Finanțarea Unei Fabrici DE Producere A Jucăriilor DIN Lemn Prin Pndr 2014 2020

Diverse

Finanțarea Unei Fabrici DE Producere A Jucăriilor DIN Lemn Prin Pndr 2014 2020

Byadmin ianuarie 1, 2024

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:

Lect./Conf./Prof.univ.dr. NUME PRENUME

Absolvent:

CATRINAR (MAGDA) Loredana Steliana

Timișoara

2016

LUCRARE DE LICENȚĂ

FINANȚAREA UNEI FABRICI DE PRODUCERE A JUCĂRIILOR DIN LEMN PRIN PNDR 2014-2020

Coordonator științific:

Lect./Conf./Prof.univ.dr. NUME PRENUME

Absolvent:

CATRINAR (MAGDA) Loredana Steliana

Timișoara

2016

Folosirea conținutului sau a unor părți din acesta fără acordul autorului se pedepsește conform legilor in vigoare.

REFERAT

Lucrarea de licență întocmită de absolventul(a)

NUME PRENUME

îndeplinește condițiile de formă și conținut pentru a putea fi prezentată în fața comisiei de acordare a licenței.

Conținutul lucrării de licență a fost verificat, procentul de originalitate fiind: _________ %

Nota propusă: XX (în litere)

Data: ___/___/2016 Coordonator:

Lect./Conf./Prof.univ.dr. NUME PRENUME

DECLARAȚIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE PRIVIND RESPECTAREA DREPTURILOR INTELECTUALE ÎN ELABORAREA

LUCRĂRII DE LICENȚĂ/ DISERTAȚIE

Subsemnatul ________________________________________________________________,

legitimat cu BI/CI seria _____ nr. _____________, CNP ____________________________ autorul lucrării de licență/disertație, cu titlul:

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________

având coordonator științific pe dl./d-na

_________________________________________________.

Lucrarea a fost elaborată în vederea susținerii examenului de finalizare a studiilor organizat de către Facultatea de Științe Economice, din cadrul Universității “Tibiscus” din Timișoara, sesiunea __________________ a anului universitar __________________.

Declar pe proprie răspundere, și în conformitate cu art. 292 Cod Penal, privind falsul în declarații, că această lucrare este rezultatul propriei mele activități intelectuale, nu conține porțiuni plagiate, iar sursele bibliografice au fost folosite cu respectarea legislației române și a convențiilor internaționale privind drepturile de autor.

Timișoara,

Data Semnătura

CUPRINS

1. INTRODUCERE

Am ales cu mult interes această temă pe care am considerat-o fundamentală și utilă în domeniul economic. Datorită importanței finanțărilor nerambursabile în dezvoltarea afacerilor locale, am ales să prezint modul de accesare a fondurilor nerambursabile pentru finanțarea proiectelor de investiții. Ca element central al lucrării de licență am avut un studiu de caz privind accesarea fondurilor nerambursabile oferite de Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, Submăsura 6.4. Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole.

Totodată, în această lucrare mi-am propus să scot in evidență importanța proiectelor, fondurilor si programelor europene pentru o dezvoltare durabilă a României.

Pentru ca un proiect să beneficieze de finanțare europeană este necesară ȋncadrarea acestuia in politicile si strategiile locale, regionale, naționale și ale Uniunii Europene. De asemenea, este esențială contribuția pe care acesta o adduce la dezvotlarea durabilă, egalitatea de șanse, societatea informațională sau inovarea și noile tehnologii, protecția mediului și eficiența energetică, aspect central ale procesului de evaluare și selecție a proiectelor spre finanțare.

Din punct de vedere teoretic, există o distincție între noțiunile de proiect și program, deși de cele mai multe ori acestea se folosesc cu înțelesuri asemănătoare. În managementul proiectelor un program cuprinde mai multe proiecte, un proiect se poate împărți mai departe în subproiecte, grupuri de activități și acțiuni.

Programul național de dezvoltare rurală (PNDR) este un program de măsuri elaborate de Ministerul Agriculurii si Dezvoltarii Rurale, apoi aprobat de Comisia Europeană. Aceste măsuri ajută la dezvoltarea agriculturii din Romania și activităților din spațiul rural. Prin acest program se urmărește atragerea fondurilor europene pentru a ajuta relansarea activităților economice în spațiul rural. Masurile din cadrul PNDR vizează toate domeniile de activitate din mediul rural.

În cadrul lucrării au fost abordate elemente teoretice, privind legislația și normele pentru relevante în cazul solicitării de finanțare nerambursabilă de către o entitate economică, precum și studiu aplicativ cu privire la procedura de aplicare pentru finanțare nerambursabilă prin PNDR 2014-2020, Submăsura 6.4. „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”.

Lucrarea este structurată în două părți. Prima parte prezintă elementele teoretice cu privire la tema abordată și include: prezentarea pogramului, aspecte privind legislația și normele relevante în aplicarea pentru finanțare nerambursabilă prin PNDR 2014-2020 și prezentarea diverselor studii relevante pentru tema abordată.

Tema este de actualitate, PNDR 2014-2020 fiind în desfășurare, fiind necesară prezentarea aspectelor procedurale aferente solicitării de finanțare nerambursabilă prin acest program. Totodată, caracterul practic al lucrării face îi conferă acesteia un puternic caracter aplicativ.

2. CONCEPTE GENERALE PRIVIND FINANȚAREA INVESTIȚIILOR PRIN PNDR 2014-2020, SUBMĂSURA 6.4. INVESTIȚII ÎN CREAREA ȘI DEZVOLTAREA DE ACTIVITĂȚI NEAGRICOLE

2.1. Aspecte teoretice privind finanțările nerambursabile

Literatura de specialitate este săracă în lucrări cu privire la accesarea fondurilor nerambursabile. Cele mai des întâlnite materiale de acest fel sunt ghidurile online , precum și articolele pe tema programelor cu finanțare nerambursabilă. Însă, cele mai sigure surse sunt documentele oficiale publicate de Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), respectiv Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, fișa submăsurii 6.4. Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole și Ghidul solicitantului pentru submăsura 6.4. Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole disponibile pe site-ul AFIR.

Totodată, găsim o serie de lucrări cu privire la strategii de absorbție și propuneri de politici cu privire la accesarea fondurilor nerambursabile. Cele mai multe se regăsesc sub forma unor teze de doctorat. Principalul neajuns al acestor lucrări este dat de faptul că abordează problema fondurilor nerambursabile la nivel strategic, cu aplicativitate redusă pentru potențialii beneficiari datorită descrierii sumare a procedurii de solicitare a unor astfel de fonduri.

O altă sursă importantă o reprezintă ghidurile de bune practici în accesarea fondurilor nerambursabile prin PNDR 2014-2020, însă lipsa de experientță în acest program face ca acestea să fie perimate, referindu-se la vechiul PNDR 2007-2013.

Astfel, am văzut necesară abordarea temei din punct de vedere procedural, descriind pași necesari pentru solicitarea și accesarea fondurilor nerambursabile prin PNDR 2014-2020, submăsura 6.4. Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole.

2.2. Fonduri structurale

Fondurile structurale sunt definite ca instrumente financiare. Aceste instrumente sunt administrate de către Comisia Europeană, finanțȃnd programe de dezvoltare regională, ȋn scopul de a consolida coeziunea economică si socială in Uniunea Europeană.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

Acest Fond European Agricol pentru Dezvoltare Rurală este menit să consolideze politica de dezvoltare rurala a Uniunii si sa simplifice punerea sa in aplicare.Instrumentul imbunatateste, in special, gestionarea si controlul politicilor de dezvoltare rurala din anii 2007-2013 si 2014-2020.

Acest fond contribuie la:

Imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier;

Imbunatatirea mediului si a peisajului;

Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si incurajarea diversificarii economiei rurale.

Fondurile de 7,5 miliarde de Euro acordate prin FEADR reprezinta o adevarata oportunitate pentru finantarea spatiului rural din Romania. Prin FEADR se acorda finantare 50-70% din valoarea eligibila a proiectului.

2.3. Fondul European de dezvoltare regională (FEDR)

Acest Fond European de dezvoltare regională are ca scop consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale in cadrul Uniunii Europene. El corectează dezechilibrele existente ȋntre regiuni si sprijină dezvoltarea regional si locală prin stabilirea unor priorități care pun accentual pe:

Infrastructurile de transport, energie si telecomunicații;

Imbunătațirea tehnologiei comunicațiilor, cȃt si accesul la informații;

Dezvoltarea urbană durabilă;

Infrastructurile de educație, de sănătate și sociale;

Consolidarea administrației publice;

Serviciile de interes economic;

Cercetare, dezvoltare si inovare;

Trecerea la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon.

Fondul social European (FSE)

Fondul social European reprezintă instrumentul principal al Uniunii Europene care are ca scop investirea in oameni. Acesta deschide noi porți cetățenilor europeni, promovează o educație mai bună, oferă oportunități mai mari de angajare, si imbunătățește situațiile persoanelor care se confruntă cu un riscul de sărăcie.

Fondul social Euorpean vizează patru obiective tematice:

Investițiile in domeniul educației, al formării competențelor;

Promovarea ocupării forței de muncă si sprijinirea mobilității muncitorilor;

Combaterea sărăciei;

Consolidarea capacității instituționale și a eficienței administrației publice.

Totuși, fondul social European ar trebui sa contribuie si la realizarea altor obiective tematice, cum ar fi:

Intensificarea utilizării tehnologiilor informației si comunicațiilor;

Trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, eficientă din punctual de vedere al utilizării resurselor si neinflunțabilă de schimbările climatice;

Dezvoltarea tehnologica și a inovării;

Cresterea competitivității intreprinderilor mici și mijlocii.

Fondul de coeziune

Acest fond de coeziune este un fond special al comunității europene care ajuta statele membre al căror venit național brut pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media comunitară să-și reducă diferențele dintre nivelurile de dezvoltare economică si socială și să-și stabilizeze economiile. Fondul de coeziune susține acțiunile care fac parte din domeniile rețelelor de transporturi, in special proiectele prioritare de interes European, si acțiunile de mediu, unde acesta intervine in proiecte din domeniul transporturilor sau din domeniul energiei, atȃta vreme cat aceste acțiuni aduc avantaje clare pentru mediu, cum ar fi:

Eficacitatea energetică;

Folosirea de surse de energie regenerabile;

Dezvoltarea transportului feroviar;

Consolidarea transporturilor publice.

Conform Nomenclatorului Unităților Teritoriale Statistice (NUTS) structura teritorială a României, asimilabilă NUTS, este:

• NUTS I: România;

• NUTS II: 8 regiuni de dezvoltare, cu o populație medie de 2,67 mil. locuitori pe regiune;

• NUTS III: 42 județe, care reflectă structura administrativ-teritorială a țării;

•NUTS IV: nu se folosește, deoarece încă nu s-au realizat asocieri de unități teritoriale;

•NUTS V: 320 municipii și orașe, 2.861 comune cu 12.957 de sate

Această împărțire este importantă deoarece intensitatea sprijinului nerambursabil diferă, în unele cazuri, de la regiune la regiune.

În zonele rurale din România există o serie de decalaje majore în ceea ce privește calitatea vieții în mediul rural. Acestea se reflectă prin prisma tuturor componentelor sale socio-economice: economie rurală, servicii, formare și educație (rată ridicată de abandon școlar), capacitate administrativă, potențial demografic, sănătate, cultură, etc.

Astfel în mod speci fic, mediul rural este caracteriazat de decalaje importanate față de mediul urban în ceea ce privește serviciile de bază, oportunități de angajare și antreprenoriat, guvernanță locală, acces la credite pentru investiții. Aceste disparitati genereaza nevoia de scaderea riscului de saracie si exluziune sociala in randul populatiei rurale cat si in randul minoritatii rome a carui risc de saracie este ridicat.

Totodată este din ce in ce mai evidentă nevoia unei abordări locale integrate, participative, de jos în sus, pentru a dezvolta comunitățile rurale cu posibilitatea de a identifica nevoile locale și a găsi soluții viabile și inovatoare pe care o abordare convențională de sus în jos nu o poate realiza.

Astfel, nevoia de a facilita creșterea accesului la locuri de muncă, antreprenoriat, sănătate, educație, cultură, generare de venituri alternative, și creșterea calitatății a vieții în mediul rural, va fi acoperită prin măsuri de dezvoltare rurală adecvate.

Infrastructura și serviciile de bază în comunitățile rurale, inclusiv din zonele montane, sunt neadecvate atât din punct de vedere al calității dar mai cu seamă a functionalității acestora. Acestea reprezintă principalele elemente care mențin un decalaj accentuat între zonele rurale și zonele urbane din România și cu atât mai mult, o piedică în calea egalității de șanse și a dezvoltării socio-economice a zonelor rurale.

Astfel dezvoltarea și modernizarea de sisteme de apă/apă uzată adaptată la standarde, rețele de drumuri de interes local, pentru îmbunătățirea conectivității, servicii de sănătate, reprezintă nevoi de bază pentru populația rurală. Accesul limitat la acestea este reflectat într-un grad redus de atractivitate a spațiului rural atât pentru antreprenori dar și pentru tinerii din aceste zone. Deficiențele ce decurg dintr-o infrastructură locală slab dezvoltată determină de asemenea decalaje de accesibilizare a formelor educaționale.

O infrastructură de bază îmbunătățită, va crea condiții de viață adecvate, o dezvoltare și revitalizare a economiei rurale asigurând totodată accesul la sănătate, servicii sociale dar și educație. În mod specific o infrastructură de apă/apă uzată în sistem centralizat va îmbunătăți accesul la apă potabila si va creste conditiile de igiena, în timp ce drumurile locale îmbunătățite vor spori accesul la toate celelalte servicii .

În prezent, în România, oportunitățile de angajare sunt reduse, în special în sectorul non-agricol. Populația din zonele rurale depinde în principal de activitățile agricole acestea oferindu-le condiții de viață de subzistență. Decalajul dintre mediul rural și cel urban este redat de nivelul scăzut de venituri și de rata de angajare. Nevoia obținerii de venituri suplimentare pentru populația ocupată în agricultura de subzistență și semisubzistență este absolut necesară, mai ales în contextul tendinței de depopulare. Totodată nevoia de stimulare a antreprenoriatului în mediul rural este ridicată și este în rezonanță cu nevoia de creștere a valorificării potențialului comunităților rurale din perspectiva pesiajului, culturii, activităților tradiționale dar și a resurselor locale.

Dezvoltarea activităților afacerilor la scară mică de către fermieri și alții în domenii non-agricole poate contribui la obținerea de locuri de muncă și venituri suplimentare și la menținerea populației în mediul rural.

Accesarea fondurilor nerambursabil prin PNDR 2014-2020, Submăsura 6.4. Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole presupune îndeplinirea de către agentul economic a unor condiții specifice, denumite condiții de eligibilitate. Acestea privesc eligibilitatea solicitantului, condiții de eligibilitate ale proiectului de investiții, condiții de eligibilitate ale cheltuielilor și o serie de condiții suplimentare (precum cele la care se angajează solicitantul prin proiectul de investiții, precum și cele de menținere a proiectului pe o perioadă de minim 5 ani după finalizarea investiției).

2.4. Programe operaționale

Programele Operaționale sunt documente strategice aprobate de Comisia Europeană care au ca obiectiv implementarea priorităților sectoriale și/sau regionale si pot fi confinanțate din Instrumentele Structurale, Fondurile Structurale și de Coeziune.

Fondurile structurale si de coeziune care finanțează PO sunt instrumente financiare cu ajutorul cărora UE acționeaza pentru realizarea a trei obiective ale Politicii de Coeziune.

Primul obiectiv este Convergența. Acest obiectiv primeste finanțare din trei fonduri, si anume FEDR, FSE si FC și este adresat investițiilor pentru dezvoltare si locuri de muncă pentru regiunile mai puțin dezvoltate și regiunile in tranziție.

Al doilea obiectiv este Competitivitatea si ocuparea forței de muncă. Aceast obiectiv presupune investiții pentru dezvoltare si locuri de muncă pentru regiunile mai dezvoltate si este finanțat din doua fonduri si anume FEDR și FSE.

Ultimul obiectiv este Cooperarea teritorială europeană. Acest obiectiv primește finanțare din FEDR și dorește stabilitatea cooperării la nivel transfrontalier, transnational si interregional.

Sub-măsura 6.4 Sprijin pentru investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole se încadrează, în măsura 06 ”Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor” și contribuie la domeniile de intervenție:

– 5C – Facilitarea furnizării și a utilizării surselor regenerabile de energie, a sub-produselor, a deșeurilor și reziduurilor și a altor materii prime nealimentare, in scopul bio-economiei;

– 6A – Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici, precum și crearea de locuri de muncă.

Submăsura 6.4 „Sprijin pentru investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole” are ca scop:

Stimularea mediului de afaceri din mediul rural;

Creșterea numărului de activități neagricole desfășurate în zonele rurale;

Dezvoltarea activităților neagricole existente;

Crearea de locuri de muncă;

Creșterea veniturilor populației rurale;

Reducerea diferențelor dintre mediul rural și urban;

Diversificarea activităților economice ale fermierilor sau membrilor gospodăriilor agricole prin practicarea de activități neagricole în vederea creșterii veniturilor și creării de alternative ocupaționale.

Solicitanții eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin această sub-măsură sunt:

Micro-întreprinderi și întreprinderi neagricole mici existente și nou-înființate (start-ups) din spațiul rural;

Fermieri sau membrii unor gospodării agricole (autorizați cu statut minim pe PFA) care își diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unei activități neagricole în zona rurală în cadrul întreprinderii deja existente, încadrabile în micro-întreprinderi și întreprinderi mici, cu excepția persoanelor fizice neautorizate.

Solicitantul trebuie să respecte următoarele condiții:

să fie persoană juridică română;

să aibă capital 100% privat;

să acționeze în nume propriu;

să asigure surse financiare stabile și suficiente pe tot parcursul implementării proiectului.

Pentru a putea primi sprijin în cadrul sub-măsurii 6.4, solicitantul sprijinului trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili;

Investiția trebuie să se încadreze în cel puțin unul din tipurile de sprijin prevazute prin sub-măsură;

Localizarea proiectului pentru care se solicita finantare trebuie sa fie in spatial rural;

Solicitantul trebuie să demonstreze capacitatea de a asigura co-finanțarea investiției;

Viabilitatea economică a investiției trebuie să fie demonstrată pe baza prezentării unei documentații tehnico-economice;

Intreprinderea nu trebuie să fie în dificultate în conformitate cu Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor în dificultate.

Investiția va fi precedată de o evaluare a impactului preconizat asupra mediului și dacă aceasta poate avea efecte negative asupra mediului, în conformitate cu legislația in vigoare.

Exemple de tipuri de investiții și cheltuieli eligibile:

„Investiții pentru producerea și comercializarea produselor neagricole:

– fabricarea produselor textile, îmbrăcăminte, articole de marochinarie, articole de hartie și carton;

fabricarea produselor chimice, farmaceutice;

activități de prelucrare a produselor lemnoase;

industrie metalurgică, fabricare de construcții metalice, mașini, utilaje și echipamente;

fabricare produse electrice, electronice;

Investiții pentru activități meșteșugărești (activități de artizanat și alte activități tradiționale neagricole – olărit, brodat, prelucrare manuală a fierului, lânii, lemnului, pielii, etc);

Investiții legate de furnizarea de servicii:

servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare;

servicii de reparații mașini, unelte, obiecte casnice;

servicii de consultanță, contabilitate, juridice, audit;

activități de servicii în tehnologia informației și servicii informatice ;

servicii tehnice, administrative, etc.

Investiții pentru infrastructură în unitățile de primire turistică tip agro-turistic, proiecte de activități de agrement.

Investiții pentru producția de combustibil din biomasă (ex: fabricare de peleți și brichete) în vederea comercializării”.

Costuri eligibile specifice :

a) „construcția, extinderea și/sau modernizarea și dotarea clădirilor;

b) achiziționarea și costurile de instalare, inclusiv în leasing financiar, de utilaje, instalații și echipamente noi

c) investiții intangibile: achiziționarea sau dezvoltarea de software și achiziționarea de brevete, licențe, drepturi de autor, mărci.”

Cheltuielile cu mijloacele de transport specializate pot fi eligibile cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:

„mijlocul de transport sa fie incadrat in categoria N1 sau N2 cu maximum 3 locuri și 2 uși de acces in cabina;

sa fie modificat constructiv si omologat R.A.R. ca autovehicul special/specializat pentru activitatea propusa prin proiect;

În cartea de identitate a vehiculului trebuie inregistrata mentiunea speciala din care sa reiasa modificarea de structura, conform cerintelor autoritatii publice de resort si legislatiei in vigoare.”

Nu sunt eligibile:

prestarea de servicii agricole, achiziționarea de utilaje și echipamente agricole aferente acestei activități, în conformitate cu Clasificarea Activităților din Economia Națională;

procesarea și comercializarea produselor prevazute în Anexa I din Tratat;

producția de electricitate din biomasă ca și activitate economică;

cheltuielile cu achiziționarea de bunuri și echipamente ”second hand”;

cheltuieli efectuate înainte de semnarea contractului de finanțare a proiectului, cu excepția costurilor generale necesare pentru depunerea cererii de finantare care pot fi realizate înainte de depunerea cererii de finanțare;

cheltuieli cu achiziția mijloacelor de transport pentru uz personal și pentru transport persoane;

cheltuieli cu investițiile ce fac obiectul dublei finanțări care vizează aceleași costuri eligibile;

cheltuieli:

a. dobânzi debitoare;

b. achiziționarea de terenuri construite și neconstruite;

c. taxa pe valoarea adăugată, cu excepția cazului în care aceasta nu se poate recupera în temeiul legislației naționale privind TVA-ul sau a prevederilor specifice pentru instrumente financiare;

d. în cazul contractelor de leasing, celelalte costuri legate de contractele de leasing, cum ar fi marja locatorului, costurile de refinanțare a dobânzilor, cheltuielile generale și cheltuielile de asigurare.

e. cheltuieli care fac obiectul finanțării altor programe europene/naționale.

Evaluarea proiectelor se realizează lunar pentru proiectele ce au un punctaj estimat (auto-evaluare/pre-scoring) mai mare sau egal decât pragul de calitate lunar menționat în anunțul licitației anuale de proiecte.

Pentru această submăsură pragul minim este de 15 puncte și reprezintă pragul sub care niciun proiect nu poate intra la finanțare

Pragul de calitate va fi actualizat lunar. Cererile de finanțare care nu îndeplinesc această condiție vor rămâne cu statutul de proiecte amânate.

Punctajul proiectului se calculează în baza următoarelor principii și criterii de selecție. Acestea sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul nr. 1 Principii și criterii de selecție pentru Submăsura 6.4. Sprijin pentru investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole – sesiunea a doua 2016

3. STUDIU DE CAZ – FINANȚAREA UNEI FABRICI DE JUCĂRII DIN LEMN PRIN SUBMĂSURA 6.4. INVESTIȚII ÎN CREAREA ȘI DEZVOLTAREA DE ACTIVITĂȚI NEAGRICOLE

În cadrul studiului de caz am prezentat aspecte necesare la scrierea și depunerea unui proiect finanțat din fonduri nerambursabile, prin PNDR, submăsura 6.4. Denumirea proiectului este „Finanțarea unei fabrici de producere a jucăriilor din lemn”. Proiectul este poate fi unul real, dezvoltat la faza de idee, urmând a fi adaptat solicitantului în funcție de specificul companiei. În prezentul studiu, solicitantul este o companie reală, a cărui nume și date de contact au fost modificate.

Au fost prezentate aspecte privind situația actuală a solicitantului, strategia de piață, și detalii privind investiția. De asemenea, am atașat în anexă cererea de finanțare pentru prezentul proiect.

3.1. Prezentarea situației actuale

Solicitantul este MAGDA LOREDANA STELIANA PFA Din anul 2010 firma a activat cu același obiect de activitate și același punct de lucru în sat Măureni. Prin urmare, MAGDA LOREDANA STELIANA PFA va funcționa cu următorul domeniu de activitate:

– Domeniul principal CAEN 3240 Fabricarea jocurilor și jucăriilor

Activitatea principală este reprezentană de fabricarea jocurilor și jucăriilor, având în vedere cinci categorii de produse: jucării educative, jucării distractive, jucării creative, jucării senzoriale și jocuri de arhidectură. Activitatea derulată în cadrul CAEN 3240 se va desfășura la punctul de lucru din localitatea Măureni, ca urmare a închirierii unui spațiu de producție.

3.2. Strategia de piață

Strategia de piață

Strategia de piață vizează, pe lângă piața de desfacere, trei aspecte:

Politica de produs

Politica de preț

Politica de promovare

Politica de produs

Ținta societății este de a crea un produs cu o calitate superioară față de produsele concurenților de pe piață, un produs natural, sigur si rezistent, cu functii special gandite pentru stimularea si dezvoltarea abilitatilor copiilor de toate varstele.

Ca o regulă generală, jucăriile sunt proiectate și fabricate în concordanță cu standardul european SR EN 71 (SR EN 71-8:2012), Securitatea jucăriilor. Partea 1: Proprietăți mecanice și fizice și marcajul CE. Jocurile și jucăriile sunt proiectate și fabricate pentru vârste specifice copiilor,caracteristicile acestora fiind corespunzătoare vârstei, aptitudinilor și stadiului de dezvoltare ale copiilor.

Gama de jucării din lemn pe care firma își propune să le producă vizează:

1. Jucării educative – sunt resursa principală în activitățile de învățare la care iau parte copii. În construcția jocurilor educative firma va ține coont de particularitățile de vârstă ale copiilor, priceperile, deprinderile și abilitățile pe care le dețin sau pe care dorim să le dezvoltăm.

Joc de sortare Cutie educativă Joc Tetris Turnuleț din lemn cu numere forme geografice

2. Jucării creative- permit contactul direct cu materiale și texturi, manipularea culorilor, obiectelor și formelor creând un univers personal întarește încrederea în sine a copilului și activează capacitatea de concentrare, inovația, autocontrolul și manualitatea

Jucărie echilibru Set fructe feliate

3. Jucării distractive- contribuie la relaxezarea după o zi de lecții și de sarcini școlare, fiind cea mai potrivită soluție pentru a descarca tensiunile de peste zi, de a experimenta amuzamentul și buna dispoziție.

Broscuțe săritoare Set popice

4. Jucării senzoriale – sunt o ocazie perfectă pentru antrenarea unor abilități perceptive și pentru descoperirea de către copil a lumii fizice.

Puzzle Caleidoscop Macaras

5. Jocuri de arhitectură- suntjocuri elaborate, complexe de arhitectură și constructe, de tip Puzzle 3D: Set constructie biserică, gospodarie rustică, castel, moară, etc

Set de construcție tribunal Set de construcție pod Set de construcție castel

Politica de preț

În stabilirea prețului s-a avut în vedere următoarele constrângeri:

Cererea pentru gama de produse

Linia de produse – a fost analizat impactul pe care-l are prețul unei linii de produse asupra celorlalte linii de produse

Costurile de fabricație și de promovare ale produselor

Tipul de piață pe care va concura produsul

Prețurile competitorilor

Politica de preț folosită va fi strategia de tip status-quo, prin care se fixează un preț relativ egal cu cel al concurenței. Scopul acestei strategii este de a maximiza vânzările și obținerea de efecte de scară, cu îmbunătățirea imaginii de marcă. Prețurile pentru jucăriile din lemn vor fi cuprinse între 5 și 130 de lei/bucată, astfel:

Tabelul nr. 2 Prețuri de vânzare pentru jucării din lemn

Prețurile propuse de MAGDA LOREDANA STELIANA PFA se află sub nivelul pieței, datorită costurilor de producție eficientizate de linia de fabricație performantă.

Politica de promovare vizează două direcții principale de acțiune:

Participarea la târguri de jucării

Participarea la târguri de jucării va sporii notorietatea produselor proprii și oferă oportunități de a întâlnii noi clienți. Prin politica de promovare ne-am propus participarea la două târguri de jucării anual pentru a menține și îmbunătății relațiile cu potențialii cumpărători.

Un exemplu de astfel de eveniment este Târgul național de jucării, organizat în anul 2015 în orașul Sibiu, în perioada 31 mai-1 iunie, care a avut peste 3.000 de vizitatori.

Un alt exemplu eveniment asemănător este Targului de Jucarii organizat de Teatrul Masca, care a avut loc în 2015 în parcul Herăstrău (intrarea dinspre Piața Charles de Gaulle) la cea de-a XIII-a ediție.

Promovarea prin intermediul website

Promovarea prin intermediul website-ului are ca scop prezentarea vizuală și descriptivă a produselor, oferirea informațiilor cu privire la prețul acestora, a locațiilor unde pot fii găsite produsele companiei, precum și datele de contact ale acesteia.

3.3. Descrierea investiției

Datorită importanței finanțărilor nerambursabile în dezvoltarea afacerilor locale, am ales să prezint modul de accesare a fondurilor nerambursabile pentru finanțarea proiectelor de investiții. Ca element central al lucrării de licență am avut un studiu de caz privind accesarea fondurilor nerambursabile oferite de Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, Submăsura 6.4. Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole.

Totodată, în această lucrare mi-am propus să scot in evidență importanța proiectelor, fondurilor si programelor europene pentru o dezvoltare durabilă a României.

Pentru ca un proiect să beneficieze de finanțare europeană este necesară ȋncadrarea acestuia in politicile si strategiile locale, regionale, naționale și ale Uniunii Europene. De asemenea, este esențială contribuția pe care acesta o adduce la dezvotlarea durabilă, egalitatea de șanse, societatea informațională sau inovarea și noile tehnologii, protecția mediului și eficiența energetică, aspect central ale procesului de evaluare și selecție a proiectelor spre finanțare.

Din punct de vedere teoretic, există o distincție între noțiunile de proiect și program, deși de cele mai multe ori acestea se folosesc cu înțelesuri asemănătoare. În managementul proiectelor un program cuprinde mai multe proiecte, un proiect se poate împărți mai departe în subproiecte, grupuri de activități și acțiuni.

Programul național de dezvoltare rurală (PNDR) este un program de măsuri elaborate de Ministerul Agriculurii si Dezvoltarii Rurale, apoi aprobat de Comisia Europeană. Aceste măsuri ajută la dezvoltarea agriculturii din Romania și activităților din spațiul rural. Prin acest program se urmărește atragerea fondurilor europene pentru a ajuta relansarea activităților economice în spațiul rural. Masurile din cadrul PNDR vizează toate domeniile de activitate din mediul rural.

În cadrul lucrării au fost abordate elemente teoretice, privind legislația și normele pentru relevante în cazul solicitării de finanțare nerambursabilă de către o entitate economică, precum și studiu aplicativ cu privire la procedura de aplicare pentru finanțare nerambursabilă prin PNDR 2014-2020, Submăsura 6.4. „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”.

Lucrarea este structurată în două părți. Prima parte prezintă elementele teoretice cu privire la tema abordată și include: prezentarea pogramului, aspecte privind legislația și normele relevante în aplicarea pentru finanțare nerambursabilă prin PNDR 2014-2020 și prezentarea diverselor studii relevante pentru tema abordată.

Tema este de actualitate, PNDR 2014-2020 fiind în desfășurare, fiind necesară prezentarea aspectelor procedurale aferente solicitării de finanțare nerambursabilă prin acest program. Totodată, caracterul practic al lucrării face îi conferă acesteia un puternic caracter aplicativ.

3.3.1. Obiectivul general și obiectivele secundare ale investiției

Obiectivele investiției sunt:

Obiectivul general al investiției

Creare unor capacități de producere a jucăriilor din lemn în localitatea Măureni, Județul C-S, prin achiziția de echipamente specifice și utilizarea deșeurilor în scopul bio-economiei.

Prin creare unor capacități de producere a jucăriilor din lemn în localitatea Giarmata și achiziția de echipamente specifice și utilizarea deșeurilor în scopul bio-economiei, proiectul contribuie la următoarele domenii de intervenție:

5C – Facilitarea furnizării și a utilizării surselor regenerabile de energie, a sub‐produselor, a deșeurilor și reziduurilor și a altor materii prime nealimentare, în scopul bio‐economiei;

6A – Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici, precum și crearea de locuri de muncă.

Obiectivele secundare sunt:

Crearea unei capacități de producție pentru jucării din lemn

În urma implementării proiectului va fii creată capacitate de producere a jucăriilor din lemn, încadrându-se în codul CAEN 3240 Fabricarea jocurilor și jucăriilor.

Investiția pentru care se solicită ajutor nerambursabil presupune crearea unei capacități de producție pentru jucării din lemn de aproximativ 720 mc de produs finit / an, iar gama sortimentală va fi structurată pe 5 categorii de produse:

jucării distractive;

jucării educative;

jucării creative;

jucării senzoriale;

jocuri de arhitectură.

Prin crearea unei capacități de producțiepentru jucării din lemn în mediul rural, proiectul contribuie la domeniul de intervenție „6A – Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici, precum și crearea de locuri de muncă”.

Utilizarea deșeurilor provenite din activitatea propusă prin proiect în scopul bio-economiei

Deșeurile provenite din procesul de producție vor fii utilizate în producerea de bricheți, cu ajutorul unei mașini de brichetat achiziționată prin proiect. În procesul de producție se va utiliza ca materie primă material lemnos sub formă de cherestea. În urma transformării materiei prime în jucării din lemn, rezultă o serie de deșeuri formate din rumeguș și componente subscurte care nu pot fi folosite în procesul de producție. Aceste deșeuri vor fi transformate în bricheți și utilizate pentru a produce energia termică aferentă necesarului intern.

Prin utilizarea deșeurilor în scopul bio-economiei, proiectul contribuie la domeniul de intervenție „5C – Facilitarea furnizării și a utilizării surselor regenerabile de energie, a sub‐produselor, a deșeurilor și reziduurilor și a altor materii prime nealimentare, în scopul bio‐economiei”.

Crearea unui număr de 5 noi locuri de muncă în mediul rural

Operaționalizarea investiției presupune angajarea de personal suplimentar. Pentru o funcționare optimă a capacității de producție sunt necesari 5 angajați. Dat fiind faptul că investiția prevede crearea unei noi capacități de producție în mediul rural, vor fi create 5 noi locuri de muncă.

Prin creare de noi locuri de muncă în mediul rural, proiectul contribuie la domeniul de intervenție „6A – Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici, precum și crearea de locuri de muncă”.

Creșterea valorii adăugate brute a întreprinderii

De la înființare, întreprinderea a păstrat același obiect de activitate, iar afacerea s-a desfășurat într-un ritm constant fără a realiza investiții pentru a diversifica activitatea. Operaționalizarea proiectului de investiții va permite diversificarea activității și creșterea performanțelor economice, inclusiv a valorii adăugate. Din punct de vedere economic, diversificarea domeniilor strategice de activitate prin crerea centrului de producție vizat prin proiect va asigura o reducere a riscurilor (prin diversificare). Sunt asigurate în același timp condițiile pentru continuarea creșterii valorii adăugate la nivel de întreprindere.

Prin creșterea valorii adăugate brute a întreprinderii, proiectul contribuie la domeniul de intervenție „6A – Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici, precum și crearea de locuri de muncă”.

Creșterea viabilității economice a întreprinderii, reflectată în ameliorarea ratei rezultatului exploatării, a ratei rentabilității capitalului investit, a fluxurilor nete de numerar și în reducerea gradului de îndatorare.

Prin creșterea viabilității economice a întreprinderii, proiectul contribuie la domeniul de intervenție „6A – Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici, precum și crearea de locuri de muncă”.

3.3.2. Îndeplinirea criteriilor de eligibilitate

1. MAGDA LOREDANA STELIANA PFA reprezintă un solicitant eligibil în cadrul msub-măsurii 6.4., fiind o micro-întreprindere neagricolă (cu activitate de baruri și activități de servire a băuturilor), organizată ca societate cu răspundere limitată, cu sediul în mediul rural. Solicitantul nu se regăsește în niciuna dintre situațiile de restricționare a accesului la finanțare deschise de ghidul solicitantului.

2. Activitatea vizată prin prezentul proiect corespunde codului CAEN 3240 Fabricarea jocurilor și jucăriilor și va implica producția de jucării din lemn, încadrându-se în tipul de acțiune eligibilă conform fișei sub-măsurii 6.4 activitate non-agricolă. Activitatea face parte din domeniile de diversificare acoperite de sub-măsura 6.4: Activități de producție (fabricarea jocurilor și jucăriilor).

3. Activitatea aferentă investiției se va desfășura în mediul rural, în Giarmata, nr. top 5012/8.

4. După primirea notificării de selecție, beneficiarul va prezenta prin extras de cont disponibilitatea cofinanțării.

5. Prezentul studiu de fezabilitate demonstrează viabilitatea economică a investiției (cap. II și anexele B).

6. Solicitantul nu se află în categoria întreprinderilor în dificultate.

7. Investiția nu va genera impact negativa supra mediului. Copia avizului din partea APM este anexată la cererea de finanțare.

3.3.3. Îndeplinirea criteriilor de selecție

Criteriile de selecție sunnt prezentate în tabelul următor:

Tabelul nr. 3 Principii și criterii de selecție pentru Submăsura 6.4. Sprijin pentru investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole – sesiunea a doua 2016

Modul de îndeplinire al acestora este:

1. Principiul diversificării activității agricole a fermelor existente către activități neagricole

MAGDA LOREDANA STELIANA PFA nu a derulat activități agricole anterior depunerii proiectului.

Punctaj obținut la acest criteriu: 0 p.

2. Principiul prioritizării sectoarelor cu potențial de creștere (Fabricarea jocurilor și jucăriilor, Industrii creative)

Activitatea derulată de MAGDA LOREDANA STELIANA PFA prin operaționalizarea investiției constă Producerea de jucării din lemn, cod CAEN 3240 Fabricarea jocurilor și jucăriilor, încadrată în sectorul cu potențial de creștere ”Activități industriale n.c.a.” conform Anexei 7 la ghidul solicitantului.

Punctaj obținut la acest criteriu: 30 p.

3. Principiul stimulării activităților turistice în sensul prioritizării activităților agroturistice desfășurate în zonele cu potențial turistic ridicat/ destinații ecoturistice/ zonele cu arii naturale protejate

Activitatea derulată de MAGDA LOREDANA STELIANA PFA nu se încadrează în domeniul turistic.

Punctaj obținut la acest criteriu: 0 p.

4. Principiul derulării activităților anterioare ca activitate generală de management a firmei, pentru o mai bună gestionare a activității economice

MAGDA LOREDANA STELIANA PFA este activă din anul 1991, raportând profit din exploatare (dar și profit net) în exercițiul financiar 2014. În anul 2013, MAGDA LOREDANA STELIANA PFA, a raportat rezultat din exploatare (dar și rezultat net) negativ.

Punctaj obținut la acest criteriu: 25 p.

Punctaj total obținut: 55 p.

3.3.4. Situația existentă a utilităților și analiza acestora

La data studiului de fezabilitate, MAGDA LOREDANA STELIANA PFA nu deține în proprietate active imobilizate: clădiri, utilaje, animale, instalații, mobilier, calculatoare, mijloace de transport sau terenuri. Activitatea se va desfășura în interiorul unui spațiu închiriat.

Investiția nu implică lucrări aferente rețelelor de utilități.

Astfel, exploatarea investiției va impune consum de energie electrică, puterea instalată a întregii linii tehnologice fiind estimată la 30 KWh. Branșamentul și rețeaua actuală de electricitate a halei de producție poate susține o putere instalată de 50 KWh. Configurația rețelei interne de electricitate permite conectarea facilă a utilajelor la aceasta, nefiind în aceste condiții necesare lucrări de reconfigurare a rețelei interne sau de modificare a branșamentului.

O parte dintre sculele utilizate în procesul de producție vor funcționa cu aer comprimat. Acesta va fi generat prin intermediul unui compresor (inclus în investiție), care utilizează energie electrică.

3.3.5. Avize și acorduri necesare

Adeverința emisă de APM

Certificatul de urbanism nu se impune, investiția neincluzând construcții.

Notificarea DSVSA și avizul sanitar DSP vor fi obținute după selectarea spre finanțare a proiectului.

3.3.6. Caracteristici tehnice si functionale ale utilajelor achizitionate prin proiect

Tabelul nr. 4 Utilaje achiziționate prin proiect

Descrierea fluxului tehnologic

Activitatea derulată de întreprindere în urma implementării proiectului va consta în producerea de jucării, încadrându-se în codul CAEN 3240 Fabricarea jocurilor și jucăriilor. Gama sortimentală va fi structurată pe 5 categorii de produse:

jucării distractive;

jucării educative;

jucării creative;

jucării senzoriale;

jocuri de arhitectură.

Toate produsele vor fi fabricate din lemn masiv. În aceste condiții, materia primă va fi reprezetată de cheresteaua de tei.

În concordanță cu previziunile privind cererea care poate fi atrasă din partea pieței, se urmărește crearea unei capacități de producție de 720 mc de produs finit / an.

Tabelul nr. 5 Capacitatea de producție vizată

Procesul de producție se va derula la punctul de lucru al firmei MAGDA LOREDANA STELIANA PFA din localitatea Măureni, în hala exploatată în baza unui contract de închiriere.

Ciclul de exploatare începe în momentul achiziției materiei primă și se finalizează în momentul încasării contravalorii produsului finit, incluzând astfel ciclul de producție.

Operațiunile de producție pot varia în funcție de categoria de produse și de sortimentele din cadrul fiecărei categorii.

Principalele operațiuni necesar a fi derulate în cadrul ciclului de exploatare includ:

1. Proiectarea produselor

În corespondență cu practica în domeniu, firma va urmări adaptarea permanentă a gamei sortimentale la cerințele pieței. În acest sens, activitatea de proiectare / design se va derula pe principii de permanență. Nu a fost avută însă în vederea angajarea de personal specializat, ci externalizarea operațiunii. Astfel, firma va apela la colaboratori specializați în design pentru proiectarea produselor proprii.

2. Aprovizionarea

Se achiziționează cherestea uscată, de tei. Umiditatea nu trebuie să depășească 11%. Cantitatea medie aprovizionată va fi de 4-10 mc. În hală va fi alocată o secțiune pentru depozitarea temporară a cherestelei. Transportul cherestelei va cădea în sarcina furnizorului, nefiind în consecință necesare pentru MAGDA LOREDANA STELIANA PFA investițiile în autoutilitare specializate. Descărcarea din autovehicule va fi realizată manual. Hala este prevăzută cu ușă dublă, asigurând un acces facil către spațiul de depozitare.

3. Rindeluire

Cheresteaua este inițial supusă procesului de rindeluire, operațiune prin care laturile sunt îndreptate, executându-se muchii la 90 de grade. În vederea derulării operațiunii este necesară o mașină de rindeluit.

4. Rindeluire la grosime

Operațiunea vizează asigurarea aceleiași grosimi a plăcii pe întreaga suprafață. Grosimea este definită din faza de proiectare a produsului. În vederea derulării operațiunii este necesară deținerea unei mașini de rindeluit la grosime.

5. Presare pentru compactarea unor plăci de dimensiuni mai mari. Operațiunea este necesară pentru produsele cu lățimi mari, superioare lățimii cherestelei aprovizionate. Pentru derularea operațiunii este necesară deținerea unei prese, care funcționează pneumatic (conectată la compresor).

6. Îmbinarea

În cadrul diverselor operațiuni de prelucrare, se obțin rumeguș și deșeuri ca produse reziduale. Deșeurile (bucăți de cherestea de dimensiuni mici și neregulate) sunt recuperate prin recompactare, folosindu-se o presă de îmbinare în dinți. Prin recupperarea parțială a deșeurilor, îmbinarea permite creșterea ratei medii de transformare a cherestelei în jucării la aprox. 80%.

7. Găurire

În funcție de specificul produsului, piesele se găuresc la cotele necesare. În vederea derulării operaținii, este necesară o mașină de găurit și scobit.

8. Pregătire pentru lăcuire și vopsire

Operațiunile de lăcuire și vopsire vor fi externalizate, urmând a fi realizate de o companie amplasată pe aceeași platformă industrială. Pregătirea implică chituire, curățare, șlefuire. Piesele se transportă la terț pe aceeași platformă.

9. Ambalarea și depozitarea

Pisesele lăcuite și vopsite sunt asamblate și ambulate manual. Produsele finite ambulate sunt depozitate în vederea livrării.

10. Livrarările vor fi realizate către magazine de desfacere, în baza unor comenzi ferme. Transportul va cădea în sarcina magazinelor – client.

11. Gestiunea deșeurilor.

Rumegușul și deșeurile care nu pot fi recuperate prin îmbinare sunt introduce în procesul de brichetare. Brichetele din lemn sunt depozitate, urmând a fi utilizate pe parcursul perioadelor reci pentru încălzirea halei de producție (hala este dotată cu o central termică). Brichetarea va fi realizată cu ajutorul unei prese de brichetat.

Caracteristici tehnice minimale ale utilajelor

1. Mașina de îndreptat

Latimea de prelucrare la indreptare: min 500 mm

Lungimea mesei de alimentare la indreptare: min 1300 mm

Puterea motorului: min 8 CP

Viteza de rotatie a arborelui de prelucrare: min 4000 rpm

2. Mașină de rindeluit la grosime

latimea utila de lucru : 630 mm

inaltimea de lucru la grosime min/ max : 3,5 / 300 mm

dimensiune plan de lucru : 640×1.000 mm

grosimea max. de aschiere:8 mm

turatia arborelui : 4.500 rpm

lungimea minima de lucru : 260 mm

-dimensiunile cutitelor : 35x3x640

viteza de avans : 4-20 m/min

diametrul gura de aspiratie : 150 mm

puterea motorului: 9 kw

-puterea motorului de avans: 1,3 kw

3. Fierăstrău cu panglică

Putere motor: kW 3

Turatie motor: U/min 1420

Viteze: 2

Viteza benzii: m/sec 26

Latimea benzii: mm 6-38

Lungimea benzii: mm 4600

Latime de trecere: mm 620

Inaltime de trecere: mm 400

Diametru rola mm 630

Dimensiunea mesei lung x lat: mm 850 x 600

Inclinare masa: 20°

4. Masina de frezat cu ax inclinabil

Dimensiunile mesei de lucru : 1200×780 mm

Lungimea utila a axului port-freze pt. d=30-35(40-50) : 160 mm

Inverter pentru reglarea turatiei de la 900 la 12.000 rpm

Dimensiunile maxime ale frezelor ce pot intra sub masa : 300×43 mm

Puterea motorului: 7 Kw

Inclinarea axului port-freze: -/+ 45,50 grade

Cursa riglei de ghidare cu programare mecanica ( fata de ax) : 125 (de la -125 la +125) mm

Cursa riglei de ghidare cu programare eectronica ( fata de ax) : 250 (de la -125 la +125) mm

Dimensiunile maxime ale frezelor pt. Profilare : 250 mm

Capote de exhaustare: 3×120 mm

Viteza fluxului de aer aspirat : 20 m/min

5. Mașină de frezat cu ax superior

distanta ax-montant: 600 mm

turatia : 9000/18000 rpm

puterea motorului la 50 hz : 1,5/2,2 Kw

cursa verticala ax : 80 mm

opritoare reglabile : 6

– cursa verticala plan de lucru : 150 mm

distanta maxima plan mandrina : 190 mm

dimensiuni masa de lucru : 960/880 mm

– inaltimea maxima a planului de la sol : 1050 mm

– diametrul dornului copiator : 8-10 mm

scula cu diametru de taiere : 10 mm

– diametrul pensetelor : 6-8-9,5-12 mm

-Capota de exhaustare

-Motor cu franare automata

6. Masina de gaurit si scobit

Puterea motorului: min 2 CP

Comutator pentru schimbarea sensului de rotatie a axului

dimensiuni masa de lucru: min 500 x 300 mm

Inaltime de scobire: 130 mm

Adancime de scobire: 160 mm

Lungime de scobire: 250 mm

7. Mașină de găurit multiplu

Puterea motorului: min 2 CP

Grup de gaurire actionat pneumatic, inclinabil 0°- 90°

Diametrul sculelor de prelucrare: 0 – 40 mm

Diametrul cozii de prindere a sculelor de prelucrare: 10 mm

Compensarea automata a adancimii de gaurire pe verticala in functie de adancimea de gaurire pe orizontala deja reglata

Adancime de gaurire orizontala/verticala: 70 / 55 mm

Dimensiuni ale piesei de prelucrat (h x l x L): 65 x 850 x 3.000 mm

Dimensiuni masa de lucru: min 380 x 900 mm

8. Mașină de șlefuit

Putere motor (S1) kW 3

Oscilatie

Masa rotunda de slefuit

Lungimea benzii de slefuit mm 3200

Latimea benzii de slefuit mm 200

Viteza benzii m/sec 13

Dim. mesei mm 1000×350

Dim. mesei rotunde mm 460×400

Inclinarea agregatului

Inclinarea mesei 45°

9. Compresor

Volum vas: min 250 l

Debit nominal: min 980 l/min

10. Presă pentru panouri

Opritor – 90°

4 unitati de presare – cu actionare elecrohidraulica centrala

grinda de presare frontala

suprafata utila pentru panouri: 2800 x 1600 mm

11. Presă pentru îmbinare în dinți

Lungime maxima de presare: 6000 mm

Latime maxima material: 120 mm

Grosime maxima material: 70 mm

Circular de scurtat

12. Presă de rame

Dimensiunea presei: 3000 x 2000 mm

Forta de presare (per cilindru): 2 t

Inaltimea max. de incleiere 1550 mm

Lungimea max. de incleiere 3000 mm

Talpa de presare (cilindrii):

Adancimea: 60 mm

Latimea: 120 mm

Suport de presare:

Adancimea: 100 mm

Latimea: 120 mm

13. Strung

Avans mecanic – Viteza : 0 – 3 m/min

Avans mecanic – Putere motor: 0,37 kW

adancimea de copiere max.: 65 mm

lungimea de copiere max.: 1270 mm

14. Mașină de calibrat

Puterea motorului cu modul de slefuire: min 20 CP

Putere motor ridicare masa: min 0.16 kW

Afisaj digital pentru indicarea inaltimii mesei

Control electronic al reglarii inaltimii mesei

15. Centru de prelucrare cu comanda numerica

Suprafata de lucru pe axele X si Y: X: 2.100, Y: 3.100

Inltime axa Z: Z: 200

Viteza de lucru pe axele X, Y, Z: X: 30m/min, Z: 30 m/min, Y: 12m/min.

viteza de lucru : 500 mm/s

16. Presă brichetare

Capacitate de producție: 70 – 100 kg/h

3.3.7. Durata de realizare (luni) și etape principale

A fost avută în vedere ipoteza conform căreia raportul de selecție va fi publicat până la finalul lunii iunie 2017, respectiv contractul de finanțare cu AFIR va fi semnat la începutul lunii iulie 2017. Implementarea investiției va fi eșalonată pe durata a 24 de luni.

Principalele etape în implementarea investiției:

Luna 1: Ulterior semnării contractului de finanțare cu AFIR va avea loc plata serviciilor de proiectare și consultanță aferente elaborării studiului de fezabilitate.

Lunile 1 – 3: obținerea documentelor și consolidarea dosarului solicitat de AFIR (documente care dovedesc capacitatea și sursa de co‐finanțare, certificate fiscale, avize DSVSA, DSP și AJPM, cazier judiciar). Documentele vor fi depuse la AFIR în luna 3 a perioadei de implementare.

Lunile 4 – 5: organizarea procedurilor de achiziție. Va fi avută în vedere organizarea unei proceduri de achiziții pentru utilajele aferente liniei de producție (jucării), respectiv o procedură pentru achiziția presei de brichetare (destinată valorificării deșeurilor).

Lunile 5 – 6: obținerea scrisorii de garanție bancară necesară privirii avansului de la AFIR. Negocierile cu banca vor demara în luna 5, în paralel cu finalizarea procedurilor de achiziție.

Luna 7: după obținerea scrisorii de garanție bancară se va depune la AFIR cererea de plată a avansului (50%), alături de declarația de eșalonare a dosarelor cererilor de plată.

Luna 9: încasarea avansului.

Luna 10: plata avansului pentru o parte a utilajelor vizate:.

Luna 13: plata diferenței de preț pentru utilaje și recepția acestora.

Luna 14: depunerea dosarului cererii de plată aferent achizițiilor finalizate.

Luna 16: încasarea subvenției nerambursabile aferente dosarului de plată depus în luna 14.

Luna 17: plata avansului pentru utilajele rămase:

Luna 20: plata diferenței de preț pentru utilajele rămase și recepția acestora.

Luna 20: plata serviciilor de consultanță aferente managementului investiției.

Luna 21: depunerea la AFIR a ultimului dosar de plată.

Luna 24: încasarea ultimei tranșe a subvenției nerambursanile și finalizarea implementării.

Tabelul nr. 6 Grafic de eșalonare a investiției

3.3.8. Costul estimativ al investiției

DEVIZ GENERAL privind cheltuielile necesare realizarii investitiei "Achiziție de echipamente pentru producția de jucării din lemn în comuna Giarmata" în mii lei/mii euro la cursul de 4,4315 lei/euro.

Tabelul nr. 7 Devizul investiției

Tabelul nr. 8 Lista utilajelor fără montaj incluse în subcap. 4.5.

3.3.9. Finanțarea investiției

Din valoarea totală a investiției de 207.140 Euro, ajutorul public nerambursabil este de 186.426 Euro.

Tabelul nr. 10 Finanțarea investiției

A fost avut în vedere un procent al finanțării publice nerambursabile de 90% din totalul cheltuielilor eligibile, în condițiile în care solicitantul va desfășura o activitate de producție (CAEN 3240).

3.3.10. Date privind forța de muncă

1 Total personal existent: 0.

din care personal de execuție: 0

2 Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției

Locuri de muncă nou-create: 5.

3 Responsabil legal (nume, prenume, functie in cadrul organizatiei, studii și experiență profesionala) , relevante pentru proiect

În cadrul studiului de caz principalele repere utilizate au fost:

-pentru descrierea proiectului s-au avut în vedere condițiile prevăzute în Ghidul solicitantului pentru Submăsura 6.4. Sprijin pentru investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole – sesiunea a doua 2016. În prezentul studiu de caz am arătat modul de completare a cerințelor privind piața, descrierea obiectivului general și obiectivelor secundare ale investiției, modul de îndeplinire a criteriilor de eligibilitate și modul de îndeplinire a criteriilor de selecție pentru PNDR, sub-măsura 6.2. – sesiunea a doua 2016, descrierea situației existente a utilităților și analiza acestora, descrierea caracteristicilor tehnice si functionale ale utilajelor achizitionate prin proiect, durata de realizare a investiției (în luni) și etapele principale, calcularea costului estimativ al investiției și modul de finanțare a investiției.

Principala metodă folosită a fost studiul de caz. Studiul de caz nu este o metodă de cercetare în sine, ci înglobează o serie de metode distincte. Ca metode de cercetare, am aplicat analiza documentelor și interviul semistructurat. În cadrul analizei documentelor am avut în vedere Ghidul solicitantului pentru Submăsura 6.4. Sprijin pentru investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole – sesiunea a doua 2016, respectiv fișa submăsurii, iar în cadrul interviului am avut discuții telefonice cu reprezentantul biroului pentru relația cu publicul din cadrul OJFIR Caraș-Severin.

Drept rezultat, am obținut cadrul unui proiect pentru finanțarea unei fabrici de producere a jucăriilor din lemn prin PNDR 2016-2020. Acest rezultat arată modul în care trebuie structurat un proiect, în cazul solicitării unei finanțări nerambursabile prin programul sus amintit. Acest cadru este util pentru toate proiectele de acest gen, pe întreaga perioadă de desfășurare a programului.

Ca și mențiuni personale, spunem că este facilă depunerea unui proiect pentru solicitarea de ajutor nerambursabil în vederea finanțării unei investiții. Totuși, am identificat o serie de dificultăți cu privire la acest aspect:

depunerea unui proiect în vederea solicitării de sprijin nerambursabil prin PNDR 2016-2020 necesită un efort financiar consistent, deoarece sunt necesare achiziționarea de servicii de proiectare și adesea de servicii de consultanță;

depunerea unui proiect în vederea solicitării de sprijin nerambursabil prin PNDR 2016-2020 necesită obținerea unei serii de avize de la diferite agenții (aviz din partea Agenției pentru Protecția Mediului, notificare din partea Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, aviz din partea Direcție de Sănătate Publică), a căror obținerea consumă resurse de timp și forță de muncă calificată;

odată cu obținerea ajutorului nerambursabil, beneficiarul se angajează să mențină activitatea pe o periodă minimă de 5 ani, acest fapt fiind dificil deoarece preferințele consumatorilor și cererea pentru jucăriile din lemn se poate modifica pe parcursul celor 5 ani, indiferent de acțiunile managementului;

pe perioada de monitorizare de 5 ani, investiția nu poate fi modificată sau înstrăinată, fiind obligați să lucrăm cu o tehnologie care poate fi învechită;

achizițiile prin proiect se desfășoară respectând legislația cu privire la achizițiile publice, fiind dificilă alegerea unor echipamente de calitate, având în vedere că prețul este criteriul principal în selecția furnizorului de echipamente etc.

4. CONCLUZII