigilor care intervin între producător și consumatorul din țara în care se face exportul, se disting: distribuția directă și cea indirectă sau exportul-importul direct și cel indirect.

Schimburile comerciale ale unei țări cu străinătatea, în funcție de sensul lor, îmbracă forma importului și exportului de mărfuri și servicii.

Comerțul, în general, reprezintă activitatea de intermediere a schimbului de bunuri prin întreprinderi specializate. Acesta asigură circulația mărfurilor între producătorii de bunuri și consumatori, în calitatea lor de consumatori intermediari sau de beneficiari finali.

Comerțul exterior cuprinde operațiile de vânzare-cumparare a bunurilor între întreprinderile românesti si cele nerezidente (străine).

La forma clasică a schimbului de mărfuri se adaugă acțiunile de cooperare economică si tehnicostiințifică cu străinatatea, în domeniul lucrarilor de constructii-montaj, asistenței tehnice, operațiilor financiare, asigurărilor, turismului și, în general, a oricăror activități care generează schimburi de bunuri si valori între persoane nerezidente.

Comerțul exterior a fost impus de procesul specializării internaționale a economiilor naționale, determinat de o serie de factori, cum sunt:

condițiile naturale fizico-geografice, mărimea teritoriului și populației fiecărei țări;

nivelul tehnic și gradul de diversificare al aparatului productiv din fiecare țară;

tradițiile economice; apropierea geografică a statelor și stabilirea unor raporturi de complementaritate economică dinamică între ele; o serie de factori extraeconomici.

Un factor dinamizator al dezvoltării comerțului exterior l-a reprezentat și revoluția tehnico-stiințifică contemporană, care a condus la adâncirea diviziunii internaționale a muncii șla o accentuare a interdependențelor economice dintre state, contribuind și la diversificarea formelor de manifestare ale comerțului internațional.

Activitatea de comerț exterior cuprinde: în raporturile cu străinătatea privind vânzarea-cumpărarea sau schimburile de mărfuri, prestările de servicii, transporturile și expedițiile internaționale, proiectarea și executarea de lucrări, asistență sau colaborare tehnică, vânzarea sau cumpărarea de licențe pentru folosirea brevetelor de invenții sau a procedeelor tehnologice, consignația sau depozitul, reprezentarea și comisionul, operațiunule financiare, asigurările și turismul și, în general, orice acte sau fapte de comerț.

În literatura de specialitate, se folosește și noțiunea de export invizibil (tranzacții comerciale internaționale care nu au ca obiect mărfurile).

Importul de mărfuri reprezintă toate operațiunile comerciale prin care se cumpără mărfuri din alte țări având ca scop satisfacerea consumului productiv și neproductiv. De asemenea, se includ și operațiunile specifice importului invizibil, cum sunt cele privind serviciile, turismul, relațiile financiare.

Cooperarea economică internațională, este o componentă a activității de comerț exterior. Cooperarea economică internațională este definită ca fiind forma superioară a legăturilor economice dintre state în care se împletesc elemente din domeniul producției cu cele din sfera circulației, cele din economie cu cele din știință și tehnică, în condițiile în care între parteneri există legături strânse.

1.2.Trăsăturile economico-financiare ale activității de comerț exterior

Activitatea de comerț exterior este caracterizată de anumite trăsături specifice datorită mediului în care întreprinderea este nevoită să acționeze, și anume piețele externe.

Principalele trăsături economico-financiare ale activității de comerț exterior sunt:

Caracterul economic al activității, concretizat în derularea unui circuit de fonduri materiale și bănești generatoare de rezultate economicofinanciare.

Activitatea de comerț exterior contribuie la crearea și sporirea venitului național al țării;

Interferența factorilor naționali cu cei internaționali, caracterizată prin existența elementelor de extraneitate în cadrul raporturilor economicofinanciare cum ar fi subiecții de drept aparținând unor legislații naționale diferite.

În acest caz, relațiile de comerț exterior ies parțial sau total de sub jurisdicția internă a unui stat și se completează cu uzanțele și normele dreptului internațional sau cu normele de drept civil ori comercial ale unui alt stat;

Diversitatea și specificitatea activității de comerț exterior, care constă în apariția alături de forma clasică a import-exportului de mărfuri și a unor forme noi de comerț exterior și cooperare cum sunt: comerțul cu drepturi de proprietate industrială și intelectuală, operațiunile combinate;

Sistemul de finanțare și creditare a activității de comerț exterior, caracterizat de b#%l!^+a?b#%l!^+a?b#%l!^+a?modalitățile prin care întreprinderea participantă la tranzacții economice internaționale își asigură fondurile necesare desfășurării activității.

Finanțarea are drept obiectiv asigurarea fondurilor proprii sub forma capitalului social și a celorlalte fonduri proprii, iar creditarea are drept scop completarea fondurilor proprii cu împrumuturi financiare, comerciale și de altă natură.

Sistemul de decontare a activității de comerț exterior, structurat în:

mijloace de plată, care reprezintă totalitatea mijloacelor materiale și bănești prin care se poate lichida un angajament financiar. În acest sens se poate folosi aurul, devizele, valuta, drepturile speciale de tragere, unitatea monetară europeană, moneda națională;

instrumente de plată și de credit, care reprezintă înscrisurile și efectele comerciale în valută care reglementează lichidarea angajamentelor internaționale, cele mai utilizate fiind: trata, biletul la ordin, cecul, cardul;

modalități de plată, concretizate în tehnicile bancare prin intermediul cărora se derulează operațiunile de încasări și plăți internaționale, cele mai utilizate fiind: acreditivul documentar, incasso-ul documentar, ordinul de plată, scrisoarea de garanție bancară, mecanismul plăților prin clearing.

Toate aceste trăsături ale activității de comerț exterior își pun amprenta asupra organizării și conducerii contabilității societăților implicate în tranzacții comerciale internaționale.

1.3.Operațiunile de comerț exterior

Derularea operațiunii de export reprezintă ansamblul activităților prin intermediul cărora are loc livrarea mărfii de la vânzător la cumpărător si efectuarea plății de către cumpărător in beneficiul vânzătorului.

În ceea ce privește livrarea internaționala a mărfii, principalele activități sunt:

pregătirea mărfii în vederea exportului și facturarea la extern – se poate face direct de producător sau de un intermediar (firma de comerț exterior) care este plătit prin comision urmând sa găsească clienții, să îi contacteze și să negocieze;

Una din obligațiile principale ale vânzătorului este să livreze marfa în bune condiții în conformitate cu prevederile contractuale, împreună cu dovezile solicitate prin contract.

În acest sens, un rol important revine procesului de ambalare a mărfii deoarece fiabilitatea transportului depinde de ambalaj.

Factori de care trebuie să se țină cont în alegerea ambalajului:

natura produsului

starea infrastructurilor de transport

protecția pe care o oferă ambalajul

modalitatea de transport

durata transportului

compatibilitatea

clima pentru țara în care ajunge

infrastructura portuară

costul ambalajului

aspectul tehnic

aspectul comercial

aspectul juridic și financiar

Marcarea este în sarcina vânzătorului și privește atât marfa cât și ambalajele.

În practica de comerț exterior există următoarele tipuri de marcare și anume:

– marcarea necesară pentru a individualiza expedierea mărfii;

– marcarea impusă de reglementările țării importatoare;

„Exportatorul va înscrie pe marfă elementele de identificare ale mărfii, destinatarul și locul de destinație; aceasta trebuie să fie simplă, ușor de identificat, să prezinte toate informațiile necesare și să nu fie suprapusă peste o marcare mai veche.”

Principalele documente ce urmează a fi întocmite la livrare sunt:

Licențe de export – se practică într-o mică măsură datorită politicii comerciale de stimulare și promovare a exporturilor. Există și anumite excepții pentru produse contingentate la export, pentru anumite mărfuri care fac obiectul unor operațiuni de lohn, barter, clearing sau pot fi mărfuri interzise la export: arme si muniții, explozibile si toxice, stupefiante, bunuri aparținând patrimoniului cultural. In toate situațiile costul licenței este suportat de vânzător dar in cazul clauzei Ex Works costul licenței este suportat de cumpărător.

Certificatul de calitate – este un document întocmit de vânzător care atestă calitatea mărfii. Acest document poate prezenta o certificare din partea anumitor institute specializate în certificarea calității. Mulți producători au astfel de certificate. Face parte din setul de documente depus de exportator la bancă în vederea încasării contravalorii exportului. Certificatul de calitate este un document eliberat de producătorul mărfurilor exportate, el putând fi atestat de o instituție specializată de control a calității. Conținutul certificatului trebuie să corespundă întocmai cu prevederile din contract privind calitatea mărfii pentru ca exportatorul să poată încasa plata de la bancă.

Certificatul de origine – este un document emis de un organism specializat din țara exportatorului cum ar fi: camera de comerț. Acesta este un document care atestă natura mărfii, cantitatea, precum și locul de fabricare, incluzând o declarație care precizează țara de origine a bunurilor respective. El poate, de asemenea, să precizeze prețul de vânzare al bunurilor pe piața internă a exportatorului.

Lista de ambalaj sau lista de colisaj sau packing list – cuprinde elemente privind greutatea ambalajelor, tipul ambalajului, conținutul partizii de marfă, modul de ambalare și marcare. Este tot mai mult cerută la ora actuală de către autoritățile vamale dar este folosită și în setul de documente bancare. Aceasta cuprinde numărul coletelor în ordinea marcării lor, denumirea reperelor de marfă care se găsesc în fiecare colet.

Documentul este completat și eliberat de către expeditor (încărcător) în momentul când mărfurile sunt expediate și insoțește partida de mărfuri pe parcursul transportului până la destinatar.

Recipisa de depozitare – este un document care atestă primirea mărfurilor în depozit pe parcursul expediției.

Cel mai important document în operațiunea de comerț exterior este factura de export. Este întocmită de exportator și arată condițiile în care are loc vânzarea de bunuri și servicii. Ea cuprinde în detaliu mărfurile comercializate și condițiile de comercializare aferente acestora.

Este un document comercial contabil, sub forma unui document tipizat, ale cărei rubrici trebuie completate în totalitate.

Factura comercială rezumă toate condițiile esențiale ale unei afaceri încheiate – clauze privind partenerii, obiectul, prețul – astfel încât din conținutul ei rezultă în mod clar drepturile și obligațiile părților.

Factura are următoarele funcții:

atestă faptul că marfa a fost vândută

mijlocește transferul de proprietate de la vânzător la cumpărător

însoțește marfa

servește la încasarea banilor fiind folosită în setul de documente depus la bancă pentru încasarea contravalorii mărfii

servește la efectuarea formalităților vamale

Factura este documentul primar de evidență, identificare și evaluare în vamă a mărfurilor de export-import.

Există așa numita factura proformă. Este un document solicitat de importator exportatorului pentru a-i servi la realizarea unor formalități prealabile importului cum ar fi de exemplu obținerea licenței de import. Nu are un statut legal fiind folosită pentru a facilita băncii cumpărătorului să-și procure fondurile necesare pentru a cumpăra produsul importat.

expediția și transportul internațional – se întocmește documentul numit dispoziție de transport și vămuire sau DTV.

Acesta servește la organizarea transportului mărfii până la frontiera vamală a țării exportatoare și la efectuarea formalităților vamale de export; documentul este transmis exportatorului – firma specializată în expediții internaționale.

Transportatorul realizează deplasarea efectivă a mărfurilor în spațiu, cel mai frecvent la ordinul expeditorului și pe cheltuiala exportatorului sau importatorului, în funcție de condiția de livrare prevăzută în contractul de vânzare internațională.

asigurarea mărfurilor – reprezintă relația contractuală între asigurat (posesorul bunului) si asigurator (compania de asigurări) prin care asiguratul transferă anumite riscuri b#%l!^+a?asigurătorului, plătindu-i o primă de asigurare pentru ca, în cazul producerii daunelor, asigurătorul să îl despăgubească pe asigurat confirm condițiilor stabilite in contract.

Clauzele INCOTERMS obligă la plata asigurărilor în condițiile CIP si CIF, polița de asigurare fiind încheiată de expeditor. In celelalte cazuri asigurarea se face de către acela pe riscul b#%l!^+a?b#%l!^+a?căruia circulă marfa.

Pentru clauzele DAF, DES, DEQ, DDU, DDP exportatorul asigură marfa

Pentru clauzele EXW, FCA, FAS, FOB, CFR, CPT importatorul asigură marfa

Costul asigurării variază in funcție de natura mărfii, a riscurilor acoperite, ambalaj, modul de transport. După plata despăgubirii, asigurătorul se poate întoarce cu acțiune împotriva cărăușului sau unor terți pentru recuperarea unor sume in măsura in care răspunderea pagubei este in sarcina transportatorului sau terților. Se poate practica partajarea responsabilității si a plății intre toți cei care au concurat la realizarea transportului.

Cărăușul este răspunzător de pierderea coletelor, de avarii si întârzieri (pot exista limitări si cazuri de exonerare de răspundere: forță majoră, viciul propriu al mărfii, ambalaj necorespunzător, încărcare – descărcare defectuoasă).

Avarie totală – Total loss = pierderea sau distrugerea totală a mărfii

Avaria particulară sau parțială – Particular loss = deteriorări sau pierderi de marfa datorită unor evenimente majore care survin in timpul transportului (naufragiu, deraiere) sau unor situații care privesc exclusiv marfa respectivă (cădere, pierdere)

Avaria comună sau generală – General average loss = pierderea rezultată in urma unei decizii conștiente a căpitanului de a sacrifica o parte din marfă pentru a salva nava dintr-o situație dificilă (inundarea vasului) sau de a face cheltuieli excepționale pentru a salva încărcătura. Cheltuielile sunt repartizate între armator (proprietarul navei) și proprietarul încărcăturii.

vămuirea – reprezintă ansamblul formalităților necesare pentru vămuirea mărfurilor.

Ea include:

verificarea mărfii

stabilirea regimului vamal

întocmirea declarației vamale si efectuarea controlului vamal

plata taxelor vamale

declararea mărfii liberă de vamă

Regimul vamal indică dacă și unde vor fi plătite taxele vamale și dacă și în ce condiții marfa va fi supusă controlului vamal.

Regimurile vamale sunt de două tipuri:

regimul comun (definitiv) – se referă la mărfurile importate și exportate și se aplică conform legii vamale

regimul suspensiv – se referă la suspendarea plății taxelor vamale. De multe ori se pot cere garanții pentru acoperirea riscurilor care pot afecta vama, de exemplu marfa capătă un alt regim sau intră în consumul intern și intră în regimul comun

Declarația vamală se întocmește pentru export, import sau tranzit de către exportator, importator, un reprezentant legal sau un comisionar in vamă. Prin această declarație se solicită un regim vamal pentru marfă, declarantul obligându-se la plata taxelor aferente.

Documentele anexate la declarația vamală sunt:

factura comercială – pentru stabilirea valorii in vamă, pentru plata taxelor vamale

lista de colisaj

documentele de transport

documentul de origine

certificate sanitare

Se mai pot solicita: factura consulară, factura vamală.

Vămuirea are loc la birourile vamale de frontieră sau din interiorul tării. Se pot practica si proceduri simplificate la birourile vamale sau la domiciliul declarantului. In UE se folosește un document administrativ unic – DAU – care este folosit si pentru import, export si tranzit si poate fi folosit pentru toate tipurile de regimuri de vămuire.

Capitolul 2 – TEST Trading

2.1. Istoric

Strada: Gheorghe Titeica, nr. 171, Sector 2, București, Cod 020296

Telefon: +40 21 2038971, +40 21 2038972, +40 31 4052109, +40 31 4052110

Fax: +40 21 2317210

Acasă

Acasă

https://www.facebook.com/test.trading?ref=ts&fref=ts

Compania TEST Trading a fost înființată în anul 1994 în București, fiind reprezentantul autorizat al unor firme de renume în domeniul industrial și medical, cum ar fi:

Domeniul industrial

GE Inspection Technologies – Filme și chimicale pentru radiografii industriale și mașini automate pentru developare filme industriale.

YXLON Internațional – Generatori radiații portabili, panoramici și direcționali.

MAGNAFLUX – Aparatura, accesorii și materiale pentru controlul nedistructiv cu lichide penetrante și pulberi magnetice, echipamente portabile pentru control magnetic.

PRUFTECHNIK GROUP – Echipamente de diagnoză și măsurători vibrații pentru utilaje industriale (compresoare, pompe, motoare, ventilatoare, reductoare, etc.).

DURR NDT – Sisteme de radiografie computerizată CR și micro DR (Direct Digital), radiografie fără film, scanere, plăci de fosfor, casete și accesorii NDT, mașini de developat, etc.

IT Concepts – Lider mondial în producția de boroscoape, fibroscoape, videoscoape și soluții pentru inspecția vizuală.

SUNNEX – Producător de top pentru lămpi industriale, lămpi pentru inspecție, lămpi cu led, lămpi speciale (pentru marină și armata), lămpi pentru casa și birou.

IE-NDT Ltd – Compania britanică IE-NDT Ltd lider european în domeniu, comercializează următoarele: indicatori de calitate a imaginii radiografice cât și toată gama de accesorii pentru radiografie industrială.

NDT 1 KRAFT – Compania NDT1 KRAFT din Cehia este lider european în domeniul fabricării echipamentelor de control nedistructiv portabile pentru măsurători de grosimi, acoperiri suprafețe metalice, aparate măsurători duritate și aparate cu ultrasunete pentru măsurători grosimi.

EFER Endoscopy – Compania EFER Endoscopy este producător de top pentru videoscoape, boroscoape, fibroscoape și soluții UV pentru inspecția vizuală.

S.C. TEST TRADING S.R.L. importă și distribuie aparatură industrială, consumabile și accesorii aferente acesteia, fiind un furnizor cunoscut pentru majoritatea clienților din țară. Test Trading s.r.l. împreună cu distribuitorii săi acoperă întreg teritoriul României.

S.C. TEST TRADING S.R.L. este certificată ISO 9001:2008 pentru sistemul de management al calității.

S.C. TEST TRADING S.R.L. este un bine cunoscut furnizor pentru majoritatea spitalelor și clinicilor din țară, acoperind întreg teritoriul României cu distribuitorii săi câștigând o reputație considerabilă datorită calității aparaturii și filmelor pe care le pune la dispoziția clienților.

S.C. TEST TRADING S.R.L. asigură instalarea, punerea în funcțiune, instruirea personalului și service în perioada de garanție și service postgaranție pentru toată gama de aparatură comercializată.

Domeniul medical:

AGFA GEVAERT – unul dintre cei mai mari producători de filme și aparatură radiologică.

NEMOTO – producător de injectoare automate pentru medii de contrast.

BARCO – lider mondial în domeniul soluțiilor profesionale de vizualizare și afișare în imagistica medicală.

ELLA-LEGROS – producător de negatoscoape pentru chirurgie, radiologie, dedicate mamo, stomatologie, podoscoape, scale optometrice și sisteme de iluminare pentru camere.

MDT – Medical Development & Technology – producător și distribuitor de produse de protecție împotriva radiațiilor: sorturi, veste, fuste,ochelari, protecții glanda tiroidă.

SUNNEX – producător de lămpi chirurgicale și de examinare.

HAMEDIC – mașini automate de developat filme dentare.

LARIVIERE – scanere pentru filme radiologice.

EPSON România – este lider mondial în domeniul imaginii și al inovației. Comercializează aparate de imprimare și multiplicare CD/DVD/BD-R pentru imagini radiologice și date. b#%l!^+a?

2.2. Internaționalizarea activității. Motivații. Fundamante

Procesul internaționalizării este unul evolutiv, în cadrul căruia firma parcurge treptat mai multe stadii cărora le corespund strategii și respectiv structuri organizatorice diferite.

Unele firme parcurg aceste stadii mai rapid, altele au nevoie de o perioadă mai îndelungată, în sfârșit, în unele cazuri, una sau mai multe faze pot fi eliminate , firma angajind-se direct în forme mai avansate de internaționalizare.

Un model al dezvoltării internaționale în stadii succesive este următorul:

răspuns la o comandă externă; acest stadiu reprezintă o implicare experimentală pe piața externă cu următoarele caracteristici: atitudine reactivă în raport cu piața externă, utilizarea strategiilor de marketing specifice pieței interne, alocarea marginală de resurse operațiunilor internaționale, utilizarea intermediarilor în realizarea exportului;

exportul direct – corespunde fazei în care, pe fondul unei evoluții ascendente a exporturilor, managementul firmei consideră necesară implicarea directă pe piața externă – în acest sens, structura organizatorică se completează cu un departament de export, firma renunțând treptat la utilizarea intermediarilor de pe piața internă.

crearea de sucursale și filiale de comercializare – reprezintă faza în care firma cu activități mai importante pe piața externă decide crearea de structuri organizatorice proprii în țara de import, renunțând la utilizarea intermediarilor de pe piața externă;

asamblarea în străinătate – este decizia care pregătește producția în strainatate și care are la baza rațiuni de reducere a costurilor (taxe vamale mai reduse pentru componente, facilități fiscale etc);

producția în strainătate – reprezintă o decizie pe termen lung care se poate realiza în mai multe forme cum ar fi: licențierea, subcontractarea, francizainvestițiile directe de capital.

integrarea diferitelor activități dispersate la nivel global într-un sistem corporational, în acest caz, orice filială putând să îndeplinească integral o anumită funcție pentru corporația transnațională în ansamblul ei.

2.3. Conducerea firmei și personalul de angajați

S.C. TEST TRADING S.R.L. dispune de personal calificat cu studii superioare și medii cu experiență în domeniu fiind favorabile pentru o bună desfășurare a activităților din domeniul supus certificării.

Astfel, S.C. TEST TRADING S.R.L. are un număr de 13 persoane angajate în prezent cu experiență în domeniu de peste 18 ani.

Toți inginerii de service au efectuat cursuri de perfecționare direct la producătorii echipamentelor, având acces permanent online cu aceștia și ținându-i la curent cu ultimele noutăți în domeniu.

Piesele de schimb sunt originale și importate direct de la producător cu un termen de garanție de 6 luni, astfel, firma nu execută reparații de „imprvizare”.

2.3.1. Directorul general

Nume: Florin Trichorache

Studii: Institutul politehnic București, Facultatea de Metalurgie, promoția 1986

Cursuri:

curs de pregătire pentru tehnologia de control

excelența în management

cursuri de negociere

Limbi vorbite:

franceză

engleză

germană

Istoric:

1991-1992 – director adj. ASA Compans Limited Bucuresti, import-export operațiune industrială;

1992-1994 – director general Brittany Engeneearing SE EuropeSRL – acționar 5%;

1994-prezent – director general și asociat unic Test Trading SRL;

Directorul general se subordonează Adunării Generale a Acționarilor și are în subordine toți directorii de departamente.

Descrierea sarcinilor / atribuțiilor / activităților postului

Comunică obiectivele generale, specifice și operaționale ale firmei personalului la toate nivelele ierarhice inferioare.

Dispune întocmirea planurilor manageriale anuale și semestriale pe baza analizelor efectuate.

Asigură coordonarea tuturor departamentelor din cadrul firmei.  

Asigură identificarea oportunităților de investiție și obținere de profit. 

Elaborează proiectul de buget și proiectul de achiziții tehnologice, în vederea satisfacerii gradului de rentabilitate și competitivitate pe piața ale firmei.

Dispune întocmirea și / sau avizarea documentației pentru investiții.

Organizează activitățile departamentelor și asigură numirea directorilor de departamente sau a șefilor de birouri.

Încheie actele juridice în numele firmei, conform împuternicirii acordate de către AGA.

Colaborează cu autoritățile locale, regionale și naționale în vederea îndeplinirii obiectivelor macroeconomice și a celor organizaționale.

Negociază Contractul Colectiv de Muncă și Contractele Individuale de Muncă.

Dispune efectuarea evaluărilor performanțelor din firmă și avizează evaluările individuale anuale.

Asigură stabilirea unor criterii obiective de evaluare a performanțelor angajaților din firmă.

Organizează, controlează și supervizează activitățile Departamentelor de Cercetare-Proiectare, de Producție, de Marketing, Financiar-Contabil, Administrativ, Resurse Umane și / sau ale altor departamente din cadrul firmei.

Asigură respectarea reglementărilor și normelor legale în vigoare în cadrul activității decizionale.

Urmărește aplicarea deciziilor luate și evaluează efectele acestora.

Analizează împreună cu șefii de departamente toate rapoartele financiare, veniturile și cheltuielile fiecărui departament, pentru a se asigura că hotărârile cu privire la buget sunt respectate și aduce îmbunătățirile necesare.

Stabilește conform structurii organizatorice și a ROF sarcinile și responsabilitățile personalului din subordine, în baza fiselor de post.

Organizează acordarea concediului de odihnă și a zilelor libere pentru directorii de departamente din subordine.

Exercită permanent său temporar, prin delegarea competentelor, acele atribuții specifice specialității sale, stabilite prin actul constitutiv al societății sau prin organul decizional statutar (AGA, CĂ) în sarcina reprezentantului legal.

2.3.2. Departamentul managerial

Nume: Danica Cătălina (asistent director)

Studii: Facultatea de Filologie limba engleză-romană (1985-1989)

Limbi vorbite:

engleză

franceză

germană

Istoric:

2000 – asistent director Test Trading SRL

Asistentul director se subordonează directorului general și are următoarele atribuții și responsabilități:

Capacitatea de organizare a timpului, sarcinilor și locului de muncă;

Capacitatea de a se concentra pe realizarea mai multor sarcini în același timp;

Atenții către detalii;

Preia și direcționează apelurile telefonice;

Asistă directorul general în probleme de comunicare, documentare și coordonare internă;

Primește corespondența (trimisă prin poștă, electronic sau fax), o prezintă directorului general (sau economic), o înregistrează și distribuie personalului căruia i-a fost repartizată;

Expediază corespondența produsă de personalul societății, prin poștă, electronic sau fax, după caz;

Redactează scrisori sau răspunsuri la scrisori, la indicația directorului general;

Primește persoanele romane sau străine – reprezentanți ai unor instituții publice, colaboratori, firme – care vin în contact cu directorul general sau alți salariați ai societății, în interes de serviciu; b#%l!^+a?

Urmărește asigurarea transportului de la și la aeroporturi a colaboratorilor – persoane străine, precum și cazarea lor;

Ține evidența persoanelor străine care se prezintă în calitate de colaboratori ai societății;

Asigură activitatea de protocol în cadrul întâlnirilor, în conformitate cu cerințele zilnice;

Tehnoredactează materiale produse de serviciile funcționale;

Respectă regulamentul de ordine interioară;

Respectă și îndeplinește cu strictețe normele PSI și de protecție a muncii;

Îndeplinește și alte servicii dispuse de directorul general.

2.3.3. Departament service

Nume: Adrian Costache (șef departament service )

Studii: Politehnica electronică și telecomunicatii București (1994-1998)

Cursuri:

cursuri la producătorii de echipamente în Germania și Belgia

Limbi vorbite:

franceză;

engleză;

italiană:

Istoric: 1996 – inginer service Test Trading SRL

Șeful de department, în subordinea directorilor responsabili și în colaborare cu alți conducători de direcții și servicii, supraveghează respectarea normelor practicate în regimul schimbului de mărfuri și cheltuielile specifice; supraveghează recrutarea și formarea profesională a personalului din subordine și randamentul acestuia; reprezintă organizația proprie în relațiile cu alte sectoare interne sau cu terții.

Totodată, Șeful de departament:

Supraveghează și controlează procesul de muncă și echipa din subordine, colaboratorii, identifică imperfecțiunile / neajunsurile și își asumă inițiativa remedierii acestora, coordonează activitățile rectificative;

Se interesează și supervizează închiderea factorilor către furnizori și achizițiile de mărfuri și pe cele operaționale;

Respectă și se asigură că sunt respctate de către echipă previziunile anuale;

Supervizează inventarul trimestrial și rezultatele închiderii;

Gestionează resursele umane ale departamentului;

Supervizează modificările manuale de preț;

Supervizează derularea acordurilor comerciale;

Este responsabil de centrul de profit care il constituie departamentul.

Competențele specifice ale acestuia sunt:

Elaborarea și urmărirea implementării Strategiei comerciale;

Managementul activităților specifice ale departamentului;

Organizarea și participarea la realizarea inventarelor;

Gestionarea stocurilor;

Gestionarea financiară a departamentului;

Supervizarea aranjării și animării departamentului;

Coordonarea procesului de achiziții, la nivelul departamentului;

Comunicarea cu clienții;

Negocierea;

Colaborarea cu furnizorii;

Coordonarea echipei de angajați;

2.3.4. Departament livrări

Nume: State Dragos ( șef departament logistică și facturare )

Studii: managament ASE (2005-2008)

Limbi vorbite:

engleză – nivel începator

Istoric:

2006 – șef departament logistică și facturare

Relații ierarhice:

se subordonează directorului general

are în subordine: șefi de depozit, gestionari, agenți de distribuție

Relații de colaborare: cu toate departamentele

Relații funcționale: aprobă procedurile de importanță generală pentru organizarea și derularea proceselor principale la nivel de departament în acest sens, are relații cu șefii de secție.

Relații de reprezentare: reprezintă firma în relația cu furnizorii, clienții, persoanele/organizațiile din țară și din străinătate cu care intră în contact în interes de serviciu..

Șeful departament logistică și facturare coordonează departamentul logistic al companiei, asigurând derularea activităților legate de achiziționarea și distribuția bunurilor.

Atribuțiile principale și sarcinile specifice:

coordonează toate operațiunile logistice ante și post producție: interfața cu furnizorii, intrarea comenzilor, planificarea materialelor, inventarul materialelor și bunurilor finite;

supervizează depozitele, organizează activitatea de expediere către clienții interni sau externi și conduce toate operațiunile de import-export de la/către partenerii străini;

optimizează permanent costurile legate de transport și formalități;

coordonează activitatea echipei sale și urmărește respectarea procedurilor interne;

identifică oportunități de aprovizionare și transport optime pentru companie;

elaborează rapoarte de activitate și prognoza cheltuielilor aferente activităților de logistică și achiziții;

întocmește bugetele și analizele periodice și anuale.

2.3.5. Departament vânzări

Nume: Andi Vărzaru

Studii: ASE București – Relatii Economice Internaționale 2002-2005, master în marketing – Universitatea Româno-Americană București 2005-2007

Cursuri:

cursuri marketing și vânzări – ASE București

Limbi vorbite:

franceză

engleză

Istoric:

2005-2007 – General Golden Trade, reprezentant vânzări ;

2007-prezent – director vânzări TEST Trading SRL;

Directorul de vânzări raportează direct patronului și periodic consiliului director al firmei. El supervizează administrarea vânzărilor, distribuția și vânzarea regională și managementul Key accounts-urilor.

Atribuțiile principale și sarcinile specifice:

Realizarea unei viziuni de vânzare și a unui set de strategii pentru realizarea acestei viziuni;

Ajustarea strategiilor de vânzare după schimbările pieții și ale domeniului de activitate al firmei;

Translatarea strategiilor în obiective măsurabile, companatibile și specifice și detalierea acestora în planuri de acțiuni (de exemplu targeturi pentru volum, creștere sau distribuție de produs);

Informarea continuă a echipei de vânzări și și alinierea cu departamentele implicate;

Echilibrarea între atingerea obiectivelor și relațiile din cadrul echipei;

Măsurarea indicatorilor de performanță pentru organizație și fiecare manager în parte;

Mobilizarea resurselor necesare atingerii obiectivelor;

Dezvoltarea, împreună cu celelalte departamente implicate a listei de preț;

Translatarea strategiilor de marketing în inițiative și concepte pentru client;

Clarificarea rolurilor și responsabilităților fiecărui membru al echipei de vânzări;

Demonstrare de spirit de echipă și capacitate de creare de echipe eficiente;

Training și dezvoltare pentru personalul în subordine;

Delegarea eficientă a autorității;

Revizuire periodică a performanțelor membrilor echipei;

Revizuirea organizării, împărțirii teritoriale și obiectivelor de vânzare;

Crearea unui cadru de lucru propice dezvoltării personale și creșterii eficienței fiecăruia;

Menținerea unei atmosfere deschise, disciplinate și a entuziasmului, prin furnizarea de indicații clare, feed-back constant și unui control riguros al performanțelor;

Monitorizarea strictă a cheltuielilor echipei de vânzare, și a fiecărui membru al echipei în parte;

Lucrul în teren (minim 70% din timp) cu managerii, vânzătorii, distribuitorii și vânzătorii acestora;

Furnizarea de răspunsuri logice problemelo ce apar; funizarea de planuri și măsuri pentru b#%l!^+a?rezolvare acestor probleme;

Dezvoltarea planurilor de recunoaștere a performanței și de recompensare;

Evaluarea și selecția subordonaților;

Furnizarea de recomandări și feedback patronului pe probleme specifice de vânzare și distribuție;

2.4. Produsele și serviciile oferite

S.C. TEST TRADING S.R.L. importă și distribuie aparatură industrială, consumabile și accesorii aferente acesteia, fiind un furnizor cunoscut pentru majoritatea clienților din țară.

S.C. TEST TRADING S.R.L. comercializează:

filme radiografice pentru radiografier convențională în spectru verde și albastru, filme

pentru înregistrarea imaginilor de la C.T., R.M.N. și ANGIO, filme pentru mamografie, coluții pentru prelucrarea manuală și automată a filmelor, casete și ecrane intensificatoare, mașini pentru prelucrarea automată a filmelor, aparate de imprimare a imaginilor digitale, aparate de digitalizare a imaginilor radiologice de pe casetele cu fosfor, IMPAX- rețele PACS de aparatură medicală pentru transmiterea imaginilor și datelor la distanță;

injectoare automate și accesorii;

monitoare de înaltă rezoluție, plăci grafice dedicate, software de reconstrucție 3D;

sorturi de protecție, ptotecții glandă tiroidă, haine pentru intervențional;

lămpi chirurgicale, examinare generală, ORL, dermatologie, ginecologie, chirurgie plastică, lămpi pentru birouri și laboratoare, lămpi compatibile RMN;

mașini automate de developat filme dentare;

scanere pentru filmele radiologice;

aparate de imprimare și multiplicare CD/DVD/BD-R pentru imagini radiologice și date;

filme radiografice industriale, chimicale, echipamente de developat automate;

aparate RX- uz industrial;

sisteme de control, pulberi magnetice și lichide penetrante;

sisteme de radiografie computerizată CR și micro DR, radiografie fără film, scannere, plăci de fosfor, casete și accesorii NDT;

filme și casete fotodozimetrice;

boroscoape, fibroscoape, videoscoape și soluții pentru inspecția vizuală la distanță;

lămpi industriale pentru inspecție, lămpi cu ledi, lămpi speciale, pentru casă și birou;

echipamente de control nedistructiv portabile pentru măsurători de grosimi, acoperiri suprafețe metalice, apararate măsurători duritate și aparagte cu ultrasunete pentru măsurători grosimi;

videoscoape, boroscoape, fibroscoape și soluții UV pentru inspecția vizuală;

2.5. Clienții firmei

Clienții fideli reprezintă cel mai puternic avantaj competitiv al unei companii întrucât ei reprezintă o parte a pieței inaccesibilă concurenților, dacă sunt gestionați eficient.

Majoritatea firmelor adoptă o abordare orientată spre fidelizarea clienților dar constată că și concurenții lor procedează la fel, iar rezultatul constă într-o lipsă totală de diferențiere, în loc de competitivitatea așteptată.

Înainte de a stabili satisfacția și fidelizarea clienților drept obiective de bază ale firmelor, acestea trebuie să știe că preferințele și percepțiile clienților sunt rezultatul unui proces de învățare.

Orice organizație care dorește să furnizeze o valoare mai ridicată clienților își fixează obiective de creștere a calității produselor sau serviciilor oferite. De asemenea, facilitățile în procesul de cumpărare și ofertele personalizate sunt apreciate de către clienți, ale căror așteptări cresc într-un ritm care trebuie depășit de capacitatea inovațională a firmelor.

Creșterea nivelului calitativ al ofertelor determină satisfacția clienților, însă cu trecerea timpului, aceștia așteaptă noi schimbări și îmbunătățiri. Exigențele lor cresc în condițiile în care ofertele devin tot mai diversificate și sofisticate, iar firmele răspund prin noi ameliorări ale produselor și serviciilor.

Ar putea fi în interesul organizațiilor să se înțeleagă între ele să nu mai realizeze nici o schimbare, dar așa ceva ar fi prea puțin probabil să se întâmple, pentru că toate vor să câștige clienți, atrăgând o parte dintre cei ai concurenților.

Principalii clienți în domeniul medical:

Medsana BMC, Euromedic România, Medicover, Interclinic, Hiperdia S.A., Marcovet, Temco, Total Radiology, GE Medical System, Medimar Imagistica, Medix, Spitalul Militar Central București, Spitalul Clinic de Urgență Sf. Ioan, Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Județean Constanța, Alexandria, Focșani, Ploiești, Timișoara, Târgu Mureș, Baia Mare, Institutul de Boli Cardio Timișoara, Spitalul TBC Brăila, Spitalul Orășenesc Cernavodă, etc.

Principalii clienți în domeniul industrial:

CNE Cernavodă, Griro S.A., Rompetrol, General Turbo, Tarom S.A., Romaero București, TMUCB, Vilmar Rm. Vâlcea,Condmag Brașov, Energomantaj București, Șantierele Navale de la Galați, Constanța, Brăila, Tulcea, Drobeta-Turnu Severin, Lafarge Ciment România, Turbomecanica, Aerostar Bacău, Holcim România, etc.

2.6. Principalii concurenți ai firmei la nivel național

Piața este cea mai importantă schimbare pe care sistemul economic a cunoscut-o, fiind de acum locul bine-cunoscut în care cererea se întâlnește cu oferta de produse și servicii, în urma căreia consumatorul dictează companiei în termeni de cantitate, calitate și preț ce să producă, cât să producă și mai ales când să producă bunuri și servicii care să îi satisfacă nevoile de consum.

Mediul concurențial este o altă componentă majoră a schimbărilor din Europa de Est care face să concureze firmele între ele nu numai pentru a obține o poziție strategică pe piața datorită, dar și pentru a avea accesul asigurat la o resursă limitată cunoscută de acum sub denumirea de venitul disponibil al consumatorului.

Principalii concurenți sunt:

Ato Investement, Danson București, AA PRO DIAGNOSTIC, Airgas, AIT Medical, Algamend Industry, Alpha Telecom- SRM Medical, Arteriograf, Avena Medica, Bnetris Plus, Axabio MedicalBiometric Technology, BrokMed România, CD Tehnomedica, Diaclar Vision, SC CRINGASI SRL, Diacena Medical Brașov, DIAMEDIX IMPEX S.A. București, DITARO INTERNATIONAL București, Electro Service SRL Galați, etc.

2.7. Strategii de dezvoltare a firmei în viitorul apropiat

S.C. TEST TRADING S.R.L. își impune implementarea, menținerea și îmbunătățirea b#%l!^+a?continuă a eficacității Sistemului de Management al Calității bazat pe standardul internațional ISO 9001:2008, stabilind standarde de calitate apte să îndeplinească și să satisfacă reglementările și legile aplicabile.

Obiective principale:

Menținerea tuturor autorizațiilor necesare în domendiul de activitate și respectarea reglementărilor aplicabile;

Respectarea prevederilor din contractele încheiate cu clienții, inclusiv cele necesare îndeplinirii cerințelor referitoare la serviciul prestat în organizație;

Monitorizarea continuă a satisfacției clienților și rezolvarea operativă a tutuor reclamațiilor clienților și furnizarea unui răspuns în maximum 48 de ore;

Creșterea cifrei de afaceri cu 5% față de anul 2013;

Performanțele obținute de o întreprindere sunt informații prețioase pentru majoritatea utilizatorilor, fiind esențiale în economiile bazate pe investiții private.

Conceptul de performanță se întâlnește în literatura de specialitate cu diferite sensuri, de exemplu: succes, rezultat al unei activități sau acțiune.

În domeniul economic, conceptul de performanță acoperă accepțiuni diferite, cum ar fi: creștere, rentabilitate, productivitate, randament. Furnizarea de informații despre rezultatele obținute de întreprindere în urma desfășurării activității sale pentru îndeplinirea obiectului său de activitate revine situațiilor financiare anuale ale întreprinderii.

Prin intermediul acestora sunt oferite informații unei sfere largi de utilizatori cum ar fi: investitorii, actuali sau potențiali, salariații, creditorii, furnizorii și alți creditori comerciali, clienții, conducătorii întreprinderilor respective, care vor lua decizii economice bazate pe analiza acestor informații.

Nevoile informaționale ale fiecărei categorii de investitori se concretizează astfel: investitorii vor evalua posibilitățile de cumpărare, vânzare sau păstrare a acțiunilor întreprinderii; salariații vor avea informații privind stabilitatea și profitabilitatea întreprinderii luând decizii privind considerarea altor oportunități profesionale sau schimbarea locurilor de muncă; creditorii vor determina capacitatea de plată a întreprinderii stabilind majorarea, reducerea sau păstrarea în continuare a nivelului creditelor și împrumuturilor acordate; furnizorii și ceilalți creditori comerciali vor evalua gradul de solvabilitate al întreprinderii pronunțându-se asupra inițierii de noi legături comerciale, acordarea sau anularea facilităților comerciale; clienții vor lua decizii privind cumpărarea produselor firmei și colaborări pe termen lung, iar conducătorii întreprinderii iau decizii privind operațiunile pe care urmează să le întreprindă pentru bunul mers al întreprinderii. b#%l!^+a?

Majoritatea informațiilor cerute de utilizatorii de informații sunt cuprinse în contul de proft și pierdere, iar cu cât acesta este mai detaliat, cu atât va fi mai transparent pentru utilizatorul informației financiare.

Existența profitului, obținerea lui de către întreprinzători ridică și problema justificării acestuia, ca o formă de venit distinctă a societății. Deși unii denigrează profitul, considerându-l un câștig imoral obținut de clasa capitaliștilor nu pot fi neglijate funcțiile pe care le îndeplinește acesta în cadrul societății. Considerat de mulți specialiști drept motor al societății noastre, profitul constitue motivația obiectivă a întreprinzătorilor și proprietarilor firmelor. Motivația producătorului este perspectiva profitului, pe care caută într-o perioadă nespecificată de timp să-l maximizeze.

În această perspectivă se poate spune că toate firmele indiferent de mărimea sau forma lor își organizează și desfășoară activitatea sub semnul profitului, urmărind profitul care de departe se prezintă ca fiind criteriul cel mai important de apreciere a activității globale a acestora și, desigur, singura sursă de dezvoltare a lor.

Prin aceasta, profitul contribuie și la satisfacerea în perspectivă a unor nevoi potențiale de consum de bunuri și servicii, constituind acel element ce impulsionează pe întreprinzător în organizarea producției de noi bunuri și servicii.

Pentru limitarea diminuării cifrei de afaceri, întreprinderea trebuie să adopte măsuri ce pot privi:

găsirea de noi piețe de desfacere;

schimbarea strategiei de produs;

menținerea în structura producției a produselor care, prin rentabilitatea lor, contribuie în mod semnificativ la obținerea rezultatului exercițiului și renunțarea la produsele la care nu se înregistrează marje pe produs semnificative;

controlul dinamicii costurilor, cu consecințe favorabile asupra foarfecelui preț-cost;

îmbunătățirea calității produselor pentru a deveni competitive cu cele ale concurenților.

Pentru creșterea eficienței cheltuielilor totale, întreprinderea trebuie să promoveze măsuri care să aibă drept rezultat creșterea mai rapidă a veniturilor totale comparativ cu cheltuielile totale, cum ar fi:

o mai bună utilizare a capacităților de producție existente, prin reducerea fluctuației volumului de producție;

alegerea clienților care să aibă o cerere stabilă astfel încât să se asigure desfacerea produselor, determinând creșterea veniturilor din exploatare ale companiei;

reducerea cheltuielilor de producție, prin realizarea de produse la un cost mai scăzut;

achiziționarea de materii prime și materiale la prețuri mai avantajoase;

creșterea productivității muncii;

reducerea consumului specific pe unitatea de produs, să urmărească diminuarea cheltuielile financiare și/sau creșterea veniturilor financiare.

În ceea ce privește producția exercițiului financiar, întreprinderea trebuie să urmărească creșterea producției vândute, ca urmare a politicii de produs, dezvoltării de noi piețe, și nu pe seama creșterii componenței producției stocate, a cărei creștere ar putea fi consecința necorelării între cererea și oferta de produse, poziții slabe pe piață din cauza lipsei avantajelor competitive, concurența agresivă, strategii de piață neeficiente, utilizarea de materiale substituibile, puțin costisitoare și calitativ superioare, optimizarea stocurilor de materii prime și materiale consumabile, precum și cele de produse finite destinate vânzării, etc..

O evoluție ascendentă a valorii adăugate se poate determina prin:

creșterea producției exercițiului prin mărirea productivității medii anuale a muncii, ca urmare a creșterii motivării și calificării personalului;

modernizarea tehnologiilor de fabricație și diminuarea pe cât posibil a ponderii consumurilor intermediare în producția exercițiului, procurarea factorilor de producție la prețuri și în condiții avantajoase de la furnizori.

O mai mare rentabilizare a vânzărilor întreprinderii ar putea fi realizată printr-o mai bună adaptare a portofoliului de produse la cerințele consumatorilor, astfel încât să se asigure utilizarea integrală a capacităților de producție existente, creșterea în structura vânzărilor a ponderii produselor care aduc marje semnificative de profit, optimizarea consumului de resurse, controlul calității materiilor prime utilizate în porcesul de fabricație.

Creșterea ratei rentabilității economice de către companie, s-ar putea realiza prin creșterea performanței activităților de exploatare și financiare, astfel încât să se reducă dificultățile de valorificare a producției, veniturile financiare să fie superioare cheltuielilor financiare, să se utilizeze cât mai eficient unele elemente de active imobilizate, prin antrenarea lor în activitatea de exploatare, practicarea unei politici de stocare eficiente, diminuarea obligațiilor față de participanți la activitatea sa.

b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?