Finantele Publice Locale Aspecte Teoretice

Finanțele publice locale constituie componenta finanțelor publice care prezintă raporturile economice prin care se atrag si utilizează resurse bănești la nivelul unităților administrativ teritoriale cu scopul de a satisface cerințele colective ale societăților. Finanțele publice locale au fost multă vreme puse pe plan secund dar odata cu trecerea timpului li s-a admis rolul pe care il joacă in cadrul finanțelor publice și influența pe care o exercită asupra economiei naționale. aaaStructura finanțelor publice este influențată de doi factori: 1.Istoria politică: se referă la eforturile care au fost depuse pentru formarea națiunilor de-a lungul timpului. 2.Motivațtiile economice: care determină funcțiile finanțelor publice la nivelul centralizat dar și cele la nivel descentralizat. Datorită acestei descentralizări a finanțelor publice, rolul și importanța finanțelor locale a crescut prin influențele economice pozitive asupra economiei locale. aaaConținutul finanțelor publice locale este dat de următoarele trăsături: a)Între raporturile economice prin care se atrag, distribuie si utilizează resursele bănești si procesele în formă materială există relații de interconexiune. b)Transferul de valoare prin finanțele locale se face fără o contraprestație directă și imediată, altfel spus persoana de la care se face transferul nu primește direct și imediat un echivalent în bunuri, servicii sau bani. aaaPersoanele fizice și juridice participă la formarea veniturilor bugetelor locale sub formă de taxe și impozite,fără o contraprestație directă și imediată. c)Transferul de valoare exprimă un schimb de putere de cumpărare, pentru că pariciparea la bugetul local prin taxe si impozite duce la diminuarea disponibilităților bănești și a puterii de cumpărare la unele persoane fizice sau juridice și la mărirea puterii de cumpărare a unității administrativ teritoriale. d)Prin intermediul finanțelor locale transferul de valoare urmărește îndeplinirea unor nevoi colective, cum ar fi cele privind învățământul, cultura, asistența socială, ocrotirea sănătății.

Finanțele publice locale grupează totalitatea metodelor și mijloacelor de constituire și utilizare a fondurilor bănești, reunind finanțele tuturor unităților administrativ-teritoriale și a altor organisme publice cu personalitate juridică. Structura finanțelor publice are o componentă principală reprezentată de bugetele unităților administrativ-teritoriale care alături de bugetele unor organisme publice autonome și alte fonduri cu destinație specială, fonduri de rulment, fonduri de tezaur, conferă finanțelor publice locale un conținut complex. aaaCaracteristicile finanțelor publice locale: -fondurile bănești se constituie si utilizează la nivelul unităților administrativ-teritoriale -în funcție de structura administrativ-teritorială a unui stat depind fondurile bănești -în funcție de materia impozabilă si obiectele asupra cărora se aplică taxele și impozitele se deosebesc formele de participare la constituirea fondurilor bănești -fondurile bănești din cadrul unităților administrativ-teritoriale se administrează de reprezentantul administrației publice locale -controlul etatic, în sensul că unitățile administrative au autonomie financiară, respectiv dispun de organisme proprii care elaborează si execută prpriul buget aaaControlul finanțelor locale este foarte important și se manifestă astfel: a)controlul asupra resurselor unităților administrative b)controlul asupra echilibrului bugetului local c)controlul asupra cheltuielilor unităților administrative -ajutorul etatic care presupune o coeziune între stat și toate colectivitățile locale,și care prezinta urmatoarele forme: a.subvenții care au rolul fie de a acoperi cheltuieli obligatorii, fie cheltuieli facultative b.dotări de compensație care prezintă un mod de manifestare a solidarității între unitățile locale c.o dotare globală de funcționare atribuită colectivităților locale, în scopul finanțării serviciilor de interes general -subordonare politică:colectivitățile administrative nu contribuie în nici o împrejurare la întocmirea politicilor externe, economice, sociale, pentru că această sarcină aparține statului, colectivitățile locale participând la punerea în practică a politicilor

Organizarea finanțelor publice locale

Organizarea finanțelor publice locale este influențată de structura organizatorică a statului, care se află sub influența mai multor factori: numărul nivelurilor de administrație publică locală, statutul colectivităților locale, regimul finanțelor locale, repartizarea competențelor. La nivel organizatoric al terioriului funcționează atât organe legislative cât si organe executive în domeniul financiar. Finanțele publice locale își au rădăcinile în autonomizarea autorităților teritoriale în conducerea comunităților respective. Autonomia locală reprezintă capacitatea administrației publice locale de a soluționa și gestiona cea mai importantă parte a activităților publice conform legii, în nume propriu și în interesul populației locale. Conform legii administrației publice, autonomia locală este numai administrativă și financiară, exercitându-se în baza și în limitele legii .Ea privește organizarea, funcționarea, competențele, atribuțiile, precum si gestionarea resurselor ce aparțin comunei orașului sau județului respectiv. aaaConform dreptului administrativ, sistemele organizării locale se clasifică în: -autonomie limitată: potrivit căreia principalele probleme curente existente pe plan local sunt supuse controlului autoritățiii centrale -autonomie completă: presupune că în administrarea intereselor lor, comunitățile locale au libertate deplină, fără control din partea autorității centrale -tutela: în baza căreia autoritățile centrale rezolvă problemele locale iar autoritățile locale au sarcina de a le soluționa pe cele de mică importanță . aaaOricare ar fi gradul de autonomie a unităților locale,la descentralizarea financiară se au în vedere următoarele principii: a)principiul echivalenței: presupune atât finanțarea serviciilor publice, cât si aducerea unor beneficii cetățenilor b)principiul acceptării costului descentralizării influențat de deosebirile fiscale regionale c)principiul diversității: decurge din totalitatea măsurilor și formelor variate a solicitărilor de servicii si bunuri publice d)principiul compensării fluxurilor financiare dintre colectivități: constă în transferurile de venituri pe baza diferențelor economice care îngreunează funcționarea programelor de cheltuieli e)principiul redistribuirii si fixării centralizate: conform căruia pentru atingerea unor obiective de importanță națională sunt necesare instrumente macroeconomice de care nu dispun comunitățile locale f)principiul accesului echitabil la resursele financiare publice determinat de balanța deficitară dintre nevoi și capacitatea fiscală, colectivitățile locale având nevoie de a compensa minusul de resurse prin transferuri guvernamentale g)principiul echilibrului financiar: potrivit căruia resursele financiare publice trebuie să fie distribuite astfel încât cheltuielile cu funcționarea sectorului public să fie acoperite h)principiul asigurării serviciilor sociale, sarcină ce revine autorităților centrale respectiv Guvernul trebuie să asigure minimum de servicii publice tuturor cetățenilor: sănătate, educație, siguranță socială. aaaOrganele financiare teritoriale au o sferă de acțiune diferită, in funcție de nivelul organizatoric, astfel: -birouri fiscale, la nivelul comunelor -servicii fiscale, la orașe -servicii fiscale, la nivelul municipiilor și administrații ale finanțelor publice la nivelul sectoarelor Municipiului București -Direcțiile Generale Regionale ale Finanțelor Publice , la nivel de județ si Municipiul București .

Toate organele enunțate anterior sunt dirijate și supravegheate de către Direcția Generală a finanțelor publice , care la randul ei este organizat astfel: -Direcția de trezorerie, care include serviciile: contablitatea trezoreriei, buget, verificare si control, metodologie -Direcția taxe și impozite, cu serviciile: constatare și impunere persoane fizice și juridice, biroul pentru evidență și valorificarea bunurilor, serviciul TVA, urmărire persoane juridice, urmărirea și încasarea taxelor, impozitelor și a altor venituri -Direcția controlului finaciar de stat, cu serviciile: Control financiar la instituțiile publice și agenți economici privați, Control financiar la regii și societați comerciale, Control financiar la societăți comerciale de turism și prestări servicii.

În România, organizarea teritorială a finanțelor publice este împărțită în unități administrativ- teritoriale: județe, municipii, orașe, comune.

Conținutul și rolul bugetelor publice locale

Bugetul local reprezintă latura principală a finanțelor publice locale care exprimă relațiile economice de atragere a resurselor financiare, economice si de altă natură din atribuțiile autorităților administrației publice locale. Legea finanțelor publice locale definește bugetul local ca fiind documentul prin care sunt prevăzute și aprobate în fiecare an veniturile si cheltuielile unităților administrativ-teritoriale. În cadrul administrațiilor publice locale, bugetele locale sunt structurate în 2 capitole esențiale: veniturile si cheltuielile localităților. aaaVeniturile bugetelor locale se compun din venituri realizate pe plan local, venituri primite la nivel central dar și din împrumuturi. Acestea sunt reflectate în legea finanțelor publice locale și sunt constituite din: a)venituri proprii, de forma: taxelor, impozitelor, contribuțiilor, alte vărsăminte, alte venituri și cote defalcate din impozitul pe venit b)subvenții primite de la bugetul de stat și de la alte bugete c)sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat d)donații și sponsorizări.

Veniturile proprii sunt veniturile pe care le obțin autoritățile la nivel local iar acestea au libertate cu privire la modul cum sunt cheltuite. Valoarea veniturilor realizate la nivel local în raport cu alte resurse de venituri ale bugetelor locale influențeaza gradul de autonomie al unei comunitați. Fundamentarea veniturilor bugetelor locale au drept bază evaluarea și constatarea bazei impozabile precum și baza de impozitare care determină calculul taxelor și impozitelor aferente, aprecierea serviciilor prestate și a veniturilor realizate din acestea. aaaStructura veniturilor proprii se prezinta astfel: a)Impozit pe profit de la regiile autonome și societățile comerciale de sub autoritatea consiliilor județene b)Cote defalcate din impozitul pe venit -cote defalcate din impozitul pe venit -sume alocate de Consiliul județean din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale c)Alte impozite pe profit, venit si câștiguri din capital – alte impozite pe profit, venit si câștiguri din capital d)Impozite și taxe pe proprietate -impozit pe clădiri -impozit pe terenuri -taxe juridice din timbru, taxe de timbru pentru activitatea notarială și alte taxe de timbru -alte taxe și impozite pe proprietate e)Alte taxe și impozite generale pe bunuri și servicii -taxe hoteliere f)Taxe pe servicii specific -impozit pe spectacole -alte taxe pe servicii specific g)Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități -taxe asupra mijloacelor de transport -tarife și taxe pentru eliberarea de licențe și autorizații de funcționare – alte taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activitați h)Alte impozite și taxe fiscale – alte impozite și taxe fiscale i)Venituri din proprietate -vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea Consiliilor locale -restituiri de fonduri din finanțarea bugetară a anilor precedenți -venituri din concesiuni și inchirieri -venituri din dividend -alte venituri din proprietate j)Venituri din dobânzi -venituri din dobânzi k)Venituri din prestări servicii și alte activități -venituri din prestări servicii -contribuția parinților sau susținătorilor legali pentru îintreținerea copiilor in creșe -contribuția persoanelor beneficiare ale cantinelor de ajutor social -taxe din activități cadastrale și agricultură -contribuția lunară a părinților pentru întreținerea copiilor în unitățile de protecție socială -venituri din recuperarea cheltuielior de judecată, imputații și despăgubiri -alte venituri din prestări servicii și alte activități l)Venituri din taxe administrative, eliberări de permise -taxe extrajudiciare de timbru – alte venituri din taxe administrative, eliberări de permise m)Amenzi, penalități și confiscări -venituri din amenzi și alte acțiuni aplicate potrivit dispozițiilor legale -penalități pentru nedepunerea sau depunerea cu întarziere a declarației de impozite și taxe -încasări din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate și alte sume constatate odată cu confiscarea, potrivit legii -alte amenzi, penalități și confiscări n)Diverse venituri -vărsăminte din venituri și /sau disponibilitățile instituțiilor publice -alte venituri o)Venituri din valorificarea unor bunuri -venituri din valorificarea unor bunuri ale instituțiilor publice -venituri din vânzarea locuințelor construite din fondurile statului -venituri din privatizare -venituri din vânzarea unor bunuri aparținând domeniului privat p)Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat q)Donații și sponsorizări r)Subvenții de la bugetul de stat și de la alte administrații s)Operațiuni financiare

a Cheltuielile bugetelor locale aaaCheltuielile publice exprimă relații economico-sociale în formă bănească, ce se manifestă între stat pe de-o parte, și personae fizice și juridice, pe de altă parte, cu ocazia repartizării și utilizării resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii funcțiilor acestuia. Cheltuielile publice se concretizează în plățile realizate de către stat prin intermediul resurselor obținute pe diferite căi, pentru procurarea de bunuri sau prestarea unor servicii în scopul îndeplinirii obiectivelor statului: servicii publice generale, acțiuni social-culturale, militare, economice. Conținutul economic al cheltuielilor publice se află în strânsă legătură cu destinația lor, astfel unele cheltuieli exprimă o avansare de produs intern brut, reprezentând contribuția statului la finanțarea formării brute de capital iar alte cheltuieli publice exprimă un consum definitiv de produs intern brut, reprezentând valoarea plăților efectuate de către instituțiile publice în cadrul cheltuielilor. aaa Legea finanțelor publice locale prezintă cheltuielile din cadrul bugetelor proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor Municipiului București și Municipiul București, astfel: 1. Autorități publice și acțiuni externe: – autorități executive 2. Alte servicii publice generale: a) fondul de rezervă bugetară la dispoziția autorităților administrației publice locale; b) fondul de garantare a împrumuturilor externe, contractate/garantate destat; c) fondul pentru garantarea împrumuturilor externe, contractate/garantate deautoritățile administrației publice locale; d) servicii publice comunitare de evidență a persoanelor; e)alte servicii publice generale 3. Dobânzi 4. Transferuri cu caracter general între diferite niveluri ale administrației: – transferuri din bugetele locale pentru instituțiile de asistență socialăpentru persoanele cu handicap. 5. Apărare: – apărare națională (centre militare) 6. Ordine publică și siguranță națională: a) poliție comunitară; b) protecție civilă și protecția contra incendiilor 7. Învățământ: a) învățământ preșcolar și primar: – învățământ preșcolar; – învățământ primar; b) învățământ secundar:  – învățământ secundar inferior; – învățământ secundar superior; – învățământ profesional; c) învățământ postliceal; d) învățământ special Pentru bugetele sectoarelor municipiului București e) servicii auxiliare pentru educație: – internate și cantine pentru elevi; – alte servicii auxiliare; f) alte cheltuieli în domeniul învățământului 8. Sănătate: a) servicii medicale în unitățile sanitare cu paturi: – spitale generale; b) alte cheltuieli în domeniul sănătății: – alte instituții și acțiuni sanitare 9. Cultură, recreere și religie: a) servicii culturale: – biblioteci publice comunale, orășenești, municipale; – muzee; – instituții publice de spectacole și concerte; – școli populare de artă și meserii

b) servicii recreative și sportive: – sport; – tineret; – întreținere grădini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive și deagrement; c) servicii religioase; d) alte servicii în domeniul culturii, recreerii și religiei 10. Asigurări și asistență socială: a) asistență socială în caz de boli și invalidități: – asistență socială în caz de invalidități; b) asistență socială pentru familie și copii Pentru bugetele sectoarelor municipiului București c) ajutoare pentru locuințe; d) creșe; e) prevenirea excluderii sociale: – ajutor social; – cantine de ajutor social; f) alte cheltuieli în domeniul asigurărilor și asistenței sociale 11. Locuințe, servicii și dezvoltare publică: a) locuințe: – dezvoltarea sistemului de locuințe; – alte cheltuieli în domeniul locuințelor; b) alimentare cu apă și amenajări hidrotehnice: – alimentare cu apă; – amenajări hidrotehnice; c) iluminat public și electrificări rurale; d) alimentare cu gaze naturale în localități; e) alte servicii în domeniile locuințelor, serviciilor și dezvoltării comunale

12. Protecția mediului: a) salubritate și gestionarea deșeurilor – salubritate; – colectarea, tratarea și distrugerea deșeurilor; b) canalizare și tratarea apelor reziduale 13. Acțiuni generale economice, comerciale și de muncă a) acțiuni generale economice și comerciale: – prevenirea și combaterea inundațiilor și ghețurilor; – stimularea întreprinderilor mici și mijlocii; – programe de dezvoltare regională și locală; – alte cheltuieli pentru acțiuni generale economice și comerciale 14. Combustibil și energie: a) energie termică; b) alți combustibili; c) alte cheltuieli privind combustibilii și energia 15. Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare: 16. Transporturi: a) transport rutier: – drumuri și poduri; – transport în comun; – străzi; b) alte cheltuieli în domeniul transporturilor 17. Alte acțiuni economice: a) Fondul Român de Dezvoltare Socială; b) zone libere; c) turism; d) proiecte de dezvoltare multifuncțională; e) alte acțiuni economice .

Cheltuielile bugetelor locale pot fi actualizate ca urmare a perfecționării legislației fiscale, precum și prin legile bugetare anuale, în concordanță cu programele de creșterea autonomiei financiare a unităților administrativ-teritoriale și de descentralizare aserviciilor publice.

Capitolul 2.Procesul bugetar la nivel local in Romania

2.1 Principii bugetare

aaaProcesul bugetar reprezintă ansamblul acțiunilor și masurilor întreprinse de instituțiile statului privind elaborarea,examinarea,aprobarea si execuția bugetului de stat. În conformitate cu Legea finanțelor publice,bugetele locale sunt întocmite,administrate și executate,respectând o serie de principii,dupa cum urmează: aaa1.Principiul unității:are în vedere înscrierea veniturilor și cheltuielilor într-un singur document. Principiul unității aplicat la baza bugetelor locale presupune cunoașterea serviciilor publice,a cerințelor de finanțare a acțiunilor,a veniturilor bugetare,precum și de a îmbunătăți consolidarea opțiunilor și priorităților, de a exercita controlul asupra formării și utilizării resurselor bănești prin bugetele unităților administrativ- teritoriale și monitorizarea fondurilor publice locale. Se interzic prin lege utilizarea și reținerea veniturilor extrabugetare,cât și constituirea de fonduri publice locale,în afara bugetelor locale. aaa2.Principiul universalității:presupune că toate cheltuielile și veniturile provenite din taxe,impozite,venituri nefiscale,se includ în totalitate în bugetul localitații respective, în sume brute. În același timp,potrivit acestui principiu niciun venit nu poate fi destinat direct unei cheltuieli ,excepție făcând sponsorizările și donațiile care pot avea destinații diferite. aaa3.Principiul transparenței și publicității:potrivit căruia procesul bugetar la nivel local necesită să fie deschis și transparent. Punerea în practică a acestui principiu implică : a)dezbatera publică a proiectului bugetului local cu ocazia aprobării acestuia b)în ședința publică trebuie adus la cunoștință contul anual de execuție a bugetului local c)proiectul bugetului local și contul anual de excuție a acestuia trebuie editat în publicațiile locale,pe site-ul instituției ori la sediul autorității administrației publice locale respective. aaa4.Principiul anualității:în baza căruia veniturile și cheltuielile bugetare se aprobă,conform legii,la nivelul unui an aferent exercițiului bugetar. Totalitatea operțiunilor de încasări și plăți care au fost realizate în decursul unui an bugetar în contul bugetului local aparțin exercițiului bugetar respectiv. Execuția bugetară anuală se încheie la 31 decembrie,prin urmare dacă un venit nu a fost încasat sau o cheltuială nu a fost afectată până la această dată,se vor efectua în contul bugetului pe anul următor. Creditele bugetare neutilizate se vor anula până la închiderea anului. aaa5.Principiul unității monetare :conform căruia toate operațiunile bugetare se exprimă în monedă națională. aaa6.Principiul solidarității:presupune ajutorarea unităților administrativ-teritoriale prin intermediul politicilor bugetare locale,precum și a persoanelor fizice aflate într-o situație de extremă dificultate prin acordarea de sume din fondul de rezevă bugetară constituit în bugetul local. Cosiliile Locale,Județene sau Consiliul General al Municipiului București,pot aproba din fondul de rezervă bugetară realizat în bugetul local,acordarea de ajutoare către unitățile administrativ –teritoriale,care se confruntă cu o situație foarte dificilă,la cerința publică a primarilor acestor unități administrativ-teritoriale sau din proprie inițiativă. aaa7.Principiul specializării bugetare:vizează că veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu și se aprobă în bugetele locale potrivit unei grupări obligatorii numită clasificație bugetară. Clasificația bugetară a veniturilor și cheltuielilor din bugetele locale reflectă sursele de proveniență a veniturilor,natura economică și destinația cheltuielilor,iar pe baza acesteia se asigură administrarea eficientă a resurselor financiare locale,respectarea disciplinei financiare. Principiul asigură cunoașterea principalelor destinații ale cheltuielilor și a surselor de venituri ale bugetelor locale,precum și exercitarea controlului asupra bugetelor unităților administrativ-teritoriale. aaa8.Principiul echilibrului,pe baza căruia cheltuielile unui buget trebuie să fie acoperite integral din veniturile bugetului respectiv. Dacă veniturile proprii ale unităților administrativ-teritoriale nu acoperă cheltuielile necesare vor beneficia de sume defalcate din impozitul pe venit de la bugetul de stat și din transferuri . Principiul echilibrului enunță faptul că pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute în bugetul local din cursul anului bugetar,autoritățile administrației publice locale vor utiliza veniturile proprii,precum și veniturile primite prin redistribuire. aaa9.Principiul consultării:exercită dreptul autorităților administrației publice locale de a fi consultate cu privire la procesul de alocare a resurselor financiare de la bugetul de stat către bugetele locale prin intermediul structurilor asociative ale acestora. aaa10.Principiul proporționalității:presupune faptul că resursele financiare ale unităților administrativ-teritoriale trebuie să fie proporționale cu responsabilitățile autorităților administrației publice locale stabilite prin lege.

2.2 Proceduri și implicări instituționale în organizarea procesului bugetar la unitățile administrativ-teritoriale

Potrivit legii finanțelor publice locale,autoritățile administrației publice locale au următoarele compentețe și responsabilități: a)elaborarea și aprobarea bugetelor locale,în condiții de echilibru bugetar,la termenele și potrivit prevederilor stabilite prin prezenta lege b)stabilirea,constatarea,controlul,urmărirea și încasarea impozitelor și taxelor locale,precum și a oricăror alte venituri ale unităților administrativ- teritoriale prin compartimente proprii de specialitate,in condițiile legii c)stabilirea și urmărirea modului de prestare a activităților din domeniul serviciilor publice de interes local,inclusiv opțiunea trecerii sau nu a acestor servicii în răspunderea unor operatori economici specializați sau servicii publice de iteres local,urmărindu-se eficientizarea acestora în beneficiul colectivităților locale d)urmărirea și raportarea execuției bugetelor locale,precum și rectificarea acestora pe parcursul anului bugetar,în condiții de echilibru bugetar e)administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică și privată a unității administrativ-teritoriale f)contractarea directă de împrumuturi interne și externe,pe termen scurt,mediu și lung,și urmărirea achitării la scadență a obligațiilor de plată rezultate din acestea g)garantarea de împrumuturi interne și externe,pe termen scurt,mediu și lung,și urmărirea achitării la scadență a obligațiilor de plată rezultate din împrumuturile respective de către beneficiari h)administrarea fondurilor publice locale pe parcursul execuției bugetare,în condiții de eficiență i)stabilirea opțiunilor și a priorităților în aprobarea și efectuarea cheltuielilor publice locale j)elaborarea,aprobarea ,modificarea și urmărirea realizării programelor de dezvoltare în perspectivă a unităților administrativ-teritoriale ca bază a gestionării bugetelor locale anuale k)îndeplinirea și a altor obligații,competențe și responsabilități prevăzute de dispozițiile legale. aaaMinisterul Finanțelor Publice are următoarele atribiții în domeniul bugetelor locale: -întocmește și execută bugetele locale cu ajutorul normelor metodologice; -alături de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice elaboreză norme metodologice în vederea aplicării dispozițiilor legii bugetului de stat privitoare la bugetele locale; -analizează și stabilește limitele propunerilor de sume provenite din unele venituri ale bugetului de stat și de transferuri cu destinație specială,prevăzute în bugetele locale; -stabilește criteriile de distribuire pe unități administrativ-teritoriale,pe care urmează să le comunice Direcțiilor generale ale finanțelor publice; -are sarcina de a repartiza,împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice,transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale,pentru investiții finanțate parțial din împrumuturi externe,în conformitate cu acordurile încheiate cu organismele financiare internaționale.

Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice se implică în organizarea procesului bugetar astfel:

-la nivelul oricărui județ sau Municipiul București centralizeză proiectele bugetelor locale – proiectele bugetelor locale le depun la Ministerul Finanțelor Publice,pe întreg județul sau Municipiul București -au sarcina de a transmite Consiliilor Județene sau Consiliului General al Municipiului București,limitele sumelor defalcate și a transferurilor cu destinație specială,stabilite de Ministerul Finanțelor Publice -noile proiecte ale bugetelor locale elaborate cu ajutorul limitelor sumelor defalcate din și transferurilor cu destinație specială stabilite de Ministerul Finantelor Publice,le centralizeaza și le comunică Ministerului Finațelor Publice pe ansamblul județului sau Municipiului București -Consiliile Județene sau Consiliul General al Municipiului București beneficiază de la acestea de asistență tehnică de specialitate,în scopul distribuirii sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și a transferurilor cu destinație specială stabilite de Ministerul Finanțelor Publice -pe baza bugetelor locale aprobate elaboreză și transmit Ministerului Finanțelor Publice bugetul pe întreg județul sau Municipiul București,precum și veniturile și cheltuielile repartizate pe trimestre în cadrul fiecărui județ sau Municipiul București,grupate pe comune,orașe,municipii,sectoare ale Municipiului București.

Ordonatorii de credite participă și ei la organizarea procesului bugetar.Aceștia sunt de trei categorii:principali,secundari,terțiari. În cazul bugetelor locale,ordonatorii principali de credite sunt primarii unităților administrativ-teritoriale,primarul general al Munucipiului București,primarii sectoarelor Municipiului București și președinții Consiliilor Județene. Ordonatorii principali de credite au rolul de a analiza modul de întrebuințare a creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale și prin bugetele instituțiilor publice,ai căror conducători sunt ordonatorii secundari sau terțiari de credite și aprobă efectuarea cheltuielolr din bugetele proprii. Ordonatorii secundari de credite, la rândul lor,repartizează creditele bugetare pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ai căror conducători sunt ordonatorii terțiari de credite și autorizează realizarea cheltuielilor din bugetele proprii. Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor unităților pe care le conduc. aaaOrdonatorii de credite raspund de: -elaborarea și fundamentarea proiectului bugetului propriu -urmărirea modului de realizare a veniturilor -angajarea,lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare aprobate și a veniturilor bugetare posibil de încasat -integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea instituției pe care o conduc -organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a situațiilor financiare asupra situației patrimoniului aflat în administrare și execuției bugetare -organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice și a programului de investiții publice -organizarea evidenței programelor,inclusiv a indicatorilor aferenți acestora -organizarea și ținerea la zi a evidenței patrimoniului,conform prevederilor legale -alte atribuții stabilite de dispozițiile legale. aaaPrimarul : a)pe baza proiectelor de bugete proprii ale administrației publice locale ,ale serviciilor și instituțiilor publice de subordonare locala,întocmește proiectele bugetelor locale b)aceste proiecte le prezintă Direcției Finanțelor Publice și controlului financiar de stat c)cu ajutorul limitelor maxime a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și a transferurilor cu destinație specială,emite noile propuneri ale proiectului bugetului local,pe care le predau Direcțiilor Generale ale Finanțelor Publice și controlului financiar de stat d)redactează raportul privind proiectele bugetelor locale e)proiectele bugetelor locale le publică în presa locală sau le afișează la sediul primăriei f)Consiliilor locale ,județene,Consiliul General al Municipiului Bucureșrti le prezintă proiectele bugetelor locale împreună cu rapoartele asupra acestora,în vederea aprobării g)aprobă împărțirea veniturilor și cheltuielilor bugetare pe trimester,pentru begetele proprii și bugetele serviciilor și instituțiilor publice subordonate .

Parlamentul adoptă legea bugetului de stat prin care sunt stabilite limitele sumelor provenite din unele venituri ale bugetului de stat,condițiile de distribuire a acestora pe unități administrativ-teritoriale,veniturile proprii ale județului,Municipiului București. Guvernul aprobă limitele sumelor provenite din unele venituri ale bugetului de stat și ale transferurilor cu destinație specială,dar și criteriile de împărțire a acestora pe unități administrativ-teritoriale,determinate de Ministerul Finanțelor Publice.

Conform legii administrației publice,Consiliile locale au următoarele atribuții: -aprobă bugetul local,virările de credite,felul cum sunt folosite rezultatele bugetare și contul de încheiere a exercițiului bugetar -aprobă contractarea și/sau garantarea de împrumuturi,precum și contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare în numle unității administrativ-teritoriale,în conformitate cu legea -stabilește și aprobă impozitele și taxele locale,în condițiile legii -aprobă documentațiile tehnico-economice pentru lucrările de investiții de interes local,în condițiile legii -aprobă strategiile privind dezvoltarea economică,socială și de mediu a unității administrativ-teritoriale -asigură,potrivit competențelor sale și în condițiile legii,cadrul economic pentru furnizarea serviciilor publice de interes local.

2.3 Bugetul Local-importanță,rol

Bugetul local reprezintă instrumentul principal al autorităților administrației publice locale în vederea selectării priorităților de finanțare din strategiile de dezvoltare economico-socială ale localităților,instrument de asigurare a autonomiei decizionale a autorităților administrației publice locale,de valorificare eficientă a resurselor locale și de îmbunătățire a utilizării fondurilor locale. aaaÎn scopul echilibrării bugetului,din sumele provenite din unele venituri ale bugetului de stat și din cota de 18,5%,o cotă de 27% este destinată bugetului propriu al județului,iar restul se repartizeză bugetelor locale ale comunelor,orașelor și municipiilor,astfel: a)20% din sumă se distribuie,prin hotărârea Consiliului Județean,pentru neachitarea la timp a cheltuielilor de funcționare și de capital,pentru sprijinirea proiectelor de infrastructură care au nevoie de cofinanțare locală și pentru susținerea programelor de dezvoltare locală. b)80% din sumă se afectează în două etape,în funcție de următoarele criterii:suprafata din intravilanul unităților administrativ-teritoriale,populație și capacitatea financiară a unității administrativ-teritoriale,ca urmare a hotărârii directorului Direcției Generale a Finanțelor Publice județene. Veniturile și cheltuielile bugetelor locale cumulate în cadrul unității administrativ-teritoriale formează bugetul general al unității administrativ-teritoriale,care are rolul de a evidenția mărimea efortului financiar public în unitatea administrativ-teritorială pe anul respective.

Bugetele locale participă la fundamentarea resurselor financiare la dimensionarea cheltuielilor ,în limitele veniturilor,la încurajarea inițiativei locale,la evidențierea autonomiei locale și manifestarea controlului asupra modului de folosire a fondurilor locale,contribuie la conducerea și planificarea activității financiare a unității administrativ-teritoriale. Structura bugetelor locale evidențiază gradul de autonomie a administrației locale față de puterea centrală,interdependențele existente între diferitele administrații teritoriale ,mijlocul de finanțare a cheltuielilor pe destinații și de acoperire a deficitelor. aaaAutoritățile administrației publice locale își desfășoară activitatea în baza principiului consultării,autonomiei financiare,solidarității și descentralizării serviciilor. 1.Principiul consultării:presupune ca autoritățile publice locale să fie consultate în ceea ce privește sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. 2.Principiul autonomiei financiare:conform căruia autoritățile locale pot institui anumite taxe și impozite cu caracter local. 3.Principiul solidarității:în baza căruia autoritățile publice locale trebuie să ajute alte autorități publice locale aflate în dificultate,dar și persoane fizice care se confruntă cu o situație deosebită din punct de vedere financiar. 4.Principiul descentralizării serviciilor :se află în strânsă legătură cu principiul echilibrului pentru că anumite servicii de interes general au fost trecute în sarcina administrației locale,situație ce a impus și asigurarea fondurilor necesare desfășurării lor. aaa2.3.1 Elaborarea proiectelor bugetelor locale aaaProiectele bugetelor locale ale orașelor,comunelor,municipiilor,sectoarelor Municipiului București,se elaborează de ordonatorii principali de credite,ținând cont de: -prognozele principalelor indicatori macroeconomici și sociali pentru anul bugetar pentru care se întocmește proiectul de buget,precum și pentru următorii 3 ani -cadrul fiscal- bugetar cu prognozele bugetare și politica fiscal- bugetară,precum și cadrul de cheltuieli pe termen mediu – prevederile acordurilor de împrumuturi interne sau externe încheiate,ale memorandurilor de finanțare sau ale altor acorduri internaționale,semnate și/ratificate -politicile și strategiile sectoriale și locale,precum și prioritățile stabilite în formularea propunerilor de buget -propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite din subordine -programele întocmite de ordonatorii principali de credite în scopul finanțării unor acțiuni,cărora le sunt asociate obiective precise și indicatori de rezultate și de eficiență,programele sunt însoțitede estimarea anuală a performanțelor fiecărui program,care trebuie să precizeze:acțiunile,costurile asociate,obiectivele urmărite,rezultatele obținute și estimate pentru anii următori,măsurate prin indicatori preciși,a căror alegere este justificată -programele de dezvoltare economico-socială în perspectivă ale unității administrativ-teritoriale,în concordanță cu politicile de dezvoltarela nivel național,regional,județean,zonal sau local. Veniturile și cheltuielile sunt grupate în buget pe baza clasificației bugetare aprobate de Ministerul Finanțelor Publice. aaaAstfel veniturile bugetelor locale cuprind: -taxe și impozite locale aprobate de Consiliile locale,județene și Consiliul General al Municipiului București -sumele încasate din vânzarea sau valorificarea materialelor rezultate din demolări sau din vânzarea unor bunuri materiale aflate în proprietatea instituției publice,finanțate integral din bugetele locale -sumele rezultate din valorificarea bunurilor confiscate -sumele încasate din închirierea sau concesionarea unor bunuri ce aparțin domeniului public sau privat al unității administrativ-teritoriale -sume încasate din valorificarea unor bunuri confiscate -sume provenite din calculul amortizării pentru mijloace fixe utilizate de serviciile publice locale -cotele defalcate din impozitul pe venit -sumele defalcate din unele venituri destinate echilibrării bugetelor locale,repartizate după anumite criterii -fondul de rezervă bugetară -venituri provenite din efectuarea unor lucrări sau obiective în colaborare,în scopul realizării unor lucrări sau servicii publice -alte venituri specifice unității administrativ-teritoriale. aaaCheltuielile bugetelor locale cuprind: -cheltuieli de personal -cheltuieli materiale și servicii -alocațiile de la bugetele locale pentru instituții publice -reparații curente și capitale -subvențiile pentru anumite produse și activități -transferurile consolidabile și neconsolidabile -cheltuieli de capital -dobânzi aferente datoriei publice locale,precum și cele aferente împrumuturilor din fondul de tezaur -împrumuturile acordate în scopul înființării unor instituții și servicii publice locale -rambursările de credite.plăți de dobânzi și comisioane -rambursări de împrumuturi -rezerve legal constituite -alte cheltuieli. aaaPrima etapă a procesului bugetar are în vedere o scrisoare cadru prin intermediul căreia Ministerul Finanțelor Publice transmite Direcțiilor Generale ale finanțelor publice,consiliilor județene și Consiliului General al Municipiului București,pană la data de 1 iunie a fiecărui an,specificațiile contextului macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget. Ordonatorii de credite întocmesc proiectul de buget al fiecărui an care cuprinde:limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și ale transferurilor consolidabile în scopul echilibrării bugetului. aaaEtapa 2-Direcțiile Generale ale finanțelor publice județene transmit ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale informațiile primite. aaaEtapa 3-ordonatorii principali de credite transmit autorităților administrației publice locale sumele aferente,în termen de 10 zile de la primirea limitelor de cheltuieli aprobate de guvern,în scopul includerii în proiectele de buget. aaaEtapa 4-până la data de 1 iulie a fiecărui an,ordonatorii principali de credite întocmesc și depun proiectele bugetelor locale echilibrate la Direcțiile Generale ale finanțelor publice

județene,precum și anexele la acestea pentru anul bugetar următor și estimările pe următorii 3 ani. aaaEtapa 5-proiectele bugetelor locale se transmit de către Direcțiile Generale ale finanțelor publice pe ansamblul județului Ministerului Finanțelor Publice,până la data de 15 iulie a fiecărui an. Consiliilor locale sau Consiliilor județene le revin competența de elaborare a bugetelor locale.Aprobarea trebuie să se realizeze în termen de 45 zile de la data aprobării legii bugetului de stat. Aa

a2.3.2 Aprobarea proiectului bugetului de stat

aDupă publicarea în Monitorul Oficial al României a legii bugetului de stat ,Ministerul Finanțelor Publice transmite Direcțiilor Generale ale finanțelor publice sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și sumele reprezentând transferurile cosolidabile,aprobate prin legea bugetului de stat . În vederea definitivării proiectelor bugetelor locale de către ordonatorii principali de credite,Consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București distribuie pe unități administrativ-teritoriale,sumele provenite din unele venituri ale bugetului de stat dar și transferurile consolidabile.

În termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României,pe baza veniturilor proprii și a sumelor repartizate,ordonatorii principali de credite definitivează proiectul bugetului local,care se publică în presa locală sau afișează la sediul unității administrativ-teritoriale. Cosiliul local,județean sau Consiliul General al Municipiului București analizează proiectul bugetului local împreună cu raportul primarului,al președintelui Consiliului județean sau al primarului general al Municipiului București,în vederea aprobării.

În termen de maximum 45 zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României,se aprobă proiectele de buget de către Consiliile locale,județene și Consiliul General al Municipiului București. Dacă Consiliile locale,județene sau Consiliul General al Municipiului București nu aprobă proiectele bugetelor locale în termenul prevăzut,are loc suspendarea de către Direcțiile Generale ale finanțelor publice a alimentării cu cote și sume provenite din unele venituri ale bugetului de stat și transferuri consolidanbile,până la aprobarea acestora de către Consiliile locale,județene sau Consiliul General al Municipiului București. Bugetele locale aprobate se transmit de către ordonatorii principali de credite Direcțiilor Generale ale finanțelor publice iar acestea întocmesc și transmit Ministerului Finanțelor Publice bugetele pe ansamblul fiecărui județ,precum și bugetul propriu. aaaÎn cazul în care legea bugetului de stat nu a fost adoptată cu cel puțin 3 zile înainte de expirarea exercițiului bugetar,se vor aplica bugetele anului precedent,până la aprobarea noilor bugete,însă limitele lunare de cheltuieli nu pot depăși 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent. Insituțiile publice care încep activitatea cu data de 1 ianuarie a anului bugetar următor vor fi finanțate în limita a 1/12 din prevederile acestora cuprinse în proiectul de buget,până la aprobarea bugetului. Aaaaa

a2.3.3 Execuția bugetului local

Execuția bugetară reprezintă toate operațiunile de realizare a veniturilor de la agenții economici,contribuabili și persoane fizice care au datoria de a plăti la termenele stabilite contravaloarea impozitelor și taxelor datorate administrațiilor locale,precum și efectuarea cheltuielilor specificate și autorizate prin bugetul local. Pe durata exercițiului bugetar,creditele bugetare aprobate vor fi autorizate . Consiliul local,județean și Consiliul General al Municipiului București are atribuția de a aproba virările de credite bugetare de la un capitol la altul al clasificației bugetare și de la un program la altul,pe baza justificărilor aferente ordonatorilor principali de credite.

Virările de credite bugetare în cadrul aceluiași capitol bugetar,inclusiv între programele aceluiași capitol,care nu contravin legii,sunt în competența fiecărui ordonator de credite,pentru bugetul propriu și bugetele instituțiilor și serviciilor publice subordonate,și se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor. Ținând cont de termenele legale de încasare a veniturilor și de intervalul de timp necesar efectuării cheltuielilor,se repartizează pe trimestre veniturile și cheltuielile aprobate în bugete. Ministerul Finanțelor Publice aprobă repartizarea veniturilor și cheltuielilor bugetare pe trimestre,pentru sumele provenite din unele venituri ale bugetului de stat și pentru transferurile de la acest buget,ținând cont de propunerile ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale. aaaÎn procesul exercuției bugetare,cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze:angajare,lichidare,ordonanțare,plată. aaa1.Angajarea cheltuielilor Angajarea oricărei cheltuieli din fondurile publice se prezintă sub formă de angajament: -angajament legal -angajament bugetar Angajamentul legal reprezintă orice act juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o obligație pe seama fondurilor publice. Angajamentul legal se prezintă întotdeauna sub formă scrisă și trebuie semnat obligatoriu de ordonatorii de credite . Dacă bunul,lucrarea sau serviciul nu va putea fi executat ,recepționat și plătit până la 31 decembrie a exercițiului bugetar curent,ordonatorii de credite nu pot angaja cheltuieli. Angajamentul bugetar reprezintă orice act prin care o autoritate competentă afectează fonduri publice anumitor destinații în limita creditelor bugetare aprobate. Angajamentele bugetare se efectuează prin elaborarea unui document scris privind angajamentul bugetar individual și global prin care se confirmă prezența unor credite bugetare disponibile și se închid creditele aferente unei cheltuieli,conform destinației înscrise în buget. aaa2.Lichidarea cheltuielilor este etapa în procesul execuției bugetare în care se certifică veridicitatea angajamentelor și existența sumei datorate,dar se verifică și documentele justificative care să confirme operațiunile respective. Factura fiscală sau factura este documentul care atestă bunurile livrate,serviciile prestate și lucrările executate. Pe baza datelor înregistrate în factură și în procesul verbal de recepție sau în nota de recepție și constatare de diferențe se determină, de către persoana desemnată de ordonatorul principal de credite,existența sumei datorată creditorului. aaa3.Ordonanțarea cheltuielilor este faza caracteristică execuției bugetare în care se certifică că au fost efectuate livrările de bunuri sau alte creanțe au fost verificate și că poate fi realizată plata. În această situație,ordonatorii de credite transmit ordonanțarea de plată și dă ordine conducătorului compartimentului financiar-contabil să elaboreze documentul de plată a cheltuielilor. Ordonanțarea de plată împreună cu documentele justificative în original trebuie să aibă obligatoriu viza persoanelor autorizate din cadrul compartimentului de specialitate dar și viza de control financiar propriu. Ordonanțarea de plată și documentele justificative,după aprobare vor fi înaintate conducătorului compartimentului financiar. aaa4.Plata cheltuielilor, faza finală a execuției bugetare prin intermediul căreia instituția publică își achită obligațiile sale față de creditori. Plata cheltuielilor se face în limita creditelor bugetare deschise și neutilizate sau a disponibilităților aflate în conturi,după caz. Instituțiile publice au sarcina de a pune la dispoziția unităților teritoriale ale trezoreriei statului,bugetul de venituri și cheltuieli aprobat și repartizat pe trimestre,în vederea efectuării cheltuielilor. De asemeni,instituțiile publice au datoria de a prezenta trezoreriei și programul de investiții anual,aprobat în condițiile legii,în vederea efectuării cheltuielilor de capital. La orașe,municipii, sectoarele Municipiului București,județe și Municipiul București,execuția bugetară se bazează pe principiul separării atribuțiilor persoanelor care au calitatea de ordonatori de credite de sarcinile persoanelor care au funcția de contabil public. În atribuțiile ordonatorilor de credite intră și operațiunile privind angajarea,lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor iar contabilul public asigură plata cheltuielilor,efectuarea plății făcându-se doar pe baza actelor justificative,întocmite conform dispoziilor legale și numai după ce au fost angajate,lichidate și ordonanțate. aaaConform Legii finanțelor publice locale,ordonatorii principali de credite întocmesc și prezintă spre aprobare autorităților deliberative,până la data de 31 mai a anului următor,conturile anuale de execuție a bugetelor în următoarea structură: a)la venituri: -prevederi bugetare inițiale -prevederi bugetare definitive -încasări realizate b)la cheltuieli: -credite bugetare inițiale -plăți efectuate. Ordonatorii principali de credite elaborează trimestrial și anual situații financiare asupra execuției bugetare,pe care le înaintează Direcțiilor Generale ale finanțelor publice. Direcțiile Generale ale finanțelor publice le verifică,apoi întocmesc,la rândul lor,situații financiare centralizate privind execuția bugetelor ,pe ansamblul județului pe care le depun la Ministerul Finanțelor Publice ,la termenele și potrivit normelor stabilite iar acesta elaborează o situație financiară privind execuția bugetelor locale ,în scopul transmiterii acesteia spre informare Ministerelor Administrației și Internelor. Ordonatorii principali de credite au angajamentul de a redacta rapoarte anuale de performanță în care să se prezinte,pe fiecare program,obiectivele ,indicatorii și costurile aferente,rapoarte pe care trebuie să le anexeze la situațiile financiare anuale. aaa2.3.4 Încheierea execuției bugetelor locale Execuția bugetară se finalizează la data de 31 decembrie a fiecărui an,iar orice venit care nu a fost încasat sau cheltuială care nu a fost efectuată se vor executa în contul bugetului local pe anul următor. Creditele bugetare neutilizate până la încheierea anului sunt anulate de drept iar disponibilitățile din fondurile externe nerambursabile și cele din fondurile publice destinate cofinanțării contribuției financiare a Comunității Europene,rămase la finele exercițiului bugetar în conturile structurilor de implementare,se reportează în anul următor cu aceeași destinatie.

3.1.Prezentarea Primăriei Vadu Săpat

PRIMĂRIA VADU SAPAT

Comuna Vadu Săpat se află la poalele dealurilor Istriței, la începutul unei câmpii piemontane, in valea râului Ghighiu. Este strabătuta de drumul județean 102K. Sate componente : Ghinoaica, Ungureni și Vadu Sapat.

Istoricul localității este foarte vechi. Zona se evidențiază in această direcție prezentând un sporit interes arheologic.

Suprafața totală a comunei Vadu Săpat este de 1951 hectare ,din care intravilanul localității este de 204 hectare , ceea ce reprezintă 10,45% din suprafața totală a comunei.

La nivelul județului Prahova , terenul agricol reprezintă cea mai importantă rezervă naturală a teritoriului județean care acoperă peste 59% din suprafața totală .

Comuna Vadu Săpat se încadrează,așadar,în media suprafețelor pe categorii de folosință la nivelul județului Prahova.

Din totalul suprafeței agricole , cea mai mare pondere o au terenurile arabile , cu o pondere de 51,60% din total,urmate de pășuni,vii și paduri.Un potențial deosebit al comunei îl constituie suprafața ocupată cu vii,care în anul 2012 ocupa un total de 320 hectare și devine cunoscută pentru vinurile obținute aici.

In urma cercetărilor efectuate asupra terenului,sunt de reținut următoarele aspecte:

Perimetrul construit prezintă pante mai mult sau mai puțin accentuate ,în general stabile

Există zone și cu risc de alunecare ,atât din cauza pantelor agresive și a infiltrațiilor de ape ,cât și din cauza vecinătății cu zone afectate de alunecări sau eroziuni

Există văi cu caracter eroziv care necesită lucrări de susținere.

Un mare potențial neexploatat în ultimii ani sunt cele 373 hectare cu pășuni și cele 300 hectare ale fondului forestier,pe care le deține comuna Vadu Săpat.

Resursele naturale de suprafață ale comunei sunt reprezentate de fondul arabil ,cu o pondere mare în totalul suprafeței.

Primarul este autoritatea executivă a administrației publice locale prin care se realizează autonomia locală în comună. Primarul funcționează ca autoritate administrativă autonomă și rezolvă treburile publice din comună, în condițiile prevăzute de lege.

Primarul asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune măsurile necesare și acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu caracter normativ ale miniștrilor, ale celorlalți conducători ai autorităților administrației publice centrale, ale prefectului, precum și a hotărârilor consiliului județean, în condițiile legii.

Atribuțiile ce revin primarului pot fi delegate, conform legii. Primarul rămâne competent să exercite oricând una sau alta dintre atribuțiile delegate, actele sale efectuate în legătură cu atribuțiile delegate fiind întru totul valabile. Pentru exercitarea aceleiași atribuții, primarul poate delega una sau mai multe persoane, fără ca în această situație să fie vorba de conflict pozitiv de competență.

Pentru punerea în aplicare a activităților date în competența sa prin acte normative primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce.

Aparatul de specialitate al Primarului comunei Vadu Sapat este constituit din totalitatea compartimentelor de specialitate, care sunt încadrate cu funcționari publici și personal contractual. Aparatul de specialitate al Primarului comunei Vadu Sapat este organizat în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduită al funcționarilor publici și asigură îndeplinirea atribuțiilor ce revin acestuia potrivit actelor normative în vigoare, execută hotărârile Consiliului Local și soluționează problemele curente ale colectivității locale. De asemenea, aparatul de specialitate funcționează, în ceea ce privește personalul contractual, și conform dispozițiilor Legii nr. 477 din 08/11/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autoritățile și instituțiile publice precum și conform dispozițiilor Codului privind conduita etică a auditorului intern, emis de către Ministerul Finanțelor Publice și publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 128 din 12/02/2004, pentru compartimentul de audit.

.