FINANȚE PUBLICE – Teste grilă [605352]
1
FINANȚE PUBLICE – Teste grilă
Conf. univ. dr. Ioana Lăzărescu
1. Impozitul pe venitul persoanelor fizice:
a) este o impunere individuală;
b) de la plata lui sunt scutiți frecvent suveranii și familiile
regale, diplomații străini acreditați (cu co ndiția reciprocității) și
persoanele fizice care realizează venituri sub nivelul minimului
impozabil;
c) stabilirea lui se realizează numai conform principiului
impunerii separate;
d) a,b;
e) a,b,c.
2. Fazele funcției de repartiție sunt:
a) controlul și d istribuirea fondurilor publice;
b) constituirea și distribuirea fondurilor publice;
c) modul de utilizare a finanțelor și distribuirea fondurilor
publice;
d) faza de producție și faza de consum;
e) nici unul din răspunsurile de mai sus.
3. Funcția de re partiție a finanțelor publice implică:
a) distribuirea fondurilor de resurse financiare publice pe
beneficiari (persoane fizice și juridice), iar repartizarea
fondurilor este precedată de ierarhizarea și cuantificarea
nevoilor sociale;
b) distribuirea fond urilor de resurse financiare publice pe
destinații;
c) eficiența utilizării resurselor financiare;
d) a,b;
e) a,c.
2
4. Relațiile financiare clasice :
a) exprimă un transfer de resurse bănești fără echivalent și cu
titlu nerambursabil; sunt reflectate și în b ugetul de stat;
b) cuprind relații bănești care reflectă o schimbare a formelor
valorii;
c) a,b;
d) sunt relații ce exprimă un împrumut de resurse bănești pe o
perioadă de timp determinată, pentru care se percepe dobândă;
e) sunt relații de asigurări -reasigurări.
5. Abordarea modernă a conceptului de finanțe publice are
un pronunțat caracter:
a) sociologic;
b) economic;
c) juridic;
d) a,b;
e) bugetar.
6. Finanțele publice nu studiază:
a) regulile și operațiunile privitoare la banul public;
b) administr area datoriei publice;
c) plasarea și rambursarea împrumuturilor de stat;
d) metodele de dimensionare și analiză a întreprinderilor
private;
e) metodele de dimensionare și încasare a veniturilor publice.
7. La constituirea resurselor publice o contribuție principală
au:
a) preluări din avuția națională;
b) produsul intern brut;
c) transferuri primite din străinătate;
d) împrumuturi de pe piața internă și externă de capital;
e) c,d.
3
8. La constituirea fondurilor publice nu participă :
a) populația;
b) inst ituții publice și unități subordonate;
c) firme cu activități lucrative;
d) întreprinderi private;
e) nici unul din răspunsurile de mai sus.
9. Sursele de alimentare a fondurilor publice nu cuprind :
a) impozite și taxe;
b) redevențe și chirii din concesiu nea și închirierea bunurilor
proprietate de stat;
c) donații și ajutoare;
d) împrumuturi de pe piața internă și externă de capital;
e) nici unul din răspunsurile de mai sus.
10. Beneficiarii distribuirii fondurilor de resurse financiare
sunt:
a) persoane fizice și juridice;
b) numai persoane fizice;
c) numai persoane juridice;
d) statul;
e) nici unul din răspunsurile de mai sus.
11. În țările capitaliste dezvoltate, principala destinație a
resurselor financiare este:
a) învățământ, sănătate, cultură;
b) ordine publică;
c) acțiuni economice;
d) asigurări și protecție socială;
e) a,d.
12. În țările în curs de dezvoltare, principala destinație a
resurselor financiare este:
a) învățământ, sănătate, cultură;
4
b) datorie publică;
c) acțiuni economice;
d) asigură ri și protecție socială;
e) apărare națională.
13. În categoria finanțelor publice se includ următoarele:
a) veniturile și cheltuielile publice;
b) fondurile bănești aflate la dispoziția statului;
c) metodele concrete de administrare a banului public;
d) a,b;
e) a,b,c.
14. În cadrul relațiilor financiare se includ:
a) relații care reflectă transfer nerambursabil și fără echivalent
de resurse bănești;
b) relații financiare clasice;
c) relații de credit și relații de asigurări și reasigurări;
d) a,b;
e) a,b,c.
15. Una din afirmațiile privind funcțiile finanțelor publice
este falsă:
a) Necesitatea constituirii unor fonduri de resurse financiare la
dispoziția statului, în vederea îndeplinirii funcțiilor și sarcinilor
sale, se resimte în toate țările, indifer ent de gradul lor de
dezvoltare economică, ceea ce conferă funcției de repartiție un
caracter obiectiv.
b) Distribuirea acestor resurse are un caracter subiectiv ,
deoarece depinde de capacitatea organelor decizionale de a
percepe și răspunde corect nevoii sociale la un moment dat și
de opțiunea forțelor politice aflate la putere.
c) Funcția de repartiție a finanțelor publice cuprinde trei faze ,
distincte, însă organic legate.
5
d) Necesitatea funcției de control a finanțelor publice decurge
din faptul că fond urile de resurse financiare publice aparțin
întregii societăți.
e) Controlul financiar se exercită în toate fazele reproducției
sociale.
16. Una din afirmațiile privind funcția de control este falsă:
a) Între cele funcția de control și cea de repartiție a finanțelor
publice există raporturi de intercondiționare.
b) Controlul statului are o sferă largă de manifestare,
cuprinzând toate domeniile vieții sociale care țin de sectorul
public.
c) Controlul financiar se exercită în toate fazele reproducției
social e.
d) Controlul financiar se exercită de organe specializate ale
Curții de Conturi, ale Ministerului Finanțelor Publice, organe
specializate ale ministerelor, departamentelor, autorităților
publice locale.
e) Nici o afirmație nu este falsă.
17. Funcțiile de bază ale finanțelor publice sunt:
a) de repartiție;
b) de control;
c) de credit;
d) a,b;
e) a,b,c.
18. Controlul financiar poate fi:
a) control financiar preventiv (anticipat);
b) control postoperativ (ulterior);
c) control operativ -curent (concomiten t);
d) a,b;
e) a,b,c.
6
19. Una din afirmațiile privind funcția de repartiție este
falsă:
a) implică fluxuri financiare de intrare;
b) se manifestă pe plan intern și internațional;
c) este în raport de subordonare cu funcția de control;
d) repartizarea resu rselor diferă de la localitate la localitate;
e) implică fluxuri financiare de ieșire.
20. Pentru atingerea obiectivelor specifice, control financiar
își dezvoltă o serie de funcții cum ar fi:
1) funcția de evaluare;
2) funcția preventivă;
3) funcția de d ocumentare;
4) funcția de administrare;
5) funcția pedagogică.
a(1,2,3,4,5) b(1,2,3,5) c(2,3,4) d(1,2,3) e(1,2)
21. Funcția de control:
a) controlul se limitează la faza de producție;
b) are o sferă mai limitată de acțiune decât funcția de repartiți e;
c) controlul e organizat prin intermediul organelor de control
financiar ale statului;
d) controlul se limitează la faza de repartiție;
e) controlul se limitează la faza de consum.
22. Funcția de control a finanțelor publice vizează:
a) constituirea și repartizarea fondurilor publice;
b) modul de utilizare a resurselor bănești;
c) eficiența utilizării resurselor financiare;
d) a,b,c;
e) nici unul din răspunsurile de mai sus.
7
23. În înțelesul Legii finanțelor publice, în categoria
instituțiilor publice intră:
1) Parlamentul;
2) Administrația Prezidențială;
3) ministerele;
4) instituțiile publice autonome, precum și instituțiile din
subordinea acestora;
5) alte autorități publice.
a(1,2,3,4,5) b(1,2,4) c(1,3,4,5) d(1,4,5) e(4,5)
24. Ordonatorii de credite răspund, potrivit legii, de:
1) angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita
creditelor bugetare repartizate și aprobate;
2) realizarea veniturilor;
3) angajarea si utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei
gestiuni financiare;
4) integritatea bunurilor încredințate instituției pe care o
conduc;
5) organizarea sistemului de monitorizare a programului de
achiziții publice și a programului de lucrări de investiții
publice.
a(1,2,3) b(1,2,4) c(1,3,5) d(1,4,5) e(1,2,3,4,5)
25. Conform Legii finanțelor p ublice, ordonatorii secundari
de credite:
a) repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul
propriu și pentru bugetele instituțiilor publice subordonate, ai
căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite;
b) angajează și utilizează creditele bugetare numai în limita
prevederilor și destinațiilor aprobate;
c) sunt conducătorii organelor de specialitate ale administrației
publice centrale;
8
d) sunt miniștrii;
e) a,b.
26. Ordonatorii de credite răspund, potrivit legii, de:
a) organizarea evidenței programelor, inclusiv a indicatorilor
aferenți acestora;
b) organizarea și țin erea la zi a evidenței patrimoniului,
conform prevederilor legale;
c) organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la
termen a situațiilor financiare asupra situației pat rimoniului
aflat în administrare și execuției bugetare;
d) a,b,c;
e) a,c;
27. Care din afirmațiile de mai jos privind controlul
financiar este adevărată?
a) Controlul financiar preventiv și auditul intern se exercită,
conform reglementărilor legale în domeniu , asupra tuturor
operațiunilor care afectează fondurile publice și/sau
patrimoniul public .
b) Controlul financiar preventiv delegat se exercită de Curtea
de Conturi.
c) Controlul financiar preventiv delegat se exercită d e
Ministerul Finanțelor Publice.
d) a,b.
e) a,c.
28. Gradul de exigibilitate a datoriei publice se exprimă cu
ajutorul datoriei:
a) internă și relativă;
b) flotantă și consolidată;
c) absolută, internă, consolidată;
d) internă, flotantă, absolută, relativă;
e) externă și internă.
9
29. Datoria publică internă reprezintă obligațiile :
a) față de creditorii externi;
b) față de creditorii interni;
c) față de populație;
d) pe termen mediu;
e) nici unul din răspunsurile de mai sus.
30. Datoria externă brută în sens larg este reprezentată de:
a) toate obligațiile față de creditorii interni și externi;
b) diferența dintre activele publice și private ale rezidenților
unei țări în străinătate și activele deținute de rezidenții străini în
țara de referință;
c) sumele de bani sau valorile pe care rezidenții unei țări, ca
persoane fizice sau juridice, le datorează străinătății la un
moment dat;
d) sumele de bani sau valorile pe care nerezidenții une i țări, ca
persoane fizice sau juridice, le datorează la un moment dat;
e) nici unul din răspunsurile de mai sus.
31. Datoria externă conform interpretării Băncii Mondiale
și a organismelor afiliate acesteia cuprinde:
a) sumele datorate străinătății de pe rsoane private dar
negarantate de autoritățile publice;
b) sumele datorate unor creditori publici și privați (obligații
exprimate în valută, bunuri sau servicii) cu o perioadă de
rambursare de peste un an;
c) sumele datorate străinătății de persoane privat e dar garantate
de autoritățile publice;
d) a,b;
e) b,c.
32. Politica financiară a statului :
a) are caracter științific ;
b) reprezintă politica economică a statului;
10
c) e un factor de promovare și realizare a independenței și
suveranității naționale ;
d) a,c;
e) a,b,c.
33. Principalele domenii de manifestare a politicii
financiare a statului sunt:
a) cheltuielile și resursele financiare publice ;
b) creditul bancar;
c) asigurările de bunuri, persoane și răspundere civilă;
d) a,c;
e) a,b,c.
34. Datoria pu blică reprezintă:
a) toate obligațiile bănești ale statului față de creditorii interni
și externi;
b) toate obligațiile bănești ale statului așa cum rezultă din
angajamentele directe pe piața internă și externă de capital;
c) toate obligațiile bănești ale statului așa cum rezultă din
operațiunile de garantare de către stat a unor credite contractate
de alte entități;
d) a,b,c;
e) b,c.
35. Politica financiară a statului :
a) are caracter realist ;
b) este parte integrantă a politicii monetare a statului;
c) acționează în sfera repartiției ;
d) a,b,c ;
e) a,c.
36. După termenul mediu și lung pentru care se
contractează datoria publică întâlnim:
a) datorie flotantă;
11
b) datorie consolidată;
c) datorie publică locală;
d) datorie guvenamentală;
e) a,b.
37. Operațiu nea de gestiune a datoriei publice realizată de
Ministerul Finanțelor implică:
a) gestionarea normală și excepțională a datoriei publice;
b) amortizarea datoriei publice;
c) organizarea evidenței la ratele și dobânzile datorate, a tuturor
cheltuielilor spe cifice;
d) a,b,c;
e) b,c.
38. Pentru acoperirea deficitului bugetar se folosesc cu
prioritate :
a) împrumuturile externe;
b) împrumuturile de la bănci comerciale;
c) disponibilități din contul Trezoreriei Statului;
d) emisiunea monetară;
e) împrumuturile i nterne.
39. Gradul de îndatorare este raportul dintre:
a) datoria publică și importuri;
b) datoria publică și exporturi;
c) datoria publică și produsul intern brut;
d) serviciul datoriei publice și produsul intern brut;
e) datoria flotantă și datoria cons olidată.
40. Componentele mecanismului financiar nu includ:
a) pârghiile financiare utilizate de stat pentru influențarea
activității economice;
b) metodele administrative de conducere folosite în domeniul
finanțelor publice;
12
c) cadrul instituțional;
d) cadrul juridic;
e) toate variantele a,b,c,d sunt componente ale mecanismului
financiar.
41. Una din următoarele afirmații este falsă:
a) universalitatea bugetului este principiul potrivit căruia
veniturile și cheltuielile publice trebuie să fie înscrise în
bugetul național public în sume globale sau totale;
b) unitatea bugetară presupune ca veniturile și cheltuielile
publice, exprimate în sume totale, să fie înscrise într -un singur
document;
c) principiul neafectării veniturilor bugetare se referă la faptul
că veniturile prelevate la buget se personalizează, servind la
acoperirea anumitor cheltuieli;
d) principiul anualității bugetului reprezintă, din punct de
vedere istoric, primul principiu aplicat în practica bugetară;
e) principiul echilibrului bugetar se referă la faptul că bugetul
public trebuie să fie echilibrat, adică veniturile publice să
acopere integral cheltuielile publice.
42. În Legea 500/2002 privind finanțele publice nu este
prevăzut următorul principiu bugetar:
a) universalitatea bugetului ;
b) unitatea bugetului;
c) anualitatea bugetului;
d) specializarea bugetară;
e) realitatea bugetului.
43. Impozitele indirecte:
a) sunt încasate de la toate categoriile de consumatori,
indiferent de situația lor personală;
b) au caracter echitabil;
c) limitează veniturile, averea și puterea de cumpărare;
13
d) a,c;
e) a,b,c.
44. Care din următoarele nu este principiu bugetar în
teoria și practica finanțelor publice:
a) neafectarea veniturilor bugetare;
b) echilibrul bugetar;
c) bugetul ciclic;
d) univer salitatea bugetului;
e) publicitatea bugetului.
45. Anul bugetar coincide cu anul calendaristic în:
a) România;
b) toate țările;
c) țările slab dezvoltate;
d) a,c;
e) nici o variantă nu este corectă.
46. Data la care începe anul bugetar depinde de:
a) caracterul și gradul de dezvoltare a economiei;
b) regimul de lucru al Parlamentului;
c) tradiția, cultura și mentalitățile națiunii;
d) a,b,c;
e) a,c.
47. În statele de tip unitar sistemul bugetar cuprinde:
1) bugetele plurianuale și mixte;
2) bugetel e statelor, provinciilor sau regiunilor membre;
3) bugele fondurilor speciale;
4) bugetul autorităților publice centrale și bugetele locale;
5) bugetul asigurărilor sociale de stat.
a(1,4,5) b(1,3,4) c(3,4,5) d(2,4) e(2,3,4,5)
14
48. Dispozițiile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice
nu se aplică în domeniul elaborării, aprobării, executării și
raportării:
a) bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat,
bugetelor fondurilor speciale , bugetului trezoreriei statului;
b) bugetelor locale;
c) bugetelor instituțiilor publice finanțate integral sau parțial
din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și
bugetele fondurilor speciale ;
d) bugetelor instituțiilor publice finanțate integral din venituri
proprii;
e) bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate
sau garantate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte
costuri se asigură din fonduri publice.
49. Bugetul public național include:
a) bugetul administrației centrale;
b) bugetul administrațiilor locale;
c) bugetul asigurărilor sociale de stat;
d) a,b;
e) a,b,c.
50. Bugetul general consol idat:
1) este un sistem unitar de bugete;
2) cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat,
bugetul trezoreriei statului, bugetele fondurilor speciale;
3) este un act juridic de previzionare a surselor și destinațiilor
pe care le pot avea fondurile bănești ale statului;
4) cuprinde bugetul fondurilor externe nerambursabile și
bugetele locale;
5) este instrument de politică fiscală a statului.
a(1,2,3,4,5) b(1,2,3) c(1,2,3,5) d(1,3,5) e(1,5)
15
51. Conform Legii nr. 500/2002 privind finanț ele publice,
creditul bugetar este:
a) limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate, în timpul
exercițiului bugetar, în limitele aprobate;
b) suma aprobată prin buget, reprezen tând limita maximă până
la care se pot ordonanța și efectua plăți în cursul anului
bugetar;
c) o modalitate de sting ere a obligației legale, prin virarea unei
sume de bani, efectuată de un agent economic;
d) suma plătită de o persoană fizică sau juridică pentru
serviciile prestate acesteia de către o instituție publică;
e) nici unul din răspunsurile de mai sus.
52. După nivelul (eșalonul) la care se constituie fondurile
de resurse financiare, distingem:
a) fonduri aflate în proprietate publică și privată;
b) fonduri constituite la nivel macroecon omic și
microeconomic;
c) fonduri de consum și de rezervă;
d) fonduri constituite la nivel central, mediu și microeconomic;
e) fonduri de înlocuire și dezvoltare.
53. Importanța bugetului de stat ca lege este dată de faptul
că:
a) reprezintă autorizarea pe care executivul o primește de la
legislativ, în sensul colectării de venituri și efectuării de
cheltuieli;
b) este un act juridic prin care se prevăd și se aprobă, prin lege,
veniturile și cheltuielile anuale ale statului;
c) relevă toate mișcările care implică prelevările și
administrarea fondurilor bănești bugetare;
d) a,b;
e) a,b,c.
16
54. Importanța bugetului de stat în domeniul fiscalității este
dată de faptul că:
a) prin buget se poate reflecta politica fiscală propriu -zisă;
b) este instrument de poli tică fiscală;
c) este un act anual;
d) a,b;
e) a,b,c.
55. Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice stabilește:
a) principiile, cadrul general si procedurile privind formarea,
admin istrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice ;
b) responsabilitățile instituțiilor publice implicate în procesul
bugetar ;
c) principii și reguli bugetare;
d) a,b;
e) a,b,c.
56. Veniturile bugetare trebuie înscrise în buget și aprobate
de Parlament pe surse de proveniență, iar cheltuie lile în
funcție de destinația lor și de conținut economic, conform
principiului:
a) publicității;
b) specializării bugetare;
c) unității monetare;
d) unității bugetare;
e) anualității.
57. Bugetul general consolidat are rol:
a) alocativ;
b) distributiv;
c) reglator;
d) b,c;
e) a,b,c.
17
58. Din aplicarea principiului universalității bugetare
rezidă următoarele avantaje:
a) se cunoaște cât mai exact volumul total al resurselor bănești,
precum și destinația lor prin alocări, pe domenii de cheltuieli;
b) sunt relevate corelațiile dintre unele venituri și unele
cheltuieli, atunci când operează legături strânse prefigurate din
chiar momentul planificării;
c) permite controlul Parlamentului;
d) a,b,c;
e) a,c.
59. Care din următoarele afirmații referitoare la pri ncipiul
unității bugetare este adevărată:
a) odată încasate veniturile bugetare trebuie să se
depersonalizeze;
b) toate veniturile reținute și utilizate în sistem extrabugetar,
sub diverse forme și denumiri, se introduc în bugetul de stat, cu
excepția celo r prevăzute de lege;
c) veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu într -un singur
document, pentru a se asigura utilizarea eficientă și
monitorizarea fondurilor publice;
d) b,c;
e) nici o variantă nu este corectă.
60. De la principiul unității bugetare există abateri și
derogări de la aplicare sub forma:
a) bugetelor anexe, extraordinare, autonome;
b) conturilor speciale de trezorerie;
c) taxelor parafiscale;
d) a,b,c;
e) a,b.
18
61. Taxele parafiscale:
a) se percep cu titlu obligatoriu în favoarea unor instituții
publice;
b) numărul lor diferă de la o legislație la alta;
c) domeniul lor de operare poate implica și sectorul agricol;
d) a,b;
e) a,b,c.
62. Principiul publicității buge tului presupune:
a) dezbaterea publică a proiectelor de buget;
b) dezbaterea publică a conturilor generale anuale de execuție a
bugetelor;
c) publicarea bugetului în Monitorul Oficial al României;
d) a,b,c;
e) a,c.
63. Principiul anualității bugetului pre supune:
a) veniturile și cheltuielile bugetare sunt aprobate prin lege pe o
perioadă de un an, care corespunde exercițiului bugetar;
b) toate operațiunile de încasări și plăți efectuate în cursul unui
an bugetar în contul unui buget aparțin exercițiului
corespunzător de execuție a bugetului respectiv;
c) conceperea bugetelor ciclice;
d) a,b;
e) a,b,c.
64. Principiul neafectării veniturilor bugetare presupune:
a) depersonalizarea veniturilor bugetare pentru a putea fi
folosite la acoperirea tuturor cheltuie lilor;
b) toate operațiunile bugetare se exprimă în monedă națională;
c) veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu într -un singur
document;
d) b,c;
e) nici o variantă nu este corectă.
19
65. Evaluarea administrativă a materiei impozabile:
a) este o vari antă de realizare a metodei evaluării indirecte,
bazată pe prezumție;
b) subiectul impozitului o poate accepta tacit sau o poate
contesta dacă nu este de acord cu evaluarea făcută de organul
fiscal;
c) organele fiscale cu acordul subiectului impozabil atr ibuie o
valoare obiectului impozabil;
d) a,b;
e) a,c.
66. Una din afirmațiile privind procedura rectificării
bugetare este falsă:
a) presupune redimensionarea veniturilor funcție de evoluția
unor indicatori statistici;
b) Guvernul inițiază și solicită rec tificarea corespunzătoare
bugetului;
c) este prevăzută de legislație;
d) prevederile legilor bugetare anuale și ale celor de rectificare
acționează numai pentru anul bugetar respectiv ;
e) b,c.
67. Deficitul bugetar:
a) apare des în bugetul public modern;
b) reprezintă autorizarea de cheltuieli superioare veniturilor
provenite din impozite și alte prelevări obligator ii;
c) este acceptat și utilizat ca instrument fundamental în politica
generală a statului;
d) a,b;
e) a,b,c.
20
68. În domeniul finanțelor publice, Ministerul Finanțelor
Publice are, în principal , următoarele atribuții:
1) participă, în numele statului, la convențiile de evitare a
dublei impuneri și combatere a evaziunii fiscale;
2) dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal –
bugetare ;
3) prezintă zilnic Guvernului informări asupra modului de
realizare a balanței de plăți externe;
4) asigură monitorizarea execuției bugetare;
5) solicită rapoarte și informații oricăror insti tuții care
gestionează fonduri publice.
a(1,2,5) b(2,5) c(1,2,3) d(1,2,4,5) e(1,2,3,4,5)
69. Ministerul Finanțelor Publice, conform Legii nr.
500/2002 privind finanțele public e, are, în principal ,
următoarele atribuții:
1) supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor
de rectificare;
2) îndeplinește și alte atribuții prevăzute de dispozitiile legale;
3) propune soluții de acoperire a deficitului sau de utilizare a
excedentului din contul curent al balanței de plăți externe;
4) colaborează cu Banca Natională a României la elaborarea
balanței de plăți externe ;
5) emite norme metodologice privind elaborarea bugetelor și
forma de prezentare a acestora .
a(2,4) b(1,2,3) c(2,3,4) d(2,3,4,5) e(1,2,3,4,5)
70. În domeniul finanțelor publice, Guvernul are, în
principal , următoarele atribuții:
1) aprob ă clasificațiile bugetare, precum și modificările
acestora;
2) asigură realizarea politicii fiscal -bugetare;
21
3) asigură elaborarea raportu lui privind situația
macroeconomică pentru anul bugetar respectiv;
4) asigură elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale și
transmiterea acestora spre adoptare Parlamentului;
5) blochează sau reduce utilizarea unor credite bugetare
constatate ca fiind fără temei legal sau fără justificare în
bugetele ordonatorilor de credite.
a(2,4) b(1,2,3) c(2,3,4) d(2,3,4, 5) e(1,2,3,4,5)
71. În domeniul finanțelor publice, Parlamentul are, în
principal , următoarele atribuții:
a) adoptă legile bugetare anuale și legile de rectificare;
b) adoptă legile contului general anual de execuție;
c) exercită controlul financiar preventiv delegat;
d) a,b;
e) a,b,c.
72. După care criteriu, impozitele se pot clasifica în
impozite permanente și impozite incidentale:
a) după obiect;
b) după frecvența cu care se aplic ă;
c) după trăsăturile de fond și de formă;
d) după scopul urmărit la instituirea lor;
e) după intensitatea efectelor.
73. După care criteriu, impozitele se pot clasifica în
impozite directe și impozite indirecte:
a) după obiect;
b) după frecvența cu ca re se aplică;
c) după trasăturile de fond și de formă;
d) după scopul urmărit la instituirea lor;
e) după intensitatea efectelor.
22
74. Impozitele se pot clasifica în impozite financiare și
impozite de ordine după următorul criteriu:
a) după obiect;
b) dup ă frecvența cu care se aplică;
c) după trasăturile de fond și de formă;
d) după scopul urmărit la instituirea lor;
e) după intensitatea efectelor.
75. Pe baza criteriilor care stau la baza așezării impozitelor
directe, acestea se grupează în:
a) impozite reale (obiective);
b) impozite personale (subiective);
c) impozite de ordine;
d) a,b;
e) b,c.
76. În categoria impozitelor reale se includ:
1) impozitul pe veniturile persoanelor juridice;
2) impozitul pe succesiune;
3) impozitul pe activități industrial e;
4) impozitul pe activități comerciale și profesii libere;
5) impozitul pe averea propriu -zisă.
a(3,4) b(1,2,5) c(1,3,5) d(1,2,3) e(1,3,4)
77. În categoria impozitelor personale se includ:
a) impozitul pe veniturile persoanelor fizice;
b) contribuții p entru securitate socială plătite de angajați și de
angajatori;
c) impozitul pe sporul de avere;
d) a,c;
e) a,b,c.
23
78. Una din următoarele afirmații este falsă:
a) impozitele de ordine sunt introduse de către stat în scopul
limitării unei activități anume sau în vederea realizării unor
obiective nefiscale;
b) impozitele financiare sunt instituite de către stat în scopul
realizării unor venituri la dispoziția statului;
c) impozitele permanente se percep cu regularitate;
d) impozitele incidentale se institui e în anumite conjuncturi;
e) impozitele ordinare se percep numai în anumite situații.
79. Una din următoarele afirmații este falsă:
a) în statele de tip unitar distingem impozite ale administrației
centrale de stat și impozite locale;
b) în statele de tip federal distingem: impozite federale;
impozite ale statelor, landurilor, cantoanelor, regiunilor sau
provinciilor membre ale federațiilor; impozite locale;
c) forma predominantă în bani la încasarea impozitelor a
înlocuit perceperea lor în natură ca odini oară;
d) clasificarea impozitelor recomandată de FMI stabilește și
ordoneză grupe mari de impozite;
e) la impozitele indirecte regula este de identitate între
subiectul și suportatorul impozitului.
80. În funcție de forma lor de manifestare , impozitele
indirecte se grupează în:
a) taxe de consumație;
b) venituri care provin de la monopolurile fiscale, taxe vamale,
taxe de timbru și de inregistrare;
c) impozite financiare și impozite de ordine;
d) impozite permanente și impozite incidentale;
e) a,b.
24
81. Elementele definitorii(tehnice) ale impozitelor sunt:
a) subiectul impozabil, suportatorul, obiectul impunerii, faptul
generator;
b) subiectul impozabil, suportatorul, sursa impozitului, unitatea
de impunere, totalitatea masurilor si metodelor succesive d e
impunere;
c) suportatorul impozitului, obiectul impunerii, unitatea de
impunere (unitatea de masură), asieta;
d) subiectul impozabil, suportatorul impozitului, obiectul
impunerii, sursa impozitului, unitatea de impunere, cota
impozitului, asieta fiscala și termenul de plata;
e) subiectul impozabil, suportatorul impozitului, obiectul
impunerii, sursa impozitului, asieta fiscală și termenul de plata.
82. Una din afirmațiile privind elementele definitorii ale
impozitelor este falsă:
a) Subiectul impozitului este persoana fizică sau juridică
obligată prin lege să plătească impozitul.
b) Subiectul impozitului este contribuabilul.
c) Suportatorul (destinatarul) impozitului este persoana fizică
sau juridică care suportă efectiv impozitul.
d) Plătitorul impozitul ui coincide cu destinatarul impozitului
indiferent de tipul de impozit.
e) Obiectul impunerii îl reprezintă materia supusă impunerii.
83. Una din afirmațiile de mai jos referitoare la elementele
definitorii ale impozitelor este falsă:
a) Obiectul impuneri i este pentru impozitele directe, venitul
sau profitul.
b) Asieta fiscală este totalitatea măsurilor pe care organele
fiscale le iau în vederea așezării impozitului pentru fiecare
subiect în parte.
c) Obiectul impunerii îl reprezintă materia supusă impuner ii.
25
d) Asupra obiectului impunerii se aplică, de regulă, principiul
unicității, potrivit căruia un obiect impozabil se impune o
singură dată.
e) În cazul impozitelor pe venit, obiectul nu coincide cu sursa.
84. Cotele procentuale de impunere pot fi:
a) proporționale;
b) regresive;
c) progresive;
d) a,b,c;
e) b,c.
85. Evaluarea materiei impozabile se poate realiza prin:
a) metoda evaluării indirecte când e bazată pe prezumție;
b) metoda evaluării directe când e bazată pe probe;
c) evaluare forfetară, admin istrativă, pe baza semnelor
exterioare ale obiectului impozabil, pe baza declarației unei
terțe persoane sau a contribuabilului;
d) a,b;
e) a,b,c.
86. Evaluarea materiei impozabile prin metoda indirectă,
bazată pe prezumție, se poate realiza:
a) pe baza pe baza declarației contribuabilului;
b) pe baza semnelor exterioare ale obiectului impozabil care
este specifică impozitelor de tip real;
c) prin evaluarea administrativă;
d) a,b;
e) b,c.
87. Una din afirmațiile privind evaluarea materiei
impozabile pri n metoda directă este falsă:
a) Evaluarea se poate face pe baza declarației unei terțe
persoane;
26
b) Evaluarea se poate face pe baza declarației contribuabilului;
c) Evaluarea se poate face pe baza declarației plătitorului;
d) Evaluarea este bazată pe probe constând în acte și declarații
doveditoare asupra mărimii și realității respectivului obiect sau
materiei impozabile;
e) Evaluarea este bazată pe informații verbale asupra mărimii și
realității respectivului obiect sau materiei impozabile;
88. Nu se regă sește printre metodele de evitare a dublei
impuneri procedeul:
a) imputării ordinare;
b) imputării progresive;
c) scutirii progresive;
d) exonerării totale;
e) creditării totale.
89. Impozitele indirecte:
a) implică cheltuieli ridicate de percepere;
b) necesită o perioadă scurtă de timp de la modificarea cotei și
până devin operaționale;
c) implică cheltuieli reduse de urmărire;
d) a,b;
e) b,c.
90. Una/unele din măsurile fiscale de mai jos nu conduc la
încurajarea dezvoltării economice:
1) stabilirea uno r taxe vamale ridicate la import;
2) reducerea cotei de TVA și a accizelor;
3) emisiunea monetară fără acoperire;
4) stabilirea unor taxe vamale ridicate la export;
5) instituirea monopolurilor fiscale.
a(1,2,3) b(2,3,4,5) c(3,4,5) d(1,4) e(4,5)
27
91. Cot a redusă a valorii TVA -ului se aplică pentru:
a) plata abonamentului la telefon ;
b) livrarea de manuale școlare;
c) transportul internațional de persoane;
d) prestările de servicii în general;
e) importul de bunuri în general.
92. Taxa pe valoarea adaugat ă este:
a) taxă de timbru;
b) taxă specială de consumație;
c) un impozit în sumă fixă;
d) un impozit pe cifra de afaceri netă;
e) taxă vamală.
93. Accizele sunt:
a) taxe vamale;
b) taxe speciale de consumație;
c) taxe de timbru;
d) venituri din monopolu ri fiscale;
e) taxe generale.
94. Care din următoarele afirmații nu caracterizează
impozitele directe:
a) sunt nominative ;
b) sunt regresive;
c) au termene de plată precis stabilite;
d) sunt mai echitabile decât impozitele indirecte;
e) reprezintă forma cea mai veche de impunere.
95. Unul din următorii factori nu se ia în considerare la
stabilirea impozitului pe venitul persoanei fizice:
a) impunerea individuală;
b) apartamentul deținut de acesta;
c) numărul persoanelor aflate în întreținerea sa;
28
d) ve nitul realizat;
e) deducerea fiscală.
96. Forme de impozitare a averii sunt:
a) impozitul pe activul net;
b) impozit pe veniturile din cedarea folosinței bunurilor;
c) impozitul pe succesiuni și pe donații;
d) a,c;
e) a,b,c.
97. Resursele financiare pu blice nu cuprind:
a) resursele asigurărilor sociale de stat;
b) împrumuturile de stat;
c) resursele populației;
d) resursele bugetelor locale;
e) resursele de trezorerie.
98. Factorii de influență a resurselor financiare publice
sunt:
a) de natură financi ară;
b) sociali și demografici;
c) politici și militari;
d) a,b,c;
e) b,c.
99. Creșterea resurselor financiare publice poate fi
influențată de:
a) factori economici;
b) factori monetari;
c) factori demografici;
d) a,b,c;
e) a,b.
29
100. Resursele financia re publice extraordinare includ:
a) împrumuturile de stat interne și externe;
b) emisiunea monetară fără acoperire în economie;
c) transferuri, ajutoare și donații primite din străinătate;
d) a,c
e) a,b,c.
101. Resursele ordinare sunt resursele:
a) curent e, considerate normale pentru constituirea bugetului;
b) ce se încasează la buget cu o anumită regularitate;
c) rezultate din valorificarea peste graniță a bunurilor statului;
d) a,b,c;
e) a,b.
102. Resursele ordinare includ:
a) contribuții pentru asigură rile sociale de stat;
b) venituri fiscale și nefiscale;
c) emisiunea monetară;
d) a,b;
e) b,c.
103. Veniturile nefiscale:
a) au o pondere mai redusă;
b) sunt impozite și taxe directe;
c) sunt impozite și taxe indirecte;
d) a,b;
e) a,c.
104. În funcție de ritmicitatea încasării lor la buget,
resursele financiare publice se grupează în:
a) resurse ordinare și resurse extraordinare;
b) resurse interne și resurse externe;
c) resurse publice și resurse private;
d) resurse incidentale și resurse extraordinare;
30
e) resurse ordinare și resurse curente.
105. Veniturile fiscale ale bugetului de stat cuprind:
a) impozitul pe venit, profit, câștiguri din capital de la persoane
fizice și juridice;
b) impozitul pe venit și pe salarii;
c) taxa pe valoare adăugată și acci zele;
d) b,c;
e) a,b,c.
106. Veniturile curente ale bugetului de stat cuprind:
a) venituri fiscale și nefiscale;
b) venituri din capital;
c) încasări din rambursarea împrumuturilor acordate;
d) a,b;
e) a,b,c.
107. Una din următoarele modalități de formar e a
resurselor financiare publice este nocivă deoarece activează
spirala inflaționistă:
a) prelevările obligatorii;
b) impozite, taxe și contribuții;
c) resursele de trezorerie;
d) împrumuturile publice;
e) emisiunea bănească fără acoperire.
108. Sursa pr incipală, cu ponderea cea mai mare în
formarea resurselor financiare publice o constituie:
a) prelevările obligatorii din categoria impozitelor, taxelor și
contribuțiilor;
b) resursele atrase prin împrumuturile publice;
c) veniturile cu caracter fiscal;
d) a,c;
e) a,b,c.
31
109. Resursele financiare publice interne nu includ:
a) impozite;
b) împrumuturi publice interne;
c) taxe;
d) venituri nefiscale;
e) nici unul din răspunsurile de mai sus.
110. Resursele financiare publice externe nu includ:
a) împrumutur i de stat contractate la guvernele altor țări;
b) ajutoare, donații primite din străinătate și transferuri
nerambursabile;
c) emisiunea monetară;
d) a,c;
e) a,b.
111. Maximele lui Adam Smith și principiile lui Maurice
Allais le regăsim în știinta finanțel or publice ca:
1) principii de echitate fiscală;
2) principii de politică financiară;
3) principii de politică economică;
4) principii statistice;
5) principii social -politice.
a(1,2) b(1,2,3) c(1,2,5) d(1,2,3,5) e(1,4,5)
112. Realizarea principiilor d e echitate fiscală presupune
îndeplinirea simultană a următoarelor condiții :
1) stabilirea unui minim neimpozabil;
2) sarcina fiscală să fie stabilită în funcție de puterea
contributivă a fiecărui contribuabil;
3) la o anumită putere contributivă, sarcina fiscală a unei
categorii sociale să fie stabilită în comparație cu sarcina fiscală
a altei categorii sociale;
32
4) impunerea să fie generală;
5) impozitul nou introdus să aibă randament fiscal ridicat.
a(1,2) b(1,2,3) c(1,2,5) d(1,2,3,4) e(1,4)
113. Sta bilirea mărimii obiectului impozabil are în vedere:
a) constatarea materiei impozabile;
b) perceperea impozitului;
c) evaluarea materiei impozabile;
d) a,b,c;
e) a,c.
114. Determinarea cuantumului impozitului presupune
stabilirea:
1) persoanei care efec tuează calculul (contribuabilul de drept
sau organul fiscal);
2) cotei de impunere;
3) a reducerilor și majorărilor acordate;
4) a procedeului de calcul;
5) a materiei impozabile.
a(1,2) b(1,2,3) c(2,3,4) d(1,2,3,4) e(4,5)
115. Metoda încasării impozitel or printr -un aparat fiscal
propriu presupune folosirea următoarelor modalități:
a) direct de către organele fiscale de la plătitori;
b) prin stopajul la sursă;
c) prin aplicarea de timbre fiscale;
d) a,b,c;
e) a,b.
116. Accizele:
a) sunt toate armonizate cu cele din U.E.;
33
b) se percep asupra unor produse ce nu pot fi înlocuite de
cumpărători cu altele;
c) unii economiști consideră că sunt impozite indirecte pe lux și
vicii;
d) b,c;
e) a,b,c
117. Accizele:
a) sunt impozite indirecte;
b) se calculează doar în formă ad -valorem;
c) în sfera lor de aplicare intră: tutunul, benzina, parfumurile,
verighetele din aur;
d) a,b;
e) a,c.
118. Conform Codului Fiscal, în România, sunt instituite ca
principii de impunere:
a) randamentul impozitelor;
b) neutralitatea mă surilor fiscale în raport cu diferitele categorii
de investitori și capitaluri;
c) certitudinea și eficiența impunerii;
d) sancțiunile aplicabile și căile de contestație;
e) b,c.
119. Sistemul financiar:
a) are printre componente: bugetul de stat și buget ele locale;
asigurările sociale de stat; creditul public și bancar; asigurările
de bunuri, persoane și răspundere civilă; finanțele unităților
economice;
b) este format din sistemul financiar public și privat;
c) este parte componentă a mecanismului financ iar;
d) a,b,c;
e) b,c.
34
120. Dubla impunere economică reprezintă:
a) impunerea aceleași materii impozabile de două ori, în țări
diferite;
b) supunerea aceluiași venit sau averi la mai multe impozite, în
cadrul unei țări;
c) dublă impunere juridică;
d) impu nerea veniturilor;
e) impunerea averii.
121. Impozitele personale se aplică asupra:
a) activităților industriale și comerciale;
b) venitului persoanelor juridice;
c) averii;
d) a,b;
e) b,c.
122. Nu se supun impozitului pe venit următoarele categorii
de venituri:
1) venituri din salarii;
2) venituri din dividende și dobânzi;
3) venituri din activități independente;
4) sumele primite cu titlu de moștenire;
5) bursele primite de studenți.
a(1,2,3,4,5) b(1,2,3) c(1) d(4,5) e(1,2,4)
123. TVA :
a) este un impozit neutru unic;
b) are un caracter universal;
c) este taxă specială de consumație;
d) a,b;
e) b,c.
35
124.Monopolurile fiscale:
a) afectează veniturile reale ale consumatorilor;
b) pot fi depline sau parțiale;
c) sunt impozite directe;
d) a,b;
e) a,b, c.
125. Taxele vamale:
a) sunt taxe vamale de export, import și de tranzit;
b) se exprimă în forme ad -valorem, specifice sau compuse;
c) sunt taxe de timbru și de înregistare;
d) sunt impozite cumulative;
e) a,b.
Bibliografie
1. Boloș I.M., Bugetul și con tabilitatea comunităților locale
între starea actuală și posibilitățile de modernizare, Editura
Economică, București, 2006;
2. Brezeanu P. și colaboratorii, Macrofinanțe , Editura Meteor
Press, București, 2007;
3. Condor I., Drept fiscal și financiar , Editura Tri buna
Economică, Bucuresti, 1999;
4. Moraru D. și colaboratorii, Finanțe publice , Sinteze,
aplicații, teste grilă , Editura Economică, București, 2007;
5. Moșteanu T., Gyorgy A., Buget și trezorerie publică , Studii
de caz comentate , Editura Universitară, București , 2005
6. Moșteanu T. și colaboratorii, Finanțe publice , Note de curs și
aplicații pentru seminar , Editura Universitară, București,
2008;
7. Susanu M., Finanțe publice: Concepte, principii, politici,
Ediția a IV -a, Editura Europlus, Galați, 2008;
8. Șaguna D.D., Tratat de drept financiar și fiscal , Editura All
Beck, București, 2001;
9. Văcărel I. (coordonator), Finanțe publice , Ediția a VI -a,
Editura Didactică și Pedagogică, R. A., București, 2007;
36
*** Codul fiscal cu modificările și actualizările curente
*** Codul de procedură fiscală cu modificările și actualizările
curente
*** Legea 500/2002 privind finanțele publice cu modificările și
actualizările curente
Soluții teste grilă Finanțe publice
Nr. Sol. Nr. Sol. Nr. Sol. Nr. Sol. Nr. Sol.
1 26 51 76 101
2 27 52 77 102
3 28 53 78 103
4 29 54 79 104
5 30 55 80 105
6 31 56 81 106
7 32 57 82 107
8 33 58 83 108
9 34 59 84 109
10 35 60 85 110
11 36 61 86 111
12 37 62 87 112
13 38 63 88 113
14 39 64 89 114
15 40 65 90 115
16 41 66 91 116
17 42 67 92 117
18 43 68 93 118
19 44 69 94 119
20 45 70 95 120
21 46 71 96 121
22 47 72 97 122
23 48 73 98 123
24 49 74 99 124
25 50 75 100 125
37
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: FINANȚE PUBLICE – Teste grilă [605352] (ID: 605352)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
