Finantele Publice

INTRODUCERE

Finanțe publice reprezintă relațiile sociale de natură economică, sub formă bănească, care apar în urma procesului de repartiție al produsului intern brut pentru satisfacerea nevoilor societății.

Relațiile sociale cuprind raporturile economice, care de asemnea cuprind relațiile de tip financiar, prezentate în figura 1.1:

Figura 1.1. Sfera raporturilor sociale

Funcțiile finanțelor publice sunt cea de repartiție și cea de control. Funcția de repartiție al finanțelor publice reprezintă atragerea resurselor și repartizarea lor pe destinații, funcție care la rândul său cuprinde două componente:

Mobilizarea resurselor;

Distribuirea resurselor pe destinații.

Ca și definiție, bugetul de stat reprezintă relațiile economico-bănești, care apar în urma procesului de repartiție a venitului național, în urma constituirii și repartizării de fonduri centralizate pentru a acoperi nevoile generale ale populației, la nivel local cât și central.

Bugetul de stat este documentul în care se efectuează înscrieri cu privire la veniturile și cheltuielile unui stat. Așadar bugetul de stat este un document previzional, deoarece în el sunt prezentate nivelul cheltuielilor ce vor fi efectuate în viitor împreună cu nivelul veniturilor ce urmează a fi încasate la nivelul statului. În urma acestor definiții ale bugetului putem spune ca bugetul este condiționat de existența următorilor factori:

Statul;

Raporturile marfă-bani;

Acțiunile pieței.

Bugetul de stat poate fi caracterizat, astfel:

Un document de programare, deoarece statul își stabilește structura și mărimea veniturilor și cheltuielile ce vor fi efectuate respectiv încasate într-un exercițiu bugetar, anul calendaristic;

Un document de previziune, deoarece expimă atât comparativ evoluția veniturilor ce vor fi încasate cât și destinațiile în care vor fi utilizate;

Un document de autorizare, deoarece puterea legislativă împuternicește puterea executivă în privința veniturilor care vor fi încasate și cheltuielile ce vor fi executate, în raport cu legea;

Un document anual, deoarece întocmirea lui se face anual;

Un document juridic, deoarece prevede și aprobă veniturile și cheltuielile instituțiilor publice și ale statului anual.

Moblizarea resurselor la bugetul de stat provine de la următorii contribuabili și poate fi reprezentată de forma:

Figura 1.2. Mobilizarea resurselor bugetului statului

Repartizarea resurselor statului se poate face astfel cum este prezentat în următoarea figură:

Figura 1.2. Mobilizarea cheltuielilor bugetului statului

Am ales să vorbesc despre tema „Execuția bugetară”, deoarece ea este cea care reprezintă principala activitate a statului, cea de atragere efectivă de resurse financiare și de alocare a resurselor colectate către ordonatorii de credite, care sunt conducătorii instituțiilor publice, care gestionează cheltuirea banilor publici.

CAPITOLUL I. PROCESUL BUGETAR

Bugetul de stat poate fi privit atât ca și un document de previziune, precum și ca tablou comparativ între veniturile și cheluielile pe o anumită perioadă.

Întocmirea bugetelor de stat au la bază următoarele principii:

Principiul universalității bugetare

În cazul acestui principiu este specificat că veniturile și cheltuielile sunt incluse în totalitate în sumă brută în bugetele publice;

Principiul publicității

Principiul spune că ulterior dezbaterii și aprobării bugetului de către Parlament, acesta trebuie să fie prezentat opiniei publice prin publicarea sa în Monitorul Oficial;

Principiul unității bugetare

Acest principiu se referă la faptul că veniturile și chetuielile vor fi înscrise în sumă globală într-un singur document pentru eficiență și o bună monitorizare a fondurilor publice;

Principiul anualității

Veniturile și cheltuielile bugetare sunt aprobate în cadrul unui an, exercițiu bugetar.

Prinicipiul specializării bugetare

Veniturile și cheltuielile sunt înscrise și aprobate de către Parlament în cadrul bugetului pe surse de proveniență.

Principiul unității monetare

Principiul bugetar spune că toate operațiunile bugetare să se efectueze în monedă națională.

În cadrul procesului bugetar sunt implicate următoarele instituții publice:

Parlamentul

Guvernul

Ministerul Finanțelor

Ordonatorii de credite :

Principali

Secundari

Terțiari

În România, gestiunea resurselor financiare publice se realizează prin intermediul unui sistem unitar de bugete care cuprinde următoarele tipuri de bugete :

bugetul de stat

Are la bază legea bugetară anuală

Cuprinde venituri și cheltuieli

este elaborat de către GUVERN aprobat de către PARLAMENT

bugetele asigurărilor sociale de stat

Document distinct față de bugetul de stat

aprobat de către PARLAMENT administrat de către Ministerul Muncii.

bugetele locale

Reprezintă bugetele unităților administrativ teritoriale;

Sunt elaborate în mod autonom, stimulând satisfacerea nevoilor locale;

bugetele fondurilor speciale

Sunt întocmite pentru finanțarea anumitor acțiuni;

bugetul trezoreriei statului

Conține cheltuielile și veniturile trezoreriei;

bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii

Cuprinde veniturile și cheltuielile instituțiilor publice care se finanțează autonom din chirii, manifestări culturale și altele;

bugetul instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din Bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, bugetele locale și al fondurilor speciale

Conține veniturile și cheltuielile instituțiilor publice ce se finanțează din subvenții obținute de la aceste bugete;

bugetele creditelor externe rambursabile, contractate sau garantate de stat

Cuprinde veniturile și cheltuielile prevăzute și aprobate, care conțin fondurilor ce vor fi contractate sau garantate de către stat ce vor fi achitate din fondurile publice

bugetele fondurilor externe nerambursabile

Cuprinde veniturile și cheltuielile prevăzute și aprobate, care conțin fondurilor externe ce nu vor mai fi rambursate.

Etapele procesului bugetar sunt următoarele :

Elaborarea proiectului bugetar

Aprobarea bugetului

Execuția bugetului

Încheierea exercițiului bugetar

În prezentarea procesului bugetar voi utiliza următorii termeni, care se pot defini astfel:

Anul bugetar reprezintă anul financiar pentru perioda în care acesta este aprobat, iar în România acesta coincide cu anul calendaristic, adică începe la data de 1 iaunuarie și se încheie la 31 decembrie.

Articolul bugetar reprezintă o subdiviziune a clasificației bugetare în ceea ce privește cheltuielile bugetare

Bugetul reprezintă documentul în care sunt prevăzute veniturile și cheltuielile prevăzute și aprobate într-un an bugetar

Bugetul general consolidat reprezintă totalitatea bugetelor anuale

Cheltuielile bugetare reprezintă totalitatea sumelor înscrise și aprobate în bugete.

Clasificația economică reprezintă o grupare a cheltuielilor bugetare după natura lor și efectul economic produs de acestea

Clasificația funcțională reprezintă gruparea cheltuielilor bugetare după destinația lor.

Creditul multianual reprezintă sumele aprobate unor proiecte, programe care se întind pe o perioadă mai mare de un an și care dau naștere creditelor de angajament și bugetare

Creditul de angajament reprezintă o limită maximă a cheltuielilor aprobate ce pot fi angajate pe parcursul unui exercițiu bugetar.

Creditul bugetar reprezintă limita maximă a plăților ce se pot ordonanța și efectua în anul bugetar curent pentru angajamentele contractate în cadrul unui credit multianual din exercițiile anterioare sau/și cel curent.

Legea bugetară anuală reprezintă legea care prevede și autorizează veniturile și cheltuielile fiecărui buget anual, precum și reglementările specifice fiecărui exercițiu bugetar

Legea de rectificare reprezintă legea care aduce modificări legii bugetare anuale în cursul exercițiului bugetar, se elaborează până cel târziu în 30 noiembrie a anului în curs.

Elaborarea proiectului bugetar

Elaborarea proiectului bugetar reprezintă prima etapă din cadrul procesului bugetar și reprezintă un document bugetar realizat de către puterea executivă, Guvernul României împreună cu ministrul finanțelor prin instituțiile publice pe care le conține raportate la rezultatele anterioare din domeniile care au fost finanțate de la bugetul de stat, după care este trimis spre aprobare și dezbateri către Parlamentului României. Guvernul va pune la dispoziția Parlamentului pentru aprobare proiectelor bugetare până cel târziu pe data de 30 octombrie.

Elaborarea proiectului bugetar este extrem de importantă, deoarece în cadrul acestei etape sunt prevăzute utilizările precum și alocările resurselor publice, pe baza unor criterii de performantă, cum ar fi cel de economicitate, eficiență sau altele. Instituțiile abilitate în ceea ce privește elaborarea proiectului sunt guvernul și ordonatorii de credite bugetare.

Documentele prezentate pentru aprobare către Parlament conțin următoarele:

Prezentarea motivelor împreună cu proiectul de lege în privința aprobării bugetului cuprind atât mărimea veniturilor cât și a cheltuielilor bugetare, precum și eventualele viitoare modificări cu privire la legislația veniturilor și cheltuielilor în vederea aprobării;

Anexe ale proiectului bugetar, în care este prezentată structura veniturilor și a cheltuielilor bugetare, fie sub forma unui singur buget, fie a mai multor bugete;

Documentele necesare Parlamentului pentru a putea face o analiză a proiectului.

Ordonatorul de credite bugetare este conducătorul instituției publice care primește creditul bugetar. Oronatorii de credite sunt de trei grade:

Principali

Secundari

Terțiari

Aprobarea bugetului

Este a doua etapă în procesul bugetar și revine în sarcina Parlamentului care va dezbate și va aproba proiectul de lege. Analiza proiectului de lege de către Parlament are urmatorarele etape:

Prezentarea de către premier sau de către ministrul finanțelor a proiectului bugetar în Parlament;

Dezbaterea precum și aprobarea proiectului de către Parlament;

Președintele promulgă legea bugetară aprobată de către Parlament.

În urma dezbaterile care au loc în Parlament cu privire la documentele care sunt depuse, mai întâi sunt aprobate articolele de lege, iar mai apoi este aprobat în ansamblul său. După aprobarea bugetelor de stat sunt aprobate bugetele locale, mai întâi fiind dezbătute cele a municipiului București. Aprobările bugetare sunt continuate cu celelalte sectoare, municipii, orașe, comune. După aprobare în Parlament și la nivelul consiliilor locale, documentele bugetare sunt transmise instituțiilor la nivel central și local sub formă de lege.

În cazul în care legea bugetară nu a fost aprobată în termen de cel puțin 3 zile înainte de expirarea unui exercițiu bugetar, Guvernul va îndeplini sarcinile prevăzute în bugetul anului anterior cu o limită lunară ce nu va putea depăși 1/12 din ceea ce era previzionat pentru anul anterior, decât în cazuri excepționale în care cheltuielile sunt justificate foarte bine de către ordonatorul de credite principal.

Execuția bugetului

Reprezintă etapa a treia în cadrul procesului bugetar. Execuția bugetară se întinde pe perioada unui an bugetar și reprezintă etapa în care sunt încasate veniturile bugetare și se efectuează cheltuielile înscrise și aprobate în buget. Respectarea nivelului veniturilor și cheltuielilor prevăzute și aprobate din buget sunt în sarcina Guvernului. Nivelul veniturilor înscrise în buget este unul minim, iar încasarea lor într-o sumă mai mare reprezintă un avantaj pentru bugetul de stat, exceptând veniturile din împrumuturi care sunt consemnate în valoarea lor maximă, precum și cheltuielile, al căror nivel este deasemenea prevăzut în buget ca fiind cel maxim, neputând fi cheltuit mai mult decât s-a înscris ca fiind necesar. Execuția veniturilor se realizează prin intermediul Ministerului Finanțelor.

Instituțiile care sunt avizate în ceea ce privește execuția bugetului sunt următorele:

Guvernul României

Ministerul Finanțelor

Ordonatorii de credite

Compartimentul financiar-contabil din cadrul instituțiilor publice

Camera Deputaților împreună cu Senatul

În cadrul acestei etape sunt cuprinse următoarele faze ale cheltuielii publice:

Angajarea

Lichidarea

Ordonanțarea

Plata

Angajarea cheltuielilor reprezintă un act care generează obligația de plată a unei instituții publice a unei sume de bani către o terță persoană juridică, pe baza unui contract sau a unei decizii ministeriale sau a oricărui act legal.

Lichidarea cheltuielilor presupune verificarea serviciului efectuat instituției publice și stabilirea sumei ce urmează a fi plătită, bazată pe acte care să ateste efectuarea reală a livrării bunurilor și serviciilor în favoarea instituției publice în cauză.

Ordonanțarea cheltuielilor cuprinde emiterea unui ordin de plată în favoarea terței persoane care a executat serviciu, cum ar fi livrarea bunului, cu suma de bani alocată de la buget.

Plata ca și ultimă fază reprezintă achitarea propriu-zisă a acelei sume de bani pe care o datorează instituția publică terței persoane.

Angajarea, lichidarea și ordonanțarea sunt efectuate de către conducătorii instituțiilor de credit, adică a ordonatorilor de credite bugetare, spre deosebire de plată care se efectuează de către persoanele din cadrul instituției publice care gestionează banii publici.

Impozitul reprezintă contribuția bănească obligatorie, fără contraprestație imediată, silită și nerambursabilă, pentru satisfacerea necesității nevoilor cu interes general. În cazul execuției veniturilor publice sunt următoarele etape ale impozitelor directe:

Așezarea

Lichidarea

Emiterea titlului de percepere

Perceperea impozitului

Încheierea exercițiului bugetar

Încheierea exercițiului bugetar se realizează la sfârșitul anului bugetar când se întocmește contul de execuție bugetară. Întocmirea acestui document se realizează de către Ministerul Finanțelor și reflectă operațiile executate ale veniturilor și cheltuielilor care furnizează rezultatul execuției bugetare.

Contul de execuție bugetară este prezentat Parlamentului de către Guvern spre dezbatere și aprobare, care va verifica corectitudinea îndeplinirii execuției bugetare, numită control bugetar, verificarea existenței unor încalcări sau nu ale prevederilor legale sau orice alte nereguli, stabilirea unor sancțiuni, stabilirea persoanelor vinovate în cazul existenței acestor nereguli și stabilirea unor viitoare măsuri în ceea ce privește prevenirea unor astfel de abateri în următoarele exerciții bugetare.

CAPITOLUL II. EXECUȚIA BUGETARĂ

Execuția bugetară reprezintă o etapă importantă în cadrul procesului bugetar, etapă în care vor fi încasate veniturile în totalitate la anumite termene stabilite și se vor efectua cheltuielile aprobate anterior de către Parlament.

Instituția care urmărește permanent derularea în condiții optime a execuției bugetare publice este Guvernul. Pe lânga aceasta atribuție Guvernul mai este autorizat cu următoarele drepturi și obligații în vederea finanțări unor noi acțiuni:

Contractarea de împrumuturi în vederea finanțării deficitului bugetar anual

Rambursarea datoriei publice din resurse obținute din vânzarea acțiunilor deținute de către stat

Aprobarea efectuării de plăți în avans din fondurile noului an bugetar

Poate propune rectificarea bugetului public pe baza unor justificări

Pentru acoperirea cheltuielilor statului, până la încasarea veniturilor poate aproba emiterea de bonuri de tezaur de către Ministerul Finanțelor Publice, care sunt sub forma unor credite pe termen scurt și sunt purtătoare de dobândă.

Responsabilitățile principale ale Ministerului Finanțelor Publice sunt:

Elaborarea bugetului administrației centrale de stat

Realizarea prevederilor înscrise în buget, în urma aprobării acestuia de către Parlament

Asigurarea unui echilibru financiar

Cheltuirea eficientă a resurselor puse la dispoziție

Ministerul Finanțelor Publice pe parcursul unui exercițiu bugetar este responsabil cu:

Repartizarea veniturilor și a cheltuielilor bugetului de stat pe trimestre, pe capitolele clasificației bugetare

Deschiderea creditelor bugetare, respectiv alimentarea conturilor bancare ale ordonatorilor principali de credite cu fonduri, în limita creditelor bugetare aprobate și în funcție de utilizarea anterioară a resurselor puse la dispoziție

Asigurarea conducerii trezoreriei naționale

Efectuarea controlului preventiv și de gestiune al patrimoniului public.

Pentru realizarea bugetului așa cum acesta a fost conceput este nevoie de îndeplinirea a două reguli principale, denumite “reguli bugetare de fier”:

Veniturile bugetare se vor realiza la valoarea care a fost prevăzut, realizarea acestora fiind o obligație, și reprezintă suma minima de încasat, exceptând veniturile din împrumuturi ale căror înscriere în buget este cea maxima

Cheltuielile bugetare se vor efectua până lanivelul aprobat, aceste nu pot fi depășite. Efectuarea chetuielilor bugetare reprezintă un drept al Guvernului, care va primi credite bugetare doar până la suma maxima înscrisă.

Creditele bugetare care sunt aprobate unui ordinator principal de credite nu poate fi utilizat de către un alt ordonator pentru finanțareacheltuielilor sale, precum și cheltuielile aprobate la un capitol bugetar nu pot fi utilizate la un alt capitol. Legea bugetară permite doar “virari de credite bugetare” între subdiviziunile ale clasificației bugetare, în limita a 10% din prevederile capitolului bugetar la nivelul ordonatorului principal de credite, care va suplimenta cu o luna înainte de angajarea cheltuielilor. Virările de credite bugetare se vor face doar în baza unor documente justificative, care vor sta la baza aprobării acestora de către Ministerul Finanțelor. Aceste virări se pot efectua doar din trimestrul al III-lea al exercițiuui bugetar.

Creditele bugetare care au rămas neutilizate pe parcursul execuției bugetare pot fi anulate la cerere de către ordonatorii principali de credite sau la cererea Ministerului Finantelor. Cheltuielilor bugetare care au rămas neutilizate până la 31 decembrie sunt anulate din oficiu.

Anularea creditelor bugetare este menită pentru a elimina menținerea unor credite bugetare care nu mai necesită a fi, datorită unor schimbări de tip legal sau diverse cauze. Ministerul Finanțelor poate anula cu acordul ordonatorului principal de credite sau a Guvernului, iar suma care reprezintă creditul bugetar anulat va fi folosită la majorarea fondului de rezervă bugetar, prevăzut în bugetul de stat, pus la dispoziția Guvenului.

Execuția bugetului înseamnă în general, ansamblul operațiunilor de încasări a taxelor și impozitelor și taxelor și de efectuare a plăților pentru efectuarea cheltuielior înscrise pe destinațiile aprobate prin lege.

Derularea acestor fluxuri se realizează cel mai adesea prin trezorerie, bancă sau mixt. Trezoreria reprezită instituția financiară prin care se efectuează încasările și plățile sectorului public asupra căruia Ministrul Finanțelor Publice își exercită controlul financiar preventiv. Trezoreria îndeplinește următoarele atribuții:

Casier al sectorului public

Asigură execuția sitemului de bugete, cum ar fi bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale

Efectuează operațiuni de decontare pentru instituțiile publice

Gestionează datoria publică

Asigură atragerea disponibilităților în economie

Asigură o funcționare corespunzătoare a a sistemului informațional contabil pentru raportarea cu privire la execuția bugetelor.

2.1. Execuția Cheltuielilor Publice

Cheltuielile publice se definesc ca fiind totalitatea cheltuielilor efectuate de către instituțiile publice, acestea fiind acoperite din bugetul statului sau din bugetele proprii obținute din veniturile instituției.

Execuția cheltuielilor reprezintă efectuarea propriu-zisă a cheltuielilor înscrise și aprobate în bugetul de stat. Sumele aprobate și prevăzute în buget, în limita cărora instituția publică poate să efectueze cheltuielile în cursul anului, pe o anumită destinație se numesc credite bugetare. Creditele bugetare sun atribuite ordinatorului principal de credite care le atribuie mai departe ordonatorilor de credite. Ordonatorii de credite sunt de trei grade:

Ordonatori principali

Sunt alcătuiți din miniștri organelor centrale de stat;

Au dreptul să ceară Ministrului Finanțelor să ceară deschiderea creditelor bugetare pe care le reprezintă.

Repartizează creditele bugetare instituțiilor subordonate

Ordonatori secundari

– Nu au legătură directă cu bugetul de stat, ei sunt doar conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ministerelor sau ale instituțiilor centrale de stat finanțate din bugetul de stat, fiind cei care repartizează creditele bugetare aprobate către ordonatorii terțiari de credite și aprobă efectuarea cheltuielilor bugetelor proprii;

Ordonatori terțiari

– Sunt doar conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea unor instituții publice finanțate din bugetul de stat, însă au o putere limitată asupra creditelor bugetare, le pot folosi doar pe cele care le-au fost repartizate pe instituția pe care o conduc.

Procedura utilizării creditelor bugetare presupune parcurgerea a patru etape, după ce acestea au fost aprobate înainte:

Angajarea cheltuielilor

Poate fi definită ca și asumarea unei obligații de către organismul public față de o terță persoana fie ea fizică sau juridică consemnată într-un act legal, care să ateste ca persoana respectivă a prestat un serviciu, a efectuat o lucrare sau a livrat bunuri statului, contra unei sume de bani care a fost repartizată din bugetul statului. Angajarea are un caracter voluntar, excepții fiind doar cheltuielile neprevăzute, cum ar fi calamități naturale sau alte situatii deosebite.

Angajarea cheltuelilor poate fi întocmită de către ordonatorii principali de credite bugetare, doar în cazuri excepționale poate fi făcută de către ordonatorii secundari, aceștia neavând legătură directă cu bugetul de stat, primind direct creditele de la ordonatorii principali de credite. Ordonatorii terțiari au competențe limitate în cadrul acestei etape la aprobarea cheltuielilor ce urmează a fi efectuate din creditele bugetare pe care le-au primit de la ordonatorii secundari de credite bugetare. Conform Legii Finanțelor Publice angajarea cheltuielilor bugetare de orice tip se poate face doar în limita creditelor bugetare aprobate și puse la dispoziția ordonatorilor de credite care angajează cheltuielile pe destinații.

Lichidarea cheltuielilor

Lichidarea cheltuielilor reprezintă etapa prin care sunt verificate și constată realitatea în ceea ce privește realizarea obligației furnizorului conform actului legal semnat în prealabil. Constatarea lichidării creditului bugetar este operațiunea prin care sunt verificate cheltuielile bugetare în ceea ce privește cuantumul lor precum și realitatea, certitudinea și exigibilitatea acestora. În urma acestor verificări, dacă aceste condiții sunt îndeplinite banii alocați vor merge către subiecții pentru care au fost destinate aceste credite bugetare.

Ordonanțarea cheltuielilor

În cadrul acestei etape sunt se confirmă că livrările de bunuri și de servicii au fost efectuate sau alte creanțe au fost verificate și că plata poate fi realizată. Așadar în cadrul acestei etape sunt emise ordinele de plată sau dispozițiile de plată, dacă ordonatorii de credite și-au dat acodul în privința lichidării, banii sunt înaintați către furnizorul de bunuri, lucrări sau prestatorul de servicii.

Plata

Este etapa în care sunt achitate sumele de bani care sunt datorate de către instituția publică. Plata reprezintă stingerea datoriei față de către persoana fizică sau juridică prin achitarea ei de către casierii sau contabilii instituțiilor publice.

Cheltuielilor publice se împart în două categorii :

Clasificația funcțională

În cadrul acestei clasificații cheltuielile se împart astfel:

Partea I–Servicii publice generale

Partea II–Apărare, ordine publică și siguranță națională

Partea III–Cheltuieli social-culturale

Partea IV–Servicii și dezvoltare publică, locuințe, mediu și ape

Partea V–Acțiuni economice

Partea VII–Rezerve, excedent/deficit

Clasificația economică

După acestă clasificație cheltuielile publice se împart astfel:

Cheltuielile curente

Titlul I–Cheltuieli de personal

Titlul II–Bunuri și servicii

Titlul III–Dobânzi

Titlul IV–Subvenții

Titlul V–Fonduri de rezervă

Titlul VI–Transferuri între unități ale administrației publice

Titlul VII–Alte transferuri

Titlul VIII–Asistență socială

Titlul IX–Alte cheltuieli

70. Cheltuieli de capital

Titlul X–Activele nefinanciare

Titlul XI–Activele financiare

79. Activele financiare

Titlul XII–Împrumuturi

Titlul XIII-Rambursări de credite

Titlul XIV–Rezerve, excedent/deficit

2.2. Execuția Veniturilor Publice

Veniturile bugetului de stat reprezintă încasările de taxe și impozite ale statului de la contribuabili, fie ele presoane fizice sau juridice.

Impozitele reprezintă plațile obligatorii, nerambursabile și fără contraprestație ca și parte din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice către stat.

Execuția veniturilor bugetului de stat presupune de asemenea patru etape:

Așezarea impozitului

Reprezintă etapa în care sunt identificate materiile impozabile și evaluate.

Lichidarea impozitului

Lichidarea impozitului presupune stabilirea nivelului impozitului pe baza materiei impozabile, cu ajutorul unor cote de impozitare, suma care este înscrisă ca fiind datorată ca impozit de către persoana respectivă.

Emiterea titlului de percepere a impozitului

Se referă la înregistarea sumei totale datorate sub formă de impozit într-un act. Acesta poartă denimirea de “deschidere de rol”, act care poate fi folosit pe lângă atribuția sa principal, de încasare, adică persoana își achită în mod natural și voit datoria sa față de stat, fi ca și executare silită în cazul în care persoana în cauză nu își îndeplinește obligațiile care îi revin față de stat.

Perceperea impozitului

Se referă la încasarea propriu-zisă a sumei datorate de către contribuabil statului. Această etapă cuprinde și urmărirea, care apare în cazul în care contribuabilul nu își achită datoriile pe care le are față de stat, în limita termenelor stabilite de către acesta.

Impozitele se clasifică astfel:

Figura 2.2.1. Clasificarea impozitelor

Procedeele de încasare a veniturilor bugetului de stat sunt:

Calcularea, plata directă de către subiecți

Prin lege subiecții impunerii sunt obligați sa își evalueze obiectul, precum și obligația de a plăti suma datorată bugetului de stat la termenul impusă.

Stopajul la sursă

Prin stopajul la sursă se înțelege că operațiunea de calculare, reținere și vărsare a impozitului datorat de către o terță persoană în numele unei alte persoane la bugetul de stat.

Impunerea de către organele fiscale

Presupune ca organele fiscale calculează taxele și impozitele contribuabililor pe baza datelor depuse de către ei pentru evidența fiscală, efectuează impunerea, deschide rolul și debitează obligația care se va stinge în momentul încasării obligației respective.

Veniturile bugetului statului trebuie să fie ordonate în funcție proveniența lor. Clasificația veniturilor publice este următoarea:

Venituri curente

Venituri fiscale

A1. Impozitul pe venit, profit și câștiguri din capital

A11. Impozitul pe venit, profit și câștiguri din capital persoanelor juridice

A12. Impozitul pe venit, profit și câștiguri din capital persoanelor fizice

A13. Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital

A2. Impozite pe salarii

A3. Impozite si taxe pe proprietate

A4. Impozite si taxe pe bunuri și servicii

A5. Impozite pe comerțul exterior și tranzacțiile internaționale

Contribuții de asigurări

Venituri nefiscale

C1. Venituri din proprietate

C2. Vânzări de bunuri și servicii

Venituri din capital

Operațiuni financiare

Subvenții

De capital

Curente

Așadar, fluxurile financiare din cadrul bugetului sunt împărțite în două categorii:

Încasări : sunt stabilite între bugetul de stat și contribuabil, fie persoana fizică sau juridică, ca urmare a încasărilor de impozite și taxe

Plăți : sunt stabilite de regulă între ordonatorii de credite și furnizorii de bunuri sau servicii în urma angajamentelor contractate.

Fluxurile financiare sunt prezentate grafic în figura 2.2.2:

Figura 2.2.2. Fluxurile financiare la bugetul de stat

CAPITOLUL III.

EXECUȚIA BUGETARĂ ÎN ROMÂNIA

(2012-2016)

Execuția bugetului general consolidat reprezintă documentul în care sunt consemnate încasările efective ale statului de la populația pe fiecare taxă, impozit sau contribuție plătită de către contribuabil, înregistrate în sume totale pe categorii, precum și cheltuelile efectuate pe destinații. Așadar execuția bugetară pe în perioada 01.01-31.12. a fiecărui an din cadrul perioadei 2012-2015 este următoarea(Grafic 3.1 și 3.2):

În perioada 01.01.2012-31.12.2012 România a înregistrat un deficit bugetar de 14.733,9 milioane lei, adică 2,52% din PIB

În perioada 01.01.2013-31.12.2013 a înregistrat un deficit bugetar de 15.794,0 milioane lei, adică 2,47% din PIB

În perioada 01.01.2014-31.12.2014 România a înregistrat un deficit bugetar de 11.493,2 milioane lei, adică 1,72% din PIB

În perioada 01.01.2015-31.12.2015 România a înregistrat un deficit bugetar de 10.361,3 milioane lei, adică 1,47% din PIB

Grafic 3.1. Analiza deficitului bugetar(%PIB) 01.01-31.12 din anii: 2012-2015

Sursa: mfinante.ro

Grafic 3.2. Analiza deficitului bugetar(milioane lei) 01.01-31.12 din anii: 2012-2015

Sursa: mfinante.ro

În ceea ce privește analiza execuției bugetare pe prima lună din fiecare an analizat, avem prezentat un excedent bugetar, procentual, se află în creștere și este prezentat astfel(Grafic 3.3):

În perioada 01.01.2013-31.01.2013 România a înregistrat un excedent asemenea cu cel din anul precedent la aceeași dată și anume de 0,17% din PIB.

În perioada 01.01.2014-31.01.2014 România a înregistrat un excedent bugetar de 0,23% din PIB.

Perioada 01.01.2015-31.01.2015 a avut un excedent bugetar de 0,56% din PIB.

Perioada 01.01.2016-31.01.2016 s-a încheiat cu un excedent de 0,63% din PIB.

Grafic 3.3. Evoluția excedentului bugetar procentual în perioada 01.01-31.02 anii 2012-2016

Sursa: mfinante.ro

În ceea ce privește analiza execuției bugetare pe prima lună din fiecare an analizat, avem prezentat un excedent bugetar, valoric (Grafic 3.4), astfel:

În perioada 01.01.2012-31.01.2012 avem înregistrat un excedent de 1,05 miliarde lei

În perioada 01.01.2013-31.01.2013 avem înregistrat un excedent de 1,39 miliarde lei.

În perioada 01.01.2014-31.01.2014 avem înregistrat un excedent bugetar de 1,5 miliarde lei.

În perioada 01.01.2015-31.01.2015 avem înregistrat un excedent bugetar de 3,95 miliarde lei.

În perioada 01.01.2016-31.01.2016 avem înregistrat un excedent bugetar de 4,7 miliarde lei.

Grafic 3.4. Evoluția excedentului bugetar valoric în perioada 01.01-31.01 a anilor 2012-2016

Sursa: mfinante.ro

Excedentul bugetar în lunii ianuarie ale anului 2012 este de 1,05 miliarde de lei. Se află în creștere de la un an la altul ajungând să aibă o valoare de aproximativ 5 ori mai mare în anul 2016 față de 2012 și anume de 4,7 miliarde. Creșterile înregistrate în anul 2012, 2013, 2014 sunt mai mici, cea mai mare diferență înregistrându-se de la anul 2014 la anul 2015 finnd aproape triplă ca și valoare față de anul precedent și anume de 3,95 miliarde de lei.

În ceea ce privește veniturile totale încasate avem următoarea evoluție(Grafic 3.5):

01.01-31.12.2012 au fost încasați 193.148,2 milioane lei

01.01-31.12.2013 au fost încasați 200.374,3 milioane lei

01.01-31.12.2014 au fost încasați 213.833,6 milioane lei

01.01-31.12.2015 au fost încasați 233.544,3 milioane lei

În ceea ce privește cheltuielile totale efectuate avem următoarea evoluție(Grafic 3.6):

01.01-31.12.2012 au fost încasați 207.922,1 milioane lei

01.01-31.12.2013 au fost încasați 216.168,3 milioane lei

01.01-31.12.2014 au fost încasați 226.326,8 milioane lei

01.01-31.12.2015 au fost încasați 243.915,5 milioane lei

Grafic 3.5. Evoluția încasărilor veniturior totale în perioada 01.01-31.12 a anilor 2012-2015

Sursa: mfinante.ro

Evoluția încasării veniturilor totale pe perioada unui an calendaristic de la 01 ianuarie până la 31 decembrie este una ascendentă, înregistrându-se o valoare ușor în creștere în fiecare an. Astfel în anul 2012 avem încasări de 193.148.200 lei, iar în anul 2015 ajunge la valoare de aproximativ 233.544.300 lei. În cei patru ani există o creșterea a încasării veniturilor de aproximativ 40 de milioane de lei.

Grafic 3.6. Evoluția cheltuielilor totale efectuate în perioada 01.01-31.12 a anilor 2012-2015

Sursa: mfinante.ro

Evoluția cheltuielilor anuale înregistrate pe parcursul uni an, începând cu 01 ianuarie până în 31.12 a anilor 2012-2015 manifestă o tendință crescătoare aproximativ egală cu creșterea veniturilor încasate în perioada acelorași ani. În anul 2014 creșterea este de aproximativ 8 milioane față de anul precedemt, în anul 2014 creșterea înregistrată este de aproximativ 10 milioane, iar în anul 2015 creșterea față de anul precedent este mai mare cu aproximativ 17 milioane de lai. Per total de înregistrează o creștere de aproximativ 36 de milioane de lei.

Evoluția Produsului intern brut în perioada analizată este următoarea:

Tabel 3.1. Evoluția PIB 2012-2015

Sursa: mfinante.ro

Evoluția PIB-ului (Grafic 3.7) este de asemenea una crescătoare în anul 2012 se înregistrează o valoare de 595,4 miliarde de lei, iar în anul 2015 valoarea acestuia ajunge până la valoarea de 710,3 miliarde de lei.

Grafic 3.7. Evoluția PIB în perioada 2012-2015

Sursa: mfinante.ro

Veniturile totale separate pe modul în care au fost încasate se prezintă astfel:

Tabel 3.2. Veniturile totale defalcate 2012-2015

Sursa: mfinante.ro

Veniturile încasate la bugetul de stat pot proveni din următoarele categorii de venituri:

Prima categorie de venituri este cea a veniturilor curente. În cazul acestora se observă o evoluție a încasărilor în milioane lei de la 184.030,7 în anul 2012 la 215.401,1 în anul 2015. În această categorie de venituri sunt cuprinse:

veniturile fiscale care au de asemenea o evoluție favorabilă în ceea ce privește încasările.

A doua subcategorie de venituri, în cadrul celor curente este reprezentată de contribuțiile de asigurări care au și ele o evoluție crescătoare, însă anul 2015 creșterea este una mai mică față de creșterile din anii precedenți.

Iar ultima subcategorie de venituri din cadrul veniturilor curente o reprezintă veniturile nefiscale care înregistrează o scădere în anul 2013 față de anul 2012 de la 18.327,8 milioane de lei la 17.211,7. În anul 2014 se înregistrează din nou o scădere însă mai mică față de anul precedent, ajungându-se la valoarea de 17.188,4 milioane. În anul 2015 se înregistrează o creștere care depășește până și încasările din anul 2012, atingând valoarea de 19.495 milioane lei.

A doua categorie de venituri o reprezintă veniturile din capital, în cadrul cărora se observă în anul 2013 față de anul 2012 o ușoară creștere de la 652,7 la 654,7 milioane lei, în anul 2014 se observă deasemenea o creștere, ajungând la valoarea de 1072,4 milioane lei, iarîn ultimul an analizat, 2015, se înregistrează o scădere față de anul precedent ajungând la valoare de 918,2 milioane de lei, dar suma nu ajunge la nivelul anilor 2012, 2013 ceea ce reprezintă o creștere în comparție cu cei doi ani.

A treia categorie o reprezintă donațiile care înregistrază o scădere de la 442,8 milioane de lei în anul 2012 la înjumătățirea valorii în fiecare an ajungând la o valoare foarte mică în comparație cu anul 2012, în anul 2015 de 6,3 milioane de lei.

Următoarea categorie de venituri o reprezintă sumele primite de la Uniunea Europenă, înregistreză scăderi în fiecare an, care atinge o sumă de două ori mai mică ca și valoare în anul 2015 față de anul 2014 și anume 207 milioane lei față de 442,8 milioane lei, iar în anul 2015 scăderea este și mai mare față de anul 2012 ajungând la 6,3 milioane lei.

Ultima categorie de venituri este reprezentată de sumele încasate în contul unic care sunt în scădere în anul 2013 față de 2012 atingând în anul 2013 valori negative de

-365,2 milioane de lei , în următorul an are loc o crștere ajungând la valoarea pozitivă de 272,7 milioane de lei, urmând înanul 2015 să aibă loc din nou o scădere, atingând valori negative de – 28,8 milioane lei.

Grafic se prezintă veniturile totale astfel(Grafic 3.8, 3.9 și 3.10):

Grafic 3.8. Evoluția Veniturilor curente în perioada 2012-2015

Sursa: mfinante.ro

Grafic 3.9. Evoluția sumelor primite de la UE în perioada 2012-2015

Sursa: mfinante.ro

Grafic 3.10. Evoluția veniturilor din capital și donații în perioada 2012-2015

Sursa: mfinante.ro

Sumele încasate din veniturile fiscale se împart de asemenea în mai multe categorii și sunt prezentate astfel:

Tabel 3.3. Veniturile fiscale în perioada 2012-2015

Sursa: mfinante.ro

În cadrul veniturilor fiscale prezentate anterior sunt cuprinse 5 categorii de taxe și impozite după cum urmează:

În prima categorie intră impozitul pe venit, pofit și câștigurile din capital , care pe total înregistrează o evoluție favorabilă de la an la an. Astfel în anul 2012 avem înregistrată o încasare de 32.8782,9 milioane de lei și aunge la valoare de 42.090,9 în anul 2015. În cadrul acestei categorii de venituri, ele sunt împărțite astfel:

Impozit pe profit care înregistrează creșteri de la o perioadă la alta ajungând la suma de 13.824,3 milioane lei, față de anul 2012 înregistrează o creștere de aproximativ 3.000 de milioane lei.

Impozite pe salarii și venit, care de asemenea înregistrează creșteri, astfel în anul 2014 pornim de la încasări de la 20.956,7 și ajungem în anul 2015 la suma de 26.640,1 milioane lei

Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital au aceași evoluție crescătoare, în anul 2012 înregistrându-se suma de 971,1 milioane lei și ajunge în anul 2015 la valoarea de 1.626,6 lei

A doua categorie o reprezintă impozitele și taxele pe proprietate prezintă o evoluție crescătoare până în anul 2014, de la valoare de 4060,4 milioane lei până la 6185,1 milioane lei, spre deosebire de anul 2015, care înregistrează o scădere față de anul 2014, atingând suma de 5.738 milioane lei

A treia categorie din cadrul veniturilor fiscale o reprezintă impozitele și taxele pe bunuri și servicii care pe totalul lor înregistrează o creștere de la an la an astfel înregistrându-se în anul 2012 suma de 76.127,4 milioane lei, iar în anul 2015 la suma de 89.207,8 milioane lei. În cadrul acesteia intra următoarele tipuri de contribuții:

TVA – ul are o evoluție favorabilă în anul 2013 față de 2012, de la 50.516 milioane lei la 51.827 milioane lei, în anul 2014 înregistrează o scădere până la 50.878,5 milioane lei, iar ăn anul 2015 are loc din nou o creștere până la valoarea de 57.132,1 milioane lei.

Accizele înregistrează o tendință de creștere ajungând la valoarea de 26.018 milioane lei în anul 2015, de la valoarea de 20.360,4 milioane de lei

Taxa pe utilizarea bunurilor înregistrează o scădere în anul 2013 față de anul precedent de aproximativ 500 de milioane de lei, iar în următorii 2 ani se manifestă dn nou o tendințăde creștere care depășește inclusiv valoarea primului an analizat și anume a anului 2012.

A patra categorie cuprinde taxele vamale, care înregistrează o scădere în anul 203 și 2014 față de anul 2012, însă anul 2014 manifestă o ușoară creștere față de anul 2012, astfel avem în anul 2012 suma de 707,3 milioane de lei, în anul 2013 suma de 620 milioane de lei, în anul 2014 suma de 643 milioane de lei, iar îna nul 2015 are loc o creștere până la valoarea de 816 milioane de lei.

A cincea categorie cuprinde alte impozite și tax fiscale care deasemenea înregistreză o valoare crescătoare de la un an la altul, în anul 2012 înregistrează valoarea de 366,7 milioane de lei și în anul 2015 valoarea de 449 milioane de lei.

Reprezentarea grafică a datelor prezentate este următoarea:

Grafic 3.11. Evoluția impozitului pe venit, profit și câștiguri din capital în perioada 2012-2015

Sursa: mfinante.ro

Grafic 3.12. Evoluția impozitelor și taxelor pe proprietate în perioada 2012-2015

Sursa: mfinante.ro

Grafic 3.13. Evoluția impozitelor și tacelor pe bunuri și servicii în perioada 2012-2015

Sursa: mfinante.ro

Grafic 3.14. Evoluția taxelor vamale în perioada 2012-2015

Sursa: mfinante.ro

Grafic 3.15. Evoluția altor impozite și taxe fiscale în perioada 2012-2015

Sursa: mfinante.ro

Cheltuielile totale separate pe modul în care au fost efectuate se prezintă astfel:

Tabel 3.4. Cheltuieli totale defalcate 2012-2015

În cadrul cheltuielilor totale sunt incluse următoarele tipuri de cheltuieli:

Cheltuieli curente care manifestă o tendință de creștere de la anul 2012 când avem o valoare de 189.274,3 milioane de lei și în anul 2015 o valoare de 226.688,1 milioane de lei. În cadrul cheltuielilor curente sunt incluse:

Cheltuielile de personal care de asemenea au o tendință de creștere de la o perioadă la alta, înanul 2012 având valoarea de 40.798,8 milioane lei până la suma de 52.025,6 milioane lei

Cheltuieli cu bunuri și servicii care sunt în creștere de la 34.443,9 milioane de lei înanul 2012 la 40.808,3 milioane de lei în anul 2015

Cheltuieli cu dobânzile, care manifestă o ușoară creștere înanul 2013 față de anul 2012 și anume de la 10.710,8 milioane de lei la 10.755,5 milioane de lei în anul 2013. În anul 2014 și 2015 se observă o scădere până la valoarea de 10.201,7 milioane de lei în anul 2014, iar în 2015 la valoarea de 9.571,7 milioane de lei

Cheltuielile cu subvențiile înregistrează o scădere în anul 2013 față de 012 de la 6.121,7 milioane de lei la 5.154,3 milioane de lei, iar în următorii 2 ani are loc din nou o creștere până la suma de 6.274,8 milioane lei

Cheltuielile cu programele de finanțare nerambursabilă au scăzut de la o perioadă la alta de la 1.614 milioane de lei în anul 2012 până la 455,9 milioane de lei în anul 2015, corelat și cu scăderea veniturilor aferente din fondurile nerambursabile.

Cheltuielile de capital înregistrează o scădere în anii 2013 și 2014 fată e anul 2012 de la 19.304,9 milioane de lei până la 17.246,2 milioane de lei în anul 2014, iar în anul 2015 se observă o creștere până la 18.263,5 milioane de lei.

Plățile efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent înregistrează valori negative ceea ce reprezintă că sumele plătite îna nul precedent nu au fost recuperate în anul curent, așadar avem înregistrată o pierdere de 657,1 milioane de lei în anul 2012, în anul 2015 ajungând până la valoarea de 1.035,9 milioane de lei.

Cheltuielile curente prezentate mai sus se împart în mai multe categorii de cheltuieli și ele se pot reprezentat grafic astfel :

Grafic 3.16. Evoluția cheltuielilor de personal în perioada 2012-2015

Sursa: mfinante.ro

Grafic 3.17. Evoluția cheltuielilor cu bunuri și servicii în perioada 2012-2015

Sursa: mfinante.ro

Grafic 3.18. Evoluția cheltuielilor cu dobânzile în perioada 2012-2015

Sursa: mfinante.ro

Grafic 3.19. Evoluția cheltuielilor cu transferurile în perioada 2012-2015

Sursa: mfinante.ro

Grafic 3.20. Evoluția cheltuielilor aferente programelor de finanțare nerambursabilă în perioada 2012-2015

Sursa: mfinante.ro

Pe lângă cheltuielile curente mai este prezentată și evoluția cheltuielilor de capital și a plăților efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent astfel:

Grafic 3.21. Evoluția cheltuielilor de capital în perioada 2012-2015

Sursa: mfinante.ro

Grafic 3.22. Evoluția plăților efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent în perioada 2012-2015

Sursa: mfinante.ro

Dacă analizăm veniturile sub formă unui procent din PIB avem următoarea evoluție:

Grafic 3.15. Evoluția Veniturilor bugetare raportate la PIB în perioada 2012-2015

Sursa: mfinante.ro

Așadar veniturile bugetare în sumă totală au următoare valoare raportându-le la PIB:

În anul 2012 veniturile încasate au fost de 193.148,2 milioane lei ceea ce reprezintă un procent de 32,41% din PIB.

În anul 2013 veniturile încasate au fost de 200.374,3 milioane lei ceea ce reprezintă un procent de 31,42% din PIB. Aceasta sumă reprezintă o scădere față de procentul de anul trecut, însă această mică scadere nu are la bază și scăderea veniturilor încasate

În anul 2014 veniturile încasate au fost de 213.833,6 milioane lei ceea ce reprezintă un procent de 32,09% din PIB.

În anul 2015 veniturile încasate au fost de 233.544,3 milioane lei ceea ce reprezintă un procent de 32,85% din PIB, sumă care depășeste si valoarea înregistrată a veniturilor încasate și procentul din PIB față de anul 2012.

Dacă analizăm cheltuieli sub formă unui procent din PIB avem următoarea evoluție:

Grafic 3.15. Evoluția Cheltuielilor bugetare raportate la PIB în perioada 2012-2015

Sursa: mfinante.ro

Așadar cheltuielile bugetare în sumă totală au următoare valoare raportându-le la PIB:

În anul 2012 cheltuielile efectuate au fost de 207.922,1 milioane lei, ceea ce reprezintă un procent de 34,91% din PIB.

În anul 2013 cheltuielile efectuate au fost de 216.168,3 milioane lei, ceea ce reprezintă un procent de 33,9% din PIB

În anul 2014 cheltuielile efectuate au fost de 226.326,8 milioane lei, ceea ce reprezintă un procent de 33,82% din PIB.

În anul 2015 cheltuielile efectuate au fost de 243.915,5 milioane lei, ceea ce reprezintă un procent de 34,33% din PIB.

CONCLUZII

Execuția bugetară reprezintă activitatea efectivă de încasare a veniturilor de la populație, agenți economici, instituții publice și de efectuare a cheltuielilor bugetare pentru activități precum cheltuieli social-culturale, servicii de dezvoltare publică, apărare, siguranță națională, servicii publice generale. Este a treia etapă în cadrul procesului bugetar (elaborarea proiectului bugetar, aprobarea bugetului, execuția bugetului și încheierea exercițiului bugetar).

La rândul său, execuția bugetară are si ea patru faze ale cheltuielilor publice și anume angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata. Angajarea reprezintă actul care generează obligația de a plăti o suma de bani instituția publică către persoana juridică cu care a încheiat un contract. Lichidarea presupune verificarea verificarea dacă acest serviciu a fost executat, ordonanțarea semnifică emiterea către terța persoană a unui ordin de plată cu suma de bani care a fost alocată în buget, iar plata reprezintă ultima fază și constituie plata efectivă a bunului sau a serviciului prestat.

Dacă privim pe ansamblul său execuția bugetară a înregistrat un deficit bugetar în scădere de la an la an, perioada analizată fiind 2012-2015. Deficitul bugetar reprezintă parte a cheltuielilor bugetare ce depășește veniturile bugetare ale unui an bugetar. Dacă privim prima lună a anilor analizați, adică 2012-2016 în acest caz avem înregistrat un excedent bugetar, care este mai evident între ani 2014-2015. Excedentul bugetar reprezintă acea parte a veniturior bugetare ce depășește cheltuielile într-un an bugetar. Aceste diferente cu privire la perioadă, 1 an sau o lună pot fi datorate creșterii încasărilor în prima lună față de nivelul planificat, previzionat ca va fi încasat la bugetul statului.

Modul de colectare a veniturilor publice ține seama de politica fiscal-bugetară pe care o aplică statul pentru a mobiliza contribuabili să își achite datoriile față de stat la timp.

BIBLIOGRAFIE

Ioan Dan Morar – Finanțe publice, Editura Universitatea din Oradea, 2012

Iulian Văcărel (coordonator) – Finanțe publice – ediția a IV-a, Editura Didactică și Pedagogică, București 2004.

Nicolae D. Popescu – Finanțe publice: finanțe-bugete-fiscalitate, Editura Economica, București, 2002

Tatiana Moșteanu (coordonator) – Finanțe publice, Editura Universitară, București 2008

Constantin I. Tulai- Finanțe publice și Fiscalitate, Editura Casa cărți de știință, Cluj-Napoca, 2003

Iulian Văcărel (coordonator) – Finanțe publice, Editura Didacrică și Pedagogică, București, 1992

Marcel Boloș – Bugetul și Trezoreria Publică. Note de curs , Editura Universității din Oradea, 2007

Ioan Gheorghe Țară – Buget și evidență bugetară, Editura Cogito Oradea, 2003

Marcel-Ioan Boloș- note de curs

Anton Florin Boța- Finanțele și societatea contemporană, Editura Paralela 45, 2002

Legea finanțelor publice 500/2002 actualizată la 14 mai 2015

http://www.buget-finante.ro/date/CF.pdf

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/legislatie/clasificatie_economica/pdf/Anexa_nrI_ec.pdf

http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=domenii

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/sitebuget/EvolutiaPIB2004_2015_16032016.doc