Finantarea Unui Proiect Social Pentru Integrarea Persoanelor cu Dizabilitati pe Piata Muncii In Regiunea Nord Est

Economie

Finantarea Unui Proiect Social Pentru Integrarea Persoanelor cu Dizabilitati pe Piata Muncii In Regiunea Nord Est

Byadmin ianuarie 1, 2024

Cuprins

Introducere

Suntem într-un nou secol, secolul tehnologiei și al speranței, mulți îi zic new age însă eu l-aș numi ”the century brain”. Este secolul în care fiecare persoană, indiferent de etnie, sex, vârstă sau problemă de sănătate poate avea un job. Privind în jurul meu observ tot mai multe persoane cu handicap pe care fie l-au dobândit de la naștere, fie în timpul unui accident și mă întreb dacă tehnologia a evoluat atât de mult, oare care ar fi joburile în care s-ar putea integra și acest grup vulnerabil la ignoranța statului și a administratorilor de firme. Multe din joburile actuale se pot desfășura chiar și de acasă dacă persoana deține un calculator și un telefon mobil. La momentul actual chiar și persoanele cu handicap vizual pot accesa calculatorul pe baza instalării unui program verbal și a adaptării unei tastaturi care să conțină alfabetu Braille. Atunci ne întrebăm de ce sunt privite cu atâta ignoranță persoanele cu handicap în timp ce unul din principalele obiective ale Strategiei Europa 2020 are în vedere incluziunea socială, inclusiv grupurile vulnerabile.

Lucrarea de față evidențiază problema incluziunii grupurilor vulnerabile, persoanele cu handicap din regiunea Nord-Est. Se observă cum de la un an la altul numărul persoanelor cu handicap este în creștere însă doar un procent foarte mic dintre aceștia sunt incluși pe piața muncii, restul fiind lăsați la mâna statului și trăind dintr-o indemnizație mizeră de doar 202lei oferită de stat.

Tot în această lucrare mai sunt descrise oportunitățile de finanțare pentru implementarea unui proiect social pentru integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii. Sunt prezentate fondurile nerambursabile oferite de Uniunea Europeana cu referință directă către Fondul Social European care este cea mai bună alternativă pentru incluziunea socială. Mai sunt prezentate de asemenea și Fondurile Norvegiene, mai puțin cunoscute dar la fel de eficiente ca și cele europene însă într-un cuantum mult mai redus.

Studiul de caz al acestei lucrări propune implemenatea unui proiect social pentru integrarea persoanelor cu dizabilități din județele Botoșani, Suceava și Vasluo, județe în care regăsim cea mai mare rată a sărăciei din toate regiunile Uniunii Europene și în care persoanele cu dizabilități sunt total neajutorate.

CAPITOLUL I: Analiza nevoii pentru implementarea proiectului social privind integrarea persoanelor cu dizabilități din regiunea nord-est

1.1. Analiza geografică a regiunii de implementare a proiectului

Regiunea Nord-Est acoperă zona de nord-est a României și face parte din regiunea istorică a Moldovei fiind alcătuită din 6 județe: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui. Suprafața regiunii este de 3.684.983 hectare(36.850kmp), reprezentând aproximativ 15,46% din suprafata României. Regiunea este delimitată la nord de granita cu Ucraina, în est regăsim granita cu Republica Moldova și de râul Prut, în sudul regiunii delimitarea este facută de juțetele Vrancea și Galați iar în vest granita regiunii este dată de Munții Carpați, respectiv diviziunea Orientală a Carpaților.

Zona montană ocupă 28% din teritoriu regiunii, zona subcarcaptica 12% iar cea de podiș 60%. Regiunea este drenată de cursuri de apă aparținând bazinelor hidrografice ale Siretului și Prutului. În județul Neamț se află cel mai mare lac de baraj natural din România – lacul Cuejdal, dar și cel mai mare lac de acumulare de pe râurile interioare din România – lacul Izvorul Muntelui. Din punct de vedere biogeografic, flora și fauna regiunii fac parte din regiunea alpina, continentală și stepică. Regiunea dispune de o gamă largă, diversificată de resurse ale solului și subsolului.

Județele de interes pentru implementarea proiectului sunt: Botoșani, Suceava și Vaslui. Județul Botoșani se află în nordul regiunii Moldova și face parte din regiunea de dezvoltare Nord-Est. Județul este compus din 2 municipii, Botoșani și Dorohoi, 5 orașe și 71 de comune. Suprafața totală a este de 4986km2 pe care regăsim 412.626 de locuitori, conform recensământului din 2012.

Județul Suceava este tot un județ din regiunea de dezvoltare Nord-Est, cea mai mare parte a sa fiind constituită din Bucovina de Sud. Județul este compus din 5 municipii, 11 orașe și 97 de comune ce se întind pe o suprafață totală de 8555km2. În 2012 populația județului Suceava era de 634.810locuitori.

Județul Vaslui este situat în partea de est a țării, tot în regiunea de dezvoltare Nord-Est. Județul face parte din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru încă din 2002. Județul este compus din 3 municipii, 2 orșe, 81 de comune și 449de sate. Suprafața totală este de 5318km2, iar numărul locuitorilor ete de 375.148 dintre care 185.916 se află în mediul urban.

1.2. Caracteristicile socio-economice a Regiunii Nord-Est

1.2.1 Potențialul demografic și evoluția populației

Conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică de la 31 martie 2012, regiunea Nord-Est avea o populație stabilă de 3.695.831 locuitori, reprezentând 17,3% din totalul populației din România. Regiunea Nord-Est are cel mai mare număr de locuitori. Cel mai populat județ din această regiunea este Iași cu 821.311locuitori, urmat de Bacău cu 712.304, Suceava cu .708.933locuitori, Neamț – 560.755locuitori, Vaslui – 447.724locuitori și Botoșani – 444.804locuitori.

Trendul general de descreștere ușoară a populației îl regăsim și în această regiune. Pe medii de rezistență, descreșterea este mai mare în mediul urban și se înregistrează în perioada 2007-2012. În mediul rural are loc o ușoară creștere in perioada 2007-2008, în timp ce în 2009-2011 regăsim o ușoară scădere, cauză generată de migrațiile externe. Creșterea populației din mediu rural consider că este datorată lipsei de educație a familiilor, religiei adventiste care interzice avortul și are un număr semnificativ de onoriași din această regiune precum și de familiile rrome.

Consider că acest spor natural negativ se va accentua simțitor în următorii 10ani iar consecințele sociale și economice vor fi majore. Dacă la ora actuală efectele sporului natural negativ nu se resimt, cu siguranță în următorii 10 ani vor putea produce chiar o noua criză economică.

Un indicator ce exprimă stadiu de dezvoltare a regiunii este indicele dezvoltării umane(IDU) ce exprimă o măsură comparativă a speranței la viață, alfabetizării, învățământului și nivelul de trai. Regiunea Nord-Est se află la nivelul mediu pe țară în ceea ce privește sperața la viață și gradul de alfabetizare iar sub medie se află rata bruta de cuprindere în învățământ. Regiunea Nord-Est se situează pe ultimul loc cu cel mai scăzut nivel al indicelui de dezvoltare umană.

În tabelul următor sunt prezentate speranța de viață, gradul de alfabetizare și cuprinderea școlară în toate formele de învățământ în județele din regiune.

Tabel: 1.1 – Evoluția IDU

Sursa: Anuarul Național de Statistică, 2012

O problemă majoră pe care am identificat-o în tabelul de mai sus este rata de cuprindere școlară în toate nivelele de învățământ. Această problemă survine datorită nivelului de trai foarte scăzut din această regiune și a sistemului educațional slab dezvoltat care nu oferă tuturor copiilor posibilitatea de a avea acces la școală. Pentru multi copii care provin din satele aferente județelor din regiune accesul la o unitate de învățămând este dificil dacă nu chiar imposibil. Această problemă se resimte în mod direct și asupra persoanelor cu handicap.

1.2.2 Analiza socială a regiunii de dezvoltare Nord-Est

În viziunea mea resursele umane din această zonă întâmpină dificultăți majore deoarece se confruntă cu nivel al sărăciei foarte scăzut, făcând ca regiunea să se situeze pe ultimul loc în Europa. Rata șomajului și nivelul educației sunt principalii factori care au dus la această cauză.

Resursele umane din aceasta regiune ridică o problemă serioasă la nivel național deoarece din totalul numărului de persoane active din regiune, doar 46% lucreaza. Populația activă ocupată era în 2012 de 1.224.700persoane, ceea ce reprezintă 14,2%din populația activă totală a țării.

Din graficul următor se poate observa evoluția ratei de ocupare a județelor din regiunea Nord-Est și decalajul față de media din țară.

Grafic: 1.1. – Evoluția ratei de ocupare

Sursa: Planul de dezvoltare regională nord-est 2014-2020, versiunea noiembrie 2013

Observăm descendența ratei de ocupare în toate cele 6 județe ale regiunii. Această descendență o pot pune în mod direct pe seama crizei economice care a dus la restructurări masive. Totuși în 2012 scenariul este mai optimist, se observă o tendință de creștere ceea ce poate determina o creștere a ratei de ocupare în următorii 5 ani.

La nivelul acestei regiuni marea majoritate a populației active, activează în servicii și agricultură. Ponderea în agricultură este de 42% ceea ce determină un punct slab deoarece figurează în special lucrători pe cont propriu, care produc bunuri pentru propria gospodărie sau vânzări creând astfel o agricultură de subzistență.

La finele anului 2012 doar 41,2%din totalul populației civile ocupate sunt salariați. Comparativ cu perioada în care economia din țară se afla în parametrii superiori ,procentul este mai scăzut cu 10%. Cei mai multi salariați îî regăsim în județele Iași, Bacău, iar la popul opus se află Vaslui și Botoșani. La polul opus salariaților regăsim șomerii care în ultimul deceniu al secolului XX cresc continuu, creștere ce poate fi influențată și de incapacitatea societăților cu capital privat să se adapteze la cerințele economice actuale. Rata șomajului din regiune se află peste media din România, respectiv 8,6%. Majoritatea șomerilor sunt bărbați, iar cea mai afectată grupă de vârstă este cea de 15-34ani.

România se plasează pe ultimul loc la nivelul de ocupare a forței de muncă în rândul persoanelor cu dizabilități. Din punctul meu vedere această consecință este cauzată de mai mulți factori printre care cei mai des întâlniți sunt: accesibilitatea la sistemul educațional este greoaie pentru majoritatea persoanelor cu handicap, dezinteresul autorităților guvernamentale, dezinteresul angajatorilor față de această categorie de persoane pe care le compătimesc și le consideră inadaptabile pentru piața muncii și nu în ultimul rând

Conform Strategiei Naționale pentru protecția, integrarea și incluziunea socială a persoanelor cu handicap în perioada 2006-2013, aprobată prin HG 1175 din 29/09/2005, persoanele cu handicap sunt ”acele persoane cărora mediul social, neadaptat deficiențelor lor fizice, senzoriale, psihice, mentale și/sau asociate le împiedică total sau se limitează accesul cu șanse egale la viața societății, necesitând măsuri de protecție în sprijinul integrării incluziunii sociale”.

Organizația Națională a persoanelor cu Handicap din România arată că numărul persoanelor cu dizabilități a crescut cu aproape 40%, de la 448.054 în 2006 la704.313 în 2013. Chiar și în rândul copiilor se observă o creștere cu 7% respetiv 4.200 de indivizi. Principalul factor care influențează ocuparea persoanelor cu dizabilități este educația, deoarece sistemul educațional din România creează dezavantaje majore acestor persoane și astfel se ajunge la abandonul timpuriu și la excluderea de pe piața muncii.

O mare parte din resursele gestionate de M.M.F.P.S pentru prestații sociale noncontributive a fost direcționată în semestrul I 2011 către alocația de stat pentru copii și indemnizațiile pentru creșterea, educarea și sprijinirea copilului și prestații pentru persoane cu handicap. În graficul de mai jos avem o reprezentare exactă a distribuției sumelor plătite pentru prestații sociale.

Grafic: 1.2. Distribuția sumelor plătite pentru prestații sociale

Sursa: Raport statistic privind activitatea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale în domeniul incluziunii sociale în semestrul I, 2013

Din figura de mai sus am observat un procent relativ mare pentru sumele plătite către persoanele cu dizabilități. Deși ajutoarele sociale pentru aceste persoane nu sunt mari, propun ca Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale să selecteze din totalul persoanelor cu handicap pe cele care sunt apte de muncă conform fișei de medicale și să le ofere consiliere gratuită pentru integrarea acestora pe piața munci.

Datele statistice din anul 2012, plasează regiunea Nord-Est pe locul doi în rândul regiunilor de dezvoltare din punct de vedere al ponderii persoanelor cu handicap din regiune în numărul total al persoanelor cu handicap din România, după regiunea Sud-Muntenia. Distribuția pe regiuni a persoanelor cu handicap se poate observa și în reprezentarea grafică de mai jos.

Grafic: 1.2. – Distribuția persoanelor cu handicap pe regiuni de dezvoltare

Sursa: Raport statistic privind activitatea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale în domeniul incluziunii sociale în semestrul I, 2012

În această prezentare grafică se observă că în regiunea de dezvoltare Nord-Est regăsim un procent semnificativ, 15% din totalul persoanelor cu dizabilități din România care este de 687.596, astfel în regiunea Nord-Est numărul persoanelor cu handicap este de 103.140.

În viziunea mea nu toate persoanele cu dizabilități sunt apte de muncă fapt pentru care îmi voi orienta atenția doar către persoanele cu handicap mediu și ușor de tip fizic, somatic, vizual și psihic din județele Botoșani, Suceava și Vaslui.

În județul Botoșani numărul persoanelor cu dizabilități este de 12.769, în Suceava de 20.510 iar în Vaslui 13.473. Totalul persoanelor din cele 3 județe este de 46.752. Dintre aceste persoane vor fi selectate doar cele cu handicap mediu și ușor de tip fizic, somatic, vizual și psihic.

Din numărul total al persoanelor cu handicap din județul Botoșani, 817 au handicap mediu. În Suceava 562 mediu și 16ușor, iar in Vaslui 482 mediu și 87 ușor. Numărul total al persoanelor care pot beneficia de proiectul ce se dorește a fi implementat este de 1948.

Numărul persoanelor cu dizabiliăți angajate la 30 septembrie 2013 în cele 3 județe este de 1031 de persoane, dintre care 312 persoane au handicap fizic, 342 handicap somatic, 170 somatic și 40 psihic.

Din datele prezentate putem observa că un număr semnificativ de persoane cu dizabilități nu sunt încadrate în câmpul muncii fapt pentru care este necesară urgentarea unui proiect social pentru remedierea problemei.

1.2.3. Analiza economică a regiunii de implementare a proiectului

Analiza economică relatează situația economică a regiunii prezentând starea și evoluția indicatorilor economici: produsul intern brut, produsul intern brut pe cap de locuitor, valoarea adaugată brută regională.

În tabelul de mai jos va fi prezentată evoluția PIB-ului regional în comparație cu nivelul național, pe un orizont de 5 ani, 2007-2012. Acest orizont fiind marcat de două evenimente economice majore, pe de o parte creșterea economiă din 2005-2008, pe la altă parte recesiunea economică din 2009-2012.

Tabel: 1.3. Evoluția PIB reginonal în comparație cu PIB național

Sursa: Conturi regionale naționale – Institutul Național de Statistică

Din datele expuse în tabelul anterior am observat descreșterea produsului intern brut regional. Consider că factorul cauzal al acestor valori este dat de criza economică din 2009-2010 ce a dus la scăderea productivității muncii și a creșterii populației ocupate în agricultură care este mai mare față de nivelul național. Putem afirma că economia regiunii Nord-Est este una agrară deoarece aportul la Produsul Intern Brut este de 16,5%.

Deși Regiunea Nord-Est are cea mai mare populație dintre toate regiunile, aportul la Produsul Intern Brut național este de doar 10,6% în 2012, dintre care cel mai mare aport la realizarea PIBR îl aduc județele Iași(28,6%) și Bacău(21,79%). Suceava are un aport de 17,89%, Neamț de 12,91%, Botoșani 9,81%, iar Vaslui de doar 8,61%.

În raport cu contribuția adusă de fiecare regiune la PIB național, pe ramuri economice se desprind următoarele repere pentru economia Regiunii Nord-Est:

Apotul la PIB național din agricultură, sivicultură și pescuit este de 16,5%, al treilea nivel după regiunile Sud-Muntenia și Sud-Est;

Aportul la PIB național din industrie este de numai 9,2%, reprezentând jumate din cel realizat de regiunea București-Ilfov;

Aportul PIB național din construcții este de 10,1%, de 2,7 ori mai mic decât regiunea București-Ilfov;

Aportul la PIB național din tranzacții imobiliare este de 13,1%, al doilea nivel după regiunea București-Ilfov;

Aportul la PIB național din învățământ, sanatate, asistență socială, administrație publică și apărare este de 14,9%, al doilea nivel după regiunea București-Ilfov.

În urma celor prezentate în acest prim capitol putem deduce cu ușurință că regiunea nord-est se află la limita subzistenței economice și sociale. Deși această zona este cea mai populată regiune din România, condițiile materiale, umane, educaționale sunt sub nivelul național. De asemenea regăsim un număr semnificativ de persoane cu dizabilități pentru care statul nu face aproape nimic sau se rezumă doar la sprijinul financiar redus pe care îl acordă acestor persoane fără a lua în considerare faptul că o parte dintre aceste persoane sunt apte de muncă și ar putea fi reintegrate cu usurință pe piața muncii.

Propun implementarea unui proiect din fonduri nerambursabile pentru persoanele cu dizabilități din județele Suceava, Botoșani și Vaslui prin care cei interesași pot beneficia de cursuri de formare profesională și consiliere de orientare profesională. Am ales aceste 3 județe deoarece aici se află cea mai săracă populație din regiunile europene ale UE, nu doar din România.

E timpul ca dizabilitatea unei persoane să o transformăm în abilitate. Trăim în secolul tehnologiei și multe din joburile moderne se bazează pe simpla apăsare a unui buton sau a unei conversații telefonice.

Pentru ca România să participe la strategia Europa 2020, prin care se dorește ca UE să devină o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii este necesară implementarea proiectului. În acest capitol a fost identificată o problemă socială manifestă fapt pentru care este necesară o dezvoltare socială. Dezvoltarea socială se referă la orientarea întregii lumi, a unei țări , regiuni, comunități sau instituții spre realizarea unei stări dezirabile, pusă ca obiectiv de realizat printr-un proces planificat în timp, printr-un set de acțiuni conjugate.

CAPITOLUL II: Oportunități de finanțare pentru persoanele cu dizabilități în perioada 2014 – 2020

2.1 Fondurile structurale – oportunitatea europeană de finanțare a proiectelor

Pentru România fondurile europene vor fi în continuare unul dintre principalele instrumente ce vor fi utilizate pentru reducerea disparităților regionale precum și promovarea creșterii economice, creșterea ocupării forței de muncă și accelerarea competitivității.

Fondurile ESI oferă sprijin, prin programe multianuale, venind în completarea intervențiilor de la nivel național, regional și local pentru a îndeplini strategia Uniunii pentru creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și prin misiuni specifice fondurilor, în conformitate cu obiectivele lor stabilite prin tratate, inclusiv coeziunea economică, socială și teritorială, ținând seama de Orientările integrate privind Europa 2020 relevante și de recomandările specifice relevante aresate fiecărei țări și adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, precum și de recomandările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE si, acolo unde este cazul, la nivel național, cu programul de reformă.

Există 3 fonduri structurale și de investiții europene reglementate de un set unic de norme:

Fondul european de dezvoltare regională

Fondul social european

Fondul de coeziune

Principalul instrument de lucru pentru investițiile UE va fi politica de coeziune 2014-2020 care va pune la dispoziție până la 351,8 miliarde EUR pentru a se investi în regiunile, orașele și economia reală a Europei. Politica de coeziune va investi în eficiența energetică, formare, cercetare și inovare, transporturi, sprijin pentru IMM-uri, enegrie regenerabilă, cooperare între regiuni colucrând astfel la atingerea obiectivelor strategiei Europa 2020.

”Europa 2020 reprezintă strategia UE de creștere economică pentru următorii 10 ani. Într-o lume aflată în permanență schimbare, UE dorește să devină o economie inteligentă,durabilă și favorabilă incluziunii. Aceste trei priorități se sprijină reciproc și sunt în măsură să ajute UE și statele membre să obțină un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, de productivitate și de coeziune socială.” (Jose Manuel Barroso – Președintele Comisiei Europene)

Strategia Europa 2020 propune 3 priorități:

Creșterea inteligentă-dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;

Creșterea durabilă- promovarea unei economii mai eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice, mai competitive;

Creșterea favorabilă incluziunii-promovarea unei economii cu rată ridicată a ocupării forței de muncă care să asigure coeziunea socială și teritorială.

O creștere favorabilă incluziunii presupune asigurarea autonomiei cetățenilor prin rate ridicare ale ocupării forței de muncă, investirea în dezvoltarea competențelor, combaterea sărăciei și modernizarea pieței muncii și a sistemelor de formare și de protecție socială pentru a ajuta cetățenii să anticipeze și sa gestioneze schimbările precum și pentru a construi o societate solidară. O creștere favorabilă incluziunii presupune să se asigure tuturor cetățenilor acces și oportunități pe tot parcursul vieții. Vor fi necesare politici de promovare a egalității de șanse între femei și bărbați pentru a crește participarea forței de muncă, ceea ce va contribui la creștere și la coeziune socială.

Pentru îndeplinirea obiectivelor privind creșterea favorabilă incluziunii sociale, România va trebui să:

Promoveze responsabilitatea colectivă și individuală pe care o împart în domeniul combaterii sărăciei și excluziunii sociale

Să definească și să pună în aplicare măsuri care să vizeze situația specifică a grupelor cu un grad de risc ridicat

Să își dezvolte pe deplin sisteme de securitate socială și de pensii pentru a asigura un nivel adecvat al ajutoarelor de venit și al accesului la asistența medicală

Obiectivele României din cadrul strategiei Europa 2020 sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tab.2.1.1 – Obiectivele României față de Europa 2020

Sursa: Ministerul Fondurilor Europene – Acord de parteneriat propus de România pentru perioada de programare 2014-2020

În opinia mea obiectivele naționale propuse sunt realizabile doar dacă exista motivația necesară pentru delurarea unor proiecte de importanță națională care să aibe ca scop îndeplinirea obiectivelor naționale propuse.

Fondurile alocate politicii regionale și de coeziune pentru perioada 2014-2020 în România, se ridică la suma de 22.993,8milioane de euro divizitate astfel:

6.935 milioane de euro – Fondul de coeziune

15.058,8 milioane de euro – Regiuni mai puțin dezvoltate

441,3 milioane de euro – Regiuni mai dezvoltate

452,7 milioane de euro – Cooperare teritorială europeană

106 milioane de euro – Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor

În ceea ce privește noile programe finanțate din fonduri structurale, eșalonarea bugetară se face astfel:

9,1 miliarde euro pentru Programul Operațional Infrastructura Mare

6,5 miliarde euro pentru Programul Operațional Regional

3,6 miliarde euro pentru Programul Operațional Capital Uman

1,26 miliarde euro pentru Programul Operațional Competitivitate

386 milioane euro pentru Programul Operațional Capacitate Administrativă

300 milioane euro pentru Programul Operațional Asistența Tehnică

2.1.1 Fondul social european – O șansă pentru toți

Fondul social european ar trebui să aibă ca obiectiv promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea accesului la piața forțelor de muncă, acordând o atenție deosebită persoanelor cu cele mai puține șanse de acces la piața forțelor de muncă și sprijinirea mobilității voluntare a lucrătorilor. FSE ar trebui să sprijine de asemenea, îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate, inclusiv prin forme inovatoare de organizare a muncii, promovarea sănătății și a siguranței la locul de muncă și crescând șansele de ocupare a unui loc de muncă.

Din punctul meu de verede Fondul Social European este fondul căruia ar trebui să îi acordăm o importanță majoră deoarece se dedică oamenilor, resurselor umane fără de care nu ar exista economie, piață monetară, industrie, servicii. Omul stă la baza piramidei economice, cu o resursă umană bine pregătită profesional, educațional poți dezvolta economia unei țări.

Începând din 2014, rolul FSE va fi consolidat:

se va asigura o masă critică de capital uman printr-o cotă minimă garantată din FSE în cadrul finanțării politicii de coeziune în fiecare stat membru

alocarea a cel puțin 20% din Fondul pentru incluziunea socială va asigura un sprijin sporit persoanelor aflate în dificultate și celor care fac parte din grupuri defavorizate

promovarea egalității dintre femei și bărbați și a oportunităților egale

combaterea șomajului în rândul tinerilor deoarece rata depășește 25%

concentrarea fondurilor pentru obținerea de rezultate

inovația socială, adică testarea și creșterea aplorăă soluțiilor inovatoare ca răspuns la nevoile sociale

va fi implementata o strânsă colaborare între autoritățile publice și organismele care reprezintă societatea civilă.

2.2 Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

Statele membre și regiunile Uniunii Europene au acces la finanțare din Fondul Social European în baza unor programe operaționale care sunt elaborate de instituțiile statului și implementate de actori socio-economici, instituții de învățământ, formatori profesionali, IMM-uri, camere de comerț, ONG-uri, instituții publice etc. Programul aferent FSE-ului este Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 care ține cont și de Planult Național de Dezvoltare 2007-2013 cât și de Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013.

Obiectivul general al POS DRU a fost dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității, prin corelarea educației și învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii și asigurarea de oportunități sporite pentru participarea viitoare pe o piață a muncii modernă, flexibilă și inclusivă a 1.650.000 de persoane.

Obiectivele specifice aferente perioadei 2007-2013 au fost:

promovarea calității sistemului de educație și formare profesională inițială și continuă, inclusiv a învățământului superior și a cercetării

promovarea culturii antreprenoriale și îmbunătățirea calității și productivității muncii

facilitarea inserției tinerilor și a șomerilor de lungă durată pe piața muncii

dezvoltarea unei piețe a muncii moderne, flexbile și incluzive

promovarea reinserției pe piața muncii a persoanelor inactive, inclusic în zonele rurale

îmbunătățirea serviciilor publice de ocupare

facilitarea accesului la educație și pe piața muncii a grupurilor vulnerabile.

Alocarea financiară a POS DRU a fost de 4,253 miliarde euro, din care: 3,476 miliarde euro cofinanțare FSE, 0,613 miliarde euro contribuție națională privată. POS DRU deține 18,1% din totalul alocării financiare în perioada 2007-2014.

Anul 2014 este ultimul an în care se va mai folosi POS DRU deoarece acesta va fi înlocuit de un nou program, Program Operațional Capital Uman ce va avea caracterstici asemănătoare dar cu obiective diferite pentru perioada 2014-2020.

Pentru implementarea unui proiect social, respectiv incluziunea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii este necesară integrarea sa într-una din axele prioritare ale POS DRU. Axa prin care putem implementa proiectul nostru este 6, prin domeniul de intervenție 6.2- „Îmbunătățirea accesului și a participării grupurilor vulnerabile pe piața muncii”

Axa prioritară 6, DMI 6.2 ”Îmbunătățirea accesului și a participării grupurilor vulnerabile pe piața muncii” are ca scop facilitarea accesului la ocupare pentru persoanele care aparțin grupurilor vulnerabile, în scopul evitării excluziunii sociale, marginalizării, discriminării și riscul de sărăcie. Intervențiile promovate se adresează tuturor grupurilor marginalizate care nu sunt incluse în politicile principale și care au nevoie de o atenție specială, într-un mod particular.

Am evidențiat această axă deoarece ne interesează în mod direct pentru implementara proiectului social ce are ca scop integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii. Cu ajutorul axei prioritare 6, domeniul major de intervenție 6.2 se va completa cererea de finanțare în baza ”Ghidul Solicitantului” care face referire la tehnicile de completare ale cererii.

2.3 Programul Operațional Capital Uman

Versiunea prezentă a Programului Operațional Capital Uman (PO CU) se bazează pe analiza nevoilor și provocărilor, precum și pe prioritățile propuse pentru finanțare, stabilite la nivelul Acordului de Parteneriat, în conformitate cu prevederile Cadrului Strategic Comun și cu Documentele de Poziție ale serviciilor Comisiei Europene, fiind în strânsă corelare cu documentele strategice relevante la nivel european și național.

Intervențiile din cadrul PO Capital Uman vor contribui la atingerea obiectivului general al Acordului de Parteneriat – implicit al fondurilor ESI din România, respectiv ”reducerea discrepanțelor de dezvoltare economică și socială dintre România și statele membre ale UE prin generarea unei creșteri suplimentare de X% a PIB și a unei creșteri suplimentare de Y% a ocupării forței de muncă până în 2022”.

PO CU va funcționa ca un mijloc de stimulare a creșterii economice și a coeziunii, și, de asemenea, va susține atingerea obiectivelor stabilite în cadrul altor provocări de dezvoltare – competitivitate, infrastructură, administrare și guvernanță, contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor asumate de România în contextul Strategiei Europa 2020 petru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

PO CU are ca scop îndeplinirea obiectivelor tematice 8, 9 și 10 din Acordul de Parteneriat, respectiv.

1.Obiectivul tematic nr. 8: Promovarea unor locuri de muncă durabile și de calitate și sprijinirea mobilității lucrătorilor – investițiile prioritare vor avea în vedere accesul la locuri de muncă pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și pentru persoanele inactive, inclusiv pentru șomerii de lungă durată și pentru persoanele cu șanse mici de angajare.

2.Obiectivul tematic nr. 9: Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare – investițiile prioritare din acest sector au în vedere integrarea socio-economică a comunităților marginalizate, creșterea accesulu la servicii accesibile, durabile și de înaltă calitate, promovarea antreprenoriatului social și a economiei sociale, strategii de dezvoltare locală elaborate la nivelul comunității.

3.Obiectivul tematic nr.10: Efectuarea de investiții în domeniul educației, al formării și al formării profesionale în vederea dobândirii de competențe și a învățării pe tot parcursul vieții – investițiile aferente acestui obiectiv vor contribui la reducerea și prevenirea abadonului școlar timpuriu, îmbunătățirea calității și a eficienței învățământului, creșterea accesului egal la învățare pe tot parcursul vieții, sporirea relevanței pe piața forței de muncă.

La fel ca și vechiul Program Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane și PO CU are axe prioritare:

Axa prioritară 1 – Inițiativa ”Locuri de muncă pentru tineri”

Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea situației tinerilor din categoria NEET

Axa prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toți

Axa prioritară 4 – Incluziunea socială și combaterea sărăciei

Axa prioritară 5 – Educație și competențe

Axa prioritară 6 – Asistență tehnică

Consider că această schimbare strategică la nivelul programelor va îngreuna mult absorbția fondurilor europene deoarece este necesară o nouă documentare și o înțelegere practică a informațiilor expuse în programele de implementare.

2.4 Granturile Norvegiene – o nouă alternativă de finanțare a proiectelor

La data de 28 iulie 2010 a fost semnat Acordul între Uniunea Europeană și Regatul Norvegiei pentru Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014 cu privire la asistența nerambursabilă acordată de aceasta în perioada 2009-2014. Prin acest mecanism România urmează să beneficieze de o asistență financiară totală de 115,20 milioane Euro.

Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014 își propune să contribuie la reducerea disparităților economice și sociale din spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor de cooperare între statul de donator și statele beneficiare prin intermediul sectoarelor propuse.

Contribuția financiară din partea mecanismului financiar norvegian 2009-2014 este de 800milioane de euro, ce vor fi puse în tranșe anuale de 160 de milioane de euro în perioada 1 mai 2009 până la 30 aprilie 2014.

Aplicanții eligibili granturilor norvegiene sunt:

Autoritățile locale și naționale;

ONG-urile și organizații ale societății civile;

Companii private și publice, parteneriate public/privat;

Instituții de învățământ și de cercetare;

Studenții și personalul didactic.

Domeniile finanțate în România prin granturile norvegiene sunt următoarele:

1.Cooperarea în spațiul Schengen și combaterea crimei organizate și a infracționalității transfrontaliere, inclusiv a traficului și a grupurilor infracționale itinerante – alocarea pentru acest program este de 5.300.000 euro

2.Inițiative în sănătate publică – alocarea financiară este de 21.104.000euro și are ca obiectiv îmbunătățirea sănătății publice și reducerea inegalităților în domeniul sanitar

3.Întărirea capacității li cooperarea instituțională între instituțiile publice, autoritățile locale și regiunile românești și norvegiene – alocarea financiară este de 7.000.000euro

4.Inovare în industria verde – are ca obiectiv creșterea competitivității întreprinderilor ecologice, inclusiv ecologizarea industriilor existente, inovarea în industria verde și spiritul antreprenorial, alocarea programului este de 29.700.000 euro.

5.Munca decentă și dialogul tripartit – promovează munca decentă și are o alocare de 1.152.000 euro

6.Violența domestică și violența bazată pe deosebirea de sex – beneficiază de o alocare financiară de 4.000.000 euro

7.Cooperarea și întărirea capacității judiciare – prevede un sistem judiciar mai echitabil și mai eficient, alocarea financiară este de 8.000.000euro

8.Servicii corecționale, inclusiv sancțiuni non-private de libertate – are ca obiectiv îmbunătățirea sistemului de servicii corecționale în concordanță cu documentele internaționale relevante cu privire la drepturile omului, alocarea financiară pentru acest program este de 8.000.000euro.

Din informațiile prezentate în acest capitol putem observa schimbările majore ce urmează să se producă în cadru programelor operaționale . Această schimbare va avea repercursiuni asupra tuturor solicitanților de granturi europene deoarece va necesita timp până la înțelerea practică a acestora.

Totodată în aces capitol a mai fost prezentat grantul norvegian, mai puțin cuoscut dar care s-a bucurat de succes în rândul administrațiilor publice care au implementat proiecte cu ajutorul acestor granturi. Consider că ar fi necesară o promovare mai mare și a altor granturi, în afara celor europene pe care le regăsim în orice instituție financiară, bancară. De atfel propun ca fondurile europene din perioada 2014-2020 să fie disponibile tuturor solicitanților și nu doar a grupurilor de interes.

Capitolul III: Integrarea persoanelor cu dizabilități din județele Suceava, Vaslui și Botoșani pe piața muncii – Transformă dizabilitatea în abilitate

Societatea trăiește după reguli de funcționare economică și socială, iar rezultatul acestei conduite este unul marginal, căci deschide porțile tuturor problemelor de sărăcie, excluziune socială. Persoanele cu dizabilități se regăsesc în această excluziune deoarece sunt puțin cei care acceptă ideea că o dizabilitate poate fi transformată în abilitate și astfel aceste persoane să fie incluse social, să aibă acces la piața muncii și să primească respect din partea statului și a angajatorilor. Proiectul propus poate fi implementat de un ONG

3.1 Obiectivele generale și specifice aferente proiectului social

Proiectul ce se dorește a fi implementat are ca obiectiv general ”Facilitarea accesului pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități din județele Suceava, Vaslui și Botoșani în vederea reconversiei profesionale”. Acest obiectiv vine în corelare cu obiectivul general POS DRU ”Împreună pe piața muncii”și a DMI 6.2 ”Îmbunătățirea accesului și a participării grupurilor vulnerabile pe piața muncii”.

Totodată obiectivul acestui proiect face corelare și cu obiectivele propuse României în planul de strategie Europa 2020.

Acest proiect se dedică unui număr de 1213persoane, dintre care în Botoșani 343, Suceava 450 și Vaslui 420 ce vor beneficia de cursuri de formare profesională în vederea incluziunii pe piața muncii.

Obiectivele specifice acestui proiect sunt:

Primul obiectiv specific are în vedere pregătirea și orientarea profesională pentru cele 1213 persoane cu dizabilități pentru următoarele specializări:

Operatori call-center

Această calificare oferă posibilitatea persoanelor cu dizabilități să lucreze de acasă sau de la un punct de lucru al unei companii care promoveaza evenimente, servicii, produse, etc.

Operatori vânzări prin telefon

Calificarea obținută îi confera cursantului abilități de negociere, comunicare și de identificare a nevoilor clientului în vederea promovării eficiente a produsului sau serviciului prezentat. Acest tip de job se poate desfășura într-un punct de lucru a firmei partenere sau de acasă.

Help-desk

Calificarea obținută îi va învăța pe cursanți despre produsele companiilor partenere în vederea asigurării suportului tehnic pentru clienți.

Operatori relații cu publicul

Calificarea obținută îi oferă cursantului calitățile necesare pentru a răspunde prompt și eficient la sesizările și reclamațiile clienților.

Prelucrare date din sondajele de opinie

Această calificare se dedică pasionaților de IT care doresc să învețe cum să gestioneze o bază de date. Persoanele care se vor înscrie la acest curs vor învăța de asemenea și pachetul Microsoft Office 2013.

Contabilitate simplă

Calificarea obținută va fi de ajutor contabil și va oferi cursanților abilități economice. Vor învăța contabilitate în partidă simplă și programul contabil CIEL. Persoanele care vor dori să urmeze o carieră în această arie pot alege să lucreze de acasă sau la punctul de lucru al firmei.

Operator telefonie mobilă

După obținerea acestei calificări cursanții au posibilitatea să lucreze în una din marile companii de telefonie mobilă cum ar fi Cosmote, Vodafone sau Orange care de altfel și-au aratat deja interesul pentru angajarea persoanelor cu dizabilități.

Tehnoredactor

Oferă cursantului abilități de lucru cu calculatorul pentru a putea tehnoredacta articole de presă. De asemenea și această calificare îi dă ocazia persoanei să aleagă de unde să lucreze.

Ambalator

Cursanții vor învăța cum să ambaleze diferite produse și monstrele gratuite din produse. Firmele care s-au oferit deja să angajeze sunt cele din industria lactatelor, dulciurilor de pe piața locală.

Distribuitor materiale promoționale

Cursanții vor învăța ce tip de informații să ofere clienților pentru a promova produsul respectiv. Vor lucra pentru una din firmele partenere și vor putea fi însoțiți de îngrijitorul legal, în caz de nevoie.

Acest obiectiv propune ca persoanele cu dizabilități să perceapă schimbările tehnologice, să înțeleagă viziunea modernă asupra modului de lucru și să obțină o diplomă de specializare pentru 1-2 tipuri de calificări prezentate mai sus.

Cel de-al doilea obiectiv specific are în vedere încheierea de parteneriate cu firmele al căror domeniu de activitate este corelat cu calificările pe care le vom oferi astfel încât la finalul cursului, cursantul să fie angajat în firma respectivă.

Un al trei-lea obiectiv specific are în vedere creșterea calității vieții persoanelor cu dizabilități din județele Botoșani, Suceava și Vaslui. Cursanții vor beneficia de o subvenție de 200lei/lună pentru participarea la cursurile de calificare ceea ce le va oferi un nivel de trai decent.

Cel de-al patru-lea obiectiv propune analiza disponibilităților pe piața muncii în regiunile selectate, pentru a asigura corelarea necesară dintre competențele transferate și oportunitățile de angajare disponibile.

Cel de-al cinci-lea obiectiv specific are în vedere creșterea gradului de informare și conștientizare asupra procesului de integrare în muncă a persoanelor cu dizabilități.

3.2 Contextu proiectului

Proiectul propus ajută la împlinirea obiectivelor europene, naționale și regionale. La nivel european a fost implementat Cadrul Strategic Europa 2020 prin care Uniunea Europeană dorește să devină o economie inteligentă, durabilă si favorabilă incluziunii sociale. Acest proiect are în vedere incluziunea socială prin obiectivul său general, respectiv integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii.

Începând din 2014 rolul Fondului Social European va fi consolidat, iar unul din obiectivele majore de interes va fi alocarea a cel puțin 20% din fondul pentru incluziunea socială pentru a asigura un sprijin sporit persoanelor aflate în dificultate și celor care fac parte din grupuri defavorizate. Conform Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, axa 6, domeniul major de intervenție 6.2, din grupurile defavorizate fac parte și persoanele cu dizabilități care întâmpină bariere pe piața muncii.

Strategia de dezvoltare regională nord-est 2014-2020 propune ca un prim obiectiv ”îmbunătățirea capitalului uman prin aplicarea de măsuri orientate către creșterea ocupării accesului la educație, instruire și sănătate, promovarea incluziunii sociale”. Modul de realizare al acestui obiectiv sunt acțiunile preventive și active de integrare pe piața muncii pentru grupurile vulnerabile. Și de această dată proiectul nostru se corelează cu obiectivul regional deoarece are în vedere integrarea pe piața muncii a grupurilor vulnerabile.

3.3 Justificarea necesității

Există un interes deosebit pentru persoanele cu dizabilități. Acest dezinteres este rezultatul instituțiilor statului care privesc cu o oarecare respingere către aceste persoane, considerându-i inapți pentru desfășurarea unor activități prin care pot obține un câștig salarial.

Acest proiect își propune să dărâme granița existentă între aceste persoane și societate oferindu-le posibilitatea să se integreze pe piața muncii, piața pe care la ora actuală există multe joburi ce implică doar o conversație telefonică sau o transmitere de date și informații

Persoanele cu dizabilități din România se confruntă cu blocajele întâmpinate pe piața muncii și la accesul în educație. Procentul persoanelor cu dizabilități care au reușit să se integreze pe piața muncii este foarte scăzut, 12,3% din totalul de 704.313 din România.

Din analiza de nevoi prezentată anterior am constatat că numărul de persoane ce pot beneficia de acest proiect este de 1948. Grupul țintă este format din persoanele care au dizabilități de grad mediu și ușor de tip fizic, somatic, vizual și psihic. Proiectul propus contribuie la formarea profesională pentru persoanele cu dizabilități și includerea acestora pe piața muncii. Săptămânal se vor desfășura câte 9 ore de pregătire atât la sălile de curs cât și pe platforma online, acumulându-se astfel un număr total de 864 de ore.

Justificarea necesității mai este redată și de procentul mic dedicat persoanelor cu dizabilități din POSDRU. Conform datelor statistice, din totalul sumei alocate acestui program doar 2,6% au fost alocate către persoanele cu dizabilități. Este necesară implementarea acestui proiect deoarece Uniunea Europeană promovează ideea unei Europe inteligente, sustenabilă și inclusă.

Proiectul nostru se dedică exclusiv persoanelor cu dizabilități din județele Botoșani, Suceava și Vaslui. Se vor avea în vedere persoanele cu handicap mediu și ușor de tip fizic, somatic, vizual și psihic.

Grupul nostru țintă este format dintr-un număr total de 1951.

3.4 Activitățile și resursele necesare implementării proiectului

3.4.1 Activitățile proiectului

Proiectul se va derula pe o perioadă de 24 de luni. Pe parcursul derulării proiectului activitățile vor fi derulate astfel:

Organizarea managementului de proiect

1.1 Organizarea întâlnirilor dintre membrii echipei de implementare a proiectului de la nivelul organizației nonguvernamentale solicinate

1.2 Stabilirea detaliată a strategiei de lucru, a rolului și a responsabilităților fiecărui membru și a echipei de management.

Monitorizarea și evaluarea proiectului

2.1 Monitorizarea implementării proiectului pe tot parcursul desfășurării acestuia

2.2 Completarea fișei de monitorizare lunară.

2.3 Actualizarea graficului Gantt de implementare a proiectului

2.4 Evaluarea proiectului și elaborarea raportului final.

Organizarea campaniei de promovare privind proiectul și importanța acestuia

3.1 Lansarea proiectului se va organiza în cadrul unei conferințe de presă locală unde vor fi reprezentanți mass-media locali, a unor instituții publice și administratori de firme din cele trei județe.

3.2 Campanii de promovare și conștientizare privind problematica integrării persoanelor cu dizabilități pe piața muncii.

3.3 Elaborarea materialelor și procedurii de informare a persoanelor vizate în acest program prin implicarea asistenților sociali din fiecare zona în care se află persoanele vizare cât și cu ajutorul posturilor locale de televiziune și radio

3.4 Realizarea unui website în care se vor prezenta informații relevante pentru grupul țintă cât și rezultatele obținute pe tot parcursul derulării proiectului. asigurând și publicitatea aferentă precum și cursurile online ce pot fi accesate de persoanele care nu pot veni la clasele de predare a cursurilor.

Organizarea cursurilor de formare profesională pentru persoanele cu dizabilități

4.1 Încheierea contractelor de închiriere pentru desfășurarea cursurilor de pregătire profesională.

4.2 Montarea rampelor speciale pentru persoanele cu dizabilități care se deplasează în cărucior

4.3 Închirierea unui contract cu firmele de taxiuri RSS Botoșani, Euro Suceava și Euro Vaslui

4.4 Stabilirea formatorilor pentru domeniile necesare cursurilor oferite

4.5 Achiziționarea materialelor didactice

4.6 Realizarea/multiplicarea materialelor necesare

4.7 Achiziționarea tastaturilor echipate cu alfabetul Braille

4.8 Instalarea programelor cu voce pe calculatoare pentru persoanele cu handicap vizual.

4.9 Instalarea programului Skype pe calculatoarele aferente persoanelor care doresc să urmeze cursurile de acasă

4.10 Achiziționarea de webcamuri

4.11 Instruirea tuturor cadrelor care se vor implica în desfășurarea cursurilor.

4.12 Înmânarea subvențiilor pentru cursanți

4.13 Plata personalului implicat în desfășurarea proiectului

4.14 Elaborare suporturi curs

Înființarea, dezvoltarea și consolidarea unei rețele parteneriale și acorduri de cooperare între întreprinderi, centre de cercetare pentru promovarea rezultatelor proiectului și facilitarea integrării pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități

5.1 Identificarea cursanților care au dobândit calitățile necesare în termen de 3 luni pentru desfășurarea activității aferente cursului absolvit.

5.2 Campanii de conștientizare privind îmbunătățirea accesului persoanelor cu dizabilități pe piața muncii.

Examinarea cursanților – după o perioadă de 3 luni cursanții vor susține un examen în urma căruia vor primi un certificat de absolvire

6.1 Îmnânarea diplomelor de absolvire a cursurilor

6.2 Oferirea cadourilor pentru cursanți

3.4.2 Resursele alocate pentru implementarea proiectului

Alocarea resurselor se va face în funcție de activitățile întreprinse. Resursele proiectului sunt de tip uman, material și financiar.

Resursele umane necesare acestu proiect sunt: beneficiarii, echipa de proiect din care fac parte managerul de proiect, responsabilul de monitorizare, consilierul juridic, sociologul, expertul marketing, expertul în consiliere și orientare profesională, psihologii, trainerii, personalul administrativ, directorii instituțiilor școlare și locale unde se vor organiza cursurile, administratorii firmelor care vor angaja personal din grupul țintă.

Cheltuielile cu resursele umane sunt redate în tabelul de mai jos:

Personalul extern implicat în managementul de proiect își desfășoară activitatea prin intermediul unui contract ce va preciza natura performanței profesionale, calendarul de desfășurare a activității și durata în ore. În cadrul proiectului nostru, avem personal atât de tipul A, cât și de tipul B și C.

Resursele tehnico-informaționale necesare implementării proiectului sunt: echipament IT, programe software, telefoane mobile, accesul la rețeaua de internet, echipament de sonorizare, echipament de proiecție.

Resursele materiale necesare sunt reprezentate de spațiile unde se vor desfășura cursurile, aparatura necesară desfășurării acestor cursuri și materialele de recuzită, cum ar fi: topuri de hârtie și hârtie cartonată, ustensile scris, caiete, penar complet, materiale birotică,, materiale educaționale în care vor fi incluse cărți și cd-uri audio. Locațiile unde se vor desfășura cursurile sunt: Colegiul Național ”Mihai Eminescu” Botoșani, Casa Municipală de Cultură Dorohoi, Școala Generală Leon Dănăilă, Școala Generală Catamărești Deal, Școala Gimnazială Săveni, Universitatea Ștefan cel Mare Suceava, Colegiul Andronic Motescu, Casa de Cultură Fălticeni, Colegiul Militar Ștefan cel Mare Câmpulung Moldovenesc, Biserica Adventistă Gura Humorului, Liceul Teoretic Emil Racoviță, Primăria Bârlad, Școala Generală Nr.1 și Casa de cultură Negrești. S-au ales 14 locații pentru desfășurarea cursurilor însă doar 6 dintre acestea oferă infrastructura necesară desfășurării cursurilor.

Dat fiind faptul că aceste cursuri sunt dedicate persoanelor cu dizabilități, printre aceștia fiind și persoane dependente de cărucior este necesară montarea rampei speciale pentru persoanele cu dizabilități. Din cele 14 locații, 8 au rampă de acces, restul fiind montate de către personalul administrativ al proiectului. Cheltuielile aferente rampelor de acces vor fi suportate din bugetul proiectului și vor rămâne în locațiile respective.

Resursele financiare aferente acestui proiect sunt: salariile echipei de management și experților din echipa de implementare, costurile cu participanții, costurile de informare și publicitate, cheltuielile pentru monitorizarea desfășurării activităților proiectului.

3.5 Rezultatele anticipate

Proiectul își propune să faciliteze accesul pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități din județele Botoșani, Suceava și Vaslui în vederea reconversiei profesionale. Proiectul se dedică unui număr de 1.213 persoane dintre care 343 sunt din jud. Botoșani, 450 din jud. Suceava și 420 din jud. Vaslui.

Rezultate proiectului sunt corelate cu activitățile proiectului și sunt atât rezultate imediate cât și pe termen lung.

Rezultatele anticipate corelate cu activitățile proiectului sunt prezentate în tabelul de mai jos:

3.6 Indicatorii proiectului

Indicatorii aferenți proiectului nostrum contribuie în mod direct la atingerea indicatorilor definiți în Documentul Cadru de Implementare POSDRU 2007-2013. Indicatorii de realizare imediată (output) reprezintă modalitatea de măsurare a bunurilor și serviciilor produse în cadrul proiectului în relație cu obiectivele specific ale proiectului.

Astfel un indicator de realizare imediată măsoară tot ceea ce este obținut în urma utilizării asistenței financiare acordate. Indicatorii de rezultat reprezintă modalitatea de măsurare a efectelor, beneficiilor și avantajelor immediate și directe ale proiectului pentru grupul țintă și sunt în relație cu obiectivul proiectului.

Indicatorii de program sunt prezentați în tabelul de mai jos:

Alți indicatori care aduc valoare adăugată proiectului:

Documentul de politică socială privind importanța incluziunii persoanelor cu dizabilități pe piața muncii

Un raport de cercetare privind situația actuală a persoanelor cu dizabilități din județele: Botoșani, Suceava și Vaslui

3 campanii de conștientizare privind importanța incluziunii persoanelor cu dizabilități în viața activă a societății

100 de persoane instrite să devină asistenți sociali

30 de voluntari care ajuta persoanele cu dizabilități vizuale să învețe alfabetul Braille

3.7 Justificarea bugetului

Costurile aferente proiectului sunt exprimate în lei fără TVA. În cadrul bugetului sunt expuse cheltuielile eligibile, cât și cele neeligibile. Pentru ca o cheltuială să fie eligibilă trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condții:

Să fie efectiv plătite de la data intrării în vigoare a contractului de finanțare

Să fie necesară pentru realizarea activităților din cadrul proiectului

Să fie prevăzută în bugetul estimativ al proiectului

Să fie în conformitate cu principiile unui management financiar riguros, având în vedere utilizarea eficientă a fondurilor și un raport optim cost-rezultate

Să fie înregistrată în contabilitatea beneficiarului, să fie identificabilă, verificabilă și să fie dovedită prin documente oficiale

Să nu fi făcut obiectul altor finanțări publice

Să fie în conformitate cu prevederile contractului de finanțare

Să fie conformă cu prevederile legislației naționale și comunitare

Dat fiind faptul că proiectul nostru este implementat de un ONG suma minimă ce poate fi contractată prin POS DRU, axa 6.2, este de 1.850.000 lei iar maximul 18.500.000 lei. Contribuția solicitantului la totalul cheltuielilor este de 2%, restul fiind acoperite din fondurile nerambursabile aferente acestui proiect social, respectiv FSE.

În tabelul de mai jos vor fi prezentate cheltuielile necesare acestui proiect:

Valoarea totală a proiectului este de 4.326.433. Proiectul propus poate fi implementata de un ONG, iar contribuția minimă a ONG-ului este de 2% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile.

Proiectul propus este eligibil din punct de vedere financiar pentru domeniu de intervenție 6.2 al axei 6 din POSDRU.

Capitolul IV: Analiza de impact a proiectului

Pentru ca programele finanțate din granturile europene sa își îndeplinească obiectivele cu maximă eficiență este necesară evaluarea lor și determinarea impactului pe care îl au asupra grupului țintă prezentat în studiul de caz anterior. Proiectul nostru s-a dezvoltat cu scopul de a crește respectul față de semenii noștri și de a înțelege că orice om are dreptul să muncească atâta timp cât sănătatea sa se află în parametrii optimi. Dizabilitatea poate fi transformată în abilitate dacă exită ambiție și devotament.

În cazul proiectului nostru vom face o analiza de impact socială, o evaluare finală pentru a determina rezultatele finale ale proiectului. Evaluarea finală ajuta managementul de proiect să își cuantifice real rezultatele. De altfel această analiză va oferi posibilitatea creșterii managementului calității pentru proiectele viitoare.

Rezultatele finale ale proiectului sunt următoarele:

-din cele 1948 de persoane cu dizabilități la sfârșitul proiectului 1500 de persoane au accesat cursurile

-1300 de persoane cu dizabilități și-au obținut certificatul de calificare dintre aceștia 250 lucrează ca operatori call-center, 90 operatori de vânzări, 75 help-desk, 80 operatori relații cu publicul, 250 de persoane operator prelucrare date din sondaje de opinii, 35 lucrează ca și contabili în microîntreprinderi, 25 tehnoredactori la ziarele locale, 145 operatori telefonie mobilă, 230 ambalatori și 120 distribuitor materiale promoționale.

-până la sfârșitu proiectului 20 de firme și-au arătat interesul pentru angajarea persoanelor dizabilități

-nivelul de trai pentru cele 1300 de persoane a crescut simțitor, pe lângă ajutorl social primit de la stat fiecare angajat mai primește un salariu de aproximativ 1000lei/lunar, neimpozabili.

-toate cele 1300 de persoane s-au declarat mulțumite și împlinite în urma proiectului implementat și sunt mai optimiști

-din cele 1300 de persoane, 380 au ales să lucreze de acasă iar rezultatele muncii lor sunt pozitive

-prin campaniile de conștientizare privind importanța omului în societate și dreptul ca orice persoana să lucreze am determinat în mod indirect ca autoritățile din orașul Gura Humorului, Suceava să monteze 3 semafoare pentru persoanele cu dizabilități vizuale, să monteze o rampă de acces pentru persoanele cu handicap fizic la Spitalul de Maternitate Gura Humorului

-în orașul Botoșani primăria a montat de asemenea semafoare pentru persoanele cu handicap vizual iar firmele de taxi-uri și-au dublat numărul de mașini pentru transportarea persoanelor cu handicap fizic

-în orașul Bârlad urmează să se dezvolte o întreprindere socială care v-a angaja doar persoane care aparțin grupurilor vulnerabile

Pentru ca proiectul nostru să se apropie de un randament de 100% ar fi fost necesare următoarele schimări:

un grad mai ridicat de popularizare;

o implicare a primăriilor în popularizarea misiunii și activității proiectului;

atragerea unor resurse financiare suplimentare;

realizarea unor parteneriate, organizarea unor activități pentru educarea antreprenoriatului

O legătură mai strânsă cu autoritățile publice și locale

Proiectul nostru și-a atins obiectivele și a deservit grupul țintă însă există o serie de probleme care nu au legătură directă cu proiectul, ci mai degrabă cu umanitatea și percepția noastra la ceea ce ne înconjoară. Încă există multi angajatori care sunt reticienți la angajarea persoanelor provenite din grupurile vunerabile.

Anual numărul persoanelor cu dizabilități,uar aceasta nu este doar o problemă la nivel național ci se extinde până la nivel mondial. Multe probleme apar datoriă atitudinii statului față de aceste persoane. În profida campaniilor de informare, a mitingurilor desfășurate cu regularitate încă nu există o lege atât de bine definită care să protejeze aceste persoane și sa le ofere o viața decentă. E timpul să avem în vedere acest aspect și sa ii acordam o atenție sportiă deoarece strategia Europa 2020 are în vedere incluziunea socială și reducerea ratei de sărăcie.

O altă problemă cu care se va confrunta România pentru o scurtă perioadă va fi blocajul apelurilor de lansare de proiecte până ce vor fi implementate noile programel operaționale și se va defini Ghidul Solicitantului pentru fiecare program și axă prioritară aferentă programului. Până la sfârșitu anului 2014 mai avem la dispoziție Fondurile Norvegiene în baza cărora putem implementa proiecte cu granturi nerambursabile.

Recomandările pe care le am cu precădere față de tema prezentată și pentru proiectul care cu puțină motivație ar putea determina un ONG sau chiar o instituție a statului să îl implementeze sunt:

Interzicerea prin lege ca angajatorul să pună întrebări persoanei intervievate despre dizabilitatea sa

Angajatorii ar trebui să ia decizia de angajare pe baza calificării și a personalității omului care suferă de o dizabilitate

La școli, clădiri publice precum și în locurile publice deschide sunt necesare montarea rampelor de acces

Toatele publice trebuie să țină seama de nevoile persoanelor cu dizabilități

Aprovizionaera bibliotecilor cu literatura Braille

Interpretarea mimico-gestuală a celor mai importante emisiuni televizate

Angajatorii ar trebui să aibe datoria juridică de de a ajusta rezonabil locurile de muncă ale persoanelor cu dizabilități

Utilizarea tehnologiilor adaptive în procesul instructiv-educativ al persoanelor cu deficiențe auditive și vizuale

Crearea sindicatelor pentru persoanele cu dizabilități pentru a se întoarce la locul de muncă deținut anterior

Direcționarea unei părți mai mari din bugetul general către serviciile comunitare

Acești oameni merită respect, merită o viață mai bună și merită să fie tratați cu demnitate! Dizabilitatea poate fi transformată în abilitate! E timpul să evoluăm, să ne folosim de tehnologia care ne înconjoară, să creștem rata de ocupare a grupurilor vulnerabile pe piața muncii ,să ajutăm regiunea de Nord-Est să se dezvolte mai mult din punct de vedere economic și social și să înțelegem că fondurile europene nu sunt un sac de bani de care să profităm ci o resursă financiară cu ajutorul căreia putem să ne dezvoltăm.

Bibliografie

Carmen, B. , Cătălina, S.(2009) – Implementarea proiectelor cofinanțate din fonduri europene post-aderare, București, Ed. Contaplus

Cătălin, D. (2011) – Model strategic de evaluare a impactului responsabilității sociale corporative asupra competitivității și inovării organizațiilor în noua economie, București, Ed. ASE

Cătălin, Z. (coord), Laura Gabriela, S. , Sofia, S.(2007) – Proiectarea dezvoltării sociale. Ghid Metodologic, București, Institutul de Cercetare a Calității Vieții

Cosmin, S. , Vasile, C. (2010)- Managementul Gestionării Fondurilor Structurale și de Coeziune , București, ed. ProUniversitaria

Dumitru, O. , Gabriela, M.(2007) – Fonduri europene pentru România în perioada 2007-2013, Iași, Ed. Sedcom Libris

Gherasim, Z. (coord), Andronic. M, Dumitru, A(2010) – Managementul proiectelor, București, Ed. Fundația România Mare

Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic 2013, București

Lupu, M. (2013) – Fonduri Europene 2014-2020, Culegere de date, Cluj-Napoca, Ed. Steaua Transilvaniei

Muhamad, Y(2010) – Dezvoltarea Afacerilor Sociale, București, Ed. Curtea Veche

Project Management Institute (2013) – A guide to the project management body of knowledge, Pennsylvania

*** Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – Regulamentul UE Nr.1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, partea a doua, art.4, alin.1, Bruxelles

***Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – Regulamentul UE Nr.1304/2013 privind Fondul social european, Bruxelles

***Legislația în vigoare privind gestionarea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile(Legea Nr. 105/2011

***Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Directia Protecția persoanelor cu dizabilități – Date statistice 30 septembrie 2013

***Ministerul Fondurilor Europene – Acord de parteneriat propus de România pentru perioada de programare 2014-2020, primul proiect

***Ministerul Fondurilor Europene – Programul Operațional Capitam Uman (POCU), prima versiune, document consultativ

***Planul de dezvoltare regională nord-est 2014-2020, versiunea noiembrie 2013

***Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 – Ghidu Solicitantului, Împreună pe piața muncii, Domeniul Major de Intervenție 6.2

***Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 – Documentul Cadru de Implementare

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 – Manualu Beneficiarului

*** Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare(2012) – Raportul Național al dezvoltării umane, România

Regulation on the implementation of the Norwegian Financial Mechanism 2009-2014

Webgrafie

http://www.eeagrants.ro/obiective-granturi-norvegiene

http://www.eeagrants.ro/programe-finantate-granturi-norvegiene

http://ec.europa.eu/esf/main.jsp?catId=62&langId=ro

http://europa.eu/legislation_summaries/budget/bu0001_ro.htm

http://www.fonduri-structurale.ro

http://www.fonduri-ue.ro

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/europe2020/index_en.htm

Anexe

1.Graficul GANTT