Finanțe și Bănci [305613]

[anonimizat]: [anonimizat],

Prof. Univ. dr Cristina CIUMAȘ

2019

[anonimizat]: [anonimizat],

Prof. Univ. dr Cristina CIUMAȘ

2019

[anonimizat] 1 – Harta viticolă a României pe regiuni geografice 12

Harta 2 – Harta viticolă a județului Alba 17

Tabel 1 – Exploatații agricole pe clase de mărime a suprafeței totale 19

Tabel 2 – Exploatații agricole fără personalitate juridică pe clase de mărime a suprafeței totale 20

Tabel 3 – Exploatații agricole cu personalitate juridică pe clase de mărime a suprafeței totale 21

Tabel 4 – Suprafață totală pe clase de mărime din punct de vedere al statului juridic 23

Tabel 5 – Suprafață totală pe clase de mărime a [anonimizat] 24

Tabel 6 – Suprafață totală pe clase de mărime a [anonimizat] 25

Tabel 7 – Exploatații agricole pe clase de mărime a suprafeței agricole utilizate 27

Tabel 8 – Exploatații agricole pe clase de mărime a suprafeței agricole utilizate 28

Tabel 9 – Suprafață cultivată pe clase de mărime a suprafeței agricole utilizate 31

Tabel 10 – Suprafață cultivată pe clase de mărime a suprafeței agricole utilizate 32

Tabel 11 – Numărul pomilor fructiferi în județul Alba (2007 – 2017) 35

Tabel 12 – Suprafața viilor pe rod în județul Alba (2007 – 2017) 36

Tabel 13 – Tarif de primă pentru asigurarea rodului viței de vie (strugurii) 42

Tabel 14 – Tarif de primă pentru asigurarea rodului pomilor fructiferi (fructele) 43

Tabel 15 – Tarif de primă SC City Insurance SA 43

Tabel 16 – Ratingul ofertei SC Groupama SA versus oferta SC City Insurance SA 48

Tabel 17 – Punctaje finale ale ofertelor la societățile de asigurare 49

Tabel 18 – Calcul prime de asigurare SC Groupama SA versus SC City Insurance SA 52

Grafic 1 – Exploatații agricole cu personalitate juridică și fără personalitate juridică 20

Grafic 2 – Exploatații agricole fără personalitate juridică pe clase de mărime a suprafeței totale 21

Grafic 3 – Exploatații agricole cu personalitate juridică pe clase de mărime a suprafeței totale 22

Grafic 4 – Suprafață totală pe clase de mărime a suprafeței totale 24

Grafic 5 – Suprafață totală pe clase de mărime a [anonimizat] 25

Grafic 6- Suprafață totală pe clase de mărime a [anonimizat] 26

Grafic 7 – Exploatații agricole pe clase de mărime a suprafeței agricole utilizate 28

Grafic 8 – Exploatații agricole pe clase de mărime a [anonimizat] 30

Grafic 9 – Exploatații agricole pe clase de mărime a [anonimizat] 30

Grafic 10 – Suprafață cultivată pe clase de mărime a suprafeței agricole utilizate 32

Grafic 11 – Suprafață cultivată pe clase de mărime a [anonimizat] 34

Grafic 12 – Suprafață cultivată pe clase de mărime a [anonimizat] 34

Grafic 13 – Numărul pomilor fructiferi în județul Alba (2007 – 2017) 36

Grafic 14 – Suprafața viilor pe rod în județul Alba (2007 – 2017) 37

Grafic 15 – Genul respondenților 62

Grafic 16 – Vârsta respondenților 63

Grafic 17 – Pregătirea profesională a respondenților 63

Grafic 18 – Opțiunile respondenților în cazul încheierii unui contract de asigurare 64

Grafic 19 – Opțiunile respondenților în cazul încheierii unui contract de asigurare 64

Grafic 20 – Producția medie la hectar obținută (kg/ha) 65

Grafic 21 – Încheierea contractelor de asigurare pentru anul agricol în curs 65

Grafic 22 – Societățile la care au încheiate respondenții contracte de asigurare pentru anul agricol în curs 66

Grafic 23 – Suprafața inclusă în contractul de asigurare 66

Grafic 24 – Suma inclusă în contractul de asigurare 67

Grafic 25 – Riscurile incluse în contractul de asigurare 67

Grafic 26 – Cauzele neîncheierii contractelor de asigurare 68

Grafic 27 – Canale de distribuție 68

Grafic 28 – Riscurile potențial incluse în contractele de asigurare 69

Grafic 29 – Suprafețe solicitate în contractele de asigurare (ha) 69

Grafic 30 – Suma alocată încheierii contractelor de asigurare 70

Grafic 31 – Modalitatea de plată a primei de asigurare 70

Grafic 32 – Subvenționarea primei de asigurare 71

Grafic 33 – Suma solicitată pentru subvenționarea primei de asigurare 71

Grafic 34 – Societatea la care s-ar încheia contractul de asigurare 72

Figura 1 – Demers subscriere asigurare, constatare și evaluare pagubă, stabilire și plată despăgubire 55

INTRODUCERE

Asigurarea este definită ca fiind operațiunea financiară ce decurge dintr-un contract de asigurare sau dintr-o obligație prevăzută de lege, prin care asigurătorul se obligă ca în schimbul unei prime de asigurare primite periodic să-l despăgubească pe asigurat pentru pierderile pe care acesta le-ar putea suferi în urma unor întâmplări independente de voința lui. Pentru a înțelege cât mai bine conceptul de asigurare, analizăm verbul „ a asigura”, care are două accepțiuni relevante. O primă accepțiune este aceea de „a-și lua măsuri de precauție, de prevedere”, iar cea de-a doua accepțiune este definită prin „a oferi o siguranță, o garanție în legătură cu ceva”. Acest „ceva” face trimitere la evenimente nedorite cu consecințe materiale, financiare, vătămări grave sau deteriorări ale stării de sănătate și chiar decese.

Toate aceste evenimente enumerate mai sus pot fi independente de om, precum calamitățile naturale, respectiv dependente de om, care sunt legate de comportamentul omului și/sau de activitatea sa. Astfel, luând decizia încheierii unui contract de asigurare, pe viitor avem o reducere a incertitudinii riscurilor pe care le supunem în contractul de asigurare sau în cazul producerii evenimentului asigurat avem posibilitatea deținerii unor mijloace de control sau cel puțin de control asupra consecințelor lor.

Această lucrare este un studiu al asigurărilor agricole din România, mai precis a rodului viilor și pomilor fructiferi, unde ne-am propus să analizăm ofertele societăților de asigurare, respectiv la ce nivele se află viticultura și producția de pomi fructiferi în România în momentul de față. Astfel, am structurat această lucrare pe 5 capitole care ne vor ajuta să înțelegem mult mai bine conceptul de asigurare, respectiv asigurarea în sine, în domeniul agricol.

Capitolul 1 cuprinde prezentarea viticulturii din România, respectiv a regiunilor și soiurilor de vin care se cultivă în fiecare regiune viticolă de pe teritoriul țării noastre. Dat fiind faptul că provin dintr-o zonă în care producerea de pomi fructiferi, viță de vie și vin a devenit de-a lungul anilor o tradiție, nu doar o meserie de succes, am decis să acord o importanță aparte acestei zone, mai exact regiunii viticole a podișului Transilvaniei și a principalelor podgorii specifice acesteia.

Capitolul 2 cuprinde o analiză mai amănunțită a principalelor exploatații agricole si suprafețe pe clase de mărimi, la nivelul României, iar mai detaliat la nivelul județului Alba. Această analiză am reușit să o fac cu ajutorul site-ului Institutul Național de Statistică de unde am luat preluat toate datele necesare analizei.

În capitolul 3 ne-am propus să analizăm ofertele societăților de asigurare SC Groupama SA versus SC City Insurance SA, astfel cu ajutorul documentației avute la îndemână și a site-urilor acestora am identificat care sunt riscurile incluse în ofertele de asigurare și pentru care se acordă protecție financiară. Totodată, am realizat ratingul ofertelor celor două societăți bine cunoscute pe piața asigurărilor și am calculat prima de asigurare pe care ar trebui să o suporte un asigurat în funcție de variantele de asigurare a celor două societăți la o anumită suprafață dată.

În capitolul 4 am prezentat un caz de daună în județul Constanța ca urmare a grindinii, furtunii și ploii torențiale pentru o suprafață de 146,95 ha de vie, respectiv toate demersurile realizate pentru a despăgubi asiguratul în cauză.

Capitolul 5 cuprinde prezentarea unui chestionar, care a fost lansat pe teritoriul României, producătorilor de struguri, mai precis unui eșantion de 23 de persoane, cu scopul de a analiza modul în care percep aceștia conceptul de asigurare, respectiv disponibilitatea acestora de a încheia sau nu un contract de asigurare.

MOTIVAȚIA

Tema aleasă pentru lucrarea de licență este „Asigurarea rodului viilor și pomilor fructiferi”. Această temă a fost aleasă datorită curiozității mele pentru acestor sector de activitate.

Ținând cont că producția de viță de vie, pomi fructiferi și producerea de struguri de vin reprezintă o afacere de familie de peste 20 de ani, cât și o tradiție din satul meu natal, pot spune că această lucrare reprezintă o lucrare de suflet. În prim plan mi-am dorit să personalizez această lucrare, să aprofundez mai bine domeniul asigurărilor și să dobândesc cât mai multe cunoștințe în ceea ce privește asigurarea rodului viilor și a pomilor fructiferi. Tradiția cultivării viței de vie datează de sute de ani și a reprezentat, în toată această perioadă, o sursă importantă de venit pentru locuitorii din această zonă.

Un alt motiv pentru care am ales această temă este faptul că provin din mediul rural, unde agricultura este principalul domeniu de activitate, astfel consider că asigurarea culturilor agricole este un factor important atât pentru siguranța agricultorilor cât și pentru buna dezvoltare a României din punct de vedere economic.

Țările avansate din punct de vedere economic, au demonstrat faptul că fără o dezvoltare puternică a asigurărilor culturilor agricole, nu vom reuși niciodată să avem o agricultură avansată și performantă. România are un potențial foarte mare de creștere economică datorită acestui sector, însă trebuie să învățăm cum să-l valorificăm.

Datorită acestor motive am ales să studiez cât mai aprofundat această temă și să încerc să înțeleg de ce oamenii sunt reticenți în ceea ce privește încheierea contractelor de asigurare în domeniul agriculturii.

CAPITOLUL I

Viticultura în România

Viticultura în România – regiuni și soiuri de vin

Pe teritoriul țării noastre, vița de vie a fost cultivată din cele mai vechi timpuri. Vechimea acestei îndeletniciri se pierde în negura vremurilor, fosilele găsite pe meleagurile noastre demonstrează existența viței de vie aici, încă de la începutul erei terțiare. Practic, cultivarea vinului pe teritoriul actualei Românii nu a încetat în niciun moment. Ba, dimpotrivă viticultorii și proprietarii de podgorii au investit atât de mult timp și resurse în această îndeletnicire încât au ajuns să fie cunoscuți chiar și peste hotare. Putem spune că și în anii cu producție slabă sau în anii în care viile au fost afectate de invazia unor insecte care atacă rădăcinile plantei, soiuri din podgoriile Drăgășani, Dealu-Mare, Odobești, Cotești, Cotnari sau Târnavele și sortimente de vinuri românești precum Grasa, Tămâioasa, Băbeasca, Busuioacă sau Fetească Albă au fost apreciate peste hotare.

Istoria cultivării viței de vie în România din timpuri străvechi, l-au determinat pe istoricul și scriitorul Bogdan Petriceicu Hașdeu să afirme cu peste un secol în urmă, că „Românii au fost pururea și fără nici o întrerupere o națiune viti-vinicolă”. (Tabla Buții, Carpați)

În prezent arealul viticol al țării noastre este concentrat în 8 regiuni viticole, 37 de podgorii și numeroase centre viticole. În România, regiunile viticole se suprapun pe vechile provincii istorice. Totodată, doresc să menționez și faptul că în decursul timpului importanța economică și socială a vinului a crescut necontenit, datorită beneficiilor pe care aceasta le aduce, printre care putem enumera꞉

Viticultura este un sector intensiv al agriculturii caracterizat printr-un coeficient ridicat de valorificare a terenului. Valoarea producției obținută pe un ha cultivat cu viță de vie echivalează cu 10-15 ha de culturi cerealiere.

Valorifică foarte bine terenurile în pantă, nisipurile și solurile nisipoase, considerate improprii pentru majoritatea culturilor de cereale sau plante tehnice.

Este sursă de materii prime pentru economia națională, strugurii reprezentând materia primă pentru obținerea vinurilor și distilatelor de vin, respectiv pentru industria alimentară.

Este sursă de produse pentru export. Vinurile, distilatele, șampania, stafidele, strugurii de masă, sucurile de struguri sunt produse foarte solicitate la export.

Este sursă de venituri pentru populație, aceștia asigurându-și o mare parte din venituri din activitatea desfășurată în viticultură.

Contribuie la îmbunătățirea alimentației.

Ne punem întrebarea꞉ ce este o regiune viticolă? În termeni largi, regiunea viticolă este un habitat de mare întindere care prezintă aceleași caracteristici din punct de vedere al condițiilor ecologice, a sortimentului de soiuri și a tehnologiilor de întreținere aplicate viței de vie și de obținere a vinurilor.

În continuare doresc să prezint câteva aspecte legate de regiunile viticole din România, mai precis așezarea geografică a acestora, respectiv soiurile de viță de vie specifice fiecărei zone.

Regiunea viticolă a dealurilor Moldovei

Aceasta include plantațiile din Moldova, cuprinse de Hlipiceni, jud. Botoșani, până la Tîmboiești, jud. Vrancea și Smârdan, jud. Galați.

Altitudinea medie a versanților plantați cu vie este de 179 m, soiurile de viță de vie specifice acestei zone geografice fiind꞉

Fetească Regală

Muscat Ottonel

Aligote

Cabernet Sauvignon

Tămâioasă Românească

Băbească Neagră

Grasă

Frâncușă

Galbenă de Odobești

Busuioacă

Regiunea viticolă a podișului Transilvaniei

Regiunea viticolă a podișului Transilvaniei cuprinde plantațiile dintre Apold, jud. Sibiu, până la Dej și Bistrița-Năsăud.

Relieful este format din dealuri și terase cu o altitudine medie de 411 metri, soiurile de viță de vie specifice acestei zone fiind꞉

Fetească Albă

Traminer Rose

Sauvignon Blanc

Muscat Ottonel

Fetească Regală

Riesling Italian

Regiunea viticolă a dealurilor Munteniei și Olteniei

Cuprinde plantațiile viticole din sudul țării, de la Râmnicu Sărat până la Halanga, jud. Mehedinți, și Segarcea, jud. Dolj.

Altitudinea medie la care sunt localizate plantațiile este de 242 m, principalele soiuri de viță de vie cultivate în Muntenia și Oltenia fiind꞉

Cabernet Sauvignon

Pinot Noir

Merlot

Burgund Mare

Fetească Neagră

Fetească Albă

Riesling Italian

Pinot Gris

Muscat Ottonel

Sauvignon Blanc

Regiunea viticolă a dealurilor Banatului

Este formată din plantațiile viticole cu caracter insular, care se întind de la Moldova Nouă, jud. Caraș-Severin, până la Teremia Mare, jud. Timiș.

În această regiune geografică, viticultura se practică la altitudini medii de 231 m, cuprinse între Munții Banatului și zone de câmpie. Principalele soiuri de viță de vie cultivate în regiunea viticolă a dealurilor Banatului sunt꞉

Riesling Italian

Sauvignon Blanc

Pinot Noir

Cadarcă

Merlot

Burgund Mare

Regiunea viticolă a Crișanei și Maramureșului

Această regiune este cuprinsă între Centrul Viticol Miniș, jud. Arad, la sud, și Centrul Viticol Halmeu, jud. Satu Mare, la nord. În această regiune viticultura se practică în zona de dealuri cuprinsă între Mureș și Tisa, dar și în zone de câmpie. Altitudinea medie la care se afla plantațiile de vie este de 222 m.

Soiurile de vin cultivate aici sunt꞉

Cabernet Sauvignon

Pinot Noir

Cadarcă

Merlot

Burgund Mare

Riesling Italian

Fetească Regală

Muscat Ottonel

Regiunea viticolă a colinelor Dobrogei

Este regiunea viticolă care se întinde de la stațiunea Mangalia până la Tulcea și Măcin. Soiurile de viță de vie cultivate în Dobrogea, la o altitudine de 71 m sunt꞉

Pinot Gris

Chardonnay

Muscat Ottonel

Riesling Italian

Sauvignon Blanc

Cabernet Sauvignon

Pinot Noir

Merlot

Regiunea viticolă a teraselor Dunării

Această regiune viticolă este, de fapt, o bandă care se întinde de-a lungul Dunării, de la Zimnicea, jud. Teleorman, la Fetești, jud. Ialomița. Inconvenientul cel mai mare al acestei regiuni este altitudinea medie scăzută a terenurilor, de numai 72 m.

Soiurile de struguri pentru vin cultivate în regiunea viticolă a teraselor Dunării sunt꞉

Crâmpoșie

Fetească Regală

Fetească Albă

Riesling Italian

Riesling de Rhin

Pinot Gris

Pinot Blanc

Sauvignon

Chardonnay

Băbească Gri

Aligoté

Traminer Roz

Tămâioasă Românească

Muscat Ottonel

Cabernet Sauvignon

Cabernet Franc

Merlot

Malbec

Negru de Drăgășani

Pinot Noir

Fetească Neagră

Băbească Neagră

Sangiovese

Syrah

Dornfelder

Rebo

Nisipurile și alte terenuri favorabile din sudul țării

Cuprind podgoriile și centrele viticole de la Vrata, jud. Mehedinți și Rîmnicelu, jud. Brăila. Condițiile în care se practică aici viticultura sunt cele apropiate cu cele de pe terasele Dunării. Cu toate acestea sunt mult mai neprietenoase cu vița de vie, atât iarna, cât și vara, datorită temperaturilor înregistrate. Solurile sunt nisipoase și altitudinea scăzută, la o medie de numai 66 m.

Soiurile de viță de vie cultivate aici sunt꞉

Rkatiteli

Roșioară

Băbească Neagră

Alicante Bouschet

Riesling Italian

Fetească Regală

Cabernet Sauvignon

Harta 1 – Harta viticolă a României pe regiuni geografice

(Preluări personale din Atlasul Mondial Al Vinului, Hugh Johnson și Jancis Robinson, 2015)

Dat fiind faptul că provin dintr-o zonă în care producerea de pomi fructiferi, viță de vie și vin a devenit de-a lungul anilor o tradiție, nu doar o meserie de succes, am decis să acord o importanță aparte acestei zone, mai exact regiunii viticole a podișului Transilvaniei și a principalelor podgorii specifice acesteia.

Podgoria Târnave

Aceasta ocupă aproape toată suprafața podișului Târnavelor, care este străbătut de râurile Târnava Mică și Târnava Mare, care se unesc la ieșirea din Blaj. Administrativ, aceasta se întinde de-a lungul județelor Alba, Sibiu și Mureș. Relieful este format dintr-o înlănțuire de dealuri, însă terenul cuprinde toate formele de relief, cu altitudini de 234 metri, în lunca Târnavelor și a Mureșului, la 550 de metri, lângă Mediaș.

Temperaturile scăzute din timpul toamnei duc la păstrarea aromei în boabe și la obținerea unei acidități mai ridicate, obținându-se vinuri spumante precum꞉ Fetească Regală, Fetească Albă, Riesling Italian și Pinot Gris. Exemple de crame menționate din podgoria Târnave pot fi Cramele Jidvei sau Crama Villa Vinea.

Soiurile de struguri pentru vin cultivate în podgoria Târnave sunt꞉

Traminer

Fetească Regală

Fetească Albă

Riesling Italian

Sauvignon Blanc

Muscat Ottonel

Chardonnay

Pinot Gris

Ezerfürtű

Podgoria Lechința

Este situată în regiunea de dealuri a Someșului Mare și Mureșului, întinzându-se peste orașele Bistrița, Beclean și Reghin, înglobând județele Mureș și Bistrița-Năsăud. Aici, iernile sunt aspre, cu veri calde și umiditate crescută. Toamnele sunt și ele calde, cu temperaturi favorabile chiar și în octombrie. Exemple de crame din podgoria Lechința pot fi Crama Liliac sau Crama Jelna.

Soiurile de struguri pentru vin cultivate în podgoria Lechința sunt꞉

Fetească Albă

Pinot Gris

Muscat Ottonel

Riesling Italian

Fetească Regală

Podgoria Alba

Numită de sași și Țara Vinului, podgoria Alba se află în centrul Transilvaniei. Aici viticultura are tradiții îndelungate. Podgoria Alba se întinde de-a lungul Mureșului, de la Vințu de jos până la Stremț.

Relieful este predominant deluros, cu altitudini care pornesc de la 300-400 de metri și ajung până la 500-600 de metri. Iernile sunt reci, iar verile relativ calde și umede. Toamnele, în schimb, sunt calde și cu temperaturi favorabile maturării strugurilor inclusiv în octombrie.

Podgoria Alba face parte – alături de podgoriile Aiud, Sebeș-Apold și Târnave- din Asociația Țara Vinului. Considerat drumul între plăcere și păcat, vinul este unul din puținele produse care au dăinuit de-a lungul istoriei, păstrându-și importanța și renumele. Podgoriile din Alba își aduc contribuția substanțială pe piața românească, cât și pe cea de peste hotare, oferind vinuri din soiuri alese.

În această zonă, tradiția a fost păstrată cu sfințenie, oamenii locului acordând o importanță aparte meseriei pe care știu să o practice cel mai bine꞉ cultivarea viței de vie. Această renumită zonă viticolă deține cea mai mare suprafață dintre podgoriile podișului Transilvaniei, aria sa cuprinzând aproape în întregime podișul Târnavelor, străbătut de râurile Târnava Mică și Târnava Mare.

Asociația Țara Vinului are ca și scop principal promovarea turistică a județului prin impulsionarea viti-viniculturii. Itinerarul se întinde între Gârbova și Cetatea de Baltă, de la un capăt la celălalt al județului, localități care delimitează Țara Vinului din Alba. Traseul are circa 200 de km și străbate patru municipii꞉ Sebeș, Alba Iulia, Aiud și Blaj, traversând mai multe comune fiecare remarcabile prin cultura și tradițiile sale. Traseul începe de la poalele munților Apuseni și străbate localitățile Gârbova, Sebeș, Alba Iulia, Șard, Ighiu, Ighiel, Țelna, Tibru, Cricău, Teiuș, Aiud, Crăciunelu de Jos, Blaj, Ciumbrud, Jidvei și Cetatea de Baltă.

Soiurile pentru struguri de vin cultivate în podgoria Alba sunt꞉

Fetească Albă

Riesling Italian

Furmint

Sauvignon Blanc

Muscat Ottonel

Fetească Albă

Traminer

Pinot Gris

Ciumbrud – zona viticolă „de suflet”

În cele ce urmează am decis să analizez cererea potențială pentru asigurarea rodului viilor și pomilor fructiferi strict pe județul Alba. Județul Alba este recunoscut la nivel național și internațional pentru calitatea vinurilor produse în podgoriile din zonă. Unul din motive pentru care am ales această temă este faptul că sunt originară din localitatea Ciumbrud, unde încă din strămoși a început să se producă viță de vie și pomi fructiferi. Zona Ciumbrudului este renumită pentru producția semnificativă de pomi fructiferi, chiar unul dintre producători declarând că în jur de 70% din materialul săditor din România pleacă din Ciumbrud spre piețe și hipermarketuri. Cel de-al doilea motiv și consider că cel mai important꞉ reprezintă o temă de care mă leg sufletește, deoarece producția de pomi fructiferi și viță de vie reprezintă o afacere, de peste 20 de ani, în familia noastră.

Tradiția cultivării viței de vie datează de sute de ani și a reprezentat, în toată această perioadă, o sursă importantă de venit pentru locuitorii din această zonă.

Ciumbrudul este localitate componentă a Municipiului Aiud, situată în partea de est a teritoriului administrativ al acestuia, la distanță de 3,5 km, respectiv la 35,5 km față de reședința de județ Alba Iulia. Mica localitate adună în fiecare toamnă rodul viței de vie de pe cele peste 1.000 de ha ale podgoriei.

Din punct de vedere economic, Ciumbrudul este o localitate rurală cu caracter agricol, specializată în principal pe cultura viței de vie. Prin darul lui Dumnezeu, Ciumbrudul a beneficiat de un pământ special, de o dispunere cardinală a dealurilor cu expoziție prelungită la soare, ceea ce a determinat cultura extinsă a soiurilor de vie. Soiurile de vie de atunci, „Arcella” și „Mitida”, rezistând timpurilor au devenit actuala Fetească Albă.

În anul 1981 când Ferma din Ciumbrud deținea o suprafață de 127,5 ha, cultivată exclusiv cu viță de vie, soiurile cele mai răspândite au fost꞉

Fetească Regală

Riesling Italian

Muscat Ottonel

Traminer

Fetească Albă

Pinot Gris

Sauvignon

Furmint

Wenburger

Perlă de Csaba

Jeres

Plébános

Neubuger

În prezent se cultivă soiuri precum꞉

Sauvignon Blanc

Fetească Regală

Riesling

Muscat Ottonel

Gewurztraminer (Traminer)

Chardonnay

Pinot Gris,

care oferă în fiecare an o recoltă valoroasă, vinificatorul Florin Dănoaie afirmând că꞉ „ În anii viticoli buni se obțin vinuri de înaltă ținută și cu o aciditate ridicată, ceea ce conferă echilibru, fructuozitate și specificitate de soi. Întreaga gamă este specifică vinurilor albe din Europa. În ultimii 20 de ani gusturile consumatorilor s-au modificat semnificativ. Dacă acum 20 de ani predominau vinurile dulci și semidulci, acum predomină vinurile seci și demiseci, care sunt caracteristice pentru Podgoria Ciumbrud-Aiud. În ultimul timp, datorită schimbărilor de microclimat, s-a încercat și cultivarea primelor soiuri roșii, cum ar fi Pinot Noir”. (Casa de Vinuri Ciumbrud, 2009, Sibiu, România)

Condițiile naturale deosebite din această zonă, în armonie cu priceperea viticultorilor și meșteșugul vinificatorilor fac din vinul de Ciumbrud, unul din cele mai fine pe care Podgoriile Ardealului le poate oferi și care ne demonstrează faptul că fiecare picătură de Ardeal este de-a dreptul prețioasă. Cronicile spun că vinul de Ciumbrud a fost „Pohta ce-am pohtit” în materie de vinuri a Domnitorului Mihai Viteazul.

Harta 2 – Harta viticolă a județului Alba

(Prelucrări personale de pe http://www.revino.ro/cetatea-alba-carolina-din-alba-iulia-transilvania-crame-a225.html#prettyPhoto)

CAPITOLUL II

Evaluarea cererii de asigurare a rodului viilor și pomilor

În acest capitol,vom analiza date cu privire la cererea potențială de asigurare cu ajutorul datelor obținute de pe site-ul oficial al Institutului Național de Statistică. Am abordat acest subiect din două puncte de vedere. Prima abordare este din punct de vedere al exploatațiilor agricole și suprafață totală, pe clase de mărimi și a suprafeței totale prin prisma statutului juridic. Cea de-a doua abordare este cea a exploatațiilor agricole și suprafață cultivată, pe clase de mărime a suprafeței agricole utilizate din punct de vedere al categoriei de folosință.

2.1. Exploatații agricole pe clase de mărime a suprafeței totale din punct de vedere al statutului juridic

Din tabelul și graficele de mai jos putem observa că꞉

Numărul exploatațiilor agricole fără personalitate juridică înregistrează un total de 3.814.644 exploatații agricole fiind semnificativ mai mare față de exploatațiile agricole cu personalitate juridică acestea înregistrând un total de doar 30.601 exploatații agricole.

Luând în considerare exploatațiile agricole fără personalitate juridică se poate observa că cele mai reprezentative sunt exploatațiile agricole individuale înregistrând un total de 3.809.542 exploatații agricole în timp ce persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și cele familiale înregistrează un total de 5.102 exploatații.

La exploatațiile agricole cu personalitate juridică numărul cel mai mare de exploatații agricole este înregistrat de societățile comerciale cu capital majoritar privat cu un total de 16.339 exploatații, urmate de fundații, așezăminte, școli cu 9.431 și consilii locale, primării cu un total de 2.729 exploatații agricole.

Cea mai mare pondere a exploatațiilor agricole fără personalitate juridică o deține clasa de mărime 2-5 ha cu un procent de 20.85% (total 795.301 exploatații agricole), urmată de clasa de mărime 1-2 ha cu un procent de 18.98% (723.911 exploatații agricole).

Cea mai scăzută pondere a exploatațiilor agricole fără personalitate juridică o deține clasa de mărime „peste 100” ha cu un procent de 0.12% (total 4.426 exploatații agricole), urmată de clasa de mărime 50-100 ha cu un procent de 0.16% (total 5.920 exploatații agricole).

Cea mai mare pondere a exploatațiilor agricole cu personalitate juridică o deține clasa de mărime „peste 100” ha cu un procent de 32.75% (total 10.022 exploatații agricole), urmată de clasa de mărime 2-5 ha cu un procent de 7.29% (total 3.455 exploatații agricole).

Cea mai scăzută pondere a exploatațiilor agricole cu personalitate juridică o deține clasa de mărime sub 0,1 ha cu un procent de 1.22% (total 373 exploatații agricole), urmată de clasa de mărime 20-30 ha cu un procent de 3.62% (total 1.107 exploatații agricole).

Ponderea exploatațiilor agricole fără personalitate juridică în total exploatații agricole este de 99.21% și cu un total de 3.814.644.

Ponderea exploatațiilor agricole cu personalitate juridică în total exploatații agricole este de 0.79% și cu un total de 30.601.

Tabel 1 – Exploatații agricole pe clase de mărime a suprafeței totale

(Prelucrări personale de pe Institutul Național de Statistică, 2018)

Grafic 1 – Exploatații agricole cu personalitate juridică și fără personalitate juridică

(Prelucrări personale de pe Institutul Național de Statistică, 2018)

Tabel 2 – Exploatații agricole fără personalitate juridică pe clase de mărime a suprafeței totale

(Prelucrări personale de pe Institutul Național de Statistică, 2018)

Grafic 2 – Exploatații agricole fără personalitate juridică pe clase de mărime a suprafeței totale

(Prelucrări personale de pe Institutul Național de Statistică, 2018)

Tabel 3 – Exploatații agricole cu personalitate juridică pe clase de mărime a suprafeței totale

(Prelucrări personale de pe Institutul Național de Statistică, 2018)

Grafic 3 – Exploatații agricole cu personalitate juridică pe clase de mărime a suprafeței totale

(Prelucrări personale de pe Institutul Național de Statistică, 2018)

2.2. Suprafață totală pe clase de mărime din punct de vedere al statului juridic

Din tabelul și graficele de mai jos putem observa că꞉

Cea mai mare suprafață totală o dețin exploatațiile agricole fără personalitate juridică cu un total de 8.307.450,22 ha față de exploatațiile agricole cu personalitate juridică cu un total de 7.387.577,19 ha.

Cele mai semnificative suprafețe de la exploatațiile agricole fără personalitate juridică sunt exploatațiile agricole individuale cu o suprafață totală de 8.006.526,62 ha, iar cele mai puțin semnificative se regăsesc la persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale cu o suprafață totală de 300.923,6 ha.

Cele mai semnificative suprafețe de la exploatațiile agricole cu personalitate juridică sunt reprezentate de societățile comerciale cu capital majoritar privat cu o suprafață totală de 3.290.667,07 ha, urmată de consilii locale, primării cu o suprafață totală de 2.144.177,97 ha și fundații, așezăminte, școli cu o suprafață totală de 984.048,69 ha.

Cea mai mare pondere a suprafeței totale de la exploatațiile agricole fără personalitate juridică o deține clasa de mărime 2-5 ha cu un procent de 29.65% (total 2.463.063 ha), urmată de clasa de mărime 5-10 ha cu o pondere de 17.66% (total 1.466.801 ha).

Cea mai scăzută pondere a suprafeței totale de la exploatațiile agricole fără personalitate juridică o deține clasa de mărime sub 0,1 ha cu un procent de 0.19% (total 15.801,8 ha).

Cea mai mare pondere a suprafeței totale de la exploatațiile agricole cu personalitate juridică o deține clasa de mărime „peste 100” ha cu un procent de 96.16% (total 7.103.890 ha), urmată de clasa de mărime 50-100 ha cu un procent de 1.85% (total 136.448,1 ha).

Cea mai scăzută pondere a suprafeței totale de la exploatațiile agricole cu personalitate juridică o deține clasa de mărime sub 0,1 ha cu un procent de 0.0003% (total 22.23 ha), urmată de clasa de mărime 0,1-0,3 ha cu un procent de 0.004% (total 321.8 ha).

Tabel 4 – Suprafață totală pe clase de mărime din punct de vedere al statului juridic

(Prelucrări personale de pe Institutul Național de Statistică, 2018 )

Grafic 4 – Suprafață totală pe clase de mărime a suprafeței totale

(Prelucrări personale de pe Institutul Național de Statistică, 2018)

Tabel 5 – Suprafață totală pe clase de mărime a suprafeței totale – exploatații agricole cu personalitate juridică

(Prelucrări personale de pe Institutul Național de Statistică,2018)

Grafic 5 – Suprafață totală pe clase de mărime a suprafeței totale – exploatații agricole cu personalitate juridică

(Prelucrări personale de pe Institutul Național de Statistică, 2018)

Tabel 6 – Suprafață totală pe clase de mărime a suprafeței totale – fără personalitate juridică

(Prelucrări personale de pe Institutul Național de Statistică, 2018)

Grafic 6 – Suprafață totală pe clase de mărime a suprafeței totale – fără personalitate juridică

(Prelucrări personale de pe Institutul Național de Statistică, 2018)

2.3. Exploatații agricole pe clase de mărime a suprafeței agricole utilizate

Din tabelul și graficele de mai jos putem observa că꞉

Numărul exploatațiilor agricole de pomi fructiferi înregistrează un total de 367.624 exploatații agricole fiind semnificativ mai mic față de numărul plantațiilor viticole care înregistrează un total de 920.851 exploatații agricole.

Luând în considerare exploatațiile agricole de pomi fructiferi cele mai reprezentative sunt plantațiile pomicole de pruni cu un total de 198.538 exploatații, urmate de plantațiile pomicole de meri cu un total de 107.827 respectiv cele de peri cu un total de 22.092 exploatații agricole.

Cele mai nesemnificative sunt plantațiile pomicole de gutui cu un total de 1.566, urmate de plantațiile pomicole de piersici și nectarine cu un total de 3.039 și plantațiile pomicole de caiși și zarzări cu un total de 6.483 exploatații agricole.

Luând în considerare plantațiile viticole cele mai semnificative sunt plantațiile viticole de struguri de vin cu un total de 907.724, în timp ce cele mai nesemnificative exploatații sunt plantațiile viticole de struguri de masă cu un total de 13.127 exploatații agricole.

Din categoria plantațiilor viticole de struguri de vin cea mai reprezentativă categorie este cea destinată pentru alte tipuri de vin cu un total de 865.137 exploatații agricole.

În categoria plantațiilor pomicole cea mai mare pondere este reprezentată de plantațiile pomicole de pruni cu un procent de 54.01% (total 198.538 exploatații agricole), urmate de plantații pomicole de meri cu un procent de 29.33% (total 107.827 exploatații agricole) și peri cu un procent de 6.01% (total 22.092 exploatații agricole).

Cea mai redusă pondere din categoria plantațiilor pomicole este cea de gutui cu un procent de 0,43% (total 1.566 exploatații agricole), urmată de piersici și nectarine cu un procent de 0.83% (total 3.039 exploatații agricole) și plantațiile pomicole de caiși și zarzări cu un procent de 1.76% (total 6.483 exploatații agricole).

Din categoria plantațiilor viticole cea mai reprezentativă subcategorie este cea a strugurilor de vin cu un procent de 98.57% (total 907.724 exploatații agricole), din care 93.95% este reprezentat de alte tipuri de vin (total 865.137 exploatații agricole) și un procent de 4.95% este reprezentat de plantații viticole pentru vinul de calitate (total 45.587 exploatații agricole).

Cea mai redusă pondere la categoria plantațiilor viticole este cea a strugurilor de masă cu un procent de doar 1.43% (total 131.272 exploatații agricole).

Tabel 7 – Exploatații agricole pe clase de mărime a suprafeței agricole utilizate

(Prelucrări personale de pe Institutul Național de Statistică, 2018)

Grafic 7 – Exploatații agricole pe clase de mărime a suprafeței agricole utilizate

(Prelucrări personale de pe Institutul Național de Statistică, 2018)

Tabel 8 – Exploatații agricole pe clase de mărime a suprafeței agricole utilizate

(Prelucrări personale de pe Institutul Național de Statistică, 2018)

Grafic 8 – Exploatații agricole pe clase de mărime a suprafeței agricole utilizate – ponderi plantații pomicole

(Prelucrări personale de pe Institutul Național de Statistică, 2018)

Grafic 9 – Exploatații agricole pe clase de mărime a suprafeței agricole utilizate – ponderi plantații viticole

(Prelucrări personale de pe Institutul Național de Statistică, 2018)

2.4. Suprafață cultivată pe clase de mărime a suprafeței agricole utilizate

Din tabelul și graficele de mai jos putem observa că꞉

Cea mai mare suprafață cultivată de pomi fructiferi o dețin plantațiile pomicole de pruni cu un total de 66.333,6 ha în timp ce cea mai mică suprafață cultivată de pomi fructiferi o dețin plantațiile pomicole de gutui cu un total de 281,77 ha.

Luând în considerare plantațiile viticole se poate observa că cea mai mare suprafață cultivată o dețin plantațiile viticole pentru struguri de vin cu o suprafață totală de 156.512,80 ha.

Din categoria plantațiilor viticole pentru struguri de vin cea mai mare suprafață cultivată este reprezentată de categoria „alte tipuri de vin” cu o suprafață totală de 108.893,99 ha.

Din categoria plantațiilor viticole cea mai restrânsă este cea a strugurilor de masă cu un total de 4.853,1 ha cultivate.

Cea mai redusă sub categorie din categoria plantațiilor viticole pentru struguri de vin este reprezentată de subcategoria „vin de calitate” cu o suprafață totală cultivată de doar 47.619,35 ha.

Luând în considerare plantațiile pomicole ponderea cea mai mare este reprezentată de plantațiile pomicole de pruni cu un procent de 47.98% (total 66.333,6 ha), urmată de plantațiile pomicole de meri cu un procent de 39.64% (total 54.797,96 ha) și plantațiile pomicole de cireși și vișini cu un procent de 4.08% (total 5.6444,85 ha).

Cea mai redusă pondere a plantațiilor pomicole este reprezentată de cea de gutui cu un procent de doar 0.20% (total 281,77 ha), urmată de plantațiile pomicole de piersici și nectarini cu un procent de 1.40% (total 1934,03 ha).

Din categoria plantațiilor viticole cea mai reprezentativă pondere o dețin plantațiile viticole pentru struguri de vin cu un procent de 96.99% (total de 156.512,680 ha).

Dacă analizăm categoria plantațiilor viticole pentru struguri de vin, putem observa că ponderea cea mai mare o deține subcategoria „alte tipuri de vin” cu un procent 69.58% (total 108.893,99 ha), urmată de categoria „vin de calitate” cu un procent de 30.43% (total 47.619,35 ha).

Tabel 9 – Suprafață cultivată pe clase de mărime a suprafeței agricole utilizate

(Prelucrări personale de pe Institutul Național de Statistică, 2018)

Grafic 10 – Suprafață cultivată pe clase de mărime a suprafeței agricole utilizate

(Prelucrări personale de pe Institutul Național de Statistică, 2018)

Tabel 10 – Suprafață cultivată pe clase de mărime a suprafeței agricole utilizate

(Prelucrări personale de pe Institutul Național de Statistică, 2018)

Grafic 11 – Suprafață cultivată pe clase de mărime a suprafeței agricole utilizate – ponderi plantații pomicole

(Prelucrări personale de pe Institutul Național de Statistică, 2018)

Grafic 12 – Suprafață cultivată pe clase de mărime a suprafeței agricole utilizate – ponderi plantații viticole

(Prelucrări personale de pe Institutul Național de Statistică, 2018)

2.5. Numărul pomilor fructiferi în județul Alba (2007-2017)

Din tabelul și graficul de mai jos putem observa că꞉

Cel mai mare procent de pomi fructiferi cultivați în județul Alba în anul 2017 este deținut de categoria „-” cu un procent de 50.84% și un total de 1.405.561 pomi fructiferi.

Cel mai mic procent de pomi fructiferi cultivați în județul Alba în anul 2017 este deținut de categoria „caiși și zarzări” cu un procent de 1.42% și un total de 39.158 pomi fructiferi.

Din datele obținute se poate observa numărul minim sau maxim de pomi fructiferi cultivați într-o anumită perioadă în județul Alba, astfel se poate observa că în anul de bază, 2007, numărul maxim de pomi fructiferi cultivați a fost de 1.419.546 pomi fructiferi în timp ce numărul minim a fost de 30.137 pomi fructiferi, înregistrat în intervalul supus analizei noastre.

Comparativ cu anul de bază în anul 2017 numărul maxim de pomi fructiferi cultivați a înregistrat un total de 1.405.561 pomi fructiferi, iar numărul minim a ajuns la un total de 39.158 pomi fructiferi.

Dacă luăm în considerare totalul pomilor fructiferi cultivați într-o perioadă dată, se poate observa o creștere a numărului de pomi fructiferi în anul 2017, cu un total de 2.764.707 pomi fructiferi, față de anul de bază 2007, cu un total de 2.758.038 pomi fructiferi.

Tabel 11 – Numărul pomilor fructiferi în județul Alba (2007 – 2017)

(Prelucrări personale de pe Institutul Național de Statistică, 2018)

Grafic 13 – Numărul pomilor fructiferi în județul Alba (2007 – 2017)

(Prelucrări personale de pe Institutul Național de Statistică, 2018)

2.6. Suprafața viilor pe rod în județul Alba (2007-2017)

Din tabelul și graficul de mai jos putem observa că꞉

În anul 2017 în județul Alba s-a înregistrat un total de 4.731 ha vii pe rod față de anul de bază cu un total de 2.700 ha vii pe rod.

În anul de bază, 2007, în județul Alba suprafața viilor pe rod a înregistrat un total de 2.700 ha vii pe rod, din care 19 ha au fost destinate viilor pentru struguri de masă, iar diferența de 2.681 ha a fost destinată producției de struguri de vin.

Numărul maxim și minim de suprafață a viilor pe rod în județul Alba a fost înregistrat în anul 2016 cu un total de 4.836 ha vii pe rod.

Se poate observa că în anul 2017 suprafața maximă a viilor pe rod în județul Alba este de 4.731 ha aceasta fiind destinată pentru producția strugurilor de vin.

Grafic 14 – Suprafața viilor pe rod în județul Alba (2007 – 2017)

(Prelucrări personale de pe Institutul Național de Statistică, 2018)

Tabel 12 – Suprafața viilor pe rod în județul Alba (2007 – 2017)

(Prelucrări personale de pe Institutul Național de Statistică, 2018)

Din datele colectate și prelucrate de pe Institutul Național de Statistică rezultă că la nivelul țării noastre există un număr suficient de mare de exploatații agricole, atât în ceea ce privește plantațiile pomicole, cât si cele viticole.

După cum bine știm îngrijirea unei culturi agricole necesită o investiție substanțială încă de la bun început. Experiența țărilor avansate din punct de vedere economic a demonstrat că fără o dezvoltare puternică a asigurărilor agricole, încercarea de a realiza o agricultură performantă și la nivele cât mai înalte devine iluzorie.

Investițiile necesare pentru cultivarea în condiții tehnologice intensive sunt extrem de importante pentru a nu fi luate în calcul riscurile climatice, a căror manifestare pot avea influențe semnificative asupra întreprinzătorilor. În țara noastră, agricultura se confruntă cu riscuri care au dobândit o frecvență și intensitate de manifestare necunoscute anterior. Se cunosc fiind larg mediatizate dezastrele provocate agriculturii de secetă, grindină, temperaturi scăzute, sub limita de rezistență biologică a plantațiilor, ploi torențiale cu efecte indirecte, respectiv revărsări de râuri, inundații și alunecări de terenuri.

Mai mult decât atât, cunoscând specificul acestui domeniu și multitudinea factorilor ce pot influența rezultatul culturii fac din ce în ce mai dificilă aproximarea rezultatelor finale. Astfel, pot spune că o asigurare agricolă este o soluție avantajoasă împotriva pagubelor provocate de aceste riscuri și care au rolul de a proteja investiția în diferite situații greu de prevăzut. Din aceste motive am ales ca temă a capitolului următor analiza ofertelor de asigurare la două societăți bine cunoscute pe piața asigurărilor și în rândul agricultorilor.

CAPITOLUL III

Oferta SC Groupama SA versus SC City Insurance SA

Elementele tehnice – prezentare condiții generale și specifice

Subiecții asigurării

Asiguratul poate fi societate comercială, regie autonomă, asociație agricolă, producător de semințe autorizat sau o persoană fizică care deține și/sau exploatează pe baza unor acte doveditoare acceptate conform legislației în vigoare o suprafață delimitată de teren, pe care s-a înființat o cultură agricolă.

Asigurătorul convine să-l despăgubească pe asigurat pentru pierderile materiale/financiare datorate distrugerii (parțiale sau totale) producției agricole, ca urmare a riscurilor asigurate, în schimbul achitării la zi a primei de asigurare.

Obiectul asigurat

Asigurarea rodului viței de vie (strugurilor) și a pomilor fructiferi (fructele)

În baza Contractului de asigurare, se pot asigura꞉

Rodul viței de vie (strugurii);

Rodul pomilor fructiferi (fructele).

Nu se pot asigura (trăsături comune celor două societăți)꞉

Rodul viței de vie și rodul pomilor fructiferi care au suferit în anul agricol în curs pagube din orice cauză, precum și cele care, la data încheierii asigurării, nu garantează randamentul normal, specific soiului asigurat, respectiv speciei asigurate.

CITY INSURANCE SA꞉

Livezile de pomi fructiferi și butucii de vie – materialul producător lemnos (în cazul în care obiectul asigurării este rodul viilor, pomilor/arbuștilor fructiferi).

Prin prezentele condiții specifice, se pot asigura꞉

Rodul viței de vie, respectiv strugurii;

Rodul pomilor fructiferi, respectiv fructele.

Asigurarea se referă doar la producția de struguri/de fructe (kg/ha).

Riscurile asigurate

Excluderi generale꞉

Nu se vor acorda despăgubiri pentru pagubele provocate de꞉

greutatea zăpezii și topirea acesteia;

băltiri și exces de umiditate și/sau stagnarea apei, indiferent de cauza producerii acestor fenomene;

secetă;

consecință a ploilor abundente și de durată care determină stresul hidric produs de excel de umiditate în sol (provocând stagnarea și dereglarea proceselor de creștere și dezvoltare a plantelor și frângerea, putrezirea, scuturarea plantelor, crăparea fructelor);

înghețul din timpul iernii;

bolile și dăunătorii viței de vie;

animale și păsări de orice fel, domestice sau sălbatice;

nerespectarea tehnologiilor de întreținere a plantațiilor de viță de vie și pomi fructiferi;

poluare, contaminare;

prăbușirea/alunecarea de teren, care se poate asigura cu supliment de primă;

orice alte cauze necuprinse în asigurare, chiar dacă sunt în legătură cu efectele factorilor de risc asigurați;

furtul în orice condiții și sub orice formă;

război (chiar nedeclarat), război civil sau operațiuni de război, invazie, ocupație militară, folosirea energiei atomice sau materialelor fisionabile, insurecție, tulburări civile, revolte, greve, acte de sabotaj, dictatură militară sau uzurpare de putere, acțiunea unor grupuri de persoane răuvoitoare sau persoane care acționează în numele sau în legătură cu orice persoană politică, conspirație, confiscare, naționalizare, expropiere, rechiziționare, distrugere din ordinul oricărui guvern de drept sau de fapt sau oricărei autorități publice;

incendiu, în situația în care nu au fost respectate normele de prevenire și stingere a incendiilor;

daunele cauzate direct sau indirect de꞉ explozii sau emanații de căldură sau radiații provenite din fuziunea sau fisiunea nucleară, precum și de radiațiile provocate de accelerarea artificială a particulelor.

Nu se acordă despăgubiri pentru꞉

pagubele suferite ca urmare a pierderilor de calitate;

pagubele existente la data intrării în vigoare a Poliței și nici pentru cele produse înaintea începerii răspunderii asigurătorului;

paguba sau partea din pagubă care s-a produs din culpa asiguratului sau din culpa oricărui prepus al asiguratului, ca urmare a neaplicării la timp a lucrărilor de întreținere, de protecție fitosanitară și oricăror altor acțiuni menite să preîntâmpine, să reducă sau să limiteze efectul negativ al factorilor de risc asigurați.

Excluderi specifice꞉

pentru pagubele provocate de înțepăturile insectelor;

pentru pagubele provocate de maturarea excesivă ca urmare a întârzierii recoltatului, indiferent de cauza care a condus la întârzierea recoltatului;

dacă paguba s-a produs într-o perioadă a anului în care, ținând cont de condițiile locale, trebuia să fie terminată recoltarea rodului asigurat;

pentru pierderile de calitate ale producției.

Excluderi specifice la City Insurance SA꞉

consecință a măsurilor de desființare profilactică a unor culturi sau de carantină fito – sanitară dispuse de autoritățile în drept;

consecință a fenomenelor naturale extreme – tornadă, uragan;

produse din lipsa fecundării sau suprafertilizării;

cheltuielile indirecte de producție și cheltuieli cu asigurarea;

cheltuielile de recoltare;

cheltuielile aferente transportului producției din câmp;

cheltuielile necesare pentru transformarea sau îmbunătățirea stării culturilor agricole asigurate comparativ cu cele dinaintea producerii oricărui eveniment asigurat;

cheltuielile legate de paza culturii agricole asigurate;

daune cu consecință de orice fel, ca de exemplu pierderile de venit/profit, chiar ca urmare a unor cauze cuprinse în asigurare;

daune indirecte, cum ar fi scăderea prețurilor recoltelor sau întârzieri în livrarea acestora, chiar ca urmare a unor cauze cuprinse în asigurare;

daune apărute în perioada în care oricare dintre avizele sau autorizațiile legale necesare derulării activității asiguratului sunt suspendate, anulate, retrase, expirate sau nu există.

Suma asigurată

Suma asigurată pe kg, respectiv suma asigurată pe hectar, nu conțin TVA, referitor atât la asigurarea rodului viței de vie (struguri), cât și la asigurarea rodului pomilor fructiferi (fructele).

Prima de asigurare

SC Groupama SA

Primele de asigurare sunt stabilite pentru anul agricol în curs, indiferent de data încheierii asigurării.

Neplata primelor de asigurare și/sau a ratelor de primă, în cuantumul și la termenele de scadență stabilite prin contract, este sancționată cu rezilierea contractului de asigurare, astfel asigurătorul nu poate fi obligat față de asigurat la plata despăgubirii.

Data scadentă a ultimei rate de primă va fi stabilită nu mai târziu de 30 de zile înainte de data la care se estimează că vor începe lucrările de recoltare, înscrisă în Cererea-Chestionar.

Primele de asigurare se calculează conform tarifului de prime stabilit de asigurător.

Primele de asigurare se pot achita în rate, în cuantumul și la termenele stabilite de comun acord.

După trecerea unei perioade de 30 de zile calendaristice de la data emiterii asigurării înscrisă în Poliță, dacă prima de asigurare sau cea dintâi rată a primei nu a fost plătită integral, contractul de asigurare se desființează ca urmare a îndeplinirii condiției rezolutorii reprezentată de neplata integrală a primei de asigurare.

În situația în care o rată de primă, ulterioară celei dintâi, nu este plătită integral în termen de 15 zile de la termenul stabilit în polița de asigurare se consideră reziliat de drept, fără punere în întârziere sau altă somație. Orice rată încasată parțial va fi considerată neîncasată, iar polița se va rezilia dacă nu se plătește diferența de primă în termenul de păsuire de 15 zile de la data scadenței ratei stabilită în poliță. Rezilierea va fi făcută începând cu data la care a fost scadentă rata neplătită.

Asigurătorul nu are obligația de a aminti, asiguratului sau contractantului poliței de asigurare, datele la care sunt scadente ratele de primă stabilite prin polița de asigurare.

Plata primei se va face la sediul asigurătorului sau al împuterniciților săi. Dovada plăților primelor de asigurare revine asiguratului în cauză.

SC City Insurance SA

Prima de asigurare se stabilește în moneda în care a fost stabilită suma asigurată (moneda contractului) și se datorează pentru întregul an de valabilitate al contractului de asigurare, plata putând fi efectuată atât în moneda contractului de asigurare cât și în lei, la cursul de schimb B.N.R. valabil la data efectuării plății. Dovada plății primelor revine asiguratului, mijlocul de probă fiind chitanța, ordinul de plată sau orice alt document probator al plății, până la proba contrară.

Prima de asigurare se achită anticipat, integral sau în rate – facilitate acordată de către asigurat conform propriilor proceduri, modalitatea de plată, cuantumul și datele scadente fiind cele menționate în poliță. Asigurătorul nu are obligația de a aminti asiguratului scadența obligațiilor de plată.

Comisioanele sau spezele bancare de orice fel achitate în legătură cu plata primei de asigurare sau cu ratele acesteia sunt în sarcina asiguratului.

În cazul în care polița încetează ca urmare a imposibilității producerii riscurilor asigurate, distrugerii culturilor asigurate din alte cauze decât cele acoperite prin poliță sau dispariției interesului asigurat, prima de asigurare cuvenită va fi cea aferentă perioadei în care polița de asigurare a fost valabilă, diferența dintre prima de asigurare încasată și cea cuvenită se va restitui, la cerere, asiguratului, exceptând după caz situația în care s-au plătit deja despăgubiri sau sunt avizate daune în baza poliței ce a încetat. În cazul în care plata primei de asigurare s-a efectuat în echivalentul în lei al unei valute, restituirea diferenței de primă se face în lei, la cursul B.N.R. la data încetării valabilității poliței.

Tabel 13 – Tarif de primă pentru asigurarea rodului viței de vie (strugurii)

SC Groupama SA

(Preluări personale din documentația SC. Groupama SA)

Tabel 14 – Tarif de primă pentru asigurarea rodului pomilor fructiferi (fructele)

SC Groupama SA

(Preluări personale din documentația SC Groupama SA)

Tabel 15 – Tarif de primă SC City Insurance SA

(Preluări personale din documentația SC City Insurance SA)

Gruparea județelor pe categorii tarifare – SC Groupama SA꞉

Categoria I꞉ Botoșani, Călărași, Covasna, Dolj, Galați, Giurgiu, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Neamț, Olt;

Categoria II꞉ Alba, Arad, Bacău, Constanța, Dâmbovița, Ialomița, Iași, Ilfov, Mehedinți, Mureș, Prahova, Sălaj, Sibiu, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vrancea;

Categoria III꞉ Argeș, Bihor, Bistrița Năsăud, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Gorj, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Vâlcea.

Durata asigurată

Franșiza

Pierderea de producție la struguri, produsă de înghețul târziu de primăvară, situată sub pragul de 25% din producția medie asigurată pe soi nu se despăgubește și rămâne în sarcina asiguratului.

Pierderea de producție la struguri produsă de alte riscuri asigurate decât riscul de îngheț târziu de primăvară, situată sub pragul de 10% din producția medie asigurată pe soi nu se despăgubește și rămâne în sarcina asiguratului.

În situația în care strugurii de același soi sunt afectați atât de îngheț târziu de primăvară, cât și de alte riscuri asigurate, pierderea de producție situată sub pragul de 15% din producția medie asigurată pe soi nu se despăgubește și rămân în sarcina asiguratului.

Pierderea de producție la fructe produsă de riscuri asigurate situată sub pragul de 10% din producția asigurată pe specie nu se despăgubește și rămâne în sarcina asiguratului.

Dacă pagubele produse de riscuri asigurate se situează peste limitele menționate anterior, despăgubirea se va calcula luând în considerare franșiza deductibilă înscrisă în polița de asigurare.

Franșiza deductibilă pentru struguri se calculează astfel꞉ ca procent din suma asigurată totală aferentă soiului asigurat.

Franșiza deductibilă pentru fructe se calculează astfel꞉ ca procent din suma asigurată totală aferentă soiului asigurat.

Franșiza deductibilă꞉ 10% din suma asigurată totală pe soi în cazul strugurilor și 10% din suma asigurată totală pe specie în cazul fructelor. În cazul în care suprafața asigurată totală pentru fiecare soi (struguri), respectiv specie (fructe), este divizată în cel puțin trei parcele, franșiza poate fi redusă; franșiza minimă pentru aceste situații se calculează ca raport dintre suprafața celei mai mari parcele și suprafața întregului soi (struguri), respectiv suprafața întregii specii (fructe), raport care se va rotunji la o zecimală.

La solicitarea asiguratului, la asigurarea în curs se poate încheia o asigurare suplimentară, în următoarele situații꞉

pentru majorarea sumelor/kg asigurate inițial;

pentru majorarea producției medii pe soi, respectiv specie asigurate. Majorarea producției medii pe soi, respectiv specie asigurate se poate face numai în urma efectuării unei inspecții de risc, dacă producția așteptată a se obține este mai mare decât cea estimată la încheierea asigurării. Pentru vița de vie inspecțiile de risc se vor efectua în perioada de creștere a boabelor, iar pentru pomii fructiferi după legarea completă a fructelor, dar numai după prima normare fiziologică.

Mecanismul derulării asigurării

Încheierea contractului de asigurare

Asigurarea se poate încheia oricând în cursul anului, dar nu mai târziu cu o lună înainte de data la care în mod normal se recoltează fiecare soi de struguri, respectiv fiecare specie de pomi fructiferi, fiind valabilă pentru anul agricol în curs.

Încetarea contractului de asigurare

Răspunderea asigurătorului încetează꞉

din momentul culesului, dar nu mai târziu de data la care în mod obișnuit se culeg în zonă strugurii/fructele respective și nici mai târziu de data înscrisă în poliță;

din momentul în care rodul viței de vie și rodul pomilor fructiferi este distrus din orice risc;

în situația în care înainte ca răspunderea asigurătorului să înceapă, riscul asigurat s-a produs ori producerea acestuia a devenit imposibilă, pentru o parte din strugurii asigurați, respectiv din fructele asigurate, primele de asigurare încasate aferente acestora se restituie, asigurătorul neavând obligația contractuală de a acorda despăgubiri. În acest caz, suprafața asigurată se diminuează și se întocmește act adițional la polița de asigurare în acest sens.

în situația în care, după începerea răspunderii asigurătorului, strugurii sau fructele de pe o anumită suprafață sunt distruși (dăunată total) din riscuri neasigurate, asiguratul poate solicita restituirea primei de asigurare achitate, aferentă suprafeței distruse. Restituirea primei se acordă numai pentru perioada pentru care strugurii, respectiv fructele, nu mai sunt asigurați, perioadă considerată de la data solicitării trimise de către asigurat și până la data înscrisă în poliță.

Obligațiile asiguratului

are obligația de a răspunde în scris la întrebările asigurătorului, cu date corecte.

are obligația de a asigura la aceeași societate de asigurare toată suprafața plantată cu același soi pentru vița de vie, respectiv specie pentru pomii fructiferi.

are obligația de a participa, direct sau prin împuterniciți, împreună cu asigurătorul, la efectuarea inspecților de risc, precum și la constatarea daunelor în teren.

are obligația de a face pe cheltuiala sa lucrările și investițiile necesare pentru întreținerea plantației în bune condiții și în conformitate cu regulile agrotehnice.

în cazul producerii evenimentului asigurat, acesta are obligația꞉

să ia, pe propria cheltuială, potrivit cu imprejurările, măsuri pentru limitarea pagubei;

să înștiințeze în scris asigurătorul despre producerea evenimentului asigurat, în maxim 4 zile lucrătoare de la momentul producerii acestuia;

în caz de incendiu să înștiințeze imediat organele competente;

să participe, direct sau împuterniciți, împreună cu asigurătorul, la constatarea pe teren a daunelor ;

are obligația de a achita prima de asigurare conform scadenței înscrisă în polița de asiguare.

Constatarea și determinarea cuantumul daunei și plata despăgubirii

SC Groupama SA꞉

Constatarea daunei se face de către asigurător, în mod direct sau prin reprezentanți, cu participarea asiguratului sau a persoanei împuternicite de acesta.

Despăgubirea nu poate depăși cuantumul daunei și nici suma asigurată.

Valoarea despăgubirii reprezintă suma rezultată după deducerea, din cuantumul daunei, a franșizei stabilite în polița de asigurare.

Dauna totală reprezintă distrugerea în întregime a strugurilor din soiul asigurat, respectiv a fructelor din specia asigurată.

Dauna parțială reprezintă afectarea strugurilor din soiul asigurat, respectiv a fructelor din specia asigurată, cu diferite grade de distrugere.

Cuantumului daunei reprezintă꞉

în cazul daunei totale pe întreaga suprafață a soiului asigurat pentru vița de vie, respectiv a speciei pentru pomi fructiferi꞉ valoarea cheltuielilor tehnologice directe pe hectar (fără TVA), aferente anului agricol pentru care s-a încheiat asigurarea, efectuate până la momentul daunei, dar nu mai mult decât suma asigurată pe hectar. Pentru terenurile arendate, în valoarea cheltuielilor tehnologice directe se va considera și valoarea arendei.

în cazul distrugerii totale a producției pe o parte din suprafața soiului asigurat pentru vița de vie, respectiv speciei asigurate pentru pomii fructiferi, se va considera pierdere parțială de producție, respectiv daună parțială.

în cazul daunelor parțiale꞉ valoarea sumei asigurate pe hectar înmulțită cu gradul de distrugere din riscuri asigurate, totul înmulțit cu suprafața totală a soiului asigurat pentru vița de vie, respectiv a speciei asigurate pentru pomii fructiferi.

Gradul de distrugere din riscuri asigurate reprezintă raportul procentual dintre pierderea medie de producție din riscuri asigurate (kg/ha) și producția medie asigurată înscrisă în poliță (kg/ha).

Pierderea de producție din riscuri asigurate se stabilește la nivel de soi pentru vița de vie, respectiv la nivel de specie pentru pomii fructiferi, pentru întreaga suprafață a acestuia/acesteia, chiar dacă numai o parte a suprafeței a fost dăunată de către riscurile asigurate, inclusiv situația în care pe o parte a suprafeței a fost înregistrată o daună totală din riscuri asigurate.

Dacă se constată că suprafața pe rod a soiului pentru vița de vie, respectiv a speciei pentru pomii fructiferi, este mai mare decât cea asigurată, suma asigurată pentru fiecare hectar se reduce și se stabilește prin împărțirea sumei totale asigurate înscrisă în poliță la numărul de hectare efectiv pe rod.

Dacă se constată că suprafața efectivă a soiului pentru vița de vie, respectiv a speciei pentru pomii fructiferi, este mai mică decât cea asigurată, în calculul despăgubirii se va lua în considerare suma asigurată pe hectar din contract, iar despăgubirea se va calcula pentru suprafața efectivă pe rod, nu cea asigurată.

SC City Insurance SA꞉

Prin cuantumul daunei pe hectar se înțelege꞉

Pentru daune parțiale꞉ suma asigurată pe hectar înmulțită cu gradul de distrugere din riscuri asigurate.

Pentru daune totale꞉ dacă cultura se află în perioada vegetativă și nu se poate evalua producția, se despăgubesc cheltuielile tehnologice directe pe hectar efectuate până la momentul daunei, dar nu mai mult decât suma asigurată pe hectar și nici mai mult decât valoarea ce rezultă prin înmulțirea producției asigurate pe hectar cu prețul unui kg de produs agreeat de asigurător și asigurat și înscris în contractul de asigurare, înmulțită cu gradul de distrugere din riscuri asigurate.

În ceea ce privește valoarea cheltuielilor tehnologice se iau în calcul cheltuielile tehnologice, fără TVA, așa cum rezultă din fișa tehnologică/devizul tehnologic pe tipuri de culturi și se referă la꞉

materii prime și materiale (îngrășăminte chimice, organice și amendamente, pesticide respectiv alte materii prime și materiale);

lucrări mecanice;

cheltuieli cu forța de muncă manuală;

cheltuieli cu aprovizionarea;

redevență/arendă.

Pentru plantațiile de pomi fructiferi și viță de vie asigurate la riscul de îngheț târziu de primăvară chiar dacă suma asigurată reprezintă valoarea producției, în cazul producerii riscului, se despăgubesc cheltuielile efectuate până la data producerii evenimentului asigurat.

Relativ la redevență/arendă꞉ se ia în calcul în procent rezultat din raportul dintre cheltuielile tehnologice directe efectuate până la momentul daunei și totalul cheltuielilor tehnologice directe din devizul tehnologic.

Gradul de distrugere din riscuri asigurate se calculează pentru fiecare solă/parcelă ca fiind dăunată de risc asigurat, dauna stabilindu-se pe fiecare solă/parcelă în parte.

În cazul în care gradul de distrugere (dăunare) definitiv nu poate fi stabilit la prima evaluare, cultura agricolă asigurată respectivă se poate lăsa sub observație până la stabilirea pierderilor reale. La culturile agricole asigurate lăsate sub observație, constatarea definitivă a daunelor se face înaintea recoltării, prin evaluarea în câmp.

În situația în care producția medie s-ar fi obținut dacă nu ar fi survenit riscul asigurat nu se poate stabili prin metoda comparației sau prin determinări efectuate în teren, atunci se va lua în calculul despăgubirii media producțiilor obținute în ultimii 5 ani înregistrate în contabilitate, eliminând anul cu producția cea mai mare și anul cu producția cea mai mică.

Asigurătorul acordă despăgubire numai în cazul în care asiguratul a achitat primele de asigurare la termenele stabilite în poliță.

Din cuantumul despăgubirii se scade valoarea franșizei prevăzute în poliță, la producerea fiecărui eveniment asigurat. Valoarea despăgubirii se compensează cu valoarea ratelor de primă datorate până la expirarea contractului de asigurare, utilizându-se cursul B.N.R. valabil la data acceptului despăgubirii la plată.

După cum bine știm, în agricultură, investițiile financiare se ridică la nivele foarte înalte, producătorii agricoli confruntându-se în permanență atât cu riscuri climatice, cât și cu riscuri de natură economică. Manifestarea acestora provoacă producătorilor agricoli cheltuieli financiare cu însemnătate ridicată în ceea ce privește valoarea acestora, mulți dintre ei fiind puși în situația de a nu-și mai putea continua activitatea. Pentru evitarea acestor neplăceri, producătorii agricoli pot încheia asigurări pentru a-și proteja investițiile făcute.

Din aceste considerente, în cele ce urmează mi-am propus să realizez o evaluare a riscurilor acoperite de cele două societăți bine cunoscute pe piața asigurărilor, respectiv SC. Groupama SA și SC. City Insurance SA, pentru a observa care asigurător oferă o gamă mai largă de riscuri acoperite pentru producătorii agricoli.

Tabel 16 – Ratingul ofertei SC Groupama SA versus oferta SC City Insurance SA

(Preluări personale din documentația SC Groupama SA versus SC City Insurance SA)

Tabel 17 – Punctaje finale ale ofertelor la societățile de asigurare

SC Groupama SA versus SC City Insurance SA

(Prelucrări personale)

Dintre cele două, societatea cu cel mai bun rating este SC. City Insurance SA cu un punctaj total de 8 puncte comparativ cu SC. Groupama SA cu un punctaj total de 6 puncte. O diferență semnificativă o constituie riscul „prăbușire/alunecare de teren”, la SC. City Insurance SA acesta fiind inclusiv în oferta de asigurare comparativ cu SC Groupama SA care percepe o sumă suplimentară de 10% din valorea primei de asigurare din poliță.

După cum am menționat încă din începutul acestei lucrări, tradiția cultivării viței de vie reprezintă o afacere de peste 20 de ani, în familia noastră. Țin să menționez faptul că această afacere, cât și tainele acesteia, practicate de părinții mei, au fost moștenite de la bunicul meu, care încă din anii 1970 a fost unul dintre profesorii Școlii de Viticultură din Ciumbrud, dând mai departe cunoștințele sale atât familiei, cât și câtorva sute de elevi care i-au „trecut prin mână” pe vremea aceea. La momentul actual, aceasta este practicată de părinții mei, care cu multă pricepere și dăruință pun suflet în cultivarea viței de vie, cât și a strugurilor. Din acest motiv, am ales să calculez tarifele de primă la cele două societăți de asigurare, SC Groupama SA, respectiv SC City Insurance SA, pentru a putea compara ofertele acestora și a face alegerea cea mai bună în ceea ce privește asigurarea rodului viilor, a strugurilor în Ciumbrud, județul Alba.

Studiu de caz – stabilirea primei de asigurare pentru asigurarea rodului viței de vie (struguri de vin)

Este solicitată ofertă pentru asigurarea producției de struguri de vin la o suprafață de 1,5 ha situată în localitatea Ciumbrud, județul Alba la producția medie asigurată de 8000 kg/ hectar și suma asigurată de 1 leu/kg la cele două societăți de asigurare SC Groupama SA și SC City Insurance SA.

3.3.1. Prima de asigurare potrivit ofertei SC Groupama SA

Varianta A cuprinde următoarele riscuri꞉

grindină și incendiu din orice cauză

Pa = Ct x Sa/ha x sa

Sa/ha= Ǭn/ha x Sa/kg = 8000 kg/ha x 1 lei/kg = 8000 lei/kg

Pa = Ct x Sa/ha x sa = 3,80% x 8000 lei/ha x 1,50 ha

= 0,038 x 8000 lei/ha x 1,50 ha

= 456 lei

unde:

Pa = prima de asigurare datorată;

Sa/ha = suma asigurată pe hectar;

sa = suprafața asigurată;

Ct = cota tarifară anuală de primă;

Ǭn/ha = producția medie asigurată, care se obține în condiții normale;

Sa/kg = suma asigurată pe kilogram;

PaT = prima de asigurare totală.

La opțiunea asiguratului, se poate include ca și risc suplimentar prăbușirea/alunecarea de teren cultivat pentru care se percepe suplimentar 10% din valoarea primei de asigurare totale din poliță.

PaT, inclusiv riscul suplimentar = 456 + 456 x 10% = 501,6 lei

Astfel, pentru a include și acest risc în varianta de asigurare A, asiguratul este nevoit să plătească un plus de 45,6 lei la prima de asigurare inițială.

Varianta B cuprinde următoarele riscuri꞉

grindină;

incendiu din orice cauză;

efecte directe ale ploii torențiale;

furtună/uragan.

PaT = Ct x Sa/ha x suprafața asigurată = 4,00% x 8000 lei/ha x 1,50 ha

= 0,04 x 8000 lei/ha x 1,50 ha

= 480 lei

PaT, inclusiv riscul suplimentar = 480 + 480 x 10% = 528 lei

Astfel, pentru a include și acest risc în varianta de asigurare B, asiguratul este nevoit să plătească un plus de 48 lei la prima de asigurare inițială.

Varianta B+ cuprinde următoarele riscuri꞉

grindină;

incendiu din orice cauză;

efecte directe ale ploii torențiale;

furtună/uragan;

îngheț târziu de primăvară.

PaT = Ct x Sa/ha x suprafața asigurată = 5,00% x 8000 lei/ha x 1,50 ha

= 0,05 x 8000 lei/ha x 1,50 ha

=600 lei

PaT, inclusiv riscul suplimentar = 600 + 600 x 10% = 660 lei

Astfel, pentru a include și acest risc în varianta de asigurare B+, asiguratul este nevoit să plătească un plus de 60 lei la prima de asigurare inițială.

Varianta C cuprinde următoarele riscuri꞉

grindină;

incendiu din orice cauză;

efecte directe ale ploii torențiale;

furtună/uragan;

îngheț târziu de primăvară;

îngheț timpuriu de toamnă.

PaT = Ct x Sa/ha x suprafața asigurată = 5,20 % x 8000 lei/ha x 1,50 ha

= 0,052 x 8000 lei/ha x 1,50 ha

= 624 lei

PaT, inclusiv riscul suplimentar = 624 + 624 x 10% = 686,4 lei

Astfel, pentru a include și acest risc în varianta de asigurare C, asiguratul este nevoit să plătească un plus de 62,4 lei la prima de asigurare inițială.

3.3.2. Prima de asigurare potrivit ofertei SC City Insurance SA

Oferta de asigurare cuprinde următoarele riscuri꞉

grindină;

incendiu din orice cauză;

ploaie torențială (efecte directe ale acesteia);

furtună/vijelie/uragan;

prăbușire/alunecare de teren cultivat;

îngheț târziu de primăvară;

îngheț timpuriu de toamnă.

PaT = Ct X Sa/ha x sa = 5% x 8000 lei/ha x 1,50 ha

= 0,05 x 8000 lei/ha x 1,50 ha

= 600 lei

Astfel, asiguratul plătește suma de 600 de lei pentru includerea tuturor riscurilor în oferta de asigurare, inclusiv prăbușirea/alunecarea de teren, comparativ cu SC Groupama SA, care percepea un surplus la prima de asigurare inițială.

Tabel 18 – Calcul prime de asigurare SC Groupama SA versus SC City Insurance SA

(Prelucrări personale)

Sub aspect financiar, oferta SC City Insurance SA este favorabilă asiguratului întrucât pentru toate riscurile asigurate, asiguratul are de achitat prima de 600 lei comparativ cu oferta SC Groupama SA, cu prima de 686,4 lei. Oferta SC Groupama SA cu cele 4 variante de asigurare și respectiv suplimentul pentru acoperirea riscului de ”prăbușire/alunecare de teren” este una optimă sub aspectul flexibilității ei, al modelării pe necesitățile stricte de protecție ale asiguratului, garantându-se o personalizare a ofertei.

CAPITOLUL IV

Studiu de caz

Asigurarea rodului viilor – subscriere și daună ca urmare a grindinii, furtunii și ploii torențiale

4.1. Prezentarea studiului de caz

Pe data de 26.03.2018, SC Alma Hort SRL a încheiat o poliță de asigurare pentru asigurarea rodului viilor pentru suprafața de 146,95 ha la suma asigurată de 1 leu/kg, producția medie fiind de 8000 kg/ha. Asigurarea s-a încheiat în sistemul acoperirii limitate cu o franșiză de 15% din suma asigurată pe hectar.

Perioada asigurată a fost anul agricol, derulat între 27.03.2018 și 31.10.2018. Prima asigurată aferentă sumei totale asigurate de 1.176.000 lei, s-a ridicat la nivelul de 38.794 lei, asiguratul solicitând plata în 2 rate subanule, astfel꞉

Rata 1꞉ 19.397,00 lei la data subscrierii poliței de asigurare (26.03.2018)

Rata a 2-a꞉ 19.397,00 lei la 3 luni de la încheierea poliței de asigurare (26.06.2018)

Riscurile acoperite prin polița de asigurare fiind꞉

grindină;

furtună/uragan/vijelie;

ploaie torențială;

incendiu din orice cauză;

înghet târziu de primăvară (care are loc după data de 15 aprilie).

Polița de asigurare este însoțită de Condițiile de asigurare, după ce anterior au fost completate și avizate Cererea de asigurare respectiv oferta de asigurare.

Pe data de 22 iunie 2018 ora 15꞉35 s-a produs grindina însoțită de ploaie torențială, eveniment care a afectat cultura de viță de vie pe 3 parcele de teren de suprafețe de 2,25 ha; 2,00 ha și respectiv 2,50 ha. Suprafața de 4,25 ha a fost estimată a fi distrusă în proporție de 95% respectiv cea de 2,50 ha în proporție de 35%.

Un alt eveniment asigurat, grindina, a fost avizat asigurătorului pe data de 7 august 2018, ce a afectat suprafețe de peste 6 ha, gradul de distrugere estimat fiind de 60%.

Centrul Meteorologic Regional Dobrogea a dat curs unei solicitări venite din partea constatatorului de daună printr-o adresă prin care se confirmă că pe datele de 22 iunie 2018 și 7 august 2018 în zona asigurată s-au înregistrat fenomenele de furtună, ploaie torențială și grindină.

Pe data de 10 august 2018 are loc întocmirea procesului verbal de daună preliminar în care s-au menționat suprafețele afectate respectiv asigurate.

S-a constatat că strugurii sunt loviți, boabele sparte, scuturate, căzute pe sol, frunzele ciuruite și rupte. S-a menționat că, cultura era normală și bine întreținută.

Pe data de 3 septembrie 2018 se întocmește procesul verbal de daună-definitiv de constatare a daunei, inspectorul de daună menționând faptul că regulile agrotehnice au fost respectate, iar evaluarea s-a făcut în câmp prin numărarea directă a ciorchinilor și a boabelor afectate, stabilindu-se un grad de dăunare mediu de 40,32%.

4.2. Componența dosarului de daună

Dosarul de daună cuprinde următoarele piese꞉

Decont daună culturi agricole (Anexa 1)

Polița de asigurare privind asigurarea culturilor agricole (Anexa 2)

Cererea chestionar pentru asigurarea rodului viilor/rodului pomilor fructiferi (Anexa 3)

Structura culturii agricole asigurate pe soiuri și suprafețe (Anexa 4)

Înștiințare cu privire la pierderile produse culturilor agricole de calamitățile naturale (Anexa 5)

Avizare daună cu privire la producerea riscurilor la culturile agricole (Anexa 6)

Aviz dat de Centrul Meteorologic Regional Dobrogea (Anexa 7)

Proces verbal de daună preliminar (Anexa 8)

Fotografii ale culturii dăunate (Anexa 9)

Proces verbal de daună definitiv (Anexa 10)

4.3. Părțile implicate și demersul înștiințării, constatării pagubei, stabilirii și plății despăgubirii

Legat de subscrierea poliței de asigurare, realizarea evenimentului asigurat – 2 cazuri de daună, constatarea pagubei, avizarea evenimentelor, stabilirea și plata despăgubirii am construit următoarea schemă sintetică꞉

Figura 1 – Demers subscriere asigurare, constatare și evaluare pagubă, stabilire și plată despăgubire

Sursa꞉ prelucrările autoarei în baza analizei Dosarului de Daună pus la dispoziție de Asigurător

Legendă꞉

a-asigurat

A-asigurător

CL-Consiliul local

B-broker de asigurare

CMR-Centrul Meteorologic Regional

Întocmirea (completarea) cererii chestionar de asigurare (a se vedea Anexa 3) la care se atașează structura culturii asigurate de asigurat cu suprafețe, soiuri de viță de vie și număr cadastral parcelă (a se vedea Anexa 4)

Încheierea poliței de asigurare privind asigurarea culturilor agricole (a se vedea Anexa 2)

Înștiințarea Consiliului local cu privire la realizarea evenimentului asigurat-primul caz de daună la cultura asigurată ce a avut loc pe data de 22.06.2018 (a se vedea Anexa 5)

Avizarea societății de asigurare cu privire la producerea celui de al doilea eveniment asigurat, ce a avut loc pe data de 07.08.2018 (a se vedea Anexa 6)

Solicitarea prin adresă din partea asigurătorului Centrului Meteorologic Regional a unei informări cu privire la producerea evenimentelor asigurate invocate de către asigurat și răspunsul primit de la acesta (CMR) (a se vedea anexa 7)

Stabilirea gradului de dăunare și a despăgubirii cuvenite asiguratului – a se vedea procesul verbal preliminar de daună (Anexa 8) , fotografii ale culturii dăunate (Anexa 9) , proces verbal definitiv de daună (Anexa 10) și Decont Daună (Anexa 1)

4.4. Determinarea pagubei prin gradul de dăunare și a despăgubirii cuvenite asiguratului

4.4.1. Stabilirea gradului de dăunare

S-a stabilit în final suprafața totală dăunată și avizată de 12,4 ha și un grad mediu de dăunare din riscuri asigurate de 40,32%.

Suprafața afectată de riscul asigurat꞉ 12,40 ha.

Suma asigurată la hectar꞉ 8000 lei.

Suma asigurată pe suprafață afectată꞉ 99.200 lei. (12,40 x 8000)

Gradul de dăunare꞉ 40,32%.

Valoarea totală a daunei꞉ 39.997,44 lei.

Franșiza꞉14.880 lei. (15% x 99.200)

Indemnizația de despăgubire꞉ 25.117,44 lei. (39.997,44 – 14.880)

4.5. Analiza cronologică a demersului subscrierii, constatării pagubei și stabilirii despăgubirii

26.03.2018

Încheierea poliței de asigurare.

27.03.2018

Intrarea în vigoare a poliței și începerii răspunderii asigurătorului pentru riscurile de grindină, ploi torențiale, furtună/uragan/vijelie, incendiu din orice cauză.

15.04.2018

Începe răspunderea asigurătorului pentru înghețul târziu de primăvară.

22.06.2018

Are loc primul eveniment asigurat generator de daună꞉ grindină și ploaie torențială.

26.06.2018

Se achită prin ordin de plată (OP) a doua rată de primă.

27.06.2018

Înștiințarea Consiliului local cu privire la producerea riscului asigurat.

07.08.2018

Avizarea la asigurător al celui de al doilea eveniment asigurat꞉ grindină, furtună și ploaie.

10.08.2018

Se întocmește procesul verbal preliminar de daună și se fac fotografii culturii dăunate.

03.09.2018

Se completează procesul verbal definitiv prin deplasare în teren și efectuarea lucrărilor specifice constatării și evaluării pagubei.

06.09.2018

Cerere adresată de către constatatorul daunei Centrului Meteorologic Regional (CMR) pentru confirmarea producerii celor două evenimente invocate de către asigurat.

12.09.2018

Se dă curs cererii și se emite societății de asigurare de către Centrul Meteorologic Regional o adresă prin care se confirmă realizarea celor două evenimente.

17.09.2018

Se închide dosarul de daună prin stabilirea despăgubirii cuvenite asiguratului.

31.10.2018

Expiră polița de asigurare.

Asiguratul intră în posesia despăgubirii după aproape 3 luni, 87 de zile calendaristice de la data producerii primului eveniment asigurat.

CAPITOLUL V

Aplicarea chestionarului privind subscrierea asigurării

rodului viilor – producția

Ținând cont că marea majoritate a populației este reticentă în ceea ce privește încheierea contractelor de asigurare, mai ales a celor din domeniul agriculturii, ne-am dorit să analizăm câți dintre aceștia au fost dispuși să încheie contracte de asigurare, respectiv câți dintre aceștia ar fi dispuși să încheie în viitorul apropiat un contract de asigurare pentru rodul viței de vie, a strugurilor. Din acest motiv am aplicat următorul chestionar pentru un eșantion format din 22 de persoane, atât din județul Alba, cât și din celelalte zone viticole ale țării noastre꞉

Chestionar privind subscrierea asigurării rodului viilor – producția

Vă rog să menționați genul dvs꞉

Masculin

Feminin

Indicați vârsta dvs (număr întreg, în ani împliniți)꞉ _____________

Ce pregătire profesională aveți?

Studii liceale

Studii postliceale

Studii universitare

Studii doctorale

Altele______________________________________________

Pentru ce soiuri de viță de vie ați opta să încheiați un contract de asigurare?

Muscat Ottonel

Riesling Italian

Furmint

FeteascăRegală

Ezerfürtȕ

Altele꞉_______________________________________________

Ați solicita încheierea contractului de asigurare pentru꞉

Rodul viței de vie (strugurilor)

Butucilor viței de vie neintrați pe rod

Butucilor viței de vie intrați pe rod

Altele______________________________________________

Producția medie la hectar obținută (kg/ha)꞉

≤ 5000 kg/ha

(5000 – 7000] kg/ha

(7000 – 9000] kg/ha

> 9000 kg/ha

Aveți încheiate contracte de asigurare pentru anul agricol în curs?

Da

Nu

Dacă aveți încheiate contracte de asigurare pentru anul agricol în curs, vă rog menționați numele societății de asigurare꞉

SC City Insurance SA

SC Groupama SA

SC Asirom SA

Altele꞉______________________________________________

Pentru ce suprafață aveți încheiat contractul de asigurare? (ha)

< 1 ha

[1-5] ha

(5-10] ha

> 10 ha

Pentru ce sumă ați încheiat contractul de asigurare? (Sa/ha)

[500-1000] lei/ha

(1000-1500] lei/ha

> 1500 lei/ha

Care sunt riscurile asigurate (în cazul în care aveți încheiat un contract de asigurare pentru anul agricol în curs)꞉

Grindină

Furtună/uragan

Ploaie torențială

Incendiu din orice cauză

Prăbușire/ alunecare de teren

Îngheț târziu de primăvară

Îngheț timpuriu de toamnă

Altele꞉____________________________________________

Dacă nu aveți încheiat un contract de asigurare, din ce motiv/motive nu s-a încheiat꞉

Motive financiare

Neconcordanța ofertei de asigurare cu nevoile personale de protecție

Lipsa informațiilor privind asigurarea rodului viilor

Altele꞉________________________________________________

Prin ce canal de distribuție ați încheia contractul de asigurare꞉

În mod direct la sediul societății de asigurare

Prin intermediul brokerilor de asigurare

Prin intermediul agenților de asigurare

Online, utilizând internetul

Prin intermediul băncilor

Prin intermediul reprezentanților autorităților locale (primărie)

Altele꞉________________________________________________

Dacă ați încheia un contract de asigurare, ce riscuri ați solicita în oferta de asigurare꞉

Grindină

Furtună/uragan

Ploaie torențială

Incendiu din orice cauză

Prăbușire/alunecare de teren

Îngheț târziu de primăvară

Îngheț timpuriu de toamnă

Secetă excesivă

Boli

Atacul dăunătorilor

Temperaturi scăzute sub limita biologică de rezistență a plantelor

Întârzierea recoltatului datorită ploilor de durată

Inundații

Altele꞉_________________________________

Pentru ce suprafață ați încheia contractul de asigurare? (ha)

< 1 ha

[1-5] ha

(5-10] ha

> 10 ha

Pentru ce sumă ați încheia contractul de asigurare? (lei)

≤ 500 lei

(500 – 1000] lei

(1000 – 2000] lei

(2000 – 3000] lei

> 3000 lei

Ca și modalitate de plată a primei de asigurare, ați prefera꞉

Integral

În rate

2 rate;

3 rate;

4 rate.

Ați considera oportună subvenționarea primei de asigurare?

Da

Nu

Pentru ce sumă ? (lei)

≤ 500 lei

(500 – 1000] lei

> 1000 lei

La ce societate ați prefera să încheiați contractul de asigurare?

SC City Insurance SA

SC Groupama SA

SC Asirom SA

Altele꞉ ________________________________________

Vă mulțumim!

În urma aplicării acestui chestionar încă din primele clipe, după lansarea acestuia, am constatat că majoritatea populației este reticentă în ceea ce privește completarea unui chestionar. Însă, aplicând acest chestionar asupra eșantionului nostru am ajuns la următoarele concluzii꞉

Din eșantionul nostru de 22 persoane, 17 (77,3%) dintre aceștia sunt de sex masculin, iar 5 (22,7%) sunt de sex feminin.

Grafic 15 – Genul respondenților

(Prelucrări personale)

Respondenții acestui chestionar au vârste cuprinse între 19 și 64 de ani, cele mai multe formulare fiind completate de respondenții cu vârsta de 21, 28, respectiv 52 ani, fiecare dintre aceste vârste deținând un total de 9,1% în totalul răspunsurilor.

Grafic 16 – Vârsta respondenților

(Prelucrări personale)

Din punct de vedere a pregătirii profesionale, jumătate dintre aceștia au studii universitare, reprezentând un procent de 50% din totalul eșantionului, restul de 50% având studii liceale (13,6%), respectiv postliceale (36,4%).

Grafic 17 – Pregătirea profesională a respondenților

(Prelucrări personale)

Răspunsurile la următoare întrebare, cu privire la opțiunea acestora în cazul în care ar încheia un contract de asigurare, respondenții ar include următoarele soiuri de viță de vie în contractul de asigurare꞉ 31,8% dintre respondenți optează pentru Riesling Italian, 22,7% pentru Fetească Regală , 1% pentru Ezerfürtȕ, 36,4% pentru Muscat Ottonel, iar ca și opțiune suplimentară, în procent de 8,1% aceștia alegând Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Grigio, Tămâioasă Românească, Riesling Italian, Fetească Neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, respectiv Shiraz.

Grafic 18 – Opțiunile respondenților în cazul încheierii unui contract de asigurare

(Prelucrări personale)

În cazul în care respondenții ar încheia contracte de asigurare, 77,3% ar solicita încheierea contractului de asigurare pentru rodul viței de vie (strugurilor), 18,2% pentru butucii viței de vie intrați pe rod și 4,5% pentru butucii viței de vie neintrați pe rod.

Grafic 19 – Opțiunile respondenților în cazul încheierii unui contract de asigurare

(Prelucrări personale)

În ceea ce privește producția medie la hecter obținută (kg/ha), 40,9% au o producție ≤ 5000 kg/ha, 31,8% o producție cuprinsă (5000-7000] kg/ha, 18,2% între (7000-9000] kg/ha, iar restul de 9,1% au o producție > 9000 kg/ha.

Grafic 20 – Producția medie la hectar obținută (kg/ha)

(Prelucrări personale)

După cum bine știm din cultura noastră generală, oamenii sunt reticenți în ceea ce privește încheierea contractelor de asigurare, mai ales în domeniul agriculturii. Acest lucru se adeverește în cele ce urmează. Astfel, 81,8% dintre respondenți au afirmat că nu au încheiate contracte de asigurare pentru anul agricol în curs, iar un procent de doar 18,2% au încheiate contracte de asigurare pentru anul agricol în curs.

Grafic 21 – Încheierea contractelor de asigurare pentru anul agricol în curs

(Prelucrări personale)

Dintre cei care au afirmat că au încheiate contracte de asigurare, 42,9% au încheiat contracte de asigurare la SC Groupama SA, 42,9% la SC City Insurance SA, iar un procent de 14,2% a afirmat că nu are încheiat contract de asigurare.

Explicații꞉ Se constată că o parte dintre respondenți nu au fost atenți la întrebarea care li se adresa, prin urmare aceștia nu au răspuns corect la aceasta.

Grafic 22 – Societățile la care au încheiate respondenții contracte de asigurare pentru anul agricol în curs

(Prelucrări personale)

Contractele de asigurare au fost încheiate pentru o suprafață < 1 ha de un procent de 50% dintre respondenți, 37,5% au încheiat pentru o suprafață între [1-5] ha, iar 12,5% pentru o suprafață > 10 ha.

Grafic 23 – Suprafața inclusă în contractul de asigurare

(Prelucrări personale

Contractele de asigurare au fost încheiate pentru sume cuprinse [500-1000] lei/ha de 75% dintre respondenți, iar 25% au încheiate contracte de asigurare pentru sume > 1500 lei/ha.

Grafic 24 – Suma inclusă în contractul de asigurare

(Prelucrări personale)

Riscurile incluse în contractele de asigurare sunt următoarele꞉ un procent de 50% au ales ca și risc asigurat grindina, 40% înghețul târziu de primăvară, iar 10% înghețul timpuriu de toamnă.

Grafic 25 – Riscurile incluse în contractul de asigurare

(Prelucrări personale)

Motivele pentru care nu s-au încheiat contracte de asigurare au fost următoarele꞉ 28,6% nu au încheiat contracte de asigurare din motive financiare, 33,3% au afirmat că oferta de asigurare primită nu coincide cu nevoile personale de protecție, iar 38,1% nu au deținut toate informațiile necesare privind asigurarea rodului viilor.

Grafic 26 – Cauzele neîncheierii contractelor de asigurare

(Prelucrări personale)

Întrebați de canalul de distribuție prin care și-ar încheia contractul de asigurare respondenții au ales ca și alternative următoarele꞉ 30% la sediul societății de asigurare, 20% prin intermediul brokerilor de asigurare, 25% prin intermediul agenților de asigurare, 10% online, utilizând internetul, iar 15% și-ar încheia contractul de asigurare prin intermediul reprezentanților autorităților locale (primărie).

Grafic 27 – Canale de distribuție

(Prelucrări personale)

În situația în care ar încheia contracte de asigurare, s-ar solicita următoarele riscuri꞉ 38,1% ar solicita înghețul târziu de primăvară, 4,8% înghețul timpuriu de toamnă, 19% bolile, 4,8% atacul dăunătorilor, 4,8% temperaturile scăzute sub limita biologică de rezistență a plantelor, iar 28,5% grindina.

Grafic 28 – Riscurile potențial incluse în contractele de asigurare

(Prelucrări personale)

Ca și suprafață, 38,1% ar include suprafețe <1 ha, 47,6% suprafețe între [1-5] ha, iar 14,3% ar include suprafețe > 10 ha.

Grafic 29 – Suprafețe solicitate în contractele de asigurare (ha)

(Prelucrări personale)

Potențialii asigurați, ar fi dispuși să încheie contracte de asigurare pentru următoarele sume꞉ 9,5% și-ar aloca din buget 500 de lei pentru încheierea unui contract de asigurare, 19% între (500-1000] lei, 42,9% între (1000-2000] lei, iar 28,6% pentru sume > 3000 lei. Pentru varianta situată între (2000-3000] lei nu a optat nici un respondent.

Grafic 30 – Suma alocată încheierii contractelor de asigurare

(Prelucrări personale)

Ca și modalitate de plată 28,6% ar achita prima de asigurare integral, 28,6% în două rate, 9,5% în trei, iar 33,3% în patru rate.

Grafic 31 – Modalitatea de plată a primei de asigurare

(Prelucrări personale)

Ținând cont că subvenționarea primei de asigurare reprezintă o problemă de actualitate, ne-am dorit să aflăm dacă respondenții ar considera oportună subvenționarea primei de asigurare, toți fiind de acord cu această afirmație.

Grafic 32 – Subvenționarea primei de asigurare

(Prelucrări personale)

14,3% și-ar dori ca prima de asigurare să se subvenționeze pentru o sumă ≤ 500 lei, 47,6% pentru sume cuprinse între (500-1000] lei, iar restul de 38,1% pentru sume > 1000 lei.

Grafic 33 – Suma solicitată pentru subvenționarea primei de asigurare

(Prelucrări personale)

Dacă ar fi să se încheie contracte de asigurare, pentru anul agricol următor, 65% dintre respondenți ar încheia contracte de asigurare la SC Groupama SA, 15% la SC Asirom SA, iar 20% la SC City Insurance SA.

Grafic 34 – Societatea la care s-ar încheia contractul de asigurare

(Prelucrări personale)

În urma aplicării acestui chestionar am ajuns la concluzia că majoritatea populației este reticentă în ceea ce privește încheierea contractelor de asigurare în general, dar mai ales în domeniul agriculturii. Însă, am constatat faptul că o mică parte a eșantionului are încheiat contract de asigurare, mai precis un procent de 18,2%, la cele trei societăți de asigurare bine cunoscute pe piață asigurărilor precum꞉ SC Groupama SA, SC City Insurance SA, respectiv SC Asirom SA. Ca și o modalitate prin care s-ar putea crește cererea în domeniul asigurărilor, respectiv cel al agriculturii, ar fi subvenționarea primei de asigurare din partea statului, pe care, după cum am observat din chestionar, toți respondenții ar considera-o oportună.

CONCLUZII FINALE

La finalul capitolului I, am ajuns la concluzia că România este o țară „bogată” în ceea ce privește viticultura acestei țări, dacă ne raportăm la soiurile de vin pe care aceasta le produce, respectiv la principalele podgorii precum Drăgășani, Dealu – Mare, Odobești, Cotești, Cotnari sau Târnavele. De asemenea, doresc să scot în evidență și zona județului Alba, respectiv Ciumbrud, zona mea de suflet. Este o zonă viticolă unde tradiția cultivării viței de vie, a pomilor fructiferi și a vinului datează încă de sute de ani. Ciumbrudul este o zonă dezvoltată din punct de vedere agricol care are un potențial economic extrem de ridicat care se pare că de – a lungul timpului se va dezvolta din ce în ce mai mult.

Au fost scoase la suprafață informații prețioase, referitoare la anii 1981, când Ferma din Ciumbrud a cultivat exclusiv viță de vie, printre cele mai răspândite soiuri fiind Fetească Regală, Riesling Italian, Muscat Ottonel și altele. În prezent, s-a păstrat cultivarea acestora, apărând alte soiuri precum Chardonnay, Pinot Gris, respectiv și alte soiuri de viță de vie.

În capitolul II, evaluând cererea de asigurare potențială a rodului viilor și a pomilor, cu ajutorul datelor obținute de pe site – ul oficial al Institutului Național de Statistică, în ceea ce privește teritoriul României, am ajuns la următoarele concluzii꞉

Numărul exploatațiilor agricole fără personalitate juridică înregistrează un total de 3.814.644 exploatații agricole față de cele cu personalitate juridică care înregistrează un total de 30.601 exploatații agricole.

Luând în considerare exploatațiile agricole fără personalitate juridică cele mai reprezentative sunt cele individuale cu un total de 3.809.542 exploatații agricole, iar la cele cu personalitate juridică numărul cel mai mare de exploatații agricole este înregistrat de societățile comerciale cu capital majoritar privat cu un total de 16.339 exploatații.

Cea mai mare suprafață totală este deținută de exploatațiile agricole fără personalitate juridică cu un total de 8.307.450,22 ha față de cele cu personalitate juridică cu un total de 7.387.577,19 ha.

Cele mai semnificative suprafețe de la exploatațiile agricole fără personalitate juridică sunt cele individuale cu 8.006.526,62 ha, iar la cele cu personalitate juridică fiind societățile comerciale cu capital majoritar privat cu o suprafață totală de 3.290.667,07 ha.

Numărul exploatațiilor agricole de pomi fructiferi înregistrate a fost de 367.624 exploatații agricole, iar cel al plantațiilor viticole a fost de 920.851 exploatații agricole.

Cea mai mare suprafață cultivată de pomi fructiferi este reprezentată de plantațiile pomicole de pruni cu un total de 66.333,6 ha, iar la plantațiile viticole cea mai mare suprafață cultivată este cea pentru struguri de vin cu un total de 156.518,80 ha.

Totodată, am decis să analizez pe perioada 2007 – 2017 numărul pomilor fructiferi și suprafața viilor pe rod, în județul Alba, unde am constatat că꞉

În anul 2007 numărul maxim de pomi fructiferi cultivați a fost de 1.419.546 pomi fructiferi, iar numărul minim de 30.137.

Comparativ cu anul 2007 în care s-a înregistrat un total de 2.758.038 pomi fructiferi, în anul 2017 numărul pomilor fructiferi a crescut, ajungând la un total de 2.764.707 bucăti.

În anul 2017 s-a înregistrat un total de 4.731 ha vii pe rod, față de 2007 cu 2.700 ha vii pe rod.

În continuarea acestei lucrări, respectiv în capitolul III, am analizat oferta de asigurare a SC Groupama SA comparativ cu SC City Insurance SA. Acordând un punctaj pentru fiecare dintre riscurile incluse în ofertele de asigurare, respectiv 1 reprezentând riscurile incluse, iar 0 riscurile neincluse în oferta de asigurare, prin calcularea punctajelor finale pentru 8 riscuri incluse, am ajuns la concluzia că societatea cu cel mai bun rating este SC City Insurance SA, cu un punctaj total de 8 puncte față de SC Groupama SA cu un punctaj de doar 6 puncte. O diferență semnificativă o constituie riscul „prăbușire/alunecare de teren”, la SC City Insurance SA fiind inclus în oferta de asigurare, comparativ cu SC Groupama SA care percepe o sumă suplimentară de 10% din valoarea primei de asigurare din poliță.

Stabilind prima de asigurare pentru producția de struguri de vin, la o suprafață de 1,5 ha, situată în localitatea Ciumbrud, județul Alba, la producția medie asigurată de 8000 kg/ha și suma asigurată de 1 leu/kg, am ajuns la următoarea concluzie꞉ sub aspect financiar, oferta SC City Insurance SA este favorabilă asiguratului întrucât pentru toate riscurile asigurate, asiguratul are de achitat prima de 600 lei comparativ cu oferta SC Groupama SA, cu prima de 686,4 lei. Oferta SC Groupama SA cu cele 4 variante de asigurare și respectiv suplimentul pentru acoperirea riscului de ”prăbușire/alunecare de teren” este una optimă sub aspectul flexibilității ei, al modelării pe necesitățile stricte de protecție ale asiguratului, garantându-se o personalizare a ofertei.

Capitolul IV constă în analiza unui dosar de daună, în ceea ce privește asigurarea rodului viilor – subscriere și daună ca urmare a grindinii, furtunii și ploii torențiale. În urma încheierii de către SC ALMA HORT SRL a unei polițe pentru asigurarea rodului viilor, pentru o suprafață de 146,95 ha, la suma asigurată de 1 leu/kg, producția medie de 8000 kg/ha, în sistemul acoperirii limitate cu franșiză de 15% din suma asigurată pe hectar și plata primei de asigurare în două rate subanuale, am constatat următoarele꞉

Riscurile acoperite prin polița de asigurare sunt꞉ grindină, furtună/uragan/vijelie, ploaie torențială, incendiu din orice cauză, îngheț târziu de primăvară.

S-a produs grindina, însoțită de ploaie torențială, eveniment care a afectat cultura de viță de vie pe 3 parcele de teren (22 iunie 2018).

Grindina a afectat suprafețe de peste 6 ha (7 august 2018).

Gradul de dăunare mediu a fost de 40,32%, iar suprafața totală afectată de riscul asigurat a fost de 12,40 ha.

Suma asigurată pe suprafața afectată a fost de 99.200 lei (12,40 x 8000), din care franșiza este de 14.880 lei (15% x 99.200).

Valoarea totală a daunei este de 33.997,44 lei din care indemnizația de despăgubire a fost de 25.117,44 lei (39.997,44 – 14.880).

Asiguratul intră în posesia despăgubirii după aproape 3 luni, 87 zile calendaristice de la data producerii evenimentului asigurat.

În ultima parte a lucrării, unde am aplicat un chestionar unui eșantion restrâns, am constatat că dintre respondenți doar 18,2% au încheiat contracte de asigurare la două societăți, SC Groupama SA și SC City Insurance SA, contracte care în proporție de 87,5% au fost subscrise pentru suprafața de până la 5 ha, la sume asigurate de până la 1000 lei/ha, pondere de 75%, principalele riscuri asigurate au fost grindina (50%) și înghețul târziu de primăvară (40%).

Motivele pentru care cei 81,8% nu au încheiat asigurări deși dețin suprafețe cu viță de vie sunt, în principal꞉

Că nu au fost informați asupra acestei modalități de protecție (38,1%).

33,3% au afirmat că oferta nu corespunde nevoilor personale de protecție.

28,6% nu își permit financiar.

Cei care doresc să subscrie asigurări optează pentru încheierea contractelor direct, fără intermediari cu societățile de asigurare (30%), 25% prin agenți de asigurare, iar 20% prin intermediul brokerilor de asigurare și doar 10% online.

Suma asigurată pentru care optează 42,9% este cuprinsă între 1000 – 2000 lei/ha cu plata primei de asigurare în 4 rate subanuale (33,3%), societatea de asigurare preferată fiind SC Groupama SA, potențialii asigurați considerând ca oportună subvenționarea primei de asigurare și sumă cuprinsă în intervalul (500 – 1000] lei pentru o suprafață adusă în asigurare de până în 5 ha (47,6%), iar riscurile solicitate pentru acoperiri sunt꞉ înghețul târziu de primăvară (38,1%), grindina (28,5%) și bolile (19%), acesta din urmă fiind risc neasigurat de către asigurători.

Dintre respondenți, 77,3% ar încheia asigurări pentru rodul (producția) viilor, la o producție medie de până la 5000 kg/ha, pentru trei soiuri꞉

Muscat Ottonel (36,4%)

Riesling Italian (31,8%)

Fetească Regală (22,7%)

BIBLIOGRAFIE

Bistriceanu, Gh., Asigurări și Reasigurări în România, Editura Universitară București, 2006, pag. 317-323

Cistelecan, L., Cistelecan, R., Udrea, M., N., Bogdan, D., M., Tratat de asigurări comerciale, Ed. Academiei Române, București, 2013, pag. 515- 550;

Cistelecan, L., Cistelecan, R., Asigurări Comerciale, Editura Dimitrie Cantemir, Tg-Mureș, 1997, pag. 207 229;

Ciumaș, C., Economia asigurărilor, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003, pag. 95-116;

Ciumaș, C., Asigurări Generale, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2018, pag. 89-116;

Ciumaș, C., Dragoș, S., Asigurări generale și de viață – aplicații practice, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2014, pag. 38-45;

Ciurel, V., Asigurări și Reasigurări꞉ Abordări Teoretice și Practici Internaționale, Ed. All Beck, București, 2000, pag. 359-412;

Ciurel, V., Asigurări și Reasigurări – o perspectivă globală, Editura Rentrop & Stratan, București, 2011, pag. 565-639;

Constantinescu, D., Ag. și colaboratori, Asigurări și Reasigurări – Culegere de probleme și studii de caz, Colecția Naționala, Vol. 21, Ed. Semne, București, 1999, pag. 84-107;

Constantinescu, G., Lăzăreascu, V., Îndrumătorul viticultorului, Editura Cereș, București, 1971

Dobrei, A., Rotaru, L., Mustea, M., Cultura viței de vie, Editura Solness, Timișoara, 2005

Negoiță, I., Asigurări și Reasigurări în Economie, Ed. Polsib, Sibiu, 1998, pag. 149-199 și 281-354;

Negoiță, I., Aplicații Practice în Asigurări și Reasigurări, Ed. Etape, Sibiu, 2001, pag. 283-399;

Negru, T., Asigurări – Ghid practic, Editura C.H. Beck, București, 2006, pag. 34-58;

Socaciu, O., Monografia localității CIUMBRUD, 2009

Văcărel, II., Bercea, Fl., Asigurări și Reasigurări, Ed. Marketer Expert, București, pag. 137-157;

Văcărel, II., Bercea, Fl., Asigurări și Reasigurări, Ed. Expert, București, 2007, pag. 197- 231;

http://www.insse.ro/cms/ro/content/recens%C4%83minte

https://cityinsurance.ro/

https://www.groupama.ro/groupama-asigurari

https://www.asirom.ro/

http://casa-de-vinuri.ro/vin-de-ciumbrud/http://casa-de-vinuri.ro/vin-de-ciumbrud/

http://www.taravinului.ro/podgoria-aiud.html

ANEXE