Finanțarea Unei Investitii Prin Por
1.ROLUL FONDURILOR EUROPENE ÎN DEZVOLTAREA REGIONALĂ
1.1 FONDURILE EUROPENE
Despre fondurile europene se vorbește mult, dar nu întotdeauna în cunoștință de cauză. Nici un discurs public despre integrarea europeană, despre responsabilitățile Romaniei ca stat membru, despre administrația publică, mediul rural, întreprinderile mici și mijlocii, despre dezvoltare în general nu mai poate "scăpa" de o trimitere, oricât de fugitivă, la aceste fonduri.
Pornind de la aprecierea corectă că fondurile europene reprezintă pârghii esențiale pentru atenuarea diferenței dintre nivelul de dezvoltare al României și nivelul mediu al Uniunii Europene, prin supralicitare, s-a ajuns la o deformare: fondurile au început să fie prezentate ca fiind ultima, singura șansă a Romaniei în direcția dezvoltării, cu impact miraculos asupra bunăstării.Pentru o țară marcată de puternice decalaje economice și sociale, de sărăcie, de lipsa resurselor financiare, aceste sume „care stau la dispoziția României” au ajuns să aprindă imaginația publică, proces întreținut de discursul multor politicieni. Într-o perioadă de criză economică reala, asemenea fonduri sunt vitale pentru stimularea economiei și menținerea ritmului de creștere.
Ce înseamnă fond nerambursabil?
Fondurile nerambursabile sunt acele subvenții financiare care se acorda fără a mai fi restituite înapoi intergral sau parțial. Nu sunt credite deci nu se percep dobânzi pentru acordarea lor, nu trebuie sa restituiți nici măcar un leu.
Pentru ce sunt alocate aceste fonduri nerambursabile europene ?
Fondurile nerambursabile europene au în vizor foarte multe activități și investiții din România.
– Investiții în infrastructură (drumuri, canalizări, aducțiuni de apă, gaze, electricitate).
– Ferme zootehnice (vaci, porci, oi, capre, berbecuți, tăurași, găini ouătoare, pui pentru carne, iepuri, struți),
– Stupi de albine, ferme de melci, mestesugărit, prelucrarea lemnului
– Abatoare
– Centre de prelucrare (carne, lapte – iaurt, brânză, cașcaval, smântană)
– Turism (pensiuni, cabane, hoteluri)
– Sere (de flori, de legume), plantații de pomi fructiferi
– Achiziții de utilaje agricole
– Plantatii de pomi fructiferi
– Modernizare plantații de viță de vie
– Laboratoare de prelucrare și îmbuteliere miere
– Centre de colectare și producere plante medicinale
– Centre de colectare și ambalare fructe și legume
– Păstravării
– Azile de bătrâni, școli, grădinițe, spitale, medicamente, laboratoare
– IMM-uri (industrie, transporturi, prelucrare, servicii, etc)
1.1.1 Fondurile Europene Pre-aderare
Fondurile de pre-aderare pentru România au fost :
PHARE – Fonduri Europene pentru Agricultura și Dezvoltare Rurală;
SAPARD- Special Accession Programme for Agriculture and Rural Development
1.1.1.1 PHARE
Programul PHARE este unul dintre cele trei instrumente de pre-aderare finanțat de către Uniunea Europeană pentru a asista țările candidate din Europa Centrală și de Est candidate la aderarea la Uniune.
Creat inițial în 1989 pentru a asista Polonia și Ungaria, programul PHARE acoperă la ora actuală zece țări. El asistă cele opt state membre noi: Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Slovenia, precum și Bulgaria și România într-o perioadă de restructurare economică și schimbare politică masivă.
Până în 2000 țările din Balcanii Vestici (Albania, fosta Republică Macedonă iugoslavă și Bosnia-Herzegovina) erau, de asemenea, beneficiare PHARE. Însă, din 2001 programul CARDS (Community Assistance for Reconstruction, Development and Stability in the Balkans) a început să ofere asistență financiară acestor țări.
Obiective
1. Întărirea administrațiilor și instituțiilor publice pentru funcționarea eficientă întru Uniunea Europeană.
2. Promovarea convergenței cu legislația vastei legislații a Uniunii Europene (acquis communautaire) și reducerea nevoilor de perioade de tranziție.
3. Promovarea coeziunii economice și sociale. Considerând că 8 din cele 10 țări care eligibile anterior pentru programul Phare au devenit state membre ale Uniunii Europene în mai 2004 (Romania si Bulgaria), schimbari substanțiale sunt făcute la scopul programului Phare. 2003 a fost anul final stabilit pentru țările nou aderate, dar contractarea de proiecte a continuat până în 2005, iar plățile bazate pe aceste contracte pot continua până în 2006.
Însă, luând în calcul reducerea treptată a delegărilor în noile state membre și înlocuirea lor de către reprezentanțe mai mici, din mai 2004 noii membri vor deține responsabilitate completă asupra administrării programului Phare printr-un proces extins de decentralizare.
România a pierdut cca. 169,055 milioane din fondurile de preaderare PHARE care acopereau proiecte de întărire a capacității instituționale, adaptarea legislației la cea a UE și proiecte de coeziune socio-economică.
1.1.1.2 SAPARD
Programul SAPARD a creat premizele tehnice și financiare necesare procesului de integrare în Uniunea Europeana. Astfel, fondurile derulate prin Agenția SAPARD și mai apoi Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, au contribuit la dezvoltarea economică și socială a mediului rural, au susținut producătorul privat, au oferit sprijin asociațiilor cu profil agricol și societăților comerciale agricole, dar și consiliilor locale. De asemenea, au oferit sprijin financiar și organizațiilor nonguvernamentale, însă doar acelora care au înființat unități specializate pentru mașini agricole.
Programul SAPARD a fost creat pentru a sprijini eforturile de aderare la Uniunea Europeană a țărilor candidate din Europa Centrală și de Est și pentru a pregăti participarea acestora la Politica Agricolă Comunitară.
Asistența a fost oferită în perioada 2000-2006. Mai mult, în acest mod se oferă posibilitatea de a ne adapta procedurilor financiare și mecanismelor de control ale Uniunii Europene.
Principalele domenii pentru care s-au obținut fonduri nerambursabile sunt:
– industria agroalimentară -exploatațiile agricole,
-diversificarea activităților economice,
-formarea grupurilor de producători agricoli, silvici și piscicoli,
-metode agricole pentru agricultură ecologică, -silvicultură.
În funcție de investiția care se dorea realizată, beneficiarii Programului SAPARD au putut obține până la 2.000.000 Euro fonduri nerambursabile, cu condiția ca beneficiarul acestor fonduri să contribuie la realizarea proiectului său cu 50% din valoarea totală a investiției.
Programul SAPARD a acoperit în proportie de 100% valoarea investiției respective.
Prin Program SAPARD s-au putut realiza investiții în clădiri sau echipamente cu destinație agricolă, moderniza sau retehnologiza unități deja existente.
De asemenea, sau acordat fonduri și pentru tratarea produșilor reziduali și a deșeurilor nocive, pentru valorificarea subproduselor rezultate din procesul de prelucrare, pentru îmbunătățirea controlului intern al calității materiei prime și pentru
îmbunătățirea sistemului de monitorizare și control a produselor sub aspect cantitativ și calitativ, dar și pentru alimentările cu apă, canalizări și drumuri în mediul rural. S-au acordat fonduri și pentru utilaje și echipamente noi, soft – uri pentru computer, pentru achiziții de mijloace de transport agricole noi, achiziționarea animalelor , înființarea și modernizarea plantaților, dar și pentru multe alte investiții.
Odata cu integrarea in Uniunea Europeana, programul SAPARD a fost sistat, depășindu-se dealtfel și fondurile alocate Romaniei prin acest program. Corespondentul programului SAPARD în perioada post-aderare este FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala).
Programul SAPARD în România a beneficiat de o alocare financiară în perioada 2000 – 2006 de 1,52 miliarde de euro, sumă ce trebuia plătită efectiv până la sfârșitul anului curent, 2009 după ce țara noastră a obținut din partea UE o prelungire cu un an a termenelor de plată.
Uniunea Europeană a alocat țării noastre pentru acest Program 1,14 miliarde de euro, reprezentând 75% din totalul fondurilor publice, restul de 25% fiind suportat de Guvernul României, mai precis 356 de milioane de euro. În afară de această alocare, proiectele care au necesitat cofinanțare privată au atras fonduri, din partea beneficiarilor, de peste 800 de milioane de euro. Numărul de cereri de finanțare conforme depuse a fost de 6567 și numărul de contracte încheiate a fost de 4457 în perioada 2000-2006.
1.1.2 Fondurile Europene Post-aderare
Fondurile post-aderare sunt :
POR – Programul Operațional Regional
POS-CCE- Programul Operațional Sectorial-Creșterea Competivității Economice;
POS-Mediu –Programul Operațional Sectorial Mediu;
POS-DRU—Programul Operațional Sectorial-Dezvoltarea Resurselor Umane;
FEARD—Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala;
POP—Programul Operațional pentru Pescuit;
POS-T – Programul Operațional Sectorial-Transport;
POAT—Programul Operaționa Asistență Tehnică;
Fondurile structurale sau fondurile post-aderare sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea disparitaților economice și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și sociale. În perioada 2007-2013 sunt planificate următoarele fonduri structurale:
Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR)
Fondul Social European(FSE);
Fondul de Coeziune (FC);
si două Acțiuni Complementare, respectiv:
Fondul European pentru Agricultură si Dezvolare Rurală (FEADR);
Fondul European pentru Pescuit (FEP).
Fiecare fond acoperă zona sa tematica specifică.
1.1.3 Structura Fondurilor Europene 2007-2013 pentru România
În perioada 2007-2013 România va primi 19,667 miliarde euro din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene.
Aproximativ 98% din această sumă va fi alocată pentru șapte Programe Operaționale în cadrul obiectivului “Convergența” (diminuarea disparitaților de dezvoltare economică și socială între regiunile UE).
Cele 2% rămase vor fi alocate pentru șase Programe Operaționale sub obiectivul “Cooperare teritorială” cu țările învecinate.
Obiectivul “Convergența”: destinat să grabească dezvoltarea economică pentru regiunile rămase în urma, prin investiții în capitalul uman și infrastructura de baza.
Obiectivul “Competitivitate Regională și Ocuparea Forței de Muncă”: destinat să consolideze competitivitatea și atractivitatea regiunilor, precum și capacitatea de ocupare a forței de muncă printr-o dublă abordare (angajați și angajatori).
Obiectivul “Cooperare Teritorială Europeană": urmarește întărirea cooperarii la nivel transfrontalier, transnațional și interregional.
Programele Operaționale în Romania (total contribuție UE 19,667 miliarde euro în perioada 2007 – 2013)
Obiectivul Convergenta al Programelor Operaționale
Obiectivul Cooperare Teritorială al Programelor Operaționale
1.2 DEZVOLTAREA REGIONALA
Dezvoltarea regională este un concept nou ce urmarește impulsionarea și diversificarea activităților economice, stimularea investițiilor în sectorul privat, contribuția la reducerea șomajului și nu în cele din urmă să conducă la o îmbunătățire a nivelului de trai. Pentru a putea fi aplicată politica de dezvoltare regională s-au înfiintat opt regiuni de dezvoltare, care cuprind tot teritoriul României. Fiecare regiune de dezvoltare cuprinde mai multe județe. Regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile județene și cele locale.
În România, dezvoltarea regionala a început să se contureze o dată cu functionarea programului PHARE, în 1996. Realizarea unei dezvoltari regionale si de reducere a disparitatilor economice si sociale existente între diversele regiuni implica toatedomeniile, de la cele st sistemului de monitorizare și control a produselor sub aspect cantitativ și calitativ, dar și pentru alimentările cu apă, canalizări și drumuri în mediul rural. S-au acordat fonduri și pentru utilaje și echipamente noi, soft – uri pentru computer, pentru achiziții de mijloace de transport agricole noi, achiziționarea animalelor , înființarea și modernizarea plantaților, dar și pentru multe alte investiții.
Odata cu integrarea in Uniunea Europeana, programul SAPARD a fost sistat, depășindu-se dealtfel și fondurile alocate Romaniei prin acest program. Corespondentul programului SAPARD în perioada post-aderare este FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala).
Programul SAPARD în România a beneficiat de o alocare financiară în perioada 2000 – 2006 de 1,52 miliarde de euro, sumă ce trebuia plătită efectiv până la sfârșitul anului curent, 2009 după ce țara noastră a obținut din partea UE o prelungire cu un an a termenelor de plată.
Uniunea Europeană a alocat țării noastre pentru acest Program 1,14 miliarde de euro, reprezentând 75% din totalul fondurilor publice, restul de 25% fiind suportat de Guvernul României, mai precis 356 de milioane de euro. În afară de această alocare, proiectele care au necesitat cofinanțare privată au atras fonduri, din partea beneficiarilor, de peste 800 de milioane de euro. Numărul de cereri de finanțare conforme depuse a fost de 6567 și numărul de contracte încheiate a fost de 4457 în perioada 2000-2006.
1.1.2 Fondurile Europene Post-aderare
Fondurile post-aderare sunt :
POR – Programul Operațional Regional
POS-CCE- Programul Operațional Sectorial-Creșterea Competivității Economice;
POS-Mediu –Programul Operațional Sectorial Mediu;
POS-DRU—Programul Operațional Sectorial-Dezvoltarea Resurselor Umane;
FEARD—Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala;
POP—Programul Operațional pentru Pescuit;
POS-T – Programul Operațional Sectorial-Transport;
POAT—Programul Operaționa Asistență Tehnică;
Fondurile structurale sau fondurile post-aderare sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea disparitaților economice și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și sociale. În perioada 2007-2013 sunt planificate următoarele fonduri structurale:
Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR)
Fondul Social European(FSE);
Fondul de Coeziune (FC);
si două Acțiuni Complementare, respectiv:
Fondul European pentru Agricultură si Dezvolare Rurală (FEADR);
Fondul European pentru Pescuit (FEP).
Fiecare fond acoperă zona sa tematica specifică.
1.1.3 Structura Fondurilor Europene 2007-2013 pentru România
În perioada 2007-2013 România va primi 19,667 miliarde euro din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene.
Aproximativ 98% din această sumă va fi alocată pentru șapte Programe Operaționale în cadrul obiectivului “Convergența” (diminuarea disparitaților de dezvoltare economică și socială între regiunile UE).
Cele 2% rămase vor fi alocate pentru șase Programe Operaționale sub obiectivul “Cooperare teritorială” cu țările învecinate.
Obiectivul “Convergența”: destinat să grabească dezvoltarea economică pentru regiunile rămase în urma, prin investiții în capitalul uman și infrastructura de baza.
Obiectivul “Competitivitate Regională și Ocuparea Forței de Muncă”: destinat să consolideze competitivitatea și atractivitatea regiunilor, precum și capacitatea de ocupare a forței de muncă printr-o dublă abordare (angajați și angajatori).
Obiectivul “Cooperare Teritorială Europeană": urmarește întărirea cooperarii la nivel transfrontalier, transnațional și interregional.
Programele Operaționale în Romania (total contribuție UE 19,667 miliarde euro în perioada 2007 – 2013)
Obiectivul Convergenta al Programelor Operaționale
Obiectivul Cooperare Teritorială al Programelor Operaționale
1.2 DEZVOLTAREA REGIONALA
Dezvoltarea regională este un concept nou ce urmarește impulsionarea și diversificarea activităților economice, stimularea investițiilor în sectorul privat, contribuția la reducerea șomajului și nu în cele din urmă să conducă la o îmbunătățire a nivelului de trai. Pentru a putea fi aplicată politica de dezvoltare regională s-au înfiintat opt regiuni de dezvoltare, care cuprind tot teritoriul României. Fiecare regiune de dezvoltare cuprinde mai multe județe. Regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile județene și cele locale.
În România, dezvoltarea regionala a început să se contureze o dată cu functionarea programului PHARE, în 1996. Realizarea unei dezvoltari regionale si de reducere a disparitatilor economice si sociale existente între diversele regiuni implica toatedomeniile, de la cele strict economice (înfiintare de IMM-uri, infrastructura, mediu,dezvoltarea agriculturii) la cele social-culturale (somaj, resurse umane, educatie).Dezvoltarea regionala este un concept ce urmareste impulsionarea si diversificareaactivitatilor economice, stimularea investitiilor in sectorul privat, contributia la reducereasomajului si nu in cele din urma sa conduca la o imbunatatire a nivelului de trai.Regiunile din România sunt sub nivelul mediu de dezvoltare economica al regiunilor dintarile membre ale Uniunii, dar sufera si de discrepante interne. Aceasta situatie face necesara adoptarea unui ansamblu de masuri, sprijinirea cresterii economice siîmbunatatirea conditiilor de viata prin valorificarea eficienta a potentialului regional silocal, stimularea initiativelor, stimularea cooperarii interregionale interne, care au ca scop diminuarea dezechilibrelor regionale si prevenirea altor dezechilibre internationale cuscopul final de a creste nivelul de trai al cetatenilor.
Politica de dezvoltare regională reprezintă un ansamblu de masuri planificate și promovate de autoritățile administrației publice locale și centrale, în parteneriat cu diverși actori (privați, publici, voluntari), în scopul asigurării unei creșteri economice, dinamice și durabile, prin valorificarea eficienței a potențialului regional și local, în scopul îmbunatățirii condițiilor de viața. Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt: dezvoltarea întreprinderilor, piața forței de muncă, atragerea investițiilor, transferul de tehnologie, dezvoltarea sectorului I.M.M.-urilor, îmbunatatirea infrastructurii, calitatea mediului înconjurator, dezvoltare rurală, sanatate, educație, învațământ, cultură.
Obiectivele de bază ale politicii de dezvoltare regională sunt urmatoarele:
-diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltării
echilibrate și pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare întârziată); preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre;
-îndeplinirea criteriilor de integrare în structurile Uniunii Europene și de acces la instrumentele financiare de asistență pentru țările membre (fonduri structurale și de coeziune);
-corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; stimularea cooperării interregionale, interne ți internaționale, care contribuie la dezvoltarea economică și care este în conformitate cu prevederile legale și cu acordurile internaționale încheiate de Romania.
Principiile care stau la baza elaborării și aplicării politicilor de dezvoltare regională sunt:
descentralizarea procesului de luare a deciziilor, de la nivelul central/guvernamental, spre cel al comunităților regionale;
parteneriatul între toți actorii implicați în domeniul dezvoltarii regionale;
planificarea – proces de utilizare a resurselor (prin programe și proiecte) în vederea atingerii unor obiective stabilite;
cofinanțarea – contribuția financiară a diverșilor actori implicați în realizarea programelor și proiectelor de dezvoltare regională.
2.ROLUL PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL
2.1 Definirea POR
Programul Operațional Regional (POR) este unul dintre Programele Operaționale românești agreate cu Uniunea Europeană, și un instrument foarte important pentru implementarea strategiei naționale și a politicilor de dezvoltare regională.Este aplicabil tuturor celor 8 regiuni de dezvoltare ale României.
Programul Operațional Regional din România este finanțat prin unul dintre Fondurile Structurale ale Uniunii Europene – Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR). Acesta sprijină regiunile UE care au un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media europeană.
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 4,4 miliarde euro în primii 7 ani după aderare (2007-2013). Finanțarea UE reprezintă aproximativ 84% din bugetul POR. Restul provine din fonduri naționale, cofinanțare publică (14%) și cofinanțare privată (2%).
Obiectivul general al POR constă în “sprijinirea și promovarea dezvoltării locale durabile, atât din punct de vedere economic, cât și social, în regiunile României, prin îmbunătățirea condițiilor de infrastructură și a mediului de afaceri, care susțin creșterea economică”. Aceasta înseamnă că POR urmarește reducerea disparităților de dezvoltare economică și socială dintre regiunile mai dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate.
Disparitățile teritoriale, în ceea ce privește dezvoltarea economică și socială, sunt într-un proces de creștere la nivelul întregii țări, deși în câteva cazuri ritmul schimbării a fost atat de rapid încat este dificil de identificat modele structurale. Evident este însă faptul că București – Ilfov este cea mai dezvoltată regiune a țării și prezintă semne de congestionare. În același timp, se observă o ușoara tendință de creștere care se concentrează în regiunile vestice (Nord-Vest, Centru și Vest) și mai puțin în regiunile estice (Nord-Est, Sud-Est, Sud și Sud-Vest), deși dinamica reala poate fi mai bine evaluată la nivel subregional, unde sunt foarte evidente semnele de decuplare economică a arealelor marginale situate de-a lungul granitelor inclusiv de-a lungul Dunarii, întarindu-se tendințele istorice vechi, iar alți factori locali pot fi mai bine evaluați.
De aceea, scopul POR este sa sprijine, pe cât posibil, o creștere echilibrată a tuturor zonelor țării, nu atât prin redistribuirea resurselor publice, cât mai ales prin asigurarea, că toate zonele să aiba un nivel minim de infrastructura de afaceri, sociala și capital uman, care să permită creșterea economică. În acest sens, trebuie să se asigure că există precondiții adecvate și că nu s-au creat prin anumite mecanisme care se întareasc unele pe altele (politica fiscala și piața muncii) pericole de subdezvoltare. Este evident că POR nu poate singur să impulsioneze dezvoltarea regională, nici să joace rol de echilibrare dacă acționează izolat de intervențiile structurale în domeniul transportului, competitivității economice, mediului, dezvoltării rurale și a resurselor umane, care sunt incluse în alte programe operaționale și care constituie într-un fel precondiții pentru succesul Programului Operațional Regional. POR își propune să sprijine acest proces de creștere distribuită geografic, dâdu-i o dimensiune locala mai pregnanta, si permitand diferitelor zone ale tarii sa-si valorifice resursele specifice pe baza nevoilor locale si a potentialului local, iar diversitatea cailor de dezvoltare a diferitelor zone ale tarii poate avea loc pe baza propriei lor istorii a resurselor si a punctelor lor forte. Cu alte cuvinte, POR va sprijini dezvoltarea locala pe o abordare de jos in sus complementara cu abordarea dezvoltarii structurale national sectoriale de sus in jos prevazuta in majoritatea Programelor Operationale. POR va sprijini, de asemenea, interventiile locale in zonele cu un nivel ridicat de crestere, pentru a face fata problemelor generate de crestere cum ar fi congestionarea, pentru a evita anumite situatii de decuplare de la dezvoltarea economica la scara mica si de a asigura durabilitatea cresterii, prin sprijinirea interventiilor strategice pe termen lung.
Modalitatea de interventie prin POR se articuleaza pe mai multe etape pentru a lua in mod real in considerare capacitatea limitata de programare si planificarea de la nivel local si experienta dobandita in anii de constructie institutionala in domeniu, realizata cu sprijin UE. Alocarile financiare orientative sunt realizate la nivel regional, pe baza gradului de dezvoltare locala, dandu-se prioritate regiunilor subdezvoltate, printr-un mecanism de alocare financiara invers proportional cu marimea PIB/locuitor, ajustat cu densitatea populatiei, astfel incat Regiunile mai putin dezvoltate primesc proportional, alocari financiare mai mari in cadrul axelor prioritare agreate la nivel national si in concordanta cu strategiile de dezvoltare agreate la nivel regional de catre autoritatile locale prin Consiliile de Dezvoltare Regionala. Aceste fonduri vor fi utilizate pentru finantarea unor proiecte cu impact major asupra dezvoltarii locale, si care vor stimula cresterea: reabilitarea si modernizarea infrastructurii locale de transport pentru a imbunatatii accesibilitatea, infrastructura educationala si de sanatate, pentru a asigura formarea capitalului uman si populatie sanatoasa, intarirea structurilor de sprijinire a afacerilor (parcuri industriale, logistice, de afaceri etc) pentru atragerea investitorilor, sprijinirea crearii de microintreprinderi, pentru a permite pietei locale sa atinga o masa critica de auto-sustinere, valorificarea potentialului turistic local, a patrimoniului cultural si natural, prin sprijinirea dezvoltarii infrastructurii turistice si a initiativelor antreprenoriale in acest domeniu, si, de asemenea, masuri specifice pentru sprijinirea centrelor urbane, pentru a actiona ca o retea de motoare de crestere si pentru a stimula oportunitatile de dezvoltare in arealele invecinate, contribuind astfel la crearea de legaturi economice regionale, care lipsesc in prezent in majoritatea regiunilor României.
2.2 Tipuri de proiecte finanțate prin POR
Proiectele finanțate prin POR urmăresc, printre altele:
Îmbunătătirea calității vieții și a infățișării orașelor, precum și creșterea rolului lor în regiune;
Îmbunătățirea accesibilității regiunilor prin dezvoltarea rețelelor de infrastructura − drumuri județene și șosele de centură;
Modernizarea serviciilor sociale: școli, clinici, servicii de intervenție în situații de urgență etc.;
Cresterea investitiilor in afaceri, prin acordarea de sprijin microintreprinderilor, imbunatatirea retelei de utilitati si a infrastructurii de afaceri;
Modernizarea si reabilitarea infrastructurii turistice existente.
Cine poate solicita finantare?
Solicitantii de fonduri pot fi:
Autoritatile administratiei publice (primarii, consilii locale, consilii judetene);
Institutiile publice, cum ar fi cele de sanatate, institutiile academice, serviciile de interventie in situatii de urgenta;
Organizatiile neguvernamentale (ONG-uri);
Companiile private, in special IMM-urile (intreprinderile mici si mijlocii) si microintreprinderile.
2.3 Rezultate preconizate ale POR
Aceasta subsectiune prezinta o parte dintre rezultatele POR preconizate pana in anul 2015. Acesti indicatori nu reprezinta doar o lista de dorinte. Ei pot fi indepliniti – insa numai prin implicarea autoritatilor publice, a ONG-urilor, a IMM-urilor si a cetatenilor.
Obiectivul strategic al POR urmareste:
Crearea a 15 000 de noi locuri de munca pana la sfarsitul anului 2015.
Stoparea cresterii disparitatilor interregionale in ceea ce priveste PNB pe cap de locuitor.
Rezultate specifice urmarite pana in anul 2015:
peste 800 km de drumuri judetene – reabilitate/construite/modernizate;
peste 200 km de sosele de centura – reabilitate/construite/modernizate;
50 de centre de sanatate reabilitate sau modernizate;
510 unitati mobile pentru situatii de urgenta – echipate;
3 000 de noi locuri de munca, prin sprijinirea microintreprinderilor;
4 000 de noi locuri de munca in cadrul infrastructurii de afaceri sprijinite;
500 de ha de spatii industriale reabilitate;
50 de cladiri de patrimoniu reabilitate;
50 de proiecte de investitii pentru dezvoltarea potentialului turistic al zonelor naturale;
400 de scoli reabilitate sau modernizate.
Programele Operationale, in functie de eligibilitatea regiunilor, sunt finantate prin intermediul a trei “reglementari financiare” cunoscute sub numele de Fonduri Structurale.
2.4. Fondurile Structurale ale UE pentru perioada 2007 – 2013
Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR): investitii in transport, crearea de noi locuri de munca, proiecte de dezvoltare locala, antreprenoriat.
Fondul Social European (FSE): promoveaza integrarea somerilor si a grupurilor dezavantajate pe piata muncii, prin finantarea unor masuri de instruire si a unor sisteme de recrutare si asistenta.
Fondul de Coeziune (FC): asista cele mai putin prospere state membre ale Uniunii Europene cu un produs national brut (PNB) pe cap de locuitor de mai putin de 90 % din media comunitara.
In perioada 2007-2013, toate regiunile de dezvoltare ale Romaniei sunt eligibile pentru Programele Operationale sub obiectivele Convergenta si Cooperare Teritoriala.
2.4 CARACTERISTICI ALE POR
Principalele caracteristici ale POR, care îl individualizează de celelalte Programe Operaționale, sunt:
*Are o dimensiune locală evidentă, în abordarea problemelor socio-economice din punct de vedere local și valorificarea resurselor și oportunităților locale;
*Dă prioritate regiunilor relativ rămase în urmă și mai puțin dezvoltate, pentru a le asigura un set minim de precondiții de creștere, neavând, în sine, un scop redistributiv;
*Domeniile de intervenție ale POR sunt complementare domeniilor de intervenție ale celorlalte Programe Operaționale, și se așteaptă să opereze în sinergie cu acestea;
*Promovează o abordare de jos în sus a dezvoltării economice;
*Ia în considerare gradul scăzut al capacității de planificare și programare din țară și prevede, în linii mari, axe prioritare tematice la nivel național, și anume:
Axa 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – potențiali poli de creștere
Axa 2 – Îmbunătățirea infrastructurii regionale și locale de transport
Axa 3 – Îmbunătățirea infrastructurii sociale
Axa 4 – Consolidarea mediului de afaceri regional și local
Axa 5 – Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului
Axa 6 – Asistență tehnică
Aceste axe prioritare sunt în concordanță cu politicile comunitare asupra coeziunii economice și sociale promovate de Uniunea Europeană.
Prin implementarea acestor axe prioritare, POR contribuie nu numai la atingerea obiectivului global al Stategiei Naționale de Dezvoltare Regională, dar și la realizarea obiectivului global al Planului Național de Dezvoltare și al Cadrului Național Strategic de Referință și anume, diminuarea disparităților de dezvoltare dintre România și Statele Membre ale UE, prin complementaritatea pe care o asigură Programelor Sectoriale:
Creșterea Competitivității Economice
Infrastructură de Transport
Infrastructură de Mediu
Dezvoltarea Resurselor Umane
Creșterea Capacității Administrative
Asistență Tehnică
2.5 OBIECTIVUL STRATEGIC
Obiectivul strategic al POR constă în sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, echilibrate teritorial și durabile a Regiunilor României, corespunzător nevoilor lor și resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creștere, prin îmbunătățirea condițiilor infrastructurale și ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi și a munci.
Acest obiectiv se va realiza printr-o alocare a fondurilor diferențiată pe regiuni, în funcție de gradul de dezvoltare și printr-o strânsă coordonare cu acțiunile realizate în cadrul celorlalte Programe Operaționale. Coordonarea va fi atinsă la nivel de program printr-o definire clară a ariilor de intervenție în cadrul diferitelor programe și proiecte, prin utilizarea criteriilor de selecție și a unui proces coordonat de luare a deciziilor.
Strategia regională va acorda prioritate Regiunilor rămase în urmă și zonelor care suferă cel mai mult de serioase deficite infrastructurale și care au nevoie de sprijin public special pentru a face față consecințelor negative ale tendințelor de dezvoltare. În același timp se va acorda o atenție deosebită sprijinirii polilor urbani de creștere, care pot contribui la o dezvoltare policentrică a teritoriului României.
Programul Operațional Regional va fi implementat pe baza unei abordări integrate de management coordonat central, în vederea atingerea obiectivelor strategice ale POR privind dezvoltarea regiunilor precum și a zonelor din județe rămase în urmă, astfel încât să se diminueze creșterea disparităților interregionale.
La nivel de program, așa cum se prezintă în evaluarea ex-ante, nu este ușor să se definească impactul acestui obiectiv strategic în termeni cantitativi atât pentru program ca întreg dar și pentru regiuni, în particular. Deși POR va urmări în mod direct creșterea economică prin îmbunătățirea mediului de afaceri, conducând astfel la crearea de locuri de muncă durabile, sunt necesare multe activități pentru remedierea anilor de investiții insuficiente și declin al infrastructurii economice. Evaluarea ex-ante evidențiază că, pe baza analizei realizate asupra efectelor aderării la Uniunea Europeană folosind modelul Multi-regional I-O în 2005 s-a stabilit că, luând în considerare pachetul financiar pentru perioada 2007-2009, aderarea României la Uniunea Europeană va conduce la efecte pozitive mari care vor varia semnificativ de la o regiune la alta în funcție de distribuția resurselor disponibile.
De aceea, obiectivul strategic al POR este orientat spre:
Crearea a 15.000 de noi locuri de muncă până la sfârșitul anului 2015
Prevenirea creșterii disparităților interregionale în termeni de PIB/ locuitor, în perioada 2007-2013.
2.6 OBIECTIVE SPECIFICE
Pentru atingerea obiectivului strategic al POR, au fost stabilite următoarele obiective specifice:
Creșterea rolului economic și social al centrelor urbane, prin adoptarea unei abordări policentrice, în vederea stimulării unei dezvoltări mai echilibrate a Regiunilor;
Îmbunătățirea accesibilității Regiunilor și în particular a accesibilității centrelor urbane și a legăturilor cu zonele înconjurătoare;
Creșterea calității infrastructurii sociale a Regiunilor;
Creșterea competitivității Regiunilor ca locații pentru afaceri
Creșterea contribuției turismului la dezvoltarea Regiunilor
Se așteaptă ca implementarea acestui program să creeze condiții mai bune pentru dezvoltarea economică și socială teritorială echilibrată a tuturor Regiunilor României și pentru polii urbani de creștere capabili să iradieze dezvoltare.
Partea a treia, Analiza rentabilității activității „S.C. ALPHA MOTORS S.R.L.”, prezintă analiza rentabilității pe baza profitului, a ratelor de rentabilitate și a pragului de rentabilitate.
2.7 SCOPUL POR
Scopul POR este de a atinge obiectivul strategic și obiectivele specifice prin completarea intervențiilor național sectoriale cu acțiuni cu specific regional și subregional, în vederea sprijinirii și promovării creșterii economice durabile. Printr-o mai bună coordonare se va realiza complementaritatea acțiunilor regionale cu cele sectoriale și se va realiza un efect sinergic.
POR va susține promovarea acțiunilor care vor contribui la imbunătățirea standardelor de siguranță, reducerea efectelor negative asupra mediului, diminuarea schimbărilor climatice, protecția infrastructurii de transport față de calamitățile naturale, precum și eliminarea punctelor periculoase de trafic. Spre deosebire de acțiunile individuale (îmbunătățirea drumurilor) care provoacă creșterea cantității gazelor ce produc „efect de seră”, alte intervenții (imbunătățirea transportului public, modernizarea facilităților de producție, eliminarea blocajelor din trafic) pot contribui la reducerea acestora, iar impactul POR va fi de a reduce consumul de energie și emisia de gaze ce provoacă schimbări climatice, prin utilizarea celor mai bune metode existente.
Programul Operațional Regional este structurat pe 6 axe prioritare și doisprezece domenii de intervenție, dintre care o axă prioritară de asistență tehnică prin intermediul căreia să se asigure implementarea în bune condiții a Programului.
2.8 AXE PRIORITARE
2.8.1 Axa Prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere
Obiectiv
Această axă prioritară are ca scop creșterea calității vieții și crearea de noi locuri de muncă prin reabilitarea infrastructurii urbane, îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum și prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor și a antreprenoriatului.
Pentru a contribui la o dezvoltare teritorială echilibrată a țării și pentru a evita creșterea disparităților interne, investițiile vor fi concentrate în acele orașe care acționează ca poli regionali și/ sau locali de creștere și iradiază dezvoltare în zonele adiacente, acordând prioritate polilor de creștere localizați în regiunile și județele cu un nivel de dezvoltare mai scăzut în termeni de PIB și șomaj.
Fundamentare
Concentrarea populației, a activităților economice și culturale în orașe și rolul acestora ca noduri de transport justifică concentrarea investițiilor în regenerarea fizică, îmbunătățirea mediului antreprenorial, a calității mediului și a serviciilor sociale în zonele urbane.
De aceea, este esențială sprijinirea orașelor – poli locali de creștere pentru ca acestea să-și îndeplinească funcțiile urbane, mai ales în cazul acelor orașe polarizatoare, care au legături intense cu arealele înconjurătoare, a căror dezvoltare este dependentă de aceste orașe. În același timp, nivelul de dezvoltare al unei regiuni este direct influențat de nivelul de dezvoltare al orașelor mari, prin multitudinea de funcții de grad superior pe care acestea le îndeplinesc, acestea acționând ca poli regionali de creștere urbană. Ca urmare, revitalizarea anumitor cartiere cu probleme ale centrelor urbane mari este necesară pentru a nu periclita sau altera funcțiile pe care acestea le au de îndeplinit.
Cele mai afectate de acest fenomen sunt orașele mici și mijlocii, adesea monoindustriale, în care declinul întreprinderii principale a generat o diminuare a funcțiilor urbane și chiar tendințe de ruralizare. În cazul orașelor mari sau cu structură economică mai diversificată, închiderea unei întreprinderi a determinat creșterea disparităților (din punct de vedere socio-economic) dintre arealul în care se localiza aceasta și celelalte areale ale orașului. Acest areal s-a adăugat astfel celorlalte areale ale orașului, caracterizate de degradare fizică, economică și socială, sporind disparitățile din interiorul orașului respectiv și având consecințe negative asupra atractivității și competitivității acestora.
Domenii majore de intervenție
Planuri integrate de dezvoltare urbană
Planuri integrate de dezvoltare urbană
Autoritățile administrației publice locale împreună cu toți actorii implicați și interesați de dezvoltarea urbană trebuie să colaboreze pentru elaborarea unor planuri coerente, participative, integrate și durabile care să conducă la rezolvarea problemelor sociale,
economice si de mediu, tot mai numeroase în orașele și municipiile țării, și în același timp la creșterea atractivității orașelor și îmbunătățirea calității vieții în mediul urban. Implicarea cetățenilor și a principalilor actori locali în elaborarea planurilor de dezvoltare urbană constituie o precondiție pentru asigurarea sustenabilității acestor planuri integrate.
Planurile integrate de dezvoltare urbană vor trebui implementate prin proiecte care se referă următoarele tipuri de activități:
Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban
Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri
Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuințelor sociale și îmbunătățirea serviciilor sociale
Dacă este cazul, în cadrul acestei axe prioritare se poate utiliza finanțarea încrucișată (definită în conformitate cu art. 34(2) Regulamentul Consiliului Nr. 1083/2006).
Finanțarea planurilor integrate de dezvoltare urbană ar putea implica diferite tipuri de instrumente de inginerie financiară (JESSICA).
Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban
Reabilitarea fizică a orașelor și a spațiilor publice este deosebit de importantă pentru creșterea calității vieții locuitorilor și încurajează stabilirea de noi activități economice.
Unele areale urbane au o infrastructură învechită, care face față cu greu cerințelor populației. Această situație se reflectă în calitatea vieții locuitorilor și descurajează localizarea activităților economice în arealele respective. Este cazul deopotrivă al zonelor periferice și zonelor vechi, centrale ale orașelor, unde clădiri de mare valoare istorică, culturală și artistică sunt abandonate sau într-o stare avansată de degradare. De asemenea, aceste zone înregistrează un grad ridicat de deteriorare a spațiilor publice: străzi cu pavaj/asfalt deteriorat, iluminat stradal incomplet și/sau inadecvat, suprafață redusă a parcurilor și zonelor de recreere, etc.
Pentru regenerarea fizică a arealelor urbane cu probleme vor fi sprijinite activități de finalizare și/sau renovare a clădirilor abandonate (și pregătirea lor pentru noi tipuri de activități economice și sociale), reabilitarea patrimoniului istoric și cultural, demolare a clădirilor și/sau structurilor aflate într-o stare avansată de degradare, care nu aparțin patrimoniului național cultural.
Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri
Pentru a asigura sustenabilitate planurilor integrate de regenerare urbană, se va sprijini dezvoltarea mediului antreprenorial pentru impulsionarea activităților economice și crearea de noi locuri de muncă, cu impact asupra creșterii competitivității arealelor urbane degradate, având în vedere că autoritățile urbane, ca beneficiari ai proiectului, cunosc cel mai bine (pe baza cooperării cu actorii locali) tipurile de activități economice necesare și adecvate pentru valorificarea resurselor locale. Asigurarea sustenabilității regenerării zonelor urbane implică susținerea activităților antreprenoriale prin dezvoltarea infrastructurii pentru afaceri.
Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuințelor sociale și îmbunătățirea serviciilor sociale
În anii ’70 și ’80, pentru a satisface cererea mare pentru locuințe, în majoritatea orașelor s-au construit cartiere de locuințe multi-familiale. Lipsa investițiilor ulterioare a determinat un proces continuu de degradare a acestora astfel încât în prezent se caracterizează printr-o stare avansată de uzură, inclusiv pierderi energetice mari, cu consecințe negative asupra sănătății populației. În acest sens, activitățile sprijinite vor fi în concordanță cu acțiunile incluse în art. 47 al Regulamentului Consiliului Nr. 1828/2006.
Satisfacerea nevoilor sociale specifice revine sectorului public, fiind o atribuție fundamentală a acestuia. Satisfacerea acestor nevoi s-a dovedit a fi o importantă sursă de creștere a gradului de ocupare și a calității vieții locuitorilor, precum și un real sprijin în încercarea de a asigura egalitatea de șanse între bărbați și femei, prin oferirea de servicii care îi ajută să-și satisfacă atât îndatoririle lor profesionale cât și cerințele familiale.
Activitățile sprijinite pentru îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor sociale vor viza reabilitarea infrastructurii sociale (centre de îngrijire a copiilor, centre pentru bătrâni și centre de asistență pentru persoanele cu deficiențe, centre pentru tineret etc) și achiziționarea de echipamente necesare pentru creșterea siguranței si prevenirea criminalității (sisteme de supraveghere etc.).
2.8.2 Axa Prioritară 2: Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale
Obiectiv
Această axă prioritară vizează creșterea gradului de accesibilitate a regiunilor, al mobilității populației, bunurilor și serviciilor în vederea stimulării dezvoltării economice durabile.
Fundamentare
Schimbarea survenită în structura economiei românești, procesul de integrare europeană a acesteia și implicit accesul la piețele vest europene, au modificat radical direcția fluxurilor de mărfuri și de călători, determinând o creștere constantă a volumului acestora. În același timp, au crescut și standardele europene privind calitatea rețelei de transport, în condițiile introducerii unor reglementări mai stricte privind protecția mediului.
Domeniile acoperite de această axă prioritară joacă un rol foarte important în economia regiunilor, întrucât acestea constituie condițiile de bază pentru dezvoltarea județelor și a regiunilor. Existența infrastructurii de transport constituie o precondiție esențială pentru realizarea obiectivului Strategiei Lisabona privind creșterea economică și a gradului de ocupare a populației. Rețeaua de transport reprezintă un factor vital în localizarea companiilor, dezvoltarea mediului de afaceri și turismului, fiind determinantă pentru realizarea coeziunii teritoriale în Europa.
Investițiile în infrastructura de transport vor facilita mobilitatea populației și a bunurilor, reducerea costurilor de transport de mărfuri și călători, îmbunătățirea accesului pe piețele regionale, creșterea eficienței activităților economice, economisirea de energie și timp, creând condiții pentru extinderea schimburilor comerciale și implicit a investițiilor productive.
Dezvoltarea rețelelor de transport va facilita, de asemenea, cooperarea interregională și va contribui semnificativ la creșterea competitivității întreprinderilor/firmelor și a mobilității forței de muncă, și, prin urmare, la o dezvoltare mai rapidă a României pe ansamblu, dar și a fiecărei regiuni în parte. Dezvoltarea rețelei de transport urban va ține cont de structura existentă a transportului public pentru a asigura, acolo unde este posibil, imbunătățirea infrastructurii de drumuri, ceea ce va contribui la utilizarea intr-un mod mai eficient a transportului public.
Domeniu major de intervenție
Reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri județene, străzi urbane – inclusiv construcția/reabilitarea șoselelor de centură
Reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri județene, străzi urbane – inclusiv construcția/reabilitarea șoselelor de centură
Conectarea drumurilor județene la rețeaua drumurilor naționale și la rețeaua TEN prevăzută a se realiza prin POR, are implicații asupra dezvoltării regionale, atrăgând în circuitul economic zone cu o dezvoltare structurală deficitară. In acest sens, investițiile se vor concentra îndeosebi în acele zone unde dificultățile cadrului natural, evoluțiile istorice și economice au împiedicat o dezvoltare adecvată a infrastructurii de transport.
Aceste rețele de drumuri vor contribui, pe termen mediu, la creșterea fluxurilor de capital, a mobilității forței de muncă, a accesibilității spre și în interiorul țării determinând o dezvoltare durabilă a acesteia și evident, la crearea de noi oportunități de locuri de muncă, inclusiv în zonele rurale.
Având în vedere creșterea blocajelor în trafic, este absolut necesară reabilitarea și modernizarea rețelei de străzi urbane, pentru evitarea concentrărilor excesive de trafic, scurtarea distanțelor de parcurs între zonele funcționale ale orașului, precum și eliminarea blocajelor în punctele de acces către oraș, prin sprijinirea proiectelor de reabilitare / modernizare a străzilor care conectează magistralele orășenești cu drumul național ce traversează orașul (străzi de categoria I), zonele funcționale de cele rezidențiale (străzi de categoria a II-a) precum și zonele funcționale și rezidențiale de străzile de legătură sau magistrale (străzi de categoria a III-a).
Creșterea numărului persoanelor rănite și decedate în accidente rutiere (peste 4.500 accidente de circulație, soldate cu aproape 1650 morți și 3800 răniți în 2005) este cauzată atât de expansiunea rapidă în ultimii ani a utilizării automobilelor, cât și de calitatea drumurilor – consecință a fondurilor limitate destinate lucrărilor de întreținere – de insuficiența zonelor de siguranță a drumurilor publice și a sistemelor de control și monitorizare a traficului rutier. O altă cauză o constituie absența sau calitatea scăzută a zonelor pietonale și a pistelor pentru biciclete, situație care obligă pietonii și bicicliștii să utilizeze partea carosabilă a drumurilor publice, destinată deplasării autovehiculelor.
Operațiuni orientative:
Reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri județene;
Reabilitarea și modernizarea rețelei de străzi urbane;
Construcția / reabilitarea / modernizarea șoselelor de centură (cu statut de drum județean) pentru eliminarea blocajelor rutiere și traversarea, în condiții de siguranță, a localităților;
2.8.3 Axa Prioritară 3: Îmbunătățirea infrastructurii sociale
Obiectiv
Această axă prioritară vizează crearea premiselor necesare pentru asigurarea populației cu servicii esențiale, contribuind astfel la atingerea obiectivului european al coeziunii economice și sociale, prin îmbunătățirea infrastructurii serviciilor de sănătate, educație, sociale, și pentru siguranță publică în situații de urgență.
Fundamentare
Dezvoltarea economică a Regiunilor este influențată și depinde de calitatea serviciilor de sănătate, educație, sociale, a serviciilor de siguranță publică și asistență pentru situații de urgență acordate populației. De aceea, investițiile realizate prin Programul Operațional Regional au ca scop îmbunătățirea calității și ridicarea acestor servicii la standarde europene, cu implicații pozitive asupra gradului de sănătate și al participării populației la piața muncii, precum și în ceea ce privește gradul general de atractivitate a regiunilor.
Strategiile naționale ale României, în domeniile sănătății, serviciilor sociale, intervențiilor în situații de urgență, educației, sunt în concordanță cu “Orientările Strategice Comunitare pentru perioada 2007-2013”, care prevăd necesitatea reducerii disparităților în ceea ce privește calitatea și gradul de acces al populației la servicii de sănătate și servicii sociale la nivel regional, precum și necesitatea unor activități concrete pentru creșterea calității și eficacității sistemului educațional și de training.
Accesul la serviciile de sănătate și sociale a fost și continuă să fie dificil, calitatea acestora situându-se în multe cazuri sub standardele în domeniu. Infrastructura spitalicească precară și o repartizare neechilibrată a echipamentelor la nivel teritorial obligă populația să parcurgă distanțe mari pentru consultații /asistență între localități. Serviciile de sănătate plătite în afara sistemului de asigurări sociale au cunoscut o creștere continuă în timp ce calitatea serviciilor medicale plătite prin sistemul de asigurări sociale a scăzut.
Sistemul de servicii sociale insuficient dezvoltat în România și dotările infrastructurale de slabă calitate au condus la o degradare a nivelului de performanță a asistenței pentru servicii sociale la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare. Serviciile sociale la nivel local trebuie să răspundă nevoilor tuturor grupurilor dezavantajate, nivelul local fiind actorul principal în rezolvarea problemelor grupurilor sociale vulnerabile de o manieră integrată la nivel comunitar. Strategia națională pentru servicii sociale (elaborată în 2004) propune reorganizarea sistemului de la acordarea asistenței în urma producerii efectelor de excludere socială la intervenții pro-active, de conștientizare și de prevenire la nivelul populației și al potențialelor grupuri dezavantajate. Pentru a atinge acest obiectiv, organisme ale economiei sociale, inclusiv furnizorii de servicii sociale, necesită investiții în infrastructură și echipamente, pentru ca acestea să fie în conformitate cu standardele în domeniu. Trebuie menționat și faptul că această arie de intervenție va lua în considerare principiul de-instituționalizării promovat de politicile europene și naționale în domeniul social.
Creșterea constantă a numărului de studenți din învățământul superior exercită o presiune crescută asupra infrastructurii universitare. Au fost efectuate modernizări ale sălilor de curs și a echipamentelor din surse de la bugetul de stat și din resursele proprii ale universităților, dar au fost nesemnificative, in comparație cu necesarul real. Cele mai afectate sunt spațiile de cazare pentru studenți, cele mai multe funcționând în condiții improprii. Cele mai multe cămine sunt vechi și în ultimii ani nu s-au construit cămine noi. Aproximativ o treime din cererile de cazare au fost respinse ca urmare a lipsei de spațiu.
Datorită stării precare în care se află, multe școli au devenit mai puțin atrăgătoare pentru copii, fiind etichetate „de mâna a doua”, ceea ce îndepărtează și profesorii calificați. Educația contribuie așadar, în mod surprinzător, la fenomene de marginalizare și excluziune socială în loc să favorizeze diminuarea lor. De aceea se impune extinderea și / sau reabilitarea / modernizarea și dotarea corespunzătoare a infrastructurii școlare astfel încât copiii să beneficieze de condiții adecvate.
Forță de muncă bine pregătită constituie o precondiție pentru creșterea și dezvoltarea economică. Programul Operațional Regional susține dezvoltarea capitalului uman prin investiții în infrastructura Centrelor de Formare Profesională Continuă din proprietate publică. Mai mult decât atât, se pot organiza activități de formare profesională în cadrul școlilor sau campusurilor reabilitate.
Principalele domenii de intervenție identificate în cadrul acestei axe prioritare, sunt:
Reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate;
Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale;
Îmbunătățirea dotării cu echipamente a bazelor operaționale pentru intervenții în situații de urgență
;
Reabilitarea/ modernizarea / dezvoltarea și echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare, universitare și a infrastructurii pentru formare profesională continuă.
Dacă este cazul, în cadrul acestei axe prioritare se poate utiliza finanțarea încrucișată (definită în conformitate cu art. 34(2) Regulamentul Consiliului Nr. 1083/2006).
Reabilitarea, modernizarea și echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate
Obiectivul specific al acestui domeniu de intervenție îl constituie îmbunătățirea calității serviciilor de asistență medicală și repartizarea teritorial – regională echilibrată a acestora pe teritoriul țării, pentru asigurarea unui acces egal al cetățenilor la serviciile de sănătate.
Strategia națională de sănătate publică vizează dezvoltarea unui sistem de prevenire și tratare modern, performant, accesibil tuturor categoriilor de persoane afectate, precum și a unui sistem eficient de servicii de urgență. Infrastructura acestor servicii se situează mult sub standardele europene, iar lipsa unui management adecvat și a investițiilor a condus la un proces continuu de deteriorare.
Pentru refacerea echilibrului între serviciile de medicină primară și cele de medicină secundară, afectate de evoluția sistemului sanitar din ultimii ani, un rol important îl are dezvoltarea serviciilor ambulatorii (infrastructură de scară mică, aflate în spitale sau în afara acestora), acestea asigurând latura preventivă a serviciilor de sănătate, mai ales pentru acei pacienți, aflați în zone dezavantajate, expuși riscului de a nu beneficia de servicii medicale (de ex. cei aflați la distanțe mari de spitalele județene).
Este de așteptat ca reabilitarea și dotarea ambulatoriilor cu aparatură modernă de investigații, recuperare și fizioterapie și chiar de tratament, să mute centrul de greutate al tratamentului din spitale, unde costurile sunt mari, astfel încât majoritatea cazurilor să fie rezolvate în ambulatorii, iar internările să se facă numai pentru cazurile grave, chirurgicale și pe cât posibil cât mai aproape de ziua intervenției, durata spitalizării reducându-se la jumătate.
În același timp, localizarea ambulatoriilor în spitale sau în aproprierea acestora va contribui la furnizarea tratamentelor de calitate cu costuri reduse, datorită echipamentului și a personalului calificat din spitale, dar în același timp se va asigura securitatea serviciului medical. Totodată, existența ambulatoriilor în zone mai puțin accesibile, care nu dispun de spitale, pot contribui la furnizarea unor servicii medicale calificate pentru comunitatea respectivă, astfel încât pacienții să nu se deplaseze pentru consultații și tratament. Astfel, vor putea beneficia de aceste servicii și pacienții, din zone dezavantajate, respectiv cei aflați la distanțe mari de spitale.
Pentru a eficientiza sistemul de sănătate din România, astfel încât acesta să poată trata la standarde înalte cazurile urgente și dificile, strategia națională în domeniul sănătății prevede îmbunătățirea infrastructurii spitalicești, respectiv a clădirilor și echipamentelor. Luând în considerare faptul că cea mai mare parte a infrastructurii spitalicești este veche (majoritatea spitalelor având peste 50 sau 100 de ani vechime), o evaluare a Ministerului Sănătății Publice asupra situației spitalelor din România a identificat un număr de spitale județene a căror structură de rezistență permite efectuarea unor lucrări de reabilitare și echipare. Spitalele identificate spre reabilitare prin POR acoperă 7 din cele 8 regiuni de dezvoltare (cu excepția regiunii București – Ilfov) și furnizează o gamă largă de servicii (medicină internă, pediatrie, chirurgie, obstetrică–ginecologie, ortopedie, terapie intensivă, oftalmologie, rino-laringologie, etc. și, foarte important, servicii de urgență). Totuși, sunt mult mai multe spitale care necesită reabilitare și modernizare, dar studiile indică, în acest caz, costuri mult mai ridicate decât pentru construirea unor spitale noi.
Programul Operațional Regional sprijină prin urmare implementarea strategiei naționale care vizează eficientizarea serviciilor de sănătate, prin modernizarea și echiparea ambulatoriilor, precum și prin reabilitarea și prin sprijinirea dezvoltării infrastructurii spitalicești.
Identificarea, la nivel regional, a ambulatoriilor și a spitalelor care necesită reabilitări, modernizări și dotări cu echipamente se va realiza în concordanță cu prioritățile stabilite de Strategia Națională de Sănătate Publică, Strategiile și Planurile de Dezvoltare ale Regiunilor, precum și în conformitate cu reglementările Legii pentru reformă în domeniul sănătății.
Operațiuni orientative:
Reabilitarea, modernizarea și echiparea spitalelor județene;
Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea ambulatoriilor (din spitale și de specialitate)
Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale
Obiectivul specific al acestui domeniu de intervenție îl constituie îmbunătățirea calității și a capacității serviciilor sociale acordate prin sprijinirea echilibrată a acestora pe întreg teritoriul țării, pentru asigurarea unui acces egal al cetățenilor la astfel de servicii.
Analizele POR au evidențiat situația precară a infrastructurii serviciilor sociale și necesitatea realizării de investiții în reabilitarea, modernizarea și dotarea clădirilor în care se desfășoară acestea. Totodată, necesitatea investițiilor apare și ca urmare a stabilirii unor standarde minime de calitate pentru serviciile sociale ce trebuie să fie îndeplinite de centrele rezidențiale.
Centrele sociale cu destinație multifuncțională pot acoperi o gamă variată de servicii, cu scopul de a ajuta persoanele în dificultate, începând cu acceptarea lor în centru, până la rezolvarea problemelor specifice cu care acestea se confruntă, temporar sau permanent (materiale, financiare, culturale, juridice și administrative, relaționale, ocupaționale, medicale). În același timp, organizarea unor ateliere de lucru pentru dezvoltarea deprinderilor de viață independente și a competențelor profesionale, precum și furnizarea activităților de sprijinire pentru persoanele din grupuri dezavantajate va avea o contribuție directă la dezvoltarea activităților economiei sociale și, astfel, la descreșterea excluziunii sociale și, în paralel, la creșterea accesibilității pe piața forței de muncă.
Prin urmare, implementarea unor astfel de proiecte va avea rezultate pozitive, atât din punct de vedere umanitar, cât și din punct de vedere al reinserției pe piața muncii a numeroase persoane aflate în dificultate. Pentru facilitarea accesului grupurilor defavorizate din interiorul comunităților la servicii sociale, va fi respectat „principiul porților deschise”.
Identificarea la nivel regional a proiectelor de reabilitare, modernizare și dotare a infrastructurii centrelor sociale și rezidențiale se va realiza în concordanță cu prioritățile stabilite prin Strategia Națională privind Serviciile Sociale, precum și cu nevoile identificate prin strategiile județene de incluziune socială și strategiile și Planurile de Dezvoltare ale Regiunilor.
Operațiuni orientative:
Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea clădirilor centrelor sociale multifuncționale;
Reabilitarea, modernizarea și echiparea clădirilor în care funcționează centre sociale rezidențiale.
Îmbunătățirea dotării cu echipamente a bazelor operaționale pentru intervenții în situații de urgență
Obiectivul specific al acestui domeniu de intervenție îl reprezintă îmbunătățirea capacității de răspuns în situații de urgență la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare prin reducerea timpului de intervenție pentru acordarea primului ajutor calificat și pentru intervenții în situații de urgență.
Conceptul Strategic Național privind organizarea intervențiilor în situații de urgență, de acordare a asistenței medicale de urgență și a primului ajutor calificat prevede îmbunătățirea capacității și calității sistemului siguranței publice prin crearea a opt baze regionale. Acestea vor fi localizate la nivel regional, în județul cu cea mai multă experiență în acest domeniu, de unde vor fi coordonate intervenții integrate în caz de dezastre majore.
Programul Operațional Regional va susține acest obiectiv strategic prin investiții în achiziționarea de echipamente specifice, atât pentru dezvoltarea celor 8 baze operaționale regionale care vor înlesni intervenții integrate în caz de dezastre sau accidente (rutiere, etc.), cât și pentru îmbunătățirea dotării bazelor județene existente, în funcție de specificul diferitelor zone (expuse cutremurelor, inundațiilor, eroziunii).
Operațiuni orientative:
Achiziționarea de vehicule și echipamente specifice pentru bazele operaționale regionale și județene, pentru intervenții în situații de urgență
Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare, universitare și a infrastructurii pentru formare profesională continuă
Obiectivul specific al acestei intervenții îl constituie îmbunătățirea calității infrastructurii educaționale, a dotării școlilor, a structurilor de cazare pentru studenți și a centrelor pentru formare profesională pentru asigurarea unui proces educațional la standarde europene și a creșterii participării populației școlare și a adulților la procesul educațional. Creșterea participării la procesul educațional, ce va avea ca rezultat un nivel crescut al competențelor profesionale în relație cu piața muncii de la nivel local, va ajuta, și ea, la rezolvarea problemei șomajului în rândul tinerilor.
În România (2003), învățământul obligatoriu a fost extins de la opt la zece ani, ceea ce a mărit populația în vârstă de școlarizare și a făcut să crească presiunea asupra infrastructurii existente. Accesul la educație al copiilor din localități cu economii în declin, în special din mediul rural, și medii sociale vulnerabile (în special rromi) este dificil din cauza infrastructurii școlare proaste, a distanțelor mari până la cele mai apropiate școli, lipsei mijloacelor de transport, a unor spații școlare de cazare în apropierea școlilor. Prin urmare, strategia națională în domeniu și-a asumat ca prioritate crearea și dezvoltarea de campusuri educaționale preuniversitare .
Pe baza analizelor reiese necesitatea de a dezvolta un număr de aproximativ 480 campusuri. Prin POR se prevede sprijinirea acelor campusuri preuniversitare care se concentrează pe învățământul profesional și tehnic, continuând astfel experiența de preaderare. Nucleele pe baza cărora se vor dezvolta aceste campusuri vor fi școlile de artă și meserii care califică populația școlară în meserii cerute de piața locală/regională a muncii și pot asigura, în perspectivă, infrastructura necesară „centrelor de învățare continuă”, în special în zone rurale și zone dezavantajate. De asemenea, se poate asigura infrastructura centrelor care pot fi folosite de ONG-uri care se adresează șomerilor tineri.
După cum reiese și din analiză, în România există universități cu potențialul de a contribui la dezvoltarea țării și la atingerea obiectivelor agendei Lisabona. Prin facilitățile de predare și cercetare, aceste universități pot sprijini atingerea obiectivelor dezvoltării regionale a României privind sănătatea, practicile de management, inovarea afacerilor.
Cu toate acestea, creștea recentă a numărului de studenți a fost mai mare decât gradul de extindere a infrastructurii universitare. Prin urmare, sunt necesare investiții pentru modernizarea clădirilor facultăților și a facilităților pentru studenți, ceea ce va permite universităților să-și îndeplinească rolul în dezvoltarea regională și națională. Maximizarea capacității universităților și creșterea atractivității acestora vor contribui de asemenea la reducerea pierderii absolvenților care emigrează .
Operațiuni orientative:
reabilitarea, modernizarea, echiparea infrastructurii educaționale pre-universitare și universitare
crearea și dezvoltarea campusurilor preuniversitare
reabilitarea, modernizarea, echiparea centrelor de formare profesională continuă.
2.8.4 Axa Prioritară 4: Consolidarea mediului de afaceri regional și local
Obiective
Această axă prioritară are ca scop înființarea și dezvoltarea structurilor de afaceri de importanță regională și locală, reabilitarea siturilor industriale și sprijinirea inițiativelor antreprenoriale regionale și locale, pentru a facilita crearea de noi locuri de muncă și creșterea economică durabilă.
Fundamentare
Decalajele în dezvoltarea antreprenorială/ industrială a diferitelor Regiuni ale țării, măsurate prin numărul întreprinderilor la 1000 locuitori, s-au adâncit în ultimii ani. Regiunea București-Ilfov are de 3 ori mai multe întreprinderi comparativ cu Regiunea Nord-Est, aceasta din urmă având cea mai slabă dezvoltare. Mai mult, în România există de 2,5 mai puține întreprinderi la 1000 locuitori, comparativ cu țările UE-15, având o distribuție inegală în cele opt Regiuni de Dezvoltare.
POR se va concentra pe dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor specifice fiecărei regiuni, în special în zonele mai puțin dezvoltate și aflate în declin economic (ex. parcuri industriale, parcuri de afaceri și parcuri logistice, etc) cu scopul de a atrage investitori care își vor localiza afacerile în aceste zone și de a crea noi locuri de muncă.
POR va sprijini, de asemenea, reabilitarea siturilor, deoarece suprafețele de teren reabilitate vor constitui un factor economic important pentru dezvoltarea locală/regională.
De asemenea, este necesar, ca în contextul Strategiei revizuite de la Lisabona, să se investească în modernizarea sectoarelor productive locale și regionale, prin sprijinirea antreprenoriatului și prin facilitarea dezvoltării microîntreprinderilor.
Microîntreprinderile vor juca un rol important în dezvoltarea economică locală și regională și în crearea de noi locuri de muncă. Din această cauză, este extrem de important ca POR să sprijine un climat antreprenorial în cadrul comunităților locale prin facilitarea creării de noi afaceri și dezvoltarea celor existente.
Mai mult, activitățile cheie pentru asigurarea prosperității locale și regionale constau în sprijinirea transferurilor tehnologice pentru microîntreprinderi, conform Strategiilor de Inovare Regională (SIR). Fiecare regiune de dezvoltare elaborează SIR, cu sprijinul Uniunii Europene.
POR va sprijini autoritățile locale și întreprinderile private, pentru a crea și/sau dezvolta structuri de afaceri operaționale locale și regionale, având ca scop atragerea întreprinderilor, în special IMM, care vor contribui la crearea de noi locuri de muncă și utilizarea forței de muncă disponibilă în zonă.
Domenii majore de intervenție
Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor cu importanță regională și locală
Reabilitarea siturilor industriale poluate și neutilizate și pregătirea pentru noi activități
Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor
Dacă este cazul, în cadrul acestei axe prioritare se poate utiliza finanțarea încrucișată (definită în conformitate cu art. 34(2) Regulamentul Consiliului Nr. 1083/2006).
Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor cu importanță regională și locală
Structurile de sprijinire a afacerilor reprezintă structuri clar delimitate, care asigură o serie de facilități și/sau spații pentru desfășurarea activităților economice de producție și de prestare servicii. Acestea au ca scop atragerea investițiilor pentru valorificarea potențialului resurselor zonei.
Activitățile POR vor sprijini autoritățile locale și societățile comerciale (societățile administrator) pentru a crea și dezvolta propriile structuri regionale de sprijinire a afacerilor, având ca scop atragerea întreprinderilor, în special a IMM-urilor.
Structurile de sprijinire a afacerilor reprezintă un factor vital pentru creșterea atractivității regiunilor ca locații pentru investiții în activități economice și sociale, și un instrument cheie pentru impulsionarea mediului de afaceri regional și local. Mai mult, structurile de sprijinire a afacerilor vor contribui la creșterea gradului de competitivitate al Românie în contextul Uniunii Europene lărgite, și vor constitui un punct de plecare pentru integrarea economiei naționale în economia europeană.
Această concluzie s-a bazat pe faptul că proiectele privind parcurile industriale finanțate din PHARE CES 2000, 2004-2006, au avut un impact pozitiv atât asupra dezvoltării economice la nivel local cât și asupra creării noi locuri de muncă. În consecință, mediul de afaceri local a fost consolidat și IMM-urile au fost încurajate să desfășoare activități economice în beneficiul comunităților locale.
Structurile de sprijinire a afacerilor au ca scop dezvoltarea activităților economice, oferind condiții adecvate pentru localizarea întreprinderilor, în special a IMM-urilor productive și a serviciilor de sprijinire a acestora. Ele contribuie la crearea de noi locuri de muncă, diversificarea activităților economice din zonă și prin urmare la creșterea PIB regional. Structurile de sprijinire a afacerilor, în special, cele care au ca scop dezvoltarea și crearea microîntreprinderilor, sunt esențiale pentru a asigura durabilitatea noilor afaceri.
Structurile moderne de sprijinire a afacerilor permit regiunilor să beneficieze de avantaje competitive prin utilizarea resurselor lor specifice, neutilizate sau subutilizate până în prezent și mobilizarea întregului potențial productiv, în special pentru regiunile rămase în urmă, care vor contribui astfel la convergența regiunilor. Structurile de sprijinire a afacerilor vor fi dezvoltate, în principal, în zonele în care există o cerere reală pentru locații de afaceri, prevăzute în Planurile de Dezvoltare Regională.
Operațiuni orientative:
Crearea și dezvoltarea diferitelor tipuri de structuri regionale de sprijinire a afacerilor:
Construirea/reabilitarea/extinderea de clădiri, exclusiv pentru activități de producție, servicii;
Reabilitarea/extinderea sistemului de străzi din interiorul structurii de afaceri și a drumurilor de acces;
Crearea/reabilitarea/modernizarea/extinderea utilităților de bază (stații de tratare a apei, unitățile de furnizare a energiei și a gazului, sistemul de canalizare)
Cablare, rețele de internet broadband, etc.;
Demolare clădiri;
Activități de promovare;
Extinderea structurilor de sprijinire a afacerilor (îndepărtarea deșeurilor, curătare);
Alte activități adiacente necesare creării/dezvoltării structurilor de afaceri.
Reabilitarea siturilor industriale poluate neutilizate și pregătirea pentru noi activități
O preocupare importantă a POR este și reabilitarea siturilor industriale. Locațiile fostelor platforme industriale au un impact negativ asupra mediului în zonele nodale, multe regiuni industriale fiind situate in cele mai favorabile zone geografice.
Reabilitarea acestor areale industriale sprijină îmbunătățirea mediului înconjurător și oferă condiții mai bune pentru investiții noi datorită infrastructurii existente, care trebuie doar îmbunătățită, și nu reînnoită complet.
Siturile industriale în care nu se mai desfășoară activități economice sunt prezente în toate regiunile, oferind investitorilor o imagine negativă. Totuși, acestea sunt situate, de obicei, în cele mai favorabile zone geografice, în apropierea rețelelor de transport și a orașelor (servicii și alte facilități) și dețin rețele de utilități nefolosite (apă, gaz, sisteme de canalizare, etc) care pot fi reabilitate, îmbunătățite și dezvoltate.
Motivul pentru reabilitarea siturilor industriale este revigorarea zonelor respective, introducerea acestora în circuitul economic, modernizarea lor încât să devină atractive pentru investitori, și adecvate pentru dezvoltarea mediului de afaceri și de asemenea, înființarea de noi structuri pentru sprijinirea afacerilor.
POR încurajează reutilizarea situri-lor industriale reabilitate pentru a menține calitatea solului nepoluat, și a preveni impactul negativ al siturilor industriale asupra sănătății umane, faunei, florei și mediului înconjurător. Reabilitarea site-urilor industriale va avea un impact pozitiv asupra ecologiei, prin curățarea zonelor poluate; economiei, prin încurajarea investitorilor de a se localiza în zonele respective datorită costurilor reduse pentru dezvoltare; și din punct de vedere social, prin corelarea proiectelor pentru revitalizarea zonelor nefolosite și poluate, promovarea ocupării forței de muncă și a măsurilor de instruire.
derea implementării prin ROP a reabilitării siturilor industriale poluate și neutilizate.
Operațiuni orientative:
Reabilitarea site-urilor industriale poluate și neutilizate și pregătirea pentru noi activități:
Curățarea suprafețelor site-urilor industriale poluate și neutilizate și îmbunătățirea terenurilor;
Demolarea clădirilor și planarea terenului;
Reabilitarea/extinderea clădirilor pentru activitați de producție și prestări servicii
Crearea/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea infrastructurii de utilități publice (rețele de alimentare cu apă, gaze naturale, electricitate, rețele de canalizare);
Cablare, rețele internet broadband
Alte activități adiacente necesare pentru reabilitarea siturilor industriale și pregătirea pentru noi activități economice.
Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor
Sprijinul acordat micro-întreprinderilor de interes local/regional vizează restructurarea zonelor nedezvoltate, cu potențial de creștere economică, în special a orașelor mici și mijlocii, având ca rezultat crearea de noi locuri de muncă, pentru că acestea dispun de flexibilitatea necesară adaptării la cerințele unei economii de piață dinamice.
Programul Operațional Regional sprijină înființarea și dezvoltarea microîntreprinderilor productive și a celor prestatoare de servicii care folosesc potențialul endogen al regiunilor (resurse naturale, materii prime, resurse umane, etc). Mai mult, micro-întreprinderile vor fi încurajate să utilizeze noi tehnologii și inovații, echipamente IT și servicii, având un rol primordial în creșterea competitivității, productivității și a calității serviciilor.
Inițiativele antreprenoriale au fost sprijinite și prin Programul Phare 2000 – Coeziune Economică și Socială, prin care s-au derulat două scheme: o schemă de granturi pentru întreprinderile noi, microîntreprinderi și finanțarea start–up-urilor, precum și o schemă de consultanță și instruire pentru IMM-uri.
Operațiuni orientative:
Sprijinirea dezvoltării microintreprinderilor
Achiziționarea de echipamente și tehnologii productive moderne, servicii, construcții;
Achiziționarea sistemelor IT (software și echipamente);
Utilizarea de noi tehnologii în activitățile curente ale microîntreprinderii;
Relocalizarea microîntreprinderilor în structurile de afaceri;
Construcția/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea spațiilor de producție a microîntreprinderilor;
Activități specifice de dezvoltare.
Avantajele competitive regionale și disparitățile constituie un factor pentru stabilirea nivelului investițiilor majore.
Vor avea prioritate sectoarele economice, care dispun de avantaje competitive, identificate în Planurile de Dezvoltare Regională.
2.8.5 Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului
Obiective
Această axă prioritară vizează în principal valorificarea și promovarea durabilă a patrimoniului cultural și a resurselor naturale cu potențial turistic, precum și îmbunătățirea calității infrastructurii turistice de cazare și agrement, în vederea creșterii atractivității regiunilor, dezvoltării economiilor locale și creării de noi locuri de muncă.
Fundamentare
Strategia Națională de Dezvoltare Regională, elaborată pe baza Planurilor de Dezvoltare Regională și Cadrul Național Strategic de Referință 2007-2013 au identificat dezvoltarea turismului ca o prioritate de dezvoltare, dat fiind potențialul turistic existent în toate regiunile. Acest potențial justifică sprijinul financiar acordat reabilitării infrastructurii zonelor turistice și valorificării patrimoniului natural, istoric și cultural, pentru includerea acestora în circuitul turistic și promovarea lor în scopul atragerii turiștilor.
Dezvoltarea turismului este în deplină concordanță cu Orientările Strategice Comunitare 2007-2013, întrucât implementarea acestei axe prioritare contribuie la îmbunătățirea gradului de atractivitate a regiunilor și la crearea de noi locuri de muncă.
Investițiile în turism și cultură vor permite Regiunilor de dezvoltare să folosească avantajele oferite de potențialul lor turistic și patrimoniul cultural în identificarea și consolidarea identității proprii, pentru a-și îmbunătăți avantajele competitive în sectoare cu valoare adăugată mare și conținut calitativ și cognitiv ridicat, atât pe piețe tradiționale cât și pe piețe noi, în formare.
Turismul creează oportunități de creștere economică regională și locală și contribuie la crearea de noi locuri de muncă prin valorificarea patrimoniului cultural și natural, specific fiecăreia din cele opt regiuni de dezvoltare, inclusiv din zonele marginale, dezavantajate din punct de vedere economic și social. De asemenea, o parte importantă din noile locuri de muncă create constituie o oportunitate regională pentru ocuparea forței de muncă feminine.
Valorificarea atracțiilor turistice din diferitele zone ale țării poate contribui la creșterea economică a unor centre urbane în declin sau zone rurale periferice, prin favorizarea apariției și dezvoltării firmelor locale, transformând areale cu competitivitate economică scăzută în zone atractive pentru investitori.
Este de așteptat ca implementarea acestei axe prioritare a POR, prin îmbunătățirea infrastructurii zonelor turistice și a serviciilor de cazare și agrement, să determine creșterea calitativă, la standarde europene, a ansamblului condițiilor de practicare a turismului, cu impact direct asupra creșterii cererii de turism pentru România, ca destinație turistică europeană.
România are de promovat un potențial turistic de o mare diversitate, care oferă posibilitatea practicării întregii game de forme de turism și pe toată durata anului. Privatizarea sectorului turistic a contribuit la realizarea de investiții pentru modernizarea infrastructurii turistice și în consecință a calității și diversității serviciilor turistice oferite. Apar și se dezvoltă noi produse turistice și noi forme de turism de nișă, cum este turismul rural/agro și turismul de aventură. Se dezvoltă turismul de afaceri generat de congrese, simpozioane și expoziții, acțiuni cu caracter diplomatic, evenimente cultural științifice, extinderea afacerilor unor companii multinaționale în România (produse turistice de tip MICE).
Activitățile de promovare – cu scopul de a dezvolta turismul ca un sector economic transversal – contribuie la obiectivul general al competitivității prin efectul spill-over al activităților turistice recunoscut, privind sectoarele de servicii și producție.
Principalele domenii de intervenție:
Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural și crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe
Crearea/ dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice
Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare pentru creșterea atractivității României ca destinație turistică
Aceste domenii de intervenție au ca scop sprijinirea valorificării unor importante categorii de resurse turistice: culturale și resursele naturale.
Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural și crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe
Turismul cultural reprezintă unul dintre domeniile importante ale turismului, situându-se atât înaintea piețelor tradiționale cât și a altor nișe turistice, cum ar fi artele. Cercetările au indicat că turiștii care practică turismul cultural cheltuiesc cu 38 % mai mult pe zi și au o durată a sejurului cu 34% mai lungă decât turiștii care practică forme tradiționale de turism.
Pentru România este deosebit de important să se conserve ceea ce a rămas din moștenirea culturală a diferitelor regiuni ale țării, care au fost grav afectate în timp. Ne referim aici la clădiri istorice, monumente, muzee, teatre, lucrări istorice de artă. Aceste inițiative de conservare culturală, propuse de autoritățile locale, vor trebui însoțite de o planificare consistentă prin care să se conserve (și unde este posibil să restaureze) centrele istorice ale orașelor, să se mențină stilului arhitectonic tradițional și să se conserve orașele istorice medievale.
POR va finanța obiectivele cu potențial turistic (atât în mediul rural, cât și în urban), care sunt incluse în patrimoniul UNESCO, patrimoniul cultural național precum și patrimoniul cultural local din mediul urban, în conformitate cu legislația națională în vigoare.
Operațiuni orientative:
Restaurarea, protecția și conservarea patrimoniului cultural mondial (Bisericile cu picturi murale din nordul Moldovei, Mănăstirea Hurezi, Satele cu biserici fortificate din Transilvania, Cetățile dacice fortificate, Centrul istoric Sighișoara, Ansamblul de biserici de lemn din Maramureș, Rezervația Biosferei Delta Dunării) și modernizarea infrastructurii conexe
Restaurarea, protecția și conservarea patrimoniului cultural național și modernizarea infrastructurii conexe, cu potențial turistic important (restaurarea clădirilor cu elemente arhitectonice tradiționale, rețeaua de străzi, centre culturale, muzee, parcări, drumuri, etc.) în vederea introducerii lor în circuite turistice.
Restaurarea, protecția și conservarea patrimoniului cultural din mediul urban
De aceea, ținând cont și de evoluțiile globale ale pieței turistice, este absolut necesară creșterea standardelor de calitate a spațiilor de cazare de tipul hotelurilor, moteluri și campinguri, cabane și hoteluri pentru tineret, structuri de cazare pe vapoare/pontoane. În plus, aceleași atribute caracterizează și structurile de agrement turistic, care furnizează facilitățile de petrecere a timpului liber.
2.8.6 Axa Prioritară 6: Asistență tehnică
Obiectiv
Obiectivul acestei axe prioritare îl constituie sprijinirea implementării transparente și eficiente a Programului Operațional Regional.
Fundamentare
Pentru ca Programul Operațional Regional să fie implementat în cele mai bune condiții și să se asigure calitatea și gradul de coerență al acțiunilor, precum și utilizarea eficientă a fondurilor alocate acestui program, este necesar ca Autoritatea de Management și Organismele Intermediare să fie sprijinite prin intermediul asistenței tehnice.
Asistența tehnică se acordă conform prevederilor art. 46 al Regulamentului Consiliului nr. 1083/2006 privind dispozițiile generale pentru Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune, referitor la asistența tehnică acordată Statelor Membre: “pentru fiecare program operațional, fondurile pot finanța activități de pregătire, management, monitorizare, evaluare, informare și control, precum și activitățile pentru întărirea capacității administrative privind implementarea Fondurilor Structurale”
Conform Hotărârii Guvernului Nr 497/2004, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional a fost desemnat Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor, prin intermediul Direcției Generale pentru Dezvoltare Regională, iar conform Hotărârii Guvernului Nr. 361/2007 s-a constituit Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional.
Organismele intermediare pentru implementarea domeniilor de intervenție ale Programului Operațional Regional sunt cele opt Agenții pentru Dezvoltare Regională; exceptând domeniul de intervenție „Promovarea potențialului turistic și stabilirea infrastructurii necesare pentru a crește atractivitatea României ca destinație turistică”, pentru care organismul intermediar va fi Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale.
Contractele de servicii privind delegarea de atribuții vor fi încheiate pe toată durata programului de către Autoritatea de Management a POR cu fiecare Agenție de Dezvoltare Regională. Contractele vor include condiții referitoare la:
Structura organizațională a organismelor intermediare și separarea funcțiilor;
Păstrarea unui nivel corespunzător al personalului calificat și monitorizarea programelor de instruire
Mentenanța rețelelor informatice
Atingerea unui standard recunoscut de management
Principalele domenii de intervenție
Sprijinirea implementării, managementului și evaluării Programului Operațional Regional
Sprijinirea activităților de publicitate și informare privind POR
Sprijinirea implementării, managementului și evaluării Programului Operațional Regional
Implementarea eficientă a Fondurilor Structurale, în special în prima perioadă de programare, necesită implicarea activă a organismelor desemnate să gestioneze Programul Operațional Regional.
Prin intermediul acestui domeniu de intervenție vor fi sprijinite pregătirea, selecția, evaluarea, auditul și monitorizarea activităților realizate pentru implementarea POR, precum și pregătirea, selecția, evaluarea, auditul și monitorizarea proiectelor.
Atât Autoritatea de Management cât și Organismele Intermediare trebuie să se preocupe de îmbunătățirea calificării personalului și organizarea cursurilor de pregătire pentru a face față cerințelor impuse de managementul Programului Operațional Regional. Prin intermediul acestei domeniu de intervenție se vor finanța programe de pregătire și dacă este necesar, schimburi de experiență cu alte țări membre ale Uniunii Europene. Acest domeniu de intervenție vizează pregătirea și salarizarea personalului contractual, precum și a experților în vederea realizării unei implementări și a unui management eficient al POR.
De asemenea, achiziția și instalarea echipamentului necesar pentru implementarea POR va avea o importanță deosebită. Prin intermediul Programului Operațional Asistență Tehnică vor fi achiziționate calculatoarele necesare în cadrul Autorității de Management și a organismelor intermediare pentru punerea în funcțiune a SMIS.
Prin intermediul acestui domeniu de intervenție se vor finanța costurile Comitetului de Monitorizare pentru Programul Operațional Regional și a altor comitete implicate în implementarea programului.
Operațiuni orientative:
Sprijinirea Autorității de Management și a Organismelor Intermediare (inclusiv costuri de personal) pentru implementarea diferitelor etape ale POR, inclusiv identificarea și dezvoltarea proiectelor, pregătirea, selecția, monitorizarea, evaluarea, controlul și audit
Achiziția și instalarea echipamentelor IT (altele decât cele achiziționate prin SMIS) și birotice necesare pentru managementul și implementarea programului
Sprijinirea organizatorică și logistică a Comitetului de Monitorizare a POR și a altor Comitete implicate în implementarea programului
Evaluarea POR, inclusiv evaluările pentru proiectele implementate
Elaborarea de studii pentru fundamentarea POR
Cheltuieli salariale ale personalului și experților implicați în pregătirea, selecția, evaluarea, monitorizarea, controlul și auditul programului
Organizarea de seminarii și cursuri de training în vederea îmbunătățirii cunoștințelor personalului din cadrul Autorității de Management și a Organismelor Intermediare
Sprijinirea pregătirii POR pentru următoarea perioadă de programare
Sprijinirea activităților de publicitate și informare privind POR
Regulamentul General nr. 1083/2006 stabilește că Autoritatea de Management este responsabilă pentru acțiunile de informare privind Programul Operațional Regional, în special pentru informarea potențialilor beneficiari, corpuri profesionale, parteneri socio-economici, organizații ce promovează egalitatea dintre bărbați și femei, organizații nonguvernamentale și a publicului larg despre oportunitățile oferite de asistența acordată de Comunitatea Europeană. Obiectivul îl reprezintă îmbunătățirea cunoștințelor privind impactul intervențiilor POR și analizarea aspectelor specifice intervențiilor ROP la nivel regional și național.
Operațiile acestei axe prioritare vor fi implementate prin intermediul Planului de Comunicare al Programului Operațional Regional.
Operațiuni orientative:
crearea unui sistem de informare a tuturor actorilor interesați de conținutul POR
realizarea și distribuirea materialelor informative și publicitare (documente oficiale privind POR, ghiduri ale aplicanților, buletine informative, broșuri, postere, obiecte inscripționate cu logo POR, etc )
organizarea de conferințe, forumuri, prezentări, caravane de informare, traininguri pentru beneficiari, etc
Planul Financiar al POR
– suma totală a alocării financiare pentru fiecare fond, contribuția națională și rata de cofinanțare, pe axe prioritare, pentru întreaga perioadă de programare
Programul Operațional (număr CCI): 2007RO161PO001
Anual, pe surse de finanțare, în Euro:
*Rata de co-finanțare pentru toate Axele Prioritate este calculată pe baza costului total (public și privat).
Distribuția fondurilor pe axele prioritare ale Programului Operațional Regional a rezultat în primul rând din strategia POR, dar și din analiza portofoliului de proiecte colectate de la cele 8 Regiuni de Dezvoltare și pe baza consensului/acordului obținut ca urmare a discuțiilor cu reprezentanții regiunilor.
Axei prioritare 1 privind dezvoltarea urbană durabilă îi vor fi alocate fonduri importante (30,00%), dar mult mai puține decât nevoile existente în acest domeniu. Această alocare a luat în considerare capacitatea de implementare, cofinanțare și experiența autorităților locale în a implementa asemenea proiecte de mare anvergură.
Axa prioritară 2 (20,35% din contribuția FEDR la finanțarea POR) – în ceea ce privește îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale, nevoile de reabilitare a infrastructurii publice de transport identificate la nivel regional sunt mari, iar proiectele pentru reabilitarea/modernizarea infrastructurii de transport regional și local sunt foarte costisitoare.
Axa Prioritară 3 (15,00%) referitoare la infrastructura socială a regiunilor, va beneficia de 1/5 din fondurile totale ale POR, proiectele pentru reabilitarea/ modernizarea/ dezvoltarea infrastructurii pentru servicii de sănătate, sociale, de siguranță publică și educațională necesitând investiții mari pentru îmbunătățirea diferitelor tipuri de infrastructură socială.
Având un puternic caracter regional, axa prioritară 4 (17,00%) privind consolidarea mediului de afaceri regional și local va primi o alocare importantă din fondurile POR, în vederea încurajării economiilor regionale și pieței forței de muncă prin sprijinirea structurilor regionale de afaceri și a inițiativelor antreprenoriale.
Axa prioritară 5 (15%) privind dezvoltarea turismului regional și local va beneficia de o alocare financiară justificată de potențialul turistic ridicat al tuturor regiunilor, dar care nu poate fi valorificat din cauza calității slabe infrastructurii turistice sau a insuficientei valorificări a resurselor naturale și a patrimoniului cultural, precum și a slabei calități a capacității de cazare și a altor servicii specifice domeniului.
Un procent de 2,65% din fondurile programului va fi alocat Axei prioritare 6 – Asistență tehnică, pentru sprijinirea implementării, managementului și evaluării POR, dar și pentru activități publicitare și de informare privind POR.
Alocarea fondurilor pe regiuni are un rol orientativ și se va face pe baza indicatorului Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, ajustată cu un coeficient al densității populației specifice fiecărei regiuni. Utilizarea PIB/ locuitor, este justificată de faptul că acesta reprezintă cel mai eficient și cel mai folosit indice în UE de exprimare a nivelului de dezvoltare a unei regiuni. Întrucât Programul Operațional Regional urmărește dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor României, regiunile cu un nivel scăzut al PIB /locuitor vor beneficia, conform calculelor, de o pondere mai mare din fondurile totale ale programului. Ajustarea indicatorului cu densitatea populației se realizează în scopul compensării situației regiunilor mai prospere, care atrag fluxuri mari de populație definitive sau temporare.
Aceste alocări vor fi urmărite în mod regulat de către Comitetul de Monitorizare al Programului Operațional Regional și, dacă este necesar, vor fi revizuite în conformitate cu necesitățile identificate la nivelul regiunilor și a capacității acestora de a absorbi în mod efectiv fondurile primite.
Managementul și implementarea Programului Operațional Regional (POR) reprezintă responsabilitatea Autorității de Management desemnate pentru acest program. Autoritatea de Management este responsabilă pentru gestionarea și implementarea programului operațional conform Regulamentelor CE, a legislației naționale relevante și a principiilor unui management financiar riguros.
Prin Hotărârea de Guvern nr. 361/2007, publicată în Monitorul Oficial nr. 285/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional este constituită în cadrul structurilor Ministerului.
3. STUDIU DE CAZ
SC DC& CO LTD SRL a fost înființată în anul 1994 iar de la inființare și până în prezent a desfașurat activitate continuă și în creștere în domenii precum: fabricarea de produse stratificate din lemn, fabricarea elementelor de dulgherie și tâmplărie pentru construcții, producția diverselor tipuri de mobilier. Principalele produse realizate sunt de tipul mobilierului (biblioteci, grupuri de hol, vitrine sa.) la care se adaugă tâmplariile simple sau de tip termopan din lemn.
SC DC& CO LTD SRL dorește să implementeze proiectul ,,Cresterea competitivității DC&CO LTD SRL prin achiziționarea de linii tehnologice performante, în valoare de 1.822.032.80 lei (cca. 500.000 EUR), cu o finanțare nerambursabilă de 918.672 RON obținută în cadrul POR , Axa prioritară 1 ,,Un sistem inovativ și ecoeficient de producție’’ Domeniul major de intervenție DMI 1.1, Operatiunea:
a) Sprijin pentru consolidarea și modernizarea sectorului productiv pentru investiții tangibile și intangibile.
Schema de finanțare:
Sprijin financiar pentru consolidarea și modernizarea sectorului productiv pentru investiții realizate de intreprinderile mici și mijlocii
Sprijin financiar de pănă la 920000 lei pentru intreprinderile mici și mijlocii’’.
SC DC&CO LTD SRL a accesat prin BCR urmatoarea structura de fiananțare aferenta programul operational regional:
– un credit în valoare de 108.646 eur, cu surse alternative din partea Bancii Europene
pentru Investiții;
– un alt credit în valoare de 217.294 euro, cu surse alternative din partea Bancii Europene
pentru Reconstrucție și Dezvoltare
– Facilitate pentru TVA, în valoare de 190.760 lei
Proiectul va fi implementat într-o perioada de cca.6 luni de la semnarea contractului și
are ca obiective specifice considerate deja a fi atinse:
-dezvoltarea și modernizarea fluxului de producție care să conducă la o creștere a
capacitații de producție cu 20% și o creștere a productivității cu peste 10%
-dezvoltarea gamei sortimentale a produselor fabricate
-creșterea cifrei de afaceri cu peste 10%
-îmbunătațirea nivelului calitativ al produselor fabricate
-crearea unui numar de 14 noi locuri de munca.
Investiția va consta în achiziționarea de utilaje și echipamente de un înalt nivel tehnologic,
respectiv linie de îmbinat furnire (ghilotina de îndreptat, mașina de aplicat adezivi pe cant,
mașina de îmbinat furnir prin adezivare), centru de prelucrare cu comanda numerica pentru
formatizat, gaurire și dimensionare panouri mobila demontabila, linie de finisaj utilizând
solvent UV, formată din mașina de aplicat lac cu închiderea porilor UV și tunel de uscare
cu lămpi înclinate UV, circular de formatizat în pachet, freza cu comanda numerică și
mașină de calibrat cu cuțite amovibile și banda de șlefuit.
Tehnologia achiziționată prin proiect este de ultimă generație, procesul de îmbinare a
furnirelor ales ca soluție tehnologică constituind o noutate în domeniu.
Utilajele achiziționate asigură funcționarea optima a fluxului de producție, crescând calitatea
și complexitatea operațiilor efectuate.
Fondurile nerambursabile au fost obținute atât în cadrul programelor cu finanțare europeană (2004- Program RICOP derulat prin BCR-cca 80000 EUR) cât și prin accesarea de programe naționale (Fondul de Mediu-cca.62000 EUR).
Conducerea firmei este decisă ca în continuare să beneficieze de oportunitațile oferite de
diversele programe de finanțare.
În present firma are în evaluare o cerere de finanțare în cadrul POR (grant aprox. 250000 EUR) și o cerere de acord de principiu pentru finanțare în conformitate cu HG 1164/2007 (ajutor solicitat cca. 157000 EUR).
CONCLUZII
În prezent economia națională traversează o perioadă dificilă, în care mecanismele economiei de piață concurențiale nu se manifestă încă plenar, iar echilibrele macroeconomice sunt fragile. Criza economică se manifestă puternic, iar la nivel mondial se preconizează un nou declin economic,astfel cǎ putem afirma că unica metodă de depășire a acestora o reprezintă alocarea de fonduri investiționale importante pentru dezvoltarea economiei țării noastre.
Suport al creșterii economice, investițiile au un rol important în economie. Ele asigurǎ dezvoltarea cantitativǎ și calitativǎ a infrastucturii economiei, crearea de noi locuri de muncǎ atenuând sau diminuând șomajul, determinǎ progresul general al societății și asigurǎ baza materialǎ pentru activități social-culturale: invatamant, sănătate și cultura.
Din punct de vedere economic, investiția presupune o acumulare de capital, iar din punct de vedere financiar presupune o angajare de cheltuieli în prezent în scopul obținerii de venituri viitoare.
Decizia de investiții presupune opțiunea din mai multe variane decizionale, pentru cea mai avantajoasǎ. Frecvent însă, aceastǎ opțiune are loc într-un mediu asupra căruia decidentul are control limitat sau nul. În funcție de informațiile de care dispune decidentul asupra acestor situații se grupează în:
starea certă: decidentul are informații complete asupra mediului decizilonal ;
starea probabilistică: fiecare variantă decizională conduce la unul dintre rezultatele specifice
dintr-o mulțime dată, fiecare rezultat putând să apară cu o probabilitate cunoscută ca obiectiv
de către decident ;
starea incertǎ: una sau mai multe alternative decizionale, au sau nu rezultate dintr-o mulțime
dată sau chiar dacă au astfel de rezultate, probabilitatea lor de apariție este necunoscută sau
imposibil de apreciat obiectiv.
Opțiunea pentru investiții presupune selectarea proiectelor de investiții în funcție de rentabilitatea lor comparând costul acestora cu suma cash flow-urilor nete realizate din exploatarea lor. Aceasta comparație se poate face fara actualizare, conform principiului sumei algebrice a veniturilor și cheltuielilor scontate pe durata de viata a bunului, sau confruntând cash flow-urile nete pe ani cu cheltuiala pentru investiții, aduse la momentul opțiunii pentru investiții. De aceea, în adoptarea deciziei de investiții se folosesc:
criterii de opțiune farǎ actualizare, numite și criterii simple de opțiune;
criterii de opțiune pe baza actualizării.
Orice investiție este, într-o măsura mai mare sau mai micǎ, un angajament cu viitorul și, în consecința, estimarea eficienței sale nu poate fi făcutǎ cu certitudine. Reușita unei investiții depinde în mare măsura de măiestria decidentului de a direcționa viitorul în sensul împlinirii evenimentelor pe care le previzioneazǎ, cu toate cǎ existǎ probabilitatea de a apărea și alte evenimente pe care nu le-a previzionat și care sǎ influienteze, în mod determinant, activitatea unei firme. Așadar, viitorul este plin de neprevăzut și de aceea, decizia de investiții implicǎ și„ riscul"care trebuie comensurat și integrat în procesul investițional.
Definim riscul, în general ca fiind variabilitatea rezultatelor posibile de la ceea ce s-a așteptat. Riscul este legat de probabilitatea de a avea o rentabilitate mai micǎ decât cea așteptatǎ. Cu cât aceasta este mai micǎ cu atât investiția va fi mai riscanǎ.
Riscul se măsoară prin intermediul dispersiei sau abaterii medii pǎtratice a cash flow-urilor individuale fațǎ de speranța matematicǎ. În cazul în care se opține aceeasǎ valoare se va calcula coeficientul de variație.
Așa cum se știe, după stadiul său de dezvoltare, mediul financiar pune la dispoziția întreprinderii o gama de mijloace de finanțare mai mult sau mai puțin substanțială. Foarte diversificată în țările cu sisteme financiare dezvoltate, această gamă rămâne limitată la tehnicile financiare de baza în majoritatea țărilor în curs de dezvoltare. Dar oricare ar fi contextul, întreprinderile sunt confruntate cu alegerea surselor de finanțare
Finanțarea proiectelor de investiții se poate face atât prin surse de finanțare interne cât și prin surse de finanțare externe.
Autofinanțarea reprezintă baza oricărei dezvoltări a întreprinderilor, aceasta determinǎ creșterea capitalurilor proprii prin reținerea în totalitate sau în parte a sumei convenite ca remunerație anualǎ a acționarilor pentru acoperirea nevoilor de finanțare ale firmei și a sumei corespunzătoare participării activelor imobilizate la crearea noilor utilități sub forma amortizării.
Pe lângă autofinanțare societățile comerciale mai dispun și de alte mijloace de procurare a capitalului necesar cum sunt:
– împrumuturile pe termen lung;
-creșterea capitalului prin emisiune de acțiuni noi;
– leasingul.
În gestiunea financiară se au în vedere mai multe componente ce se intercondiționează. Astfel, de mărimea, structura și modul de utilizare al capitalurilor depinde de mărimea rezultatelor financiare ale întreprinderii. Orice modificare de structura în procedeele de obținere a capitalului social, produce modificări în ceea ce privește mărimea rezultatelor financiare și implicit în modul de repartizare al acestora.
Deciziile de investiții sunt decizii de plasament ale capitalului și prin natura lor sunt asimilate deciziilor strategiei.
Deciziile financiare de finanțare se referă la modul de finanțare a activelor. Prin intermediul lor se stabilesc sursele de procurare ale capitalului necesar finanțării activelor.
Deciziile de investiție și de finanțare se intercondiționează reciproc, motiv pentru care ele nu pot fi separate în activitatea decidentului. Intre deciziile de investiții și cele de finanțare exista o intercondiționare în sensul că opțiunea pentru investiții determina nivelul capitalurilor de finanțare și necesitatea găsirii surselor de finanțare.
Corelarea deciziei de investiții cu cea de finanțare se realizează prin intermediul planului de finanțare a investițiilor care compară pe de o parte investițiile indispensabile creării, menținerii, sau dezvoltării întreprinderii cu sursele de care dispune sau pe care le poate atrage
B I B L I O G R A F I E
1. Alina Bargaoanu- Fondurile Europene, Ed.Tritonic,2009
2. Avram Cezar-Fonduri Structurale,Ed.Universitara,2009
3.Badea Mihaela-Proiecte eligibile pentru accesarea fondurilor europene,Ed.Gold,2011
4. Bernard Colasse – Analyse financiere d’entreprise, Ed. La Decouverte, Paris, 2004.
5. Brezeanu Petre – Finanțarea afacerii, Ed. Fundația de Mâine, București, 1997.
6. Bucătaru Dumitru – Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Junimea, Iași,2006.
7.Capota Valentina- Planificarea operaționala și Finanțarea,Akademos Art,2009
8. Cojocaru C. – Analiza economico- financiară a exploratoriilor agricole si silvice, Ed. Economică, 1997.
9. Dinu Eduard – Analiza economico-financiară, Ed. ASE, București, 2006.
10.Georgescu Maria – Andrada – Fondurile Pre-aderare, Ed.Universul Juridic,2005.
11. Georgescu Nicolae, Robu Vasile, Vâlceanu Gheorghe – Finanțarea afacerii, Ed. Economică, 2005.
12. Ghic G.,Grigorescu J. C. – Analiza economico-financiară, Ed. Universitară, 2009
13. Hanțulie Cătălin- Planificarea operaționala și Finanțarea afacerii,Akademos Art,2009
14. Huruzeanu Miruna, Roman Monica, Troe Liviu, Zaharia Octavian – Analiza statistică a activității economice și a gestiunii financiare a întreprinderii, Ed. ASE, București, 2007
15.Marin Dumitru – Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Fundația “ România de Mâine”,2003.
16. Matei Viorel – Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Universitaria, Craiova, 2005.
17. Mărgulescu D. – Analiza economico-financiară a întreprinderii, Ed. Tribuna Economică, București, 2000.
18.Menegatos Valentina- Finantarea afacerii -Akademos Art,2007
19. Moroșan Iosefina – Analiza economico-financiară, Ed. Fundația România de mâine, București, 2004.
20. Păvăloaie Daniel, Păvăloaie Willi – Analiza economico-financiară, Ed.Moldovia,Bacău, 2003.
21. Robu V., Georgescu N. – Finanțarea afacerii, Ed. Omnia Uni, Brașov, 2006.
22. Vasile Ilie – Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Meteor press, Bucuresti, 2006.
23. Vintilă G. – Diagnosticul financiar si evaluarea întreprinderilor, Ed. Didactică si Pedagogică, București, 2005.
24. Vintilă Georgeta – Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Didactice si Pedagogice, București, 1997.
25.Zoprea Dumitru – Fonduri Europene pentru România în perioada 2007-2013,Ed.Sedcom Libris,București,2007
B I B L I O G R A F I E
1. Alina Bargaoanu- Fondurile Europene, Ed.Tritonic,2009
2. Avram Cezar-Fonduri Structurale,Ed.Universitara,2009
3.Badea Mihaela-Proiecte eligibile pentru accesarea fondurilor europene,Ed.Gold,2011
4. Bernard Colasse – Analyse financiere d’entreprise, Ed. La Decouverte, Paris, 2004.
5. Brezeanu Petre – Finanțarea afacerii, Ed. Fundația de Mâine, București, 1997.
6. Bucătaru Dumitru – Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Junimea, Iași,2006.
7.Capota Valentina- Planificarea operaționala și Finanțarea,Akademos Art,2009
8. Cojocaru C. – Analiza economico- financiară a exploratoriilor agricole si silvice, Ed. Economică, 1997.
9. Dinu Eduard – Analiza economico-financiară, Ed. ASE, București, 2006.
10.Georgescu Maria – Andrada – Fondurile Pre-aderare, Ed.Universul Juridic,2005.
11. Georgescu Nicolae, Robu Vasile, Vâlceanu Gheorghe – Finanțarea afacerii, Ed. Economică, 2005.
12. Ghic G.,Grigorescu J. C. – Analiza economico-financiară, Ed. Universitară, 2009
13. Hanțulie Cătălin- Planificarea operaționala și Finanțarea afacerii,Akademos Art,2009
14. Huruzeanu Miruna, Roman Monica, Troe Liviu, Zaharia Octavian – Analiza statistică a activității economice și a gestiunii financiare a întreprinderii, Ed. ASE, București, 2007
15.Marin Dumitru – Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Fundația “ România de Mâine”,2003.
16. Matei Viorel – Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Universitaria, Craiova, 2005.
17. Mărgulescu D. – Analiza economico-financiară a întreprinderii, Ed. Tribuna Economică, București, 2000.
18.Menegatos Valentina- Finantarea afacerii -Akademos Art,2007
19. Moroșan Iosefina – Analiza economico-financiară, Ed. Fundația România de mâine, București, 2004.
20. Păvăloaie Daniel, Păvăloaie Willi – Analiza economico-financiară, Ed.Moldovia,Bacău, 2003.
21. Robu V., Georgescu N. – Finanțarea afacerii, Ed. Omnia Uni, Brașov, 2006.
22. Vasile Ilie – Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Meteor press, Bucuresti, 2006.
23. Vintilă G. – Diagnosticul financiar si evaluarea întreprinderilor, Ed. Didactică si Pedagogică, București, 2005.
24. Vintilă Georgeta – Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Didactice si Pedagogice, București, 1997.
25.Zoprea Dumitru – Fonduri Europene pentru România în perioada 2007-2013,Ed.Sedcom Libris,București,2007
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Finanțarea Unei Investitii Prin Por (ID: 140316)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.