Finanțele reprezintă unele dintre instrumentele principale folosite de stat [624582]

CUPRINS

1.1INTRODUCERE
Finanțele reprezintă unele dintre instrumentele principale folosite de stat
pentru realizare politicilor economice și sociale atât la nivel central cât și local
datorită rolului pe care acestea îl au în redistibuirea venitului național. Ele stau la
baza constituirii resurselor financiare atât la nivel central cât și local.
Reforma în administrația publică are ca obiectiv esențial realizarea autonomiei
locale în România. Interesele financiare are comunității – municipiu, oraș sau sat – se
bazează pe autonomia financiară care are ca bază ideea fundamentală cum că decizia
în ceea ce privește realizarea propriilor interese trebuie să îi aparțină.
Automonia locală are ca scop asigurarea resurselor financiare necesare
autorităților administrației publice locale pentru rezolvarea și gestionarea
problemelor existente la nivelul comunității locale, în interesul acesteia.
Autonomia administrativă nu ar fi posibilă fără autonomia financiară care îi
asigură suportul material al funcționării, fără acestea nefiind posibilă dezvoltarea
localităților.
Resursele financiare sunt repartizate, pentru realizarea obiectivelor de
dezvoltare economice și sociale a populației și funcționarea autorităților publice
local.
Bugetul reprezintă una dintre cele mai importante și complexe probleme ale
finanțelor. Bugetele reprezintă instrumente de planificare și conducere a activității
financiare la nivel local.
Execuția bugetului local cuprinde acele acte și operațiuni prin care se
realizează veniturile și se efectuează cheltuielile prevăzute și autorizate prin
hotărârile consiliului local de adoptare a bugetului și de rectificare a acestuia. Între
aceste acte și operațiuni și îmbinat cu ele intervin și operațiunile de trezorerie
asigurându-se astfel încasarea veniturilor bugetare pe baza unei evidențe stricte a
sumelor încasate pe fiecare plătitor; finanțarea cheltuielilor în limita creditelor
bugetare aprobate și a destinației stabilite și încadrarea în echilibrul bugetar aprobat.
Pentru asigurarea măsurilor de protecție socială a populației și realizarea
obiectivelor de dezvoltare economică și socială a orașului sunt necesare unele măsuri
adecvate pentru creșterea resurselor financiare mobilizate la dispoziția autorităților
publice locale prin intermediul bugetului local.
De aceea, am considerat că este important să îmi aleg ca temă pentru lucrarea
de licență „Studiu privind modul de utilizare și de formare a resurselor financiare la
primăria Municipiului Orăștie în anul 2017” deoarece aceasta tratează problematica
modului de formare a resurselor financire la nivelul unei administrații publice locale.
În acest domeniu, al finanțelor, cât și ca cetățean al acestui oraș, consider că este util
să cunosc modul în care este administrat sub aspect financiar și modul în care se poate
interveni pentru rezolvarea unor dezechilibre.
2

Astfel, am structurat lucrarea în trei capitole și anume:
În primul capitol am abordat conceptul de administrație publică locală,
misiunea și viziunea acesteia; conceptele legate de descentralizarea
admnistrativ – teritorială și autonomia administrației publice locale,
evidențiind rolul și influența acestora asupra dezvoltării economico-
sociale a comunităților locale; noțiunea de autonomie financiară a
unităților administrației publice locale, limitele și beneficiile acesteia
asupra dezvoltării economico-sociale a comnităților locale.
În cel de al doilea capitol am prezentat bugetul local al unei unități
administrativ-teritoriale locale, prezentând conținutul economic, sfera de
cuprindere al acestuia; conceptul și clasificarea bugetelor locale cât și
componentele structurale ale acestuia.
 În capitolul al treilea al lucrării de licență am realizat studiul de caz
privind modul de utilizare și de formare a resurselor financiare la
primăria Municipiului Orăștie în anul 2017. De asemenea, am realizat
prezentarea Municipiului Orăștie, dezvoltarea lui din punct de vedere
economic. Pentru a vedea concret modul de formare și de ultilizare a
resurselor financiare am realizat o analiză a acestora.

3

1.2Capitolul 1. Primăria Municipiului Orăștie – unitate a
administrației publice locale
1.1Administrația publică locală – concept, misiune, viziune
Potrivit literaturii de specialitate, conceptul de administație are origini
latinești, echivalentul acesteia fiind termenul administer care prin traducere
reprezintă un ajutător, un servitor sau chiar un instrument prin care se îndeplinește o
misiune comandată.
Astfel, acest termen de administrație s-a utilizat în mai multe sensuri
beneficiind de mai multe definiții .
Unii autori caracterizeză acest concept ca fiind: „conținutul principal al
activității executive a statului; sistem de autorități publice care înfăptuiesc puterea
executivă.”1.
Conform Dicționarului Politiciilor de Guvernare Americane cuvântul
administration are mai multe sensuri, după cum urmează :
„ 1. Conducerea și îndrumarea afacerilor guvernelor și instituțiilor;
2. Termen colectiv pentru toți oficialii din aparatul guvernamental;
3. Execuatrea și implemetarea politicii publice;
4. Timpul în care se află în funcție un șef executiv, precum președinte
guvernator sau primar”2.
În contextul definițiilor de mai sus noțiunea de administrație primește adesea
și sensul de administrație publică, care reprezintă „ansamblul de organe care
înfăptuiesc, conduc și execută treburile publice.”3.
Întregul sistem al adminitrației publice este rezultatul unei structuri mixte,
ierarhic-funcționale. Din punct de vedere al competenței materiale sau a criteriului
funcțional se disting două categorii ale autoritățiilor administrației publice : autorități
cu competență generală care exercită puterea executivă în orice domeniu de
activitate și autorități ale adminstrației publice de specialitate care realizează
puterea executivă doar într- o anumită ramură sau domeniu de activitate.
Din punct de vedere al competenței teritoriale sau a criteriului teritorial avem
administrație publică de stat și administrație publică locală. Cea dintâi cuprinde
autorități centrale cum ar fi guvernul, ministerele, a căror competență se exercită
asupra întregului teritoriu al țării.
1Corneliu Manda, Cezar Corneliu Manda- Administrația publică locală din Romania. București. Editura Lumina
Lex.1999 p. 11.
2Ioan Alexandru, Mihaela Căraușan, Sorin Bucur – Drept Administrativ. Bucurști. Editura Lumina Lex. 2005 p. 33.
3Corneliu Manda, Cezar Corneliu Manda- Administrația publică locală din Romania. București. Editura Lumina Lex
1999 p. 14.
4

Administrația publică locală este o structură administrativă care le îngăduie
colectivităților locale să-și soluționeze problemele publice locale prin intermediul
autorității administative proprii, sub supravegherea autorităților centrale.
Administrația publică locală se organizează și funcționează pe baza
principiului autonomiei locale și cel al descentralizării serviciilor publice,
reprezentând expresia regimului descentralizării adminitrative aplicat la nivelul
administrației românești.
Raporturile dintre administrația publică constituită la nivelul comunelor și cea
de la nivelul județului au la bază principiile autonomiei, legalității și colaborării în
soluționarea problemelor comune, în relațiile dintre ele nu există raporturi de
subordonare.
Relațiile administrației publice locale cu administrația publică centrală de
specialitate și respectiv cu serviciile publice deconcentrate ale acesteia, sunt relații
specifice de colaborare, cooperare și conlucrare, ce se constituie într- un regim de co-
administrare.
Administrația publică locală rezolvă treburile publice locale și realizează
servicii publice de interes județean, prin autorități administrative, alese, și prin
referendum local, în condițiile legii. Cu alte cuvinte, puterea lor nu provine din
puterile statului, ci, din contră, își trage forța sa din voința alegătorilor locali care îi
reprezintă și în numele cărora acționează.
Administrația publică locală este un concept ce se constituie întrun corp de
funcționari publici care efectuează servicii publice pentru colectivitatea națională și
pentru colectivitățile locale.
Potrivit competențelor stabilite prin intermediul legii administrației publice
locale nr. 215/ 2001 pentru efectuarea cerințelor și realizarea efectivă a rolului
stabilit de legiutor autoritățile locale realizează următoarele funcții:
a)„funcția de dezvoltare a democrației locale și a vieții politice locale;
b)funcția de garant al respectării drepturilor și libertățiilor fundamentale
ale cetățenilor pe plan local;
c)funcția de limitare a puterii guvernanților pe plan local prin transferarea
rezolvării problemelor locale către colectivitățiile locale;
d)funcția de rezolvare a treburilor publice și organizare a serviciilor
publice de interes local, în vederea satisfacerii nevoilor și intereselor locale;
e)funcția de organizare a executării și executarea în concret a legii prin
asigurarea realizării interesului general în plan local și armonizarea acestuia cu
interesul local;
f)funcția economico-financiară, prin administrarea patrimonului local și
stabilirea de impozite și taxe locale.4”
4Corneliu Manda, Cezar Corneliu Manda- Administrația publică locală din Romania. Editura Lumina Lex .București
1999. p. 91- 92.
5

1.2Descentralizarea administrativ-teritorială și autonomia unităților
administrației publice locale – rolul și influența asupra dezvoltării
economico-sociale a comunităților locale
Problema descentralizării în administrația publică s-a pus și se pune în
orice stat, indiferent de structura sa, de forma de guvernământ și de regimul
politic, pentru care apar două categorii de interese5: unele care au un caracter
general si se referă la toti cetățenii și, altele specifice unei singure localități. Pentru
armonizarea acestor categorii de interese statul a creat regimuri juridice sau instituții
speciale pentru rezolvarea situațiilor concrete. Asfel facem referire, în primul rând,
la descentralizarea administrativă.
Descentralizarea poate fi privită ca o restructurare, o reorganizare a autorității.
Ea apare ca un amestec de administrativ, fiscal, funcții și relații. Mai precis apare, ca
un sistem care are la bază recunoașterea interesului local, distinct de cel general, prin
finanțarea în cadrul colectivității statale a unor colectivități locale care dispun de
structuri organizatorice funcționale și de un patimoniu propriu afectat realizării
interesului local.
Fundamentul descentralizării este triplu: politic, administrativ și financiar.
Procesul de descentralizare se desfășoară în beneficiul cetățeanului prin întărirea
puterii și rolului administrației publice locale în scopul dezvoltării economico-sociale
durabile a unităților administrativ-teritoriale.
Principiile pe baza cărora se desfășoară procesul de descentralizare în România
conform Legii privind administrația publică localănr. 215/2001 sunt următoarele:
a)„Principiul sustenabilității;
b)Egalitatea cetățeniilor în fața autoritățiilor administației publice locale;
c)Garantarea calității servicilor publice oferite cetățenilor de către
autoritățile administrației publice, independent de locul de rezistență al acestora;
d)Stimularea competiției ca mijloc de creștere a eficienței serviciilor
publice locale situate pe nivelul administrativ cel mai apropiat de cetățean;
e)Asigurarea unui echilibru între descentralizarea administrativă și
descentralizarea financiară la nivelul fiecărui unități administrativ-teritoriale;
f)Transparența actului decizional bazat pe accesul cetățenilor la
informația publică și participarea acestora la luarea deciziei;
g)Asigurarea descentralizării financiare bazate pe reguli transparente cu
privire la calculul resurselor financiare alocate unitățiilor adminitrativ-teritoriale;”6.
5www.viitorul.org/…/CPE_newsletter_descentralizare_rom.pdf
6Legea nr.215/2001 privind adminitrația publică locală pulicată în Monitrul Oficial al României nr.204 din 23 aprilie
2001
6

Există două forme prin care se manifestă descentralizarea, și anume:
descentralizarea teritorial-administrativă și descentralizarea tehnică .
Descentralizarea care se referă la colectivitățile locale poartă denumirea de
descentralizare administrativ-teritorială, iar cea care are în vedere serviciile
administrației publice de stat se numește descentralizare tehnică.
Descentralizarea administrativ-teritorială este legată de recunoașterea
colectivităților locale și a dreptului acestora de a se administra ele însele. Pentru ca o
colectivitate locală să fie considerată descentralizată este necesar să îndeplinească
următoarele condiții:
a)„colectivitatea locală este dotată cu personalitate juridică;
b)recunoașterea existenței problemelor (treburilor) locale în mod distinct
de problemele naționale;
c)colectivitatea locală dispune de autoritățile proprii, alese;
d)colectivitatea locală este supravegheată de autoritățile statale numai
printr-o formă de control specific, stabilită prin lege;”7 .
Rolul descentralizării administrativ-teritoriale asupra dezvoltării economico-
sociale a comunităților locale se manifestă prin autoritate, responsabilitate și
resursele necesare, atât în luarea deciziilor, cât și în managmentul financiar și
general. Rezultatele obținute în urma procesului decizional și managerial trebuie
transmis către autoritățile comunităților locale în vederea stimulării procesului de
dezvoltare locală.
În continuare ne propunem să analizăm influența procesului de descentralizare
asupra comunitățiilor locale din aceleași perspective.
Studiile de specialitate din țara noastră evidențiază faptul că descentralizarea
administrativ-teritorială generează avantaje pentru progresul economico-social al
comunităților locale ale unui stat și anume:
a)creează condiții necesare astfel încât interesele locale evoluează în mod
firesc în funcție de obiceiurile localnicilor și depinzând de cerințele reale ale
acestora, lucruri cunoscute cel mai bine chiar de către localnici înșiși;
b)stârnește spiritul de inițiativă individuală în timp ce centralizarea
minimizează misiunea locuitorului menținându-l pe acesta în poziția de
administrat, fapt care generează o indiferență a comunităților locale față de
administrația locală fiind afectat astfel progresul unităților administrativ-
teritoriale;
c)generează sentimentul de libertate locală și crește interesul pentru binele
comun, aspecte care influențează dezvoltarea pe mai multe planuri (economic,
social, cultural) a comunităților umane ;
77Corneliu Manda, Cezar Corneliu Manda- Administrația publică locală din Romania. Editura Lumina Lex. București.
1999. p. 135.
7

d)încurajează punerea în valoare a obiceiurilor tradiționale și a
capacităților de dezvoltare și de ocupare a forței de muncă;
Astfel, putem spune, pe baza celor prezentate anterior, că, în această formă de
organizare – descentralizare administrativ-teritorială – se produce o îmbunătățire a
calității vieții cetățeanului, conștientizându-l atât asupra diferitelor servicii de care
trebuie să beneficieze cât și despre persoanele responsabile în furnizarea acestor
servicii. Un alt beneficiu obținut de către cetățean în urma descentralizării, este
controlul mai bun asupra activității autorităților locale alese (primar, consiliul local
consiliul județean și președintele acestui consiliu) dar și accesul cetățeanului în
cadrul procesului decizional al autorităților locale.
În continuare, ne propunem să tratăm și problematica autonomiei unităților
adminitrației publice locale reliefând câteva definiții ale acestui concept și
evidențiind rolul și influența autonomiei asupra comunităților locale.
Autonomia locală ca și concept, desemnează capacitatea efectivă și dreptul
autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și
în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile
legii. Acest drept este exercitat de către consiliile locale și primari, precum și de
către consiliile județene, autorități ale administrației publice locale alese prin vot
universal, egal, direct și liber exprimat.
Autonomia locală se exercită în toate unitățile administrativ-teritoriale cum ar
fi: comunele, orașele și județele. Comunele pot fi împărțite în unul sau mai multe
sate, iar unele orașe pot fi declarate municipii, iar delimitarea teritorială a comunelor,
orașelor și județelor se efectuează prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale
ale acestora se poate realiza prin lege și numai după consultarea prealabilă a
cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se
organizează potrivit legii.
Autonomia unităților administrației publice locale are un rol important în
dezvoltarea economico-socială a comunităților locale deoarece:
presupune organizarea, funcționarea, precum și gestionarea resureselor
care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului, municipiului sau județului în
care aceasta se exercită;
aceeași autonomie oferă posibilitatea autorităților administrației publice
locale de a avea inițiativă, în conformitate cu legea, în toate domeniile, cu
excepția celor care sunt date în mod expres în competența altor autorități
publice;
În dezvoltarea economico-socială unitățile administrativ-teritoriale necesită o
organizare și o funcționare autonomă deoarece aceasta vine cu o serie de avantaje:
autonomia locală bine structurată permite scutirea finanțelor centrale
deo anumită parte de cheltuieli;
colectivitățile locale cunosc cel mai bine posibilitățile proprii privind
resursele financiare de proveniență publică și mai ales nevoile privind
cheltuielile de acoperit;
8

existența autonomiei locale limitează numărul și valoarea fluxurilor
bănești dintre cele două niveluri structurale ale finanțelor publice;
autonomia locală oferă o urmărire mai bună a modului în care sunt
utilizate fondurile financiare publice constituite;
finanțele locale îndeplinesc mai bine nevoile de utilități publice în
teritoriu, cum ar fi: poliția, constituirea de drumuri, iluminatul public,
gospodăria comunală.
În concluzie, la fel ca și descentralizarea, autonomia locală vizează în prim-
plan bunăstarea cetățeanului urmărind o mai bună cooperare locală care să ducă la
îndeplinirea unor proiecte de interes comun ale colectivităților locale. Aceste
proiecte au ca scop dezvoltarea economică, amenajarea teritorială, protecția și
punerea în valoare a mediului unde comunitățile locale își au existența.
1.3. Autonomia financiară a unităților administrației publice locale – limite și
beneficii asupra dezvoltării economico-sociale a comunităților locale
Potrivit literaturii de specialitate „autonomia financiară a autorităților
administrației publice locale este necesară deoarece este cea care asigură suportul
material al funcționării autonomiei administative. Nu se poate realiza o autonomie
locală administrativă fară o autonomie locală financiară.”8.
Autonomia financiară a comunităților locale presupune realizarea unor
sisteme ale finanțelor publice locale eficace, echitabile, și corelate cu necesitățiile și
politicile statelor naționale. Autonomia financiară reprezintă dreptul unităților
administrativ-teritoriale de a dispune de un buget anual propriu, aprobat de consiliul
de conducere ales, existând între aceste bugete și bugetul de stat doar anumite
relații, fie pe parte de venituri, fie pe parte de cheltuieli.
Autonomia financiară locală se realizează cu ajutorul bugetului de venituri și
cheltuieli al colectivităților locale. Gradul de autonomie locală a unei comunități
este influențat în mare măsură de ponderea veniturilor proprii realizate pe plan local
în raport cu alte surse de venituri ale bugetelor locale. Autonomia financiară oferă
posibilitatea comunităților locale de a alege sursa de finanțare a bugetului.
Pentru o înțelegere corespunzătoare a conceptului de autonomie financiară a
unităților administrației publice locale vom prezenta abordarea acesteia în context
european și în context național.
În contextul european „autonomia fianciară este concepută ca un element
component al principiilor democratice comune tuturor statelor membre ale
8Tabără Vasile – Controlul financiar în administrația publică locală . Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu.Sibiu
2006.p.15
9

Consiliului Europei care prin regelementarea ei legală și aplicarea corectă, face
posibilă descentralizarea puterii.”9
Tratarea contextului european al definirii conceptului de autonomie
financiară a unităților administrației publice locale, are în vedere faptul că
legiuitorul român a folosit ca sursă de inspirație documentul menționat anterior, iar
pe cale de consecință Legea administrației publice locale nr. 215/2001,
fundamentează alături de constituție, sistemul organizării și funcționării
administrației publice locale, pe baza acestui principiu.
Legiuitorul român a folosit ca surse de inspirație pentru consacrarea
principilor ce stau la baza funcționării și organizării următoarele fundamente:
„elemente de drept comparat și legislațiile din Italia, Franța, Spania,
Anglia și Belgia referitoare la organizarea și funcționarea comunităților locale;
experiența românească dobândită până la sfârșitul deceniului al treilea al
acestui secol;
principiile Cartei europene privind exercițiul autonom al puterii locale,
adoptate la Strassburg în anul 1985 și Declarația Universală cu privire la
autonomia locală, adoptată în anul 1985 la Rio de Janerio.”10
Autonomia financiară are la bază bugetele autonome, înțelegându-se că
bugetele locale sunt autonome față de bugetul statului român, cât și față de alte
bugete locale. Autonomia financiară are la bază ideea în conformitate cu care decizia
în ceea ce privește realizarea propriilor interese trebuie să aparțină persoanei,
comunității (municipiu, oraș sau sat) a căror interese sunt în discuție. În felul acesta
se deduce că cea mai eficientă soluționare sau realizare a intereselor respective este
asigurată de cei în cauză, respectiv de persoana sau grupul de persoane ce sunt puși
în situația de a-și gestiona propriile interese.
Analiza situației actuale a procesului de dezvoltare a autonomiei financiare a
comunităților locale din România permite sublinierea următoarelor rezultate
înregistrate:
Realizarea unei descentralizări parțiale prin transferarea în sarcina
autorităților locale a cheltuielilor de funcționare a protecției copilului și a
persoanelor în dificultate, a învățământului preuniversitar și a altor sevicii
publice sau de utilitate publică, dar nu și a deciziei de dezvoltare. De cele mai
multe ori, aceasta s-a făcut fără alocarea fondurilor necesare sau alocări în
timpul sau la sfârșitul anului, după ce s-a creat o stare de tensiune în domeniul
respectiv;
Înfăptuirea unui proces de deconcentrare a unor servicii publice care ar
putea fi transferate la nivel local. Este de evidențiat, în acest sens existența mai
9Eugen Popa- Autonomia locala din România. Editura All Bleck. București.1999 p.37.
10Eugen Popa- Autonomia locala din România. Editura All Bleck.București.1999 p.44.
10

multor programe de interes local gestionate de diferite autorități centrale
(locuințe sociale, săli de sport).
Procesul de descentralizare financiară din țara noastră se află în fața unor
provocări de al căror mod de soluționare depinde evoluția dezvoltării economico-
sociale a comunităților locale, după cum urmează:
În orice situație între administrația publică centrală și cea locală va
trebui să existe un parteneriat și nu un raport de subordonare, în care cei doi să
discute de pe poziții de egalitate în domenii de interes reciproc. Pentru acest
lucru trebuie asigurată autonomia financiară a comunităților locale.
Asistăm la o creștere a responabilității administrației publice locale, la
o întărirea acesteia în raport cu administrația centrală, fără alocarea resurselor
necesare.
Cât va fi dispusă administrația centrală să cedeze de bună voie și cât de
nevoie, din obligațiile sale și, în ce măsură administrația locală va fi pregătită să
gestioneze procesul și până unde va putea el să meargă având în vedere și
sensibilitățile multiple în acest domenniu, sunt aspecte care depind de voința și
evoluția vieții social-politice.
Din documentarea efectuată, am identificat o serie de probleme în legătură cu
gestionarea finanțelor publice de către autoritățile publice locale, care influențează
negativ autonomia financiară a acestora și determină dependența lor de autoritățile
centrale.
Sintetic, problemele identificate vizează următoarele domenii:
Incapacitatea administrațiilor locale de a genera venituri fiscale suficiente
pentru acoperirea necesităților publice. Majoritatea impozitelor cu potențial fiscal
sporit și cu o bună colectare sunt prelevate în bugetul de stat, iar pentru autoritățile
publice locale sunt stabilite impozite și taxe care presupun randamente fiscale
reduse.
În opinia noastră, ar trebui ca toalitatea impozitelor, taxelor și contribuțiilor
plătite de contribuabilii rezidenți pe teritoriul unei comunități locale să fie colectate
la nivelul acestora, iar apoi, o cotă parte prestabilă să fie cedată la bugetul de stat.
Acest sistem ar responsabiliza administrațiile în stabilirea și colectarea
creanțelor bugetare integral și la termen. De asemenea, ar putea utiliza veniturile
colectate, pe măsura încasării lor, spre deosebire de situația actuală, când trebuie să
aștepte sumele și cotele din impozitele transferate de la bugetul de stat.
Greutăți în colectarea impozitelor și taxelor locale . Majoritatea autorităților
publice locale întâmpină dificultăți în procesul de colectare a impozitelor și taxelor
locale. Impozitele și taxele locale neplătite la termen se numesc arierate ale bugetelor
locale.
Administrațiile fiscale locale ar trebui să monitorizeze acțiunea de prevenire a
formării de arierate anterior momentului în care intervin incidentele de plată. În acest
context o sarcină a responsabilităților unităților fiscale este stabilirea de măsuri
pentru anticiparea incidentelor de plată. Aceste măsuri trebuie aplicate chiar de la
11

scadența fiscală, și în unele cazuri, înainte de acesta – de exemplu prin apeluri
telefonice către marii contribuabili, cu câteva zile înaintea scadențelor pentru
depunerea declarațiilor.Prevenirea arieratelor ar trebui să constituie întotdeauna
prima etapă a planurilor de acțiune care vizează îmbunătățirea colectării impozitelor
și taxelor.
Supravegherea plăților voluntare este activitatea care constă în monitorizarea
disciplinei fiscale a contribuabililor în scopul prevenirii arieratelor.
După opinia noastră, activitatea de supraveghere a plăților voluntare
desfășurate de administrațiile financiare trebuie să prevină formarea de arierate
bugetare prin determinarea contribuabililor să depună declarații de impozite și taxe
fără să aștepte comunicarea somației sau amenințarea cu controlul și să plătească
ceea ce au declarat fără a mai aștepta comunicarea somației și aplicarea măsurilor de
executare silită a datoriei lor.
O acțiune de colectare eficientă necesită intervenții rapide ale administrației
fiscale și o urmărire riguroasă și constantă a evidenței analitice pe plătitori gestionată
de unitatea financiară.
Intervenția rapidă este necesară din următoarele considerente:
pentru că trebuie să se evite acțiunea mai rapidă a celorlați creditori;
pentru că trebuie să fie împiedicat contribuabilul să își mărească datoria
ce riscă să devină rapid imposibil de recuperat, iar creșterea constantă a
arieratelor conduce adesea la situații greu de gestionat;
pentru că trebuie împiedicat contribuabilul să își organizeze singur
insolvabilitatea.
Urmărirea permanentă a evidenței analice pe plătitori trebuie organizată la
nivel de administrație financiară locală prin acțiuni de urmărire continuă a evoluției
globale a tuturor datoriilor contribuabililor, urmărirea evoluției analitice a acestora,
supravegherea constiturii noilor obligații bugetare.
Dificultăți în asigurarea resurselor umane pentru urmărirea și încasarea
debitelor restante. Cu toate că legiuitorul a trecut încă din anul 1999 acestă
competență în sarcina autorităților publice locale, din cauza adoptării unor bugete
locale de austeritate, cu un grad de dependență ridicat față de bugetul de stat, ea nu
este funcțională în mai multe cazuri sau se desfășoară în condiții de ineficiență, fie cu
un aparat subdimensionat, fie cu structuri cuprinzând posturi neocupate. Desigur
neocuparea posturilor existente în cadrul seviciilor de specialitate ale administrației
publice locale cu personalul competent este favorizată de lipsa de atractivitate a
salariilor, conjugată cu existența restricțiilor prevăzute în statul funcționarilor
publici.
Din această cauză, în numeroase situații mai ales la nivelul comunelor
serviciile de specialitate nu dețin un sistem informatic care să furnizeze o bază de
date privind situația contribuabililor plătitori de impozite și taxe locale, stadiul
urmării și încasării acestora. La aceste constrângeri interne se adaugă situațiile în
12

care sunt angajate persoane cu un nivel de pregătire necorespunzător, lipsa de
experiență și fermitate în realizarea activității în mod corespunzător.
După opinia noastră, dificutățile de mai sus se datorează faptului că
managmentul public, în ansamblu său a fost pus de către unii specialiști, până de
curând, sub semnul îndoielii, susținându-se că în domeniul public nu avem de-a face
cu management ci cu administrare și gestiune de resurse publice.
Delegare de atribuții fără asigurarea mijloacelor financiare
corespnzătoare. Această problemă a apărut odată cu descentralizarea unor servicii
publice și scutirea de la nivel central la nivel local, fără a se asigura și transferul
integral al resurselor financiare necesare. Acest mod de descentralizare a unor
servicii publice de la nivel central la loc nivel local restrânge autonomia financiară a
comunităților locale și stimulează dependeța lor de bugetele publice centrale. Pentru
înlăturarea subfinanțării, administrațiile locale sunt obligate să apeleze și la alte
resurse de finanțare, respectiv surse atrase, surse împrumutate, surse
nerambursabile, purtătoare de costuri.
Autonomia financiară a comunităților locale constă în dreptul fiecăreia de a
vrea un buget propriu, prin adaptarea lui de către organele eligibile ale acestora,
stabilind cheltuielil în funcție de treburile locale, iar ca venituri impozabile, taxele și
alte surse de finanțare. Autonomia financiară privește managmentul resurselor
financiare ale comunităților locale.
1.3
1.4Capitolul 2. Bugetul local – conținutul economic, sfera de
cuprindere
1.5și componentele structurale
13

2.1. Bugetul local – concept, conținut economic și sfera de cuprindere
Termenul de buget este definit în Dicționarul Explicativ al Limbii Române ca
fiind bilanț al veniturilor și cheltuielilor unui stat, ale unei întreprinderi pe o
perioadă determinată. Acest concept este prezentat și în Dicționarul Enciclopedic
Român ca fiind o listă a veniturilor și cheltuielilor unui stat, ale organelor
administrației locale de stat, ale unei instituții, organizații pe o anumită perioadă de
timp (an, trimestru, lună).
Bugetul local reprezintă un instrument al finanțelor publice locale care
prezintă raporturile economice de mobilizare a unor resurse financiare necesare
realizării acțiunilor social-culturale, economice și de altă natură din competența
administrației publice locale.
Bugetul local este un act juridic normativ. În cadrul acestuia sunt prevăzute
veniturile si cheltuielie unităților administrativ- teritoriale.
Bugetul local ca act normativ este:
„Act de previziune care indică sub forma unui tablou evaluativ și
comparativ resursele bănești ale unității adminitrativ-teritoriale sau instituțiilor
publice interes local și destinația acestora sub forma cheltuielilor;
Act de autorizare prin care puterea executivă (primarul/ pre ședintele
consiliului județian) este împuternicită de puterea deliberativă (consiliul local /
județean să cheltuiască și să perceapă veniturile potrivit prevederilor legale;
Act anual , respectiv anul bugetar pentru care sunt aprobate veniturile și
chetuielie bugetare precum și perioada în care se realizează execuția
indicatorilor bugetari (a veniturilor și cheltuielilor).”11.
Bugetul local este considerat instrumentul principal de asigurare a autonomiei
decizionale a autorit ăților administației pubice locale, de valorificare eficientă a
resurselor locale și de îmbunătățire a utilizării fondurilor locale.
Bugetul local constituie o componentă distinctă și autonomă în cadrul
bugetului consolidat, care prezintă o serie de raporturi cu bugetul administrației
centrale de stat prin sumele defalcate și transferurile de care se bucură autoritățile
administației publice locale.
Bugetul local este un instrument de politică economică. Prin intermediul
bugetului local se determină pe baza unor opțiuni de ordin economic, politic, social,
financiar atât veniturile cât și cheltuielile.
Bugetul local este un sistem de fluxuri financiare care se referă la formarea
resurselor financiare locale (impozite, taxe, contribuții și alte venituri) numite intrări
și de repartizarea acestora pe de altă parte, adică ieșiri.
Bugetele locale se elaborează, se adoptă, și se execută de către autoritățile
locale ale puterii de stat. Procesul bugetar care are loc la nivelul unităților
11Tabără Vasile – Controlul financiar în administrația publică locală . Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu.
Sibiu. 2006. p.26
14

administrativ-teritoriale se realizează în condițiile respectării prevederilor din Legea
finanțelor publice, fiind dependent, în parte, de bugetul administrației centrale de stat
de la care bugetele locale beneficiază de transferuri, subvenții și sume defalcate.
Având în vedere cerințele privind întocmirea bugetelor, știința financiară a
formulat o serie de reguli, de principii bugetare, urmărite în întocmirea și realizarea
bugetelor publice. Acestea stau la baza organizării și funcționării bugetelor moderne
ale tuturor statelor.
Principiile care stau la baza elaborării, aprobării și executării bugetelor publice
locale sunt:
Anualitate bugetară
Acest principiu se referă, pe de o parte la durata de timp pentru care puterea
legislativă aprobă veniturile și cheltuielile statului, iar pe de altă parte la perioada de
timp în care puterea executivă realizează veniturile și efectueză cheltuielile aprobate
de Parlament.
Echilibrul bugetar
Conform acestui principiu, volumul total al veniturilor curente dintr-un an
trebuie să acopere în întregime volumul total al chetuielilor din anul respectiv. În
felul acesta, statul poate face față obligaților și sarcinilor sale. În fond veniturile
trebuie să fie mai mari sau egale cu cheltuielile. Dacă veniturile sunt mai mici decât
cheltuielile, atunci rezultă un deficit bugetar, iar în cazul în care acestea sunt mai
mari decât cheltuielile, rezultă un excedent bugetar. În situația unui deficit bugetar
acesta se acoperă din resursele atrase sub forma unor împrumuturi sau disponibilități
bănești ale tezaurului public.
Universalitatea și unitatea bugetului
Universalitatea bugetului reprezintă principiul conform căreia toate veniturile
și cheltuielile statului trebuie să figureze în buget cu sumele lor totale, nu numai cu
diferența dintre venituri și cheltuieli. Aplicat cu rigurozitate acest principiu permite
stabilirea resurselor totale de care dispune statul și a cuantumului cheltuielilor pe
care acesta urmează a le efectua pentru îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor sale.
Realitatea bugetului
Principiul realității bugetare impune ca toate veniturile și cheltuielile să
pornească de la starea reală a economiei naționale, adică proiectul de buget să fie
elaborat pornind de la realitatea economico-socială. Aplicarea în practică a acestui
principiu este afectată pe de o parte de imposibilitatea de a face previziuni științifice
asupra dezvoltării economiei, iar pe de alta parte de modul cum se fac evaluările
bugetare, ceea ce le conferă un caracter orientativ.
Neafectarea veniturilor bugetare
15

Potrivit acestui principiu, neafectarea veniturilor bugetare se referă la faptul că
un venit odată încasat se administrează global, fiind destinat acoperiri chetuielilor
privite în ansamblul lor.
Specializarea bugetară
Principiul specializării se referă la faptul că în bugetul de stat, atât cheltuielile
cât și veniturile, nu se cuprind doar în sumă globală ci și defalcat, adică chetuielile pe
destinații și veniturile pe tipuri de impozite, taxe, contribuții și alte venituri bugetare.
Publicitatea bugetară
Corespunzător acestui principiu, după aprobarea bugetului el trebuie publicat
în buletinul oficial și în presă pentru a fi adus la cunoștința opiniei publice.
Bugetul local reprezintă o componentă a bugetului public, alături de12:
bugetul de stat;
bugetul asigurărilor sociale de stat;
bugetele fondurilor speciale;
bugetele insituțiilor publice autonome;
bugetul trezoreriei statului;
bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetele
menționate anterior;
bugetele instituților finanțate integal din veniturile proprii;
bugetul fondurilor provenite din credite externe garantate de stat
rambursate din fondurile publice.
Bugetele locale reprezintă partea principală a finanțelor publice locale care
reflectă raporturile economice mobilizate a unor resurse financiare necesare realizării
acțiunilor social- culturale economice și de altă natură din competențele autorităților
administrației publice locale.
Bugetul local reprezintă instrumentul principal al autorităților administrației
publice locale în vederea selectării priorităților de finanțare din strategiile de
dezvoltare economico-socială ale localităților. Fundamentarea priorităților și a
opțiunilor privind acțiunile social-culturale, economice, serviciile publice necesare în
vederea încasării veniturilor se realizează în procesul elaborării și adoptării bugetului
local.
Bugetele locale sunt prin natura lor juridică bugete publice, deoarece unitățile
administrativ-teritoriale sunt persoane de drept public, datorită investirii organelor
lor de conducere cu obligații autorizate de stat ce se exercită în limitele teritoriale
dintre aceste unități.
Ca buget public, bugetul local reprezintă documentul prin care sunt stabilite și
autorizate veniturile și chetuielile organelor administrativ-teritoriale. Ținând seama
12Drehuță E. Neamțu Gh. Voicu E.- Bugetul public și contabilitate unităților bugetare.Editura Agora.Iași. 2000. p.45.
16

de modul de exercitare a puterii și de împărțirea administrativ-teritorială a țării
bugtele locale sunt formate din bugetul bugetele județelor, bugetele municipiilor,
bugetele orașelor și bugetele comunelor.
În conformitate cu normele Legii finanțelor publice locale, aprobată prin
Legea nr.273/2006 în fiecare comună, oraș, municipiu, sector al muncipiului
București se elaborează și se administrează bugete în condiții de autonomie.
Din bugetele comunelor, orașelor și municipiilor se finanțează învățământul
preuniversitar, acțiunile de cultură și religie, asistență socială, ajutoare, serviciile de
dezvoltare publică, transporturi, agricultură și alte acțiuni sociale.
Prin bugetele județelor se asigură fonduri pentru acțiunile de cultură și religie,
asistență socială, ajutoare și idemnizații, servicii de dezvoltare publică, transporturi și
alte acțiuni sociale, cât și fonduri de echilibrare a celorlate bugete locale.
Începând cu anul 2002 Ministerul Finanțelor Publice a orientat elaborarea
propunerilor de buget către bugetele axate pe politici de dezvoltare, România fiind în
amplu proces de integrare europeană s-a angajat la trecerea de la bugetul de
„mijloace” la bugetul de programe în vederea transparenței în utilizarea resurselor
bugetare, dar și a eficienței sub aspectul raportului dintre preț și calitate.
Legea finanțelor publice locale aduce un plus de rigoare legislativă într-un
domeniu atât de complex, cum este cel al finanțelor publice locale, deoarece
reorientează întreaga gestiune publică către criteriul performanței, conferă mai multă
predictibilitate și flexibilitate ordonatorilor principali de credit în utilizarea eficientă
a fondurilor publice.
2.2. Componentele structurale ale bugetului local
2.2.1. Resursele publice locale – concept, componență
Resursele repezintă „elemente ale bogăției unei națiuni sau unei colectivități
locale”.13Resursele publice locale reprezintă fondurile bănești realizate prin plata
impozitelor, taxelor și contribuțiilor de către persoanele cu capacitate contributivă.
Resursele publice locale reprezintă ansamblul mijloacelor bănești necesare
realizării obiectivelor economice și sociale de interes local și județean, într-un interval
de timp determinat.
Din punct de vedere al conținutului economic, principalele grupări de resurse
publice locale sunt:
prelevări cu caracter obligatoriu, cum ar fi: taxele și impozitele locale;
resursele provenind din împrumuturi publice locale;
transferuri și subvenții;
donații și sponsorizări;
13Iulian Văcărel, și colab. – Finanțe publice.Editura Didactică și pedagogică. București .2004 p. 349
17

Nivelul resurselor publice locale poate fi influențat de o serie de factori, după
cum urmează14:
Factori economici : ce pot determina sporirea veniturilor impozabile;
Factori monetari : care își transmit influența prin preț. Creșterea prețurilor,
accentuarea fenomenelor inflaționiste generează sporirea resurselor din impozite și
taxe.
Factori sociali: care presupun redistribuirea resurselor în scopul asigurării nevoilor de
educație, sănătate și protecție socială.
Factori politici: care prin măsurile de politică economică, socială sau financiară pe
care le implică, pot avea ca efect sporirea producției și a veniturilor.
Factori de natură financiară : ce sintetizează influența celorlați factori prin
dimensiunea cheltuielilor publice locale.
Resursele publice locale pot fi grupate pe categorii utilizând diferite criterii:
A.În funcție de regularitatea încasării lor la bugetul local, resursele se împart în
două categorii:
resurse ordinare – cuprind resursele încasate în mod obișnuit, în mod curent
în situații normle.
resurse extraordinare – reprezintă resursele, la care colectivitățile locale
apelează în condiții excepționale cum ar fi: transferurile, împrumuturi
interne și externe.
B.După conținutul economic resuresele financiare se repartizează în două
categorii:
resurse curente – aceste resurse cuprind resursele fiscale (impozite directe,
impozite indirecte, taxe) și resursele nefiscale (vărsăminte de la instituțile
publice).
resurse de capital – cuprind venituri din privatizare, din valorificarea unor
bunuri.
transferuri și subvenții de la stat .
C.După proveniența resurselor, acestea pot fi:
resurse interne – cuprind taxele și impozitele, veniturile de la proprietăți,
emisiunile de obligațiuni.
resurse externe – se referă la împrumuturile contractate de unitățile
adminitrativ- teritoriale, fondurile neramburabile.
Resursele publice locale ordinare sunt veniturile care se încasează în mod
obișnuit în mod curent, de către unitățile administrativ–teritoriale.
Resuresele publice regăsite în bugetul local au următoarea structură:
-venituri curente
ovenituri fiscale
impozit pe venit, profit, câștig din capital;
impozit pe venit profit și câștig din capital de la persoane fizice;
14Moșteanu Tatiana- Finanțele instituților publice. Editura Economică. București.2011. p.62.
18

impozite și taxe pe proprietate;
impozite și taxe pe bunuri și servicii;
alte impozite și taxe fiscale;
ovenituri nefiscale
venituri din proprietate;
vânzări de bunuri și servicii;
ovenituri din capital
osubvenții.
Veniturile proprii reprezintă veniturile pe care autoritățile le realizează pe plan
local. Sursele și nivelul acestor venituri sunt revizuite, decise, de către autoritățile
locale în coformitate cu prevederile legale. În țara noastră principalele documente
normative care reglementează veniturile proprii sunt Codul fiscal adoptat prin Legea
nr. 227/2015 și Legea finanțelor publice locale nr.273/2006.
Veniturile proprii cuprind în principal impozitele și taxele locale. În această
categorie sunt incluse și vărsăminte de la instituții publice sau de la diverși agenți
economici.
Impozitele locale repezintă o resursă importantă a bugetului local.
Colectivitățile locale au la dispoziție un sistem de impozite cu ajutorul căruia
asigură preluarea unei părți din veniturile populației și ale agenților economici pentru
acoperirea cheltuielilor.
Prelevarea, sub forma impozitelor se realizază în mod obligatoriu, cu titlu
definitiv și fără contra prestație directă din partea statului.
Caracterul obligatoriu al impozitelor trebuie înțeles în sensul că plata acestora
reprezintă o obligație impusă tuturor persoanelor juridice sau fizice care posedă avere
sau care realizează venit dintr-o anumită sursă, pentru care conform legii, datorează
un impozit.
Impozitele reprezintă plăți care se realizează cu titlu definitiv și nerambursabil.
În schimbul acestora, plătitorii impozitelor nu pot apela la un contra serviciu de
valoare apropiată, egală, sau mai mică. Impozitele au o serie de carateristici esențiale:
Nediscriminarea , prin promovarea unor reguli unitare, valabile pentru toți
astfel ca impozitele să fie fără discriminari, directe sau indirecte față de unii subiecți
sau față de unele grupuri sociale. Este contrar acestui principiu ca impozitele să fie
pretinse doar întreprinderilor rentabile, în timp ce acela care înregistrează pierderi,
datorită unei administrări defectuoase, să fie eliminat de la plata impozitelor și să mai
primească și subvenții din partea statullui. Înlocuirea impozitului asupra profitului cu
acela asupra activelor, rezolvă, credem noi aceasta problemă.
Tratamentul imparțial aplicat plătitorilor de impozite, care se asigură la
impunerea directă dacă acesta este progresivă în cel mai corect mod posibil, dar
extrem de greu de realizat la impozitele directe la care volumul texelor de consumație
depinde de capricile de consum ale fiecăruia, de capriciile și chiar de viciile
consumatorului sau de abstinența acestuia.
19

Diferențierea tratamentelor fiscale în raport cu legitimitatea veniturilor
realizate de plătitori. Veniturile lor legitime cum ar fi cele provenite din muncă, din
asumarea de riscuri sau dintr-o mai bună gestionare a afacerilor ar trebui să
beneficieze de un tratament fiscal mai favorabil decât cele nelegitime care trebuie
atinse atât cât este necesar pentru a putea fi reduse sau eliminate.
Egalitatea în fața impozitelor presupune un tratament fiscal nediscriminatoriu
și un impozit cu totul neutru. Cum însă capacitățile contributive ale cetățenilor sunt
foarte diferite, un astfel de tratament pare inechitabil. Tocmai de aceea, egalitatea în
fața impozitului reprezintă altceva decât egalitatea prin impozite. Aceasta din urmă
presupune, dimpotrivă, diferențierea sarcinilor fiscale ale contribuabililor în raport cu
situația personală a fiecăruia: mărimea veniturilor sau natura și proveniența acestora,
numărul persoanelor din întreținere.
Rolul impozitelor reprezintă o caracteristică esențială a impozitelor locale.
Acesta se manifestă pe mai multe planuri: financiar, economic și social.
Cel mai important rol al impozitelor se manifestă pe plan financiar, pentru că
acestea reprezintă mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare
acoperirii cheltuielilor publice locale.
Pe plan economic, rolul impozitelor se concretizează în utilizarea acestora de
către adminitrația publică locală pentru a orienta politica economică într-o anumită
direcție. Astfel, prin intermediul impozitelor se încurajează anumite activități, iar
altele se limitează.
Pe plan social rolul impozitelor se manifestă prin scutitrea de obligații fiscale și
facilități acordate anumitor categorii ale populației, (care au familii numeroase, merite
deosebite).
Prin urmare impozitele formează unul dintre principalele instrumente de care
colectivitățile locale dispun pentru redistribuirea averii și veniturilor.
Pentru ca prin impozite să se poată atinge obiectivele economice, financiare și
sociale este necesar ca reglementările fiscale să fie respectate și cunoscute atât de
către organele fiscale, cât și de contribuabili. Drept urmare, în legile prin care se
întemeiază impozitele se precizează materia supusă impunerii, persoanele cărora le
revine plata impozitelor, termenele de plată, materia relativă a impozitului, sancțiunile
ce urmează a se aplica persoanelor care nu își achită obligațiile fiscale la termenele
precizate sau nu respectă alte dispoziții ale legilor fiscale.
Taxele locale
Taxa reprezintă suma datorată de persoanele fizice și juridice, de regulă, pentru
serviciile prestate acestora de către stat. Față de impozit diferența constă în faptul că
taxa este o plată față de autoritățile publice locale cu contraprestație respective, în
schimbul unui serviciu.
Impozitele și taxele sunt în general instrumente de prelevare din averea sau din
veniturile persoanelor juridice și fizice (denumiți contribuabili) la dispoziția statului
în vederea realizării fondurilor publice generale necesare acoperirii nevoilor sociale
ale statului sau ale comuntăților locale. Răspunderea juridică a achitării taxelor le
20

revine tuturor contribuabililor care beneficiază de un serviciu public și este în
conformitate cu următoarele principii:15
principiul certitudinii impunerii: se referă la faptul că suma datorată trebuie să
fie certă, iar termenul și locul de plată cunoscute exact;
principiul legalității: nici o taxă sau un impozit nu se poate preleva fară
existența unui document normativ sau local;
principiul justiției impunerii: conform căruia contribuția fiecărui contribuabil la
bugetul local se face în funcție de averea sau venitul deținut, pentru
corectitudinea impunerii;
principiul comodității fiscale: statul trebuie să ofere cele mai bune condiții
pentru contribuabil în vederea plății obligațiilor sale;
 principiul eficienței fiscalității: solicită scăderea costurilor de administrare și
de colectare a taxelor și impozitelor locale;
Sfera taxelor este cuprinzătoare deoarece există numeroase acțiuni, servicii și
acte supuse de către legiuitor taxării. În cadrul sferei de cuprindere taxele se împart în
funcție de instituția care execută serviciile, care-și pune amprenta în general asupra
naturii serviciului dar și asupra tipului taxei după obiect.
Veniturile nefiscale reprezintă acele venituri care revin colectivităților locale în
calitate sa de proprietar de capitaluri avansate în procesul reproducției economice, de
la regiile publice locale sub forma vărsămintelor la bugetele locale, de la instituțile
publice de interes local și din alte surse cum sunt cele provenite din penalități și
amenzi aplicabile.
Transferuri de la bugetul de stat
Veniturile care provin de la nivelul central au ca obiectiv remedierea unor
dezechilibre care intervin pe plan local. Transferurile de la bugetul de stat corespund
sistemului de partajare a impozitelor și taxelor între diferitele niveluri de guvernare.
Sistemul de distribuire a acestor sume este fixat la nivel central, autoritățile locale
neavând nici un control asupra cuantumului lor, iar în unele situații nici asupra
modului în care vor fi utilizate. De regulă sunt stabilite criterii de repartizare, dar sunt
situații în care se poate negocia.
În conformitate cu legea română există trei tipuri de venituri ale bugetelor
locale repartizate din bugetul de stat:
transferuri consolidabile sub forma sumelor și a cotelor defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat ( impozite pe venit și TVA);
transferuri neconsolidabile;
subvențiile care reprezintă sumele alocate către comunitățile locale de la nivel
central, cu destinație precisă, supuse principiului restituirii sumelor neutilizate
la sfârșitul anului.
Împrumuturile
15 Moșteanu T. – Finanțele instituților publice. București: Editura Economică.2011.p.60.
21

Pentru satisfacerea nevoilor și necesităților comunităților locale autoritățile
administrației publice locale au la dispoziție și alte surse financiare. Printre acestea se
numără resursele provenite din contractarea unor împrumuturi interne sau externe pe
care le pot folosi fie pentru refinanțarea datoriei publice, fie pentru realizarea de
investiții publice.
2.2.2. Cheltuielile publice locale – concept, clasificare
Conceptul de cheltuială publică este prezentat în literatura de specialitate în mai
multe sensuri, dintre care cele mai importante sunt sensul economic și sensul
juridic.În sens economic, noțiunea de cheltuială publică exprimă procesele de
repartiție a produsului intern brut concretizate prin alocarea și utilizarea resurselor
financiare pentru realizarea de acțiuni considerate de interes public, la nivel național
sau al colectivităților locale.
Conceptul de cheltuială publică în sens juridic exprimă o anumită categorie de
raporturi care se manifestă între autoritățile publice, pe de o parte, și persoanele fizice
sau juridice stabilite pe teritoriul aflat sub jurisdicția acestor autorități, pe de altă
parte, cu prilejul alocării pe destinații și utilizării resurselor financiare administrate de
către aceste autorități.
Cheltuielile publice locale reprezintă distibuirea și utilizarea resurselor
financiare publice locale către beneficiari (persoane fizice sau juridice) în funcție de
nevoile sociale, prioritățile și importanța pe care o au unele în raport cu celelate.
Cheltuielile publice se clasifică în general după două criterii: clasificare
administrativă și clasificare economică.
Clasificarea administrativă are la bază criteriul instituțiilor prin care se
efectuează cheltuielile publice locale. Gruparea cheltuielilor pe criterii administrative
este utilă, deoarece alocațiile bugetare se stabilesc și se repartizează pe beneficiari
reprezentând unități administrative-teritoriale de natura județului, municipiului,
orașului și comunei.
Clasificarea administrativă poate fi împărțită în clasificare organică și
clasificare funcțională.
Clasificarea organică se realizează pe tabloul administrativ al diferitelor
servicii publice.
Clasificarea funcțională se întemeiază după diferitele funcții îndeplinite de
către unitățile administrativ-teritoriale pe următoarele capitole: învățământ, protecția
mediului, ordine publică, sănătate.
Clasificarea economică presupune destinația și natura economică a
cheltuielilor publice locale. În acest sens distingem:
a) după scopul cheltuielilor se pot împărți astfel16:
16Văcărel. I și colab. – Finanțe publice Ediția a IV-a.București: Editura Didactică și pedagogică 2007.p 131.
22

cheltuieli curente asigură buna funcționare și întreținere a instituțiilor
publice, finanțarea acțiunilor publice. Din cadrul acestei categorii fa
parte: cheltuieli de bunuri și servicii, cheltuieli de personal, subvenții și
transferuri, dobânzi aferente datoriei publice.
cheltuieli de capital sau de investiții se concretizează în achiziționarea,
consolidarea, reabilitarea și modernizarea de bunuri de folosință
îndelugată destinate sferei producției materiale sau nemateriale.
b) din punct de vedere juridic, cheltuielile sunt grupate astfel:
cheltuieli cu titlu definitiv ele reprezintă cheltuielile curente cât și cele de
capital. Majoritatea cheltuielilor publice locale au caracter definitiv,
finalizându-se cu plăți la scadențe certe și atestă lichidarea completă a
angajamentelor unităților administrativ-teritoriale pentru a efectua
cheltuielile prevăzute în buget.
cheltuieli cu caracter temporar care se fac sub forma de avansuri
acordate unor terțe persoane fizice și juridice, fie că reprezintă
împrumuturi acordate de la bugetul superior către unul inferior conform
structurii sistemului bugetar.
c) după destinația cheltuielile publice locale, se pot contura următoarele
categorii de cheltuieli:
autorități publice și acțiuni externe;
învățământ ( învățământ preșcolar, primar, secundar, postliceal, special);
sănătate;
transferuri cu caracter general între diferite niveluri ale administrației;
dobânzi;
ordine publică;
cultură, religie și recreere;
sănătate;
asigurări și asistență socială;
Cheltuielile bugetului local după strucura economică se compun din:
-servicii publice generale
oautorități publice și acțiuni externe
oalte servici publice generale
-apărare ordine publică și siguranță națională
oordine publică, poliție locală
oprotecție civilă și protecție contra incendilor
-cheltuieli social culturale
oînvățământ
osănătate
ocultură, recreere și religie
oasigurări și asistență socială
23

-servicii și dezvoltare publică, locuințe, mediu și ape
olocuințe, servicii și dezvoltare publică
oprotecția mediului
otransporturi
Tendința de creștere generală a cheltuielilor publice locale este rezultatul
influenței mai multor factori17:
Factori demografici : care se referă la creșterea populației și modificarea
structurii acesteia pe vârste și categorii socio-profesionale. O astfel de evoluție
determină creșterea cheltuelilor publice pentru învățământ, sănătate, ordine publică.
Factori economici : referitori la dezvoltarea unităților administrativ-teritoriale și
la modernizarea acestora pe baza cercetărilor științifice, a noilor cerințe ale utilizării
resurselor și a creării de bunuri materiale și servicii.
Factori de ordin istoric : care acționează prin transmiterea, de la o perioadă la
alta, a nevoilor sporite de cheltuieli și de suportare a celor făcute în anii anteriori prin
împrumuturi publice.
Factori sociali: creșterea, de la an la an a venitului mediu pe locuitor determină
preocuparea statului ca, prin efort financiar, să se aloce resurse pentru armonizarea
veniturilor categoriilor sociale cuprinse în sectorul public, inclusiv a persoanelor în
vârstă sau care necesită asistență socială.
Factori politici: se referă la creșterea considerabilă a complexității sarcinilor
comunităților locale, la transformarea concepției politice cu privire la funcțiile lor,
pentru îndeplinirea cărora este necesară sporirea cheltuielilor publice.
2.2.3. Dificultăți în asigurarea echilibrului bugetar la nivelul unităților
administrației publice locale în etapa actuală
Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Romane echilibrul bugetar reflectă
starea unui buget în care veniturile acoperă cheltuielile. Cu alte cuvinte, echilibrul
bugetelor unităților administrației publice locale se asigură în toate situațiile în care
resursele publice locale asigură finanțarea cheltuielilor de funcționare și de dezvoltare
a comunităților locale.
Din documentarea efectuată pentru elaborarea acestei lucrări am identificat
unele dificultăți care vizează gestionarea finanțelor publice de către comunitățile
locale din țara noastră cu consecințele negative în asigurarea echilibrului bugetar și
implementarea proiectelor de dezvoltare economico- socială locale.
Inechitate în repatizarea veniturilor publice între autoritățile publice
centrale și cele locale .
17Drăgoescu E.-Finanțe. Finanțe Publice. Târgul Mureș: Editura Dimitrie Cantemir.2000. p.43
24

Deși materia impozabilă se realizează la nivel comunităților locale, impozitele,
taxele și contribuțile sociale cu potențial fiscal sporit și cu o bună colectare sunt
prelevate în bugetul de stat și în celelalte bugete publice centrale, iar pentru
autoritățile publice locale sunt stabilite impozite și taxe cu un potențial fiscal redus,
fără ca acestea să dispună de competențe în stabilirea cuantumului lor sau în
adoptarea de noi impozite și taxe locale. În opinia noastră ar trebui ca totalitatea
impozitelor, taxelor și contribuțiilor plătite de contribuabilii rezidenți pe teritoriul
unei comunități locale să fie colectate la nivelul acestora, iar apoi o cotă parte
prestabilită să fie cedată la bugetul de stat. Acest sistem ar responsabiliza
administrațiile în stabilirea și colectarea creanțelor bugetare integral și la termen. De
asemenea, ar putea utiliza veniturile colectate, pe masura încasării lor, spre deosebire
de situația actuală, când trebuie să aștepte sumele și cotele din impozite transferate
de la bugetul de stat.
Colectarea impozitelor și taxelor locale se realizază cu dificultate
Majoritatea autorităților publice locale întâmpină dificultăți în procesul de
colectare a impozitelor și taxelor locale. Administrațiile fiscale locale ar trebui să
acorde anumite facilități persoanelor fizice conform legislației în vigoare pentru a
evita apariția incidentelor de plată. Aceste măsuri trebuie aplicate chiar de la
scadența fiscală, și în unele cazuri, înainte de acesta – de exemplu prin apeluri
telefonice către marii contribuabili, cu câteva zile înaintea scadențelor pentru
depunerea declarațiilor.
O altă măsură ar fi ca diminuarea sau majorarea cu până la 50% a impozitelor și
taxelor locale de către Consiliul local potrivit dispoziților legale să nu se facă în mod
global ci diferențiat pe categorii sociale pentru a nu crea nemulțumiri în rândul
populației.
De asemenea acordarea de către Consiliul local a anumitor înlesniri constând în
eșalonări la plată în cel mult doisprezece rate lunare până la sfărșitul anului
calendaristic, reduceri sau scutiri de majorări de întârziere aferente impozitelor și
taxelor locale neachitate, să se facă numai de la caz la caz pentru motive temeinic
justificate pe baza unui dosar întocmit de compartimentul de specialitate din cadrul
Consiliului local.
Este necesară urmărirea permanentă a evidenței analice pe plătitori care trebuie
organizată la nivel de administație financiară locală prin acțiuni de urmărire continuă
a evoluției globale a tuturor datoriilor contribuabililor, urmărirea evoluției analitice a
acestora, supravegherea constiturii noilor obligații bugetare.
Delegarea de atribuții fără asigurarea mijloacelor financiare
corespnzătoare.
Această problemă a apărut odată cu descentralizarea unor servicii publice și
scutirea de la nivel central la nivel local, fără a se asigura și tranferul integral al
resurselor financiare necesare. Acest mod de descentralizare a unor servicii publice
de la nivel central la loc nivel local restrâge autonomia financiară a comunităților
locale și stimulează dependeța lor de bugetele publice centrale. Pentru înlăturarea
25

subfinanțării, administrațiile locale sunt obligate să apeleze și la alte resurse de
finanțare, respectiv surse atrase, surse împrumutate, surse neramburabile, purtătoare
de costuri.
1.6Capitolul 3. Studiu de caz privind modul de formare și de
utilizare a resurselor financiare în anul 2017 la Primăria Municipiului
Orăștie
3.1 Prezentarea Municipiului Orăștie
În municipiul Orăștie, întreprinderile mici și mijlocii, precum și industria, în
general, sunt în dificultate. Cu toate acestea, există câteva societăți mici și mijlocii,
care și-au lansat producția, pe baze economice solide, cu ar fi de exemplu:
S.C. SEWS ROMANIA S.R.L. – societate cu capital japonez specializată în
producerea de cabluri electrice, S.C. SOGECO ROMANIA S.R.L.- societate cu
capital mixt româno-italian având ca obiect de activitate producția de aparate
electrocasnice, S.C. Besser S.R.L. – societate cu capital italian, S.C. Nuovi Orizzonti
S.R.L. – societate cu capital italian, specializată în producția de articole de
marochinărie, S.C. Geronimo S.R.L. – societate cu capital românesc și obiect de
activitate în domeniul producerii confecțiilor piele naturală, S.C.
LABORATOARELE FARES BIO VITAL S.R.L – societate ce s-a impus ca lider de
piață în domeniul cultivării plantelor medicinale și al prelucrării lor sub formă de:
ceaiuri, siropuri, uleiuri esențiale, tincturi, unguente, suplimente nutritive,S.C.
Chimica S.A., S.C. Chimsport S.A, S.C. Chimica Navete & Blc S.R.L. – societăți cu
capital românesc în domeniul chimiei industriale, S.C. Zedce Product S.R.L. –
societate cu capital francez, S.C. Filplast S.R.L. etc.
Principalele dificultăți ale industriei și ale întreprinderilor locale sunt:
 Existența unei industrii în curs de restructurare ce poate genera probleme
sociale
26

 Ponderea mică a unei industrii utilizatoare a unei tehnologi de vârf
 Șomaj ridicat
Lipsa unei baze de date specializată pe meserii privind cererea și oferta forței
de muncă
Lipsa unor strategii viabile de restructurare a întreprinderilor de stat
 Existența unor spații de producție și capacități de producție nefolosite
Regresul pieței interne, tradiționale
Investiții scăzute în formarea și dezvoltarea resurselor umane ale
întreprinderilor locale.
Macrostabilizarea economică a zonei și a regiunii va conduce la scăderea
inflației în limite acceptabile și va creste atractivitatea creării de noi investiții în
producție și servicii.
La nivel local, direcțiile strategice de acțiune pentru mediul de afaceri au inclus
încurajarea activităților economice în domeniul conservării mediului, respectiv
acordarea de asistență tehnică și financiară, întreprinderilor ce activează în domeniu,
ecologizarea zonelor industriale în unitățile productive, ajunse în stare de faliment,
întărirea capacității instituționale în domeniul mediului, prin promovarea acțiunilor de
schimbare a mentalității și a comportamentului populației față de mediu/crearea de
programe regionale și locale de educație privind mediul. Totodată, suportul oferit în
domeniu a urmărit atenuarea efectelor ecologice negative, determinate de exploatarea
industrială nerațională, prin introducerea de tehnologii ecologice pentru
revalorificarea maselor plastice, a deșeurilor metalice, a celor menajere, a ceramicii și
a sticlăriei, prin reconstituirea potențialului ecologic al zonelor afectate de
industrializare sau reintegrarea urbanistică a spațiilor de producție afectate de
restructurare.
De asemenea, un alt obiectiv a constat în sprijinirea de către administrația
publică locală, județeană și regională a dezvoltării sectorului microîntreprinderilor, a
IMM-urilor și a întreprinderilor mari, prin atragerea investițiilor de capital în zona,
prin reorganizarea și diversificarea sectoarelor industriale, prin scutirea de taxe și
impozite pentru IMM-urile ce promovează turismul sau pentru cele ce au ca domeniu
de activitate, reciclarea și refolosirea deșeurilor, prin reeșalonarea datoriilor și a
penalităților în cazul IMM-urilor aflate în dificultate, dar care au demonstrat că
activitatea lor este viabila, prin concesionarea de terenuri, dar și prin organizarea de
manifestări expoziționale și prin participarea la misiuni economice în străinătate.
În ceea ce privește infrastructura socială , menționăm că, în baza principiului
autonomiei locale și a celui al descentralizării, autorităților administrației publice
locale le revin, prin lege, o serie de competențe și obligații privind organizarea
serviciilor publice locale.
Serviciile publice – educația, serviciile sociale pentru protectia copilului, a
persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei și a altor persoane sau
grupuri aflate în nevoie socială, sănătatea, cultura, tineretul, sportul, ordinea publică,
situațiile de urgență, protecția și refacerea mediului înconjurator, conservarea,
27

restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de arhitectură, a
parcurilor, grădinilor publice și rezervațiilor naturale, dezvoltarea urbană, evidența
persoanelor, podurile și drumurile publice, serviciile comunitare de utilitate publică,
respectiv alimentarea cu apa, cu gaz natural, canalizarea, salubrizarea, energia
termică, iluminatul public și transportul public local, după caz, serviciile de urgență
de tip salvamont, salvamar și de prim ajutor, activitățile de administrație social-
comunitară, locuințele sociale și celelalte unități locative aflate în proprietatea unității
administrativ-teritoriale sau în administrarea sa, punerea în valoare, în interesul
comunității locale, a resurselor naturale de pe raza unității administrativ-teritoriale
etc., prevăzute în art. 36 alin. (6) din Legea administrației publice locale nr.
215/2001, cu modificările și completările ulterioare , sunt organizate în scopul
satisfacerii unor nevoi sociale la nivel local, chiar și în acele situații când acestea sunt
nerentabile.
Caracteristicile specifice comunității locale și ale unității administrativ-
teritoriale stau la baza organizării serviciilor publice locale.
La nivelul municipiului Orăștie, funcționează Serviciul Public de Asistență
Socială, structură ce îsi desfășoară activitatea, începând cu data de 01 decembrie
2004, urmare implementării a două proiecte Phare, respectiv – Centrul de Urgență și
Centrul Social Comunitar (H.C.L. nr.154 /2004).
Principalul obiectiv al structurii este dezvoltarea capacității Primăriei Orăștie
de a furniza servicii pliate pe nevoile grupurilor vulnerabile și a unui sistem local de
asistență socială.
Spitalul municipal este o unitate medicală cu paturi ce se adreseaza unei
populatii de peste 40.000 locuitori, atât din municipiul Oraștie, cât și din localitățile
învecinate din județ. Spitalul este deservit de personal medical specializat pentru
fiecare din cele 5 specialități ( chirurgie generală și A.T.I., pediatrie, interne și
gastroenterologie, psihiatrie și obstetrică ) și dispune de 123 paturi. De asemenea,
spitalul are în structura sa, o unitate de primiri urgențe ce asigură permanența la
nivelul spitalului, precum și o unitate T.B.C. fără paturi.
Sistemul educațional și de învățământ din municipiul Orăștie cuprinde
învățământ preșcolar, primar, gimnazial și liceal, astfel:
Învățământul preșcolar este asigurat prin Grădinița cu program normal
nr.1 și prin Grădinițele cu program prelungit nr.1 si nr.2, grădinițe care
deservesc, în total, 419 preșcolari.
Învățământul primar și gimnazial se asigură prin 2 școli generale, după cum
urmează:
Școala Gimnazială „ Dr.Aurel Vlad” deservește 999 de elevi, din care 547 în
învațământul primar și 452 în cel gimnazial și dispune de 46 cadre didactice titulare și
28 cadre didactice suplinitoare.
Școala Gimnazială „ Dominic Stanca ” a fost înființată în anul 1977 și, în
prezent, deservește 705 de elevi, din care 351 în învățământul primar și 354 în
învățământul gimnazial. Școala este asigurată cu personal de specialitate, format din
28

38 cadre didactice, din care 35 titulare și 3 suplinitoare, 6 cadre personal didactic
auxiliar și 10 personal nedidactic.
Învățământul postliceal, liceal, dar și gimnazial se asigură și prin 2 colegii,
după cum urmează:
Colegiul Național „ Aurel Vlaicu” deservește 705 elevi, din care 664 elevi în
învățământul liceal și 41 în învățământul gimnazial. Unitatea este asigurată cu 36
cadre didactice titulare, 14 cadre didactice suplinitoare, 7 personal didactic auxiliar și
12 cadre nedidactice.
Liceul Tehnologic „ Nicolaus Olahus ” deservește 483 elevi, repartizați pe
următoarele specialități protecția mediului, mecanică, chimie industrială, technician
chimist de laborator, technician ecolog și protectia mediului, technician mecatronist și
technician instalații electrice. Unitatea este asigurată cu 35 cadre didactice, din care
30 titulare și 5 suplinitori, 9 personal nedidactic și 5 personal didactic auxiliar.
În ceea ce privește serviciile comunitare de utilitate publică, mai precis,
alimentarea cu apă, canalizarea și epurarea apelor uzate, colectarea, canalizarea și
evacuarea apelor pluviale, salubrizarea localității, iluminatul public, transportul public
local etc, în prezent, la nivelul localității, gestiunea serviciului de alimentare cu apă și
de canalizare din municipiul Orăștie a fost delegată întreprinderii S.C. Activitatea
Goscom S.A., pe bază de contract, aprobat prin Hotarârea Consiliului Local Orăștie
nr.49/2009.
Potrivit reglementărilor în vigoare, desfășurarea activităților specifice acestui
tip de servicii comunitare de utilități publice se face pe baza unui regulament și a unui
caiet de sarcini elaborat de autoritatea locală.
S.C. Activitatea Goscom S.A. funcționează în conformitate cu prevederile
Ordonanței de Urgență nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă și are ca
principal obiect de activitate gestionarea resurselor de apă, tratarea și distribuția apei
către consumatori, evacuarea apelor uzate și a apelor meteorice de pe teritoriul
municipiului Orăștie .
Serviciul de salubrizare a localității este externalizat, deci, nu este administrat
de autoritatea publică locală. Prin contract, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local
Orăștie nr.100/2005, a fost delegată gestiunea serviciului public de salubrizare a
municipiului Orăștie, respectiv activitățile de precolectare, colectare, transport și
depozitare deșeuri solide urbane societății comerciale S.C. Activitatea GASCOM S.A.
La nivel local, autoritățile publice locale au întreprins măsuri în vederea
colectării selective a deșeurilor, încă din anul 2006, prin deschiderea punctului de
colectare deșeuri de echipamente electrice și electronice .
O mare parte dintre deficiențele existente la nivelul Municipiului Orăștie se
încearcă să fie remediate de către Consiliul Local prin accesarea de fonduri
neramburabile punctual pe problemele sesizate la nivelul orașului.
Dintre proiectele care au primit finanțare doar în anul 2017 enumerăm18:
18http://www.orastie.info.ro/
29

1.Creșterea eficienței energetice a clădirii atelier școală, sală de gimnastică
săli de clasă din cadrul Colegiului Național Aurel Vlaicu din Municipiul Orăștie
Obiectiv: Lucrări majore de creștere a eficienței energetice a clădirii atelier școală,
sală de gimnastică, săli de clasă din cadrul Colegiului Național Aurel Vlaicu
municipiul.
Valoare: 3.355.785 Lei.
2.Lucrări de eficientizare la Spitalul Municipal Orăștie
Obiectiv: Lucrări majore de creștere a eficienței energetice pe întreg spitalul și
reducerea consumurilor de energie calorică și electrică prin utilizarea unor sisteme de
iluminat eficiente energetic (corpuri de iluminat cu led), panouri solare și panouri și
corpuri de iluminat fotovoltaice.
Valoare: 13.641.000 Lei.
3.Reabilitare, modernizare și dotare cantină socială din Municipiul Orăștie
Obiectiv:Lucrări de reabilitare și modernizare cantină socială pe strada Gheorghe
Lazăr.
Valoare:2.450.887 Lei.
4.Reabilitare rețele de alimentare cu apă în Municipiul Orăștie
Obiectiv: Rețea de distribuție capabilă să satisfacă pentru fiecare necesarul de apă
(calitate, debit, presiune) pe străzile: Pricazului, Nicolae Titulescu, Luncii, Unirii,
Bretea Crișan – Viilor, Armatei, Bretea 1: Căstăului – Horea, Bretea 1: Libertății –
Progresului, Digului, Liviu Rebreanu (Bretea 2: Libertății – Progresului),
Muzicanților, Legătura Decebal – Viilor (Dealul Mic – Viilor), Ioan Mihu, Popa
Șapcă
Valoare:3.404.496 Lei.
5.Modernizare stradă Stelian Ivașcu, Municipiul Orăștie
Obiectiv: Modernizarea străzii și amenajarea de trotuare pietonale marginale pentru
asigurarea cerințelor de calitate a zonei de locuințe.
Valore:1.160.659 Lei
6.Dotări cu echipamente medicale și de înaltă performanță, echipamente
pentru blocul alimentar și mobilier medical la Spitalul Municipal Orăștie
Obiectiv: Achiziționarea de echipamente medicale de înaltă performanță,
echipamente pentru blocul alimentar și mobilier medical la Spitalul Municipal.
Valoare:4.520.500 Lei
7.Modernizare străzi
Obiectiv: Consolidare și modernizare străzi.
Valoare: 6.268.587 Lei.
8.Extindere și dotare Casa Mortuală în cimitirul municipal Orăștie
Obiective: realizare construcție nouă compusă din două corpuri de clădire și dotarea
acesteia cu spații administrative și tehnice.
Valoare:1.156.948 Lei
9.Procurarea și montarea de echipamente pentru loc de joacă
Obiective: furnizarea și montarea de echipamente noi de joacă pe strada Pricazului.
30

Valoare:136.826 Lei.
10.Construcție hală pentru produse agroalimentare „La Berze”
Obiective: realizarea unei piețe agroalimentare închise care se dezvoltă pe două
niveluri și asigură organizarea pe ramuri comerciale.
Valoare: 2.326.341 Lei.
11.Construcție hală pentru produse agroalimentare “La Stadion“
Obiective: realizarea unei piețe agroalimentare închise care se dezvoltă pe două
niveluri și asigură organizarea pe ramuri comerciale.
Valoare: 3.173.077 Lei.
3.2 Analiza modului de formare a resurselor financiare în anul 2017
Una din părțile bugetelor locale o constituie veniturile bugetare, care
reprezintă resursele bănești cuvenite bugetelor locale, bugetelor instituțiilor și
serviciilor publice de interes local, bugetelor activităților finanțate integral din
venituri extrabugetare, în baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe și
alte vărsăminte.
Veniturile bugetelor locale, grupate conform clasificației bugetare elaborate de
Ministerul Finanțelor pe capitol și subcapitole, se formează din impozite, taxe, alte
venituri ale bugetelor de stat, cote adiționale la unele venituri ale bugetelor de stat și
ale bugetelor localemși din transferuri cu destinație special de la bugetul de stat.
Categoriile de venituri aferente bugetelor locale, sunt structurate analitic și
prezentate în anexa 2.
În stabilirea veniturilor bugetare, se respectă următoarele norme:
Impozitele, taxele și oricare alte venituri se înscriu în buget numai dacă
au fost stabilite prin lege;
Legea bugetară anuală aprobă pentru fiecare an, lista impozitelor,
taxelor, precum și a celorlalte venituri ce urmează să se perceapă;
Este interzisă perceperea, sub orice titlu și sub orice denumire de către
contribuții directe sau indirect, în afara celor stabilite prin lege;
Veniturile și cheltuielile cuprinse în bugetul local al municipiului Orăștie au
fost grupate respectând legislația în vigoare și sunt prezentate în anexa 1.
Bugetul Municipiului Orăștie este alcătuit conform clasificărilor economice
din venituri curente, respectiv venituri fiscale, venituri nefiscale, venituri din capital
și din subvenții.
Figura nr.1 Veniturile bugetului conform clasificației bugetului local la
Primăria Municipiului Orăștie în anul 2017
Bugetul anual pe 2017 este alcătuit din veniturile fiscale în sumă de 38470,27
mii lei, venituri nefiscale în suma de 3899 mii lei, venituri din capital în sumă de 61
mii lei, venituri din subvenții 283 mii lei. Se poate observa că veniturile fiscale au
31

ponderea cea mai mare în totalul veniturilor. Se confirmă că impozitele costituie
principalul mijloc de procurare a resurselor financiare necesare acoperii cheltuielilor
publice.
Figura nr.2 Structura veniturilor fiscale conform clasificației bugetului local la
Primăria Municipiului Orăștie în anul 2017
Autoritățile publice locale trebuie să își ia o serie de măsuri pentru a elimina
dificultățile de colectare a impozitelor și taxelor locale. Astfel trebuie stabilite clar
termenul de plată, facilitățile fiscale oferite, sancțiunile și căile de contestație. Este
necesară permanenta urmărire a evidenței analitice pe plătitori care trebuie
organizată la nivelul administrației financiare locale, realizată prin urmărirea globală
a datoriei contribuabililor și prin supravegherea constituirii noilor obligații bugetare.
De asemenea, o măsură bună este comunicarea permanentă dintre instituțiile
abilitate în colectarea taxelor și impozitelor și contribuabili pentru a cunoaște
permanent sumele datorate, termenele stabilite și facilitățile acordate în fiecare caz în
parte.
Analizând modul de realizare a bugetului putem spune că este se prezintă
astfel în anul 2017.
Figura nr.3 Structura bugetului conform clasificației bugetului local la Primăria
Municipiului Orăștie în anul 2017
Putem observa că în cazul bugetului local există un deficit în cuantum de
5559,19 mii lei. Acest deficit provine din diferența veniturilor și cheltuielilor
secțiunii de dezvoltare.
Analizând modul de realizare a bugetului local putem spune că ponderea
veniturilor proprii este de 61% în total venituri și se prezintă grafic astfel.
Figura nr.4 Raportul venituri totale/proprii conform clasificației bugetului local la
Primăria Municipiului Orăștie în anul 2017
O parte din descentralizarea de nivel la cel local a unor servicii publice s-a
realizat fără asigurarea resurselor totale pentru acoperirea lor a fost necesară
atragerea de resurse de finanțare nerambursabile purtătoare de costuri. Astfel au fost
depuse și aprobate o serie de proiecte finanțate din fondurile Uniunii Europene cât
din fonduri guvernamentale. Acestea au ca scop final creșterea serviciilor publice
oferite populației.
3.3 Analiza modului de utilizare a resurselor financiare în anul 2017
32

Utilizarea resurselor financiare cuprinde cheltuielile efectuate și aprobate din
bugetele locale, din bugetele instituțiilor și servicilor publice de interes local și din
bugetele activităților finanțate integral din venituri extrabugetare în limita și cu
destinațiile stabilite prin bugetele respective.
Din bugetele locale se finanțează acțiuni social culturale, sportive, de tineret,
inclusiv ale cultelor, acțiuni de interes local în beneficiul colectivități, cheltuieli de
întreținere și funcționare a administrației publice locale, cheltuieli cu destinație
specială precum și alte cheltuieli prevăzute prin dispozițile legale.
Cheltuielile prevăzute în bugetele locale reprezintă limite maxime care nu pot fi
depășite, iar modificarea lor se face în condițiile legii.
Figura nr.5. Structura cheltuielilor conform clasificației bugetului local la Primaria
Municipiului Orăsție în anul 2017
În cheltuielile totale ale bugetului ponderea cea mai mare o dețin cheltuielile
social culturale în sumă de 24688,25 mii lei, respectiv 51% din cheltuielile totale.
În cadrul cheltuielilor pentru servicile publice generale sunt predominante
cheltuielile de funcționare reprezentând salarii, bunuri și servicii, cheltuieli
administrative; cheltuielile de capital cuprind construcții și înzestrări cu mijloace de
transport și sunt în proporție de maxim 20%.
Analizând modul de repartizare a cheltuielilor social-culturale acestea pot fi
reprezentate astfel.
Figura nr. 5. Analiza structurii cheltuielilor social-culturale conform clasificației
bugetului la Primăria Municipiului Orăștie în anul 2017
Se poate observa că ponderea cea mai mare în cadrul cheltuielilor social
culturale sunt reprezentate de categoria învățământ. Acestea au crescut semnificativ
odată cu trecerea finanțării învățământului de la bugetele centrale la bugetele locale.
De asemenea sunt finanțate și protecția socială care încearcă să garanteze
cetățenilor apărarea față de fenomene și acțiuni a căror efect se resfrânge nefavorabil.
33

1.7CONCLUZII
Realizarea autonomiei locale în România este unul dintre obiectivele esențiale
ale reformei în administrația publică.
Autonomia locală privește organizarea și funcționarea administrației publice
locale și reprezintă dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației
publice locale, de a rezolva și de a gestiona în nume propiu și sub responsabilitatea
lor, o parte importantă a treburilor publice, în interesul colectivităților locale pe care
le reprezintă.
Cel mai important obiectiv pentru realizarea autonomiei locale, îl constituie
asigurarea resurselor financiare necesare autorităților administrației publice locale
pentru asumarea responsabilităților cu care au fost investite prin lege.
Autonomia financiară a comunităților locale este o condiție absolut necesară
pentru dezvoltarea acestora, deoarece autonomia administrativă nu ar fi posibilă fără
autonomia financiară care îi asigură suportul material al funcționării.
Resursele financiare sunt mobilizate la dispoziția autorităților publice locale
prin intermediul bugetului local și sunt repartizate în principal, pentru realizarea
obiectivelor de dezvoltare economice și sociale a populației și funcționarea
autorităților publice locale.
Bugetul local prin modul cum este elaborat și executat dă posibilitatea
autorităților locale să influențeze procesele economice și sociale la nivel local cu
consecințe asupra dezvoltării edilitar gospodărești a localităților și a creșterii
nivelului de trai a populației.
În evoluția istorică, în structura finanțelor publice s-au evidențiat din cele mai
vechi timpuri două elemente principale și anume: veniturile publice și cheltuielile
publice. Acestora li s-au adăugat de-a lungul timpului și alte elemente si anume:
bugetul statului; finanțele locale și în cadrul acestora bugetul unităților administrativ-
teritoriale; împrumuturile de stat sau creditul public și finanțele organizațiilor
internaționale.
Finanțele publice locale grupează toate procedeele de constituire și
întrebuințare a fondurilor bănești de interes local, atât bugetare cât și extrabugetare
sau speciale.
Bugetele locale sau cele ale unităților administrativ-teritoriale constituie o
componentă de bază a structurii bugetare de interes public cu o însemnătate
deosebită pentru autonomia funcțională a autorităților publice locale.
Bugetul primăriei municipiului Orăștie a fost aprobat în baza Legii privind
finanțele publice nr.72/1996, a Legii administrației publice locale nr 69/1991
republicată, a Legii administrației publice locale nr 215/2001 republicată, a Legii
finanțelor publice locale nr 273/2006 republicată, și a Legilor privind bugetul de stat.
Conform dispozițiilor concordante ale acestor legi aprobarea bugetului local
este de competența exclusivă a consiliului local.
34

Odată cu aprobarea bugetului de către consiliul local, procesul bugetar a trecut
în a doua fază și anume cea de execuție.
Execuția bugetului local a cuprins acele acte și operațiuni prin care s-au
realizat veniturile și efectuat cheltuielile prevăzute și autorizate prin hotărârile
consiliului local de adoptare a bugetului și de rectificare a acestuia. Între aceste acte
și operațiuni și îmbinat cu ele au intervenit și operațiunile de trezorerie asigurându-se
astfel încasarea veniturilor bugetare pe baza unei evidențe stricte a sumelor încasate
pe fiecare plătitor; finanțarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare aprobate și a
destinației stabilite și încadrarea în echilibrul bugetar aprobat.
Realizarea veniturilor programate a avut o importanță primordială în cadrul
execuției anuale a bugetului local întrucât încasarea acestora a constituit premiza
elementară a efectuării cheltuielilor prevăzute.
Plățile dispuse de primarul orașului în calitate de ordonator de credite s-au
efectuat prin trezorerie dar numai după deschiderea creditelor bugetare, prin credit
bugetar înțelegându-se suma aprobată în bugetul local, reprezentând limita maximă
până la care se pot angaja plăți și efectua cheltuieli.
Pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare economică și socială a orașului și
asigurarea măsurilor de protecție socială a populației sun necesare a se lua măsuri
adecvate pentru creșterea resurselor financiare mobilizate la dispoziția autorităților
publice locale prin intermediul bugetului local.
Propunem ca măsuri pentru creșterea resurselor financiare ale municipiului
Orăștie:
Lărgirea bazei proprii de venituri prin dezvoltarea economiei locale pe
baza stimulării inițiativei publice-private;
Îmbinarea surselor de venituri permanente cu cele sezoniere pentru ca
încasările să decurgă ritmic în vederea asigurării echilibrului bugetar atât pe
întregul an, cât și pe fiecare trimestru în parte pentru evitarea golurilor de casă;
Încasarea în totalitate și la timp a veniturilor prevăzute în bugetul local
și cheltuirea rațională a resurselor bugetare prin definirea obiectivelor ce
trebuie realizate cu minim de efort financiar;
Stabilirea mărimii, destinației și a structurii optime a cheltuielilor și
circumscrierea acestora în limitele resurselor ce pot fi mobilizate pe plan local
pentru a nu se apela la împrumuturi, ceea ce ar conduce la limitarea
posibilităților de dezvoltare economică și socială a orașului;
La stabilirea cheltuielilor publice să se pornească de la nevoile sociale
care trebuie satisfăcute cu prioritate pe seama resurselor publice, deoarece
stabilirea corectă a opțiunilor și a priorităților poate influența ritmul creșterii
economice pe plan local, gradul de satisfacere a nevoilor de trai materiale și
spirituale ale populației și celelalte nevoi publice;
Conceperea și stabilirea impozitelor și taxelor locale astfel încât să
răspundă cerințelor de influențare a activității economice, să determine agenții
35

economici la efectuarea de investiții productive pentru crearea de noi locuri de
muncă;
Diferențierea contribuției populației la formarea fondurilor publice prin
impozite și taxe locale în funcție de capacitatea de plată a acesteia pentru a nu
avantaja unele caegorii sociale cu venituri mari și a dezavantaja altele, ceea ce
poate provoca modificări nejustificate ale condițiilor de viață și tensiuni
sociale;
Accesarea de fonduri nerambursabile pentru rezolvarea unor situații
sociale ale populației.
36

1.8BIBLIOGRAFIE
1.9
Alexandru I, Căraușan M, Bucur S. (2005). Drept Administrativ. București: Editura
Lumina Lex.
Drăgoescu E. (2000). Finanțe. Finanțe Publice. Târgul Mureș: Editura Dimitrie
Cantemir.
Drehuță E. Neamțu Gh. Voicu E. (2000) Bugetul public și contabilitate unităților
bugetare. Iași: Editura Agora
Echaudemasion C. (2012) Dicționar de economie și științe sociale
Manda C. Manda C. C. (1999.). Administrația publică locală din Romania. București:
Editura Lumina Lex.
Moșteanu T. (2011) Finanțele instituților publice. București: Editura Economică
Moșteanu T. (2004) Buget și trezorerie publică . București: Editura Universitară
București
Popa. E (1999). Autonomia locală din România. București: Editura All Bleck.
Tabără. V.(2006). Controlul financiar în administrația publică locală. Sibiu: Editura
Universități „Lucian Blaga”.
Tulai C.(2003) Finanțele publice și fiscalitatea. Cluj- Napoca.Editura Casa Cărți de
Știință
Ungureanu. M. A. (2009). Sinteze și aplicații . Râmnicu- Vâlcea: Editura Conphys
Văcărel. I. colab(2007). Finanțe publice. București: Editura Didactică și Pedagogică.
Legea nr.215/2001 privind adminitrația publică locală publicată în M. O. 204 din
23.04.2001
Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale publicată în M. O.618 din
18.07.2006
Legea 227/2015 privind Codul fiscal publicată în M.O. 688 din 10.09.2015
Legea 2007/2015 privind Codul de procedură fiscală în M.O. 547 din 23.07.2015
http://www.orastie.info.ro/
www.viitorul.org/…/CPE_newsletter_descentralizare_rom.pdf
www.mfinante.ro
ANEXE
Anexa nr.1
CATEGORIILE DE VENITURI ȘI CHELTUIELI
aferente bugetelor locale
37

CAPITOLUL II Veniturile și cheltuielile aferente bugetelor proprii ale
comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și Municipiului Municipiului București
A.Venituri (impozite, taxe și alte venituri)
1. Impozit pe profit de la regiile autonome și societățile comerciale de sub autoritatea
consiliilor locale1)
2. Impozit pe profit de la regiile autonome și societățile comerciale de sub autoritatea
consiliilor locale
3. Cote și sume defalcate din impozitul pe venit:
a) Cote defalcate din impozitul pe venit
b) Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea
bugetelor locale
4. Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital :
a) Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital
5. Impozite și taxe pe proprietate:
a) Impozit și taxa pe clădiri
b) Impozit și taxa pe teren
c) Taxe judiciare de timbru și alte taxe de timbru
d) Alte impozite și taxe pe proprietate
6. Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată:
a) Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor
descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor
șiMunicipiului București
b) Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru drumuri
c) Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale
7. Alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii:
a) Taxe hoteliere
8. Taxe pe servicii specifice:
a) Impozit pe spectacole
b) Alte taxe pe servicii specifice
9. Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe
desfășurarea de activități:
a) Impozit pe mijloacele de transport
b) Taxe și tarife pentru eliberarea de licențe și autorizații de funcționare
c) Alte taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea
de activități
10. Alte impozite și taxe fiscale:
a) Alte impozite și taxe
11. Venituri din proprietate:
a) Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale
b) Venituri din concesiuni și închirieri
38

c) Venituri din dividend
d) Alte venituri din proprietate
12. Venituri din dobânzi:
a) Alte venituri din dobânzi
13. Venituri din prestări de servicii și alte activități:
a) Venituri din prestări de servicii
b) Contribuția părinților sau susținătorilor legali pentru întreținerea copiilor în creșe
c) Contribuția persoanelor beneficiare ale cantinelor de ajutor social
d) Taxe din activități cadastrale și agricultură
e) Contribuția lunară a părinților pentru întreținerea copiilor în unitățile de protecție
social
f) Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputații și despăgubiri
g) Alte venituri din prestări de servicii și alte activități
14. Venituri din taxe administrative, eliberări permise:
a) Taxe extrajudiciare de timbru
b) Alte venituri din taxe administrative, eliberări permise
15. Amenzi, penalități și confiscări:
a) Venituri din amenzi și alte sancțiuni aplicate potrivit dispozițiilor legale
b) Penalități pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declarației de impozite
și taxe
c) Încasări din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate și alte sume constatate
odată cu confiscarea potrivit legii
d) Alte amenzi, penalități și confiscări
16. Diverse venituri:
a) Venituri din aplicarea prescriptiei extinctive
b) Vărsăminte din veniturile și/sau disponibilitățile instituțiilor publice
c) Taxe speciale
d) Vărsăminte din amortizarea mijloacelor fixe
e) Venituri din ajutoare de stat recuperate
f) Venituri din recuperarea cheltuielilor efectuate în cursul procesului de executare
silită
g) Venituri din restituirea sumelor alocate pentru reducerea riscului seismic
h) Taxa de reabilitare termică
i) Alte venituri
17. Transferuri voluntare, altele decât subvențiile:
a) Donații și sponsorizări
b) Vărsăminte din secțiunea de funcționare pentru finanțarea secțiunii de dezvoltare a
bugetului local ( evidențiate cu semnul minus)
c) Vărsăminte din secțiunea de funcționare
d) Alte transferuri voluntare
e) Sume primite din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene
18. Venituri din valorificarea unor bunuri
39

a) Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituțiilor publice
b) Venituri din vânzarea locuințelor construite din fondurile statului
c) Venituri din privatizare
d) Venituri din vânzarea unor bunuri aparținând domeniului privat al statului sau al
unităților administrativ-teritoriale
e) Depozite speciale pentru construcții de locuințe
19. Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate
a) Încasări din rambursarea împrumuturilor pentru înființarea unor instituții și servicii
publice de interes local sau a unor activități finanțate integral din venituri proprii
b) Încasări din rambursarea microcreditelor de la persoane fizice și juridice
c) Împrumuturi temporare din trezoreria statului
d) Sume din excedentul anului precedent pentru acoperirea golurilor temporare de
casă ale secțiunii de funcționare
e) Sume din excedentul anului precedent pentru acoperirea golurilor temporare de
casă ale secțiunii de dezvoltare
f) Sume din excedentul bugetului local utilizate pentru finanțarea cheltuielilor
secțiunii de dezvoltare
g) Sume primite în cadrul mecanismului decontării cererilor de plată
h) Încasări din rambursarea altor împrumuturi acordate
20. Alte operațiuni financiare
a) Disponibilități rezervate pentru plăți ale unităților de învățământ special și a altor
instituții publice de pe raza altor unități administrativ-teritoriale decât cea pe raza
căreia își desfășoară activitatea consiliul județean/Consiliul General al Municipiului
București
21. Subvenții de la bugetul de stat:
a) Retehnologizarea centralelor termice și electrice de termoficare
b) Investiții finanțate parțial din împrumuturi externe
c) Aeroporturi de interes local
d) Planuri și regulamente de urbanism
e) Străzi care se vor amenaja în perimetrele destinate construcțiilor de cvartale de
locuințe noi
f) Finanțarea acțiunilor privind reducerea riscului seismic al construcțiilor existente cu
destinație de locuință
g) Subvenții pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit
h) Finanțarea unor cheltuieli de capital ale unităților de învățământ preuniversitar
i) Subvenții primite din Fondul Național de Dezvoltare
j) Subvenții de la bugetul de stat către bugetele locale pentru finanțarea investițiilor în
sănătate
k) Subvenții pentru finalizarea lucrărilor de construcție a asezămintelor cultural
l) Subvenții din veniturile proprii ale Ministerului Sănătății către bugetele locale
pentru finanțarea investițiilor în sănătate
40

m) Subvenții către bugetele locale pentru finanțarea programului multianual de
asistență tehnică pentru pregătirea proiectelor de investiții publice prin Programul
operațional regional 2013-2020
n) Subvenții de la bugetul de stat către bugetele locale necesare susținerii derulării
proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare
o) Subvenții primite din Fondul de intervenție
p) Finanțarea lucrărilor de cadastru imobiliar
q) Subvenții pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni,
combustibili petrolieri
r) Subvenții din bugetul de stat pentru finanțarea unităților de asistență medicosociale
s) Subvenții de la bugetul de stat către bugetele locale pentru finanțarea programelor
de electrificare
ș) Subvenții din bugetul de stat către bugetele locale pentru realizarea obiectivelor de
investiții în turism
t) Subvenții din bugetul de stat pentru finanțarea sănătății
ț) Sume primite de administrațiile locale în cadrul programelor FEGA implementate
de APIA
u) Sume primite de administrațiile locale în cadrul programelor finanțate din Fondul
Social European
v) Subvenții de la bugetul de stat către bugetele locale pentru achitarea obligațiilor
restante către furnizorii de energie termică și ale centralelor de termoficare
w) Subvenții primite de la bugetul de stat pentru finanțarea unorprograme de interes
național
x) Subvenții primite de la bugetul de stat pentru finanțarea investițiilor
pentru instituții publice de sistență socială și unități de asistență medico sociale
y) Subvenții pentru sprijinirea construirii de locuințe
z)Subvenții pentru finanțarea locuințelor sociale
aa) Sume alocate din bugetul de stat aferente corecțiilor financiare
ab) Finanțarea Programului Național de Dezvoltare Locală
ac) Subvenții din bugetul de stat alocate conform contractelor încheiate cu direcțiile
de sănătate publică
ad) Subvenții din sume obținute în urma scoaterii la licitație a certificatelor de emisii
de gaze cu efect de seră pentru finanțarea proiectelor de investiții
22. Subvenții de la alte administrații:
a) Subvenții primite de la bugetele proprii ale județelor pentru finanțarea centrelor
pentru protecția copilului
b) Subvenții de la bugetul asigurărilor pentru șomaj către bugetele locale, pentru
finanțarea programelor pentru ocuparea temporară a forței de muncă și subvenționarea
locurilor de muncă
c) Subvenții primite de la alte bugete locale pentru instituțiile de asistență socială
pentru persoanele cu handicap **)
41

d) Subvenții primite de la bugetele consiliilor locale și județene pentru ajutoare în
situații de extremă dificultate
e) Alte subvenții primite de la administrația centrală pentru finanțarea unor activități
f) Subvenții primite din bugetul județului pentru clasele de învățământ special
organizate în cadrul unităților de învățământ de masă
g) Sume primite de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară
23. Sume primite de la UE/alti donatori în contul platilor efectuate și
prefinanțări
a) Fondul European de Dezvoltare Regională
b) Fondul Social European
c) Fondul de Coeziune
d) Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală
e) Fondul European pentru Pescuit
f) Instrumentul de Asistență pentru Preaderare
g) Instrumentul European de Vecinătate și Parteneriat
h) Programe comunitare finanțate în perioada 2007 – 2013
i)Alte facilități și instrumente postaderare
j) Mecanismul financiar SEE
k) Mecanismul financiar norvegian
l) Programul de cooperare elvețiano-român vizând reducerea disparităților economice
și sociale în cadrul Uniunii Europene extinse
m)Asistență tehnică pentru mecanismele financiare SEE
n) Fondul național pentru relații bilaterale aferent mecanismelor financiare SEE
B. Cheltuieli
1. Autorități publice și acțiuni externe:
a) Autorități executive
2. Alte servicii publice generale:
a) Fondul de rezervă bugetară la dispoziția autorităților administrației publice locale
b) Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, contractate/garantate de stat
c) Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, contractate/garantate de autoritățile
administrației publice locale
d) Servicii publice comunitare de evidență a persoanelor
e) Alte servicii publice generale
3. Tranzacții privind datoria publică și împrumuturi
4. Transferuri cu caracter general între diferite nivele ale administrației:
a) Transferuri din bugetele locale pentru instituțiile de asistență socială pentru
persoanele cu handicap
b) Transferuri din bugetele locale către bugetul fondului de asigurări sociale de
sănătate
5. Apărare:
a) Apărare națională (Centre militare)
42

6. Ordine publică și siguranță națională:
a) Ordine publică
a1) Poliție locală
b) Protecția civilă și protecția contra incendiilor (protecția civilă nonmilitară) c) Alte
cheltuieli în domeniul ordinii publice și siguranței naționale
7. Învățământ:
a) Învățământ preșcolar și primar
a 1) Învățământ preșcolar
a 2) Învățământ primar
b) Învățământ secundar
b 1) Învățământ secundar inferior
b 2) Învățământ secundar superior
b 3) Învățământ professional
c) Învățământ postliceal
d) Învățământ nedefinibil prin nivel
d 1) Învățământ special **)
e) Servicii auxiliare pentru educație
e 1) Internate și cantine pentru elevi
e 2) Alte servicii auxiliare
f) Alte cheltuieli în domeniul învățământului
8. Sănătate:
a) Servicii medicale în unități sanitare cu paturi
a 1) Spitale generale
a 2) Unități medico-sociale
b) Servicii de sănătate public
c) Alte cheltuieli în domeniul sănătății
c 1) Alte instituții și acțiuni sanitare
9. Cultură, recreere și religie:
a) Servicii cultural
a 1) Biblioteci publice comunale, orășenești, municipal
a 2) Muzee
a 3) Instituții publice de spectacole și concerte
a 4) Școli populare de artă și meserii ***)
a 5) Case de cultură
a 6) Cămine culturale
a 7) Centre pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale
a 8) Consolidarea și restaurarea monumentelor istorice
a 9) Alte servicii culturale
b) Servicii recreative și sportive:
b 1) Sport
b 2) Tineret
b 3) Întreținere grădini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive și de agrement
43

c) Servicii religioase
d) Alte servicii în domeniile culturii, recreerii și religiei
10. Asigurări și asistență socială:
a) Asistență acordată persoanelor în vârstă
b) Asistență socială în caz de boli și invalidități
b 1) Asistență socială în caz de invalidități
c) Asistență socială pentru familie și copii
d) Ajutoare pentru locuințe
e) Creșe
f) Unități de asistență medico-sociale
g) Prevenirea excluderii sociale
g 1) Ajutor social
g 2) Cantine de ajutor social
h) Alte cheltuieli în domeniul asigurărilor și asistenței sociale
h 1) Alte cheltuieli în domeniul asistenței sociale
11. Locuințe, servicii și dezvoltare publică:
a) Locuințe
a 1) Dezvoltarea sistemului de locuințe
a 2) Alte cheltuieli în domeniul locuințelor
b) Alimentare cu apă și amenajări hidrotehnice
b 1) Alimentare cu apă
b 2) Amenajări hidrotehnice
c) Iluminat public și electrificări
d) Alimentare cu gaze naturale în localități
e) Alte servicii în domeniile locuințelor, serviciilor și dezvoltării comunale
12. Protecția mediului:
a) Reducerea și controlul poluării
b) Salubritate și gestiunea deșeurilor
b 1) Salubritate
b 2) Colectarea, tratarea și distrugerea deșeurilor
c) Canalizare și tratarea apelor reziduale
13. Acțiuni generale economice, comerciale și de muncă:
a) Acțiuni generale economice și comerciale
a 1) Prevenire și combatere inundații și ghețuri
a 2) Stimularea întreprinderilor mici și mijlocii
a 3) Programe de dezvoltare regională și social
a 4) Alte cheltuieli pentru acțiuni generale economice și comerciale
b) Acțiuni generale de muncă
b 1) Măsuri active pentru combaterea șomajului
14. Combustibili și energie:
a) Energie termică
b) Alți combustibili
44

c) Alte cheltuieli privind combustibili și energia
15. Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare:
a) Agricultură
a 1) Protecția plantelor și carantina fitosanitară
a 2) Alte cheltuieli în domeniul agriculturii
b) Alte cheltuieli în domeniul agriculturii, silviculturii, pisciculturii și vânătorii
16. Transporturi:
a) Transport rutier
a 1) Drumuri și poduri
a 2) Transport în comun
a 3) Străzi
b) Transport feroviar
b 1) Transport pe calea ferată
c) Alte cheltuieli în domeniul transporturilor
17. Alte acțiuni economice:
a) Fondul Român de Dezvoltare Socială
b) Zone libere
c) Turism
d) Proiecte de dezvoltare multifuncționale
e) Alte acțiuni economice
1) numai de la regiile autonome și societățile comerciale de subordonare locală care
realizează proiecte cu finanțare externă, conform Codului fiscal
*)Se cuprind sumele pentru acordarea de produse lactate și de panificație, acordarea
de fructe, conform legii, precum și pentru acordarea de miere de albine ca supliment
nutritiv pentru preșcolari și elevii din clasele I-VIII
**) Pentru bugetele sectoarelor municipiului București
***) Pentru bugetul Municipiului București
Anexa nr. 2
BUGET LOCAL 2017
JUDETUL: HUNEDOARA
Unitatea administrativ-teritorială: PRIMARIA MUNICIPIULUI OĂȘTIE
Formular: 11/01
BUGETUL LOCAL DETALIAT PE ANUL 2017 ȘI ESTIMĂRI PENTRU ANII 2018- 2020
-mii lei-
DENUMIREA INDICATORILOR Cod
indicatorBuget 2017
TOTALESTIMĂRI
201820192020
TOTAL VENITURI
(cod00.02+00.15+00.16+00.17+45.02+48.02)00010242713,2745798,0446998,848228,76
45

VENITURI PROPRII (00.02-11.02-
37.02+00.15+00.16)499026100,2726146,9426759,227390,53
I. VENITURI CURENTE (cod 00.03+00.12) 0002 42369,2745445,4146646,7747877,19
A. VENITURI FISCALE (cod
00.04+00.09+00.10+00.11)0003 38470,2742225,9942905,5743892,42
A1. IMPOZIT PE VENIT, PROFIT ȘI
CÂȘTIGURI DIN CAPITAL (cod
00.05+00.06+00.07)0004 14422,2714953,2715057,7415455,62
A1.2. IMPOZIT PE VENIT, PROFIT, ȘI
CÂȘTIGURI DIN CAPITAL DE LA
PERSOANE FIZICE (cod 03.02+04.02)0006 14422,2714953,2715057,7415455,62
Impozit pe venit (cod 03.02.17+03.02.18) 0302 9092,2692,1091,98
Impozitul pe veniturile din transferul
proprietăților imobiliare din patrimoniul
personal030218 9092,2692,1091,98
Cote și sume defalcate din impozitul pe venit
(cod 04.02.01+04.02.04)0402 14332,2714861,0114965,6415363,64
Cote defalcate din impozitul pe venit 040201 13535,2713875,0113850,6414120,64
Sume alocate din cotele defalcate din
impozitul pe venit pentru echilibrarea
bugetelor locale040204 79798611151243
A3. IMPOZITE ȘI TAXE PE
PROPRIETATE (cod 07.02)0009 64656627,276615,636607,23
Impozite și taxe pe proprietate (cod
07.02.01+07.02.02+07.02.03+07.02.50)0702 64656627,276615,636607,23
Impozit și taxa pe clădiri (cod
07.02.01.01+07.02.01.02)070201 40804182,414175,064169,76
Impozit pe cladiri de la persoane fizice *) 07020101 12001230,121227,961226,40
Impozit și taxa pe cladiri de la persoane
juridice *)07020102 28802952,292947,102943,36
Impozit și taxa pe teren (cod
07.02.02.01+07.02.02.02+07.02.02.03)070202 23652424,362420,102417,03
Impozit pe terenuri de la persoane fizice *) 07020201 11701199,371197,261195,74
Impozit și taxa pe teren de la persoane
juridice *)07020202 11951224,991222,841221,29
Taxe judiciare de timbru și alte taxe de timbru 070203 2020,5020,4720,44
A4. IMPOZITE ȘI TAXE PE BUNURI ȘI
SERVICII (cod 11.02+15.02+16.02)0010 1738320440,4321027,5421625,17
Sume defalcate din TVA (cod
11.02.01+11.02.02+11.02.05+11.02.06+11.02
.09)1102 16330193611995020549
Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugată
pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate
la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor,
sectoarelor și Municipiului București110202 15801187741934419920
Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugată
pentru echilibrarea bugetelor locale110206 529587606629
Taxe pe servicii specifice (cod
15.02.01+15.02.50)1502 33,083,073,07
Alte taxe pe servicii specifice 150250 33,083,073,07
Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea
utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de
activități (cod 16.02.02+16.02.03+16.02.50)1602 10501076,351074,471073,10
Impozit pe mijloacele de transport (cod
16.02.02.01+16.02.02.02)160202 930953,34951,67950,46
Impozit pe mijloacele de transport deținute de
persoane fizice *)16020201 595609,93608,86608,09
46

Impozit pe mijloacele de transport deținute de
persoane juridice *)16020202 335343,41342,81342,37
Taxe și tarife pentru eliberarea de licențe și
autorizațiide funcționare160203 8587,1386,9886,87
Alte taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea
utilizăriibunurilor sau pe desfășurare de
activități160250 3535,8835,8235,77
A6. ALTE IMPOZITE ȘI TAXE FISCALE
(cod 18.02)0011 200205,02204,66204,40
Alte impozite și taxe fiscale (cod 18.02.50) 1802 200205,02204,66204,40
Alte impozite și taxe 180250 200205,02204,66204,40
C. VENITURI NEFISCALE
(cod00.13+00.14)0012 38993996,873989,853984,77
C1. VENITURI DIN PROPRIETATE (cod
30.02+31.02)0013 12101240,371238,191236,62
Venituri din proprietate (cod
30.02.01+30.02.05+30.02.08+30.02.50)3002 12101240,371238,191236,62
Venituri din concesiuni și închirieri (cod
30.02.05.30)300205 930953,34951,67950,46
Alte venituri din concesiuni și închirieri de
cătreinstituțiile publice30020530 930953,34951,67950,46
Alte venituri din proprietate 300250 280287,03286,52286,16
C2. VÂNZARI DE BUNURI ȘI SERVICII
(cod 33.02+34.02+35.02+36.02+37.02)0014 26892756,502751,662748,15
Venituri din prestări de servicii și alte
activități(cod33.02.08+33.02.10+33.02.12+33
.02.24+33.02.27+33.02.28+33.02.50)3302 544557,65556,68555,96
Venituri din prestări de servicii 330208 230235,77235,36235,06
Contribuția părinților sau susținătorilor legali
pentru întreținerea copiilor în creșe330210 1212,3012,2812,26
Contribuția persoanelor beneficiare ale
cantinelor de ajutor social330212 2222,5522,5122,48
Taxe din activități cadastrale și agricultura 330224 55,135,125,11
Alte venituri din prestari de servicii și alte
activități330250 275281,90281,41281,05
Venituri din taxe administrative, eliberări
permise(cod34.02.02+34.02.50)3402 6061,5161,4061,32
Taxe extrajudiciare de timbru 340202 5051,2651,1751,10
Alte venituri din taxe administrative, eliberări
Permise340250 1010,2510,2310,22
Amenzi, penalități și confiscari (cod 35.02.01
la (35.02.03+35.02.50)3502 485497,18496,30495,67
Venituri din amenzi și alte sancțiuni aplicate
potrivit dispozițiilor legale (cod 35.02.01.02)350201 315322,91322,34321,93
Venituri din amenzi și alte sancțiuni aplicate
de către alte instituții de specialitate35020102 315322,91322,34321,93
Alte amenzi, penalități și confiscări 350250 170174,27173,96173,74
Diverse
venituri(cod36.02.01+36.02.05+36.02.06+36.
02.07+36.02.11+36.02.14+36.02.22+36.02.23
+36.02.31+36.02.32+36.02.50)3602 1600862,711388,631635,2
Taxe speciale 360206 1500760,21286,31533
Alte venituri 360250 100102,51102,33102,20
Vărsăminte din sectiunea de funcționare
pentru finanțarea secțiunii de dezvoltare a
bugetului local (cu semnul minus)370203 -5282,02-6596,98-6770,9-6948,86
Vărsăminte din secțiunea de funcționare 370204 5282,026596,986770,96948,86
47

II. VENITURI DIN CAPITAL (cod 39.02) 0015 6162,5362,4362,34
Venituri din valorificarea unor bunuri
(cod39.02.01+39.02.03+39.02.04+39.02.07+3
9.02.10)3902 6162,5362,4362,34
Venituri din vanzarea locuințelor construite
din fondurile statului390203 2020,5020,4720,44
Venituri din vânzarea unor bunuri aparținând
domeniului privat al statului sau al unităților
administrativ-teritoriale390207 4142,0341,9641,90
IV. SUBVENȚII (cod 00.18) 0017 283290,10289,60289,23
SUBVENȚII DE LA ALTE NIVELE ALE
ADMINISTRAȚIEI PUBLICE (cod
42.02+43.02)0018 283290,10289,60289,23
Subvenții de la bugetul de stat
(cod42.02.01+42.02.05+42.02.10+42.02.12 la
42.02.18+42.02.20+42.02.21+42.02.28+42.02
.29+42. 02.32 la 42.02.36+42.02.40 la
42.02.42+42.02.44 la 42.02.45+42.02.51+
42.02.52+42.02.54+42.02.55+42
0262+420265 la 420267+420269)4202 3535,8835,8235,77
Subvenții pentru acordarea ajutorului pentru
încalzirea locuinței cu lemne, cărbuni,
combustibili petrolieri420234 55,135,125,11
Subvenții din bugetul de stat pentru finanțarea
Sănătății420241 3030,7530,7030,66
Subvenții de la alte administrații
(cod43.02.01+43.02.04+
43.02.07+43.02.08+43.02.20+43.02.21+43.02
.23+43.02.24+43.02.30+43.02.31)4302 248254,22253,78253,46
Subvenții primite din bugetul județului pentru
clasele de invățământ special organizate în
cadrul unităților de învățământ de masă430223 248254,22253,78253,46
TOTAL CHELTUIELI (cod 50.02 + 59.02
+ 63.02+ 70.02 + 74.02 + 79.02)4902 48272,4645798,0446998,8048228,76
Partea I-a SERVICII PUBLICE GENERALE
(cod 51.02+54.02+55.02+56.02)5002 10665,40639766546909
Autorități publice și actiuni externe (cod
51.02.01)5102 10206,10601162756537
Autorități executive și legislative (cod
51.02.01.03)510201 10206,10601162756537
Autorități executive 51020103 10206,10601162756537
Alte servicii publice generale (cod 54.02.05
la 54.02.07+54.02.10+54.02.50)5402 301,30230238246
Fond de rezerva bugetară la dispoziția
autorităților locale540205 5556
Servicii publice comunitare de evidență a
persoanelor540210 296,30225233240
Tranzacții privind datoria publica și
împrumuturi5502 158156141126
Partea a II-a APARARE, ORDINE
PUBLICĂ ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ
(cod 60.02+61.02)5902 1509,70120112301258
Ordine publică și siguranță națională (cod
61.02.03+61.02.05+61.02.50)6102 1509,70120112301258
Ordine publică (cod 61.02.03.04) 610203 1461111311381166
Poliție locală 61020304 1461111311381166
48

Protecție civilă și protecția contra incendiilor
(protecție civilă nonmilitară)610205 48,70889292
Partea a III-a CHELTUIELI SOCIAL-
CULTURALE (cod65.02+66.02 +67.02
+68.02 )6302 24688,2526733,0427411,8028112,76
Învățământ (cod 65.02.03 la
65.02.05+65.02.07+65.02.11+65.02.50)6502 1411916891,0417215,8017571,76
Sănătate (cod 66.02.06+66.02.08+66.02.50) 6602 1716207421212169
Servicii medicale în unități sanitare cu paturi
(cod 66.02.06.01+66.02.06.03)660206 870150315381572
Spitale generale 66020601 870150315381572
Servicii de sănaătate publică 660208 648396404414
Alte cheltuieli în domeniul sănătății (cod
66.02.50.50)660250 198175179183
Alte instituții și acțiuni sanitare 66025050 198175179183
Cultura, recreere si religie (cod
67.02.03+67.02.05+67.02.06+67.02.50)6702 3229,15210421512203
Servicii culturale (cod 67.02.03.02 la
67.02.03.08+67.02.03.12+67.02.03.30)670203 719,80681696714
Biblioteci publice comunale, orașenesți,
municipale67020302 282,10221225231
Case de cultura 67020306 437,70460471483
Servicii recreative și sportive (cod
67.02.05.01 la 67.02.05.03)670205 968790807825
Sport 67020501 738311318325
Tineret 67020502 25212222
Intreținere grădini publice, parcuri, zone
verzi, baze sportive și de agrement67020503 205458467478
Servicii religioase 670206 1156,35291298306
Alte servicii în domeniile culturii, recreerii si
religiei670250 385342350358
Asigurări și asistentă socială
(cod68.02.04+68.02.05+68.02.06+68.02.10+
68.02.11+68.02.12+ 68.02.15+68.02.50)6802 5624,10566459246169
Asistență acordată persoanelor în vârstă 680204 1129,70103510611083
Asistență socială în caz de boli și invalidități
(cod 68.02.05.02)680205 2855311633093498
Asistență socială în caz de invaliditate 68020502 2855311633093498
Creșe 680211 476364372381
Prevenirea excluderii sociale (cod
68.02.15.01+68.02.15.02)680215 373,50379388397
Ajutor social 68021501 45666869
Cantine de ajutor social 68021502 328,50313320328
Alte cheltuieli în domeniul asigurărilor și
asistenței sociale (cod 68.02.50.50)680250 789,90770794810
Alte cheltuieli în domeniul asistenței sociale 68025050 789,90770794810
Partea a IV-a SERVICII ȘI DEZVOLTARE
PUBLICĂ, LOCUINȚE, MEDIU ȘI APE
(cod 70.02+74.02)6902 6946,61700170987312
Locuințe, servicii și dezvoltare publică (cod
70.02.03+70.02.05 la 70.02.07+70.02.50)7002 3751,21325633263405
Locuințe (cod 70.02.03.01+70.02.03.30) 700203 817138142145
Dezvoltarea sistemului de locuințe 70020301 596495051
Alte cheltuieli în domeniul locuințelor 70020330 221899294
Alimentare cu apa și amenajări hidrotehnice
(cod 70.02.05.01+70.02.05.02)700205 1130,61114111661192
49

Alimentare cu apă 70020501 1130,61114111661192
Iluminat public și electrificări rurale 700206 820849867888
Alimentare cu gaze naturale în localități 700207 1000 0
Alte servicii în domeniile locuințelor,
serviciilor și dezvoltării comunale700250 973,60112811511180
Protecția mediului (cod
74.02.03+74.02.05+74.02.06+74.02.50)7402 3195,40374537723907
Salubritate și gestiunea deșeurilor (cod
74.02.05.01+74.02.05.02)740205 2489,70299730693135
Salubritate 74020501 1537,10208021302176
Colectarea, tratarea și distrugerea deșeurilor 74020502 952,60917939959
Canalizarea și tratarea apelor reziduale 740206 705,70748703772
Partea a V-a ACȚIUNI ECONOMICE (cod
80.02+81.02+83.02+84.02+87.02)7902 4462,50446646054637
Transporturi (cod
84.02.03+84.02.04+84.02.06+84.02.50)8402 4462,50446646054637
Transport rutier (cod 84.02.03.01 la
84.02.03.03)840203 4462,50446646054637
Străzi 84020303 4462,50438745244554
EXCEDENT 98.02.96 + 98.02.97 9802 0 0 0 0
Excedentul secțiunii de funcționare 980296 0 0 00
Excedentul secțiunii de dezvoltare 980297 0 0 0 0
DEFICIT 1) 99.02.96 + 99.02.97 9902 5559,190 0 0
Deficitul secțiunii de funcționare 990296 0 0 0 0
Deficitul secțiunii de dezvoltare 990297 5559,19 0 0 0
VENITURILE SECȚIUNII DE
FUNCȚIONARE(cod 00.02+00.16+00.17) –
TOTAL000102 37370,25 39138,53 40165,47 41217,56
VENITURI PROPRII (00.02-11.02-
37.02+00.16)4990 26039,27 26084,41 26696,77 27328,19
I. VENITURI CURENTE (cod 00.03+00.12) 0002 37087,25 38848,43 39875,87 40928,33
A. VENITURI FISCALE (cod
00.04+00.09+00.10+00.11)0003 38470,27 42225,99 42905,57 43892,42
A1. IMPOZIT PE VENIT, PROFIT ȘI
CÂȘTIGURI DIN CAPITAL (cod
00.05+00.06+00.07)0004 14422,27 14953,27 15057,74 15455,62
A1.2. IMPOZIT PE VENIT, PROFIT, ȘI
CÂȘTIGURI DIN CAPITAL DE LA
PERSOANE FIZICE (cod 03.02+04.02)0006 14422,27 14953,27 15057,74 15455,62
Impozit pe venit (cod 03.02.17+03.02.18) 0302 9092,2692,1091,98
Impozitul pe veniturile din transferul
proprietățilorimobiliare din patrimoniul
personal030218 9092,2692,1091,98
Cote și sume defalcate din impozitul pe venit
(cod 04.02.01+04.02.04)0402 14332,27 14861,01 14965,64 15363,64
Cote defalcate din impozitul pe venit 040201 13535,27 13875,01 13850,64 14120,64
Sume alocate din cotele defalcate din
impozitul pe venit pentru echilibrarea
bugetelor locale040204 797 986 1115 1243
A3. IMPOZITE ȘI TAXE PE
PROPRIETATE (cod07.02)0009 6465 6627,276615,63 6607,23
Impozite și taxe pe proprietate (cod
07.02.01+07.02.02+07.02.03+07.02.50)0702 6465 6627,27 6615,63 6607,23
Impozit și taxa pe clădiri (cod
07.02.01.01+07.02.01.02)070201 4080 4182,41 4175,06 4169,76
Impozit pe clădiri de la persoane fizice *) 07020101 1200 1230,12 1227,96 1226,40
Impozit și taxa pe clădiri de la persoane 07020102 2880 2952,29 2947,10 2943,36
50

juridice *)
Impozit și taxa pe teren (cod
07.02.02.01+07.02.02.02+07.02.02.03)070202 2365 2424,36 2420,10 2417,03
Impozit pe terenuri de la persoane fizice *) 07020201 1170 1199,37 1197,26 1195,74
Impozit și taxa pe teren de la persoane
juridice *)07020202 1195 1224,99 1222,84 1221,29
Taxe judiciare de timbru și alte taxe de timbru 070203 20 20,50 20,47 20,44
A4. IMPOZITE ȘI TAXE PE BUNURI ȘI
SERVICII (cod 11.02+15.02+16.02)0010 17383 20440,43 21027,54 21625,17
Sume defalcate din TVA (cod 11.02.01+
11.02.02+11.02.05+11.02.06+11.02.09)1102 16330 19361 19950 20549
Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugată
pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate
la nivelul comunelor, oraselor, municipiilor,
sectoarelor și Municipiului București110202 15801 18774 19344 19920
Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugată
pentru echilibrarea bugetelor locale110206 529 587 606 629
Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugată
pentru finanțarea învățământului particular
sau confessional acreditat110209 0 0 0 0
Taxe pe servicii specifice (cod
15.02.01+15.02.50)1502 33,08 3,07 3,07
Alte taxe pe servicii specifice 150250 3 3,08 3,07 3,07
Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea
utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de
activități (cod 16.02.02+16.02.03+16.02.50)1602 1050 1076,35 1074,47 1073,10
Impozit pe mijloacele de transport (cod
16.02.02.01+16.02.02.02)160202 930 953,34 951,67 950,46
Impozit pe mijloacele de transport deținute de
persoane fizice *)16020201 595 609,93 608,86 608,09
Impozit pe mijloacele de transport deținute de
persoane juridice *)16020202 335 343,41 342,81 342,37
Taxe și tarife pentru eliberarea de licențe și
autorizații de funcționare160203 85 87,13 86,98 86,87
Alte taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea
utilizării bunurilor sau pe desfășurare de
activități160250 35 35,88 35,82 35,77
A6. ALTE IMPOZITE ȘI TAXE FISCALE
(cod 18.02)0011 200 205,02 204,66 204,40
Alte impozite și taxe fiscale (cod 18.02.50) 1802 200 205,02 204,66 204,40
Alte impozite și taxe 180250 200 205,02 204,66 204,40
C. VENITURI NEFISCALE (cod
00.13+00.14)0012 -1383,02 -2117, 77-2114,05 -2111,38
C1. VENITURI DIN PROPRIETATE (cod
30.02+31.02)0013 12101240,37 1238,19 1236,62
Venituri din proprietate (cod
30.02.01+30.02.05+30.02.08+30.02.50)3002 1210 1240,37 1238,19 1236,62
Venituri din concesiuni și închirieri (cod
30.02.05.30)300205 930 953,34 951,67 950,46
Alte venituri din concesiuni și închirieri de
către instituțiile publice30020530 930 953,34 951,67 950,46
Alte venituri din proprietate 300250 280 287,03 286,52 286,16
C2. VÂNZARI DE BUNURI ȘI SERVICII
(cod 33.02+34.02+35.02+36.02+37.02)0014 -2593,02 -3358,14 -3352,24 -3348
Venituri din prestări de servicii și alte
activități (cod33.02.08 + 33.02.10 + 33.02.12
+ 33.02.24+33.02.27+33.02.28+33.02.50)3302 544 557,65 556,68 555,96
51

Venituri din prestări de servicii 330208 230 235,77 235,36 235,06
Contribuția părintilor sau sustinătorilor legali
pentru întreținerea copiilor în creșe330210 12 12,30 12,28 12,26
Contribuția persoanelor beneficiare ale
cantinelor de ajutor social330212 22 22,55 22,51 22,48
Taxe din activități cadastrale și agricultură 330224 5 5,13 5,12 5,11
Alte venituri din prestari de servicii și alte
activități330250 275 281,90 281,41 281,05
Venituri din taxe administrative, eliberări
premise (cod 34.02.02+34.02.50)3402 60 61,51 61,40 61,32
Taxe extrajudiciare de timbru 340202 50 51,2651,1751,10
Alte venituri din taxe administrative, eliberări
Permise340250 10 10,25 10,23 10,22
Amenzi, penalitati și confiscări (cod 35.02.01
la 35.02.03+35.02.50)3502 485 497,18 496,30 495,67
Venituri din amenzi și alte sancțiuni aplicate
potrivit dispozițiilor legale (cod 35.02.01.02)350201 315 322,91 322,34 321,93
Venituri din amenzi și alte sancțiuni aplicate
de către alte instituții de specialitate35020102 315 322,91 322,34 321,93
Alte amenzi, penaliăți și confiscări 350250 170 174,27 173,96 173,74
Diverse venituri (cod
36.02.01+36.02.05+36.02.06+36.02.11+36.02
.14+36.02.32+36.02.50)3602 1600 862,71 1388,63 1635,2
Taxe speciale 360206 1500 760,2 1286,3 1533
Alte venituri 360250 100 102,51 102,33 102,20
Transferuri voluntare, altele decat subvențiile
(cod 37.02.01+37.02.03+37.02.50)3702 -5282,02-6114,64 -6103,90 -6096,15
Vărsăminte din secțiunea de funcționare
pentru finanțarea secțiunii de dezvoltare a
bugetului local (cu semnul minus)370203 -5282,02 -6114,64 -6103,90-6096,15
IV. SUBVENȚII (cod 00.18) 0017 283 290,10 289,60 289,23
SUBVENȚII DE LA ALTE NIVELE ALE
ADMINISTRAȚIEI PUBLICE (cod
42.02+43.02)0018 283 290,10 289,60 289,23
Subvenții de la bugetul de stat (cod
42.02.21+42.02.28+42.02.32 la 42.02.36
+42.02.41 +42.02.42+42.02.44
+42.02.45+42.02.51+42.02.54+42.02.66)4202 35 35,88 35,82 35,77
Subvenții pentru acordarea ajutorului pentru
încalzirea locuinței cu lemne, cărbuni,
combustibili petrolieri420234 5 5,13 5,12 5,11
Subvenții din bugetul de stat pentru finanțarea
Sănătății420241 30 30,75 30,70 30,66
Subvenții de la alte administrații (cod
43.02.01+43.02.04+43.02.07+43.02.08+43.02
.20+43.02.21+43.02.23+43.02.24+43.02.30)4302 248 254,22 253,78 253,46
Subvenții primite din bugetul judetului pentru
clasele de învățământ special organizate în
cadrul unităților de învățământ de masă430223 248 254,22 253,78 253,46
CHELTUIELILE SECȚIUNII DE
FUNCȚIONARE (cod 50.02 + 59.02 +
63.02 + 70.02 + 74.02 + 79.02)4902 37370,25 39138,53 40165,47 41217,56
Partea I-a SERVICII PUBLICE GENERALE
(cod51.02+54.02+55.02+56.02)5002 6018,70 5638 5831 6023
Autorități publice și acțiuni externe (cod
51.02.01)5102 5559,40 5257 5457 5657
Autorități executive și legislative (cod 510201 5559,40 5257 5457 5657
52

51.02.01.03)
Autorități executive 51020103 5559,40 5257 5457 5657
Alte servicii publice generale (cod 54.02.05 la
54.02.07+54.02.10+54.02.50)5402 301,30 225 233 240
Fond de rezervă bugetară la dispoziția
autorităților locale540205 5 5 5 6
Servicii publice comunitare de evidență a
persoanelor540210 296,30 220 228 234
Tranzacții privind datoria publică și
împrumuturi5502 158156141126
Partea a II-a APARARE, ORDINE
PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ
(cod 60.02+61.02)5902 1509,70 1160 1188 1215
Ordine publică și siguranță națională (cod
61.02.03+61.02.05+61.02.50)6102 1509,70 1160 1188 1215
Ordine publică (cod 61.02.03.04) 610203 1461 1108 1133 1160
Poliție locală 61020304 1461 1108 1133 1160
Protecție civilă și protecția contra incendiilor
(protecție civilă nonmilitară)610205 48,70 52 55 55
Partea a III-a CHELTUIELI SOCIAL-
CULTURALE
(cod65.02+66.02+67.02+68.02)6302 23168,65 25461,53 26109,47 26785,56
Învățământ (cod 65.02.03 la
65.02.05+65.02.07+65.02.11+65.02.50)6502 14019 16788,53 17113,47 17469,56
Învățămant prescolar și primar (cod
65.02.03.01+65.02.03.02)650203 4347 5409,27 5590,22 5698,87
Învățământ prescolar 65020301 1513,50 2004,65 2140,70 2203,02
Învățământ primar 65020302 2833,50 3404,62 3449,52 3495,85
Învățământ secundar (cod 65.02.04.01 la
65.02.04.03)650204 9101 10824,26 10958,25 11196,69
Învățământ secundar inferior 65020401 4067 4863,91 4956,96 5051,94
Învățământ secundar superior 65020402 4730 5648,72 5690,21 5834,06
Învățământ profesional 65020403 304 311,63 311,08 310,69
Învățământ postliceal 650205 304 293 300 306
Învățământ nedefinibil prin nivel (cod
65.02.07.04) 650207 248 253 256 259
Învățământ special 65020704248253256259
Alte cheltuieli în domeniul învațământului 65025019999
Sănătate (cod 66.02.06+66.02.08+66.02.50) 6502501441122612531282
Servicii medicale în unități sanitare cu paturi
(cod 66.02.06.01+66.02.06.03)660206620655670685
Spitale generale 66020601620655670685
Servicii de sănătate publică 660208623396404414
Alte cheltuieli în domeniul sănătății (cod
66.02.50.50)660250198175179183
Alte instituții și acțiuni sanitare 66025050198175179183
Cultura, recreere și religie (cod
67.02.03+67.02.05+67.02.06+67.02.50)67022154,55180518441890
Servicii culturale (cod 67.02.03.02 la
67.02.03.08+67.02.03.12+67.02.03.30)670203719,80681696714
Biblioteci publice comunale, orășenești,
municipale67020302282,10221225231
Servicii recreative și sportive (cod
67.02.05.01 la 67.02.05.03)670205968728743760
Sport 67020501738311318325
Tineret 6702050225212222
Întreținere grădini publice, parcuri, zone 67020503205396403413
53

verzi, baze sportive și de agreement
Servicii religioase 67020681,75545558
Alte servicii în domeniile culturii, recreerii și
religiei670250385342342358
Asigurări și asistență socială
(cod68.02.04+68.02.05+68.02.06+68.02.10+6
8.02.11 +68.02.12+ 68.02.15+ 68.02.50)68025554,10564258996144
Asistență acordată persoanelor în varstă 6802041126,70102810531075
Asistență socială în caz de boli și invalidități
(cod 68.02.05.02)6802052855311633093498
Asistență socială în caz de invaliditate 680205022855311633093498
Creșe 680211414357364373
Prevenirea excluderii sociale (cod
68.02.15.01+68.02.15.02)680215373,50379388397
Ajutor social 6802150145666869
Cantine de ajutor social 68021502328,50313320328
Alte cheltuieli în domeniul asigurărilor și
asistenței sociale (cod 68.02.50.50680250784,90762785801
Alte cheltuieli în domeniul asistenței sociale 68025050784,90762785801
Partea a IV-a SERVICII SI DEZVOLTARE
PUBLICĂ, LOCUINȚE, MEDIU ȘI APE
(cod 70.02+74.02)69024710,90449145934698
Locuințe, servicii și dezvoltare publică (cod
70.02.03+70.02.05 la 70.02.07+70.02.5070022369228823362392
Locuințe (cod 70.02.03.01+70.02.03.30 700203221100103105
Dezvoltarea sistemului de locuințe 700203010111111
Locuințe, servicii și dezvoltare publică (cod
70.02.03+70.02.05 la 70.02.07+70.02.50)70022369228823362392
Locuințe (cod 70.02.03.01+70.02.03.30) 700203221100103105
Dezvoltarea sistemului de locuințe 700203010111111
Alte cheltuieli în domeniul locuințelor 70020330221899294
Alimentare cu apă și amenajări hidrotehnice
(cod 70.02.05.01+70.02.05.02)700205366,40460469480
Alimentare cu apă 70020501366,40460469480
Iluminat public și electrificari rurale 700206814832850870
Alte servicii în domeniile locuințelor,
serviciilor și dezvoltării comunale700250967,60896914937
Protecția mediului (cod
74.02.03+74.02.05+74.02.06+74.02.50)74022341,90220322572306
Salubritate și gestiunea deșeurilor (cod
74.02.05.01+74.02.05.02)7402052293,90217722302278
Salubritate 740205011371,30126012911319
Colectarea, tratarea și distrugerea deșeurilor 74020502922,60917939959
Canalizarea și tratarea apelor reziduale 74020648262728
Partea a V-a ACȚIUNI ECONOMICE (cod
80.02+81.02+83.02+84.02+87.02)79021962,30238824442496
Transporturi (cod 84.02.03.01 la 84.02.03.03) 8402021962,30238824442496
Transport rutier (cod 84.02.03.01 la
84.02.03.03)8402031962,30238824442496
Străzi 840203031962,30230923632413
EXCEDENT 98.02.96 98020000
Excedentul secțiunii de funcționare 9802960000
DEFICIT 99.02.96 99020000
Deficitul secțiunii de funcționare 99029600 0 0
VENITURILE SECȚIUNII DE
DEZVOLTARE
(00.02+00.15+00.17+45.02+48.02) –TOTAL0001025343,026659,516833,337011,2
54

VENITURII PROPRII (cod 00.02-11.02-
37.02+00.15+00.16)49906162,5362,4362,34
I VENITURI CURENTE (cod 00.12) 0002 5282,026596,986770,96948,86
C. VENITURI NEFISCALE ( 00.14 00125282,026596,986770,96948,86
C2. VANZARI DE BUNURI ȘI SERVICII
(cod36.02+37.02)00145282,026596,986770,96948,86
Transferuri voluntare, altele decât subvențiile
(cod 37.02.04+37.02.05)37025282,026596,986770,96948,86
Vărsăminte din secțiunea de funcționare 3702045282,026596,986770,96948,86
II. VENITURI DIN CAPITAL (cod 39.02) 00156162,5362,4362,34
Venituri din valorificarea unor bunuri ( cod
39.02.01+39.02.03+39.02.04+39.02.07+39.02
.10)39026162,5362,4362,34
Venituri din vanzarea locuințelor construite
din fondurile statului3902032020,5020,4720,44
Venituri din vanzarea unor bunuri apartinând
domeniului privat al statului sau al unităților
administrativ-teritoriale ( cod
39.02.01+39.02.03+39.02.04+39.02.07+39.02
.10)39026162,5362,4362,34
Venituri din vanzarea locuințelor construite
din fondurile statului3902032020,5020,4720,44
Venituri din vanzarea unor bunuri apartinând
domeniului privat al statului sau al unităților
administrativ-teritoriale3902074142,0341,9641,90
CHELTUIELILE SECȚIUNII DE
DEZVOLTARE (cod 50.02 + 59.02 + 63.02
+ 70.02 +74.02+ 79.02)490210902,216659,516833,337011,20
Partea I-a SERVICII PUBLICE GENERALE
(cod 51.02+54.0250024646,70759823886
Autorități publice și acțiuni externe (cod
51.02.01)51024646,70754818880
Autorități executive și legislative (cod
51.02.01.03)5102014646,70754818880
Autorități executive 510201034646,70754818880
Partea a II-a APARARE, ORDINE
PUBLICĂ ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ
(cod 60.02+61.02)59020414143
Ordine publică și siguranța națională (cod
61.02.03+61.02.05+61.02.50)61020414143
Poliție locală 610203040556
Protecție civilă și protecția contra incendiilor
(protecție civilă nonmilitară)6102050363737
Partea a II-a APARARE, ORDINE
PUBLICĂ ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ
(cod 60.02+61.02)59020414143
Ordine publică și siguranța națională (cod
61.02.03+61.02.05+61.02.50)61020414143
Ordine publică (cod 61.02.03.04) 6102030556
Poliție locală 610203040556
Protecție civilă și protecția contra incendiilor
(protecție civilă nonmilitară)6102050363737
Partea a III-a CHELTUIELI SOCIAL-
CULTURALE (cod
65.02+66.02+67.02+68.02)63021519,601271,511302,331327,20
Învățământ (cod 65.02.03 la 6502100102,51102,33102,20
55

65.02.05+65.02.07+65.02.11+65.02.50)
Învățământ secundar (cod 65.02.04.01 la
65.02.04.03)650204100102,51102,33102,20
Învațământ secundar superior 65020402100102,51102,33102,20
Servicii medicale în unități sanitare cu paturi
(cod 66.02.06.01+66.02.06.03)660206250848868887
Spitale generale 66020601250848868887
Servicii de sanatate publică 66020825000
Cultura, recreere și religie (cod
67.02.03+67.02.05+67.02.06+67.02.50)67021074,60299307313
Servicii recreative și sportive (cod
67.02.05.01 la 67.02.05.03)6702050626465
Întreținere grădini publice, parcuri, zone
verzi, baze sportive si de agreement670205030626465
Servicii religioase 6702061074,60237243248
Asigurări și asistență socială
(cod68.02.04+68.02.05+68.02.06+68.02.10+6
8.02.11+68.02.12+ 68.02.15+ 68.02.50)680270222525
Asistență acordata persoanelor în vârstă 6802043788
Creșe 68021162788
Alte cheltuieli în domeniul asigurărilor și
asistenței sociale (cod 68.02.50.50)6802505899
Alte cheltuieli în domeniul asistenței sociale 680250505899
Partea a IV-a SERVICII ȘI DEZVOLTARE
PUBLICĂ, LOCUINȚE, MEDIU ȘI APE
(cod 70.02+74.02)69022235,71251025052614
Locuinte, servicii si dezvoltare publica (cod
70.02.03+70.02.05 la 70.02.07+70.02.50)70021382,219689901013
Locuințe (cod 70.02.03.01+70.02.03.30 700203596383940
Dezvoltarea sistemului de locuințe 70020301596383940
Alimentare cu apa și amenajări hidrotehnice
(cod 70.02.05.01+70.02.05.02)700205764,21681697712
Alimentare cu apă 70020501764,2168169771
Iluminat public și electrificări rurale 7002066171718
Alimentare cu gaze naturale în localități 70020710000
Alte servicii în domeniile locuințelor,
serviciilor și dezvoltării comunale 7002506232237243
Protecția mediului (cod
74.02.03+74.02.05+74.02.06+74.02.50)7402853,50154215151601
Salubritate 74020501165,80820839857
Colectarea, tratarea și distrugerea deseurilor 7402050230000
Canalizarea și tratarea apelor reziduale 740206657,70722676744
Partea a V-a ACȚIUNI ECONOMICE (cod
80.02+81.02+83.02+84.02+87.02)79022500,20207821612141
Transporturi (cod
84.02.03+84.02.06+84.02.50)84022500,20207821612141
Transport rutier (cod 84.02.03.01 la
84.02.03.03)8402032500,20207821612141
Străzi 840203032500,20207821612141
EXCEDENT 98.02.97 98020000
Excedentul secțiunii de dezvoltare 9802970000
DEFICIT 1) 99.02.97 99025559,19000
Deficitul secțiunii de dezvoltare 9902975559,19000
56

57