Finanțarea Sportului ÎN Țările DIN Uniunea Europeană

=== e8d87bb75eff748b78f947dd5e68ea28c6f3e964_682408_1 ===

FINANȚAREA SPORTULUI ÎN ȚĂRILE DIN UNIUNEA EUROPEANĂ

CUPRINS

CAPITOLUL 1. SPORTUL ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Delimitări conceptuale

Obiectivele Uniunii Europene în domeniul sportului

1.3 New work plan for sport

Implementarea New work plan for sport

Rolul sportului în plan social

Identitatea europeană prin sport

Cooperarea în domeniul sportului a Uniunii Europene cu țările terțe. Cooperarea Uniunii Europene cu organizațiile internaționale

1.7 Cadrul juridic de reglementarea sportului în Uniunea Europeană

CAPITOLUL 2. ORGANIZAREA SPORTULUI LA NIVEL EUROPEAN. DIMENSIUNEA ECONOMICĂ A SPORTULUI

2.1 Organizarea sportului la nivel european

2.1 Rolul deținut de către Parlamentul European în sport

2.2.1 Recomandările Parlamentului European în domeniul sportului

CAPITOLUL 3. CARTEA ALBĂ A SPORTULUI

3.1 Programele de acțiune la nivelul Uniunii Europene

3.2 Dimensiunea economică a sportului la nivelul Uniunii Europene

CAPITOLUL 4. SPORTUL ÎN ROMÂNIA

CAPITOLUL 5. FINANȚAREA SPORTULUI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

5.1 Date statistice privind finanțarea sportului la nivelul Uniunii Europene

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL 1

SPORTUL ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Delimitări conceptuale

Este cunoscut faptul că în domeniul dedicat sportului, la nivelul Uniunii Europene responsabilitățile aferente pot fi considerate ca aflându-se încă în faza de început, acestea conturându-se ulterior intrării în vigoare, la finele anului 2009, a Tratatului de la Lisabona.

În acest context, Uniunii Europene îi revine sarcina elaborării diverselor politici, special dedicate sportului, acestea având întotdeauna la bază doar date concrete și studii și analize temeinic realizate. În paralel, Uniunea Europeană are în vedere, în permanență, și stimularea cooperării diverselor inițiative dedicate sprijinirii activităților fizice și sportului în statele membre, ca și gestionarea acestora.

Astfel, în vederea sprijinirii diverselor proiecte din domeniul dedicat sportului, în cadrul cunoscutului program ERASMUS, s-a reușit inițierea unei linii bugetare specifice, aceasta fiind funcțională în intervalul 2014/2020.

În ceea ce privește temeiul juridic ce stă la baza competențelor aferente domeniului sportului, anterior intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona (decembrie 2009), Comisia Europeană a reușit să delimiteze politicile specifice Uniunii Europene prin intermediul Cartei Albe a Sportului, elaborată la jumătatea lunii iulie a anului 2007, ca și prin intermediul planului de acțiune denumit „Pierre de Courbertin” (2008).

Ulterior intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, la nivelul Uniunii Europene s-a reușit dobândirea diverselor competențe ce sunt specifice domeniului sportului, aspect ce se reflectă în cadrul art. 6 (mai precis al literei e)) al T.F.U.E. (Tratatul vizând funcționarea Uniunii Europene), în acest fel Uniunii Europene fiindu-i conferite competențele necesare desfășurării diverselor acțiuni privind sprijinirea ori completarea acțiunilor realizate de statele sale membre în domeniul dedicat sportului.

În același timp se impune a se aminti în acest context și conținutul articolului 165 din același act dedicat funcționării Uniunii Europene, în care sunt stabilite diversele detalii dedicate realizării politicii din domeniul sportului. Astfel, în conținutul alin. 1 al acestuia, se menționează că Uniunea Europeană va contribui la promovarea diverselor obiective europene ce sunt stabilite în domeniul sportului, avându-se în vedere atât caracterul specific, cât și structurile ce au la bază acțiunile de voluntariat, ca și funcțiile educative și sociale ale sportului.

În conținutul aceluiași articol este precizat, de asemenea, și faptul că acțiunile Uniunii Europene urmăresc dezvoltarea dimensiunii europene a sportului, obiectiv ce poate fi realizat prin intermediul promovării spiritului echității, ca și al deschiderii manifestate în cadrul diverselor competiții sportive, avându-se în vedere cooperarea strânsă între diversele organizații ce au responsabilități în cadrul domeniului sportiv.

În același timp, pentru dezvoltarea dimensiunii europene a sportului, Uniunea Europeană urmărește și protejarea, în permanență a integrității fizice a sportivilor din statele sale membre, ca și a integrității morale a acestora, un accent deosebit fiind pus pe cei mai tineri dintre sportivi.

În acest moment, la nivelul Uniunii Europene se remarcă existența temeiului juridic dedicat sprijinirii structurale a sportului (mai precis în cadrul anteriorului program menționat, ERASMUS), aceasta având abilitatea susținerii diverselor acțiuni specifice, consultările organismelor cu responsabilități în domeniu din statele membre realizându-se cu prilejul diverselor reuniuni ce sunt organizate în cadrul E.Y.C.S. (Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport).

Nu în ultimul rând se impune a se menționa impactul deosebit pe care competențele Uniunii Europene în domeniul dedicat sportului l-au avut în cadrul pieței unice, cel mai relevant exemplu fiind cel al jurisprudenței dezvoltate de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cu consecințe deosebite în domeniul sportului (a se vedea renumita cauză BOSMAN).

Obiectivele Uniunii Europene în domeniul sportului

Ca urmare a instituirii, prin intermediul tratatului anterior menționat, a competențelor specifice Uniunii Europene în domeniul sportului, aceasta a reușit să-și dezvolte în ultimii ani diversele posibilități de intervenție și acțiune, în acest moment continuându-se diversele demersuri dedicate realizării tuturor obiectivelor impuse în vederea:

Promovării corectitudinii în toate competițiile derulate în statele membre

Realizarea unei cât mai bune protejări a integrității fizice a sportivilor din statele membre

Promovarea unei deschideri deosebite în cadrul tuturor competițiilor sportive ce se derulează pe teritoriile statelor sale membre

Protejarea integrității morale a tuturor sportivilor

La nivel general, în domeniul dedicat sportului, Uniunea Europeană reușește să acopere mai multe categorii de activitate, mai precis:

Domeniului dedicat rolului pe care sportul în deține la nivelul societății

Domeniul aferent dimensiunii economice a sportului

Domeniului ce privește cadrul juridic al sportului

Domeniului privind cadrul politic din sectorul sportiv

În ceea ce privesc evoluțiile diverselor politici ale Uniunii Europene în domeniul dedicat sportului, se impune a se menționa importanța elaborării Cartei albe privind sportul, ca și renumitul plan de acțiune Pierre de Coubertin, acestora adăugându-li-se dezvoltarea permanentă a dimensiunii europene a laturii sportive.

În conținutul Cartei albe privind sportul, ce a fost dată publicității la jumătatea lunii iulie a anului 2007, se regăsesc diversele aspecte dedicate domeniului sportiv la nivelul Uniunii Europene, aceasta fiind, de altfel, considerată de către specialiști, drept cea mai importanță inițiativă în domeniu.

Ulterior punerii în aplicare a diverselor propuneri și măsuri ce priveau domeniul sportiv în Uniunea Europeană s-a reușit definirea obiectivelor de viitor privind sportul, avându-se la bază diversele informații, date și statistici adunate în ultimii ani.

De asemenea, tot în cuprinsul Cartei albe privind sportul (ce va fi prezentat în cuprinsul capitolului următor al prezentei lucrări de diplomă) s-a reușit definirea mai multor obiective, dintre care amintim doar:

Dezvoltarea rolului pe care sportul îl deține la nivel de societate

Stimularea constantă a diverselor activități privind voluntariatul

Promovarea constantă a sănătății publice, prin intermediul activităților fizice

Consolidarea dimensiunii economice aferente sportului

Prevenirea și eradicarea corupției în domeniul sportiv

Stimularea liberei circulații a sportivilor din statele membre ale Uniunii Europene și nu numai

Prevenirea dopajului

Realizarea unui control cât mai strict asupra diverselor drepturi de difuzare

Prevenirea infracțiunilor de spălarea banilor în domeniul sportiv, etc.

În ceea ce privește dezvoltarea constantă a dimensiunii europene a domeniului dedicat sportului, se poate remarca faptul că respectiva Carte albă a sportului a reușit să declanșeze ulterior inițiativa ce s-a soldat cu Comunicarea Comisiei Europene vizând impactul pe care îl are asupra sportului la nivel european a Tratatului de la Lisabona (COM(2011)0012).

Comunicarea, denumită Developing the European Dimension in Sport, (realizată în cursul lunii ianuarie a anului 2011) se constituie în primul document pe care Comisia Europeană l-a adoptat în domeniul dedicat sportului, ulterior intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

În conținutul acesteia s-a avut în vedere evidențierea potențialului imens pe care domeniul sportului îl are în atingerea diverselor obiective generale ce sunt cuprinse în cadrul strategiei Europa 2020, comunicarea Developing the European Dimension in Sport reușind să sublinieze și impactul pe care sportul îl are nu doar asupra capacităților de angajare, ci și asupra promovării incluziunii sociale la nivelul statelor Uniunii Europene.

În plus, în conținutul comunicării Developing the European Dimension in Sport se regăsesc și:

Propunerea Comisiei Europene privind aderarea Uniunii Europene la Convenția împotriva dopajului, adoptată de Consiliul Europei

Propunerea privind dezvoltarea și ulterior implementarea diverselor măsuri privind asigurarea securității și siguranței la diversele evenimente sportive derulate pe plan internațional

Elaborarea și implementarea constantă a diverselor obiective ce privesc orientările Uniunii Europene în domeniul dedicat activităților fizice, la nivelul tuturor statelor membre

Dezvoltarea constantă a standardelor dedicate accesului persoanelor cu handicap în cadrul diverselor evenimente sportive, ca și la centrele sportive existente în toate statele membre ale Uniunii Europene

În ceea ce privește latura economică, în cadrul comunicării Developing the European Dimension in Sport, Comisia Europeană le-a solicitat tuturor asociațiilor sportive existente în statele membre ale Uniunii Europene să deruleze toate demersurile ce sunt necesare în vederea instituirii diverselor mecanisme privind vânzarea de tip colectiv privind drepturile de difuzare, în acest fel reușindu-se asigurarea unei redistribuiri adecvate a tuturor veniturilor realizate.

Nu în ultimul rând, în documentul anterior citat, s-au abordat problemele ce privesc:

Drepturile de proprietate intelectuală în domeniul dedicat sportului

Promovarea constantă, la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, a schimburilor privind bunele practici în cadrul domeniului ce privește finanțarea transparentă a sportului, ca și sustenabilitatea acestuia

Monitorizarea constantă a modului în care este aplicată legislația dedicată ajutoarele de stat în cadrul domeniului sportiv, în statele membre ale Uniunii Europene

La nivelul Uniunii Europene se apreciază că sportul:

Are capacitatea de a contribui în mod decisiv la realizarea diverselor obiective considerat a fi strategice pentru Uniunea Europeană, mai ales în contextul valorii educaționale și culturale a acestuia

Este perceput a fi vectorul integrării europene, el adresându-se tuturor cetățenilor europeni, oricare ar fi genul acestora, religia, originea etnică, vârsta, condiția socială ori naționalitatea

Nu este suficient reprezentat în cadrul populației de sex feminin, practicarea acestuia de către femei nefiind apreciată în mod corespunzător

În acest sens, au fost elaborate mai multe concluzii, mai precis:

Se impune necesitatea ca toate statele membre ale Uniunii Europene să ia în calcul expertiza foștilor sportivi în momentul în care aceștia își doresc să urmeze cariera de antrenori

Se impune necesitatea ca toate statele membre ale Uniunii Europene să instituie diverse parcursuri specifice dedicate sportivilor ce iau decizia de a urma cursurile unor instituții de învățământ superior, în paralel cu desemnarea unor tutori ce trebuie să se ocupe cu monitorizarea progreselor înregistrate

Se impune necesitatea implicării active a voluntarilor în cadrul procesului dedicat derulării armonioase a diverselor evenimente sportive organizate la nivelul Uniunii Europene

Intră în responsabilitatea tuturor statelor membre promovarea multiplelor beneficii pe care sportul le conferă sănătății

Se impune acordarea unei atenții deosebite, pe teritoriul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, asupra problemei dopajului, asupra rasismului, asupra mobilității sportivilor, asupra violenței în sport, ca și a rasismului

Se impune imperativitatea prevenirii diverselor infracțiuni ce se constituie în adevărate amenințări pentru sport, cum ar fi:

Infracțiunea de spălare de bani

Traficul de persoane

Aranjarea meciurilor

Exploatarea minorilor

Se impune necesitatea interzicerii de către toate statele membre ale Uniunii Europene a accesului pe stadioane a tuturor persoanelor ce s-au manifestat cu violență ori care au înțeles să adopte un comportament de tip discriminatoriu

1.3 New work plan for sport

De departe, documentul considerat ca fiind vital în domeniul politicii europene dedicate domeniului sportiv este așa denumitul New work plan for sport (planul de lucru al Uniunii Europene pentru sport – perioada 2017/2020), cu mențiunea că acesta a fost adoptat în etape, mai precis:

Adoptarea planului inițial de către Consiliul European, în cadrul rezoluției din anul 2011

Adoptarea planului final, la finele lunii mai a anului 2014

Demn de menționat este faptul că New work plan for sport ce viza perioada 2014/2017 a avut în vedere trei mare obiective principale, mai precis:

Asigurarea integrității în sport

Dezvoltarea dimensiunii economice a sportului la nivelul tuturor statelor Uniunii Europene

Dezvoltarea constantă a relațiilor dintre domeniul sportiv și societate, cu analizarea impactului pe care acesta îl determină de-a lungul timpului

Planul de lucru al Uniunii Europene pentru sport a fost adoptat avându-se în vedere nu doar Carta europeană a drepturilor femeilor în sport (mai precis Jump in Olympia. Strong(er) Women through Sport), ci și Carta privind combaterea discriminării L.G.B.T. în sport, apreciindu-se că:

Sportul are capacitatea de a contribui în mod esențial la realizarea diverselor obiective considerate a fi strategice la nivelul Uniunii Europene, el reușind să evidențieze nu doar valorile pedagogice, ci și valorile culturale fundamentale.

În plus, se apreciază că sportul reprezintă un adevărat vector al integrării în situația în care acesta este adresabil întregii mase a populației, fără a ține seama de sex, de originea etnică, de naționalitate, de vârstă, de condiția socială, de religie ori de orientarea sexuală

Se impune luarea în considerare a caracterului ce este specific sportului, mai ales în cadrul deciziilor Comisiei privind problemele de sport, ca și în cadrul hotărârilor C.E.J.

Se impune luarea în considerare a caracterului specific sportului, de către toate părțile direct ori indirect interesate, cu evidențierea structurilor sportului pe bază de voluntariat, ca și cu evidențierea funcțiilor sociale ale sportului, respectiv ale funcțiilor educaționale

Caracterul ce este specific sportului rezidă cu precădere în cadrul ansamblului principalelor sale aspecte, acesta reușind să îl delimiteze net de restul sectoarelor de activitate, motiv pentru care se impune includerea sa în sfera de incidență specifică legislației Uniunii Europene, ori de câte ori se apreciază că acest aspect se impune ori este necesar

Orice acțiune venită din partea Uniunii Europene în domeniul dedicat sportului trebuie să țină cont și de caracterul specific al acestuia, cu respectarea diverselor sale aspecte, fie ele sociale, culturale ori educaționale

Sportul este, avându-se în vedere prevederile incluse în Tratatul de la Lisabona, o competență a Uniunii Europene ce are în vedere mai multe aspecte, dintre care amintim:

Promovarea constantă a corectitudinii, ca și a deschiderii în cadrul tuturor competițiilor sportive ce sunt organizate

Cooperarea strânsă între diversele organisme ce au responsabilități specifice în cadrul domeniului sportului

Dezvoltarea diverselor beneficii aferente sănătății

Protejarea constantă a integrității fizice a sportivilor, ca și a integrității morale a acestora

Dezvoltarea diverselor beneficii culturale, sociale, ca și economice

Sportul reușește să imprime adevărate valori, dintre care se remarcă nu doar fenomenul integrării sociale, ci și cel al fairplay-ului

S-a remarcat faptul că o mare parte din populația lumii practică diverse sporturi ce au fost codificate, inventate ori răspândite pe teritoriului european, mai ales în contextul în care actuala mișcare olimpică își are originea în Franța, bazele acesteia fiind puse de Pierre de Coubertin

Se impune ca elaborarea politicii Uniunii Europene din domeniul dedicat sportului să se realizeze astfel încât aceasta să aibă capacitatea de a promova, ca și sprijini nu doar scopurile sportului profesionist (implicit ale obiectivelor acestuia), ci și pe cele specifice sportului dedicat amatorilor,

Se impune includerea pe lista priorităților Uniunii Europene a sprijinirii și promovării sportului dedicat persoanelor cu dizabilități fizice ori intelectuale, mai ales în contextul rolului deținut de acesta în cadrul procesului dedicat integrării sociale, ca și al asigurării sănătății publice

Voluntariatul se constituie în „piatra unghiulară” în cadrul marii majorități a sporturilor din zona europeană, dedicate amatorilor

Numărul deosebit al amatorilor, cluburilor și asociațiilor sportive (non lucrative) ce contribuie în mod constant nu doar la răspândirea diverselor idealuri sportive, ci și la dezvoltarea sportului de masă (peste 35 de milioane)

Sportul are o influență deosebită asupra stării de sănătate în actuala societate, mai ales prin intermediul rolului deținut în cadrul educației formale/educației informale, context în care se constituie într-un element primordial în cadrul unei educații de o calitate superioară

Procesul dedicat promovării diverselor activități fizice și sportive are capacitatea de a contribui în mod decisiv la realizarea economiilor deosebite în domeniul dedicat cheltuielilor publice în materia sănătății

Unul din factorii cheie, cu rol de motivație în cadrul implicării în sport și activități fizice a cetățenilor, este reprezentat de dorința îmbunătățirii sănătății, ca și bunăstarea personală

Practicile ce privesc dopajul reușesc să încalce în mod grav valorile sportului, expunându-i pe practicanții acestuia la numeroase pericole grave, cu afectarea permanentă și gravă a sănătății acestora

Sportul, la nivel înalt, se constituie într-un exponent al diverselor valori sportive de tip fundamental, ce sunt transmise societății, cu încurajarea participării la diversele activități din domeniul sportiv

Se remarcă în mod constant un anumit nivel al precarității situației marii majorități a sportivilor ce ajung la finalul carierelor sportive

Se impune necesitatea pregătirii sportivilor în vederea realizării unei reconversii profesionale, în acest fel aceștia având posibilitatea de a beneficia, în paralel cu activitatea de pregătire sportivă, atât de învățământul general, cât și de formarea profesională în diverse domenii

Toate drepturile fundamentale ale sportivilor trebuie să fie protejate și salvgardate

Există posibilitatea ca, pe parcursul derulării diverselor competiții sportive, să se producă nu doar manifestări de tip discriminatoriu, ci și acte de violență fizică și/sau verbală

Nu este încă apreciat interesul femeilor pentru sport (mai precis practicarea sportului de către acestea)

La nivelul diverselor organe de decizie din cadrul organizațiilor sportive nu se remarcă o reprezentare corespunzătoare a femeilor

Se impune dotarea tuturor unităților de învățământ cu structuri special adaptate promovării educației fizice, mai ales în contextul în care toate activitățile sportive implică necesitatea existenței bazelor sportive, a echipamentelor, ca și a aparaturii specifice

Sportul ocupă, în actuala societate, un loc esențial în cadrul economiei europene, acesta având capacitatea de a determina, în mod direct ori indirect, numeroase locuri de muncă (mai precis pentru 15 milioane de persoane – ceea ce reprezintă aproape 5,5 % din totalul populației active)

Sportul reprezintă anual, la nivelul economiei spațiului comun european, un plus valoare adăugată de peste 400 de miliarde de euro (mai precis aproape 3.7 % din totalul produsului intern brut al comunității europene), dezvoltarea economică a acestuia având un rol esențial în cadrul realizării diverselor obiective ce sunt incluse în cadrul Strategiei Europa 2020

Economia aferentă domeniului sportiv este în mod grav subminată de:

Tot mai numeroasele încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală, aferente diverselor organizații sportive

Dezvoltării exponențiale a fenomenului piraterie digitale

Fenomenul retransmiterii (în direct) neautorizate a diverselor evenimente sportive

Sportul nu are capacitatea de a funcționa precum sectoarele tipice ale economiei, datorită diverselor interdependențe existente între adversari, dar și a echilibrului de tip concurențial ce este necesar în vederea menținerii unei incertitudini la nivelul rezultatelor obținute

Sportul nu are capacitatea de a se comporta asemeni unei activități economice tipice, ca urmare a:

Diverselor sale caracteristici specifice

Propriilor structuri organizaționale, ce au la bază diverse federații ce nu pot funcționa asemeni unor întreprinderi comerciale

Se impune, în permanență, în domeniul sportului, realizarea unei diferențe între tot mai numeroasele interese comerciale și interesele sportive

Un rol deosebit de important îi revine dialogului social european, motiv pentru care se impune promovarea acestuia

Sportul se bucură de o atenție specială în viziunea marii majorități a cetățenilor, fie aceștia participanți, simplii spectatori ori suporteri

Evenimentele sportive mari, ca și practicile sportive conferă numeroase ocazii dedicate exploatării potențialului dezvoltării turismului la nivelul spațiului comun european, acestea putând să fie mijlocul ideal prin care să se reușească nu doar o răspândire a diverselor valori culturale, ci și a principiilor ce sunt asociate sportului

Modelul sportiv la nivel european are la bază, în cazul fiecărei discipline sportive, câte o federație, aceasta fiind rezultatul unei lungi tradiții democratice, ale cărei caracteristici sunt:

Organizare autonomă a diverselor mecanisme ale solidarității sportive și financiare

Organizare de tip piramidal a diverselor mecanisme ale solidarității sportive și financiare

Organizare la nivel teritorial a mecanismelor solidarității sportive și financiare

Organizare democratică a mecanismelor aferente solidarității sportive și financiare

Se remarcă astfel:

Principiul promovării

Principiul retrogradării

Principiul competițiilor deschise, în cadrul cărora iau parte nu doar cluburile, ci și echipele naționale

O implicare mai mare a suporterilor la nivelul structurii de acționariat a cluburilor acestora, ca și în cadrul structurii de conducere a acestora poate determina o îmbunătățire considerabilă atât a transparenței cluburilor sportive, cât și a responsabilității democratice a acestora

Un rol primordial în cadrul procesului de consolidarea culturii, ca și în cadrul promovării integrării sociale o au diversele organizații sportive tradiționale, ca și organizațiile sportive locale, acestea determinând, în paralel, și o întărire a comunităților locale și regionale

În cadrul procesului dedicat combaterii naturalizării de conveniență, un rol determinant este deținut de echipele naționale sportive, cunoscut fiind faptul că diversele competiții internaționale continuă să se constituie în elemente de referință deosebită

Formarea sportivilor la nivel național poate fi îmbunătățită în mod considerabil prin intermediul federațiilor și al cluburilor sportive, implicit ca urmare a competițiilor derulate la nivelul echipelor naționale

În acest moment, atât sportul profesionist cât și sportul de masă trec printr-o perioadă destul de dificilă (determinată, în mare, de instabilitatea financiară deosebită manifestată în ultimii ani la nivelul spațiului european), ele fiind estul de vulnerabile.

În aceste condiții se remarcă faptul că federațiile aferente nu mai au capacitatea adoptării unor responsabilități corespunzătoare încurajării cluburilor din subordine în vederea adoptării unor investiții profitabile, ca și a unei culturi a planificării

Nivelul de periculozitate în cazul transferurilor internaționale ce implică sportivii tineri este unul destul de ridicat, mai ales ca urmare a numeroaselor consecințe ce se pot remarca ulterior, remarcându-se:

Eșecul pe plan sportiv

Marginalizarea socială

Îndepărtarea de mediul familial, cu toate efectele determinate de aceasta

La această oră, marea majoritate a federațiilor sportive din spațiul comunitar nu dispun de diversele mijloace juridice, ca și structurale, dedicate unei acțiuni ferme și eficiente, îndreptată împotriva fenomenului aranjării diverselor meciuri, ce se manifestă tot mai frecvent în ultima perioadă

Toate serviciile dedicate jocurilor de noroc, din cauza specificității caracterului acestora, sunt excluse din domeniul dedicat aplicării:

Directivei 2006/123/CE vizând serviciile

Directivei vizând drepturile consumatorilor, așa cum aceasta a fost aprobată la jumătatea lunii iunie a anului 2011 de către Parlamentul European

O finanțare eficientă a sportului de masă se poate asigura numai în situația în care titularii respectivelor licențe naționale, ce sunt necesare jocurilor de noroc (aceștia fiind plătitori de impozite și finanțând numeroase alte obiective din domeniul interesului public al statelor membre ale Uniunii Europene), au obligativitatea, prin lege, de la plăti așa numitele impozite „de utilitate publică”, aceștia fiind astfel, în mod efectiv protejați în fața fenomenului concurenței ilegale

Sportul are capacitatea de a juca roluri importante în cadrul diverselor domenii aferente relațiilor externe din cadrul spațiului european comun, o atenție deosebită fiind acordată diplomației

Reglementările diversele activități ale impresarilor jucătorilor din statele membre necesită realizarea unor acțiuni comune din partea diverselor organisme de conducere regăsite în domeniul sportiv, ca și la nivelul autorităților publice, principalul scop urmărit constând în posibilitatea impunerii unor sancțiuni eficiente în cazul impresarilor ori a intermediarilor ce voit sau nu încalcă diversele norme impuse în domeniul sportiv

Implementarea New work plan for sport

În vederea implementării New work plan for sport pentru perioada 2014-2017, la nivelul Comisiei Uniunii Europene, cu sprijinul statelor membre ale Uniunii Europene, s-a reușit înființarea mai multor grupuri de experți, în sarcina acestora fiind incluse mai multe obiective, dintre care amintim:

Analizarea constantă a aranjării diverselor meciuri organizate pe teritoriul statelor membre

Analizarea bunei guvernanței în domeniul sportului

Analizarea dimensiunilor economice din domeniul sportiv

Delimitarea și analizarea diverselor activități fizice care au rolul de a stimula și întări starea de sănătate

Dezvoltarea constantă a resurselor umane la nivelul domeniului sportului

Ulterior, cu ocazia derulării sesiunii speciale dedicate domeniului sportiv, s-a reușit adoptarea în cadrul E.Y.C.S. a New work plan for sport pentru perioada 2017-2020, între principalele obiective ale acestuia numărându-se și:

Asigurarea integrității în domeniul sportiv, o atenție specială fiind acordată:

Bunei guvernanțe

Măsurilor dedicate protejării minorilor din statele membre ale Uniunii Europene

Combaterii constante a tentativelor de aranjarea meciurilor

Combaterii corupției în domeniul sportiv

Combaterii dopajului

Dezvoltarea dimensiunii economice a sportului, cu accentuarea:

Inovărilor realizate în sport

Implementarea pieței unice digitale a sportului

Asigurarea incluziunii sociale la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene

Asigurarea unei transparențe cât mai ridicate, ca și al colaborării constante cu domeniul mass-mediei

Implementarea și dezvoltarea diplomației în domeniul dedicat sportului, etc.

Spre deosebire de primul plan de lucru al Uniunii Europene, când s-a luat decizia înființării a cinci grupuri de experți, în cadrul planului ce are în vedere domeniul sportiv până în anul 2020 s-a decis înființarea a doar două grupuri de experți, cu elaborarea unor metode noi de lucru și dedicate:

Domeniul integrității și al competențelor în sport

Domeniului dezvoltării resurselor umane în sport

Nu în ultimul rând, cu aceeași ocazie, anterior amintită, s-a propus asigurarea continuității activităților derulate în cadrul grupurilor de la nivel înalt al Uniunii Europene, mai precis:

Grupul Sportul de masă

Grupul Sportul și diplomația

Până la finalul acestui program se are în vedere alinierea cu celebrul program al Uniunii Europene, ERASMUS, ca și asigurarea unui cadru financiar multianual.

În opinia oficialilor europeni, sportul are capacitatea de a contribui în mod esențial la diversele priorități de tip global regăsite în cadrul agendelor Uniunii Europene, atât în materia dedicată politicilor de securitate, cât și în domeniul economic și cel social, un impact deosebit regăsindu-se în cadrul Strategiei Europa 2020, dedicată unei creșteri inteligente, durabile și cu mult mai favorabilă incluziunii.

De asemenea, la nivelul Uniunii Europene s-a convenit faptul că sportul are capacitatea de a juca rolul determinant în cadrul cooperării de tip trans-sectorial ce există în spațiul european, el reușind astfel să contribuie în mod esențial nu doar la asigurarea unei dezvoltări durabile, ci și la abordarea diverselor provocări de la nivel global, în domeniul socio-economic, într-un mod adecvat actualei societăți, ce se confruntă periodic nu doar cu fenomenul migrației ilegale, ci și cu cel al excluziunii sociale și inclusiv cel al radicalizării, ce se poate constitui într-un potențial pericol pentru extremismul violent.

Oficialii europeni au atras atenția asupra:

Necesității realizării unei cât mai bune colaborări între diversele părți direct ori indirect interesate în domeniul sportului, cu inițierea dialogurilor structurate

Rezultatelor date publicității în cursul anului 2014 în cadrul Eurobarometrului dedicat sportului și activității fizice, documentul evidențiind diferențele majore existente între diversele state membre ale Uniunii Europene

Diverselor statistici ale Eurostat privind datele economice și datele sociale înregistrate în ultimii ani în domeniul sportului, la nivelul comunității europene

La nivelul Uniunii Europene s-a evidențiat în ultimii ani necesitatea realizării unor cooperări constante cu diverse state terțe, mai ales cu statele ce sunt candidate ori potențial candidate la spațiul european, în vederea realizării unei promovări cât mai bune a valorilor europene existente, promovare ce poate fi realizată în mod ideal prin intermediul nou-definitei diplomații sportive.

În plus, se impune și o colaborare constantă cu diversele organizații internațional ce dețin diverse competențe în sport, în această categorie fiind incluse O.M.S., W.A.S.A., dar și Consiliul Europei.

În vederea realizării tuturor obiectivelor ce au fost incluse în cadrul planului de lucru, anterior menționat, s-a luat concluzionat că:

Se impune continuarea dezvoltării, în mod constant, a cadrului cooperării europene în domeniul dedicat sportului, luându-se în calcul elaborarea și ulterior implementarea unui nou plan de lucru la nivelul Uniunii Europene în sport, în conținutul acestuia regăsindu-se definirea diverselor acțiuni menite a fi implementate de către statele membre ale spațiului comun

Se impune necesitate nu doar a elaborării calendarului concret privind viitorul plan de lucru, ci și urmărirea modului de implementare a obiectivelor avute în vedere până la finele anului 2020

Se impune necesitatea concentrării diverselor activități ce se derulează în cadrul spațiului european în domeniul dedicat sportului asupra mai multor teme prioritare, asupra rezultatelor, ca și a diverselor subiecte cheie, așa cum au fost acestea definite de oficialii europeni

În vederea continuării dezvoltării dimensiunii europene a domeniului sportiv la nivelul Uniunii Europene s-a avut în vedere elaborarea unui plan de lucru complex, ce include mai multe obiective considerate prioritare, mai precis:

Asigurarea, prin intermediul unei cooperări de tip trans-sectorial, a implicării și implicit sensibilizării diverselor domenii de politică europeană, în raport cu contribuția și importanța pe care sportul o poate deține în cadrul abordării diverselor provocări privind politicile aflate pe agenda Uniunii Europene

Consolidarea constantă a bazei cunoștințelor din domeniul dedicat sportului

Tratarea diverselor provocări de tip trans-național cu diplomație, avându-se în vedere abordările de tip coordonat europene

Promovarea constantă a abordărilor concertate și care au la bază acțiunile de colaborare între diversele state ale Uniunii Europene

Valorificarea la maxim a caracterului specific domeniului sportiv

Adăugarea unei contribuții cât mai mare a sportului în cadrul diverselor politici de tip global ce caracterizează agenda politicilor economice și sociale de la nivelul Uniunii Europene

Adăugarea unei contribuții cât mai mare a sportului în cadrul dezvoltării durabile, cu impulsionarea creării la nivelul spațiului european de noi locuri de muncă, în parare cu creșterea volumului investițiilor în domeniu

Promovarea constantă a egalității de gen

Promovarea și dezvoltarea relației sportului cu educația, în această categorie avându-se în vedere și carierele duble

Valorificarea la maxim a principalelor realizări ce au fost obținute în cadrul planurilor de lucru ale Uniunii Europene în domeniul sportului

Definitivarea, ca și consolidarea constantă a impactului definit de diversele activități ce sunt inițiate la nivelul programului ERASMUS al Uniunii Europene în domeniul dedicat sportului

Asigurarea unei dezvoltări constante a sportului de masă în toate statele membre ale Uniunii Europene

Demn de menționat este faptul că planul de lucru al Uniunii Europene în domeniul dedicat sportului se impune a fi în permanență un instrument de tip flexibil, în acest fel el reușind să facă față cu brio tuturor evoluțiilor ce sunt înregistrate în timp în cadrul sportului, evoluții aflate în ultimii ani într-o permanentă fluctuație.

În ceea ce privesc noile metode de lucru, ca și structurile aferente planului de lucru al Uniunii Europene, oficialii europeni apreciază că se impune necesitatea realizării unei cât mai strânse cooperări între toate statele membre ale spațiului european, în paralel cu o colaborare cât mai eficientă cu Comisia, în acest fel reușindu-se implementarea cât mai corectă și eficientă a respectivului plan de lucru dedicat sportului.

De asemenea, în situația în care se impune, Comisia are capacitatea de a:

Organiza diverse reuniuni tematice, ca și grupuri de experți dedicate unor chestiuni punctuale și de actualitate în domeniul sportului

Disemina, în funcție de caz, în cadrul statelor membre ale Uniunii Europene (avându-se în vedere diversele nivele ce vor fi adecvate stării de fapt), diversele rezultate ce sunt obținute în interiorul planului de lucru pentru sport al Uniunii Europene

Organiza în cadrul grupurilor statelor membre ale comunității europene interesate diverse reuniuni ce pot avea teme comune de interes în domeniul sportului

Iniția și ulterior coordona diverse exerciții dedicate unei învățări reciproce, acestea urmând să fie derulate în strânsă colaborare cu instituțiile abilitate de la nivelul Uniunii Europene

La nivelul Uniunii Europene, în domeniul dedicat sportului, se are în permanență în vedere:

Realizarea unei colaborări cât mai strânse cu toate statele membre, pentru o implementare cât mai eficientă a planului de lucru elaborat și anterior menționat, în vederea atingerii tuturor obiectivelor ce au fost stabilite în cadrul acestuia

Informarea constantă a tuturor statelor membru asupra diverselor inițiative ce sunt planificate ori în curs de derulate din diversele domenii ale politicilor Uniunii Europene, politici ce pot să impună un anumit impact asupra domeniului dedicat sportului

Sprijinirea constantă a tuturor statelor membre, ca și a diverșilor actori ce au relevanță pentru domeniul sportiv în spațiul comun european, mai ales dacă sunt vizate activități ce privesc subiecte cheie (anterior menționate) ori teme prioritare sportului în Uniunea Europeană, sprijin ce poate include:

Identificarea diverselor modalități prin intermediul cărora se reușește o facilitare a participării statelor membre ale Uniunii Europene, ca și a diverșilor experți pentru participarea la grupurile experților, anterior menționate, astfel reușindu-se asigurarea nu doar al unui nivel ridicat al expertizei, ci și a unui grad de reprezentare deosebit

Stabilirea diverselor competențe în domeniu

Asigurarea integrității

O dezvoltare cât mai bună a diverselor resurse umane

Identificarea diverselor forme de sprijin dedicate promovării schimburilor bunelor practici, ca și învățării reciproce

Identificarea diverselor forme de sprijin dedicate unei învățări reciproce, ca și dezvoltării diverselor cunoștințe în domeniu

Furnizarea constantă a sprijinului logistic, ca și a sprijinului tehnic necesar difuzării diverselor documente, ca și a diverselor informații ce au o relevanță deosebită în cadrul politicii Uniunii Europene dedicate sportului

Furnizării diverselor informații de specialitate ce sunt necesare în vederea acțiunilor dedicate combaterii dopajului, etc.

Organizarea periodică a reuniunilor tematice în cadrul cărora sunt prezentate și analizate cele mai relevante rezultate pentru politicile europene în cadrul proiectelor ce sunt finanțate de către Uniunea Europeană pentru beneficiul domeniului sportiv

Organizarea periodică a reuniunilor tematice în vederea promovării periodice a schimbului bunelor practici privind diverse teme de actualitate în sport, ca și a schimbului de cunoștințe

Organizarea periodică a reuniunilor tematice pentru a se realiza trecerea în revistă a diverselor progrese ce sunt înregistrate în domeniul sportului, la nivel european

Organizarea periodică a reuniunilor tematice în vederea identificării diverselor domenii în care se impun unele acțiuni de tip suplimentare (se recomandă organizarea unor astfel de reuniuni anual)

Asigurarea continuității diverselor activități ce se derulează în cadrul grupurilor create în cadrul anterioarei teme Sport de masă, respectiv a temei Sportul și diplomația

Garantarea implementării tuturor recomandărilor ce sunt realizate de către grupul experților în domeniu, în vederea realizării unei bune guvernanțe în sport, la nivel european

Asigurarea continuității asupra diverselor teme de actualitate ce privesc prevenirea și combaterea aranjării meciurilor, în cadrul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene

Promovarea constantă a recunoașterii atitudinilor în sport, la nivelul întregului spațiu comun european

Promovarea eficientă a diverselor competențe în sport, în interiorul spațiului comun european și nu numai

Facilitarea periodică a dialogului structurat în domeniul sportului

Organizarea anuală, cu implicarea tuturor organismelor interesate, a Forumului Uniunii Europene al sportului, aceste reunind totalitatea părților direct ori indirect interesate în domeniul sportului

Dezvoltarea, anuală, a Săptămânii Europene a Sportului, acesta fiind evenimentul prin care se promovează sportul la nivel european, mai precis reunește toate părțile interesate importante de la nivelul statelor Uniunii Europene

Sprijinirea diverselor teme prioritare, ca și a subiectelor cheie ce au fost stabilite în cadrul planului de lucru dedicat sportului la nivelul spațiului comun european, cu valorificarea la maxim atât a programului ERASMUS, cât și a altor programe cu relevanță în domeniu

Adoptarea, în prima parte a anului 2020, având în vedere diversele contribuții de tip voluntare venite din partea statelor membre ale Uniunii Europene, raportul dedicat punerii în aplicare a viitorului plan de lucru dedicat sportului la nivel european

Rolul sportului în plan social

Parlamentul European a recunoscut încă din cursul anului 2012 rolul pe care îl are sportul în cadrul domeniului social, motiv pentru care s-a avut în vedere:

Alocarea unui buget consistent, dedicat politicilor derulate în domeniul sportului (la nivelul spațiului comun european), avându-se în vedere multiplele sale beneficii reflectate nu doar la nivelul sănătății publice, ci și la nivel economic, social și implicit cultural

Sugestionarea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în vederea implementării educației fizice ca parte integrantă în cadrul tuturor programelor analitice a tuturor instituțiilor de învățământ, cu evidențierea:

Importanței pe care o reprezintă practicarea diverselor activități sportive la nivelul tuturor formelor de învățământ

Rolului pe care îl poate deține sportul în cadrul diverselor comunități locale, motiv pentru care se impune realizarea demersurilor dedicate facilităților sportive deosebite

Stabilirea unor orientări concise pentru statele europene, dedicate integrării sportului, ca și a activităților fizice în cadrul tuturor nivelelor de învățământ regăsite pe plan național

Evidențierea importanței pe care o reprezintă educația prin sport, ca și a potențialului conferit de acesta în vederea reabilitării tinerilor considerați, prin prisma socială, a fi vulnerabili, context în care s-a impus solicitarea adresată statelor membre ale Uniunii Europene, ca și asociațiilor naționale, cluburilor și ligilor naționale și regionale, să contribuie constant la dezvoltarea și sprijinirea unor astfel de inițiative

Importanța colaborării dintre diversele cluburi sportive și unitățile de învățământ diverse, sens în care s-a impus realizarea unor ghiduri dedicate bunelor practici la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, ulterior urmărindu-se imprimarea accesibilității acestora pentru toate persoanele fizice și juridice interesate.

Bunele practici, concentrate în conținutul mai multor documente, sunt stocate în cadrul unei bănci de date centrale, la nivelul spațiului european

Recomandarea adresată Comisiei Europene privind încurajarea practicării sportului de către persoanele din categoria vârstei a III-a, cunoscut fiind faptul că sportul contribuie la favorizarea interacțiunilor sociale, în paralel cu menținerea sănătății

Evidențierea aspectului că sportul se constituie într-un domeniu deosebit de important, indiferent de vârsta practicanților, acesta dispunând de un potențial deosebit în cadrul procesului dedicat creșterii nivelului de sănătate la modul general.

În acest context, s-a făcut propunerea facilitării participării cetățenilor din statele membre ale Uniunii Europene la diversele activități sportive organizate, în vederea promovării unui mod sănătos de viață, astfel reușindu-se și diminuarea considerabilă a cheltuielilor dedicate îngrijirilor medicale

Sugestionarea statelor membre ale Uniunii Europene, ca și a Comisiei Europene în vederea acordării unui sprijin cu mul mai mare diverșilor profesioniști ce activează în domeniul sănătății, în vederea promovării unui număr cât mai mare de persoane la diversele activități sportive organizate în spațiul comun european

Examinarea constantă a modului în care furnizorii asigurărilor de sănătate dețin posibilitatea oferirii diverselor stimulente dedicate încurajării participării unui număr cât mai mare de persoane la activitățile sportive organizate la nivelul spațiului comun european

Sublinierea perioadă a importanței privind asigurarea unui acces echitabil în sport a tuturor cetățenilor statelor europene, în cele mai variate circumstanțe, incluzând nu doar cluburile și asociațiile sportive, ci și instituții de învățământ și chiar locurile de muncă

Recunoașterea activităților derulate de diversele organizații, ce le oferă persoanelor ce prezintă anumite dizabilități fizice ori intelectuale de pe întreg teritoriul Uniunii Europene, o serie întreagă de activități sportive.

În acest sens s-a solicitat statelor membre ale Uniunii Europene, ca și Comisiei Europene și diverselor organizații sportive, promovarea și dezvoltarea (prin intermediul finanțărilor aferente) a diverselor competiții și activități sportive ce sunt dedicate persoanelor cu dizabilități, o atenție specială acordându-se accesului acestora, în condiții de maximă echitabilitate, la echipamente sportive gratuite (special adaptate nevoilor acestora), ca și la activități specifice dizabilității

Sublinierea influenței deosebite pe care o reprezintă sportul în cadrul diverselor domenii, remarcându-se:

Promovarea constantă sănătății

Realizarea angajamentelor civice

Integrarea socială

Înțelegerea democrației

Dezvoltarea urbană

Ocuparea forței de muncă

Piața muncii

Educația

Formarea profesională

Încurajarea statelor membre ale Uniunii Europene, ca și a diverselor instituții comunitare în vederea augmentării ajutoarelor ce sunt dedicate:

Organizațiilor ce promovează, prin intermediul sportului, integrarea diverselor persoane ce sunt expuse riscului excluderii sociale

Organizațiilor ce vizează promovarea sportului în cadrul comunităților persoanelor ce prezintă dizabilități fizice, dar și mentale

Încurajarea statelor membre ale Uniunii Europene în vederea includerii permanente a sportului în diversele programe și servicii existente, în acest fel realizându-se integrarea reală a întregii comunități a grupurilor ce se găsesc în pericol de discriminare.

Solicitarea adresată statelor membre ale Uniunii Europene în vederea adoptării unor programe dedicate formării profesioniștilor, ca și a voluntarilor în domeniu, astfel reușindu-se prevenirea și combaterea oricărei forme de rasism sau de discriminare

Evidențierea funcției exemplare pe care o deține sportul la nivelul societății, motiv pentru care se impune ca diverselor organisme de conducere să li se confere rolul liderilor în cadrul procesului dedicat discriminării de tip instituțional

Faptul că în sport nu trebuie să se remarce existența discriminărilor de gen, motiv pentru care se impune extinderea punerii în aplicare, la nivelul tuturor evenimentelor sportive organizate în cadrul spațiului european, a Cartei Olimpice

Angajarea Comisiei, a Consiliului, a tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, ca și ale diverselor organisme sportive de conducere în soluționarea transfobiei, ca și a homofobiei, în paralel cu implementarea în mod adecvat a legislației în domeniul anti-discriminare, ca și a politicilor aferente, o atenție specială fiind acordată lesbienelor sportive, bisexualilor sportivi, transgenilor, ca și homosexualilor sportivi

Accentuarea, la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, a importanței pe care o ocupă educația fizică de calitate pentru organismul uman, în paralel cu dezvoltarea diverselor strategii dedicate implementării cât mai vaste a acesteia

Evidențierea rolului deținut de sportivii legitimați în cadrul organizațiilor sportive, cu asigurarea unui acces egal atât al sportivilor, cât și al sportivelor în cadrul funcțiilor administrative ale organismelor de decizie, incluzând și nivelul trans-național

De asemenea, în viziunea Parlamentului European:

Statele membre ale Uniunii Europene, ca și Comisia Europeană trebuie să țină cont în permanență de importanța pe care o deține sportul în cadrul diverselor acțiuni dedicate:

Promovării păcii

Dezvoltării dialogului intercultural

Dezvoltării economice la nivelul spațiului comun european

Promovării sănătății publice

Integrării femeilor, ca și emancipării acestora

Atât Comisia Europeană, cât și statele membre ale spațiului comun european, trebuie să aibă în vedere, în cadrul tuturor evenimentelor sportive, impunerea respectării regulilor proprii ce sunt incluse în conținutul Cartei Olimpice, aceasta interzicând orice fel de demonstrații ori propagandă politică, rasistă ori religioasă

Atât Comisia Europeană, cât și statele membre ale spațiului comun european, trebuie să aibă în vedere garantarea faptului că femeile nu sunt supuse nici unul fel de presiune politică, în vederea determinării încălcării regulilor anterior menționate, ca și a faptului că aceste reguli nu sunt eludate prin faptul că sportivele nu sunt trimise să participe la diverse competiții de către statul de origine

Se impune în permanență încurajarea de către organizațiile sportive din întreg spațiul comun european a participării femeilor la diversele activități sportive, în paralel cu includerea lor în componența respectivelor organe de conducere ale acestora, astfel reușindu-se asigurarea femeilor și fetelor (cu precădere a celor ce provin din mediile dezavantajate) în condiții deosebit de echitabile, la diversele activități sportive, cu promovarea participării acestora la evenimentele sportive și evidențierea rezultatelor ce sunt obținute nu doar în sporturile masculine, ci și în cele feminine

Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să conceapă treptate diverse măsuri prin intermediul cărora:

Sportivele să aibă posibilitatea reconcilierii vieții familiale cu viața sportivă și inclusiv cu cea profesională

Să se realizeze o promovare a egalității de gen la nivelul numeroaselor politici guvernamentale din domeniul dedicat sportului

Să se reușească încurajarea și facilitarea schimbului de informații, ca și al bunelor practici privind egalitatea de șanse pe care sportul le-o conferă ambelor genuri

Atât Comisia Europeană, cât și statele membre ale spațiului comun european, trebuie să aibă în vedere susținerea diversele organisme europene în vederea promovării și punerii în aplicare a tuturor recomandărilor ce sunt incluse în conținutul Cartei europene a drepturilor femeilor în sport

Atât Comisia Europeană, cât și statele membre ale spațiului comun european, trebuie să aibă în vedere integrarea dimensiunii de gen la nivelul tuturor activităților dedicate sportului, o atenție specială fiind acordată:

Accesului la diversele activități sportive a femeilor imigrante, ca și al femeilor ce aparțin diverselor minorităților etnice

Accesul necondiționat al femeilor la diversele funcții de decizie existente în domeniul sportului

Prezentării de către mass-media din întreg spațiul european a femeilor ce au diverse activități din domeniul sportului

Garantării egalității de gen la nivelul diverselor politici din domeniul sportului, ca și al legislației dedicate

Statele membre ale Uniunii Europene, ca și Comisia Europeană trebuie ca, în permanență:

Să sprijine cercetarea europeană dedicată specificității activităților sportive feminine

Să încurajeze cercetarea europeană dedicată specificității activităților sportive feminine

Să sprijine cercetarea europeană dedicată motivelor ce stau la baza abandonului sportiv de către femei

Să sprijine cercetarea europeană dedicată persistenței inegalităților privind accesul femeilor în cadrul diverselor activități sportive

Se impune încurajarea creării rețelelor feminine în domeniul sportului, în vederea promovării schimburilor practicilor optime, ca și a schimburilor de informații

Nu se poate tolera sau scuza interdicția unor părinți fetelor lor imigrante privind participarea la unele activități sportive școlare (cum ar fi înotul), indiferent de rațiunile religioase ori culturale

În ciuda faptului că multe tinere încep să practice de la vârste fragede sportul, mare parte dintre acestea renunță în momentul ajungerii la adolescență. De altfel, numeroasele studii și cercetări ce au fost realizate în ultimii ani în domeniul au reușit să evidențieze faptul că tinere sunt în mod permanent supuse, fie din partea familiilor, fie din partea colegilor, la numeroase presiuni vizând așa numita „feminizare”, ca și asumarea diverselor responsabilități ce se dovedesc a fi incompatibile unei continue activități sportive.

În acest sens, Uniunea Europeană a venit cu propunerea ca atât statele membre, cât și diversele organe naționale cu responsabilități de conducere în domeniul sportului din acestea să conceapă și implementeze ulterior diverse strategii dedicate formării unei identități sportive pentru tinerele ce se arată interesate de sport, prin intermediul unor programe speciale și cu sprijinul strâns al antrenorilor.

Se impune continuarea permanentă a luptei contra dopajului, în paralel cu respectarea diverselor libertăți individuale ale tuturor sportivilor (o atenție deosebită fiind acordată sportivilor tineri), prin intermediul diverselor campanii dedicate prevenirii și informării.

În acest sens, Uniunea Europeană a îndemnat toate statele sale membre ale spațiului comun european:

Să pună semnul egalității între lupta cu traficul drogurilor ilegale și cea cu traficul privind substanțele dopante identificate în domeniul sportului

Să adopte, la nivel național, legislația special adoptată în acest sens, cu ameliorarea permanentă a coordonării europene în domeniu

S-a impus solicitarea adresată Agenției Mondiale Antidoping privind elaborarea și implementarea unui sistem dedicat gestionării reperabilității facil utilizabil, în deplină concordanță cu legislația regăsită la nivelul spațiului comun european.

Se impune necesitatea existenței datelor statistice vizând nu doar recurgerea la dopaj, ci și tot mai numeroasele teste ratate, în vederea stabilirii unei abordări specifice dedicate combaterii dopajului la nivelul tuturor statelor membre

Aderarea sa la renumita Convenție împotriva dopajului existentă la nivelul Consiliului Europei se impune în vederea coordonării punerii în aplicare, la nivelul tuturor statelor membre, a codului W.A.D.A.

Se impune susținerea unei mai bune armonizări a legislației la nivelul spațiului european comun, în vederea eficientizării colaborării europene a poliției, ca și a justiției privind acțiunile de combatere a dopajului, ca și diversele alte forme dedicate manipulării evenimentelor sportive derulate la nivelul spațiului european comun

Toate state membre trebuie să abordeze controversata problemă a dependenței de jocurile de noroc, ca și problema protecției minorilor contra numeroaselor riscuri pe care le jocurile de noroc le implică

Se impune formularea unor norme cât mai clare și complexe dedicate protecției minorilor în domeniul dedicat sportului de performanță, ca și a adoptării diverselor măsuri de protecție considerate a fi vitale, avându-se în vedere o prealabilă consultare a federațiilor din spațiul comun european

Se impune sublinierea importanței critice reprezentate de dubla pregătire, respectiv cea sportivă și cea profesională, o atenție specială fiind acordată sportivilor de vârste fragede.

Se impune formularea solicitării adresate Comisiei Europene, ca și tuturor statelor membre privind formularea orientărilor care să aibă capacitatea garantării tuturor tinerilor sportivi a posibilității dedicate continuării în condiții de normalitate atât a studiilor școlare, cât și a studiilor profesionale, în paralel cu continuarea pregătirii sportive, avându-se în vedere experiența bunelor practici regăsite la nivelul statelor membre

Se impune necesitatea încurajării tuturor statelor membre privind luarea în considerare a experienței relevante reprezentate de foștii sportivi profesioniști (în eventualitatea în care aceștia își doresc să îmbrățișeze cariera de antrenori), cu stabilirea diverselor parcursuri ce sunt specifice carierelor sportivilor de nivel înalt, ce se decid să urmeze diversele studii superioare, în paralel cu utilizarea în beneficiul sportului general a experienței căpătate de-a lungul anilor de practicare a sportului

Toate statele membre trebuie să dezvolte o serie întreagă de programe educaționale de tip structurat, în vederea facilitării combinării învățării, ca și a diverselor antrenamente dedicate sportivilor profesioniști

1.5 Identitatea europeană prin sport

În vederea obținerii unei cât mai bune identități europene prin sport, Comisia Europeană are în mod constant în atenție extinderea diverselor programe dedicate promovării sportului ca un instrument primordial în cadrul politicilor de dezvoltare.

În plus, Comisia Europeană:

Are inițiativa organizării în fiecare an a „Zilei europene a sportului”, în cadrul căreia este promovat rolul social, dar și rolul cultural al sportului amator, respectiv a sportului profesionist, ca și a diverselor beneficii pe care sportul le conferă sănătății publice

Desemnării anuale a „Capitalei europene a sportului”, sub patronajul Asociației capitalelor europene ale sportului, acordându-se întreg sprijinul financiar, dar și controlul aferent acestui eveniment

Are în permanență în vedere sprijinirea diverselor sporturi autohtone ce sunt incluse în totalitatea diversității istorice și culturale a Uniunii Europene, sub simbolistica instituită de motto-ul „Unită în diversitate”, implicând o dezvoltare a gradului de sensibilizare a populației privind sporturile respective, în paralel cu promovarea Hărții europene, ca și a festivalurilor organizate/derulate la nivel european

A reușit să instituie la nivelul Uniunii Europene un program de mobilitate, în paralel cu adoptarea diverselor măsuri dedicate sportivilor tineri, dar și antrenorilor, în vederea:

Asimilării unor metode noi de antrenament

Stabilirii celor mai bune practici în domeniul sportului

Dezvoltării valorilor europene dedicate sportului, incluzând fairplay-ul, integrarea socială și respectivul

Favorizării unui dialog intercultural

A elaborat programul de mobilitate dedicat schimburilor de antrenori în domeniul dedicat sportului

A conlucrat, în vederea protejării integrității sportului pe plan local, cu totalitatea statelor membre ale Uniunii Europene, ca și cu diversele organizații sportive existente pe teritoriul spațiului european comun

A reușit să sprijine totalitatea statelor membre ale Uniunii Europene în activitățile acestora dedicate colectării datelor, ca și în cadrul activităților de cercetare privind schimbul practicilor optime

Conform prevederilor regăsite în conținutul articolului 165 din cadrul T.F.U.E. – Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Uniunii Europene i-a fost conferită competența specială în domeniul dedicat sportului, implicând:

Contribuția acesteia la promovarea diverselor aspecte ce vizează sportul

Realizarea acțiunilor ce sunt necesare pentru dezvoltarea constantă a dimensiunii europene a sportului.

La nivelul statelor Uniunii Europene, sportul este perceput ca fiind un important fenomen social, la nivelul marii majorități a cetățenilor europeni acesta constituindu-se în cea mai importantă formă de recreere, în cadrul căruia sunt reunite persoanelor de orice origine, convingere religioasă, pregătire ori statut economic, el reușind să:

Promoveze contribuția activă la societatea modernă a cetățenilor europeni

Contribuie în mod esențial la stimularea simțului integrării sociale în rândul marii majorități a cetățenilor

În cadrul proiectului Comisiei Europene denumit „Dezvoltarea dimensiunii europene a sportului” se regăsesc diverse măsuri și acțiuni realizate la nivelul Uniunii Europene în domeniul sportului, acestea fiind structurate pe mai multe categorii, respectiv:

Rolul social al sportului

Organizarea sportului

Dimensiunea economică a sportului

În conținutul textului documentului, anterior menționat, se regăsește:

Identificarea principalelor provocări din domeniul sportului, incluzând nu doar dopajul sportivilor amatori, ci și violența ce se regăsește, din păcate, tot mai frecvent în cadrul diverselor evenimente sportive

Evidențierea necesității respectării autonomiei diverselor structuri de conducere din domeniul sportului

Recunoașterea competențelor aferente statelor membre ale Uniunii Europene în domeniul dedicat organizării sportului

Evidențierea plus valorii adăugate de diversele măsuri luate în ultimul deceniu la nivelul Uniunii Europene în domeniul dedicat organizării sportului

Elaborarea diverselor acțiuni pe care le au la îndemână statele membre ale Uniunii Europene în vederea dezvoltării domeniului sportiv

Recunoașterea complexității tuturor propunerilor ce se regăsesc în vastul domeniu al sportului

Toate acțiunile regăsite la nivelul statelor Uniunii Europene în domeniul sportului au o importanță deosebită în cadrul obiectivelor generale regăsite în cadrul celebrei strategii Europa 2020, incluzând:

Îmbunătățirea apreciabilă a capacității de inserție profesională

Dezvoltarea mobilității la nivelul Uniunii Europene, prin intermediul acțiunilor în care este promovată care integrarea socială în sport și prin acesta, ca și integrarea socială în educație și în formare, prin intermediul diverselor activități fizice

Toate acțiunile din domeniul sportiv, regăsite la nivelul Uniunii Europene, au în vedere:

O încurajare a dezbaterii în rândul tuturor părților ce sunt interesate

Abordarea diverselor provocări regăsite în cadrul domeniului sportiv

O dezvoltare constantă a domeniului sportiv, cu toate beneficiile conferite sportivilor, organizațiilor sportive, dar și simplilor cetățeni ca urmare a modificărilor survenite datorită modificării rolului Uniunii Europene în sprijinirea și coordonarea politicii privind sportul în cadrul statelor membre ale spațiului european comun

În plus, Comisia Europeană are în vedere sprijinirea diverselor proiecte din domeniul sportului, prin intermediul:

Măsurilor dedicate stimulării specifice sportului – mai ales acțiunile ce sunt pregătitoare în cadrul domeniului sportiv

Diverselor programe regăsite în domenii cu relevanță – incluzând formarea și învățarea pe întreaga perioadă a vieții, tineretul, sănătatea publică, cercetarea, cetățenia, integrarea socială, dezvoltarea socială, protecția mediului, combaterea rasismului, etc

1.6 Cooperarea în domeniul sportului a Uniunii Europene cu țările terțe. Cooperarea Uniunii Europene cu organizațiile internaționale

În domeniul dedicat sportului, Parlamentul European:

A recomandat statelor membre ale Uniunii Europene, ca și Comisiei Europene, să colaboreze cu statele ce nu fac parte din spațiul comun european în probleme ce vizează:

Transferurile internaționale de jucători

Pariurile ilegale

Pirateria

Exploatarea jucătorilor minori

A subliniat importanța dedicată consolidării unei colaborări internaționale, astfel reușindu-se o dezvoltare a sportului și în cadrul statelor ce sunt în curs de dezvoltare

A atras atenția asupra importanței monitorizării transparenței, ca și a fairplay-ului financiar la nivelul întregului domeniu sportiv

A evidențiat importanța combaterii corupției, ca și a traficului cu ființe umane, cu respectarea strictă a normelor dedicate protecției datelor

A evidențiat necesitatea abordării problemei privind operatorii jocurilor de noroc ce nu sunt autorizați pe teritoriul Uniunii Europene și nici în exteriorul acestuia, existând pericolul ca aceștia să evite sistemele dedicate monitorizării fraudei în interiorul domeniului sportiv

A subliniat importanța promovării de către statele membre, ca și de către Comisia Europeană, a cooperării cu toate statele terțe, în vederea respectării la nivel global a tuturor normelor și reglementărilor din mediul olimpic

A solicitat cluburilor:

Asigurarea respectării legislației existente în materia imigrației, mai ales în situația transferurilor privind tinerii ce provin din statele terțe

Asigurarea respectării tuturor termenilor contractuali existenți în transferul jucătorilor proveniți din statele terțe, avându-se în vedere legislația existență în vigoare

Permiterea întoarcerii jucătorilor în statul de origine (în situația în care aceștia o doresc) în condiții satisfăcătoare, cu atât mai mult în cazul unor eșecuri în carieră

Evidențiază necesitatea ameliorării protecției minorilor în cazul transferurilor internaționale, despre care se concluzionează că reprezintă un adevărat pericol pentru tinerii sportivi, ce sunt foarte vulnerabili ulterior plecării din statul de origine

A solicitat Serviciului European de Acțiune Externă, ca și Comisiei Europene promovarea, în ciuda diverselor norme și obligații ce au fost impuse sportivelor în contextul culturii, al istoriei, al religiei ori tradițiilor, a libertății absolute dedicate practicării oricărui sport

1.7 Cadrul juridic de reglementarea sportului în Uniunea Europeană

Așa cum deja s-a precizat la începutul acestui capitol al prezentei lucrări de diplomă, elementul decisiv în dezvoltarea ulterioară a sportului la nivelul spațiului comun european l-a constituit Cartea albă a sportului, aceasta cuprinzând nu doar descrierile aferente specificității sportului, ci și punerea în aplicate în cadrul sectorului sportiv al dreptului Uniunii Europene în ceea ce privește piața internă, ca și concurența.

Adoptată în urmă cu 11 ani, Cartea albă a sportului include în conținutul său câteva propuneri deosebit de importante ale Comisie Europene, dintre care menționăm:

Promovarea cooperării de tip consolidat, la nivel ministerial, în cadrul statelor membre ale Uniunii Europene, între diversele sectoare ale sănătății, ale educației, ca și ale sportului, scopul principal urmărit fiind cel al definirii strategiilor coerente privind reducerea incidenței pe care o are excesul în greutate, reducerea cazurilor de obezitate, ca și diminuarea considerabilă a riscurilor asociate acestora, în paralel cu implementarea acestor strategii în practică

Introducerea acordării etichetei europene tuturor unităților școlare implicate activ în cadrul activităților de sprijinirea activităților fizice la nivelul mediului școlar, ca și în promovarea constantă a acestora

Identificarea diverselor provocări prioritare aflate pe agenda de lucru a organizațiilor sportive de tip non-profit, a și a caracteristicilor principale aferente serviciilor pe care acestea le asigură

Sprijinirea constantă a sporturilor practicate la nivelul de începători, în acest sens inițiindu-se programul Europe for Citizens(Europa pentru cetățeni)

Demararea unui studiu european vizând acțiunea de voluntariat în sport, astfel încercându-se identificarea și analizarea diverselor cerințe, ca și necesități din domeniul sportiv, având la bază voluntariatul

Recomandarea statelor membre ale Uniunii Europene privind sprijinirea diverselor acțiuni dedicate incluziunii sociale prin intermediul sportului, ca și a combaterii discriminării în sport, acțiuni ce pot să fie realizate având la bază programul de învățare continuă, programul PROGRESS, programul Europa pentru cetățeni, ca și programul Tineretul în acțiune

Recomandarea statelor membre ale Uniunii Europene privind luarea în considerare a rolului pe care îl deține sportul în cadrul domeniului dedicat incluziunii sociale, ca și în domeniul integrării și șanselor egale, în contextul aferent politicii de coeziune, rolul sportului fiind considerat parte integrantă din cadrul diverselor activități incluse în Fondul European de Dezvoltare Regională, ca și în Fondul Social European

Promovarea folosirii sportului ca și instrument decisiv în politica dezvoltării Comisiei Europene, cu promovarea sportului și al educației fizice ca și elemente primordiale în vederea realizării educației de calitate, în paralel cu creșterea considerabilă a gradului atractivității frecventării instituțiilor de învățământ

Promovarea diverselor achiziții de tip ecologic în raport cu statele membre ale spațiului european comun

Realizarea tuturor demersurilor ce sunt necesare în vederea dezvoltării și implementării metodei statistice dedicate măsurării impactului pe care sportul îl are asupra domeniului economic

Continuarea organizării periodice a sondajelor în domeniul sportului, pentru colectarea diverselor informații ce nu pot fi puse la dispoziția organismelor europene în bazele statistice naționale

Realizarea studiilor privind evaluarea contribuției directe pe care o are sectorul sportiv prin prisma produsului intern brut, al ocupării forței de muncă, precum și al creșterii economice

Realizarea studiilor privind evaluarea contribuției indirecte pe care o are sectorul sportiv asupra obiectivelor ce sunt incluse în cadrul Agendei de la Lisabona, contribuții ce se realizează nu doar prin intermediul educației, ci și prin intermediul dezvoltării regionale și implicit urmare a creșterii gradului de atractivitate la nivelul Uniunii Europene

Organizarea periodică, între diferitele state membre ale Uniunii Europene, ca și între federațiile sportive, a schimburilor bunelor practici privind organizarea evenimentelor sportive de anvergură deosebită, prin intermediul acestora urmărindu-se nu doar o promovare a creșterii durabile, ci și creșterea competitivității și implicit dezvoltarea gradului de ocupare al forțelor de muncă

Realizarea studiilor privind finanțarea sportului practicat de către începători, atât în cadrul sectorului public, cât și în cadrul sectorului privat, ca și finanțarea diverselor activități sportive ce se derulează în statele membre ale Uniunii Europene

De asemenea, în conținutul capitolului dedicat strategiei europene pentru problemele de sănătate diversă, ce sunt cauzate de alimentația incorectă, de obezitate, ca și excesul de greutate, Carta albă a Comisie Europene atrage atenția importanței deținute de adaptarea măsurilor de tip pro-activ asupra contracarării declinului deosebit ce se înregistrează în domeniul dedicat practicării exercițiilor fizice.

Organismele europene apreciază că mișcarea sportivă, oricare ar fi tipul acesteia, percepută ca un instrument ideal dedicat sprijinirii îmbunătățirii calității sănătății umane, are capacitatea de a exercită o deosebită influență, necomparabilă cu alte mișcări sociale.

În acest context se impune a se aminti în conținutul acestui subcapitol și recomandarea O.M.S. privind importanța practicării periodice a exercițiilor fizice moderate, recomandare ce se regăsește în cadrul programului denumit sugestiv Viață activă, Comisia Europeană recomandând la rândul ei cooperarea de tip consolidat, în cadrul sectoarelor sportului, educației și al sănătății pentru implementarea diverselor strategii coerente dedicate promovării conceptului vieții active, având ca bază sportul și diversele activități sportive.

Urmare a diverselor analize realizate în domeniu, pentru identificarea diverselor tendințe privind evoluția sportului la nivel european, s-a reușit identificarea următoarelor direcții principale:

Diversificarea sportului, urmare a apariției de noi ramuri ale acestuia, mare parte datorate cerințelor și preferințelor practicanților

Dezvoltarea rolului pe care sportul îl deține la nivelul societății

Dezvoltarea performanțelor sportive, ceea ce îi împinge pe practicanți spre limitele lor biologice, ca și psihice, în topul factorilor determinanți poziționându-se nu doar calendarul competițional complex, ci și creșterea nivelului de intensitate spre limitele insuportabilului, fenomenul dopingului, ca și dezvoltarea deosebită a domeniului farmacologiei

Așa după cum se menționează și în documentul anterior citat, sportul este perceput drept fenomenul social și economic aflat într-o permanentă dezvoltare, acesta având o deosebită contribuție în cadrul diverselor obiective strategice aflate pe ordinea de zi a Uniunii Europene în domeniul dedicat solidarității, ca și prosperității.

În concepția organismelor europene, sportul are capacitate de a atrage numeroase persoane, parte dintre acestea optând pentru a participa regulat la diversele activități sportive.

Prin intermediul sportului se remarcă determinarea unor valori semnificative, dintre care amintim spiritul de echipă, toleranța, fair play-ul, ca și solidaritatea.

În plus, sportul poate să promoveze în mod deosebit contribuția de tip activ pe care cetățenii din statele membre ale Uniunii Europene o au în cadrul societății, astfel fiind sprijinită cetățenia activă.

CAPITOLUL 2. ORGANIZAREA SPORTULUI LA NIVEL EUROPEAN. DIMENSIUNEA ECONOMICĂ A SPORTULUI

2.1 Organizarea sportului la nivel european

La nivelul spațiului comun european se remarcă faptul că întregul proces al organizării sportului are la bază totalitatea principiilor naționalității și ale teritorialității, sens în care Parlamentul European:

Și-a reafirmat în mod constant aderența asupra modelului sportiv european, model în interiorul căruia federațiile se poziționează la nivel central, la baza acestora aflându-se actori diferiți precum suporteri, cluburi, jucători, asociații, ligi, ca și voluntari în sport, toți jucând un rol primordial în cadrul susținerii structurii sportive în ansamblul acesteia

A cerut o diminuare a potențialelor bariere sesizate la nivelul întregului teritoriu al Uniunii Europene în cadrul voluntariatului din domeniul sportiv

A subliniat importanța deținută de rolul pe care îl au entitățile locale în cadrul acțiunii de promovare socială a sportului, cu implicarea activă a tuturor entităților în cadrul forurilor europene dedicate dialogului și dezbaterii din lumea sportului

A subliniat importanța bunei guvernanțe în sport, aceasta constituindu-se în condiție esențială pentru autonomia diverselor organizații sportive și auto-reglementarea acestora, avându-se în vedere principiul democrației, al responsabilității, ca și principiul transparenței

A subliniat în mod constant necesitatea elaborării politicilor în cadrul cărora să nu se tolereze corupția în domeniul sportiv, cu sublinierea necesității reprezentării corespunzătoare a totalității părților ce sunt direct interesate la nivelul întregului proces decizional

A solicitat atât statelor membre, cât și diverselor organisme de conducere existente în domeniul sportului, privind stimularea activă a rolului social, ca și democratic reprezentat de fanii sporturilor, ce susțin constant principiul fairplay-ului, având în vedere o promovare a implicării acestora în cadrul diverselor structuri de acționariat, ca și a structurilor de conducerea cluburilor sportive, ca și a diverselor părți interesate, cu rol în cadrul organismelor de conducere remarcate în vastul domeniu al sportului

Continuă să susțină că toate cluburile sportive existente pe teritoriul spațiului comun european trebuie să pună la dispoziția echipelor naționale jucătorii selectați, în paralel cu recunoașterea contribuției acestora la diversele succese obținute în cadrul turneelor echipelor naționale, aspecte ce au putea determina existența unor mecanisme de asigurare la nivel european

Evidențiază ideea conform căreia dezvoltarea durabilă a întregii mișcării sportive din zona continentului european, ca și fenomenul răspândirii influenței pozitive a acesteia la nivelul marii majorități a persoanelor, ca și a societății, presupune, printre multe altele, și o pregătire corespunzătoare a jucătorilor la nivel local, în paralel cu realizarea unor investiții diverse în cadrul educației sportive.

În acest sens se impune necesitatea neafectării de către sportul de performanță a dezvoltării tinerilor sportivi, a sportului de amatori, ca și a rolului esențial pe care îl dețin diversele organizații sportive de masă, cu sublinierea necesității echivalării, ca și a recunoașterii diverselor diplome, respectiv calificări în vastul domeniu al sportului

Subscrie regulii sportivilor ce sunt formați pe plan local, apreciind că aceasta s-ar putea contura într-un adevărat model pentru restul ligilor profesioniste existente pe teritoriul continentului european

Are în vedere o sprijinire a diverselor eforturi suplimentare pe care le depun organismele de conducere existente la nivelul sportului, în vederea stimulării pregătirii tinerilor jucători de pe plan (avându-se în vedere limitele ce sunt impuse de către legislația Uniunii Europene), astfel reușindu-se o consolidare a echilibrului competitiv la nivelul tuturor competițiilor organizate, în paralel cu o dezvoltarea armonioasă a întregului model sportiv european

Apreciază că procesul dedicat dezvoltării talentelor noi se constituie într-o activitate de bază a oricărui club sportiv

Consideră că valorile sportive pot fi subminate de dependența excesivă a unor cluburi față de transferul unor jucători

Evidențiază importanța reprezentată de indemnizațiile de antrenament, mai ales în contextul în care acestea reușesc să se constituie într-un adevărat mecanism de protecția centrelor de antrenament de pe teritoriul spațiului european comun, în paralel cu asigurarea unei rentabilități echitabile a întregii investiții

Subliniază necesitatea reglementării profesiei impresarului sportiv, drept o activitate profesională ce implică și calificarea oficială aferentă, cu stabilirea pe teritoriul Uniunii Europene a unui domiciliu fiscal, avându-se în vedere principiul transparenței

A solicitat Comisiei Europene conceperea și ulterior implementarea, în deplina cooperare cu diversele federații sportive existente la nivelul Uniunii Europene, ca și cu asociațiile de impresari și cu numeroasele sindicate ale jucătorilor, a sistemului european dedicat acordării licențelor, ca și înregistrării acestora, împreună cu codurile de conduită și implicit mecanismele de sancționare

A propus ca totalitatea federațiilor sportive să ia măsurile dedicate instituirii unui registru european dedicat impresarilor jucătorilor (acesta neavând un caracter public), în conținutul căruia să fie consemnate numele tuturor jucătorilor reprezentați, în vederea protejării acestor sportivi, mai ales a sportivilor cu vârste mai mici de 18 ani, astfel reușindu-se limitarea riscului apariției conflictului de interese

Este de părere că diversele onorarii pe care impresarii le percep pentru transferuri se impun a fi achitate în mai multe tranșe, extinse pe întreaga durată a contractului încheiat de sportivi ca urmare a transferurilor, cu mențiunea că plățile integrale sunt condiționale de executarea respectivelor contracte

A făcut invitația tuturor statelor membre privind completarea diverselor dispoziții ce reglementează activitățile impresarilor, respectiv ale intermediarilor, cu aplicarea sancțiunilor de tip disuasiv și punerea riguroasă în executare a acestor sancțiuni

A solicitat diverselor organisme de conducere existente la nivelul domeniului sportului o creștere a nivelului transparenței dedicate diverselor activități ale impresarilor, în paralel cu colaborarea strânsă cu autoritățile statelor membre ale Uniunii Europene pricind eradicarea numeroaselor practici de corupție din domeniu

Apreciază că se impune sprijinirea diverselor inițiative aparținând federațiilor sportive privind creșterea apreciabilă a gradului de transparență la nivelul transferurilor internaționale

Susține sistemele ce au fost puse în aplicare de diversele organisme de conducere existente la nivel sportiv în vederea creșterii nivelului transparenței în cadrul transferurilor internaționale de jucători, astfel realizându-se nu doar asigurarea integrității în cadrul diverselor competiții sportive, ci și implementarea principiului bunei guvernanțe

Sprijină totalitatea sistemelor dedicate acordării licențelor, ca și spiritul fairplay-ului la nivel financiar, astfel cluburile de pe teritoriul european fiind încurajate la concurența determinată de limitele impuse de capacitățile financiare reale

Apreciază că se impune în permanență o:

Îmbunătățire a guvernanței

Refacere pe termen lung a întregii stabilității financiare a cluburilor

Refacerea sustenabilității cluburilor de pe teritoriul Uniunii Europene

Corectitudine financiară deosebită în cadrul diverselor competiții europene

Evidențiază totalitatea eforturilor pe care le-au depus federațiile sportive în vederea interzicerii dreptului de proprietate al cluburilor sportive ce iau parte la aceeași competiție, apreciindu-se că se impune:

Excluderea oricărui operator de pariuri ce deține un control asupra organizatorului de evenimente sportive ori controlul asupra vreunei părți interesate

Excluderea oricăror organizatori ai evenimentelor sportive ori a părților interesate ce dețin controlul asupra operatorilor de pariuri ce-și derulează diversele activități în baza evenimentelor organizate ori la care iau parte

Solicită tuturor statelor membre luarea diverselor măsuri ce se impun în vederea prevenirii și pedepsirii tuturor activităților de tip ilicit ce au capacitatea de a afecta integritatea sportului

Solicită tuturor statelor membre să incrimineze în legislația penală totalitatea activităților ilicite, mai ales în situația în care acestea vizează pariuri diverse, respectiv în situația în care acestea implică cu bună știință manipularea frauduloasă a diverselor rezultate obținute în cadrul competițiilor sportive ori a unor etape din acestea, scopul urmărit constând în dobândirea avantajelor ce nu au la bază în mod exclusiv obișnuitele practici sportive

Recomandă protejarea integrității sportului prin intermediul conlucrărilor strânse dintre federațiile sportive de la nivelul Uniunii Europene

Recomandă Comisiei Europene abordarea problemei opacității transferurilor, ca și a aranjării meciurilor diverse organizate, așa cum aceasta este menționată în cadrul strategiei europene anticorupție și având în vedere identificarea normelor minime dedicate definirii diverselor infracțiuni penale sesizate în domeniul sportului

Atrage atenția asupra existenței unor fenomene infracționale deosebite în domeniul sportului (cu precădere cel al spălării banilor), invitând totalitatea statelor membre ale Uniunii Europene să își intensifice colaborarea în vederea combaterii acestora, în paralel cu asigurarea unui nivel deosebit al transparenței în cadrul diverselor tranzacții financiare ce sunt efectuate în contextul nu doar al transferurilor sportivilor, ci și în cadrul activităților derulate de impresari

Evidențiază necesitatea dezvoltării diverselor instrumente ce sunt special concepute pentru încurajarea cooperării autorităților publice, a autorităților sportive, ca și a totalității operatorilor existenți în domeniul pariurilor în situațiile fraudelor sportive, recomandându-se inclusiv colaborarea cu instituții precum EUROPOL și EUROJUST

Subliniază importanța conferită de legitimitatea diverselor instanțe sportive în cadrul demersurilor dedicate soluționării litigiilor existente domeniul sportului, cu mențiunea că se impune ca acestea să respecte dreptul fiecărui cetățean la proces echitabil, solicitând Curții de Arbitraj Sportiv să aibă în vedere totalitatea prevederilor legislative ale Uniunii Europene în situația în care se impune necesitatea soluționării în interiorul spațiului comun european a diverselor litigii sportive sesizate pe teritoriul Uniunii Europene

În domeniul bunei guvernanțe în sport, la nivelul Uniunii Europene, se impune:

Promovarea tuturor standardelor guvernanței în sport, prin intermediul schimburilor bunelor practici

Armonizarea diverselor legislații regăsite la nivelul statelor membre în domeniul dedicat vinderii drepturilor audio-vizuale, astfel reușindu-se prevenirea eventualelor cazuri în care sunt avantajate marile asociații sportive

Sublinierea importanței reprezentate de o repartizare echitabilă a veniturile între sporturile profesioniste și respectiv amatoare și cluburile sportive diverse

Evidențierea importanței pe care o reprezintă indemnizațiile de antrenament, acestea constituindu-se în adevărate mecanisme dedicate protejării centrelor de antrenament, în paralel cu asigurarea rentabilității echitabile a respectivelor investiții

În ceea ce privește corectitudinea la nivelul diverselor competiții sportive organizate pe teritoriul spațiului european comun, se remarcă:

Importanța acordată integrității tuturor evenimentelor sportive ce se derulează în statele membre ale Uniunii Europene, sens în care acestea au obligația de a adopta diverse măsuri dedicate reglementării în domeniul protecției sportului contra diverselor influențe nefaste, cum ar fi aranjarea unor meciuri ori pariurile

Necesitatea încadrării de către statele membre ale Uniunii Europene, sub forma infracțiunilor penale, a tuturor formelor prin care se poate submina integritatea competițiilor sportive

Necesitatea impunerii corectitudinii și a transparenței la nivelul tuturor competițiilor sportive, astfel reușindu-se inclusiv protejarea tuturor sportivilor implicați în acestea

Absența din cadrul diverselor federații sportive a unor mijloace structurale, dar și juridice dedicate acționării cu eficacitate contra fenomenului aranjării competițiilor sportive

Sprijinirea pe plan financiar a sistemelor de licență, ca și a spiritului fair play-ului

Recunoașterea legitimității diverselor instanțe sportive în domeniul dedicat soluționării litigiilor sesizate în sport, motiv pentru care s-a decis crearea camerei europene în cadrul Tribunalului de arbitraj sportiv

În domeniul dedicat bugetului domeniului sportiv s-a impus necesitatea adoptării unor sume care să fie corespunzătoare diverselor nevoi din sport, în așa fel încât diversele acțiuni premergătoare să fie dedicate programelor specifice aferente noilor competențe.

În ceea ce privesc oportunitățile, ca și locurile de muncă, se remarcă:

Necesitatea coordonării de către toate statele membre ale Uniunii Europene a diverselor programe educaționale, în așa fel încât acestea să dețină capacitatea de a le conferit sportivilor tineri posibilitatea îmbunării antrenamentelor sportive cu studiile

Necesitatea existenței unor cursuri special adaptate tinerilor ce intenționează să aleagă o carieră sportivă, în paralel cu continuarea studiilor

Necesitatea promovării sportului în cadrul diverselor unități de învățământ, mai ales prin prisma numeroaselor beneficii ale acestuia, ce se regăsesc nu doar în eliminarea diverselor bariere sociale, ci și în procesul integrării numeroaselor grupuri marginalizate

Potențialul deosebit al sportului privind generarea de noi locuri de muncă, în paralel cu realizarea unei creșteri durabile, inteligente și integratoare

Se impune, de asemenea, necesitatea identificării sinergiilor existente între domeniul sportiv și cel al turismului, o atenție deosebită fiind acordată modernizării infrastructurilor de tip colectiv. Și asta în contextul în care, în perioada derulării diverselor evenimente majore din domeniul sportiv, se remarcă un potențial deosebit al potențialului turistic în respectivele zone din proximitatea acestora.

În domeniul dedicat sportului, la nivelul Uniunii Europene, se remarcă necesitatea conservării diverselor sporturi locale, ca și a sporturilor tradiționale, apreciindu-se că acestea sunt parte integrantă din cadrul patrimoniile culturale proprii ale statelor membre, ele având și capacitatea de a consolida sentimentul dedicat cetățeniei europene, simbolul diversității culturale la nivelul societății moderne.

Deoarece în ultimii ani s-a remarcat dispariția unor sporturi și jocuri tradiționale, s-a impus necesitatea întocmirii unei hărți europene a sporturilor autohtone, în paralel sprijinindu-se și difuzarea acesteia pe teritoriul spațiului comun european și nu numai.

Pentru a se reuși o dezvoltare deosebită a gradului de sensibilizarea publicului în ceea ce privesc numeroasele beneficii pe care le conferă sportul, s-a luat decizia organizării anuale a „Zilei europene a sportului”, în paralel cu organizarea diverselor conferințe, seminarii și dezbateri în domeniu, cu promovarea stilului de viață sănătos și stimularea practicării reducerilor la diversele echipamente sportive regăsite în lanțurile de magazine.

În domeniul dedicat antrenării și mobilității în sport, se remarcă:

Necesitatea antrenării jucătorilor din toate statele membre ale Uniunii Europene la nivel local, în acest fel realizându-se o dezvoltare durabilă a sportului la nivelul întregului continent european

Imperativitatea elaborării programului de mobilitate dedicat tinerilor sportivi, prin intermediul acestuia sportivii reușind să se antreneze cu diversele echipe din străinătate

În privința impresarilor sportivi, se apreciază că se impune necesitatea ca acestea să dispună, asemeni oricăror activități profesionale reglementate, de minime calificări, așa cum acestea pot fi eliberate de către diversele instituții de învățământ superior, sediul fiscal al acestora aflându-se pe teritoriul spațiului comun european.

În acest scop s-a instituit registrul european al tuturor impresarilor sportivilor, în conținutul acestuia regăsindu-se nu doar numele jucătorilor, ci și salariile încasate de aceștia.

Privitor la dimensiunea europeană a sportului, în viziunea Comisiei pentru mediu, sănătate publică, dar și siguranță alimentară, o importanță deosebită a fost determinată de prevederile articolului 165 din cadrul T.F.U.E., acestea încredințând U.E. sarcina dezvoltării dimensiunii sportului, ce poate fi realizată prin intermediul:

Promovării spiritului de echitate în cadrul tuturor competițiilor sportive derulate pe teritoriul spațiului comun european

Promovării unei deschideri deosebite în toate competițiile ce sunt organizate pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene

Unei cooperări strânse realizate între toate organizațiile ce au responsabilități diverse în domeniul sportiv

Protejării integrității fizice a tuturor sportivilor, o atenție deosebită fiind acordată sportivilor tineri

Protejării integrității morale în rândul sportivilor

La nivelul Uniunii Europene, se remarcă faptul că sportul este perceput ca fiind instrumentul primordial specific sănătății publice, prin intermediul său reușindu-se diminuarea deosebită a volumului total al cheltuielilor dedicate problemelor medicale publice.

În categoria efectelor pozitive specifice activităților fizice regulate, se remarcă:

Prevenirea apariției diverselor probleme de sănătate ce pot fi determinate de sedentarism și lipsa mișcării, respectiv:

Obezitatea

Diabetul

Afecțiunile cardiovasculare

Osteoporoza

Cancerul

Creșterea respectului de sine, ca urmare a practicării exercițiilor fizice zilnice

O îmbunătățire a auto-percepției fizice

O dezvoltare a diverselor deprinderi sociale

Promovarea incluziunii diverselor grupuri și comunități

Îmbunătățirea sănătății mintale

Îmbunătățirea stării de bine

Diminuarea presiunii ce este deseori resimțită de copii și adolescenți

O reducere a gradului de îmbătrânire a populației

O ameliorare a stării de sănătate a persoanelor de vârsta a treia

Acestea sunt și principalele motive pentru care Uniunea Europeană a recomandat statelor membre să-și repoziționeze viziunile privind practicarea diverselor activități fizice de către populație, încă de la vârste fragede, acestea putând fi incluse în cadrul diverselor programe educaționale.

În plus, se remarcă avantajele deosebite ce sunt reprezentate pentru domeniul sănătății publice de către diversele activități de voluntariat regăsite în cadrul organizațiilor sportive din statele membre ale Uniunii Europene.

2.1 Rolul deținut de către Parlamentul European în sport

La nivelul Parlamentului European, procesul dedicat dezvoltării constante a politicii europene în domeniul dedicat sportului se realizează prin intermediul C.U.L.T. (Committee on Culture and Education), P.E. susținând că se impune necesitatea abordării mai complexe a diverselor probleme ce intră în sfera sportului de către Uniunea Europeană, cu respectarea permanentă a principiului subsidiarității, mai ales în contextul în care sportul reprezintă un important fenomen social.

De altfel, în cursul anului 2012, Committee on Culture and Education a reușit să dea publicității un raport complex ce includea adevărata dimensiune a sportului la nivel european, acesta fiind de altfel elementul definitoriu în ulteriorul program denumit Săptămâna europeană a sportului, program ce a demarat în cursul lunii septembrie a anului 2015.

În acest moment se poate susține că la nivelul Parlamentului European se fac eforturi deosebite în vederea evidențierii importanței pe care o deține sportul la nivelul comunității europene, ca și al impactului pe care acesta îl poate determina în cadrul societății.

De-a lungul timpului, instituția a reușit să adopte o serie întreagă de rezoluții în cadrul cărora au fost abordate probleme deosebite din domeniul sportului, dintre care amintim doar:

Egalitatea de gen

Solidaritatea între diversele generații

Fenomenul îmbătrânirii active

În plus, o analiză extrem de pertinentă privind rolul determinant pe care îl deține sportul în cadrul integrării refugiaților pe piața muncii, ca și incluziunea socială a acestora a fost realizată în cadrul Resolution on integration into the labor market and social inclusion of refugees, în conținutul acestuia subliniindu-se aspectul conform căruia sportul reușește să se transforme într-un adevărat instrument al promovării dialogului social, ca și al dialogului intercultural, mai ales ca urmare a promovării constante a diverselor legături ce se definesc între comunitățile locale din statele membre ale Uniunii Europene și tot mai numeroșii refugiați ori solicitanții azilurilor.

În plus, în ultimii ani, Parlamentul European s-a dovedit a avea o activitate deosebită în domeniul dedicat corupției și al combaterii aranjamentelor meciurilor, fiind adoptate mai multe rezoluții în acest sens, dintre care amintim în cuprinsul acestui subcapitol doar:

Resolution on matches and corruption in sports – aceasta a avut un impact deosebit la nivelul multor state ale Uniunii Europene

Resolution on disclosures on high-level corruption cases in F.I.F.A.,

Resolution on an integrated approach to sport policy,,

Se impune a se menționa în cadrul acestui subcapitol și aspectul conform căruia Parlamentul European susține și a recunoscut locul pe care îl deține sportul la nivelul turismului european, instituția menționând periodic impactul pe care diversele activități sportive îl au asupra dezvoltării diverselor atracții turistice existente în diversele regiuni ale Uniunii Europene.

Mai mult, instituția a evidențiat o serie întreagă de oportunități ce pot fi sesizate ca urmare a călătoriilor realizate de sportivi, ca și de spectatorii diverselor evenimente sportive la care aceștia participă, evenimente ce au capacitatea de a atrage și de a stimula numeroase persoane din diverse colțuri ale lumii.

Nu mai este deja pentru nimeni un secret caracterul educativ pe care sportul a reușit să-l dovedească în cadrul tuturor etapelor de dezvoltare pe care le-a traversat societatea de-a lungul evoluției, oricare ar fi fost aceasta. În plus, el a reușit să inducă numeroase efecte benefice nu doar asupra stării de sănătate a populației, ci și asupra economiilor diverse, cu implicații deosebite inclusiv asupra dezvoltării personalității umane.

Demn de menționat este faptul că la nivelul organismelor europene, prin sport se înțelege totalitatea activităților fizice ce implică participări organizate sau nu și care au drept principale obiective nu doar o ameliorare substanțială a condiției fizice și a condiției psihice a practicanților, ci și dezvoltarea diverselor relații sociale între membrii societății, incluzând și obținerea rezultatelor preconizate în cadrul diverselor competiții organizate la nivele diferite.

În acest moment, la nivel european (și nu numai) sportul este supus unor numeroase provocări și pericole (motiv pentru care se impune elaborarea diverselor strategii europene, dar și regionale și inclusiv naționale), dintre care amintim în cuprinsul acestui subcapitol al prezentei lucrări de diplomă doar:

Statisticile îngrijorătoare date publicității în ultimii ani și care privesc starea tot mai precară de sănătate a marii mase a populației. Demn de semnalat este faptul că cele mai slabe rezultate sunt înregistrate în rândul populației tinere. De asemenea, s-a remarcat o dezvoltare deosebită a ratei morbidității generate de sedentarism, ca și de obezitate

Reducerea apreciabilă a rolului pe care îl are sportul în procesul de formare, reducere ce se reflectă în mod ideal în diminuarea drastică a timpului ce este alocat în instituțiile de învățământ din diversele state membre ale Uniunii Europene sportului, ca și diverselor activități fizice

Diminuarea deosebită a numărului de tineri și de copii ce practică în mod regulat sportul sau diverse activități în aer liber, oricare ar fi formele acestora. De altfel, specialiștii au atras atenția asupra faptului că tot mai mulți sunt tinerii și copiii care renunță la orice formă de mișcare fizică în favoarea telefoanelor mobile, ale calculatorului ori televizoarelor, activitățile sedentare căpătând de la o zi la alta tot mai mulți adepți

Reducerea progresivă a performanțelor sportivilor, în ciuda eforturilor pe care mare parte dintre aceștia le depun

O lipsă de consecvență în domeniul dedicat armonizării legislației europene dedicate sportului, în unele dintre statele membre ale Uniunii Europene

Creșterea exponențială a actelor de violență în cadrul diverselor competiții sportive ce sunt organizate atât pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, cât și la nivel internațional

Înmulțirea actelor de corupție în lumea sportului

Apariția și dezvoltarea fenomenului exploatării sportivilor de vârste fragede

Amplificarea deosebită a incidentelor de dopaj în rândul sportivilor participanți la competiții diverse

Creșterea fenomenului rasismului în cadrul competițiilor sportive

În urma numeroaselor studii și analize ce au fost realizate de-a lungul timpului de către specialiști în domeniu, s-a reușit evidențierea mai multor atribuții ce pot fi conferite sportului, oricare ar fi forma pe care acesta o îmbracă, mai precis:

Sportul, ca și educația fizică, are capacitatea de a consolida gradul de rezistență al unei persoane, mai ales în contextul stresului determinat de societatea modernă – sportul, apreciat a fi o adevărată formă a educației în sănătatea individului, are un rol determinat în cadrul menținerii stării de sănătate fizice, ca și a stării de sănătate mentală a oricărei persoane.

În plus, acesta contribuie în mod decisiv la menținerea unui stil de viață sănătos, experiența generațiilor anterioare dovedind faptul că, pe fondul lipsei de mișcare și al activităților sportive, coroborate cu o alimentație neadecvată ori incorectă, s-au declanșat numeroase afecțiuni ce au avut consecințe deosebite asupra stării de sănătate. Mai mult, în absența practicării sportului și activității fizice se constată apariția obezității, ca și diverselor afecțiuni asociate acesteia.

Nu în ultimul rând se impune a se menționa și faptul că urmare a creșterii numărului persoanelor care practică, în mod regulat, sportul, s-a constatat o reducere apreciabilă a diverselor cheltuieli aferente serviciilor medicale, concediilor medicale acordate pe perioada unui an calendaristic, ca și compensării rețetelor eliberate.

De altfel, în cuprinsul unui studiu dat publicității de către renumita World Health Organization se precizează că în cazul fiecărui dolar ce este investit în sport ori în diversele activități fizice se realizează în cadrul sistemului medical o economie de 3,2 dolari.

În același studiu se precizează și că practicarea cu regularitate a activității sportive, pe perioade reduse de timp, are capacitatea de a diminua considerabil nu doar riscul diverselor accidentări, ci și riscul accidentelor vasculare, al apariției unor afecțiuni de natură cardiovasculară, riscul apariției obezității, ca și riscul apariției unor afecțiuni de natură psihică.

Sportul, ca și educația fizică, reușește să impună un rol determinant în cadrul educației culturale, prin intermediul său reușindu-se nu doar o promovare deosebită a aspectului corpului practicantului, ci și o mult mai mare expresivitate a mișcărilor acestuia, cu toate implicațiile ce decurg din acestea. Funcția culturală se poate remarca și în cadrul diverselor festivități și ceremonii ce însoțesc diversele evenimente sportive, cel mai bun exemplu în acest sens constituindu-l Jocurile Olimpice.

Sportul este considerat de către unii specialiști ca fiind factor nu doar al coeziunii sociale, ci și un liant la nivelul familiilor și inclusiv al relațiilor de prietenie, multe fiind persoanele care îl percep drept un mijloc ideal de petrecere al timpului liber în natură

Sportul are capacitatea de a preveni ori chiar de a elimina diversele tensiuni de tip social, ce se pot manifesta cu precădere în cadrul comunităților în care se regăsesc mai multe etnii.

Conform studiilor realizate de-a lungul timpului în acest domeniu, urmare a practicării diverselor exerciții fizice, oricare ar fi forma acestora, s-au observat rezultate deosebite nu doar la nivelul coeziunii sociale, ci și al toleranței reciproce, ca și în cadrul integrării etnice și al celei culturale.

Mai mult, se apreciază că prin intermediul sportului și al activităților fizice se reușește combaterea fenomenului excluziunii pentru persoanele cu un nivel mai redus al dotării fizice, motrice ori psihice, ca și combaterea diverselor atitudini de tip xenofob, respectiv al unor atitudini rasiale.

Sportul contribuie în mod esențial la creșterea gradului productivității forței de muncă

Sportul are capacitatea de a determina, mai ales în interiorul grupurilor persoanelor defavorizare, sentimentul de normalitate, ca și cel al apartenenței

Sportul, practicat în mod regulat, are capacitatea de a contribui în mod substanțial la procesul recuperării pentru diferitele persoane ce prezintă anumite dependențe (precum alcool, droguri ori abuzul de medicamente), în timp sesizându-se creșterea considerabilă a gradului de reinserție socială.

Sportul poate determina, prin intermediul mijloacelor specifice, respectarea regulilor comune, în absența unor bariere imaginare de ordin geografic, social, politic ori economic.

Sportul are capacitatea de a determina direct diverse activități de natură economică, prin intermediul marilor cluburi din statele membre, dar și prin cluburile sportive de dimensiuni redus și chiar prin sălile de sport de la nivelul localităților

Urmare a faptului că diversele activități sportive impun contribuții umane diverse, acestea pot să determine generarea de noi locuri de muncă nu doar urmare a practicării propriu-zise a acestora, ci și în cadrul diverselor lucrări dedicate construirii și ulterior întreținerii diverselor baze sportive. În acest fel se poate aprecia că sportul are un rol deosebit în creșterea gradului ocupării forței de muncă

2.2.1 Recomandările Parlamentului European în domeniul sportului

În domeniul dedicat sportului, Parlamentul European:

A propus instituirea unui cadru de formare, a unui cadru de calificare și implicit de învățare dedicat antrenorilor, acesta urmând să se regăsească în conținutul Cadrului european al calificărilor, ca și în cadrul diverselor programe dedicate învățării pe toată durata vieții, astfel reușindu-se:

Crearea unei societăți ce va avea la bază cunoașterea

Dezvoltarea unui antrenorat de o calitate superioară, nu doar la nivelul sportului dedicat amatorilor, ci și la nivelul unui sport profesionist

A subliniat rolul pe care îl au antrenorii în cadrul procesului dedicat dezvoltării și educației tinerilor, nu numai prin prisma diverselor abilități sportive, ci și prin cea dedicată deprinderilor de viață, în paralel cu evidențierea rolului deținut de antrenori în activitatea de îndrumarea tinerilor pentru crearea unui stil sănătos de viață

Le-a solicitat tuturor statelor membre să interzică, ulterior consultării cu diversele federații pertinente, accesul suporterilor ce au dovedit comportamente discriminatorii ori violente pe stadioane,

Le-a solicitat tuturor statelor membre să conceapă o abordare de tip coordonat, special dedicată instituirii și punerii în executare a diverselor sancțiuni ce sunt îndreptate în mod special împotriva suporterilor cu comportamente violente ori discriminatorii

Le-a solicitat tuturor statelor membre să coopereze strâns în vederea menținerii diverselor interdicții impuse în situația unor meciului internaționale ce se produc pe teritoriile altor state membre ale Uniunii Europene decât statele în care s-au pronunțat respectivele interdicții, în paralel cu instituirea (avându-se în vedere respectarea strictă a tuturor libertăților și a drepturilor individuale) unei baze de date la nivel european, astfel reușindu-se realizarea unui schimb de informații, în paralel cu o intensificare a cooperării între state, prin intermediul sistemului de avertizare dedicat meciurilor ce prezintă un ridicat nivel de risc

A agreat ideea elaborării de către toate statele membre ale spațiului comun european, ulterior consultării cu diversele federații sportive europene, a unor standarde minime dedicate securității stadioanelor, în paralel cu adoptarea diverselor măsuri dedicate instaurării unui nivel ridicat de siguranță atât în ceea ce îi privește pe sportivi, cât și pe suporteri.

A evidențiat faptul că, în situația derulării în natură a diverselor sporturi, se impune necesitatea asigurării unui echilibru constant între diversele avantaje sociale și protejarea specifică mediului în care acestea se derulează

A subliniat potențialul imens reprezentat de diversele evenimente sportive în cazul turismului la nivel național (implicit local), motiv pentru care se impune ca toate statele membre ale Uniunii Europene să aibă în vedere o dezvoltare constantă a acestei ramuri de activitate comercial-economică

În plus, Parlamentul European, în cadrul Raportului dedicat dimensiunii europene a sportului a ținut să accentueze:

Necesitatea respectării specificității sportului în vastul domeniu dedicat diverselor probleme ce au în vedere nu doar piața internă, ci și concurența, sens în care a făcut propunerea elaborării de către Comisia Europeană a diverselor orientări dedicate aplicării legislației Uniunii Europene în domeniul dedicat sportului, în vederea eliminării numeroaselor incertitudini de natură juridică remarcate în domeniu

Aspectul conform căruia mecenatul are capacitatea de a conferi un sprijin financiar de tip vital, ca și o multitudine de posibilități în domeniul dedicat sportului, avându-se în vedere respectarea strictă a tuturor principiilor financiare de tip echitabil

Necesitatea acordării, atât de către statele membre ale Uniunii Europene, cât și de către Comisia Europeană, a statutului privilegiat tuturor activităților de voluntariat existente în cadrul domeniului sportului

Importanța pe care o reprezintă voluntarii în cadrul domeniului sportului

Necesitatea de a se stabili cadrul recunoașterii sociale

Necesitatea realizării unei pregătiri corespunzătoare a tuturor voluntarilor din domeniul sportiv

Necesitatea adoptării schimbului informațiilor și practicilor optime la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, în vederea promovării în sport a voluntariatului, în paralel cu explorarea fezabilității cadrului juridic adecvat, ca și a cadrului fiscal adecvat, dedicate tuturor activităților ce sunt derulate de către asociațiile sportive

Necesitatea creării de către statele membre ale Uniunii Europene, ca și de către Comisia Europeană, a sistemului dedicat recunoașterii diverselor certificări pe care le obțin voluntarii din domeniul sportiv

Necesitatea creării de către statele membre ale Uniunii Europene, ca și de către Comisia Europeană, a sistemului dedicat recunoașterii diverselor certificări ce sunt necesare în vederea exercitării profesiilor ce sunt reglementate, regăsite în asocierea cu domeniul sportiv

Aspectul conform căruia se impune o recunoaștere reciprocă a tuturor cursurilor, ca și a activității de formare de specialitate în sfera cadrului unic european, dedicat tuturor profesioniștilor ce activează în domeniul sportului în calitatea specialiștilor (respectiv arbitrii și antrenorii), mai ales în contextul în care această recunoaștere se dovedește a fi una primordială în contextul în care, pe termen lung, are capacitatea de a contribui la dezvoltarea competitivității, aspect care, pe care de consecință, determină evitarea pierderilor semnificative la nivelul veniturilor

Necesitatea asigurării de către statele membre ale Uniunii Europene a formării sportivilor în cadrul învățământului superior

Necesitatea realizării unei recunoașteri armonizate a tuturor calificărilor sportivilor nu doar din domeniu, ci și pe plan profesional, astfel reușindu-se o îmbunătățire apreciabilă a mobilității profesionale a acestora

Importanța pe care o reprezintă demersurile dedicate îmbunătățirii tuturor structurilor în vederea revenirii foștilor sportivi la nivelul pieții muncii, ca și integrarea ulterioară a acestora în cadru vieții profesionale, mai precis ulterior încheierii activității derulate la nivelul sportului profesionist

Necesitatea realizării de către statele membre ale Uniunii Europene a analizelor dedicate special modalităților prin care se poate realiza o degrevare a poverii financiare sesizate la sportivii profesioniști

Ale căror renumerații sunt reduse

Ce au carieră fluctuantă

Ale căror cariere sunt de durată redusă

Importanța ce se impune a fi acordată, de către statele membre ale Uniunii Europene, tuturor sportivilor profesioniști (ce sunt catalogați ca fiind atleți) ce obțin marea majoritate a veniturilor din sport, cu sublinierea necesității beneficieri acestora de drepturi în domeniul asistenței sociale, similare lucrătorilor

Faptul că dialogul social la nivelul domeniului sportiv se constituie într-o modalitate deosebită prin intermediul căreia poate fi identificat echilibrul existent între drepturile fundamentale ale sportivilor și drepturile dedicate încadrării în muncă ale acestora, în combinație cu natura ce este specifică sportului european

Necesitatea, în contextul evoluției constante a dimensiunii economice dedicate industriei sportive, a îmbunătățirii permanente a diverselor aspecte dedicate sportului, mai ales la nivelul domeniilor considerate a fi esențiale, cum ar fi:

Domeniul liberei circulații a serviciilor și a lucrătorilor

Domeniul recunoașterii calificărilor profesionale

Domeniul libertății de stabilire

Domeniul dedicat drepturilor proprietății intelectuale, ca și normelor ce privesc diversele ajutoare acordate de către statele membre ale Uniunii Europene

În acest fel, sectorul sportiv va avea posibilitatea de a se bucura de toate avantajele conferite de piața internă

Importanța deosebită ce se impune a fi acordată exploatării comerciale a tuturor drepturilor audiovizuale privind competițiile sportive, în contextul unei baze exclusive, centralizate și teritoriale, în acest fel reușindu-se garantarea distribuției echitabile asupra tuturor veniturilor provenite din sportul de elită, respectiv din sportul de masă

Importanța pe care o reprezintă pentru societate totalitatea evenimentelor sportive ce se derulează, sens în care se impune asigurarea accesului unui număr deosebit de persoane la acestea. În acest context, toate statele membre ale Uniunii Europene trebuie să adopte diversele măsuri dedicate eliminării exclusivității de transmitere a unor astfel de evenimente, aferente stațiilor de emisie din cadrul jurisdicției aferente

Recunoașterea drepturilor jurnaliștilor privind accesul, ca și relatarea diverselor evenimente sportive ce sunt organizate în interes public, în acest fel reușindu-se protejarea dreptului publicului privind obținerea, ca și primirea diverselor știri/informații dedicate diverselor evenimente sportive

Necesității statelor membre ale Uniunii Europene, ca și a Comisiei Europene privind protejarea drepturilor proprietății intelectuale privind conținutul sportiv ce este difuzat, avându-se în permanență în vedere respectarea strictă a dreptului publicului la informații

Rolul pe care îl ocupă pariurile sportive în cadrul domeniului sportiv, acestea fiind percepute drept forma exploatării comerciale a diverselor competiții sportive. În acest context, Parlamentul European a solicitat statelor membre ale Uniunii Europene, ca și Comisiei Europene, protejarea pariurilor sportive contra:

Diverselor activități de tip neautorizat

Tuturor operatorilor ce nu dețin licență

Tuturor suspiciunilor dedicate fenomenului aranjării meciurilor

În acest fel s-a reușit recunoașterea dreptului proprietății intelectuale al tuturor organizatorilor de competiții sportive, cu:

Garantarea contribuției semnificative la finanțarea domeniului sportului de masă a tuturor operatorilor pariurilor sportive

Protejarea integrității tuturor competițiilor sportive

Realizarea unei educări de calitate a sportivilor

Se impune a se menționa că Parlamentul European consideră că drepturile de proprietate nu trebuie să aducă nici un fel de atingeri drepturilor privind reportajele scurte, după cum este menționat și în conținutul Directivei C.E. vizând serviciile media audio-vizuale

Necesitatea stabilirii orientărilor privind ajutorul de stat, cu precizarea tipului ajutorului public considerat a fi legitim în vederea îndeplinirii diverselor misiuni sociale ale sportului, ca și a misiunilor educative și culturale

Combaterea, de către statele membre ale Uniunii Europene, a fenomenului corupției, în paralel cu asigurarea eticii în sport, cu aplicarea la nivel național a diverselor norme dedicate controlului financiar la nivelul cluburilor sportive

Realizarea de către diversele asociații sportive existente a cooperării constante cu autoritățile din domeniul dedicat punerii legii în executare, implicând realizarea constantă a schimburilor de informații, în vederea unei abordări eficiente și adecvate a luptei contra fraudelor în domeniul sportiv, ca și a aranjării diverselor competiții sportive

Necesitatea unor măsuri concrete dedicate asigurării finanțării domeniului sportiv din cadrul tuturor veniturilor pe care le generează loteriile

Oportunitatea introducerii contabilității satelit de către Comisia Europeană la nivelul domeniului sportiv, în acest fel permițându-se:

O evaluare națională a diverselor activități sportive, avându-se în vedere standardele unice

Identificarea mult mai rapidă și mai eficientă a diverselor nereguli existente, ceea ce va implica și un plus nu doar asupra pieței unice, ci și asupra economiei Uniunii Europene

Importanța reprezentată de autoritățile regionale, ca și de cele locale în cadrul dezvoltării dimensiunii sportului la nivel european, mai ales în contextul conferit de competențele acestor instituții privind furnizarea diverselor servicii dedicate domeniului sportiv către publicul larg, cu alocarea resurselor financiare dedicate nu doar diverselor activități sportive, ci și infrastructurilor ce le sunt necesare

Necesitatea finanțărilor acordate sportului de masă din cadrul Fondului european de dezvoltare regională, ca și din bugetul Fondului social european, în acest fel reușindu-se realizarea diverselor investiții la nivelul infrastructurilor sportive

CAPITOLUL 3. CARTEA ALBĂ A SPORTULUI

Așa după cum s-a menționat în cuprinsul primului capitol al prezentei lucrări de diplomă, Cartea Albă a Sportului se constituie în principala contribuție a Comisiei Europene în domeniul dedicat sportului, în conținutul acesteia regăsindu-se rolul pe care îl deține sportul în viața tuturor cetățenilor de pe teritoriul Uniunii Europene.

Prin intermediul Cărții Albe a Sportului s-a reușit:

Recunoașterea impactului pe care sportul îl determină la nivelul diverselor politici ale Uniunii Europene

Identificarea diverselor nevoi existente la nivelul lumii sportului

Identificarea tuturor caracteristicilor specifice sportului contemporan

Deschiderea unor noi perspective sportului european, cu respectarea legislației existente la nivelul Uniunii Europene în domeniu, incluzând nu doar independența tuturor organizațiilor sportive, ci și cunoscutul principiu al subsidiarității

În categoria principalelor obiective ale Cărții Albe a Sportului se numără:

Stabilirea diverselor orientări de natură strategică

Încurajarea dezbaterilor pe teme dedicate problemelor specifice sportului

Creșterea gradului de vizibilitate al sportului în cadrul procesului decizional existent la nivelul Uniunii Europene

Evidențierea principalelor nevoi sesizate în domeniul sportului, în toate statele membre ale Uniunii Europene

Identificarea caracteristicilor ce sunt specifice domeniul sportiv

Identificarea celui mai adecvat nivel de guvernare dedicat viitoarelor acțiuni

Prin intermediul Cărții Albe a Sportului Comisia Europeană a încercat să confere:

Dimensiunea concretă a sportului, aceasta reflectându-se în cadrul tuturor domeniilor regăsite în politicile Uniunii Europene

O anumită claritate juridică domeniul sportului la nivelul Uniunii Europene, mai ales în cadrul procesului dedicat punerii în aplicare a acquis-ului comunitar, astfel reușindu-se o îmbunătățire deosebită a guvernanțe sportive la nivelul tuturor statelor membre ale spațiului comun european

În cadrul Cărții Albe a Sportului se remarcă abordarea mai multor teme, mai precis:

Tema dedicată rolului social al sportului, în cadrul căreia sportul este tratat ca și fenomen social

Tema dedicată dimensiunii economice a sportului, ce include contribuțiile sportului atât la dezvoltarea economică a statelor membre ale Uniunii Europene, cât și la crearea unor noi locuri de muncă pe teritoriul spațiului european comun

Tema dedicată organizării sportului, ce a inclus evidențierea rolului deținut în guvernarea sportului de diverselor organizații și organisme politice, economice, dar și a organizațiilor și organismelor sportive

Ulterior definirii Cărții Albe a Sportului, Consiliul Europei a reușit să adopte și planul de acțiune dedicat perioadei 2014/2017, din luna iulie a anului 2017 fiind implementat planul de lucru în domeniul sportului cu termen de finalizare în luna decembrie a anului 2020.

În cadrul planului de acțiune se regăsesc numeroase măsuri specifice dedicate aspectelor sociale, dar și celor economice ale sportului, incluzând domeniul sănătății, domeniul incluziunii sociale, domeniul educației, domeniul voluntariatului, ca și domeniul relațiilor externe.

Se remarcă astfel:

Elaborarea diverselor orientări dedicate activității fizice, ca și elaborarea rețelei europene dedicate promovării sportului, perceput ca principala activitate prin intermediul căreia se poate realiza o consolidare a stării de sănătate a oricărei persoane

Creșterea gradului de eficiență al combaterii fenomenului dopajului în sport, sesizat la nivelul continentului european

Asocierea unor etichete diverselor unități școlare din Uniunea Europeană ce încurajează în mod constant implicarea constantă în diversele activități fizice

Realizarea studiilor și cercetărilor dedicate voluntariatului în domeniul sportiv

O îmbunătățire a procesului dedicat incluziunii sociale, ca și a integrării, realizate prin intermediul domeniului sportiv, avându-se în vedere utilizarea diverselor resurse ale Uniunii Europene, ca și ale programelor regăsite la nivelul spațiului comun european

Promovarea constantă a schimbului de informații între statele membre ale Uniunii Europene, ca și a schimbului bunelor practici și experiențe incluzând serviciile dedicate punerii în aplicare a legii, dar și diversele organizații sportive ce au drept principal scop prevenirea și implicit combaterea violenței, dar și a rasismului

Realizarea statisticilor dedicate cuantificării impactului pe care sportul îl are la nivelul domeniului economic, cu totalitatea implicațiilor acestuia asupra scenei politice europene

Realizarea unei analize complexe dedicate finanțării publice a sportului, ca și a finanțării sportive a acestuia

Realizarea obiectivelor regăsite în cadrul lucrărilor dedicate activităților agenților de jucători, ca și valorii adăugate a potențialelor acțiuni realizate la nivelul Uniunii Europene în domeniul sportului

O restructurare a dialogului dedicat domeniului sportiv la nivelul Uniunii Europene, sens în care anual se organizează un forum special dedicat sportului

Dezvoltarea cooperării de tip interguvernamental în domeniul dedicat sportului

Promovarea constantă a elaborării comitetelor europene dedicate dialogului social la nivelul sectorului sportiv, în paralel cu sprijinirea la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene a angajaților, dar și a angajatorilor

În domeniul dedicat promovării diverselor parteneriate realizate în sport la nivel european, ca și al promovării evenimentelor, se detașează programul Erasmus +, care le conferă diverselor organizații sportive, autorităților publice, dar și altor organizații oportunitatea de a contribui la principalele priorități regăsite în domeniul sportiv, la nivelul Uniunii Europene.

Acest program, ce are capacitatea de a susține diversele proiecte dedicate promovării parteneriatelor de colaborare, ca și evenimentelor, în paralel cu elaborarea diverselor politici dedicate sportului, acordă o atenție deosebită domeniului sportului la nivel local, în cadrul său regăsindu-se mai multe obiective specifice, respectiv:

Combaterea constantă a diverselor amenințări ce vizează integritatea sportului, acestea regăsindu-se pe teritoriile diverselor state membre ale Uniunii Europene. În categoria acestor amenințări se remarcă dopajul, violența, aranjarea meciurilor și competițiilor sportive, discriminarea, ca și intoleranța, prin toate formele sale de manifestare

O promovare constantă a bunei guvernări în domeniu, ca și sprijinirea acesteia, în paralel cu sprijinirea realizării carierelor duale pentru sportivi (o atenție specială acordându-se celor de vârstă tânără)

O promovare a tuturor activităților de voluntariat regăsite în domeniul sportului, incluzând șanse egale, incluziunea socială, etc

Conștientizarea importanței deținute de activitatea fizică la nivelul cetățenilor europeni, aceasta având capacitatea de a favoriza sănătatea

Un acces echitabil la diversele activități sportive pentru toți cetățenii Uniunii Europene, etc

3.1 Programele de acțiune la nivelul Uniunii Europene

Așa cum deja s-a menționat în conținutul prezentei lucrări de diplomă, sportul este considerat a fi parte integrantă din cadrul programului ERASMUS+, ce este programul Uniunii Europene special dedicat educației, formării, tineretului și sportului în perioada 2014/2020.

Mai mult, un procent de 1,8% din totalul bugetului anual al programului a fost dedicat de către oficialitățile Uniunii Europene diverselor activități dedicate sportului, ca și susținerii constante a diverselor parteneriate de colaborare încheiate între părți, respectiv a susținerii evenimentelor sportive ce se derulează la nivelul spațiului comun european.

Programul ERASMUS are, de asemenea, drept principal obiectiv, acela al contribuției directe la o consolidare cât mai bună a bazei datelor concrete, aflată la dispoziția Uniunii Europene, în baza acesteia realizându-se și elaborarea politicilor diverse în domeniu, cu precădere finanțarea diverselor studii.

Pe lângă acest program, se impune a se aminti și Săptămâna europeană a sportului, în cadrul căreia sunt regăsite numeroase inițiative ce au fost propuse prin intermediul rezoluției Parlamentului European din anul 2012, în vederea încurajării cetățenilor europeni din totalitatea statelor membre Uniunii Europene în vederea participării active la diversele activități fizice, Uniunea Europeană acordând tot sprijinul care se impune în acest sens.

Demersul este cu atât mai necesar cu cât un sondaj de tip Eurobarometru a reliefat recent că mai mult de jumătate din cetățenii europeni nu obișnuiesc să facă niciodată sport sau practică rareori activități fizice, ceea ce determină o deteriorare a stării lor de sănătate, în paralel fiind afectată și starea de bine generală.

Urmare a acestui aspect, specialiștii au concluzionat că parte dintre efectele de tip negativ ale nepracticării sportului de către cetățenii Uniunii Europene se reflectă și asupra economiei statelor membre, consecințele reflectându-se cu precădere asupra:

Creșterii exponențiale a cheltuielilor dedicate asistenței medicale acordate

Diminuarea considerabilă a productivității și a randamentului la locul de muncă

Diminuarea accentuată a capacității inserției profesionale

În vederea modificării stării de fapt actuale, ca și pentru sensibilizarea unui număr cât mai mare de cetățeni din statele membre ale spațiului comun european, la nivelul Uniunii Europene se promovează anual Săptămâna europeană a sportului (anul acesta ea fiind programată să se deruleze în perioada 23-30 septembrie), nu doar la nivelul Uniunii Europene, ci și la nivelul tuturor statelor membre ale acesteia și implicit la nivel regional, respectiv local.

În cadrul priorităților Uniunii Europene în domeniul dedicat importanței pe care o reprezintă sportul în cadrul societății actuale se numără și incluziunea socială, cunoscut fiind faptul că sportul are:

Capacitatea de a reuni o mare masă de persoane, indiferent de rasă, naționalitate, vârstă, apartenență, etc

Capacitatea dezvoltării diverselor comunități

Capacitatea de a combate diversele atitudini de tip rasist ori xenofob

Contribui în mod esențial la realizarea dificilului proces al integrării migranților în cadrul Uniunii Europene

De altfel, în acest context, se impune a se menționa faptul că în cadrul Comisiei Europene este facilitat în permanență schimbul bunelor practici în domeniul integrării migranților, în ultimii ani acordându-se o atenție deosebită acestuia, mai ales pe fondul fenomenului deosebit al migrației, cu care s-au confruntat mare parte din statele europene.

În plus, se remarcă faptul că în cadrul Comisiei Europene se promovează în mod periodic, atât prin intermediul fondurilor structurale și al investițiilor europene, ca și prin intermediul programului E.R.A.S.M.U.S., diverse proiecte modele dedicate incluziunii sociale a migranților pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, dintre care amintim:

S.P.I.N Program (o rețea europeană a incluziunii migranților prin sport, în cadrul căreia se are în vedere ca prin intermediul diverselor activități de voluntariat organizate în sport să se realizeze o promovare a egalității de șanse atât pentru migranți, cât și pentru diversele minorități din statele membre)

S.I.V.S.C.E. (Social Inclusion and Volunteering in Sports Clubs in Europe)

În cadrul procesului dedicat incluziunii sociale pe teritoriului statelor membre ale Uniunii Europene, un rol deosebit este deținut de către fotbal, mai ales în contextul implicării numeroaselor sindicate ale jucătorilor de fotbal, la nivel european derulându-se programul special Show racism the red card.

De asemenea, un rol important este deținut și de către diversele organe de conducere din domeniu, renumita U.E.F.A. reușind să sprijine Uniunea Europeană în activitatea de cartografiere a diverselor activități prin intermediul cărora se reușește sprijinirea procesului de incluziune socială a sutelor de mii de refugiați ce au ajuns în ultima perioadă pe teritoriile unor state membre ale spațiului comun european.

3.2 Dimensiunea economică a sportului la nivelul Uniunii Europene

În domeniul dedicat laturii economice a sportului la nivelul spațiului comun european, se remarcă preocuparea Parlamentului European vizând:

Respectarea constantă a specificității sportului în domeniul diverselor probleme ce vizează piețele interne și piețele de concurență

Reiterarea solicitării adresate Comisiei Europene vizând elaborarea diverselor orientări dedicate aplicării legislației de la nivelul Uniunii Europene în domeniul dedicat sportului, astfel reușindu-se eliminarea numeroaselor incertitudini de natură juridică existente în acest moment

Importanța reprezentată de mecenat în domeniul dedicat sprijinului financiar vital, ca și a numeroaselor posibilități regăsite în sport, în paralel cu respectarea strictă a diverselor principii financiare

Invitația adresată Comisiei Europene, ca și statelor membre în vederea acordării statului privilegiat diverselor activități de voluntariat regăsite în domeniul sportului;

Cu reiterarea importanței reprezentate în acest domeniu de către voluntari

Cu sublinierea necesității definirii cadrului recunoașterii sociale și al pregătirii corespunzătoare oferite tuturor voluntarilor

Necesitatea realizării, între toate statele membre, nu doar a unui schimb continuu de informații, ci și al unor bune practici, principalul scop urmărit constând în promovarea voluntariatului în domeniul sportului, în paralel cu explorarea fezabilității specifice cadrului juridic și fiscal adaptat diverselor activități ce sunt derulate de către asociațiile sportive existente la nivelul statelor membre

Solicitarea făcută tuturor statelor membre, ca și Comisiei Europene privind elaborarea unui sistem dedicat recunoașterii diverselor certificări pe care le obțin voluntarii din domeniul sportului, ca și a certificărilor diverse ce sunt necesare în vederea exercitării profesiilor ce sunt reglementate în domeniul asociat sportului

Sublinierea importanței reprezentate de recunoașterea reciprocă a diverselor cursuri, ca și a multitudinii de formări de specialitate la nivelul cadrului european unic, specia dedicat profesioniștilor ce activează în domeniul sportului, în calități diverse (respectiv antrenori ori arbitrii), mai ales în contextul în care se cunoaște faptul că, în perspectivă, această recunoaștere are capacitatea de a contribui în mod esențial la o creștere a competitivității, aspect care, în timp, va determina eliminarea din cadrul sectorului veniturilor a unor importante pierderi

Încurajarea tuturor statelor membre în vederea asigurării sportivilor acestora a formării în cadrul învățământului superior, în paralel cu realizarea unei recunoașteri armonizate a diverselor calificări sportive și profesionale ale acestora, astfel reușindu-se o îmbunătățire considerabilă a mobilității profesionale

Solicitarea adresată statelor membre privind îmbunătățirea diverselor structuri dedicate revenirii pe piețele muncii a foștilor sportivi pe piața muncii, în paralel cu o bună integrare a acestora în cadrul vieții profesionale, ulterior încheierii diverselor activități derulate în cadrul sportului profesionist

Solicitarea adresată statelor membre privind analizarea diverselor modalități prin care să se reușească ușurarea poverii financiare aferente sportivilor profesioniști ce au cele mai mici remunerații, ca și cariere sportive fluctuante ori de durată redusă.

În acest sens, s-a reiterat ideea conform căreia sportivii profesioniști, ce sunt deseori clasificați ca și atleți și ale căror venituri provin, în marea majoritate a cazurilor, din domeniul sportului, să se bucure de drepturi similare asistenței sociale, specifice lucrătorilor

Percepția conform căreia dialogul social în domeniul dedicat sportului se constituie într-o modalitate deosebită de identificarea echilibrului existent între diversele drepturi fundamentale și drepturile dedicate încadrării în muncă a sportivilor, în combinație cu natura ce este specific sportului la nivel european

Aprecierea conform căreia, prin prisma dimensiunii economice specifice industriei din domeniul sportului, dimensiune într-o permanentă evoluție, se impune necesitatea îmbunătățirii constante a diverselor aspecte dedicate sportului, mai ales în cadrul unor domenii considerate a fi esențiale, dintre care merită amintite:

Domeniul liberei circulații a lucrătorilor, ca și a serviciilor

Domeniul libertății de stabilire, de recunoaștere a diverselor calificări profesionale

Domeniul dedicat drepturilor de proprietate intelectuală

Domeniul dedicat normele vizând diversele ajutoare de stat, etc

Sublinierea importanței reprezentate de exploatarea comercială a diverselor drepturi audio-vizuale privind competițiile sportive pe baze centralizate, exclusive și teritoriale, în acest fel reușindu-se o garantare a distribuției echitabile a tuturor veniturilor, mai precis între sportul de masă și cel de elită

Accesabilitatea deosebită ce se impune în cazul evenimentelor sportive ce sunt considerate a fi de o importanță majoră la nivelul actualei societăți.

În acest sens se impune necesitatea ca toate statele membre să adopte măsurile ce se impun în vederea asigurării asupra faptului că diversele stații de emisii ce se află sub jurisdicție națională nu transmit în exclusivitate astfel de evenimente

Recunoașterea drepturilor jurnaliștilor din întreg spațiul european comun privind accesul și relatarea diverselor evenimente sportive ce sunt organizate periodic și care prezintă un anumit interes public, în acest fel realizându-se scopul protejării dreptului publicului larg privind obținerea și primirea diverselor știri, ca și informații ce sunt independente și care vizează anumite evenimente sportive

Solicitarea adresată tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, ca și Comisiei Europene privind protejarea drepturile de proprietate intelectuală vizând întreg conținutul sportiv ce este difuzat, avându-se în permanență în vedere respectarea strictă a dreptului publicului la informație

Evidențierea faptului că diversele pariuri sportive se constituie într-o formă a exploatării comerciale a diverselor competiții organizate, sens în care s-a solicitat Comisiei, ca și tuturor statelor membre să protejeze aceste pariuri:

Contra diverselor activități ce nu sunt autorizate

Contra operatorilor ce nu posedă licență

Contra diverselor suspiciuni privind aranjarea unor meciuri, recunoscându-se dreptul proprietății intelectuale a organizatorilor privind competițiile acestora, cu:

Garantarea contribuțiilor semnificative a operatorilor pariurilor sportive în cadrul activității de finanțare a sportului de masă

Protejarea totală a integrității tuturor competițiilor derulate, o atenție deosebită fiind acordată educării sportivilor

Reiterarea cererii adresate Comisiei Europene privind definirea diverselor orientări în cadrul domeniului dedicat ajutorului de stat, acestea urmând a preciza tipul ajutorului public considerat legitim în vederea îndeplinirii diverselor misiuni sociale, misiuni culturale, misiuni educative, specifice sportului

Solicitarea adresată tuturor statelor membre privind combaterea eficientă a fenomenului corupției, în paralel cu asigurarea unei etici în sport, la nivelul fiecărui stat membru al Uniunii Europene impunându-se necesitatea aplicării unor norme stricte în domeniul dedicat controlului financiar al cluburilor naționale

Încurajarea diverselor asociații sportive existente la nivelul spațiului comun european privind cooperarea cu autoritățile ce au responsabilitatea punerii legii în executare, incluzând și schimburile de informații, cu abordări adecvate și eficiente a acțiunilor dedicate eradicării fenomenului fraudelor sesizate în sport, ca și a fenomenului aranjării diverselor meciuri

Invitarea adoptării unor măsuri concrete de către Comisia Europeană privind o asigurare a finanțării sportului prin intermediul veniturilor ce sunt generate de loteriile existente la nivel național

Oportunitatea introducerii de către Comisia Europeană a așa numitei contabilități-satelit în cadrul domeniului sportiv, mai ales în contextul în care aceasta va permite o evaluare națională a diverselor activități dedicate sportului, în conformitate cu anumite standarde unice, aspect ce va contribui în mod esențial nu doar la o identificare mult mai rapidă a diverselor nereguli, ci și la conferirea unui plus de valoare pieței unice, ca și economiei europene

Solicitarea adresată statelor membre ale Uniunii Europene, ca și Comisiei Europene privind promovarea concretă a schimbului bunelor practici, în paralel cu cooperarea deosebită în domeniul tehnic, ca și cel al cercetării, specifice domeniului sportului

Aprecierea rolului deținut de către diversele autorități locale, ca și a autorităților regionale privind o dezvoltare deosebită a dimensiunii europene a sportului, acestea fiind competente nu doar cu furnizarea diverselor servicii din domeniul sportului către public, ci și cu alocarea resurselor financiare necesare diverselor activități sportive derulate, ca și a resurselor dedicate infrastructurilor din domeniul sportului

Importanța reprezentată de finanțarea din cadrul Fondului european de dezvoltare regională, ca și din cadrul Fondului social european a sportului de masă, astfel permițându-se realizarea de investiții în diversele infrastructuri sportive, aspect ce atrage după sine definirea unui program de buget special dedicat sportului, așa cum acesta se regăsește definit în conținutul T.F.U.E.

CAPITOLUL 4. SPORTUL ÎN ROMÂNIA

Perceput la nivelul întregului spațiu european comun ca fiind un fenomen de o complexitate deosebită, sportul, ale cărui efecte sunt de notorietate nu doar în domeniul sănătății și cel al educației, ci și în domeniul economic și implicit în cel al socializării, a reușit să stârnească un interes deosebit și la nivelul guvernului român, acestea luând în ultimii ani diversele măsuri dedicate determinării condițiilor necesare dezvoltări acestuia, ca și punerii în practică a multiplelor sale funcții specifice.

În țara noastră, Ministerului Tineretului și Sportului îi revine responsabilitatea gestionării întregului fenomen sportiv, cu toate implicațiile acestuia, sens în care s-a impus necesitatea adoptării unor diverse politici pe plan sectorial, prin intermediul cărora s-a reușit integrarea sa în cadrul traiectoriilor evoluțiilor sociale, în paralel cu promovarea performanței pentru toate categoriile de cetățeni.

Urmare a conținutului regăsit în Cartea Albă privind Sportul, în care s-a evidenția importanța deținută de mișcarea sportivă asupra calității vieții, în raport cu orice altă mișcare socială, este justificat și interesul manifestat de România în organizarea și dezvoltarea sportului, acesta fiind o componentă importantă în cadrul politicii statale.

În acest context, strategia Ministerului Tineretului și Sportului dedicată gestionării întregii mișcări sportive, s-a impus în mod necesar, aceasta poziționându-se la baza mecanismului planificării acționale, cu favorizarea procesului dedicat elaborării diverselor proiecte derulate la nivelul cluburilor sportive, dar și la nivel local și implicit județean.

Prin intermediul acestei strategii este asigurată o guvernare deosebită a sportului la nivel național, în paralel cu sprijinirea diverselor procese decizionale, astfel reușindu-se realizarea nu doar a dezvoltării potențialului fizic și psihic la nivelul populației, ci și obținerea unor performanțe deosebite, în paralel cu stimularea fenomenului integrării sociale.

În ceea ce privește promovarea constantă a conceputului vieții active, se remarcă faptul că aceasta implică o colaborare deosebită cu totalitatea sectoarelor existente în domeniul educațional, dar și în cel al sănătății, colaborare ce se concretizează în:

Dezvoltarea constantă a numărului practicanților de sport de diverse vârste

Combaterea diverselor efecte negative ce sunt induse de fenomenul sedentarismului

Diminuarea apreciabilă a ratei abandonului școlar

Creșterea gradului de selecție în rândul tinerilor care aleg să practice diverse forme ale sportului de performanță

Această strategie a Ministerului Tineretului și Sportului a luat în calcul și prevenirea și implicit eradicarea eventualelor provocări și pericole ce pot fi sesizate în cadrul societății contemporane, incluzând nu doar dopajul, spălarea banilor, presiunile comerciale și economice, ci și fenomenul corupției, rasismul, ca și exploatarea sportivilor tineri.

În acest moment, din păcate, la nivelul României se remarcă o capacitate redusă a retenției sportivilor, ca și a specialiștilor în sport, căreia i se adaugă fenomenul declinului demografic, fenomenul îmbătrânirii accentuate a populației, ca și mobilitatea deosebită a persoanelor, toate acestea contribuind la imposibilitatea implicării a active a sportului în domeniul social.

Din aceste considerente, Ministerul Tineretului și Sportului și-a propus ca prin strategia dedicată sportului în România, să abordeze până în cursul anului 2032 diversele zone în care se impun anumite intervenții dedicate valorificării capitalului uman, bazelor materiale, potențialului performanței, ca și bazei financiare, în paralel avându-se în vedere implementarea diverselor politici existente în domeniul sportului.

Strategia elaborată și implementată gradual de către Ministerul Tineretului și Sportului are în vedere:

Misiunea sportului în România, ca și valorile acestuia

Viziunea dezvoltării sportului pe plan național

Analiza constantă a mediului extern

Atingerea diverselor ținte strategice definite în domeniul sportului

Analiza mediului intern

Atingerea obiectivelor stabilite în domeniul sportului (incluzând și sportul de performanță, ca și sportul adaptat)

Urmare a numeroaselor studii, analize și cercetări ce au fost realizate în domeniul sportului, s-a reușit definirea diverselor măsuri dedicate atingerii principalelor obiective în domeniul sportului, până în anul 2032, incluzând:

O dezvoltare a resurselor umane

Dezvoltarea bazei materiale necesare dezvoltării sportului la nivel național

Realizarea inovării tehnologice, ca și a cercetării științifice

Identificarea principalelor resurse financiare, cu utilizarea eficientă a acestora

În cadrul strategiei Ministerului Tineretului și Sportului se remarcă abordarea sportului de performanță prin prisma zonei de manifestarea excelenței resurselor umane, mai precis al afirmării diverselor valori aferente identității naționale nu doar pe plan național, ci mai ales pe plan internațional, structura urmând conceptul dezvoltării strategice, aferente perioadei anterior menționate.

La baza tuturor activităților Ministerului Tineretului și Sportului, în responsabilitatea căruia intră gestionarea tuturor aspectelor regăsite în domeniul sportului în țara noastră, se poziționează nu doar concepțiile naționale dedicate organizării și promovării sportului, ci și concepțiile regăsite la nivelul Uniunii Europene.

Având în vedere rolul deținut de sport în dezvoltarea fizică, psihică, dar și motrică a unei persoane, prin intermediul funcțiilor sale (sociale, culturale, educaționale, dar și economice) acesta a început să fie din ce în ce mai des perceput ca fiind un adevărat fenomen social, mai precis o formă de cultură privilegiată, ce se poate manifesta prin intermediul numeroaselor aspecte, cum ar fi:

Excelența sportivă

Tehnica elaborată și expresia spontană

Recreerea

Practica educativă

Conduita psihică

Exercițiul fizic, etc

În ceea ce privește misiunea Ministerului Tineretului și Sportului, se remarcă faptul că acesta urmărește elaborarea și implementarea la nivel național a diverselor strategii durabile, în vederea:

Ameliorării, respectiv dezvoltării potențialului psihomotriv

Integrării deosebite a cetățenilor la nivelul unui optim cadru instituțional și legislativ

Prioritizării principalelor discipline sportive existente, în deplină concordanță cu opțiunile și tradițiile regăsite în sportul din România

Ministerul Tineretului și Sportului din România, în cadrul responsabilității privind punerea în practică a unei viziuni coerente, dedicate promovării sportului, a ales să promoveze în categoria valorilor instituționale următoarele:

Integritatea – reprezentând cele mai înalte standarde în domeniul eticii profesionale

Transparența

Accesabilitatea

Un nivel ridicat al calității, nu doar în cadrul diverselor programe și politici dedicate domeniului sportului, ci și al resurselor umane

Lucrul în echipă

Percepând sportul ca fiind o activitate de tip compensatoriu și recreativ, prin intermediul căruia se reușește auto-influențarea fizică și psihică (ce poate determina asigurarea unei stări de sănătate deosebită), ca și satisfacerea diverselor nevoi dedicate participării la viața socială și necesității mișcării, Ministerul Tineretului și Sportului a inițiat în ultimii ani o serie de programe în domeniul sportului, în paralel cu determinarea unui cadru organizațional prielnic stimulării interesului marii majorități a populației pentru a practica diverse exerciții fizice, în condițiile diversificării diverselor calificări ale resurselor umane ce sunt direct ori indirect implicate, ca și ale dezvoltării treptate a întregii infrastructuri ce este necesară.

În ceea ce privește sportul de performanță, perceput ca fiind o activitate a excelenței umane în domeniu, prin intermediul căreia se reușește afirmarea diverselor valori pe plan național, dar și pe plan internațional, Ministerul Tineretului și Sportului a început să definească nu doar diversele politici dedicate, ci și cadrul organizatoric și inclusiv cadrul legislativ ce este specific domeniului sportului, în paralel cu asigurarea constantă a infrastructurii și a diverselor resurse ce sunt necesare.

De asemenea, având în vedere contextul determinat de actuala strategie comunitară dedicată persoanelor cu dizabilități, Ministerul Tineretului și Sportului are în vedere în permanență o promovare a sporului adaptat, perceput ca fiind o activitate de tip performant, dar și activitate de natură educațională.

Având în vedere nu doar complexitatea actualului fenomenului sportiv, ci și nivelul ridicat al cunoașterii în domeniu, Ministerul Tineretului și Sportului promovează constant atât cercetarea științifică în domeniul sportului, cât și inovarea, în acest fel încercându-se atingerea diverselor obiective avute în atenție.

Prin intermediul diverselor sale structuri, Ministerul Tineretului și Sportului din România acționează în permanență nu doar pentru prevenirea violenței în sport (incluzând și combaterea acesteia), ci și a prevenirii fenomenului utilizării diverselor substanțe interzise, în paralel cu eliminarea diverselor practici ce pot contravine spiritului sportiv.

În cadrul procesului dedicat dezvoltării sportului în țara noastră, se remarcă existența mai multor factori de natură socio-culturală, dintre care amintim:

Structura actualului sistem social

Tendințele remarcate la nivelul consumatorilor de sport, privind gusturile și preferințele acestora în domeniu

Ambientul cultural specific organizațiilor sportive

Tradițiile regăsite în cadrul practicii diverselor sporturi din țara noastră

CAPITOLUL 5. FINANȚAREA SPORTULUI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Așa după cum s-a mai menționat în cuprinsul prezentei lucrări de diplomă, denumite „Finanțarea sportului în țări din Uniunea Europeană”, în ultimii ani Uniunea Europeană a început să acorde o atenție sporită dimensiunii economice a sportului în statele sale, mai ales în contextul în care s-a demonstrat faptul că diversele politici dedicate obținerii unor potențiale beneficii economice în domeniul sportiv (cu precădere în perioadele dificile din punct de vedere economic) au capacitatea de a determina impacte deosebite și directe asupra calității vieții marii majorități a cetățenilor din U.E.

Astfel, s-a reușit stabilirea faptului că finanțările dedicate domeniului sportiv la nivelul spațiului comun european trebuie să aibă în vedere o serie întreagă de obiective, dintre care enumerăm doar:

Îmbunătățirea monitorizării, ca și a prognozării diverselor date sportive la nivelul politicii economice, ca și a politicii sociale

Identificarea potențialului economic real al sportului de la nivelul unui stat ori a unei regiuni

Realizarea unor practici în domeniul dedicat măsurilor de finanțare, cu ulterioara împărtășire a acestora

Sprijinirea legislației din cadrul domeniului antitrust, ca și a controlului aferent concentrărilor, avându-se în vedere prevederile legislative de la nivel european, în domeniul concurenței

Sprijinirea legislației din cadrul domeniului dedicat ajutorului de stat, avându-se în vedere legislația existentă la nivelul Uniunii Europene în domeniul concurenței

Identificarea opțiunilor ideale dedicate finanțării publice a sportului (la nivelul de bază)

Identificarea tuturor opțiunilor dedicate finanțării publice private a sportului

Realizarea unei conștientizări la nivelul tuturor implicațiilor economice, ca și sociale, specifice domeniului sportiv, în paralel cu protejarea drepturilor proprietății intelectuale

În vederea realizării tuturor acestor obiective, la nivelul Uniunii Europene s-a reușit delimitarea mai multor domenii de acțiune, respectiv:

Statisticile sportive

Legea antitrust

Finanțarea durabilă

Ajutorul de stat

Drepturile de proprietate

Drepturile de media

În acest context, anterior menționat, se impune a se preciza faptul că politica europeană în domeniul concurenței deține rolul asigurării unei concurențe loiale la nivelul întregii piețe interne europeane, realizată în condiții de egalitate, aceasta constituindu-se într-o adevărată prioritate la nivelul Uniunii Europene, ea fiind, de altfel, inclusă în cadrul politicii generale a acesteia încă din perioada Tratatului de la Roma (respectiv în anul 1957).

Conform prevederilor acestui tratat, se impunea la nivel european instituirea unui sistem cu rolul precis de a împiedica o denaturare a competiției la nivelul intern al pieței comune. Principalul obiectiv urmărit consta în elaborarea și adoptarea unor norme eficiente în domeniul concurenței, în acest fel reușindu-se asigurarea unei funcționalități ideale a pieței europene, în paralel cu conferirea către consumatori a tuturor avantajelor impuse de sistemul unei piețe libere.

Politica europeană în domeniul concurenței implică și punerea în aplicare a tuturor normelor menite să asigurea garantarea unei concurențe loiale la nivelul întregii piețe comune, în acest fel reușindu-se încurajarea dezvoltării inițiativelor private, în paralel cu o creștere a eficienței și îmbunătățirea calității și implicit cu reducerea prețurilor. La nivelul Uniunii Europene există o preocupare constantă pentru comportamentul de tip anti-concurențial, cu evaluarea constantă a concentrărilor economice și a ajutoarelor de stat, în paralel cu încurajarea liberalizării.

În ceea ce privesc avantajele politicii concurenței, acestea sunt multiple, de la costuri/prețuri reduse și o calitate mai ridicată a produselor/serviciilor/bunurilor, la oferte mult mai variate, ca și consolidarea companiilor și în afara piețelor non-europene.

Se cunoaște faptul că orice piață (inclusiv cea a sportului), ce este supusă concurenței, se transformă în timp într-o piață cu o ofertă foarte diversificată de produse și servicii, ofertele variate atrâgând consumatorii prin raportul ideal calitate/preț stabilit. În acest context, o concurență viabilă la nivel european are rolul de a contribui esențial și la consolidarea companiilor, nu doar la nivelul Uniunii Europene, ci și în exteriorul acesteia, în acest fel reușindu-se pe lângă dezvoltarea extra-europeană și fortificarea poziției pe plan global.

Se impune a se remarca în acest capitol faptul că de multă vreme concurența în domeniul sportiv nu mai reprezintă doar o problemă la nivel național, în contextul globalizării și al dezvoltării deosebite pe care au cunoscut-o piețele interne, semnalându-se frecvent efectele unor comportamente ilegale (cel mai adesea crearea cartelurilor), acestea fiind resimțite la nivel zonal, la nivelul Uniunii Europene, dar și în afara granițelor acesteia.

În aceste situații Comisia Europeană este cea care are capacitatea să urmărească astfel de incidente la nivel transfrontalier, ea având de altfel și competența să investigheze astfel de cazuri, cu luarea deciziilor ce se impun și aplicarea amenzilor aferente.

În plus, Comisia Europeană are capacitatea de a investiga astfel de comportamente anti-concurențiale încă din anul 1962, din anul 1990 ea fiind autorizată și să examineze complex toate concentrările economice de amploare. Alături de autoritățile naționale ce au competențe în domeniul concurenței, Comisia Europeană este un garant al respectării normelor europene în domeniul concurenței.

Între autoritățile naționale cu responsabilități în domeniul concurenței și Comisia Europeană există un schimb permanent de informații privind punerea în aplicare a normelor Europene prin intermediul R.E.C., respectiv Rețeaua Europeană în domeniul concurenței. Acestă rețea are capacitatea de a identifica toate autoritățile ce trebuie să se ocupe de anumite aspecte specifice vizând concurența, în paralel cu identificarea autorităților ce pot oferi asistență și sprijin în diversele cazuri semnalate. Pe lângă toate acestea, R.E.C. garantează o aplicare eficientă și consecventă a normelor europene în domeniul politicii concurenței.

Prin intermediul rețelei europene în domeniul concurenței, autoritățile naționale ce au responsabilități în domeniul concurenței au posibilitatea să se informeze reciproc asupra deciziilor aflate în curs de adoptare, în paralel cu evidențierea tuturor observațiilor pertinente. n acest fel de poate garanta cele mai bune practici în domeniul concurenței.

Astfel, autoritățile naționale ale statelor membre ale Uniunii Europene trebuie să se asigure în permanență câ întreprinderile/companiile/asociațiile, ca și guvernele respectă întocmai normele europene în domeniul concurenței loiale, instanțele naționale având capacitatea de a stabili dacă anumite acorduri sunt sau nu conforme cu legislația europeană privind concurența.

În ansamblul ei, politica europeană în domeniul concurenței implică preocuparea permanentă a Comisiei Europene, alături de autoritățile naționale ce au responsabilități în domeniul concurenței, pentru prevenirea ori corectarea comportamentelor de tip anticoncurențial, cu garantarea respectării normelor europene în domeniul concurenței, în vederea obținerii unei funcționalități deosebite a piețelor și a unei concurențe loiale în cadrul acestora.

Prin stabilirea unor condiții echitabile de concurență se garantează accesul pe piata internă a Uniuni Europene a tuturor companiilor/asociațiilor/organizațiilor din U.E., inclusiv a celor mici și mijlocii. Considerată a fi un element primordial al pieței interne, politica europeană în domeniul concurenței are drept principal scop oferirea tuturor cetățenilor europeni a unui ansamblu de bunuri și servicii de o calitate mai bună, într-o formă mai variată și la prețuri avantajoase, obiective ce pot fi realizate prin diverse activități specifice cum ar fi :

Lupta constantă împotriva unor potențiale carteluri

Prevenirea unui potențial abuz de putere pe piata europeană, abuz generat de o asociație/organizație/companie dominantă într-un sector (incluzând și domeniul sportiv) sau un anumit stat european

Analiza constantă și complexă a diverselor concentrări economice

Controlul strict al ajutoarelor de stat, acordate unor sectoare sau organizații/asociații/compani ce pot denatura concurența

Se cunoaște că politica europeană în domeniul concurenței nu reprezintă, conform reglementărilor comunitare, un scop în sine, ea fiind privită drept condiția necesară pentru realizarea unei piețe interne ideală, al cărui principal scop urmărit constă în instituirea unui regim specific în cadrul căruia concurența să nu fie distorsionată. În plus, politica europeană în domeniul concurenței are în vedere mai multe obiective, cele mai importante dintre acestea vizând:

Garantarea pieței interne, în paralel cu evitarea unor potențiale înțelegeri între anumite organizații/asociații/companii, înțelegeri ce sunt de natură a afecta atât comerțul de tip intracomunitar, cât și manifestarea de tip liber a concurenței – respectiv practicile și înțelegerile concertate

Împiedicarea semnalării situațiilor în care o organizație/asociație/companie (sau mai multe) au tendința de a încerca exploatarea puterii lor (într-o manieră de tip abuziv) în raport cu alte companii ce nu sunt pe același palier de putere – abuzul poziției dominante

Împiedicarea unor potențiale intervenții ale unor guverne ale statelor membre ale Uniunii Europene în vederea falsificării regulilor așa numitului „joc liber” al pieței unice, prin diverse discriminări ce urmăresc în principal favorizarea unor întreprinderi de stat, ori acordarea unor ajutoare unor companii din cadrul sectorului privat – ajutoare de stat

Demn de semnalat este faptul că toate reglementările comunitare ce privesc domeniul concurenței au în vedere numai interzicerea comportamentelor ce pot influența în mod negativ diversele relații de tip comercial dintre statele membre ale Uniunii Europene, fără a se lua în calcul și diversele situații în cadrul cărora potențialele efecte negative se reflectă cu precădere la nivelul doar al unui singur stat membru UE. În aceste cazuri, competența le revine în mod direct autorităților în domeniul concurenței din statul respectiv.

Evoluția politicii europene în domeniul concurenței a avut în vedere atât apariția cadrului reglementare și instituțional aferent acesteia, cât și consolidarea raporturilor de tip inter-instituțional, forma acestuală a acesteia fiind rezultatul congruenței dintre dinamica manifestată la nivelul intern al politicii și diverșii factori de influență, cum ar fi factorii politici, factorii economici ori factorii instituționali.

În cadrul Tratatului ce a stat la baza creării C.E.C.O. (din anul 1951), în cadrul prevederilor articolelelor 65, 66, au fost elaborate diversele reglementări privind practicile în domeniul cărbunelui, al oțelului, ca și al concentrărilor economice. Ulterior, aceste referiri au fost preluate și de conținutul Tratatului de la Roma (anul 1957) (art. 85 și 86, conform numerotării adoptate la Amsterdam) în ciuda faptului că acele prevederi nu erau în măsură să realizeze o reglementare adecvată și la nivelul altor segmente ale pieței.

Așa se face faptul că politica europeană vizând domeniul concurenței are la bază conținutul art. 3 (litera f) din cadrul Tratatului CEE, care ulterior a fost preluat și în Tratatul Uniunii Europene (art.3, lit. g). Conform acestuia, politica europeană în domeniul concurenței trebuie să aibă în permanență în vedere direcții de acțiuni diverse menite să asigură o concurență nedistorsionată la nivelul Pieței Comune. Iar modul de implementare al acestui principiu este prevăzut în cadrul aceluiași Tratat al Uniunii Europene, art. 85 – 94.

Prevederile europene în domeniul politicii concurenței au în vedere un control al Comisiei Europene asupra:

Diverselor aranjamente și/sau practici de tip restrictiv – inclusiv cartelurile

Unei potențiale exercitări abuzive de către o anumită organizație/asociație/companie a poziției dominante în cadrul pieței

Mecanismului dedicat acordării ajutoarelor de stat

Toate aceste prevederi, ce sunt specifice încă din perioada de pionierat a politicii europene în domeniul concurenței, sunt și în acest moment elementele de bază pe care se bazează amplul complex al politicii concurenței europene.

În momentul în care s-a decis inițierea și definirea politicii europene în domeniul concurenței, dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, numai Germania dispunea de diversele reglementări în domeniu, adecvate celor menționate ulterior în cadrul Tratatului CEE. Cu toate că poate părea greu de crezut, nici Belgia și nici Luxemburgul nu dețineau de o legislație în domeniul concurenței, Olanda dispunând de o lege din anul 1956 (Economic Competition Act), în care însă erau prevăzute un număr destul de redus de restricții.

În vreme ce în Germania exista o legislație destul de temeinică în domeniul concurenței, în Italia toate practicile de tip restrictiv, dar și monopolurile erau reglementate în cadrul Codului Civil, în Frața legislația fiind destul de îngăduitoare în ceea ce privea reglementarea practicilor de tip restrictiv.

Din aceste considerente, statele membre ale Uniunii Europene au fost nevoite să facă eforturi deosebite în vederea adoptării diverselor reguli de tip procedural, menite să faciliteze punerea în aplicare a prevederilor menționate în cadrul Tratatului C.E.E., în intervalul de timp impus, respectiv în perioada a trei ani. După numeroase întâlniri și negocieri, statele europene au reușit să ajungă la un numitor comun în domeniul tuturor regulilor procedurale ce se impuneau, în anul 1962 reușindu-se adoptarea acestora în cadrul cunoscutului Regulament 17/62. Demn de menționat este faptul că respectivul conținut al acestui Regulament a fost determinat într-o proporție considerabilă de sistemul de notificare german, Germania fiind cea ca a impus și sistemul de exceptare și pe cel de evaluare, sisteme ce impuneau aplicarea de tip centralizat, cu diminuarea considerabilă a rolului deținut de către autoritățile naționale.

În acest fel, redactarea regulilor în domeniul concurenței a determinat tranferarea controlului politicii europene de concurență la un nivel de tip supra-național, nivelul Comisiei Europene. Acesta a fost momentul în care politica europeană în domeniul concurenței a devenit prima politică de tip sectorial, autentic supra-națională.

În perioada anilor 1958 – 1972 politica europeană a concurenței a fost marcată de dezvoltarea unui set complex de priorități de natură politică ce i-au permis Comisiei Europene să promoveze o atitudine de tip ofensiv. În acest sens s-a reușit și conturarea construcției instituționale, fiind generată Direcția Generală IV (Directoratul General IV – D.G. IV, la conducerea căreia a fost numit, drept Comisar responsabil, liberalul Hans van der Groeben.La începutul anilor 60, politica europeană în domeniul concurenței era deseori privită drept politica practicilor de tip restrictiv (respectiv cartelurile), în sfera de influență nefiind incluse monopolurile ori ajutoarele de stat. Acest fapt se datora preocupării excesive pe care Comisia Europeană a avut-o în domeniul promovării competitivității industriei europene, prin încurajarea marilor companii considerate de succes.

În anul 1966 Comisia Europeană a dat publicității așa numitul „Memorandum privind problematica concentrărilor în cadrul pieței comune”, act ce a marcat schimbarea atitudinii acestei instituții europene în domeniul politicii concurenței. Trebuie menționat faptul că politica europeană în domeniul concurenței este și a fost o politică de tip complementar în domeniul preocupărilor ce au în vedere realizarea unei piețe unice, ea având rolul de a:

Elabora și conferi pe piața unică europeană a unul mecanism complex vizând înlăturarea tuturor barierelor de tip comercial, dintre principalele state membre ale Uniunii Europene

Toate premisele favorabile a unei integrări de tip complex pe piața europeană

Până în anul 1968, în cadrul politicii europene a concurenței, atât controlul umanitar privind subvențiile, cât și controlul vizând unele practici restrictive erau considerate drept excepții. Ulterior acestui an, an în care, teoretic și practic, politica în domeniul concurenței la nivel european a ajuns la stadiul uniunii vamale, s-a realizat o mutație istorică în cadrul zonei de interes a Comisiei Europene, în special prin :

Înființarea T.V.C.

Înlăturarea, din cadrul tuturor schimburilor comerciale de tip intracomunitar, a cotelor, ca și a taxelor vamale

Astfel, în zona de interes a Comisiei au intrat B.N.T.-urile, respectiv barierele nontarifare:

Bariere nontarifare tehnice

Bariere nontarifare administrative

Bariere nontarifare fiscale

Bariere nontarifare privind implicația intervenției unui stat – subvenționare industrie națională

Ideea dezvoltării unei politici industriale a fost luată în calcul abia la sfârșitul anilor 60, când s-au acutizat îngrijorările generate de I.S.D.-urile americane în spațiul european, la care s-a adăugat și numărul extrem de mare al preluărilor companiilor europene de către firmele din SUA. În ciuda acestor aspecte, în acea perioadă nu s-a semnalat nici un fel de consens privind impunerea unei strategii industriale europene.

În perioada anilor 1973 – 1981, pe fondul manifestării și a recesiunii economice, ce a fost generată de așa numita criză a petrolului (1973-1974), politica europeană în domeniul concurenței s-a modificat radical, Comunitatea Europeană având o activitate mult mai agresivă. În acest interval, principalul obiectiv urmărit de politica în domeniul concurenței la nivel european a vizat elaborarea și implementarea unui sistem de tip instituționalizat în domeniul controlului preventiv. Demn de menționat este faptul că în perioada anilor 70 și până la mijlocul următorului deceniu, Consiliul nu a reușit să ajungă la un compromis în ceea ce priveau atitudinile tuturor statelor membre, marea majoritate a acestora adoptând o atitudine de tip anti-supranațional, în vreme ce unele state și-au exprimat dorința de a-și menține asupra politicilor industriale naționale controlul absolut.

Ulterior recesiunii înregistrate în cursul anului 1973 s-au înregistrat numeroase controverse între statele membre cu privire la diversele instrumente de tip intervenționist în domeniul concurenței. Și tot în aceeași perioadă Comisia Europeană a decis să devină mai indulgentă în privința acordării ajutoarelor de stat, acestea fiind privite drept modalitatea ideală de combaterea șomajului, în paralel cu sprijinirea sectoarelor ce se aflat în dificultate. Ca urmare a acestei atitudini s-a semnalat o anumită tendință de ignorare a reglementărilor ce vizau diversele ajutoare de stat, aspect ce a generat diverse situații conflictuale, ce au putut fi rezolvate abia în a doua jumătate a anilor 80.

În perioada anilor 1982 – 2000, politica europeană în domeniul concurenței a cunoscut o nouă abordare, adoptată în special ca urmare a numeroaselor acuze ce au fost formulate la adresa Comisiei cu privire la:

Caracterul de tip supercentralizat al politicii în domeniul concurenței

Procesului decizional de la nivelul acesteia, proces ce s-a dovedit a fi inadecvat

Diverselor proceduri de implementare ce nu au avut nici o eficiență, în ciuda prognosticărilor autorităților europene

O anumită „sensibilitate” la diversele presiuni venite de pe scena politică

Incapacitatea atingerii obiectivelor ce fuseseră clar stabilite

Așa se face faptul că finalul anilor 80 a atras după sine un moment reprezentativ în evoluția politicii concurenței la nivel european, aceasta devenind una cu mult mai trasparentă, în cadrul căreia s-a remarcat și o creștere a vitezei decizionale, fapt ce a condus la echilibrarea abordărilor în plan general (de tip intervenționist și neo-liberal). Odată cu definitivarea proiectului complex privind realizarea pieței unice, s-a impus și implementarea măsurilor aferente în ceea ce privea domeniul concurenței, o atenție deosebită fiind acordată ajutoarelor de stat, ca și fuziunilor.

În ciuda numeroaselor neînțelegeri semnalate între statele membre, la sfârșitul anului 1989 s-a reușit elaborarea și adoptarea primului Regulament ce privea controlul concentrărilor, la nivel european.

În domeniul ajutoarele de stat, politica europeană privind concurența a vizat nu numai introducerea de noi reglementări, incluse de altfel în cuprinsul Tratatului, ci și implementarea unor instrumente noi, vitale pentru aplicarea prevederilor deja existente. Și asta datorită faptului că anterior momentului 1985 se înregistrase o totală lipsă de interes, din partea Comisiei, în domeniul concurenței. Astfel, în cursul anului 1985, cunoscuta D.G. IV (anterior menționată) a luat decizia să revizuiască în tot metodologia ce sta la baza acordării a ajutoarelor de stat.

Cu toate că multe state s-au pronunțat în favoarea unor intervenții protecționiste, solicitând plasarea competitivității pe o poziție superioară concurenței, în cadrul ierarhiei obiectivelor ce erau promovate de către Comisie, Direcția Generală IV a luat decizia să continue promovarea politicii ce fusese inițiată de către Sir Leon Britan, politică ce susținea că cel mai bun exemplu pentru supraviețuirea pe piața concurențială externă este reprezentat de concurența în plan intern. În acest fel s-a reușit trecerea de la interesul deosebit manifestat pentru practicile restrictive (anii 60) la politicile speciale ce vizau monopolurile (anii 70) și ulterior la politicile orientate către ajutoarele de stat, ca și și controlul concentrărilor (anii 80 – anii 90), politica europeană în domeniul concurenței incluzând, prin extindere, numeroase domenii, inclusiv cel dedicat sportului.

În ciuda faptului că politica europeană este generată în principal de numeroasele considerente de ordin economic, constrângerile la care aceasta este supusă vizează prevederi de ordin juridic, mare majoritate a acestora fiind incluse în cadrul Tratatului Uniunii Europene, precum:

Art. 81 – vizând practicile restrictive

Art. 82 – vizând poziția dominantă pe piață

Art. 86 – vizând întreprinderile publice

Art. 87 – 89 – vizând ajutoarele de stat

Pe lângă acestea, se adaugă și diversele prevederi menționate în cadrul legislației secundare ce a fost adoptată de cărre Consiului Uniunii Europene și Comisia Europeană, incluzând numeroase Directive și Regulamente, din care amintim:

Regulamentul Consiliului Europei nr. 17/1962

Regulamentul Consiliului Europei nr. 4064/1989 – vizând controlul fuziunilor, ce este amendat prin prevederile Regulamentului nr. 1310/1997

Diverse regulamente și directive ce privesc exceptările în bloc, ce sunt acordate în cazul acordurilor ce vizează diverse situații clar determinate, între care se înscrie și domeniul sportului

Pe lângă toate acestea merită menționate și instrucțiunile (nu neapărat obligatorii) ce le conferă statelor membre ale Uniunii Europene diverse informații legate de modul de interpretare al regulilor obligatorii ori de modalitățile de acționare ale Comisiei Europene în domeniul concurenței.

Tuturor acestor surse de natură juridică le sunt adăugate și numeroasele decizii ale Curții Europene de Justiție, ca și cele ale Tribunalului de Primă Instanță, în paralel cu acordurile internaționale în cadrul cărora sunt menționate situații specifice ce privesc concurența.

În ceea ce privesc instituțiile cu responsabilități în domeniul politicii europene în domeniul concurenței, se remarcă Comisia Europeană, care ia toate deciziile formale printr-o majoritate simplă, asemănătoare organismului colectiv. Respectiv, toate deciziile ce sunt luate de către Comisia Europeană sunt în prealabil pregătite de către Direcția Generală pentru Concurență (respectiv D.G. C.O.M.P., fosta Direcție Generală IV), instituție care îi raportează totul direct comisarului însărcinat cu politica în domeniul concurenței.

Demn de menționat este faptul că sesizarea Comisiei Europene privind o problemă în domeniul concurenței se poate realiza prin intermediul unei notificări, printr-o plângere formulată de o companie sau de către un stat membru al Uniunii Europene, dar și „ex officio” – din proprie inițiativă. Astfel, Comisia Europeană poate investiga diversele situații specifice domeniul sportiv, instituția având capacitatea să penalizeze orice eventuale încălcări ale prevederilor privind domeniul concurenței descoperite, penalitățile putând ajunge până la valoarea de 10% din totalul veniturilor organizației/companiei ce a fost încriminată.

De asemenea, Curtea Europeană de Justiție (C.E.J.) este instituția ce este investită cu verificarea modului de acțiune al Comisiei Europene în domeniul concurenței, ea fiind considerată de altfel și arbitrul (ultimul arbitru) ce se poate pronunța în materie de reguli, regulamente și legi aferente domeniul concurenței. Curtea Europeană de Justiție poate să intervină atât în situația acțiunilor ce sunt inițiate ca urmare a unor manifestări ale Comisiei Europene în fața T.P.I. (Tribunalul de Primă Instanță), cât și în situația solicitărilor formulate de către diversele instanțe naționale ale statelor membre. Demn de semnalat este faptul că respectiva Curte Europeană de Justiție, care este o instanță juridică, poate să îi solicite, în anumite împrejurări, Comisiei Europene, diverse argumente de ordin economic, în defavoarea argumentelor de natură juridică (formală).

Un rol important în cadrul politicii europene în domeniul concurenței este deținut și de către Parlamentul European, acesta evaluând acțiunile Comisiei Europene, prin intermediul unui raport elaborat anual. Pe lângă aceasta, Parlamentul European poate face diverse observații vizând modul în care se realizează evoluția în cadrul politicii concurenței. Pe lângă Comisia Europeană, în cadrul politicii europene în domeniul concurenței se semnalează și acțiunile autorităților naționale ale statelor membre ale Uniunii Europene, ce sunt special investite cu competențe în domeniu.

În ceea ce privesc cartelurile, este cunoscut faptul că numeroasele relații comerciale și acorduri ce funcționează la nivelul pieței unice pot avea atât efecte benefice, cât și efecte negative, situație în care se poate constata o anumită deteriorare a procesului competițional. Actualul articol nr. 81 din cadrul T.U.E. (Tratatul Uniunii Europene) menționează principiul interzicerii între firme a acordurilor, a deciziilor și a practicilor concertate, ce pot avea ca obiect ori ca și efect împiedicarea concurenței în cadrul interior al spațiului comunitar, restrângerea concurenței ori chiar denaturarea acesteia, acorduri, decizii și practici despre care există suspiciunea că ar putea afecta într-un anumit fel diversele relații dintre statele membre ale Uniunii Europene.

Difernta dintre diversele forme de cooperare ale organizațiilor/companiilor din statele membre ale Uniunii Europene este destul de dificil de realizat, motiv pentru care Comisia Europeană analizează doar diferențele existente în cadrul acordurilor ce se situează în sfera de aplicabilitate a articolului.81/1 a Tratatului Uniunii Europene și a celor ce nu nu sunt incluse în cadrul acestor categorii.

În situația în care se impune analizarea unei înțelegeri, pentru a se stabili dacă aceasta încalcă sau nu conținutul prevăzut în cadrul articolului 81 /1 al Tratatului Uniunii Europene, se are în vedere:

Existența în fapt a unei înțelegeri, decizie ori practică concertată, ce este realizată ori dovedită între anumite organizații/companii

Argumentarea posibilei ipoteze conform căreia, în interiorul pieței unice europene, datorită respectivei înțelegeri, se poate împiedica concurența într-o masură cuantificabilă, ori se aceasta poate fi restricționată și/sau distorsionată într-un anumit grad

Stabilirea gradului de afectare a relațiilor dintre diversele state ale Uniunii Europene, ca urmare a respectivei înțelegeri – respectiv dacă acesta a fost afectat sau poate să fie afectat

În domeniul cartelurilor și al politicii restrictive, legislația secundară include și diverse regulamente, note și directive ce sunt emise de către Consiliul Europei sau de către Comisia Europeană, dintre care menționăm doar:

Regulamentul nr. 17/1962

Regulamentul nr. 1/2003

Decizia Curții Europene de Justitție, Caz 5/1969, ECR 295 – ce a generat ulterior instituirea regulii „de minimis”

În ultimii ani, având ca bază numeroasele prevederi și dispoziții incluse în T.U.E., ca și a regulamentelor aferente de aplicare, Comisia Europeană a reușit să perfecționeze și să dezvolte o politică de tip global, în ceea ce privește domeniul acordurilor și al practicilor restrictive. Astfel, ca urmare a prevederilor articolului 81(3) din Tratatul Uniunii Europene, s-a conferit și posibilitatea autorizărilor unor anumite acorduri, în special prin intermediul acordării exceptărilor în bloc, în situația unor:

Anumite tipuri de înțelegeri, ce sunt considerate că vor avea efecte pozitive asupra viitoarelor relații de tip comercial dintre statele membre ale U.E.

Înțelegeri ce au rolul de a contribui la realizarea unui într-un anumit domeniu de activitate (în speță, cel al sportului)

În situația acordurilor de tip orizontal, ca și a acordurilor de cooperare (acorduri ce sunt încheiate între diverse organizații/companii concurente), merită menționate în cuprinsul acestui capitol al prezentei lucrări de diplomă:

Diversele acorduri de specializare – Regulamentul nr. 2658/2000

Diversele acorduri de cercetare – dezvoltare – Regulamentul nr. 2659/2000

În cazul acordurilor de tip vertical (acorduri ce sunt încheiate între companii ce se află în stadii diferite de producție sau de distribuție, în cadrul aceleiași filiere), nu s-au impus acorduri separate vizând acordarea exceptării, nici pe categorii de acorduri și nici pe tipuri de sectoare.

Aceste acorduri se află sub sfera de influență a regulamentului unic, respectiv a Regulamentului nr. 2790/99/22.12.1999, ce vizează exceptarea globală a acordurilor verticale ce nu au pe piață o poziție de tip dominant.

Diversele alte acorduri, care nu reușesc să îndeplinească prevederile menționate în cadrul paragrafului al treilea din cadrul articolului 81 al Tratatului Uniunii Europene, pot să beneficieze de statutul de excepții, dar numai în situația în care se consideră că acestea au importanță minoră (respectiv principiul „de minimis”) caz în care ele nu au capacitatea de a afecta în vreun fel concurența la nivelul pieței unice comunitare. De-a lungul timpului, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că unele acorduri pot fi periculoase, motiv pentru care s-a decis interzicerea acestora, fără nici o excepție.

În ceea ce privește temeiul juridic privind combaterea abuzului poziției dominante, se poate menționa articolul 83 din cadrul Tratatului Uniunii Europene, acesta permițând adoptarea diverselor regulamente și a directivelor aferente, dar și articolul 85 ce prevede multiplele competențe în materia investigării ale Comisiei Europene.

Instrumentul de control privind exercitarea puterii de monopol asupra diverselor piețe este reprezentat de prevederile articolului 82 din cadrul Tratatului Uniunii Europene, acesta implicând analize complexe, respectiv:

Dacă există un agent dominant ce se află într-o poziție dominantă

Comportamentul manifestat de acest agent economic, comportament ce poate afecta concurența pe o anumită piață

Demn de semnalat este faptul că acest articol din cadrul Tratatului Uniunii Europene interzice nu doar existența poziției dominante, ci și abuzul reprezentat de aceasta. Acestuia i se adaugă și prevederile articolului 86, ce au în vedere:

Un control al comportamentului abuziv în piață, din cauza unor restrângeri ale libertății de alegere a diverșilor consumatori – generată de aspectul eliminării concurenței de către organizația/compania ce este dominanta pieței

Modalitatea în care C.E.E. îi conferă Comisiei Europene nu doar puterea interzicerii înțelegerilor și a abuzului poziției dominante, dar mai ales posibilitatea exercitării controlului prealabil asupra diverselor concentrări de natură economică

Prin poziție dominantă se înțelege starea în cadrul căreia puterea economică aferentă unei anume organizații/companii îi permite obstrucționarea concurenței pe piața pe care aceasta se desfășoară. Această poziției îi permite să aibă o influență covârșitoare asupra modului și a condițiilor de manifestare ale concurenței.

De asemenea, se poate vorbi de un abuz al poziției dominante în situația în care o organizație/companie, prin intermediul comportamentului manifestat, influențează structura unei anumite piețe, ca și gradul concurenței pe piața respectivă. Și tot despre abuz al poziției dominante se poate vorbi și în cazul în care un astfel de comportament poate fi generat de anumite dispoziții de tip legislativ.

În categoria posibilelor abuzuri de poziție dominantă se pot încadra:

Impunerea în mod indirect sau impunerea în mod indirect a unor prețuri

Impunerea în mod indirect sau impunerea în mod indirect a unor anumite condiții de tranzacție, considerate ca fiind ne-echitabile

O anumită limitare, aspect ce se va reflecta asupra consumatorilor

O anumită limitare a piețelor de desfacere – cu efecte negative asupra consumatorului

În relațiile cu diverse organizații/companii se semnalează aplicarea unor condiții de tip inegal, în cazul unor prestații echivalente

Condiții abuzive impuse în cazul încheierii unor contracte, condiții vizând acceptarea diverselor prestații suplimentare, ce nu au nici o legătură cu respectivul obiect al contractelor

Cum prevederile articolului 82 din cadrul Tratatului Uniunii Europene nu se pot aplica în cazul absenței unui abuz al poziției dominante, Comisiei Europene îi revine sarcina să dovedească existența unei astfel de situații, ca și a diversele efecte de tip negativ ce pot fi resimțite de concurență, de consumatori, dar și la nivelul integrării pe piața respectivă.

În situația în care o anumită organizație/companie ajunge să facă obiectul unei investigații privind abuzul poziției dominante, aceasta este obligată să demonstreze prin diverse căi faptul că nu ocupă poziția dominantă pe o piață, dar și că, din poziția pe care o are, nu face abuz de poziție dominantă. Din păcate, datorită faptului că nu se poate vorbi de o definiție de tip statutar a poziției dominante pe o piață, activitatea Comisiei Europene privind astfel de analize se poate dovedi uneori a fi destul de dificilă, motiv pentru care s-a semnalat în repetate rânduri necesitatea unei anumite reglementări în domeniul monopolurilor.

În aceste condiții, în condițiile precizate în cadrul articolului 82 din cadrul Tratatului Uniunii Europene se semnalează deseori diverse probleme legate în principal de modul de definire al conceptelor, respectiv:

Când se semnalează cu certitudine existența unei poziții dominante

Această poziție dominantă a unei companii/organizații poate fi sau nu definită avându-se în vedere capacitatea acesteia de afectarea concurenței, ca și a modului de acțiune independentă în raport cu reacțiile consumatorilor și ale concurenței aferente pieței respective

În ceea ce privește controlul diverselor intervenții publice, este cunoscut faptul că diversele relații de concurență existente între organizații/companii dintr-un anumit domeniu (în speță, domeniul sportiv), nu trebuie să fie în nici un fel distorsionate, motiv pentru care se impune ca acestea:

Să nu facă înțelegeri între ele

Să nu facă abuz de poziția dominantă

Să nu fie implicate în cadrul unui proces de concentrare ce ar putea deveni periculos

Pe lângă acestea, se mai impune:

Nealterarea relațiilor de concurență

Deformarea relațiilor de concurență prin existența unor ajutoare de stat ori prin persistenta unor anumite monopoluri în favorizarea unor companii publice sau companii private, prin beneficierea de avantaje diverse, de tip privilegiat

De asemenea, problema ajutoarelor de stat este consacrată pe larg în cadrul articolelor 87, 88 și 89 din cadrul Tratatului Consiliului Europei, cel mai elocvent dintre acestea fiind articolul 87, care precizează că, exceptând diversele derogări ce sunt prevăzute prin lege, toate ajutoarele de stat ori cele prin intermediul unor resurse de stat, sunt incompatibile Pieței Comune, indiferent de forma acestora, în situația în care sunt afectate schimburile dintre statele membre, ori sunt denaturate sau amenințate concurența, prin favorizarea unor anumite companii sau activități. Toate aceste prevederi au în vedere atât companiile publice, cât și pe cele private.

Cum este imposibil să se interzică în mod absolut ajutoarele, articolul 87 din cadrul Tratatului Consiliului Europei (respectiv cel de-al doilea paragraf), precizează trei situații în cadrul cărora aceste ajutoare ce sunt acordate unor companii pot fi compatibile cu diversele reglementări ale pieței comune, și anume:

Ajutoarele ce au un caracter social și care sunt acordate unor consumatori individuali – cu garanția realizării unei nediscriminări vizând originea tuturor produselor în cauză

Ajutoarele ce sunt destinate remedierii unor pagube ce au fost provocate de diverse calamități naturale ori de diverse evenimente excepționale

Ajutoarele acordate unor anumite regiuni din Germania, stat divizat după cel de-al Doilea Război Mondial, regiuni ce au avut grav de suferit ca urmare a acestei diviziuni

De-a lungul vremii s-a remarcat deseori o tendința a statelor membre ale Uniunii Europene de a ascunde în fața Comisiei Europene ajutoarele pe care le acordau companiilor proprii, situație în care, datorită multiplicării cazurilor de acest gen, Comisia s-a văzut nevoită să publice un apel oficial.

Conform acestuia, toate proiectele ce aparțineau statelor membre ale UE, care avea intenția de a institui ori de a modifica ajutoarele de stat, urmau să fie notificate înaintea realizării. În situația deschiderii procedurii, ajutorul respectiv nu se mai putea acorda, decât eventual după aprobarea proiectului respectiv de către Comisia Europeană.

Cum ajutoarele ilegale au continuat să fie acordate, în ciuda apelurilor instituțiilor europene, Comisia Europeană a luat decizia de a se adresa organizațiilor/companiilor, printr-o comunicare oficială, în cadrul căreia se preciza că toți cei care beneficiază de diverse ajutoare care sunt acordate ilegal (în absența unei decizii definitive a Comisiei Europene ce privea compatibilitatea acestora) vor fi obligați la restituirea respectivelor ajutoare.

Conceptul ajutorului de stat este interpretat într-un sens destul de larg atât de către Comisia Europeană, cât și de către Curtea Europeană de Justiție, acesta incluzând:

Orice fel de ajutor public, ce este acordat de către diversele autorități centrale

Toate ajutoarele ce sunt acordate de către autoritățile locale sau autoritățile regionale

Trebuie menționat faptul că ajutorul de stat poate să provină și de la diverse organisme private ori de la alte organisme asupra cărora se exercită, în mod direct sau în mod indirect, o influență puternică din partea statului, a unei instituții publice, a unei autorități locale sau a unei autorități regionale.

Ajutoarele de stat pot îmbrăca mai multe forme, respectiv:

Reduceri fiscale

Livrări diverse de bunuri în condiții preferențiale

Livrări, în condiții preferențiale, a unor servicii

Injecții de capital, în condiții de tip nediscriminatoriu în raport cu diversele investiții private

Un aspect important ce trebuie menționat în cazul ajutoarelor de stat este reprezentat de efectele pe care acestea le pot genera la nivelul concurenței existente pe piață. Astfel, Comisia Europeană, ca și diversele instanțe comunitare, precizează patru condiții de tip cumulativ în care o anumită tranzacție/măsură economic, ce vizează implicarea statului, pot fi considerate drept implicând ajutoarele de stat, respectiv:

Tranzacția/măsura economică să implice o utilizare a resurselor statului respectiv

Tranzacția/măsura economic să le confere un anumit avantaj organizațiilor/companiilor beneficiare

Tranzacția/măsura economică să fie una de tip selectiv

Tranzacția/măsura economică să distorsioneze ori să amenințe cu o anumită distorsionare concurența la nivel transfrontalier

Astfel, se poate concluziona că o tranzacție/măsură economică poate fi considerată drept un ajutor de stat în următoarele condiții:

Tranzacția/măsura implică o utilizare a resurselor statului – în conformitate cu prevederile articolului 87, alin. 1 din cadrul CE, un ajutor de stat poate să fie acordat fie de către stat, fie din resursele acestuia, forma de acordare a ajutorului de stat fiind irelevantă în ceea ce privește controlul ajutorului, în favoarea efectului generat de această măsură. Trebuie făcută clar delimitarea dintre un ajutor acordat de stat și un ajutor acordat din resursele statului, în sfera de control exclusivă a Comisiei Europene intrând nu doar ajutoarele pe care le acordă guvernul, ci și ajutoarele acordate de către autoritățile de stat regionale și de autoritățile de stat locale, ca și ajutoarele acordate de diversele orgnisme publice și organisme private care acționează direct în numele statului respectiv.

În plus, forma de acordare efectivă a ajutoarelor de stat are în vedere jurisprudența acceptată general, ajutoarele de stat neimplicând doar cheltuielilor directe ce sunt realizate din subvențiile bugetare, ci și diversele transferuri indirecte ale resurselor statului, ce implică atragerea unor pierderi de venit pentru acestea. În acest fel, pierderea veniturilor din impozitare poate fi considerată ca fiind echivalentă cu consumul resurselor statului, fără a ține cont de nivelul regional sau de nivelul local în care se suportă respectiva pierdere

Tranzacția/măsura economică îi conferă companiei/companiilor beneficiare un avantaj clar – avantajul constând chiar și în scutirea organizației/companiei de diversele poveri ce ar trebui să fie suportate în mod normal de către aceasta din resursele proprii.

Tranzacția/măsura economică este una selectivă – prevederile articolului 87 din C.E. sunt aplicabile doar tranzacțiile/măsurile ce sunt considerate ca având o natură de tip selectiv, respectiv cele care au rolul de a favoriza diverse activități ori producerea unor anumite bunuri.

Tranzacția/măsura respectivă afectează diversele relații comerciale existente între statele membre ale Uniunii Europene – toate intervențiile ce implică ajutorul de stat pot genera o afectare a relațiilor comerciale între diversele state membre, ca și la o distorsionare a concurenței. Aceste condiții sunt dependente organic, acordarea unui ajutor de stat unei anumite organizații/companii ducând la întărirea poziției acesteia în raport cu alte companii care acționează în același spațiu comunitar, ceea ce duce la o discriminare a companiilor ce nu au beneficiat de ajutoare de stat și implicit la o afectare a activității acestora.

În ceea ce privesc măsurile fiscale ce pot constitui un avantaj pentru organizații/companii, Comisia Europeană are în vedere:

Toate măsurile ce diminuează baza fiscală – deducerile speciale, aranjamentele de depreciere (de amortizare) specială, aranjamentele de depreciere accelerată, o includere a rezervelor în cadrul bilanțului companiei, etc

Toate măsurile ce implică reducerea parțială sau reducerea totală a sumei ce este datorată de către companie ca fiind impozit – scutirea de taxă, creditele fiscale

Amânarea în mod excepțional a unor datorii ale companiei către buget, anularea acestor datorii sau chiar reeșalonarea acestora.

Amânările de plăți fiscale, amânările de plăți la bugetul asigurărilor sociale, etc

În întreg acest context, la nivelul Uniunii Europene se are în vedere în permanență urmărirea Planului de lucru special elaborat în domeniul sportului, acesta concentrându-se, în principal, pe realizarea unei finanțări durabile a domeniului sportiv, la nivel local.

În acest scop, respectiv în vederea identificării diveselor modalități dedicate consolidării dimensiunii economice a sportului la nivelul Uniunii Europene, în mod constant se acordă o atenție specială de către specialiștii din grupul experților europeni dedicat statisticilor sportului, ai celui pentru sport și economie, ca și din grupul dedicat finanțării durabile a sportului. În plus, Uniunea Europeană are în vedere în permanență deciziile instanțelor europene, ce se focusează nu doar pe concurența loială în domeniul sportului, la nivelul spațiului comun (aspect tratat în cuprinsul prezentului capitol al lucrării de diplomă), ci și pe drepturile de proprietate intelectuală.

5.1 Date statistice privind finanțarea sportului la nivelul Uniunii Europene

Așa după cum s-a evidențiat pe întreg cuprinsul prezentei lucrări de diplomă, la nivelul întregului spațiu comun european, sportul reușește să determine un impact deosebit asupra domeniului economiei societății europene, motiv pentru care se acordă o atenție deosebită tuturor acțiunilor Uniunii Europene privind realizarea diverselor statistici sportive, în acest fel reușindu-se îmbunătățirea calității datelor colectate, ca și creșterea gradului de accesibilitate a acestora.

Astfel, în perioada anilor 2010/2011, Comisia Europeană a dat publicității două studii în cadrul cărora s-a reușit evaluarea importanței economice a domeniului sportiv la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, cu precădere a potențialului acestuia privind gradul de ocupare al forței de muncă, respectiv a potențialului de creștere.

Conform datelor date publicității în cadrul Study on the Contribution of Sport to Economic Growth and Employment in the EU, la nivelul Uniunii Europene s-au remarcat o serie întreagă de efecte de natură macroeconomică ale sportului, ponderea valorii adpugate asociate domeniului sportiv reprezentând 1,13 % din totalul bugetar (cu mențiunea că totalul cotei reale a sportului, prin prisma veniturilor și a producției, se dovedește a fi de aproape șase ori mai mare în comparație cu datele regăsite la nivelul statisticilor oficiale).

Astfel, la nivelul Uniunii Europene, se remarcă următoarea reprezentare grafică a distribuției financiare, pe domenii de interes:

Sursa capturii – Study on the Contribution of Sport to Economic Growth and Employment in the EU

După cum se poate sesiza, ponderea sportului la nivelul Uniunii Europene, remarcată în cadrul valorii adăugate a spațiului european, poate fi comparabilă cu ponderea reprezentată de domeniul agriculturii, al silviculturii și al pescuitului, acesta fiind mai mult decât dublă în raport cu alte domenii și apreciabilă în raport cu diversele activități dedicate serviciilor financiare (fonduri de pensii și asigurări).

La nivelul statelor U.E. 27, valoarea adăugată sportului, exprimată în milioane de euro, are următoarea reprezentare:

Sursa capturii – Study on the Contribution of Sport to Economic Growth and Employment in the EU

În ceea ce privește ocuparea forței de muncă în sport (reprezentând persoanele angajate în diversele activități economice din acest domeniu, cu exprimare în procente, raportat la totalul locurilor de muncă), la nivelul Uniunii Europene, de-a lungul ultimilor ani, s-a remarcat următoarea evoluție:

Situația în cursul anului 2011 (cu mențiunea că țara noastră nici măcar nu apare menționată în aceste statistici) – sursa capturii http://ec.europa.eu/eurostat/web/sport/statistics-illustrated

În cursul anului 2012, așa cum se poate sesiza din graficul următor, în statisticile Uniunii Europene dedicate ocupării forței de muncă în sport apare menționată și țara noastră, România ocupând ultimul loc:

În următorul an, respectiv 2013, s-a remarcat următoarea evoluție statistică:

Reprezentarea grafică pentru anul 2014, la nivelul Uniunii Europene:

Reprezentarea grafică pentru anul 2015, la nivelul Uniunii Europene:

Reprezentarea grafică pentru anul 2016, la nivelul Uniunii Europene, a fost:

La nivelul U.E. 28, se remarcă următoarea evoluție a repartizării pe ani:

În ceea ce privește ocuparea forței de muncă în sport, la nivelul Uniunii Europene 28, pentru anul 2016, în raport cu totalul de ocupare în aceeași perioadă, se remarcă următoarea repartizare grafică (cu exprimare în procente):

Sursa capturii – http://ec.europa.eu/eurostat/documents/4031688/8716412/KS-07-17-123-EN-N.pdf/908e0e7f-a416-48a9-8fb7-d874f4950f57

Privind repartiția pe categorii de sex, categorii de vârstă, ca și nivel de educație, se remarcă următoarea repartizare grafică la nivelul anului 2016, pentru U.E. 28:

Sursa capturii – http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=sprt_emp_sex&lang=en

La nivelul spațiului european comun extins, repartiția exporturilor extracomunitare a bunurilor sportive, la nivelul anului 2016, a avut următoarea reprezentare în funcție de produs:

Evoluția în ultimul deceniu a raporturilor comerciale cu diverse produse sportive, în cadrul spațiului extins al Uniunii Europene a avut următoarea reprezentare:

Sursa captura – http://ec.europa.eu/eurostat/documents/4031688/8716412/KS-07-17-123-EN-N.pdf/908e0e7f-a416-48a9-8fb7-d874f4950f57

În același cadru extins, repartiția importurilor extracomunitare a bunurilor sportive, la nivelul anului 2016, a avut următoarea reprezentare:

Sursa captura – http://ec.europa.eu/eurostat/documents/4031688/8716412/KS-07-17-123-EN-N.pdf/908e0e7f-a416-48a9-8fb7-d874f4950f57

La nivelul Uniunii Europene, se remarcă diverse abordări ale finanțării domeniului sportiv, în funcție de stat, ca și de tradiție.

Astfel, în Austria, ponderea aferentă valorii adăugate, ce este asociată domeniului sportiv, se situează peste media sesizată la nivelul spațiului european comun (respectiv 1,13% mediu restrâns și 1.76% mediul extins al sportului), mai precis de 2,12 %, respectiv de 4.03%. Marea majoritate a cotei regăsite în statisticile ce privesc sportul austriac include veniturile regăsite în cluburile sportive, ca și la organizatorii evenimentelor sportive, ponderea valorii adăugate situându-se în jurul valorii de 0.25%.

Concret, în Austria, valoarea finanțării în domeniul sportiv restrâns se situează în jurul sumei de 4,65 miliarde de euro, valoarea finanțării de tip extins ajungând la cifra de 8.84 miliarde de euro:

Sursa – SpEA

Așa după cum se poate remarca din figura de mai sus, în topul finanțării austriece din domeniul sportiv se poziționează sectorul dedicat serviciilor din hoteluri și restaurante, urmat de serviciile educaționale, dar și de diversele activități culturale, recreative și sportive. În ceea ce privește ocuparea forței de muncă în domeniul sportiv austriac, aceasta reprezintă un procent de 3.21% (în cazul mediul restrâns sportiv), respectiv de 5.38% (mediul extins), cu mult peste media europeană în domeniu (1.49%, respectiv 2.12%).

La modul concret, în domeniul sportiv din Austria se remarcă prezența unui număr de 122.833 persoane (restrâns), respectiv de 205.863 de persoane (mediul extins).

De asemenea, în Belgia, ponderea aferentă valorii adăugate, ce este asociată domeniului sportiv, se situează sub media sesizată la nivelul spațiului european comun (respectiv 1,13% mediu restrâns și 1.76% mediul extins al sportului), mai precis de 0.84 %, respectiv de 1.13%. Ca și în cazul Austriei, marea majoritate a cotei regăsite în statisticile ce privesc sportul belgian include veniturile regăsite în cluburile sportive, ca și la organizatorii evenimentelor sportive, ponderea valorii adăugate situându-se în jurul valorii de 0.14%.

Astfel, în Belgia, valoarea finanțării în domeniul sportiv restrâns se situează în jurul sumei de 2.17 miliarde de euro, valoarea finanțării de tip extins ajungând la suma de 3.04 miliarde de euro:

Sursa – SpEA, 2012

Se remarcă faptul că în topul finanțării belgiene din domeniul sportiv se poziționează, asemenea Austriei, sectorul dedicat serviciilor din hoteluri și restaurante, urmat de serviciile educaționale, dar și de diversele activități culturale, recreative și sportive.

În privința ocupării forței de muncă în domeniul sportiv belgian, aceasta reprezintă un procent de 1.33% (în cazul mediul restrâns sportiv), respectiv de 1.69% (mediul extins), mai precis sub media europeană în domeniu (respectiv 1.49%, respectiv 2.12%).

Respectiv, în cadrul domeniului sportiv belgian, se remarcă prezența unui număr de 56.153 de persoane (restrâns), respectiv de 71.416 de persoane (mediul extins), cifrele fiind cu mult mai reduse, comparativ cu statul anterior analizat, Austria.

În statul vecin țării noastre, Bulgaria, ponderea aferentă valorii adăugate, ce este asociată domeniului sportiv, se situează, de asemenea, sub media sesizată la nivelul spațiului european comun (respectiv de 1,13% mediu restrâns și 1.76% mediul extins al sportului), aceasta fiind de 0,93%, respectiv de 1.13% (cadrul extins).

Marea majoritate a cotei regăsite în statisticile ce privesc sportul din Bulgaria include veniturile regăsite în cluburile sportive, ca și la organizatorii evenimentelor sportive, ponderea valorii adăugate situându-se în jurul valorii de 0.06%.

Mai precis, în Bulgaria, valoarea finanțării în domeniul sportiv restrâns se situează în jurul sumei de 0.18 miliarde de euro, valoarea finanțării de tip extins ajungând la cifra de 0.22 miliarde de euro:

Sursa – SpEA

Așa după cum se poate sesiza din reprezentarea grafică anterioară, în topul finanțării bulgărești din domeniul sportiv se poziționează sectorul dedicat serviciilor educaționale, urmat de serviciile culturale, recreative și sportive.

În ceea ce privește ocuparea forței de muncă în domeniul sportiv bulgăresc, aceasta reprezintă un procent de 1.65% (în cazul mediul restrâns sportiv), respectiv de 1.87% (mediul extins), aceasta fiind poziționată în zona apropiată mediei europene în domeniu (1.49%, respectiv 2.12%).

La modul concret, în domeniul sportiv din Bulgaria se remarcă prezența unui număr de 49.168 persoane (restrâns), respectiv de 55.843 de persoane (mediul extins).

Într-un alt stat european, respectiv în Cipru, se remarcă faptul că ponderea aferentă valorii adăugate, ce este asociată domeniului sportiv, se situează peste media sesizată la nivelul spațiului european comun (respectiv 1,13% mediu restrâns și 1.76% mediul extins al sportului), mai precis de 1.79 %, respectiv de 2.39%.

Marea majoritate a cotei regăsite în statisticile ce privesc sportul cipriot include veniturile regăsite în cluburile sportive, ca și la organizatorii evenimentelor sportive, ponderea valorii adăugate situându-se în jurul valorii de 0.65%.

Astfel, în Cipru, valoarea finanțării în domeniul sportiv restrâns se situează în jurul sumei de 0,19 miliarde de euro, valoarea finanțării de tip extins ajungând la suma de 0,25 miliarde de euro:

Sursa – SpEA

După cum se poate sesiza din figura anterioară, în topul finanțării cipriote din domeniul sportiv se poziționează sectorul dedicat serviciilor culturale, recreaționale și sportive, urmat de serviciile educaționale.

În ceea ce privește ocuparea forței de muncă în domeniul sportiv cipriot, aceasta reprezintă un procent de 2.09% (în cazul mediul restrâns sportiv), respectiv de 2.57% (mediul extins), procente sub media europeană în domeniu (1.49%) în cadrul restrâns, respectiv peste media europeană în mediul extins (care este de 2.12%).

Concret, în domeniul sportiv din Cipru, se remarcă o rată de ocuparea forței de muncă de 0.56%, numărul total al angajaților din mediul restrâns fiind de 6.356 persoane, respectiv de 7.822 de persoane la nivelul mediului sportiv extins.

În Cehia, în cadrul domeniului sportiv, se remarcă faptul că ponderea dedicată valorii adăugate se situează sub media sesizată la nivelul spațiului european comun (respectiv 1,13% mediu restrâns și 1.76% mediul extins al sportului), mai precis de 0,8 %, respectiv de 1.18 %.

Marea majoritate a cotei regăsite în statisticile ce privesc sportul din Cehia include veniturile regăsite în cluburile sportive, ca și la organizatorii evenimentelor sportive, ponderea valorii adăugate situându-se în jurul valorii de 0.07 %. Mai precis, în Cehia, valoarea finanțării în domeniul sportiv restrâns se situează în jurul sumei de 0.71 miliarde de euro, valoarea finanțării de tip extins ajungând la cifra de 1.06 miliarde de euro:

Sursa – SpEA

Așa după cum se poate remarca din figura anterioară, în topul finanțării cehe din domeniul sportiv se poziționează sectorul dedicat serviciilor sociale, urmat de serviciile educaționale, dar și de diversele activități culturale, recreative și sportive.

În ceea ce privește ocuparea forței de muncă în domeniul sportiv ceh, aceasta reprezintă un procent de 1.38 % (în cazul mediul restrâns sportiv), respectiv de 1.87 % (mediul extins), procente sub media europeană în domeniu (1.49%, respectiv 2.12%).

Astfel, se sesizează faptul că în cadrul domeniului sportiv din Cehia, rata de angajare se situează în jurul valorii de 0.15%, angajarea în domeniul sportiv ceh incluzând prezența unui număr de 65.769 persoane (mediul restrâns), respectiv de 89.119 de persoane (în mediul extins).

În Franța, un stat important în cadrul Uniunii Europene, ponderea aferentă valorii adăugate, ce este asociată domeniului sportiv, se situează sub media sesizată la nivelul spațiului european comun (respectiv 1,13% mediu restrâns și 1.76% mediul extins al sportului), mai precis de 0.95 %, respectiv de 1.4 %. Marea majoritate a cotei regăsite în statisticile ce privesc sportul austriac include veniturile regăsite în cluburile sportive, ca și la organizatorii evenimentelor sportive, ponderea valorii adăugate situându-se în jurul valorii de 0.20%. Mai precis, în statul francez, se poate sesiza faptul că valoarea finanțării în domeniul sportiv restrâns se situează în jurul sumei de 14.71 miliarde de euro, valoarea finanțării de tip extins ajungând la suma de 21,61 miliarde de euro:

După cum se sesizează din această reprezentare grafică, în topul finanțării domeniului sportiv din Franța se poziționează sectorul dedicat serviciilor culturale, sportive și recreative, urmat de serviciile educaționale, dar și de serviciile administrației publice

În ceea ce privește ocuparea forței de muncă în domeniul sportiv francez, aceasta reprezintă un procent de 1.3 % (în cazul mediul restrâns sportiv), respectiv de 1.67 % (mediul extins), mai precis sub media europeană în domeniu (1.49%, respectiv 2.12%).

Respectiv, în cadrul domeniului sportiv francez, rata de angajare statistică este de 0.37%, remarcându-se prezența unui număr de 323.381 persoane (restrâns), respectiv a unui număr de 416.537 persoane în mediul extins.

În Germania, un alt stat important al Uniunii Europene, ponderea aferentă valorii adăugate, ce este asociată domeniului sportiv, se situează peste media sesizată la nivelul spațiului european comun (respectiv 1,13% la nivelul mediului restrâns și 1.76% în mediul extins al sportului), mai precis de 1,34 %, respectiv de 2.31 %.

Marea majoritate a cotei regăsite în statisticile ce privesc sportul din Germania include veniturile regăsite în cluburile sportive, ca și la organizatorii evenimentelor sportive, ponderea valorii adăugate situându-se în jurul valorii de 0.28%. În Germania, se poate remarca valoarea deosebită a finanțării, în domeniul sportiv restrâns aceasta situându-se în jurul sumei de 27,11 miliarde de euro, în vreme ce valoarea finanțării de tip extins ajunge la suma de 46,68 miliarde de euro:

Sursa – SpEA

Se sesizează faptul că topul finanțării germane în domeniul sportiv se poziționează sectorul dedicat serviciilor recreative, culturale și sportive, urmat de serviciile din hoteluri și restaurante, dar și de serviciile educaționale.

În domeniul dedicat ocupării forței de muncă în mediu sportiv german, ponderea locurilor de muncă este de 1.84 % în cazul mediul restrâns sportiv, respectiv de 3.15 % în mediul extins al domeniului sportiv, valorile fiind peste media europeană în domeniu (1.49%, respectiv 2.12%).

Mai precis, în domeniul sportiv din Germania, rata de angajare atinge procentul de 0.39%, remarcându-se prezența unui număr de 669.892 persoane (în mediul restrâns), respectiv de 1.146.234 de persoane, în mediul extins (a se remarca cifra uriasă, comparativ cu restul statelor europene).

Într-un alt stat vecin României, respectiv Ungaria, ponderea aferentă valorii adăugate, ce este asociată domeniului sportiv, se situează sub media ce este înregistrată la nivelul spațiului european comun (respectiv 1,13% mediu restrâns și 1.76% mediul extins al sportului), mai precis de 0.79 %, respectiv de 1.02 % (cu mențiunea că ponderea valorii adăugate atinge valoarea de doar 0.07 %).

Mai precis, în Ungaria se poate remarca faptul că valoarea finanțării în domeniul sportiv restrâns se situează doar la cifra de 0,6 miliarde de euro, valoarea finanțării de tip extins atingând doar cifra de 0,78 miliarde de euro:

Sursa – SpEA

Se sesizează că în topul finanțării din domeniul sportiv al Ungariei se poziționează sectorul dedicat serviciilor educaționale, urmat de diversele activități culturale, recreative și sportive.

În privința ocupării forței de muncă în domeniul sportiv ungar, rata de angajare atinge valoarea de 0.11%, ponderea locurilor de muncă reprezentând un procent de 1.16 % (în cazul mediul restrâns sportiv), respectiv de 1.43% (mediul extins), cu mult sub media europeană în domeniu (mai precis de 1.49% în mediul intens, respectiv de 2.12% în mediul extins al sportului).

Astfel, în Ungaria, se sesizează faptul că angajarea în domeniul sportiv include un număr de 45.409 persoane (mediul restrâns), respectiv de 55.577 persoane în mediul extins.

În țara noastră, ponderea aferentă valorii adăugate, ce este asociată domeniului sportiv, se situează sub media ce este înregistrată la nivelul spațiului european comun (respectiv 1,13% mediu restrâns și 1.76% mediul extins al sportului), aceasta fiind de 0.91 %, respectiv de 1.12 % (cu mențiunea că ponderea valorii adăugate atinge valoarea de 0 %).

Respectiv, se remarcă faptul că în România valoarea finanțării în domeniul sportiv restrâns se situează doar la cifra de 0,64 miliarde de euro, valoarea finanțării de tip extins atingând doar cifra de 0,79 miliarde de euro:

Sursa – SpEA

Se sesizează că în topul finanțării din domeniul sportiv al țării noastre se poziționează sectorul dedicat serviciilor educaționale.

În privința ocupării forței de muncă în domeniul sportiv românesc, rata de angajare este, conform definiției standard, de 0%, ponderea locurilor de muncă reprezentând un procent de 1.57 % (în cazul mediul restrâns sportiv), respectiv de 1.77 % (mediul extins), cu mult sub media europeană în domeniu (mai precis de 1.49% în mediul intens, respectiv de 2.12% în mediul extins al sportului).

În țara noastră, se sesizează faptul că angajarea în domeniul sportiv include un număr de 142.935 persoane (în mediul restrâns), respectiv de 161.248 persoane în mediul extins.

CONCLUZII

Uniunea Europeană reușește ca în domeniul dedicat sportului să acopere o gamă vastă a categoriilor de activitate, implicând rolul pe care sportul în deține la nivelul societății, dimensiunea economică a sportului, cadrul politic aferent sectorului sportiv, ca și cadrul juridic al acestuia.

Un element primordial este reprezentat de Cartea Albă a sportului, în conținutul căreia se regăsesc diversele aspecte dedicate domeniului sportiv la nivelul Uniunii Europene, aceasta fiind, de altfel, considerată de către specialiști, drept cea mai importanță inițiativă în domeniu.

De asemenea, după punerea în aplicare a diverselor propuneri și măsuri ce priveau domeniul sportiv în Uniunea Europeană s-a reușit definirea obiectivelor de viitor privind sportul, avându-se la bază diversele informații, date și statistici adunate în ultimii ani.

În categoria obiectivelor, anterior menționate, este inclusă dezvoltarea rolului pe care sportul îl deține la nivel de societate, stimularea constantă a diverselor activități privind voluntariatul, promovarea constantă a sănătății publice, prin intermediul activităților fizice, consolidarea dimensiunii economice aferente sportului, prevenirea și eradicarea corupției în domeniul sportiv, stimularea liberei circulații a sportivilor din statele membre ale Uniunii Europene și nu numai, prevenirea dopajului, realizarea unui control cât mai strict asupra diverselor drepturi de difuzare, ca și prevenirea infracțiunilor de spălarea banilor în domeniul sportiv.

Sportul, în cadrul Uniunii Europene, este perceput ca având capacitatea de a contribui în mod decisiv la realizarea diverselor obiective considerat a fi strategice pentru Uniunea Europeană, mai ales în contextul valorii educaționale și culturale a acestuia, el fiind în același timp și un vector al integrării europene, ce se adresează tuturor cetățenilor europeni, oricare ar fi genul acestora, religia, originea etnică, vârsta, condiția socială ori naționalitatea.

În acest moment, la nivelul spațiului european comun, se apreciază că sportul nu este suficient reprezentat în cadrul populației de sex feminin, practicarea acestuia de către femei nefiind apreciată în mod corespunzător, sens în care s-a concluzionat că se impune necesitatea ca toate statele membre ale Uniunii Europene să ia în calcul expertiza foștilor sportivi în momentul în care aceștia își doresc să urmeze cariera de antrenori, ca și cea a instituirii diverselor parcursuri specifice dedicate sportivilor ce iau decizia de a urma cursurile unor instituții de învățământ superior, în paralel cu desemnarea unor tutori ce trebuie să se ocupe cu monitorizarea progreselor înregistrate.

În plus, Uniunea Europeană apreciază că intră în responsabilitatea tuturor statelor membre promovarea multiplelor beneficii pe care sportul le conferă sănătății, cu acordarea unei atenții deosebite problemei dopajului, rasismului, mobilității sportivilor, ca și violenței în sport. Nu în ultimul rând se impune imperativitatea prevenirii diverselor infracțiuni ce se constituie în adevărate amenințări pentru sport, cum ar fi infracțiunea de spălare de bani, traficul de persoane, aranjarea meciurilor, fenomenul exploatării minorilor, etc.

De asemenea, se impune necesitatea interzicerii de către toate statele membre ale Uniunii Europene a accesului pe stadioane a tuturor persoanelor ce s-au manifestat cu violență ori care au înțeles să adopte un comportament de tip discriminatoriu.

La nivelul spațiului european comun, sportul are capacitatea de a contribui în mod esențial la realizarea diverselor obiective considerate a fi strategice la nivelul Uniunii Europene, el reușind să evidențieze nu doar valorile pedagogice, ci și valorile culturale fundamentale.

În plus, se apreciază că sportul reprezintă un adevărat vector al integrării în situația în care acesta este adresabil întregii mase a populației, fără a ține seama de sex, de originea etnică, de naționalitate, de vârstă, de condiția socială, de religie ori de orientarea sexuală, el imprimând adevărate valori, dintre care se remarcă nu doar fenomenul integrării sociale, ci și cel al fairplay-ului.

De-a lungul anilor, s-a remarcat faptul că o mare parte din populația lumii practică diverse sporturi ce au fost codificate, inventate ori răspândite pe teritoriului european, mai ales în contextul în care actuala mișcare olimpică își are originea în Franța, bazele acesteia fiind puse de Pierre de Coubertin.

Pentru viitor, se impune ca elaborarea politicii Uniunii Europene din domeniul dedicat sportului să se realizeze astfel încât aceasta să aibă capacitatea de a promova, ca și sprijini nu doar scopurile sportului profesionist (implicit ale obiectivelor acestuia), ci și pe cele specifice sportului dedicat amatorilor, în paralel cu includerea pe lista priorităților Uniunii Europene a sprijinirii și promovării sportului dedicat persoanelor cu dizabilități fizice ori intelectuale, mai ales în contextul rolului deținut de acesta în cadrul procesului dedicat integrării sociale, ca și al asigurării sănătății publice.

În ceea ce privește finanțarea sportului la nivelul Uniunii Europene, se cunoaște faptul că o finanțare eficientă a sportului de masă se poate asigura numai în situația în care titularii respectivelor licențe naționale, ce sunt necesare jocurilor de noroc (aceștia fiind plătitori de impozite și finanțând numeroase alte obiective din domeniul interesului public al statelor membre ale Uniunii Europene), au obligativitatea, prin lege, de la plăti așa numitele impozite „de utilitate publică”, aceștia fiind astfel, în mod efectiv protejați în fața fenomenului concurenței ilegale.

La nivelul Uniunii Europene s-a convenit asupra faptului că sportul are capacitatea de a juca rolul determinant în cadrul cooperării de tip trans-sectorial ce există în spațiul european, el reușind astfel să contribuie în mod esențial nu doar la asigurarea unei dezvoltări durabile, ci și la abordarea diverselor provocări de la nivel global, în domeniul socio-economic, într-un mod adecvat actualei societăți, ce se confruntă periodic nu doar cu fenomenul migrației ilegale, ci și cu cel al excluziunii sociale și inclusiv cel al radicalizării, ce se poate constitui într-un potențial pericol pentru extremismul violent.

Încă de acum șase ani Parlamentul European a recunoscut rolul pe care îl are sportul în cadrul domeniului social, motiv pentru care s-a avut în vedere alocarea unui buget consistent, dedicat politicilor derulate în domeniul sportului (la nivelul spațiului comun european), avându-se în vedere multiplele sale beneficii reflectate nu doar la nivelul sănătății publice, ci și la nivel economic, social și implicit cultural

BIBLIOGRAFIE

Autori:

G. Bernini, The Rules on Competition, Thirty Years of Comunity Law, 1983, Luxemburg

M. Cini, L. Mc Gowan, Competition Policy in the European Union, The European Union Series, 1998

Jacques Neme, Colette Neme, Economie de l Union Europeenne. Analyse d un processus d integration, Litec, Economie, Paris, 1995

André-Noël Chaker Good governance in sport – A European survey 2004 Council of Europe Publishing, Strasbourg

Site-uri consultate:

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A12007L%2FTXT

https://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/node_en

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A12007L%2FTXT

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52007DC0391&from=RO

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A52007SC0934

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A12012E%2FTXT

http://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:41f89a28-1fc6-4c92-b1c8-03327d1b1ecc.0007.02/DOC_1&format=PDF

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A12012E%2FTXT

http://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:41f89a28-1fc6-4c92-b1c8-03327d1b1ecc.0007.02/DOC_1&format=PDF

http://www.consilium.europa.eu/en/council-eu/configurations/eycs/

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A61993CJ0415

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A52007SC0934

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52007DC0391&from=RO

http://ec.europa.eu/eu2020/pdf/COMPLET%20EN%20BARROSO%20%20%20007%20-%20Europe%202020%20-%20EN%20version.pdf

http://www.europarl.europa.eu/RegistreWeb/search/simple.htm?reference=COM_COM(2011)0012

https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list/-/conventions/treaty/135

https://ec.europa.eu/sport/news/20170524-council-approves-new-work-plan-for-sport_en

http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9639-2017-INIT/ro/pdf

https://ec.europa.eu/sport/news/20170524-council-approves-new-work-plan-for-sport_en

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A52012IP0025

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//NONSGML+REPORT+A7-2011-0385+0+DOC+PDF+V0//en

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32011L0083&from=RO

http://www.consilium.europa.eu/en/council-eu/configurations/eycs/

https://ec.europa.eu/commission/publications/president-junckers-political-guidelines_en

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A42014Y0614%2803%29

https://eacea.ec.europa.eu/europe-for-citizens_en

http://www.who.int/mental_health/publications/whoqol/en/

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52007DC0391&from=RO

http://www.europarl.europa.eu/ep-live/en/committees/video?event=20171204-1500-COMMITTEE-CULT

http://www.europarl.europa.eu/committees/en/cult/home.html

http://www.europarl.europa.eu/ep-live/en/committees/video?event=20171204-1500-COMMITTEE-CULT

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+REPORT+A7-2012-0405+0+DOC+XML+V0//EN

https://ec.europa.eu/sport/week_en

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=REPORT&reference=A8-2016-0204&language=EN

http://www.unhcr.org/463b462c4.pdf

http://www.europarl.europa.eu/oeil/popups/ficheprocedure.do?lang=en&reference=2013/2567(RSP)

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=TA&reference=P7-TA-2013-0098&language=EN

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=TA&reference=P8-TA-2017-0346&language=EN

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P8-TA-2017-0012+0+DOC+XML+V0//EN

http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/67796/1/WHO_NMH_NPH_PAH_03.2.pdf

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+REPORT+A7-2011-0385+0+DOC+XML+V0//RO

https://ec.europa.eu/sport/week_en

https://ec.europa.eu/sport/week/stories/beactive-2018-european-championships_en

https://ec.europa.eu/sport/policy/migration_en

http://www.spinprogram.eu/

Sport Inclusion Network

https://www.sdu.dk/en/Om_SDU/Institutter_centre/C_Isc/Forskningsprojekter/SIVSCE

Home

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A52012IP0025

https://ec.europa.eu/sport/policy/economic-dimension

http://www.crispedia.ro/Comunitatea_Europeana_a_Carbunelui_si_Otelului__CECO_

http://europa.eu/legislation_summaries/institutional_affairs/treaties/treaties_eec_ro.htm

http://europa.eu/legislation_summaries/other/l26042_en.htm

http://ec.europa.eu/competition/

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:31962R0017:EN:HTML

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/FR/ALL/?uri=CELEX:31989R4064

http://europa.eu/legislation_summaries/institutional_affairs/treaties/treaties_eec_ro.htm

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:31962R0017:EN:HTML

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/ALL/?uri=celex:32003R0001

http://ejil.oxfordjournals.org/content/18/4/715.full

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:32010R1218

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:31999R2790:EN:HTML

http://europa.eu/legislation_summaries/institutional_affairs/treaties/treaties_eec_ro.htm

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:61976CJ0027

http://old.eur-lex.europa.eu/JOMonth.do?year=1980&month=9

http://europa.eu/legislation_summaries/institutional_affairs/treaties/treaties_eec_ro.htm

https://ec.europa.eu/sport/policy/economic-dimension

http://ec.europa.eu/assets/eac/sport/library/studies/study-contribution-spors-economic-growth-final-rpt.pdf

http://ec.europa.eu/eurostat/web/sport/statistics-illustrated

http://ec.europa.eu/eurostat/documents/4031688/8716412/KS-07-17-123-EN-N.pdf/908e0e7f-a416-48a9-8fb7-d874f4950f57 http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=sprt_emp_sex&lang=en

http://ec.europa.eu/eurostat/documents/4031688/8716412/KS-07-17-123-EN-N.pdf/908e0e7f-a416-48a9-8fb7-d874f4950f57

Alte documente consultate:

Study on the Contribution of Sport to Economic Growth and Employment in the EU

Directiva dedicată serviciilor media audio-vizuale – Directiva 2007/65/C.E.

European Parliament resolution of 2 February 2012 on the European dimension in sport (2011/2087(INI)) 2013/C 239 E/09

Rezoluția Consiliul Uniunii Europene și a reprezentanților guvernelor din statele membre ale Uniunii Europene privind planul de lucru european în domeniul dedicat sportului și vizând perioada 2014-2017, publicată în J.O. C 183, 14.6.2014

Developing the European Dimension in Sport

Cartea albă a sportului

New work plan for sport

Directiva 2006/123/CE vizând serviciile

Directiva vizând drepturile consumatorilor

Strategia Europa 2020

Europe for Citizens

Resolution on matches and corruption in sports – aceasta a avut un impact deosebit la nivelul multor state ale Uniunii Europene

Resolution on disclosures on high-level corruption cases in F.I.F.A. ,

Resolution on an integrated approach to sport policy

Social Inclusion and Volunteering in Sports Clubs in Europe