Finantarea Prin Programul Operational Sectorial Mediu
CUPRINS
1. Elemente privind protecția mediului
1.1. Analiza protecției mediului în România
1.1.1. Protectia naturi
1.1.2. Calitatea aerului
1.1.3. Sectorul de apa
1.1.4. Managementul deșeurilor
1.1.5. Evaluarea nevoilor financiare pentru investițiile de mediu
1.2. Protecția calității aerului în România
1.3.Tinte nationale si obiectieve municipale
2. Elemente fundamentale privind POS mediu
2.1. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de de Mediu
2.2. Planul financiar al [NUME_REDACTAT] sectorial de mediu de Mediu.
2.3. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de Mediu
2.4. Axele prioritare [NUME_REDACTAT] Sectorial de Mediu2.5.[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de Mediu
2.6. Analiza SWOT a [NUME_REDACTAT] Sectorial de Mediu
3. Studiu de caz:Operatiuni de finantare utilizand POS mediu
3.1. Context3.2. Asistenta tehnica pentru pregatirea proiectului
3.3. Localizarea proiectului S.C. TIMTERM S.A
3.4. Descrierea proiectului
3.5. Beneficiarul proiectului : Administratia publica locala
3.6. Activitati desfasurate in cadrul proiectului
3.7. Indicatori de performanță
3.8. Implementarea proiectului
3.9. Selecția proiectului
4. Concluzii
5. Bibliografie
LUCRARE DE LICENTA
FINANȚAREA PRIN PROGRAMUL OPERAȚIONAL
SECTORIAL MEDIU
CUPRINS
1. Elemente privind protecția mediului
1.1. Analiza protecției mediului în România
1.1.1. Protectia naturi
1.1.2. Calitatea aerului
1.1.3. Sectorul de apa
1.1.4. Managementul deșeurilor
1.1.5. Evaluarea nevoilor financiare pentru investițiile de mediu
1.2. Protecția calității aerului în România
1.3.Tinte nationale si obiectieve municipale
2. Elemente fundamentale privind POS mediu
2.1. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de de Mediu
2.2. Planul financiar al [NUME_REDACTAT] sectorial de mediu de Mediu.
2.3. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de Mediu
2.4. Axele prioritare [NUME_REDACTAT] Sectorial de Mediu2.5.[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de Mediu
2.6. Analiza SWOT a [NUME_REDACTAT] Sectorial de Mediu
3. Studiu de caz:Operatiuni de finantare utilizand POS mediu
3.1. Context3.2. Asistenta tehnica pentru pregatirea proiectului
3.3. Localizarea proiectului S.C. TIMTERM S.A
3.4. Descrierea proiectului
3.5. Beneficiarul proiectului : Administratia publica locala
3.6. Activitati desfasurate in cadrul proiectului
3.7. Indicatori de performanță
3.8. Implementarea proiectului
3.9. Selecția proiectului
4. Concluzii
5. Bibliografie
1. Generalități PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI
Protecția mediului a apărut în România ca un element al politicilor naționale în anul 1990, când apare fostul Minister al Mediului; în 1992 a fost publicat primul document oficial ce stabilește obiectivele naționale în domeniu –„[NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT]”.Acesta s fost reactualizat în anii 1996 și în 2002.
Documentul este organizat în două părți: menționarea tuturor resurselor naturale, generalități privind starea economică și calitatea factorilor de mediu, precum și strategia propriu-zisă, adică principiile generale de protecție a mediului, prioritățile, obiectivele pe termen scurt, mediu și lung. Începând cu anul 1996 se poate observa o adaptare a strategiei naționale la cea europeană în ceea ce privește principiile, prioritățile și obiectivele . Principiile strategiei naționale de protecție a mediului urmărite în acest document sunt:
conservarea și îmbunătățirea condițiilor de sănătate a oamenilor;
dezvoltarea durabilă;
prevenirea poluării;
conservarea biodiversității;
conservarea moștenirii culturale și istorice,
principiul „poluatorul plătește”;
stimularea activității de redresare a mediului (prin acordarea de subvenții, credite cu dobândă mică, etc.).
Protecția mediului intră în obligația și responsabilitatea autorităților administrației publice centrale și locale, precum și a tuturor persoanelor fizice și juridice.
Bugetele proprii ale autorităților administrației publice centrale și locale au în componență fonduri pentru îndeplinirea obligațiilor privind implementarea legislației comunitare din domeniul mediului și pentru programe de protecție a mediului. De asemenea autoritățile locale au obligația de a colabora cu autoritățile publice centrale și teritoriale pentru protecția mediului.
1.1. SituaȚia protecției mediului în [NUME_REDACTAT] prezentată se bazează pe sectoarele de mediu care au avut cel mai important impact negativ și care nu sunt la nivelul celor din [NUME_REDACTAT] și în care cu ajutorul unor investiții se pot aduce îmbunătățiri care vor avea ca rezultat crearea a noi locuri de muncă și dezvoltarea mediului de afaceri.
Vizate în analiza noastră sunt următoarele sectoare de mediu: apă/apă uzată, deșeuri, poluarea solului, poluarea aerului, protecția naturii și a biodiversității, inundații, eroziune costieră.
O analiză mai judicioasă a problemelor legate de mediu este realizată în PND și CNSR dar și îna alte [NUME_REDACTAT] ([NUME_REDACTAT] Economice, [NUME_REDACTAT] Umane, [NUME_REDACTAT] Regional), în [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT], Fondul de Mediu și alte programe guvernamentale.
În relație cu celelalte state europene, România este o țară de dimensiuni medii, cu o suprafață de 238.391 km2 (a treisprezecea țară din Europa) și o populație totală de aproximativ 19.1 milioane locuitori (conform Anuarului statistic 2012). România este situată în partea de sud-est a Europei, la intersecția principalelor linii europene de comunicație vest–sud-est și nord–sud-est.
România are o zestre naturală și peisagistică de o remarcabilă frumusețe, varietate și echilibru fiind situată în zona de interferență a ecosistemelor complexe carpato-danubian și danubiano-pontic. Resursele naturale fac parte, de asemenea, din zestrea tării noastre.
Valorificarea acestor resurse prin exploatarea atât a materiilor prime neregenerabile, cât și a celor regenerabile, precum și prelucrarea lor în produse necesare vieții determină în mare măsură stadiul de dezvoltare economică și socială a țării, starea mediului și condițiile de trai ale populației. Este necesar ca aceste resurse naturale să fie exploatate într-o manieră durabilă. Dezvoltărea durabilă semnifică modalitățile de a găsi căile de creștere economică și dezvoltare, în același timp cu utilizarea rațională a resurselor naturale comune, astfel încât resursele regenerabile să poată fi menținute, iar cele neregenerabile să fie folosite într-un ritm care să țină seama de nevoile generațiilor viitoare.
Resursele naturale ale României pot avea o semnificație determinantă pentru [NUME_REDACTAT], țara noastră venind cu o importantă suprafață, a două eco-regiuni, și anume Dunărea cu [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]. Pe lângă aceasta, România contribuie cu habitate și specii aparținând a 5 regiuni biogeografice.
1.1.1. Protecția naturii
[NUME_REDACTAT], ecosistemele naturale și semi-naturale reprezintă aproximativ 47% din suprafața țării. Sunt identificate și caracterizate 783 tipuri de habitate în 261 de zone analizate de pe întregul teritoriu al țării. Au fost identificate, de asemenea, 44 zone importante pentru păsări, care acoperă 3% din suprafața totală a țării. România se caracterizează printr o diversitate bogată de specii de floră și faună. Multe plante și animale se află în pericol din cauza fragmentării habitatelor și a exploatării excesive a resurselor naturale, la care se adaugă dezvoltarea economică; un indicator important pentru deteriorarea calității mediului este reprezentat de modificarea peisajului. Astfel, România este una din țările cu cel mai mare număr de specii amenințate, dintre statele membre ale UE.
Suprafața totală a parcurilor naționale, parcurilor naturale și rezervațiilor biosferei este de 1.687,512 ha, ceea ce reprezintă 7 % din suprafața terestră a țării. În afara parcurilor naționale, parcurilor naturale și rezervațiilor biosferei există circa 935 de rezervații știintifice, monumente ale naturii și rezervații naturale a căror suprafață totală este de aproximativ 180.000 hectare. Până la sfârșitul anului 2013, acest procent urmează să crească la 15%.
Unele zone de o valoare naturală specială beneficiază deja de un statut de protecție, având peste 800 arii protejate. Principalele probleme în sectorul protecției naturii sunt următoarele: număr crescut de specii aflate în pericol; lipsa planurilor adecvate de management al ariilor protejate; modificări necorespunzătoare ale peisajului ca urmare a activităților economice. Proiectele finanțate în acest sector vizează asigurarea unui management corespunzător al ariilor protejate și, implicit, stoparea degradării biodiversității și a resurselor naturale. O atenție deosebită se va acorda managementului site-urilor Natura 2000. Beneficiarii proiectelor sunt: administrațiile și custozii ariilor protejate, inclusiv situri Natura 2000, [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] (după înființare), [NUME_REDACTAT] de Protecție a Mediului, autoritățile publice, ONG-uri, institute de cercetare, universități, muzee. Proiectele vor fi selectate în baza solicitărilor de oferte, la nivel național
1.1.2. Calitatea aerului
România a semnat protocolul de la Kyoto care prevedea reducerea cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GHG) și se pare ca este prima țară care va atinge aceste standarde. S-a studiat că emisiile de CO2 reprezintă 58% din emisiile de CO2 din anul de referință. Cea mai importantă cauză a acestei descreșteri a emisiilor de este cau CO2 este datorată reducerii proceselor de ardere a combustibililor fosili. Poluarea datorată, în principal, combustibilii fosili din instalațiile mari de ardere care generează căldura și electricitate, au un impact semnificativ asupra mediului.
Țara noastră deține 174 instalații mari de ardere, insă numai 7 dintre acestea sunt conforme cu Directiva CE /80/2001; instalațiile de ardere emit concentrații mari de dioxid de carbon, oxizi de azot și pulberi, care duc la ploi acide și care afectează grav sanătatea umană, mai ales în zonele urbane industriale. Calitatea aerului în țara noastră, în special în mediul urban este combustibilul de calitate inferioară.
În sectorul energetic se folosesc încă combustibili solizi ineficienți și pe păcură cu conținut ridicat de sulf. Populația cu venituri mici din anumite orașe se bazează pe cărbune inferior pentru încălzire. Un alt factor important de poluare a calității aerului este reprezintat transport, având în vedere că parcul de mașini este vechi și prost întreținut, funcționând cu benzină care are cel mai mare conținut de plumb din țările Europei de Est. Acest ultim factor este în descreștere datorită modificărilor legislative, având ca scop atingerea standardelor europene. Principalele probleme în sectorul calității aerului sunt următoarele: calitate scăzută a aerului în special în zonele urbane industriale; număr ridicat de centrale termice . Atmosfera poate fi afectată de o multitudine de substanțe solide, lichide sau gazoase. Știind faptul că atmosfera este cel mai larg și în același timp cel mai imprevizibil vector de propagare al poluanților cu efecte resimțite în mod direct și indirect de om și de către celelalte componente ale mediului, este necesar ca prevenirea poluării atmosferei să constitue o problemă de interes public, național și internațional. Potențial, poluarea aerului este cea mai gravă problemă, întrucât are efecte pe termen scurt, mediu și lung. Poluarea are efecte negative, de natură să pună în pericol sănătatea omului, să dăuneze resurselor biologice și ecosistemelor, să provoace pagube economice, atât pe termen scurtcât și pe termen mediu.
Pe termen lung poluarea produce modificări asupra mediului prin: efectul de seră, distrugerea stratului de ozon și ploile acide.
Calitatea atmosferei este evidențiată prin prezentarea poluării de impact cu diferite noxe, calitatea precipitațiilor atmosferice, situația ozonului atmosferic, dinamica emisiilor de
gaze cu efect de seră și unele manifestări ale schimbărilor climatice.
Monitorizarea calității aerului implică urmărirea elementelor incluse în cele patru
categorii de probleme: ■ transferul poluanților în atmosferă;
■ nivelul concentrațiilor de poluanți în atmosferă și distribuția spațio-temporală a acestora;
■ efectele poluanților atmosferici asupra omului și mediului biotic și abiotic
sursele și emisiile de poluanți atmosferici;
Pentru protecția atmosferei și îmbunătățirea calității aerului sunt necesare măsuri de control ale emisiilor poluanților. Pentru a stabili gradul de poluare al atmosferei se calculează emisiile de poluanți și se determină calitatea aerului înconjurător. Emisiile se măsoară prin metode adecvate de evaluare, specifice fiecărui poluant în parte, bazate pe factori de emisie și pe indicatori de activitate.
Elementele cheie în stabilirea priorităților de mediu, în identificarea țintelor ce trebuie atinse și politicilor ce trebuie adoptate, atât la nivel local cât și la nivel național sunt reprezentate de analizele emisiilor la nivel național, distribuția sectorială, țintele spațiale și temporale. Acești indicatorii selectați trebuie să răspundă criteriilor de identificare și să fie relevanți pentru problemele principale privind atmosfera.
Obiectivele politicii de mediu din România urmăresc garantarea unui mediu curat, și asigurarea unei vieți sănătoase populației care să ducă la eliminarea sărăciei și a degradării mediului, să regenereze economia pe baza principiilor de dezvoltare durabilă și să armonizeze legislația națională privind protecția mediului cu cea a [NUME_REDACTAT].
[NUME_REDACTAT] Națională pentru [NUME_REDACTAT] se descrie situația actuală în ceea ce privește calitatea aerului în România, precum și măsurile pe care Guvernul le-a pregătit în vederea îmbunătățirii protecției atmosferei și a calității aerului, până în anul 2013. Strategia este structurată pe două perioade de timp:
• 2004–2006 → perioada de pre-aderare a României la [NUME_REDACTAT];
• 2007–2013 → perioada în care România este deja stat membru al [NUME_REDACTAT].
Indicatorii cu privire la calitatea aerului sunt calculați pe baza datelor înregistrate de sistemul de monitorizare a calității aerului și sunt considerați ca fiind cei mai importanți, pentru a evalua situațiile concrete, în comparație cu țintele de calitate stabilite de reglementări.
Cel mai important factor pentru transportul poluanților este aerul, deoarece constituie suportul pe care are loc transportul cel mai rapid al acestora în mediul înconjurator, in concluzie verificarea calității atmosferei este pe primul loc în activitatea de monitorizare.
Din datele de calitate ale aerului, obținute din rețeaua de monitorizare, putem susține că există o ușoară ameliorare a calității aerului datorată diminuării activităților economice și programelor de retehnologizare și modernizare, realizate la nivelul unor unități industriale, precum și intensificării activității agențiilor de protecția mediului (creșterea numărului de inspecții la agenții economici a căror activitate produce impact asupra calității aerului).
Supravegherea calității aerului a înregistrat o îmbunătățire în perioada 1995–2004, prin creșterea numărului de stații de supraveghere și a numărului de indicatori monitorizați la o singură stație.
Această creștere a fost posibilă datorită dotărilor cu echipamente noi și moderne, în acest fel realizându-se o monitorizare eficientă a calității aerului.
Calitatea aerului se realizează prin urmărirea poluării de fond ce se face în 2 stații amplasate în zone convențional "curate", situate la altitudini cuprinse între 1000–1500 m și la distanțe de minimum 20 km de centre populate, drumuri, căi ferate, obiective industriale, cât
și a poluării de impact, în peste 1100 puncte de recoltare a probelor.
Principale emitente de poluanți sunt:
– sursele fixe industriale, concentrate, de obicei, pe mari platforme industriale, dar și intercalate cu zone de locuit intens populate (dezvoltate preponderent pe verticală);
-circulația auto, în special de-a lungul marilor artere incluzând și traficul greu;
– șantiere de construcție și betoniere;
Trimite email
Top of [NUME_REDACTAT]-ul dumneavoastra
Email-ul prietenului
[NUME_REDACTAT]
Bottom of Form
.
1.1.3. Sectorul de apă
România posedă toate tipurile de resurse de apă dulce (râuri, lacuri naturale și artificiale, fluvial Dunărea și apele subterane). Cea mai importantă resursă de apă dulce este reprezentată de fluviul Dunărea și alte râuri. Volumul resurselor de apă utilizabile este de 2.660 m3/locuitor/an, în comparație cu media europeană de 4.000 m3/locuitor/an. Aceasta se datorează în principal contaminării resurselor în trecut, la care se adaugă activitățile economice, fără luarea în considerare a aspectelor de protecția mediului.
Din volumul total de ape uzate necesitând epurare, cca. 21 % au fost epurate corespunzător, în timp ce aproape 79% din apele uzate au ajuns în receptorii naturali, în special râuri, neepurate sau insuficient epurate. Aceasta se datorează, în primul rând, lipsei facilităților de epurare sau insuficienței acestora. Rețeaua de alimentare cu apă potabilă: doar 65% din populație beneficiază de apă potabilă din rețeaua publică. Aceasta este împărțită după cum urmează: 98% din populația urbană și 33% din cea rurală, valori foarte scăzute în comparație cu cele din [NUME_REDACTAT], respectiv 96% -100% populație conectată la sisteme publice de alimentare cu apă în mediul urban și 87% în mediul rural. 86% din populația a 256 localități urbane (aproximativ 11.551.096 locuitori) are acces la apă potabilă prin rețelele publice de distribuție.
Se constată o scădere a cantității totale de apă distribuită în rețea, datorată, în principal, contorizării și reducerii activităților industriale. Cea mai mare problema de mediu din România este reprezentată de poluaerea apei. Poluarea apei are un impact negativ asupra pescuitului, irigațiilor și a sistemelor de alimentare cu apă potabilă, indiferent dacă provine de la gospodării sau surse agricole și industriale
Calitatea slabă a apei se datorează, în principal, monitorizării precare a afluenților industriali și a descărcărilor, precum și infrastructurii de apă uzată neadecvată. Colectarea apelor uzate este încă limitată în România, dar în ultimii ani s-a diminuat poluarea. Administrarea utilităților de apă este de cele mai multe ori slabă din cauza fragmentării excesive a sistemelor de apă în aglomerările mici și mijlocii cu o capacitate financiară și instituțională limitată.
Dezvoltări strategice substanțiale sunt inițiate de către autoritățile române cu scopul de a spori eficientă și viabilitatea furnizorilor de servicii publice și de a asigura un nivel adecvat în ceea ce privește serviciile furnizate populației la tarife suportabile.
Există numeroase probleme în sectorul de apă printre care: lipsa ori insuficiența facilităților de epurare a apei uzate; accesul scăzut al populației la rețeaua publică de alimentare cu apă; calitatea precară a apei potabile; sistemul de apă fragmentat la nivelul aglomerărilor mici și mijlocii și managementul precar al acestuia. Ultimul sector va beneficia de cea mai mare parte din fondurile europene alocate POS Mediu (60%). Investițiile privesc în special extinderea/modernizarea rețelelor de apă și canalizare, construirea/modernizarea stațiilor de tratare a apei potabile și a stațiilor de epurare, precum și creșterea calității serviciilor publice de apă și canalizare, în condițiile unor tarife acceptabile pentru populație. Pentru acest sector sunt prevăzute proiecte mari de infrastructură, care acoperă mai multe localități la nivel regional / județean și care vor aduce o contribuție importantă la conformarea cu standardele europene de mediu și vor avea un impact considerabil la dezvoltarea comunităților respective. Acest tip de abordare urmărește atât creșterea eficienței costurilor de investiții (prin realizarea de economii la scară), cât și a costurilor de operare a obiectivelor de investiții nou create. Beneficiarii proiectelor sunt [NUME_REDACTAT] de Apă. Proiectele vor fi selectate având ca bază obiectivele de realizare a angajamentelor de aderare pentru sectorul apă, conținute în Planurile de Implementare și luate în considerare la elaborarea Planurilor județene pentru apă/apă uzată (o listă indicativă a proiectelor este anexată la POS Mediu).
1.1.4. Managementul deșeurilor
Managementul deșeurilor este una din probleme grave de mediu în România. Oficial se face distincție între două categorii de deșeuri: deșeuri municipale și asimilabile, pe de-o parte, și deșeurile de producție, pe de altă parte. Depozitarea constituie principala metodă de eliminare a deșeurilor municipale. Realizând inventarul depozitelor de deșeuri municipale se poate susține că se înregistrează un număr total de 252 de depozite, din care doar 18 sunt conforme cu cerințele europene. Restul depozitelor care nu se conformează sunt prevăzute a-și înceta activitatea, gradual, până în 2017.
Servicii de management al deșeurilor nu există în majoritatea zonelor rurale, aceasta conducând la un număr crescut de depozite neautorizate care afectează grav mediul și populația. Cantitatea de deșeuri generată rămâne foarte ridicată, în timp ce colectarea selectivă a deșeurilor și reciclarea acestora înregistrează progrese lente.Legislația românească referitoare la deșeuri, armonizată cu cea a [NUME_REDACTAT], a avut un impact pozitiv în ultimii ani, dar sunt necesare, în conținuare, eforturi considerabile în vederea asigurării conformării cu standardele europene.
Calitatea solului. Inventarele preliminare arată că aproximativ 350.000 ha au fost afectate în mod diferit de diverse tipuri de poluanți, din care 30.000 ha au fost grav afectate.
Factorii cei mai importanți care au dus la poluarea/degradarea solurilor sunt: activitățile miniere, iazurile de decantare, haldele de steril, depozitele de deșeuri neconforme, reziduuri și deșeuri anorganice (minerale, materii anorganice, metale, săruri, acizi, baze), apele sărate din industria petrolieră, poluarea cu petrol, substanțe purtate de aer – (hidrocarburi, etilenă, amoniac, dioxid de sulf, cloruri, fluoruri, oxizi de azot, compuși cu plumb etc.).
Deși anumite instalații industriale au fost închise, iar altele și-au redus activitatea, poluarea solurilor se menține ridicată în zonele afectate. Principalele probleme în sectorul referitor la managementul deșeurilor și protecția solurilor sunt următoarele:
1. număr ridicat de situri poluate istoric;
2. depozitarea – principal mod de eliminare a deșeurilor, și număr mare de depozite de deșeuri neconforme;
3. proporție scăzută de deșeuri valorificate și reciclate;
4. infrastructură neadecvată de colectare, transport și eliminare a deșeurilor
Conform legislației, gestiunea implică colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea deșeurilor, inclusiv supravegherea zonelor de depozitare după închiderea acestora. Eliminarea este definită ca orice operațiune prevăzută în anexa II A (metoda descriptivă). Colectarea desemnează strângerea, sortarea și/sau regruparea (depozitarea temporară) a deșeurilor în vederea transportului lor.
Ordonanța de urgență nr. 78/2000 stabilește câteva reguli importante în această privință:
importul de deșeuri în România, de orice natură, în stare brută sau prelucrată, este interzis, cu excepția anumitor categorii de deșeuri, ce constituie resurse secundare de materii priem utile, în conformitate cu reglementările dispuse prin acte normative propuse de către autoritatea publică centrală de protecție a mediului și aprobate de către Guvern (art. 29);
producătorii și deținătorii de deșeuri periculoase le pot elimina în alte țări care dispun de tehnologie adecvată și care acceptă să efectueze asemenea operațiuni (art. 30);
exportul de deșeuri se poate face numai cu respectarea reglementărilor legale în vigoare, cu aprobarea autorităților competente desemnate de către importatoare, precum și cu respectarea prevederilor convențiilor internaționale la care România este parte (art. 31);
tranzitul de deșeuri pe teritoriul României poate fi făcut numai cu respectarea prevederilor Legii nr 6/1991 pentru aderarea la Convenția de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșuerilor periculoase și al eliminării acestora, precum și ale altor convenții internațioanle ratificate de România (art.32).
1.1.4.1 Politicile regionale de gestionare a deșeurilor
[NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deseurilor este elaborat in baza prevederilor legislatiei europene si nationale in domeniu – [NUME_REDACTAT] 75/442/EEC on waste, [NUME_REDACTAT] 91/156 amending Directive 75/442/EEC on waste, [NUME_REDACTAT] 91/689/EEC on hazardous waste, transpuse in legislatia romaneasca prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului 78/2000 privind regimul deseurilor, modificata si aprobata prin Legea 426/2001.
[NUME_REDACTAT] National de Gestionare a Deșeurilor are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor, eficient din punct de vedere ecologic si economic.
Conform cerintelor legislatiei UE, documentele strategice nationale de gestionare a deseurilor cuprind doua componente principale, si anume:
strategia de gestionare a deseurilor – este cadrul care stabileste obiectivele Romaniei in domeniul gestionarii deseurilor;
planul national de gestionare a deseurilor reprezinta planul de implementare a strategiei – conține detalii referitoare la actiunile ce trebuie intreprinse pentru indeplinirea obiectivelor strategiei, la modul de desfasurare a acestor actiuni, inclusiv termene si responsabilitati.
La elaborarea strategiei si a planului national de gestionare a deseurilor sunt posibile doua modalitati de abordare a aspectelor principale – abordarea “integrata” si abordarea “traditionala”. Mai jos avem rezumate cele două direcții.
Abordarea integrată
Identificarea si analizarea situatiei existente, a conditiilor si a practicilor in domeniul gestionarii deseurilor
Identificarea problemelor si a deficientelor semnificative asociate practicilor existente de gestionare a deseurilor
Definirea obiectivelor strategice pentru intregul sector de gestionare a deseurilor
Identificarea si evaluarea optiunilor disponibile pentru indeplinirea obiectivelor strategice
Alegerea variantei / variantelor optime, pe baza unei analize pluri-criteriale
Formularea unei strategii integrate pentru gestionarea deseurilor
Abordarea tradițională
Identificarea si caracterizarea surselor si cantitatilor de deseuri prezente si prognozate, pe fluxuri specifice de deseuri
Identificarea metodelor si activitatilor necesare pentru manipularea si eliminarea deseurilor inventariate
Stabilirea capacitatilor, sistemelor si a altor resurse necesare pentru indeplinirea activitatilor mentionate anterior
Formularea unei strategii pentru gestionarea deseurilor identificate
Elaborarea unui plan detaliat pentru implementarea strategiei
Fiecare tip de abordare descrise anterior are avantajele si dezavantajele sale. Abordarea “integrata”, axata pe stabilirea obiectivelor strategice si a actiunilor necesare pentru indeplinirea acestora, creează condițiile pentru ca gestionarea deșeurilor să se desfășoare într-un cadru mai larg, mai logic și mai coerent. In plus, experiența europeană a demonstrat că, deși necesită timp si costuri mai mari pentru elaborarea, planurile de gestionare a deseurilor bazate pe abordarea “integrata” sunt mult mai realiste, mai usor de pus in aplicare si deci mult mai eficiente. Factorii responsabili din Romania au considerat că, pentru situatia concretă în care se află țara noastră, modul de abordare “integrat” raspunde cel mai bine cerintelor.
Conform prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului 78/2000 (MO 283/22.06.2000) privind regimul deseurilor, modificata si aprobata prin Legea 426/2001 (MO 411/25.07.2001), [NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deseurilor se aplica pentru toate tipurile de deseuri solide si lichide, dupa cum urmeaza:
deseuri municipale (menajere si asimilabile din comert, institutii si servicii),
namoluri de la statiile de epurare a apelor uzate orasenesti,
deseuri din constructii si demolari,
deseuri de productie nepericuloase si periculoase.
Sunt exceptate de la prevederile prezentului [NUME_REDACTAT] urmatoarele tipuri de deseuri:
deseuri radioactive,
roci si deponii de sol, precum si depozite de resurse minerale rezultate de la foraje, din prospectiuni geologice si operatiuni de exploatare subterana a bogatiilor subsolului (inclusiv din cariere de suprafata),
carcasele de animale si dejectiile animaliere,
efluentii gazosi emisi in atmosfera,
apele uzate,
deseurile de explozibili expirati.
[NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deseurilor se aproba prin Hotarare de Guvern si se revizuieste o data la cinci ani.
1.1.4.2. [NUME_REDACTAT] mediului urban constituia, până în urmă cu puțin timp, o temă care se discuta doar în dezbaterile publice, odată cu menționarea necesității de a transporta deșeul în afara limitelor spațiului de locuit.
Colectarea deșeurilor din orașe, din motive estetice și ca sarcină a organelor publice, datează, în Europa centrală încă din perioada Renașterii.
Accelerarea răspândirii epidemiilor prin contactul cu deșeurile din gospodării particulare sau de exemplu din amplasamente pentru tratamente medicale este astăzi un fapt cunoscut, căruia i se caută soluții în cadrul asigurărilor sociale.
Microrganismele și substanțele din reziduurile urbane pot afecta sănătatea oamenilor. Multe dintre mecanismele de transport și de manifestare ale acestora sunt cunoscute și constituie obiect al prezentului ghid.
Măsurile de prevenire (de exemplu respectarea distanțelor de siguranță, a intervalelor de ridicare a gunoiului, a interdicției de acces în rampele de gunoi deschise) sunt stabilite astăzi de către autoritățile de control și de cele care eliberează autorizații, autoritati care asigură totodată și realizarea lor.
1.1.4.3. Poluarea mediului prin deșeuri
In urmă cu câteva decenii, în Europa, îndepărtarea deșeurilor avea loc într-o formă adeseori periculoasă pentru mediu. Gunoiul era evacuat în gropi săpate în pământ, iar apoi ars. În a doua jumătate a acestui secol, prin aceste metode, au fost eliberate cantități mari de halogeni și hidrocarburi, care au ajuns în circuitele biogeochimice locale sau globale ale substanțelor în natură. Gazul metan și dioxidul de carbon, generate prin descompunerea anerobă și aerobă a materialelor organice din deșeu, contribuie astăzi considerabil la schimbarea climei pe glob.
Căile de răspândire a substanțelor dăunătoare sunt aerul și apele de infiltrație din depozitele de reziduuri neprotejate.
Recunoscând influența substanțelor dăunătoare asupra organismelor vii și
adoptând o tehnică de analiză îmbunătățită, discuției a primit la începutul anilor 80, o nouă dimensiune. Gunoiul urban a început să fie considerat ca un amestec nedefinit de substanțe, mai mult sau mai puțin dăunător din punct de vedere chimic, dar care, prin reacții chimice și biologice interne, poate conduce la alte substanțe și mai dăunătoare. Depozitele de deșeuri, privite până acum formal au început să fie denumite „depozite – reactor”. Din acest moment, oamenii de știință au început să acorde atenție potențialului reactiv al deșeurilor și emisiilor nocive ale acestora. În cadrul gospodăririi deșeurilor, la estimarea efectelor asupra mediului înconjurător, nu se mai discută numai despre felul și tehnica înlăturării deșeurilor, ci și despre prioritatea strategiilor și activităților de evitare a formării deseurilor și de valorificare a acestora. Se recomandă totodată estimarea cantității și calității resturilor rămase, a necesității de tratare a acestora, precum și a emisiilor produse pe termen lung.
Căile principale de răspândire a substanțelor dăunătoare din depozitele de reziduuri neprotejate sunt aerul, solul și apa. Riscul aparitiei emisiilor ca și necesitatea realizarii barierelor tehnice de impiedicare a răspândirii lor in mediul inconjurător constituie premisa adoptarii măsurilor de protecție și prevenire a poluării, utilizate astăzi pe scară largă in țările dezvoltate. Aceste măsuri sunt prezentate in cele ce urmează.
1.1.4.4. Principii de valorificare
Strategiile și planurile managementului deșeurilor au astăzi puncte comune la nivel internațional.
Dacă evitarea formării unui anumit deșeu nu este posibilă, atunci trebuie pus accentul pe valorificarea sau reciclarea acestuia. Aceasta operație se diferențiază, din punct de vedere tehnologic, în funcție de metodele valorificării materiale sau termice. În primul rând, trebuie să i se acorde prioritate valorificării materiale a reziduurilor, prin recuperarea (cel puțin parțială) a energiei și materialului folosite la fabricarea produsului. In cazuri particulare este necesară și estimarea efectelor valorificării și a tehnicii de valorificare asupra mediului natural si antropizat. Trebuie să se stabilească exact, printr-o evaluare tehnică și ecologica ce efecte au acțiunile intenționate (verificarea compatibilității cu mediul înconjurător), precum și luarea in considerare a faptului că valorificarea deșeului conduce la o poluare a mediului mai mică decât îndepărtarea lui.
Trebuie examinată amănunțit fiabilitatea tehnică și economică a sistemului de valorificare, numai in acest mod putându-se stabili cu exactitate durabilitatea investițiilor și funcționarea îndelungată a instalațiilor de protecție a mediului.
Prin evitarea formării de reziduuri se diminuează poluarea mediului înconjurător fapt ce predomină în toate conceptele de gospodărire a deșeurilor. Pentru aceasta, este recomandată o intervenție adecvata încă din timpul procesul de producție a bunurilor de consum și a alimentelor de tot felul, după care este necesară punerea în aplicare a tuturor posibilităților de valorificare a deșeurilor, în condițiile luării în seamă a efectelor asupra mediului.
1.1.4.5. Deșeu rezidual
Independent de tehnologia de salubrizare folosită și de modul utilizări eficiente avariantelor de valorificare, trebuie luat în considerare faptul că rămâne în urmă o cantitate mai mare sau mai mică de reziduuri. Această cantitate va trebui depozitată direct sau sub formă de cenușă, ea constituindu-se ca un corp străin în mediu. De aceea, depozitele pentru aceste reziduuri finale sunt izolate, prin bariere din ce în ce mai eficiente, de zonele locuite si sunt construite pentru utilizare pe o perioadă de cca. 10-15 ani.
1.1.4.6. Concluzii
O îndepărtarea ecologică a deșeurilor poate fi obținută numai respectănd toate componentele sistemului unitar.
După colectarea ordonată și regulată, în spiritul protecției sănătății în localitate, este ideal să existe o valorificare maximă a componentelor reziduurilor, având în vedere beneficiile economice și ecologice. In acest caz se poate vorbi despre tratarea biologică și valorificarea corelată a deșeurilor organice (deseuri din bucătărie și din gradini), colectate separat.
În ultima etapă deșeurile rămase trebuie îndepărtate ecologic. În starea de depozitare finală, deșeul trebuie să aibă o structură cât se poate de inertă (neutră față de mediu), adică să fie stabil din punct de vedere fizico-chimic și sărac în emisii, pe termen lung. Pentru indeplinirea acestor cerințe este necesară tratarea termică sau mecano-biologică a deșeurilor și izolarea zonei de depozitare finală, prin măsuri de protecție adecvate în conformitate cu tipul si compozitia evolutiva a deșeurilor, prognozată pe termen lung.
1.1.5. Nevoi financiare pentru investițiile de mediu
La eleborarea Planurilor de Implementare a acquis-ului de mediu, MMP a evaluat necesarul investițional în vederea conformării cu legislația europeană de mediu în 2018, la aproximativ 29 miliarde Euro, din care cca. 18 miliarde Euro reprezintă necesarul pentru următorii 7 ani. [NUME_REDACTAT] PHARE pentru [NUME_REDACTAT] de Mediu și [NUME_REDACTAT] de Investiții (RO 0107.15.03), proiect finalizat în 2005, a confirmat costurile estimate deja și a adăugat estimări suplimentare pentru costurile operaționale crescute. Având în vedere că investițiile în sectorul de apă reprezintă cca. 65% din necesarul total, acest sector domină defalcarea financiară, urmat de sectorul managementului deșeurilor. În POS Mediu, sectorului de management al deșeurilor i se acordă prioritate față de sectorul calității aerului, din următoarele considerente:
POS Mediu este, în principal, orientat spre dezvoltarea infrastructurii aferente serviciilor publice, în vederea îmbunătățirii standardelor de viață ale populației în România, dat fiind că municipalitățile nu-și pot permite asigurarea acestor servicii la standarde europene în condițiile în care nu este încurajat sectorul privat; aceasta explică alegerea de a finanța sistemul de încălzire urbană;
Efectele poluante ale sectorului de transport sunt avute în vedere în cadrul POS Transport, acțiuni detaliate fiind explicate în cadrul secțiunii privind Complementaritatea;
Majoritatea poluatorilor aerului sunt agenți privați care gradual aplică internalizarea costurilor de mediu, potrivit programelor de conformare monitorizate de autoritățile de mediu.
Estimările vor fi actualizate periodic o dată ce planurile de investiții detaliate vor fi disponibile în fiecare regiune/județ. Alocarea resurselor financiare în cadrul POS Mediu ([NUME_REDACTAT] Sectorial de Mediu) reflectă defalcarea pe sectoare, dar în prioritizarea investițiilor finanțate din FSC au fost avuți în vedere alți factori, cum ar fi: impactul de mediu, impactul strategic regional, populația, oportunitățile de implementare, etc.
1.2. Protecția calității aerului în [NUME_REDACTAT] România, emisiile principalilor poluanți au scăzut, în general, după 1989, în urma modificărilor politice și economice din țară. Scăderea pe scară largă a producției economice din majoritatea zonelor industriale și închiderea multor instalații mari poluatoare au condus la reducerea cu peste 50% a emisiilor industriale pentru mulți poluanți în perioada 1989-2000. Aceasta scădere generală a emisiilor de poluanți din aer a dus la îmbunătățirea calității aerului în multe zone, în special acolo unde poluatorul principal îl constituia industria.
Cu sprijinul proiectului PHARE 2001, MMDD a elaborat, in octombrie 2004, [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] care are ca obiective principale:
menținerea calității aerului ambiental în zonele în care aceasta se conformează cu limitele stabilite în normele legale în vigoare;
îmbunătățirea calității aerului ambiental în zonele în care aceasta nu se conformează cu limitele stabilite în normele legale în vigoare;
adoptarea măsurilor necesare pentru minimizarea și, în final, eliminarea impactului negativ asupra mediului și/sau a impactului transfrontier;
îndeplinirea tuturor obligațiilor asumate prin acordurile internaționale și tratatele la care România este parte.
Aceste obiective s-a stabilit luând în considerare necesitatea de a proteja sănătatea oamenilor și mediul natural fără însă a impune locuitorilor și mediului economic din România costuri economice și sociale inacceptabile. Aceste obiective reprezintă o parte importantă din obiectivul Guvernului de a promova și realiza dezvoltarea durabilă a țării.
România a fost prima țară inclusă în Anexa I (țările dezvoltate și țările cu economie în tranziție) a Convenției-cadru a [NUME_REDACTAT] asupra schimbărilor climatice (UNFCCC), care a ratificat Protocolul de la Kyoto la UNFCCC, angajându-se să reducă emisiile de gaze cu efect de seră (GHG) cu 8%, în prima perioadă de angajament (2008-2012), față de anul de bază (1989).
[NUME_REDACTAT] nr. 271/2003, România a ratificat, Convenția asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi și cele trei protocoale ulterioare referitoare la reducerea acidifierii, eutrofizării și nivelului de ozon troposferic. Țară noastră și-a luat angajamentul ca în anul 2010 nivelul emisiilor să se încadreze în plafoanele prevăzute de Protocolul de la Goteborg, în acest sens, au fost luate măsuri concrete (asumate de fiecare operator în parte), cum ar fi programele de reducere a emisiilor de SO2, NOx, provenite de la instalațiile mari de ardere, cât și din alte activități (rafinare, petrochimie, etc.).
Emisiile de NOx au fost în conținuă scădere în perioada 1990-2000, dar, începând cu anul 2001, emisiile de NOx au înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 326 mii tone în anul 2004. Principalele surse emitente le-au reprezentat arderile din industria energetică și din industriile de transformare cca. 39%), traficul rutier (cca. 31%) și industria de prelucrare (cca. 11%).Pulberile în suspensie și sedimentabile sunt principalii poluanți din țară noastră, pentru care depășirile concentrațiilor maxim admise () sunt semnificative. Poluarea atmosferei cu pulberi are mai multe surse: industriile metalurgică și siderurgică ce eliberează în atmosferă cantități însemnate de pulberi, centralele termice pe combustibili solizi, fabricile de ciment, transporturile rutiere, haldele și depozitele de steril, etc.
Emisiile de SO2 au fost în conținuă scădere în perioada 1990-2002, de la emisii de cca. 1.311 mii tone în 1990 la cca. 781 mii tone în 2002, pentru ca, începând cu anul 2003, să înregistreze o creștere față de anii precedenți. Principalele surse de impurificare cu SO2 sunt arderile din activitatea de producere a energiei și industriile de transformare (cu o contribuție de cca. 75% în anul 2003).
Există totuși anumite zone in care calitatea aerului este foarte scăzută, din cauza controlului defectuos al emisiilor industriale. Astfel, pentru monitorizarea calității aerului și informarea publicului în timp real cu date de calitatea aerului, prin HG nr. 586/2004 s-a înființat [NUME_REDACTAT] pentru Evaluarea și [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT] (SNEGICA) care cuprinde rețeaua națională de monitorizare a calității aerului și sistemul național de inventariere a emisiilor de poluanți atmosferici.
Principala sursă de poluare a aerului în multe localități o reprezintă activitățile de ardere, în special cele rezultate de la instalațiile mari de ardere (IMA) care produc energie și căldură. În 26 dintre cele mai mari localități din România, IMA sunt principalele surse de producere a energiei termice și a apei calde pentru populație, dar și principalele surse de poluare, din cauza combustibililor fosili utilizați în aceste instalații. (cărbune, păcură).
Emisiile în aer ale poluanților proveniți de la IMA au impact deosebit de negativ asupra sănătății umane și mediului și reprezintă cea mai importantă parte a emisiilor totale de SO2 și NOx în zonele urbane, accentuând fenomenele de acidifiere și de formare a ozonului troposferic. [NUME_REDACTAT] au fost numărate 174 instalații mari de ardere (IMA) – electrocentrale și termocentrale cu o putere termică egală sau mai mare de 50 MW, care utilizează în principal combustibili fosili. Aceste IMA se împart, în funcție de deținătorul sau coordonatorul lor național, în trei mari grupuri :
72 IMA deținute de MEF (stat) – furnizează în principal energie electrică pentru menținerea în siguranță a [NUME_REDACTAT] Național (utilizatori industriali), iar în secundar furnizează abur tehnologic și energie termică pentru populație;
80 IMA în coordonarea MIRA (stat), aparținând unui număr de 26 de autorități publice locale, sunt singurii furnizori de energie termică (căldură și apă caldă) populației din localitățile în care sunt amplasate; unele dintre acestea furnizează energie electrică pentru aceste localități.
22 IMA deținute de alți agenți economici – furnizează energie electrică și termică atât pentru utilizare industrială cât și pentru populație.
Din cele 174 IMA, 163 sunt instalații vechi (în funcțiune înainte de 1 iulie 1987) și 11 sunt instalații noi (în funcțiune după 1 iulie 1987). Din numărul total de IMA, 7 sunt conforme cu cerințele Directivei 2001/80/CE. În urma analizei celor 174 de instalații, România a obținut perioade de tranziție pe categorii de poluanți emiși în atmosferă (dioxid de sulf, oxizi de azot și pulberi) între 1-6 ani pentru 77 IMA (2008- 2013) și pentru oxizi de azot, între 1-2 ani pentru 6 (2016-2017).
Acest sector energetic național trebuie să facă față unor provocări atât globale cât și naționale: securitatea alimentării cu energie, creșterea competitiei economice și reducerea impactului asupra mediului înconjurător. România trebuie să facă față acestor provocări, de aceea au fost elaborate strategii, planuri și programe, desemnând ținte specifice ce trebuie atinse pentru conformarea cu toate cerințele în sectorul energetic și cel de mediu.Tratatul de aderare, semnat la data de 25 aprilie 2005, include angajamentul ferm al României de a implementa întregul acquis comunitar și prevede perioade de tranziție pentru unele angajamente de mediu.
În urma negocierilor de aderare, s-au obținut următoarele perioade de tranziție pentru sectorul mediului ambiant:
pentru sectorul apelor și a apelor menajere – până la 2018;
pentru sectorul managementul deșeurilor – până la 2017;
pentru sectorul poluarea aerului – până la 2017.
POS-Mediu contribuie la implementarea celei de-a treia priorități a [NUME_REDACTAT] de Dezvoltare 2007-2013: „Protejarea și îmbunătățirea mediului înconjurător” și la îndeplinirea priorității tematice „Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene” stabilite în [NUME_REDACTAT] Național de Referință.POS-Mediu este bazat în totalitate pe scopurile și prioritățile politicii de mediu și infrastructură ale UE și reflectă atât obligațiile internaționale ale României, cât și interesele specifice naționale.
1.3. OBIECTIVE naționale și obiective municipale
[NUME_REDACTAT] Sectorial de Mediu (POS Mediu) este strâns legat de obiectivele naționale strategice prevăzute în [NUME_REDACTAT] de Dezvoltare (PND) elaborat pentru perioada 2007-2013 și [NUME_REDACTAT] Strategic de Referință (CNSR), care se bazează pe principiile, practicile și obiectivele urmărite la nivelul [NUME_REDACTAT]. POS Mediu este astfel conceput încât să reprezinte baza și totodată un catalizator pentru o economie mai competitivă, un mediu mai bun și o dezvoltare regională mai echilibrată. POS Mediu se bazează pe obiectivele și prioritățile politicilor de mediu și de dezvoltare a infrastructurii ale [NUME_REDACTAT], reflectând atât obligațiile internaționale ale României, cât și interesele specifice naționale.
Ca urmare a analizei strategiilor, planurilor și programelor la nivel național, regional și local au fost identificate ținte naționale și municipale strategice și specifice privind reabilitarea sistemului de încălzire centralizată care trebuie atinse în Timișoara, după cum urmează:
Ținte și obiective naționale strategice :
conformarea cu angajamentele asumate prin Tratatul de Aderare și cu alte directive UE privind mediul legate de poluarea aerului și gestionarea deșeurilor nepericuloase, care duc la micșorarea schimbărilor climatice și îmbunătățirea condițiilor de sănătate a populației;
asigurarea siguranței în alimentarea cu energie prin asigurarea disponibilității resurselor de energie și limitarea dependenței de resurse importate;
asigurarea dezvoltării sustenabile prin creșterea eficienței energetice, promovarea producției de energie termică și electrică în cogenerare cu instalații eficiente și asigurarea utilizării raționale și eficiente de resurse primare.
Ținte și obiective municipale specifice:
conformarea cu emisiile de SO2, NOx și pulberi până la sfârșitul perioadelor de tranziție pentru valoarea limită a emisiei și limitele stabilite în Tratatul de Aderare precum și cu viitoarele cerințe ce vor fi impuse de noua Directivă IPPC post 2016 (IPPC Recast);
comformarea cu cotele de emisii de CO2 stabilite în [NUME_REDACTAT] de Alocare pentru 2008-2012, precum și viitoarele cerințe stabilite în propunerea de Directivă privind emisiile de CO2 după anul 2012;
conformarea depozitelor de zgură și cenușă cu cerințele stabilite de Directiva UE privind depozitarea;
creșterea eficienței energetice a cazanelor la eficiența de referință minimă de 90% pentru cazanele pe gaz și 86% pentru cele pe lignit;
cogenerare de înaltă eficiență cu economie de combustibil primar de cel puțin 10% în comparație cu producția separată de energie electrică și termică la performanța de referință respectivă;
reducerea pierderilor de căldură în rețele la maxim 15% din producția de energie termică.
POS Mediu este un continuator al programelor de dezvoltare a infrastructurii de mediu la nivel național care au fost inițiate în cadrul asistenței de pre-aderare, în particular Phare. În plus față de dezvoltarea infrastructurii, prin intermediul POS Mediu se urmărește stabilirea structurilor eficiente de management al serviciilor relevante din punct de vedere al protecției mediului.
2. FUNDAMENTELE POS MEDIU
2.1 OBIECTIEVELE PROGRAMULUI SECTORIAL DE MEDIU
Ținând cont că nevoile de investiții de mediu directe pentru conformarea cu aquis-ul UE sunt deosebit de mari, autoritățile române au optat pentru crearea unui [NUME_REDACTAT] axat pe infrastructura de mediu, dar și pe tratarea altor aspecte de mediu.
Pentru îndeplinirea obiectivului global, strategia generală a POS Mediu este elaborată astfel pentru a răspunde următoarelor trei direcții strategice principale:
Îmbunătățirea accesului la utilitățile publice în România și sprijinirea condițiilor de dezvoltare economică în regiuni;
Îmbunătățirea protecției mediului ca o condiție obligatorie în vederea dezvoltării durabile;
Întărirea capacității instituționale și de guvernare ca și prioritate cheie, având ca scop dezvoltarea unei structuri de management eficiente pentru serviciile de mediu POS Mediu se adresează cerințelor pentru o mai bună calitate și eficiență în sectorul public, aspect esențial pentru îmbrățișarea reformelor și pentru o bună guvernare în sectorul de mediu.
Strategia POS Mediu pentru 2007-2013 se concentrează pe investiții și servicii colective, care sunt necesare pentru creșterea competitivității pe termen lung, crearea de noi locuri de muncă și pentru o dezvoltare durabilă.
Obiectivul global al POS Mediu constă în îmbunătățirea standardelor de viață ale populației și a standardelor de mediu, vizând, în principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu.Acest obiectiv trebuie privit în lumina creșterii fără precedent a disparităților din cadrul [NUME_REDACTAT] extinse și a eforturilor pe termen lung pe care România va trebui să le facă pentru a reduce aceste dispariti.
Prin acest obiectiv se dorește reducerea decalajului existent între [NUME_REDACTAT] și România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile și a principiului “poluatorul plătește”.
Obiectivele specifice POS Mediu sunt:
Îmbunătățirea calității și a accesului la infrastructura de apă și apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare în majoritatea zonelor urbane pâna în 2015 și stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată;
Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deșeurilor prin îmbunătațirea managementului deșeurilor și reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de județe până în 2015;
Reducerea impactului negativ asupra mediului și diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localități până în 2015;
Protecția și îmbunătățirea biodiversității și a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea rețelei Natura 2000.
Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populației, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.
2.2. Obiectivele financiare ale [NUME_REDACTAT] Sectorial de [NUME_REDACTAT] de reper pentru POS îl reprezintă analiza situației actuale a mediului din România. Urmează analiza SWOT, pe baza căreia este construită strategia de dezvoltare. POS conține și o descriere a axelor prioritare, a domeniilor de intervenție și identificarea proiectelor, precum și prevederi referitoare la implementare.
Elaborarea POS Mediu a fost realizată de [NUME_REDACTAT] și Pădurilor, în calitate de Autoritate de Management pentru POS Mediu, sub coordonarea [NUME_REDACTAT] Comerțului și Mediului de Afaceri, ca Autoritate pentru [NUME_REDACTAT] Structurale și în colaborare cu instituțiile publice centrale, regionale și locale și cu alți parteneri implicați în acest domeniu. Introducerea programului este responsabilitatea Autorității de Management pentru POS Mediu (AM), reprezentată de [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] Structurale din cadrul MMP.
Pentru a sprijini AM în eficientizarea a acestui program, au fost desemnate (8) [NUME_REDACTAT] (OI) pentru POS Mediu, constituite ca direcții distincte ale MMP la nivelul fiecărei Regiuni de Dezvoltare (NUTS II) din România. Bugetul total al POS Mediu pentru perioada de programare 2007-2013 este de aproximativ 5,6 miliarde Euro. Din aceștia, aproximativ 4,5 miliarde Euro reprezintă sprijinul comunitar, ceea ce reprezintă 23,5 % din sursele financiare alocate [NUME_REDACTAT] Strategic de Referință și aproximativ 1,1 miliarde Euro provenind din bugetul național.
Fondurile europene utilizate în implementarea POS Mediu sunt asigurate din Fondul de Coeziune și [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT]. Domeniile de finanțare ce vor fi sprijinite prin POS Mediu sunt conforme cu prevederile [NUME_REDACTAT].1080/2006 al [NUME_REDACTAT] și al Consiliului privind [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] și ale [NUME_REDACTAT] Nr. 1084/2006 privind Fondul de Coeziune. Reglementările naționale și ale UE, precum și planurile și documentele programatice din domeniul protecției mediului au fost, de asemenea, utilizate la pregătirea [NUME_REDACTAT] Sectorial de Mediu.
Planul financiar al POS Mediu a fost elaborat în strânsa corelare cu planul financiar al [NUME_REDACTAT] Strategic de Referință al României pentru perioada 2007 – 2013. în conformitate cu articolul 34, paragraful 3 al [NUME_REDACTAT] nr. 1083/2006, pentru finanțarea POS Mediu se va utiliza atât Fondul de Coeziune, cât și [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT].
Ținând cont de axele prioritare ale [NUME_REDACTAT] Sectorial de Mediu, alocarea financiară combină două abordări:
abordarea de sus în jos rezultată din evaluarea obiectivelor naționale de mediu conform Tratatului de Aderare la UE, evaluare realizată de către MMP cu spijin extern;
abordarea de jos în sus rezultată din propunerile de proiecte fezabile primite de Autoritatea de Management pentru POS Mediu de la nivel regional și local.
POS Mediu este unul dintre cele mai mari programe operaționale dezvoltate în cadrul CNSR. Contribuția UE la POS mediu este de cca 23,5% din totalul fondurilor structurale alocate României în cadrul Obiectivului “Convergenta” și fondul de coeziune pentru 2007-2013, atingând cca 4,512 miliarde Euro.
Împreună cu POS Transport, POS Mediu beneficiază de o alocare din FEDR și FC. FEDR va contribui la atingerea obiectivelor de mediu cu 1,236 miliarde Euro (27,4% din totalul contribuției comunitare la POS Mediu), iar FC cu aproximativ 3,275 miliarde Euro (72,6%).
La toate acestea se adaugă o contribuție națională de cca 1,098 miliarde Euro. Defalcarea anuală a luat în considerare atât experiența câștigată în managementul proiectelor în timpul perioadei de pre-aderare, cât și problemele legate de capacitatea de absorbție a fondurilor. O atenție deosebită a fost acordată calendarului necesar pentru dezvoltarea proiectelor majore la un nivel adecvat de maturitate. Astfel, o abordare precaută a distribuției acestor fonduri a fost luată în considerare pentru primul an de după aderare cu o tendință de creștere ajungând la un nivel maxim în 2013.
2.3. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] globală a POS Mediu, în acord cu Politica de Coeziune și cu CNSR, dorește reducerea diferențelor existente între România și UE în ceea ce privește standardele și serviciile de mediu. Analizand aceste diferențe, a punctelor slabe și a potențialului, precum și prin identificarea atât a oportunităților, cât și a necesităților, strategia are câteva priorități pe câteva priorități menite să maximizeze impactul [NUME_REDACTAT] și de Coeziune.
În acest scop, este avută în vedere coordonarea fondurilor UE și a celor naționale, astfel încât să se asigure într-o manieră complementară că ambele tipuri de fonduri vor contribui la atingerea scopului global.Strategia POS Mediu se bazează pe următoarele elemente:
Analiza situației actuale pentru sectorul de mediu (centralizată în analiza SWOT);
Strategiile naționale de mediu și planurile de implementare pentru conformarea cu acquis-ul de mediu;
Problemele majore și direcțiile strategice stabilite în [NUME_REDACTAT] Național de Referință, urmărindu-se complementaritatea Fondurilor și delimitarea ariilor de intervenție a acestora .
Contribuția partenerilor socio-economici care au fost consultați la elaborarea POS Mediu și a rezultatelor evaluării ex-ante și ESM.
Elaborarea POS Mediu a avut în vedere respectarea prevederilor acquis-ului comunitar privind procedurile generale de gestionare a fondurilor comunitare în perioada 2007-2013, așa cum este prevăzut în [NUME_REDACTAT] (CE) Nr. 1083/2006 care stabilește prevederile generale pentru [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] European și Fondul de Coeziune, care abrogă Regulamentul (CE) Nr. 1260/1999, precum și în [NUME_REDACTAT] (CE) Nr. 1828/2006 care stabilește reguli pentru implementarea [NUME_REDACTAT] Nr. 1083/2006 și a [NUME_REDACTAT].1080/2006.
POS Mediu este unul din cele 7 programe operaționale elaborate în cadrul Obiectivului “Convergența” pentru perioada de programare 2007 – 2013. A fost elaborat în conformitate cu cea de-a treia prioritate a PND 2007–2013 “Protecția și îmbunătațirea calității mediului”, precum și cu Prioritatea 1 a CNSR – “Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene”. POS Mediu conține elemente esențiale pentru implementarea cu succes a PND și a CNSR în domeniul protecției mediului; obiectivul de bază îl constituie promovarea dezvoltării durabile a întregii țări. Având în vedere legătura strânsă dintre mediu și toate celelalte sectoare economice și sociale, POS Mediu a fost elaborat în strânsă corelare cu celelalte programe operaționale și s-a avut în vedere evitarea suprapunerilor, realizarea complementarității între programe și conformitatea cu obiectivele Strategiei de la Lisabona.
2.4. Axele prioritare [NUME_REDACTAT] Sectorial de [NUME_REDACTAT] POS Mediu cuprind intervenții în domenii mai puțin abordate până în prezent, precum eficientizarea sistemelor de încălzire urbane, prevenirea riscurilor, reconstrucția ecologică sau implementarea planurilor de management Natura 2000. Obiectivul POS Mediu îl constituie protecția și îmbunătățirea calității mediului și a standardelor de viață în România, urmărindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu. În vederea atingerii acestor obiective, s-au identificat următoarele axe prioritare:
Axa 1: Extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată
Domenii de intervenție: Extinderea/modernizarea sistemelor de apă/apă uzată.
Operațiuni:
Construcția/modernizarea surselor de apă în vederea potabilizării;
Construcția/reabilitarea stațiilor de tratare a apei potabile;
Extinderea/reabilitarea rețelelor de distribuție a apei potabile și a sistemelor de canalizare;
Construcția/reabilitarea stațiilor de epurare a apelor uzate;
Construcția/reabilitarea facilităților de epurare a nămolurilor;
Contorizare, echipament de laborator, echipamente de detectare a pierderilor, etc.
Asistența tehnică pentru pregătirea proiectelor (inclusiv dosarele de licitație), management și publicitate ( inclusiv conștientizarea publicului), îmbunătățirea guvernării instituționale
Axa I prioritară pune în discuție unul dintre principalele puncte slabe identificate în analiza SWOT, ce identifică accesul redus al comunităților la infrastructura de apă și apă uzată (52%), calitatea necorespunzătoare a apei potabile și lipsa facilităților de canalizare și epurare a apelor uzate în anumite zone. Pune în dicuție, de asemenea, problema privind eficiența scăzută a serviciilor publice de apă cauzate în principal de numărul mare de operatori mici, mulți dintre aceștia desfășurând diferite alte activități (transport public, încălzire urbană, electricitate locală, etc.) și din cauza slabelor investiții pe termen lung, managementului ineficient, lipsei strategiilor de dezvoltare pe termen lung și a planurilor de afaceri, etc. România este în urmă în ceea ce privește furnizarea serviciilor de tratare a apei potabile și de colectare și epurare a celei uzate. Calitatea cursurilor de apă depinde în mare măsură de capacitățile și calitatea epurării apei uzate rezultate din activitățile umane. În ceea ce privește starea fizică, chimică și biologică a apelor de suprafață din România și pe baza a 781 de secțiuni de supraveghere, aproximativ 22.4% dintre acestea aparțineau, în 2005, categoriilor de apă IV și V. Problemele legate de calitatea apelor de suprafață și a celor subterane provin în principal din apele uzate neepurate deversate în cursurile de apă și însumează 79% din totalul apei uzate produse în România. România a adoptat aquis-ul de mediu și urmărește să colecteze, până în 2015, 60% din apele deversate, ceea ce reprezintă o dublare a capacității disponibile la nivelul anului 2004. Nevoile de investiții din acest domeniu sunt o mare provocare pentru țara noastră din punct de vedere financiar, economic și administrativ. [NUME_REDACTAT], apele de suprafață sunt utilizate ca surse de apă potabilă și prin urmare calitatea apei potabile depinde, în linii mari, de calitatea sursei și a tratării corespunzătoare a acesteia. Numai 52% din totalul populației este conectată la rețelele de apă și canalizare. În condițiile în care România a acceptat provocarea de a dezvolta tratarea apei și de a crește gradul de racordare a cetățenilor până la 70% până în 2015, acest domeniu va avea nevoie de investiții considerabile. Legislația românească în sectorul de apă este în mare măsură în vigoare și în conformitate cu acquisul comunitar, dar sunt necesari pași suplimentari în vederea conformării depline, în special în cazul comunităților mici Ca urmare a negocierilor pentru, România are o serie de angajamente ferme care implică investiții considerabile în sectorul de apă și apă uzată, în decursul unor perioade de tranzitie
relativ scurte. Conform cu Tratatul de Aderare, România a obținut perioade de tranziție pentru conformarea cu acquis-ul pentru colectarea, descărcarea și epurarea apelor uzate municipale – până în 2015 pentru 263 aglomerări mai mari de 10 000 locuitori echivalenți (l.e.) și până în 2018 pentru 2.346 de aglomerări între 2 000 și 10 000 locuitori echivalenți (l.e.). Perioade de tranziție au fost obținute, de asemenea, și pentru calitatea apei potabile până în 2015, pentru conformarea cu Directiva
98/83. Pe deasupra, în urma negocierilor de aderare, România a declarat întregul său teritoriu drept zonă sensibilă, acest aspect presupunând obligația ca toate aglomerările umane cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenți să fie prevăzute cu stații de epurare cu grad avansat de epurare. Ca urmare,costuri suplimentare sunt necesare pentru conformare în majoritatea aglomerărilor urbane cu peste 100.000 l.e., care beneficiază de programele de pre-aderare pentru construcții/reabilitare de stații de epurare a apei, astfel încât să se asigure tratarea avansată (eliminarea azotului și fosforului). Deși s-a înregistrat o îmbunătățire semnificativă a calității râurilor în România (scădere a nivelului principalilor indicatori de calitate CBO5 și CCO, particule solide în suspensie, conținutul componentelor periculoase), sunt încă necesare investiții în special în vederea reducerii surselor punctiforme de contaminare care cresc riscul de eutrofizare a receptorilor naturali și riscul de îmbolnăvire al populației (apele de suprafață folosite tot în scopul consumului). Angajamentele mai sus menționate, pe fondul unei serioase lipse a investițiilor și al unor servicii deficitare în sectorul de apă, presupune investiții importante în toată țara. În orice caz este important să se ia în considerare nu numai volumul investitiei necesare ci și contextual instituțional. In sectorul de apă, regionalizarea este o condiție de bază pentru implementarea strategiei propuse pentru aceasta axă prioritară. Procesul de regionalizare a operatorilor existenți în sectorul de apă a fost inițiat în perioada programelor SAMTID de pre-aderare (Dezvoltarea investițiilor în [NUME_REDACTAT] și Mijlocii) și FOPIP (Program pentru [NUME_REDACTAT] Operaționale și Financiare). Principalul obiectiv al acestui proces a fost crearea unor companii performante în sectorul de apă, care să poată implementa nu numai finanțarea UE, cât și să preia funcționarea facilităților din aglomerările învecinate, în care nu există un operator capabil să furnizeze acestor municipalități sau sate, o structură potrivită de implementare care să absoarbă fondurile UE. Mai multe detalii despre istoria regionalizării și stadiul acesteia sunt prezentate în secțiunea 1.2 “Sectorul de Apa”.
Regionalizarea serviciilor de apă, planificată în scopul reducerii fragmentării și pentru realizarea economiilor la scală, se află în derulare. Procesul de regionalizare este sprijinit de programele de preaderare (ISPA și PHARE) și include până în prezent 35 de județe beneficiare din totalul de 42 ale României. Ca rezultat, 13 companii regionale au fost deja formate, alte 12 sunt aproape de finalizare a cadrului instituțional și aproape 15 sunt în diferite stadii.
Axa 2: Dezvoltarea sistemelor de managementul integrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate istoric
Domenii de intervenție:
Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deșeurilor și extinderea infrastructurii de management al deșeurilor.
Reabilitarea zonelor poluate istoric
Acestă prioritate abordează aspecte de mediu critice de pe teritoriul României – poluarea apei,
solului, aerului, provocată de depozitarea neadecvată a deșeurilor.
Gestionarea inadecvată a deșeurilor din trecut, utilizate și în prezent în România, au condus la rămânerea în urmă unui numar mare de depozite și la depozitarea inadecvată a unor cantități considerabile de deșeuri care continuă să fie produse. Cea mai frecventă metodă de eliminare a deșeurilor rămâne depozitarea. Colectarea selectivă este făcută doar în anumite centre – pilot și multe din materialele reciclabile sunt pierdute prin depozitare. Doar o mică parte din acestea sunt folosite ca materie primă secundară și reciclate.
În altă ordine de idei, datorită activităților economice semnificative din trecut, dublate de o nerespectare a legislației de mediu, România a moștenit un număr mare de site-uri contaminate, ce produc un nivel crescut de emisii în atmosferă și apă și ducând la o degradare excesivă a solului și a peisajului în multe cazuri. Majoritatea acestor site-uri sunt abandonate, nu au nici o folosință, în timp ce nevoia de teren pentru utilitățile publice sau pentru dezvoltarea afacerilor este mare, în afară de faptul că reprezintă un risc pentru mediu și pentru sănătatea oamenilor. Politicile UE din domeniul managementului deșeurilor evidentiază importanta unei abordări integrate în gestionarea deșeurilor, care include construcția facilităților de eliminare a deșeurilor împreună cu măsuri de prevenire a producerii deșeurilor și reciclare, conforme cu ierarhia principiilor: prevenirea productiei de deșeuri și a impactului negativ al acesteia; recuperarea deșeurilor prin reciclare; refolosire; și depozitarea finală sigură a deșeurilor acolo unde nu există posibilitatea recuperării. [NUME_REDACTAT], sistemul integrat de gestionare a deșeurilor este în acest moment dezvoltat cu sprijinul ISPA în 7 din cele 42 de județe (prima fază de proiect) în timp ce alte investiții recente în domeniul deșeurilor solide, în principal limitat la construcția unor gropi ecologice noi, a fost realizat în 11 orașe. Implicarea sectorului privat în gestionarea deșeurilor este relativ mare comparativ cu sectorul de apă. Servicii centralizate de salubritate sunt disponibile în majoritatea zonelor urbane, dar aproape lipsesc în zonele rurale. În ceea ce privește legislația din domeniul managementului deșeurilor, aceasta este în vigoare și în conformitate cu acquis-ul comunitar. România a obținut în cadrul procesului de negociere perioade de tranziție până în 2017 pentru anumite tipuri de depozite de deșeuri, în vederea conformării cu Directivele UE: depozite de deșeuri municipale – perioade de tranziție până în 2017; stocarea temporară a deșeurilor industriale periculoase – 2009; depozite de deșeuri industriale nepericuloase – perioade de tranziție până în 2013. 177 depozite1716(cca 490 ha) situate în zonele urbane, trebuie săstopeze activitatea de depozitare între 2017 – 2013. De asemenea, în conformitate cu Tratatul de Aderare, România trebuie să asigure reducerea graduală a deșeurilor depozitate în cele 101 depozite
municipale neconforme. [NUME_REDACTAT] 1999 / 31, România trebuie să reducă cantitatea anuală de deșeuri biodegradabile depozitate până la 2,4 milioane tone până în 2013. Această țintă de 2,4 milioane tone a fost stabilită în acord cu prevederile art. 5 al Directivei și reprezintă 50% din cantitatea totală (ca greutate) a deșeurilor municipale biodegradabile produse în 1995. Alte perioade de tranziție au fost obținute pentru anumite ținte în domeniul deșeurilor de ambalaje până în 2013, care vizează reducerea considerabilă a cantității de deșeuri ce urmează a fi depozitate. [NUME_REDACTAT] de Management al Deșeurilor, cât și [NUME_REDACTAT] de Management al Deșeurilor, au fost elaborate în cadrul unui proces de consultare partenerială cu factorii interesați regionali, care au identificat și prioritizat nevoile de investiții la nivel regional în scopul îndeplinirii angajamentelor asumate pentru acest sector. Autoritățile locale sunt responsabile pentru implementarea acestor angajamente în conformitate cu strategia natională pentru serviciile publice.
Axa 3: Reducerea poluării și diminuarea efectelor schimbării climatice prin restructurarea și reabilitarea sistemelor de încălzire urbană
Domenii de intervenție: Reabilitarea sistemelor urbane de încălzire în zonele periculoase.
Operațiuni:
Introducerea BAT (cele mai bune tehnici disponibile) pentru reducerea emisiilor de SO2, Nox și pulberi;
Reabilitarea boilerelor și a turbinelor;
Introducerea unui sistem îmbunătățit de contorizare;
Reabilitarea depozitelor de zgură și cenușă neconforme ;
Reabilitarea rețelelor de distribuție a apei calde și a căldurii (inclusiv reproiectarea rețelelor dacă acest lucru este justificat din motive de cost – eficiență);
Asistența tehnică pentru pregătirea proiectului, elaborarea studiilor de opțiuni, managementul, supervizarea lucrărilor și publicitatea proiectului, inclusiv campanii de conștientizare a publicului.
Axa 3 pune în discuție aspecte de mediu critice de pe teritoriul României – poluarea apei,
solului, aerului, provocată de depozitarea neadecvată a deșeurilor. Practicile dobândite în gestionarea inadecvată a deșeurilor moștenite din trecut, utilizate și în prezent în România, au condus la neconformarea unui numar mare de depozite și la depozitarea inadecvată a unor cantități considerabile de deșeuri care continuă să fie produse. Cea mai frecventă metodă de eliminare a deșeurilor rămâne depozitarea. Colectarea selectivă este făcută doar în anumite centre – pilot și multe din materialele reciclabile sunt pierdute prin depozitare. Doar o mică parte din acestea sunt folosite ca materie primă secundară și reciclate.
Pe de altă parte, din cauza activităților economice semnificative din trecut, dublate de o nerespectare a legislației de mediu, România a moștenit un număr mare de site-uri contaminate, ce produc un nivel crescut de emisii în atmosferă și apă și ducând la o degradare excesivă a solului și a peisajului în multe cazuri. Majoritatea acestor site-uri sunt abandonate, nu au nici o folosință, în timp ce nevoia de teren pentru utilitățile publice sau pentru dezvoltarea afacerilor este mare, în afară de faptul că reprezintă un risc pentru mediu și pentru sănătatea oamenilor. Politicile UE din domeniul managementului deșeurilor evidentiază importanta unei abordări integrate în gestionarea deșeurilor, care include construcția facilităților de eliminare a deșeurilor împreună cu măsuri de prevenire a producerii deșeurilor și reciclare, conforme cu ierarhia principiilor: prevenirea productiei de deșeuri și a impactului negativ al acesteia; recuperarea deșeurilor prin reciclare; refolosire; și depozitarea finală sigură a deșeurilor acolo unde nu există posibilitatea recuperării.[NUME_REDACTAT], sistemul integrat de gestionare a deșeurilor este în acest moment dezvoltat cu sprijinul ISPA în 7 din cele 42 de județe (prima fază de proiect) în timp ce alte investiții recente în domeniul deșeurilor solide, în principal limitat la construcția unor gropi ecologice noi, a fost realizat în 11 orașe. Implicarea sectorului privat în gestionarea deșeurilor este relativ mare comparativ cu sectorul de apă. Servicii centralizate de salubritate sunt disponibile în majoritatea zonelor urbane, dar aproape lipsesc în zonele rurale. În ceea ce privește legislația din domeniul managementului deșeurilor, aceasta este în vigoare și în conformitate cu acquis-ul comunitar. România a obținut în cadrul procesului de negociere perioade de tranziție până în 2017 pentru anumite tipuri de depozite de deșeuri, în vederea conformării cu Directivele UE: depozite de deșeuri municipale – perioade de tranziție până în 2017; stocarea temporară a deșeurilor industriale periculoase – 2009; depozite de deșeuri industriale nepericuloase – perioade de tranziție până în 2013. 177 depozite1716(cca 490 ha) situate în zonele urbane, trebuie săstopeze activitatea de depozitare între 2017 – 2013. De asemenea, în conformitate cu Tratatul de Aderare, România trebuie să asigure reducerea graduală a deșeurilor depozitate în cele 101 depozite
municipale neconforme. [NUME_REDACTAT] 1999 / 31, România trebuie să reducă cantitatea anuală de deșeuri biodegradabile depozitate până la 2,4 milioane tone până în 2013. Această țintă de 2,4 milioane tone a fost stabilită în acord cu prevederile art. 5 al Directivei și reprezintă 50% din cantitatea totală (ca greutate) a deșeurilor municipale biodegradabile produse în 1995. Alte perioade de tranziție au fost obținute pentru anumite ținte în domeniul deșeurilor de ambalaje până în 2013, care vizează reducerea considerabilă a cantității de deșeuri ce urmează a fi depozitate. [NUME_REDACTAT] de Management al Deșeurilor, cât și [NUME_REDACTAT] de Management al Deșeurilor, au fost elaborate în cadrul unui proces de consultare partenerială cu factorii interesați regionali, care au identificat și prioritizat nevoile de investiții la nivel regional în scopul îndeplinirii angajamentelor asumate pentru acest sector. Autoritățile locale sunt responsabile pentru implementarea acestor angajamente în conformitate cu strategia natională pentru serviciile publice.
Axa 4: [NUME_REDACTAT] Adecvate de Management pentru [NUME_REDACTAT]
Obiective:
Conservarea diversității biologice, a habitatelor naturale, a speciilor de floră și faună salbatică;
Asigurarea utilizării durabile a ariilor protejate, inclusiv Natura 2000;
Aceasta prioritate va fi finanțată din [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT].
Domenii de intervenție: Dezvoltarea infrastructurii și a planurilor de management în vederea protejării biodiversității și Natura 2000.
Operațiuni:
Asistența pentru pregătirea de planuri de management, studii științifice, inventariere, cartografiere;
Instruire și întărirea capacității instituționale a organismelor de management ale siturilor Natura 2000 și ale ariilor protejate;
Proiecte de restaurare ecologică a habitatelor și speciilor;
Construirea și îmbunătățirea infrastructurii ariilor protejate naționale și a siturilor Natura 2000 (construirea de centre de informare și panouri de informare, managementul riscului – prevenirea și controlul incendiilor, etc);
Sprijinirea biodiversității: reducerea impactului infrastructurii asupra speciilor afectate de fragmentarea peisajului (realizarea de măsuri concepute pentru a depăși barierele pe râuri și autostrăzi);
Stabilirea de sisteme de monitorizare pentru siturile Natura 2000 și ariile protejate inclusiv infrastructura și echipamentul pentru monitorizarea stadiului de conservare a habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună;
Obiective:
Contribuția la un management durabil al inundațiilor în zonele cele mai expuse la risc;
Protejarea și reabilitarea litoralului [NUME_REDACTAT];
Aceasta axă prioritară va fi finanțată din Fondul de Coeziune.
Domenii de intervenție: Protecția împotriva inundațiilor și reducerea eroziunii costiere
Patrimoniul natural cuprinzând lanțul carpatic și bazinul dunărean sunt esențiale pentru întreaga Europă, datorită florei și faunei unice, a climatului și peisajului. România are o diversitate bogată de specii de floră și faună. Există multe plante și animale aflate în pericol din cauza fragmentării habitatelor și a exploatării excesive a resurselor naturale, la care se adaugă dezvoltarea economică; modificarea peisajului reprezintă un indicator important pentru deteriorarea calității mediului. Astfel, printre [NUME_REDACTAT] ale UE25 și statele candidate, România este una din țările cu cel mai mare număr de specii amenințate. România trebuie să asigure înființarea [NUME_REDACTAT] 2000, în conformitate cu prevederile [NUME_REDACTAT] Europene privind Păsările și Habitatele și să pregatească măsuri relevante de protecție pentru sit-urile de importanță comunitară. Sit-urile rețelei Natura 2000 sunt estimate la aproximativ 15% din teritoriul național. Întărirea sistemului instituțional în vederea asigurării controlului, aplicării legislației și a capacității instituționale corespunzătoare pregătirii și implementării planurilor de management (programe de întreținere) reprezintă o necesitate. Obiectivul este acela de a asigura managementul corespunzător al ariilor protejate și, astfel, de a stopa degradarea biodiversității și a resurselor naturale și riscurile ascociate pentru mediu și dezvoltarea durabilă.
Având în vedere că rețeaua Natura 2000 va fi strâns legată de rețeaua națională de arii protejate, este necesar un sistem adecvat de management și monitorizare, ce va fi implementat în întreaga rețea de arii protejate, la care se adaugă o infrastructură bine dezvoltată. Pentru dezvoltarea cadrului de management și administrare a ariilor protejate, inclusiv a siturilor NATURA 2000, este necesară inițierea și/sau derularea unor importante acțiuni, cum ar fi: îmbunătățirea/înființarea structurilor administrative adecvate, dezvoltarea/revizuirea planurilor de management pentru ariile protejate, realizarea infrastructurii specific întocmirea studiilor specifice, inventariere, cartare, realizare de campanii de informare și de conștientizare a publicului.
În acest scop, [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] Protejate și [NUME_REDACTAT] va fi înființată în cursul anului 2007. Este necesar sprijin pentru întărirea capacității financiare, administrative și profesionale a acestei agenții, în vederea asigurării unor politici și strategii pe termen lung privind conservarea naturii și, în special, în vederea asigurării unui management eficient al sistemului Natura 2000. Sprijinul în vederea co-finanțării comunitare este deosebit de important pentru România, întrucât se estimează că pentru Natura 2000 sunt necesare costuri substanțiale pentru măsurile necesare asigurării stării de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor de interes național și comunitar.
Axa 5: Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc
Obiective:
Contribuția la un management durabil al inundațiilor în zonele cele mai expuse la risc;
Protejarea și reabilitarea litoralului [NUME_REDACTAT];
Aceasta axă prioritară va fi finanțată din Fondul de Coeziune.
Domenii de intervenție: Protecția împotriva inundațiilor și reducerea eroziunii costiere
România a fost, de-a lungul timpului extrem de afectată de inundații distrugătoare. În anii 2005 și 2006 s-au înregistrat inundații la scară largă cu efecte catastrofale, care au afectat peste 1,5 milioane persoane (93 morți) și care au distrus o parte importantă a infrastructurii. Distrugerile cauzate de inundații au fost estimate în 2005 și 2006 la peste 2 miliarde Euro.
Inundațiile anuale din România au dezvăluit lipsuri atât în ceea ce privește tehnicile de protecție împotriva inundațiilor, cât și a capacității de răspuns după apariția inundațiilor. Astfel, România a realizat necesitatea de schimbare a abordării managementului inundațiilor, de la “acțiunea pasivă” la o “acțiune pro-activă”, pentru a reduce potențialele dezastre și a vulnerabilității la inundații. În acest context, se observă că implementarea [NUME_REDACTAT] privind Apa 2000/60 urmărește crearea unui cadru pentru protecția apelor de suprafață și a celor subterane, precum și a celor costiere. De asemenea, inițiativa UE de a elabora și implementa un program de acțiune privind prevenirea riscului, protejarea împotriva inundațiilor și reducerea riscurilor și a efectelor inundațiilor este deosebit de importantă.
În cadrul acestui plan, se menționează că este necesar ca fiecare [NUME_REDACTAT] să elaboreze planuri de management privind riscul inundațiilor și hărți de risc pentru fiecare bazin hidrografic și arie costieră în care sănătatea umană, mediul înconjurător și activitățile economice pot fi afectate de către inundații.
Alt potențial risc pentru mediu îl reprezintă eroziunea care afectează zona de coastă a României, care se prelungește de-a lungul a 240 km din partea nord-vestică a [NUME_REDACTAT]. În ultimele decenii, litoralul [NUME_REDACTAT] a fost afectat de serioase probleme de eroziune. Pe baza cercetãrilor recente efectuate de [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] Marinã “[NUME_REDACTAT]”, partea nordică a zonei costiere românești, care constituie [NUME_REDACTAT] Delta Dunãrii, este cea mai afectată(aproximativ 2400 ha suprafațã de plajă au fost pierdute în ultimii 35 ani). Partea sudică este și aceasta în pericol acolo unde activitatea economică este puternică, incluzând și activități turistice. Eroziunea costieră nu numai că amenință activitatea turistică în sezonul de vară prin pierderea zonei de plajă, dar pune în pericol și siguranța locuințelor și bunăstarea publică. În acest sens, sunt necesare măsuri urgente în vederea implementării măsurilor preventive împotriva inundațiilor și eroziunii solului.
Axa 6: [NUME_REDACTAT] AT
Obiective:
Consolidarea sistemului de management, monitorizare, control și evaluare a implementării POS Mediu;
Asigurarea de informații corespunzătoare potențialilor solicitanți despre oportunitățile de finanțare ale POS Mediu;
Asigurarea transparenței asistenței financiare acordate din Fonduri în cadrul POS Mediu.
Aceasta axa prioritară va fi finanțată din [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT].
Domenii de intervenție:
Sprijin pentru managementul și evaluarea POS
Sprijin pentru informare și publicitate.
[NUME_REDACTAT] (AT) dorește a ajuta implementarea și monitorizarea programului și va contribui substanțial la atingerea obiectivului global și a celor specifice ale POS Mediu. Programul se întinde pe perioada 2007-2013, dar obiectivele sale urmăresc nevoile de dezvoltare ale României după anul 2013, prin punerea bazelor dezvoltării economice durabile. POS va contribui la îndeplinirea obligațiilor pe care România le are în sectorul de mediu, oferind oportunități de investiții în toate regiunile tarii.
Luând în considerare axele prioritare ale [NUME_REDACTAT] Sectorial de Mediu, alocarea financiară combină două abordări:
Abordarea de sus în jos rezultată din evaluarea obiectivelor naționale de mediu conform Tratatului de Aderare la UE, evaluare realizată de către MMDD cu spijin extern;
Abordarea de jos în sus rezultată din propunerile de proiecte fezabile primite de Autoritatea de Management pentru POS Mediu de la nivel regional și local, cât și a proiectelor care au fost pregătite din fonduri PHARE
Scopul acestei axe prioritare este de a asigura o implementare eficientă pentru POS Mediu. Aceasta va contribui la creșterea capacității de absorbție a fondurilor UE prin sprijinirea identificării proiectelor, întărirea capacității administrative a Autorității de Management și a [NUME_REDACTAT], finanțarea activităților ce privesc monitorizarea, evaluarea și controlul proiectelor, dar și acțiuni de publicitate și informare pentru POS Mediu. O atenție specială va fi acordată în sprijinirea identificării de proiecte care să asigure schimbul de informații cu comunitatea europeană de cercetare [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], POS Mediu, Mai 2007 83 în domeniul mediului și transferul de cunoștințe de nivel înalt. Studiile elaborate pentru sprijinirea identificării proiectelor vor lua pe deplin în considerare datele disponibile privitoare la inovare și la tehnologiile care nu afectează mediul. Este necesar de asemenea și un sprijin pentru pregătirea intervențiilor necesare pentru protecția mediului pentru viitoarea perioadă de programare.
.
. Contribuția estimată a UE la POS-Mediu 2007-2013 Milioane euro
Sursa: [NUME_REDACTAT] și Pădurilor, [NUME_REDACTAT] pentru axa prioritară 3
POS Mediu este unul dintre cele mai mari programe operaționale dezvoltate în cadrul CNSR. Contribuția UE la POS mediu reprezintă cca 23,5% din totalul fondurilor structurale alocate României în cadrul Obiectivului "Convergența" și fondul de coeziune pentru 2007-2013, atingând cca 4,512 miliarde Euro.După cum este prezentat în tabelul de mai sus, FEDR va contribui la atingerea obiectivelor de mediu cu 1,236 miliarde Euro (27,4% din totalul contribuției comunitare la POS Mediu), iar FC cu aproximativ 3,275 miliarde Euro (72,6%). Se adaugă o contribuție națională de cca 1,098 miliarde Euro.
– Alocare indicativă pe axele prioritare
Sursa: [NUME_REDACTAT] și Pădurilor, [NUME_REDACTAT] pentru axa prioritară 3
Deși alocarea financiară pentru [NUME_REDACTAT] 3 (încălzire urbană) și 5 (prevenirea riscului natural) este mai mică, sensul acestor intervenții este de a suplimenta contribuția la programele naționale existente de interes major. Accelerarea procesului de implementare a programelor în aceste domenii este justificat de costurile mari care pot apărea pe termen mediu și lung în absența investițiilor pe termen scurt, în special în ceea ce privește riscul la schimbările climatice și inundații. În acest sens, sunt vizate reducerea impactelor negative de mediu ([NUME_REDACTAT] 3) sau acțiunile preventive ([NUME_REDACTAT] 5) în zonele cele mai afectate.
Luând în considerație necesitățile României pentru aceste domenii, POS Mediu a alocat sume în cadrul acestor priorități care pot fi considerate minore, dar scopul este de a dezvolta o funcție pilot și o strategie pe termen lung pentru investițiile viitoare. Din acest motiv, investițiile ce vor fi realizate prin aceste priorități se vor baza pe studii de opțiuni, care identifică soluția optimă aplicabilă și a utilizării cu eficiența maximă a fondurilor limitate. [NUME_REDACTAT] 4 vizează un obiectiv destul de larg ținând cont de resursele bugetare limitate în domeniul biodiversității și conservării naturii.
2.5. Rezultatele și evaluarea [NUME_REDACTAT] Sectorial de [NUME_REDACTAT] a POS Mediu a fost realizată de consultanți externi în cadrul proiectului PHARE RO-2004/016-772.04.03.01.06 – “Evaluare ex-ante”, în cel de al doilea semestru al anului 2006, pe baza analizei documentației scrise și a unor serii de interviuri și întâlniri de clarificare.Principalele obiective ale acestei evaluări au fost, în conformitate cu prevederile Articolului 48 din [NUME_REDACTAT] Nr. 1083/2006, “optimizarea alocării resurselor bugetare și îmbunătățirea calității activităților de programare“. Evaluarea ex-ante s-a concentrat asupra următoarelor aspecte:
Relevanța.Cât de relevante sunt obiectivele programului în raport cu necesitățile și prioritățile stabilite la nivel național și comunitar.
Eficacitatea.Cât de realist este conceput programul astfel încât obiectivele sale generale și specifice să poată fi atinse pâna în anul 2013 sau mai devreme.
Eficiența.Cât de bine sunt alocate resursele (contribuțiile) în raport cu rezultatele preconizate.
Consistența și coerența: măsurile și obiectivele propuse sunt legate în mod logic de rezultatele analizelor socio-economice, se completează reciproc (consistența) și sunt în conformitate cu obiectivele și domeniile de intervenție ale politicilor comunitare (obiectivele Strategiei de la Lisabona), naționale și regionale (coerența).
Utilitatea.Atât efectele preconizate, cât și cele neprevăzute, sunt realiste și satisfăcătoare, având în vedere contextul general al necesităților sociale, de mediu și economice.
Durabilitatea.Efectele obținute în cadrul programelor propuse se mențin, chiar și după finalizarea acestora, fără a fi necesară o finanțare publică ulterioară.
Sistemele de management și monitorizare.În ce măsură influențează acestea îndeplinirea obiectivelor programului și cât de mult contribuie procedeele alese la obținerea unor rezultate pozitive.
Concluziile evaluatorilor au arătat că POS Mediu este în concordanță cu strategiile comunitare. Programul operațional propus, prioritățile și obiectivele sale operaționale, coincid cu așa numitele teme orizontale ale [NUME_REDACTAT] în ceea ce privește angajarea forței de muncă, oportunitățile de șanse egale, protecția mediului și societatea informațională.
Structura programului, așa cum este prezentată în cadrul variantei preliminare a [NUME_REDACTAT] destinat sectorului de mediu din România, este în general adecvata. Obiectivele programului sunt relevante, principalele probleme sunt identificate și prioritizate, fiind de asemenea prevăzute măsuri corespunzătoare pentru soluționarea acestora.(Marchiș, 2009) Programul a fost îmbunătățit în concordanță cu comentariile primite din partea evaluatorilor.
De exemplu, una dintre cerințele evaluatorilor a fost să fie prezentate dovezi care să justifice alocarea resurselor prevăzute în program în raport cu necesitățile României în sectorul de mediu. Ca urmare, a fost inclusă o secțiune privind evaluarea necesităților financiare de investiții în sectorul de mediu, precum și mai multe informații specifice referitoare la costurile de conformare.
Alte exemple privind contribuția evaluării ex-ante la îmbunătățirea calității activităților de programare includ:
Restructurarea analizei SWOT pentru a reflecta mai bine problemele asociate diferitelor sectoare de mediu (cărora li se adresează obiectivele și prioritățile Programului);
Revizuirea documentului pentru a reflecta mai bine obiectivele [NUME_REDACTAT], redenumirea [NUME_REDACTAT] 2 și 3 astfel încât să fie subliniate obiectivele de mediu;
Modificarea substanțială a textului aferent Priorității 3 pentru a asigura claritatea ideilor exprimate și a pune accentul pe aspectele legate de protecția mediului, inclusiv introducerea unui indicator suplimentar;
Clarificarea responsabilitatilor atribuite AM și OI și detalierea în general a sistemului de implementare.
Autoritatea de Management, în cazul anumitor recomandări pe care le-a acceptat doar parțial, a explicat motivele sale în răspunsul oficial transmis evaluatorilor ex-ante.În anumite situații, AM a fost de acord cu recomandările făcute, însă punerea acestora în practică nu era posibilă sau numai în parte posibilă. În același timp, unele dintre recomandările făcute de evaluatori nu au fost acceptate de AM din motive obiective.
După consultări ulterioare între AM și evaluatorii ex-ante, aceștia din urmă au acceptat justificările AM, cu condiția introducerii în POS a mai multor argumente în special în ceea ce privește: justificările alocărilor financiare pentru diferitele axe prioritare ale POS; necesitatea intervențiilor în sectorul de apă potabilă; necesitatea măsurilor de economisire a energiei asociate intervențiilor majore; o mai mare importanță acordată măsurilor de conștientizare a publicului asociate investițiilor majore; contribuția la dezvoltarea societății civile.
Toate aceste aspecte au fost detaliate în actuala versiune a POS Mediu în concordanță cu recomandările evaluatorilor ex-ante. Astfel, procesul de evaluare ex-ante și-a atins obiectivele principale, determinând îmbunătațirea documentului..
2.6. Analiza SWOT a [NUME_REDACTAT] Sectorial de [NUME_REDACTAT] a cuprins o evaluare a principalelor aspecte de mediu în vederea identificării punctelor tari și a punctelor slabe, respectiv a oportunităților și a amenințărilor, ca bază pentru formularea obiectivelor și axelor prioritare ale [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT].
În același timp, ținând cont de faptul că, putința instituțională pentru gestionarea programelor de post – aderare este o condiție esențială pentru o bună capacitate de absorbție și implicit pentru atingerea standardelor de mediu cerute, analiza include identificarea punctelor tari și a punctelor slabe în sistemul de implementare.
Considerente generale favorabile:
Legislația de mediu sincronă aproape în totalitate cu legislația [NUME_REDACTAT]; strategii și planuri de implementare a Directivelor relevante pe fiecare sector de mediu;
Faptul că există structurilor instituționale de bază pentru protecția mediului (pentru monitorizarea conformării cu acquis-ul comunitar, pentru implementarea programelor de dezvoltare, pentru managementul integrat al resurselor de apă pe bazine hidrografice a fost un aspect pozitiv.
Experiența dobândită de către municipalitățile mari va fi folosită în implementarea proiectelor din regiuni pe fondurile Structurale și Fondul de Coeziune;
Creșterea conștientizării la nivelul decizional pentru nevoia de aplicare a politicilor de protecție a mediului și a planurilor de acțiune.
Considerente generale nefavorabile :
Nivelul relativ scăzut al investițiilor, după 1990, în toate sectoarele de mediu comparativ cu necesarul de investiții pentru conformarea cu standardele europene;
Lipsa comunicării intersectoriale și a coordonării pentru managementul resurselor naturale și al mediului;
Capacitatea limitată a beneficiarilor finali /autorităților locale de a elabora propuneri de proiect viabile.
Puncte tari privind sectorul de apă:
Existența unei politici naționale pentru întărirea capacității programului în sectorul de apă; au fost parcurse etape pentru reorganizarea serviciilor de apă în termeni de eficiență;
Experiența câștigată de către operatorii de apă/ autoritățile locale în dezvoltarea proiectelor de investiții finanțate din fonduri PHARE sau din alte surse internaționale;
Puncte slabe privind sectorul de apă:
Insuficiența rețelelor de tratare a apei/apei uzate și rețelelor de canalizare în comparație cu țările UE;
Accesul limitat al populației la sistemele centralizate de apă și apă uzată comparativ cu țările UE;
Calitatea scazută în multe zone a apei potabile furnizate populației;
Existența unui număr mare de municipalități fără companii de apă performante;
Facilități neadecvate pentru tratarea nămolului;
Structuri ineficiente de gestionare a serviciilor de apă, în special în orașele mici;
Pagube importante cauzate de inundațiile din primavară;
Puncte tari privind Managementul deșeurilor:
[NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deșeurilor și [NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deșeurilor în vigoare;
Experiența dobândită de către autoritățile locale în dezvoltarea proiectelor de investiții finanțate prin PHARE;
Puncte slabe privind [NUME_REDACTAT]:
Existența unui număr mare de situri poluate istoric cauzate de activități economice intensive din trecut și depozitarea în spații necorespunzătoare a deșeurilor;
Infrastructura precară pentru colectarea, transportul și eliminarea deșeurilor;
Slaba conștientizare a populației și a agenților economici privind gestionarea adecvată a deșeurilor;
Proporția ridicată a cantității de deșeuri care se produce și se depozitează; nivel redus al colectării selective a deșeurilor; insuficiența dezvoltare a pieței de reciclare și valorificare a deșeurilor;
Scăderea calității solului cauzată de diferite tipuri de poluare.
Puncte tari privind Protecția calității aerului:
[NUME_REDACTAT] Naționale pentru [NUME_REDACTAT]; Măsuri luate în conformitate cu Legea nr. 271 / 2003 – Convenția de la Geneva asupra poluării transfrontaliere a aerului;
Delimitarea aglomerărilor și a zonelor pentru managementul și evaluarea calității aerului;
Puncte slabe privind protecția calității aerului:
Poluarea puternică a aerului cauzată de instalațiile mari de ardere;
Consum ridicat de resurse primare (în special combustibili fosili) și emisii specifice ridicate de NOx și SO2, provenite în special de la instalațiile mari de ardere;
Puncte tari privind [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]:
Varietatea și bogăția biodiversității în România, resurse naturale importante;
Ariile protejate din România sunt identificate;
Puncte slabe privind protecția Naturii și [NUME_REDACTAT]:
Slaba conștientizare a populației și a agenților economici privind managementul ariilor protejate;
Existența anumitor lipsuri în rețeaua națională de arii protejate; resurse financiare și umane scăzute pentru managementul ariilor protejate și a speciilor și habitatelor de interes comunitar;
Numărul limitat al planurilor de management pentru ariile protejate;
Pagubele majore generate de eroziunea costieră;
Puncte tari privind Sistemul de implementare a proiectelor co-finanțate de către UE:
Descentralizarea în gestionarea programelor post-aderare, de la nivel central la nivel regional;
Puncte slabe privind Sistemul de implementare a proiectelor cofinanțate de către UE:
Lipsa de experiență a personalului nou angajat în gestionarea proiectelor în cadrul structurilor de implementare;
Responsabilități și proceduri clar stabilite pentru autoritățile implicate în gestionarea programelor post-aderare;
Experiența dobândită de către personalul AM și OI din instrumentele de preaderare privind elaborarea de proiecte, monitorizarea etc.
Lipsa de experiență a unor beneficiari în domeniul licitațiilor și al contractării, în special în contextul noii legislații în domeniu;
Comentarii privind analiza SWOT. Un rezumat al principalelor aspecte subliniate în analiza SWOT este prezentat mai jos:
Puncte tari. POS Mediu se axează în principal pe conformarea cu acquis-ul de mediu. Astfel, e important ca legislația României în domeniul mediului să fie complet armonizată cu acquis-ul comunitar de mediu.În ultimii ani, s-au facut eforturi considerabile în vederea pregătirii strategiilor și a planurilor pentru implementare cu scopul implementării [NUME_REDACTAT] relevante.
Puncte slabe. Principalele puncte slabe în sectoarele de mediu sunt rețelele de canalizare și cele de tratare a apei, care sunt inadecvate, acccesul scăzut la sistemele de apă/apă uzată, infrastructura precară de gestionare a deșeurilor, poluarea aerului rezultată din sistemele de încălzire urbană și slaba gestionare a ariilor protejate.
Oportunități. În general, POS Mediu este un instrument important care are ca scop creșterea accesului la infrastructura de baza în domeniul apei și deșeurilor, ca o condiție prealabilă pentru îmbunătățirea standardelor de viață ale cetățenilor români și pentru dezvoltarea economică a regiunilor în România.
Amenințări. Amenințarea majoră este cea referitoare la sustenabilitatea costurilor de investiție în ceea ce privește proiectele co-finanțate internațional, în special în localitățile mici și mijlocii.
Sunt avute în vedere și dificultățile de natură organizatorică, politică și financiară, pe care le implică procesul de regionalizare în sectoarele de apă și deșeuri.
3. STUDIU DE CAZ: TIMIȘOARA
OPERATIUNI DE FINANTARE UTILIZAND POS MEDIU
Scopul general al proiectului este reducerea impactului negativ asupra mediului și atenuarea efectelor schimbărilor climatice cauzate de sistemul de încălzire urbană în scopul îmbunătățirii stării de sănătate a populației din Timișoara până în 2015, și asigurarea conformării, în linie cu cerințele Tratatului de Aderare.
Obiectivul specific al proiectului de termoficare din Timișoara este să pună în discuție un program de investiții care să asigure conformarea cu obligațiile de mediu stabilite în Tratatul de Aderare, precum și cu obiectivele strategiilor și politicilor naționale energetice și de asigurare a agentului termic.Obiectivele specifice proiectului sunt :
Introducerea celor mai [NUME_REDACTAT] Disponibile (BAT), în scopul reducerii emisiilor de SO2, NOx și de pulberi de la sistemul de încălzire urbană
Introducerea măsurilor de eficiență energetică, în scopul reducerii emisiilor de CO2;
Asigurarea accesului la serviciile publice de furnizare a energiei termice pentru toate categoriile de consumatori din municipiul [NUME_REDACTAT] fiabilității sistemelor de încălzire și de alimentare cu apă caldă
Programul: [NUME_REDACTAT] Sectorial de [NUME_REDACTAT] prioritară 3: “Reducerea poluării și diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea și reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea țintelor de eficiență energetică în localitățile cele mai afectate de poluare”
Domeniul de intervenție 3.1.: Reabilitarea sistemelor urbane de încălzire în zonele fierbinți
Titlul proiectului: ,,Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din municipiul Timișoara în vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană”
Grupuri țintă : Populația care beneficiază direct de proiect este reprezentată de consumatorii conectați la sistemul de încălzire urbană. Numărul total de locuitori conectați la sistemul de încălzire urbană este de 224.613, reprezentând aproximativ 73% din populația municipiului Timișoara. Beneficiarii direcți în zona proiectului sunt instituțiile publice, servicii și industrie conectate la sistemul de încălzire urbană.
Domeniul vizat de proiect : infrastructura urbană
Sursa de finanțare: POS [NUME_REDACTAT] 3 50%, Guvernul 45%, [NUME_REDACTAT] 5% + Taxele aferente
3.1.[NUME_REDACTAT] de încălzire centralizată au impact socio-economic substanțial după cum se poate vedea în diferite strategii, planuri și programe naționale datorită impactului atât asupra sectoarelor energetice, de mediu, cât și asupra celui de servicii publice.
Sistemele de încălzire centralizată sunt servicii publice care trebuie pe de o parte, să asigure alimentarea continuă cu energie termică a consumatorilor la un preț suportabil, iar pe de altă parte, trebuie să asigure generarea și furnizarea eficientă de energie fără impacte nefavorabile asupra mediului și sănătății populației.Pentru a îndeplini toate aceste cerințe, au fost identificate ținte specifice pentru reabilitarea sistemului de încălzire centralizată în Timișoara.
Timișoara este capitala administrativă și cel mai mare oraș din județul Timiș. Este străbătut de râurile Bega și Timiș, are o suprafață totală de 130,5 km2 și aproximativ 307.347 locuitori (anul 2007). Orașul este străbătut de drumurile europene E70 și E671 ce leagă Timișoara de Lugoj, Moravița, Arad și Reșița. Timișoara este legată rutier cu Serbia și Ungaria. Aeroportul internațional și căile ferate asigură legătura națională și internațională cu orașul.
Tabelul nr. 3.1.1 – Prezentarea regiunii de vest
Sursa:prelucrări ale autorului
Activitatea de monitorizare din anul 2009 arată că s-au înregistrat repetate depășiri ale limitei pentru pulberi în Timișoara. Concentrațiile de sulf și azot anuale, pe lună și pe oră nu au depășit valorile limită în cursul anului 2009.
Pentru evaluarea calității apei, s-au comparat rezultatele analizelor cu concentrațiile maxime admisibile (MAC), în concordanță cu Legea nr. 458/2002 modificată și completată prin Legea nr. 311/2004. În 2009 s-au înregistrat depășiri ale valorilor limită a poluării apelor de suprafață pentru următorii parametrii: compuși organici analizați ca și consum chimic de oxigen (COD), amoniac, fosfați și nitrați.Cauzele acestor parametrii ridicați s-au stabilit a fi: s-a deversat apă uzată menajera netratată corespunzător în cursurile de apă, rețea de canalizare insuficientă în localități, s-au produs infiltrații din canale de desecare, accidentale sau din cauza faptului că au fost folosite ca recipiente ale apelor uzate deversate de către fermele de animale, evacuarea/folosirea irațională de către fermieri a îngrășămintelor și a pesticidelor, poluarea generată de agricultura agresivă în ultima decadă, depozit de deșeuri pe o locație necorespunzătoare
3.2. pregĂtirea proiectului : AsistenȚa tehnicĂ
Comunitatea europeană, prin instrumentele de pre-aderare Phare ajută MMDD în pregătirea unui portofoliu de proiecte pentru a utiliza în întregime resursele financiare din partea UE în perioada 2007-2013.
Autoritățile publice locale ale orașului Timișoara au beneficiat de asistență tehnică (GTZ [NUME_REDACTAT] – 2003, ISPE – 2007) pentru a defini acțiunile strategice principale ce urmează a fi implementate pentru a îmbunătăți sistemul de termoficare, rezultând următorul set de acțiuni propuse:
Creșterea eficienței operative prin reabilitarea unităților de producție ce folosesc cogenerația;
Modernizarea rețelei de termoficare;
Reducerea costurilor pentru producția de căldură;
Asigurarea siguranței maxime și conformarea cu cerințele europene de protecția mediului.
[NUME_REDACTAT] a angajat un consultant extern pentru a implementa sistemul de calitate, programat pentru auditul final în septembrie, 2009. Ca parte a procesului, consultantul oferă ajutor pentru o revizuire a viziunii companiei și o dezvoltare a misiunii formale.
Fiind parte a unui proiect finanțat de BRDE, o asistență tehnică furnizată de IDOM Consultoria (Spania) se urmărește la dezvoltarea unui program de dezvoltare corporativă (CDP) pentru a îmbunătăți performanțele comerciale și standardele de conducere corporativă ale companiei, reforma structurii tarifului și reforma operațiilor subsidiare.
Programul de dezvoltare corporativă s-a finalizat în septembrie 2008, și s-a început implementarea pentru următorii 5 ani. Ramboll va colabora strâns cu acest [NUME_REDACTAT] (AT) în realizarea analizei structurale cu scopul de a sprijini S.C.TIMTERM S.A. în implementarea celei mai potrivite opțiunii de restructurare.
Proiectul „[NUME_REDACTAT] pentru pregătirea portofoliului de proiecte” cu număr Phare 2005/017-553.04.03.08.01 a fost finanțat prin programul Phare CES 2005 “Întărirea structurilor instituționale pentru realizarea, după aderare, a unui management bun și eficient al [NUME_REDACTAT] și un management eficient al programelor potrivit cerințelor EDIS”, Prioritatea E_8.
Obiectivul general al contractului a fost să îmbunătățească infrastructura de mediu din România potrivit standardelor europene în domeniul gestionării deșeurilor, încălzirii centralizate și a protecției naturii pentru a crește semnificativ calitatea mediului și a condițiilor de viață.
Contractul (EuropeAid 123067/D/SER/RO) a fost semnat în data de 12 octombrie 2007 între [NUME_REDACTAT] și Finanțelor, Oficiul de Plăți și [NUME_REDACTAT] (în calitate de [NUME_REDACTAT]), [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] (în calitate de Autoritate de Implementare) și Consultantul ([NUME_REDACTAT] Danmark-leader, [NUME_REDACTAT], Fichhtner GmbH&Co-Germany, Interdevelopment-România, [NUME_REDACTAT] Ltd-Ireland și PM [NUME_REDACTAT] Group-România).
Principalele părți interesate în cadrul proiectului sunt:
Autoritatea de Implementare: [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] (MMDD) prin [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] Structurale;
[NUME_REDACTAT];
Agenția de Implementare/[NUME_REDACTAT] (OPCP);
[NUME_REDACTAT], Regională și Locală de [NUME_REDACTAT];
Beneficiarii finali (Aplicanții);
Consultantul.
Obiectivele specifice ale proiectului AT au fost:
proiecte viabile și mature pentru a fi finanțate în cadrul POS Mediu: gestionarea deșeurilor (5 aplicații), încălzire centralizată (3 aplicații) și protecția naturii (5 aplicații);
definirea unui program de investiții pe termen lung pentru cele trei sectoare prioritare: gestionarea deșeurilor, încălzire centralizată și protecția naturii;
să sprijine autoritățile de mediu și beneficiarii finali în acumularea de experiență și cunoștințe privind pregătirea de proiecte spre a fi finanțate prin [NUME_REDACTAT] și de Coeziune – în special în ceea ce privește fazele de programare și contractare, prin activități de instruire.
Proiectul AT a avut următoarea sarcină și activitățile aferente acesteia:
Sarcina 4: Întărirea capacității instituțiilor țintă în ceea ce privește pregătirea de proiecte finanțate prin [NUME_REDACTAT] și de Coeziune în concordanță cu [NUME_REDACTAT] 3 POS Mediu.
Activitatea 4.1: Sprijinirea autorităților de mediu și a beneficiarilor finali în pregătirea de proiecte finanțate prin [NUME_REDACTAT] și de Coeziune pentru POS Mediu: Ghiduri/Liste de control privind pregătirea de proiecte.
Activitatea 4.2: Pregătirea și organizarea de sesiuni de instruire bazate pe programe și planuri privind gestionarea deșeurilor, încălzire centralizată/IMA și protecția naturii.
Scopul general proiectului AT :Având în vedere preocuparea constantă a [NUME_REDACTAT] de Termoficare „TIMTERM” S.A. Timișoara pentru asigurarea continuității în alimentare cu energie termică a populației municipiului și conformarea cu obligațiile de mediu stabilite în Tratatul de Aderare, precum și cu obiectivele strategiilor și politicilor naționale energetice și de asigurare a agentului termic(cum ar fi creșterea eficienței energetice, flexibilitatea combustibililor, siguranța alimentării cu căldură) s-a elaborat [NUME_REDACTAT] (MP) pentru instalațiile mari de ardere (IMA) și sistemul de înălzire centralizată (ÎC) în municipiul Timișoara, acoperind întregul sistem inclusiv producția, transportul și distribuția de energie termică către consumatori până în anul 2028.
[NUME_REDACTAT] Timișoara a aprobat [NUME_REDACTAT] privind ,,Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din municipiul Timișoara în vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană” cu mențiunea că proiectul recomanda investiții prioritare pe termen scurt necesare asigurării creșterii eficienței energetice și conformării cu obligațiile de mediu stipulate în Tratatul de Aderare care urmează să fie finanțate prin POS-[NUME_REDACTAT] Prioritară 3( HCL 201/26.05.2009).
Sunt identificate câteva scenarii independente de investiție care sunt apoi comparate cu scenariul de referință. Scenariul de referință este infrastructura existentă (inclusiv o îmbunătățire cu un pachet obligatorii de intervenții) dezvoltat pe o perioadă de 20 ani. Alte alternative, cum ar fi de exemplu sistemele solare, au fost evaluate înainte de a se lua decizia privind setul de opțiuni care urmează a fi inclus în [NUME_REDACTAT]. Opțiunile privind încălzirea pe bază de energie solară au fost eliminate din cauza costurilor investiționale ridicate în comparație cu căldura produsă.
Proiectul, prin documentația sa, prezintă situația existentă, proiecțiile privind dezvoltarea viitoare a întregului sistem de încălzire centralizată și pe baza acestor informații MP prezintă propunerea Consultantului în ceea ce privește opțiunile strategice pentru sistemul de încălzire centralizată și opțiuni specifice pentru fiecare componentă.
Planul de investiții pe termen lung identifică necesarul de investiții în baza conformării cu directivele UE relevante, îmbunătățirea eficienței energetice, asigurarea eficienței sistemului din punct de vedere al costului și sustenabilității, care va duce la îmbunătățirea mediului și a condițiilor de sănătate a populației, iar per ansamblu la servicii mai bune pentru consumatori.( Mccollum,2007)
În final, se propune un program de investiții prioritare în infrastructură precum și un plan de implementare, utilizând o metodologie clară pentru clasificarea proiectelor în baza unor criterii specifice.
3.3. Localizarea proiectului: S.C. TIMTERM S.A.
S.C. TIMTERM S.A. este o companie juridică românească care acționează pe piață ca o societate comercială aparținând de [NUME_REDACTAT] Timișoara.[NUME_REDACTAT](AG) decide toată activitatea și politica economică a companiei; definește strategiile globale pentru dezvoltare, modernizare și restructurare financiar-economică a companiei. Până când [NUME_REDACTAT] Timișoara este unicul acționar al S.C. TIMTERM S.A., responsabilitățile AG sunt delegate către Consiliul de Administrație.Date de identificare ale S.C. Timterm S.A.:
Temeiul juridic de constituire: H.C.L. 313/2003;
Denumirea: [NUME_REDACTAT] Timișoara -S.C. [NUME_REDACTAT] de Termoficare TIMTERM S.A., denumita în conținuare S.C. TIMTERM S.A.;
Forma juridică: societate comercială pe acțiuni cu capital integral de stat;
Structura acționariatului: [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT] deține 100% din pachetul de acțiuni la S.C. TIMTERM S.A..
SC Timterm este operatorul de termoficare pentru [NUME_REDACTAT], producție (prin CET Centru și CET Sud), transport și distribuție acoperind 80% din piața potențială. Compania a fost constituită din punct de vedere legal prin Decizia nr. 313/16.12.2003 a [NUME_REDACTAT] al Timișoarei, ca o societate pe acțiuni având Municipalitatea ca unic acționar, prin fuzionarea „Termocet 2002”, producătorul local de termoficare (și o cantitate mică de energie electrică) cu „Tim”, operatorul de transport și distribuție a căldurii din municipiu.Municipalitatea este proprietar exclusiv a sistemului de termoficare.
Originile companiei sunt cunoscute în 1884, când o companie britanico-austriacă „[NUME_REDACTAT]” construiește o uzină electrică ce asigură iluminatul public din oraș. La 1 ianuarie 1893, [NUME_REDACTAT] trece în proprietatea primăriei orașului. Până în 1906, puterea montată în uzină ajunge la 2917 CP.
În 1912 se montează prima turbină cu abur. Începând cu anul 1923, se montează cazane de medie presiune și turbine cu abur cu funcționare în sistem insularizat la frecvența de 42 Hz, puterea măsurată ajungând la 11500 KW.În perioada 1955 – 1957 în vederea trecerii la frecvența de 50 Hz, se creează condițiile de interconexiune a uzinei cu sistemul energetic național (30 decembrie 1957).
Din anul 1962, datorită performanțelor reduse ale instalațiilor din uzină față de cele ale sistemului energetic național, acestea sunt treptat scoase din funcțiune, înlocuindu-se cu instalații specifice dezvoltării unui sistem urban și individual de termoficare.
În 1963 se montează primul cazan de apă fierbinte de 50 Gcal/h, în 1964 grupul de termoficare de 4 MW tip AKTP apoi un cazan de apă fierbinte de 50 Gcal/h și trei cazane de câte 100 Gcal/h.
Concomitent s-au dezvoltat instalațiile de termoficare, reprezentând astăzi circa rețea apă fierbinte, abur și condens, ce alimentează 141 de puncte termice dintre care 111 deservesc populația Timișoarei. În luat ființă [NUME_REDACTAT] Timișoara, predecesoarea [NUME_REDACTAT] Timișoara. În 1986 CET [NUME_REDACTAT] a început să producă căldură, din anii 90 sistemul de termoficare din Timișoara a cunoscut un proces de îmbunătățire continuu.
Începând cu 1 ianuarie 2004 serviciile de termoficare sunt oferite de S.C. TIMTERM S.A., companie formată din fuziunea producătorului de căldură TERMOCET 2000 și a companiei ce opera infrastructura de distribuție din oraș, TIM. Societatea operează două mari surse de căldură CET TIMIȘA CENTRU și CET TIMIȘA SUD; ambele pot rula într-un mod interconectat datorită configurației potrivite a rețelei de distribuție.
3.4. Descrierea proiectului
Actualul sistem de încălzire centralizată din municipiul Timișoara constă din:
– Surse: CET ([NUME_REDACTAT] Timișoara) Centru ,CET Sud ,centrale termice locale
– Rețele de transport
– Puncte termice
– Rețele de distribuție
CET CENTRU include următoarele unitati de producere agent termic:
Doua cazane de apă fierbinte (CAF)de 50 Gcal/h ( 58,15 MWt) cu funcționare pe gaze naturale, numite CAF 1 și CAF 2 ( IMA1 și IMA2);
Trei cazane de apă fierbinte de 100 Gcal/h ( 116,3 MWt) cu funcționare pe gaze naturale și păcură, numite CAF 3, CAF4, CAF 5 ( IMA3, IMA4 și IMA5);
Trei cazane de abur cu funcționare pe gaze naturale, numite 1, 2, 3;
turbina de abur tip AKTP 4 cu contrapresiune la 3 bar, cu puterea de 3 Mwe;
Un schimbător de căldură cu plăci pentru termoficare cu puterea de 21,5 MWt (18,5 Gcal/h).
CAF 3 a fost retehnologizat și functioneaza cu rezultate bune. CAF1 este în curs de retehnologizare, iar CAF 2, CAF 4 și CAF 5 nu au fost încă retehnologizate. La ora actuală, puterea termică totală instalată pentru termoficare este de 486,2 MWt.
Sarcina de bază va fi preluata în anii ce urmează de un ciclu combinat ce se va realiza în CET CENTRU printr-un împrumut BERD. Demolările în vederea eliberării amplasamentului pentru această investiție au fost făcute iar procedura de achiziție este în curs de lansare. Ciclul combinat va avea o putere termică nominală de 25 Gcal/h, o putere electrică de 20 MW și un consum nominal de gaze naturale de 6.550 Nmc/h. Investiția totală va fi de 23,3 mil Euro.
Din CET Centru sunt evacuate următoarele ape uzate: ape uzate menajere, ape pluviale și ape rezultate din curățarea tehnologică, ce sunt evacuate în sistemul municipal de canalizare, ape uzate tehnologice din stocarea combustibilului lichid (după separarea uleiului), după separare acestea sunt trimise la canalizarea pentru ape pluviale și apoi evacuate în sistemul municipal de canalizare și ape de răcire ce sunt descărcate direct în [NUME_REDACTAT].
CET SUD are în compunere ca echipamente principale:
Doua cazane de apă fierbinte de 100 Gcal/h( 116,3 MWt) cu funcționare pe lignit și gaze naturale, numite CAF 1, CAF 2 ( IMA 7 );
Trei cazane de abur de 100 t/h, 15 bar, 250o C cu funcționare pe lignit și gaze naturale, numite CAE1, CAE2, CAE3 ( IMA 6);
turbina cu abur tip R 19.7-1.4/0.3, cu contrapresiune la 1,2 bar și 19,7 Mwe;
Trei schimbătoare de căldură tubulare pentru termoficare cu capacitatea de 50 Gcal/h;
Patru cazane de abur de 10 t/h, 15 bar abur supraîncălzit, cu funcționare pe gaze naturale, menținute în rezerva rece.
La ora actuală puterea termică totală instalată pentru termoficare este de 406,6 MWt. O mică parte din energia electrică produsă este vândută direct, consumatorilor racordați la centrale.
. -Energie electrică vândută în perioada 2010-2011
Sursa: Timterm, Raportul de activitate pentru anul 2010
Apele pluviale de la CET Sud sunt colectate într-un rezervor și evacuate în [NUME_REDACTAT]. Celelalte ape uzate tehnologice sunt colectate și amestecate cu zgură și cenușă în proporție de 1:1 și eliminate prin depozitul de zgură și cenușă. Concentrațiile maxime admise (MAC) pentru principalii poluanți sunt stabilite pentru ape uzate în conformitate cu legislația în vigoare (HG 351/2005 privind aprobarea Programului pentru eliminarea progresivă a deversărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe periculoase și HG 352/2005 privind aprobarea normelor pentru evacuarea de ape uzate și autorizația de gospodărire a apelor emisă de autoritățile de apă. În 2008, pentru apele uzate evacuate nu au fost înregistrate depășiri al MAC.
: Instalații mari de ardere neconforme
Sursa: [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT]
Poluatori ai aerului reglementați de autorizația integrată sunt SO2, NOx și pulberile pentru care au fost stabilite [NUME_REDACTAT] de Emisie(VLE). Tabelul de mai sus prezintă IMA din Timterm care în acest moment nu sunt conforme din punctul de vedere al emisiilor de SO2, NOx și pulberi.
Ca al negocierilor de aderare a României la UE (Bruxelles, 31 martie 2005) au fost alocate perioade de tranziție pentru a se încadra în valorile admise. Următoarele perioade de tranziție au fost alocate ca urmare a negocierilor de aderare.
Se poate observa că la CET Centru: IMA 2,4 și 5 nu îndeplinesc cerințele privind NOx referitoare la VLE și plafoane iar la CET Sud: IMA 6 și 7 nu îndeplinesc cerințele privind NOx și SO2 referitoare la VLE și plafoane.
.- Perioade de tranziție IMA
Sursa: [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT]
Se constată că la CET Centru: IMA 2,4 și 5 nu îndeplinesc cerințele privind NOx referitoare la VLE și plafoane iar la CET Sud: IMA 6 și 7 nu îndeplinesc cerințele privind NOx și SO2 referitoare la VLE și plafoane.
Depozitarea zgurei și cenușei. Depozitul de zgură și cenușă al CET [NUME_REDACTAT] este singurul din România conform cu cerințele de mediu. Acesta este situat la 1,5 km sud-vest de satul Utvin. Întreaga suprafață este împărțită în trei celule, după cum urmează: celula în folosință, celula de rezervă și celula supusă unor lucrări de ridicare a nivelului.În conformitate cu HG nr. 349/2005 (art. 4), depozitul se încadreaza în clasa b – depozit de deșeuri nepericuloase. Autorizația integrată de mediu nu conține Plan de acțiuni. Depozitul de zgură și cenușă care aparține TIMTERM Timișoara este amplasat în satul Utvin la 7-10 km sud-vest de Timișoara. Depozitul are o suprafață de 50 ha și capacitatea proiectată este de 4.821 mii m3. Cantitatea anuală de deșeuri eliminată depinde de programul de funcționare al CET Sud. Canitatea medie eliminată într-un an (aproximativ 6 luni de operare) este de 50.000 – 70.000 t. Partea inferioară a depozitului are un strat de protecție de argilă cu o grosime de 3.5 ÷ 6.5 m care previne infiltrația apei poluate în apele subterane.
În zona depozitului au fost realizate 7 foraje pentru monitorizarea calității apelor subterane. [NUME_REDACTAT] de Implementare pentru Directiva 1993/31/CE depozitul pentru zgură și cenușă operat de [NUME_REDACTAT] este considerat un depozit pentru deșeuri nepericuloase și este conform cu prevederile directivei.[NUME_REDACTAT] Timișoara au fost identificate câteva zone sensibile din punctul de vedere al mediului în ceea ce privește calitatea aerului. S.C. TIMTERM S.A.este o potențială sursă de emisii de SO2; NO2; CO și praf. Riscul poluării aerului a scăzut în urma implementării unor măsuri impuse de legislație sau programele de conformare pe care operatorul a trebuit să le îndeplinească. Monitorizarea emisiilor se realizează prin organismele de inspecție și control și prin monitorizare proprie care trebuie realizată obligatoriu de operator. Următoarele tipuri de deșeuri sunt generate în principal de operator: deșeuri nepericuloase (metal, menajere, zgură, cenușă, nămol din pudră de crăbune, deșeuri din construcții) și deșeuri periculoase (ulei uzat, nămol din rezervoarele de păcură).
[NUME_REDACTAT] Național al [NUME_REDACTAT], poluanții specifici emiși din procesul de ardere sunt: CO2, CO,CH4, N2O, NOx, SO2, As, Cd, Cr, Cu, Ni, Pb, bioxină și furan, cloruri. Principalii poluatori ai aerului reglementați de autorizația integrată sunt SO2, NOx și praful pentru care au fost stabilite limite admisibile.Potențialele surse de poluare în CET Centru sunt infiltrațiile din zona de stocare a combustibilului lichid în timp ce la CET Sud acestea constă în eliminarea zgurii și a cenușei.Posibile surse de poluare a solului sunt: pierderile accidentale de produse cu conținut de ulei din stoc, din activitățile de descărcare și transport la CET Centru, eliminarea necontrolată a diferitelor deșeuri pe sol, răspândirea de zgură și cenușă datorată vântului.Calitatea solului nu s-a modificat din punct de vedere fizico-chimic din cauza operării TIMTERM (luând în considerare limitele stabilite de OM nr. 756/1997). La CET Centru nu au fost înregistrate scurgeri accidentale de combustibil lichid.
Centrale termice insulare (locale).Sistemul de termoficare din Timișoara include 17 centrale termice insulare care functioneaza pe gaze naturale. Situația actuala a modernizarilor este următoarea: 3 dintre aceste centrale termice vor fi retehnologizate prin trecerea la producția combinată de căldură și energie electrică, având ca echipamente de bază motoare Diesel cu gaze naturale,3 centrale termice au fost modernizate prin înlocuirea totală a echipamentelor și 11 centrale termice sunt numai parțial modernizate prin înlocuirea echipamentrelor celor mai uzate.
Rețele termice de transport .Lungimea totală (geografică) a rețelei de transport în Timișoara este de 73 km, din care aproximativ 20% este reabilitată.
Puncte termice.Sistemul de termoficare al municipiului Timișoara cuprinde 114 puncte termice de distribuție ale căldurii și apei calde, dintre care 68 au fost reabilitate în totalitate.
Rețele termice de distribuție.Lungimea totală (geografică) a rețelei de distribuție din Timișoara este de 310 km. În prezent, peste 65% din rețeaua de distribuție este reabilitată.
Sistemul de termoficare în Timișoara cuprinde 420 km de rețele primare și secundare, 114 substații și 17 instalații locale de cazane cu ardere pe gaz.
3.5. BeneFiciarul Proiectului : Administrația publică locală
[NUME_REDACTAT] are rolul de iniția și de a lua decizii în orice probleme de interes local. În baza Legii 215 a [NUME_REDACTAT] Locale și pe baza Legii 51/2006 a Serviciilor de [NUME_REDACTAT] amendate de Guvern prin H.G. 13/2008, se stipulează ca Guvernul are rolul principal de a realiza politica generală în zona utilităților publice în corelație cu [NUME_REDACTAT] de Dezvoltare prin:
Aprobarea și actualizarea strategiei naționale privitor la serviciile publice;
Oferirea suportului pentru administrația publică locală pentru o organizare eficientă în domeniul serviciilor de utilitate publică;
Oferirea suportului prin garanții guvernamentale pentru credite interne și externe;
Oferirea de resurse financiare din bugetul național pentru proiecte de dezvoltare a infrastructurii locale.
Autoritățile publice locale au competența exclusivă de a organiza, coordona, monitoriza și de a controla serviciile de utilitate publică locală. Pe baza acestor responsabilități, autoritățile publice locale își asumă responsabilitatea pentru:
Elaborarea și aprobarea strategiilor locale referitoare la dezvoltarea serviciilor publice;
Coordonarea proiectării și a implementării programelor de dezvoltare infrastructurală;
Delegarea serviciilor publice către alți operatori în baza legislației în vigoare;
Contractarea și garantarea împrumuturilor pentru dezvoltare locală;
Elaborarea regulilor și regulamentelor pentru serviciile publice locale;
Aprobarea tarifelor pentru serviciile publice locale;
Protecția și conservarea mediului înconjurător.
Administrația publică locală poate delega direct serviciul public către un operator public propriu cu următoarele condiții:
Control direct;
Exclusivitate (singura sursă de activitate a operatorului este managementul serviciilor delegate și pot fi delegate doar servicii non-fundamentale);
Fără acționari privați/doar capital public.
Serviciile publice locale sunt reglementate prin agenții naționale din diferite zone. În domeniul utilităților publice locale principalele agenții naționale de reglementare sunt:
[NUME_REDACTAT] de Reglementare a [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] (ANRSC);
[NUME_REDACTAT] de Reglementare în Energetică (ANRE);
[NUME_REDACTAT] Română (ARR).
ANRCS, ANRE, ARR sunt cei care reglementează la nivel național elaborarea și monitorizarea regulilor și regulamentelor generale pentru serviciile publice. [NUME_REDACTAT] a delegat administrarea serviciului de termoficare către S.C. TIMTERM S.A. prin acord direct urmat de Decizia nr 155/18.04.2006 a [NUME_REDACTAT]. Municipalitatea este proprietar exclusiv a sistemului de termoficare.
Contractul de concesie a fost aprobat prin Decizia nr. 216/30.05.2006 a [NUME_REDACTAT] și a avut următoarele puncte principale (extrase din contract):
Scopul contractului: producția de căldură și electricitate, transport, distribuție și furnizare a căldurii și a apei calde și reci de robinet, cu scopul de a furniza căldură, apă caldă și abur tehnologic pentru uz casnic, industrial și pentru instituțile publice ale orașului Timișoara;
Durata contractului: 15 ani, până la data de 30.05.2021.
Autoritățile locale din Timișoara au dreptul să aprobe studii de fezabilitate referitor la reabilitarea, extinderea și modernizarea infrastructurii și de a contracta și garanta, potrivit legilor în vigoare, împrumuturi pentru programe de investiții financiare referitoare la infrastructura serviciilor; are dreptul să stabilească prețuri de referință pentru consumatori; are dreptul de a contracta și de a garanta împrumuturi pentru finanțarea programelor de investiții referitoare la infrastructura de termoficare a domeniului public;
Infrastructura serviciilor este proprietatea municipalității și este administrată de titularul concesiunii; Toate lucrările și bunurile obținute de companie din fonduri de la bugetul local și de stat vor deveni proprietatea publică a municipalității; compania este obligată să organizeze licitații pentru prestări de servicii și achiziții de bunuri după prevederile legale în vigoare.
3.6. Activități desfășurate în cadrul proiectului
Obligațiile de mediu asumate de România prin Planurile de implementare ale directivelor europene de mediu, anexă de Poziție al României pentru capitolul 22 – Protecția mediului, se regăsesc în autorizațiile integrate de mediu care s-au emis pentru fiecare termocentrală în parte.Autorizația include valori limită de emisie pentru poluanții rezultați de pe amplasament, care respectă prevederile Anexei OUG nr. 152/2005 aprobată prin Legea nr.84/2006 privind prevenirea, reducerea și controlul integrat al poluării și ia în considerare natura lor și potențialul transferării poluării dintr-un mediu în altul.
Obiectivul specific al proiectului de termoficare din Timișoara este să propună un program de investiții care să asigure conformarea cu obligațiile de mediu stabilite în Tratatul de Aderare, precum și cu obiectivele strategiilor și politicilor naționale energetice și de asigurare a agentului termic (cum ar fi creșterea eficienței energetice, flexibilitatea combustibililor, siguranța alimentării cu căldură).
În urma selectării programului de investiții pe termen lung, proiectul ,,Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din municipiul Timișoara în vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană”recomanda investiții prioritare pe termen scurt necesare asigurării creșterii eficienței energetice și conformării cu obligațiile de mediu stipulate în Tratatul de Aderare. Aceste investiții urmează să fie finanțate prin POS-[NUME_REDACTAT] Prioritară 3.
Obiectivul proiectului de investiții este conformarea la normele de emisii a instalațiilor mari de ardere din [NUME_REDACTAT], în acest sens sunt prevăzute următoarele investiții:
La CET Centru :
Retehnologizarea CAF 2 de 50 Gcal/h (58,15 MWt) pentru arderea gazelor naturale cu emisii reduse de NOx, creșterea eficienței, monitorizarea emisiilor.Retehnologizarea CAF cuprinde :
instalarea unor arzătoare de gaze naturale și combustibil lichid ușor ( CLU )cu NOx redus;
reparația capitală a părții sub presiune;
înlocuirea automatizării cazanului;
realizarea unei instalații de monitorizare a noxelor (NOx,);
reabilitarea coșului de fum și a canalelor de gaze arse.
Retehnologizarea CAF 4 de 100 Gcal/h ( 116,3 MWt) pentru arderea gazelor naturale și a CLU cu emisii reduse de NOx, creșterea eficienței, monitorizarea emisiilor.Retehnologizarea CAF cuprinde:
instalarea unor arzătoare de gaze naturale și CLU cu NOx redus;
reparația capitală a părții sub presiune;
înlocuirea automatizării cazanului;
realizarea unei instalații de monitorizare a noxelor (NOx, SO2, pulberi);
reabilitarea coșului de fum și a canalelor de gaze arse;
Modernizarea stațiilor de pompe de transport agent termoficare prin instalarea unor pompe și/sau motoare noi pentru unele pompe, instalarea unor convertizoare de frecvență.
Cazanele de apă fierbinte din CET Centru trebuiesc retehnologizate cu impunerea următoarelor condiții fundamentale:
randament 93 %
emisia de NOx pe gaze naturale 200 mg/Nmc 6 % O2
emisia de NOx pe CLU 450 mg/Nmc
. – Planul de acțiuni CET [NUME_REDACTAT] : elaborare proprie după [NUME_REDACTAT]-beneficiar – [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] CET – Sud:
Retehnologizarea a trei cazane de abur (CAE 1, CAE2, CAE 3) pe lignit de 100 t/h, 15 bar, 250o C care aparțin de IMA 6 pentru arderea cu NOx redus și pentru creșterea eficienței. Retehnologizarea fiecărui cazan include următoarele măsuri tehnice:
realizarea unui sistem de alimentare a focarului cu aer superior ([NUME_REDACTAT] Ports) pentru reducerea emisiei de Nox;
realizarea unui sistem de injecție uree la fine focar (SNCR) pentru reducerea emisiei de NOx;
instalarea unui grătar de postardere, în scopul creșterii eficienței cazanului prin diminuarea nearselor mecanice;
suplimentarea suprafeței de schimb de căldură a supraîncălzitorului pentru menținerea constantă a temperaturii de supraîncălzire 250oC, având ca urmare funcționarea eficientă a turbinei de abur în toată gama de sarcină;
înlocuirea automatizării cazanului pentru asigurarea eficienței în funcționare pe toată plaja de sarcină pentru coșul comun al cazanelor IMA 6, realizarea instalației de monitorizare a noxelor (SO2,NOx, pulberi).
Realizarea unei instalații de desulfurare a gazelor de ardere pentru cele trei cazane de abur retehnologizate (IMA 6) pentru încadrarea emisiilor de bioxid de sulf ( SO2) în limitele prevăzute de autorizația integrată de mediu. Instalația va cuprinde stația de transformare precum și utilaje specifice desulfurării (silozuri).
Modernizarea stației de pompe de transport agent termoficare prin instalarea unor pompe și/sau motoare noi pentru unele pompe, instalarea unor convertizoare de frecvență.
Cazanele de abur pe lignit de la CET Sud trebuiesc retehnologizate cu impunerea următoarelor condiții fundamentale: randament 87 %, combustibil suport gaz 5%, emisia de NOx pe cărbune 250 mg/Nmc 6 % O2 și emisia de NOx pe gaz 200 mg/Nmc 3 % O2.
Plan de acțiuni CET [NUME_REDACTAT] : elaborare proprie după [NUME_REDACTAT]-beneficiar – [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de desulfurare de la CET Sud trebuie să asigure:
desulfurarea gazelor de ardere provenite de la trei cazane de 100 t/h în funcțiune la sarcină nominală;
desulfurarea gazelor de ardere în condițiile în care lignitul utilizat atinge maximul de conținut de sulf din banda de calitate;
desulfurarea gazelor de ardere până la un conținut de SO2 de 400 mg/Nmc 6 %;
Condițiile tehnice avute în vedere la elaborarea studiului de fezabilitate sunt:
Cazanele de abur pe lignit de trebuiesc retehnologizate cu impunerea următoarelor condiții fundamentale: randament 87 %, combustibil suport gaz 5%, emisia de NOx pe cărbune 200 mg/Nmc 6 % O2, emisia de NOx pe gaz 200 mg/Nmc 3 % O2;
Cazanele de apă fierbinte din CET Centru trebuiesc retehnologizate cu impunerea următoarelor condiții fundamentale : randament 93 %, emisia de NOx pe gaze naturale 200 mg/Nmc 3 % O2, emisia de NOx pe 450 mg/Nmc ;
Instalația de desulfurare de trebuie să asigure: desulfurarea gazelor de ardere provenite de la trei cazane de 100 t/h în funcțiune la sarcina nominală, desulfurarea gazelor de ardere în condițiile în care lignitul utilizat atinge maximul de conținut de sulf din banda de calitate, desulfurarea gazelor de ardere până la un conținut de SO2 de 250 mg/Nmc 6 % O2.
Rezultatele principalelor investiții
Sursa : elaborare proprie după [NUME_REDACTAT]-beneficiar – [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] atingerea obiectivelor din Planurile de acțiune pentru CET Centru și CET Sud, S.C. TIMTERM S.A. și [NUME_REDACTAT] au întocmit documentația pentru accesarea de fonduri nerambursabile pe POS Mediu și anume, [NUME_REDACTAT] Termoficare și SF “Retehnologizarea sistemului de termoficare din municipiul Timișoara în vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană”.
[NUME_REDACTAT] (aprobat prin HCL 201/26.05.2009), Studiul de Fezabilitate și [NUME_REDACTAT]-Beneficiu prezintă situația actuală, previziunile pentru dezvoltarea sistemului de termoficare și, în baza acestor informații, propune opțiuni strategice pentru reabilitarea sistemului de termoficare și investiții prioritare în vederea identificării celei mai eficiente soluții din punct de vedere al costurilor pentru sistemul de încălzire urbană din Timișoara.
3.7. Indicatori de performanță
Toși indicatorii analizați pot duce la atingerea conformării cu directivele UE subliniate în POS Mediu. Este evaluată modalitatea cea mai eficientă din punctul de vedere al costurilor pentru continuarea funcționării, luând în considerare suportabilitatea populației și în special studiile de pre-fezabilitate.
Au fost recomandate opțiunile care cel mai probabil ar putea duce la dezvoltarea sistemului de încălzire centralizată din Timișoara. Aceasta îndeplinește cerințele [NUME_REDACTAT] în modul cel mai eficient din punctul de vedere al costului în timp ce, în același timp, îndeplinește cerințele directivelor UE relevante și a obiectivelor naționale.
Capacități (în unități fizice și valorice).Se retehnologizează :
3 cazane abur 100t/h;
1 cazan de apă fierbinte de 100 Gcal/h;
1 cazan de apă fierbinte de 50 Gcal/h;
7 pompe de termoficare de 1300 mc/h.
Măsurile investiționale pe termen lung vor asigura totala conformare cu cerințele privind mediul și vor duce la un serviciu public de alimentare cu energie termică sigur și de încredere pentru populație la un preț suportabil în cadrul fiecărei opțiuni din cele propuse.
S-au identificat toate investițiile necesare pentru reabilitarea întregului sistem de încălzire centralizată pentru a se atingere totala conformare cu directivele UE relevante și prioritățile municipale, luând în considerare suportabilitatea investițiilor de către populație și capacitatea locală de implementare.
Indicatori de performanță pentru proiect
Sursa: www. primariatm.ro, [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] propuse de retehnologizare iau în calcul cerințele incluse în viitoarea directivă IMMC (IPPC Recast).Nu sunt necesare măsuri suplimentare din 2016 pentru CET Sud.La CET CENTRU proiectul propune măsuri primare de reducere a emisiilor de NOx. După 2015, se vor implementa măsuri suplimentare de reducere a emisiilor de noxe.
Finanțarea proiectului diferențiată pe surse de finanțare
Sursa: www. primariatm.ro, [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]-Beneficiu, din punct de vedere financiar, proiectul este eligibil pentru finanțare din sprijin comunitar. Total investiții : 50,683 milioane € (exclusiv TVA) din care construcții și montaj (C+M): 14.160.362€(exclusiv TVA).
– Costul investiției
1 €=4,1630 lei
Sursa: www. primariatm.ro, [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] cu cheltuielile neprevăzute, asistența tehnică pentru management de proiect și construcție,supervizare și proiectare finală nu sunt incluse în cantitățile investiționale – totuși, acestea vor fi incluse în studiul de fezabilitate precum și în calculul valorii nete actualizate
3.8. Selecția proiectului
Programul de investiții propus este rezultatul prioritizării unui număr de 5 opțiuni (dintr-un total de 13 studiate în [NUME_REDACTAT]), în baza unor criterii de selecție financiare, de mediu, tehnice și de suportabilitate. Criteriile de selecție s-au definit în baza obiectivelor naționale și municipale. În conținuarea acestui proiect, în luna decembrie 2008, [NUME_REDACTAT] a lansat o nouă asistență tehnică pentru pregătirea portofoliului de proiecte “PHARE CES 2006/018-147.04.03/08.03”.Consultantul selectat pentru elaborarea aplicațiilor de finanțare și a documentelor suport este Institutul de Studii și [NUME_REDACTAT] – ISPE.
În acest context, în conformitate cu prevederile contractuale, în cadrul asistenței tehnice mai sus menționate, a fost organizat un proces de pre-selecție. Scopul procesului de preselecție a fost acela de a identifica proiectele eligibile pentru finanțare din POS Mediu, precum și de a selecta, în final, 5 dintre acestea în vederea pregătirii aplicațiilor de finanțare în cadrul acestei asistențe tehnice.
Principalele criterii care au stat la baza prioritizării potențialilor beneficiari au fost cele aprobate deja de către Comitetul de Monitorizare a POS Mediu, după cum urmează:
.- Principalele criterii care au stat la baza prioritizării
Această etapă de pre-selecție s-a adresat autorităților locale din 22 de municipii/orașe care coordonează activitatea operatorului de termoficare în municipalitățile respective, eligibile conform POS Mediu.
Etapa de preselecție a cuprins următoarele acțiuni:
Obținerea acceptului Beneficiarilor de a fi incluși în procesul de selecție;
Determinarea eligibilității Beneficiarilor;
[NUME_REDACTAT].
Eligibilitatea celor 18 beneficiari rămași după acțiunea precedentă s-a analizat în baza criteriilor de eligibilitate din [NUME_REDACTAT] pentru POS Mediu – [NUME_REDACTAT] 3, și anume:
Criteriul 1: Beneficiarul este autoritate publică;
Criteriul 2: Beneficiarul este proprietar al întregului sistem de termoficare.
[NUME_REDACTAT] s-a realizat în baza următoarelor criterii:
Criteriul 1 „Relevanța față de obiectivele POS [NUME_REDACTAT] 3”.
Criteriul 2 „Modul de evoluție a sursei de producere a energiei termice”.
Criteriul 3 „Fezabilitatea implementării proiectelor de investiții”.
În urma selectării programului de investiții pe termen lung, proiectul recomandă investiții prioritare pe termen scurt necesare asigurării creșterii eficienței energetice și conformării cu obligațiile de mediu stipulate în Tratatul de Aderare.
3.9. Implementarea proiectului
Planul de Acțiune pentru implementarea proiectelor propuse a fi finanțate prin fonduri UE este realizat pe baza cerințelor administrative, de mediu și instituționale în concordanță cu reglementările CE și naționale.
-Acțiuni, durata și termenele limită pentru realizarea acestora
Sursa : elaborare proprie după [NUME_REDACTAT]-beneficiar – [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de Acțiune pentru implementarea proiectelor propuse a fi finanțate prin fonduri UE respectă termenele limită privind conformarea cu cerințele de mediu potrivit POS Mediu.
Perioada de implementare pentru măsurile propuse este 2009-2015 datorită:
termenelor limită pentru conformarea cu cerințele privind mediul;
politica națională privind economisirile de energie în sistemul de încălzire centralizată, transpusă în Strategia pentru reabilitarea încălzirii centralizate.
Durata de viață a investițiilor este mai mare decât perioada de 20 de ani.Investițiile propuse asigură conformarea cu cerințele legislative privind mediul și cu politica națională în sectorul de energie.
4. CONCLUZII
În ultimul an instrumentele politicii de mediu din România s-au diversificat. Administrația locală și agenții economici și au devenit conștienți de necesitatea planificării în domeniul managementului de mediu, mulți dintre aceștia făcând demersuri pentru certificarea unor sisteme de management de mediu recunoscute internațional.
Se observă, în ultima vreme, o creștere a abilității în capacitatea de elaborare a proiectelor de mediu, a capacității agenților economici și a administrației locale de a identifica și accesa fonduri necesare îmbunătățirii performanței de mediu. Privind investițiile în domeniul protecției mediului în România se poate aprecia că România este o prezență din ce în ce mai puternică în realizarea unor proiecte de mediu, atât pe plan intern cât și internațional, prin participarea la diverse congrese și summit-uri, dar și prin încheierea unor parteneriate cu alte țări pentru realizarea unei colaborări cât mai bune în domeniul protecției mediului. În condițiile intensificării relațiilor de colaborare dintre țara noastră și alte state, în domeniul mediului, s-au semnat diverse acorduri și convenții internaționale și s-au decis măsuri ce se impun pentru a se obține o dezvoltare durabilă.Trebuie să subliniem că între politicile de mediu, sociale și economice există interferări, primele fiind o parte esențială a celorlalte.
Putem spune că, în timp ce politica social-economică reprezintă ansamblul de măsuri elaborate la nivel macro și microeconomic, în scopul administrării vieții economice, care să limiteze disfuncționalitățile ce se manifestă în economie (crize, șomaj, inflație), armonizând creșterea economică, politica de mediu reprezintă un ansamblu de măsuri elaborate la nivel macro și microeconomic, în scopul reducerii procesului de deteriorare a calității sănătății omului și a mediului, a naturii (menținerea bogăției și diversității formelor de viață) și a calității factorilor de mediu care afectează producția (solul, vegetația, materiile prime etc.).
Avut un rol important nu numai prin prisma finanțarii investițiilor de mediu, cât și în acumularea experienței necesare pregătirii programelor de post-aderare, îl au programele de pre-aderare. S-a câștigat experiența din pregătirea strategiilor sectoriale, dezvoltarea proiectelor, procedurile de achiziție, evaluarea impactului asupra mediului, achiziția de terenuri, monitorizarea.Uneori, adoptarea legislației naționale creează confuzii pentru părțile implicate la nivel local și național (proprietatea terenului, evaluarea impactului asupra mediului, standarde financiare de control și de achiziții publice, cerințe contractuale) și creează conflicte pe parcursul procesului de implementare.
Investițiile în reabilitarea sistemului de încălzire centralizată ar îmbunătății funcționarea sistemului. Cu toate acestea, în același timp, se estimează că vor crește și costurile cu combustibilul precum și alte costuri. Subvențiile sociale ar trebui menținute pentru a proteja consumatorii cu venituri mici de creșteriile excesive ale energiei termice.Sistemele de termoficare au un impact socio-economic mai mare, după cum se arată în diferitele strategii, planuri și programe naționale datorită combinării impactului în sectoarele energetic, de mediu și cel al serviciilor publice. Sistemele de termoficare sunt servicii publice care trebuie, pe de o parte, să asigure generarea și furnizarea de căldură conținuă consumatorilor, la un nivel de preț rezonabil, și pe de altă parte, de a asigura o eficientă generare și furnizare a energiei și un impact redus asupra mediului înconjurător și asupra sănătății populației. Pentru a îndeplini aceste cerințe, au fost identificate ținte specifice pentru reabilitarea sistemului de termoficare din Timișoara.
De multe ori au fost înregistrate întârzieri în elaborarea și aprobarea dosarelor de licitație, în procesul de achiziții publice, întârzieri în semnarea contractelor de lucrări și servicii. Toate aceste probleme au fost luate în considerare la stabilirea sistemului de implementare pentru fondurile de post aderare și a fost organizat un sistem descentralizat pentru implementarea POS Mediu cu MMP, ca Autoritate de Management la nivel central, și [NUME_REDACTAT] la nivel regional.
Timișoara pare a avea predicții bune, având dezvoltare constantă din punct de vedere economic și o mică descreștere în ceea ce privește populația.Venitul mediu pe gospodărie în Timișoara este mult peste media națională, ceea ce este deasemenea reflectat de un consum mediu de energie termică pe gospodărie mai mare decât consumul mediu .Datorită creșterii economice estimate în județul Timiș care va fi probabil mai mare decât creșterea prețului energie termice de-a lungul perioadei de planificare de 20 de ani și datorită angajamentului exprimat de autoritățile locale de a sprijini o menținere și creștere a pieței de încălzire în sistem centralizat se estimează că zona de clădiri din Timișoara ce va fi încălzită prin sistemul de termoficare se va stabiliza la nivelul prezent de-a lungul perioadei de planificare.
În același timp, intensitatea căldurii va descrește în concordanță cu [NUME_REDACTAT] Națională a României, necesarul de căldură rezultat descrescând astfel gradual la aproximativ 40% în comparație cu nivelul actual în cadrul perioadei de planificare. În ciuda descreșterii previzionate de 40% a intensității căldurii, aceasta totuși va rămâne mult deasupra mediei naționale în timpul perioadei de planificare.
Observăm din păcate o documentație foarte stufoasa și greoaie în cazul întocmirii proiectelor, cererilor de finanțare și raportărilor financiare pe perioada implementării. Credem că acest lucru se datorează neregulilor în ceea ce privește gestionarea acestor fonduri, constatate în urma verificărilor efectuate de către experții [NUME_REDACTAT], și încercării de a controla și supraveghea cât mai în amănunt derularea acestora.
Faptele au demonstrat că, deseori, aceste activități discontinue reprezentate de proiectele de investiții întâmpină numeroase dificultăți de-a lungul pregătirii și executării lor, ceea ce se finalizează în rezultate nesatisfăcătoare și în eșecuri de genul termenelor de finalizare depășite, costuri mai mari decât bugetele, neîndeplinirea specificațiilor inițiale etc. Aceste dificultăți și nerealizări se datorează faptului că orice proiect complex se desfășoară într-un mediu incert și este supus conținuu influențelor externe.
O corectă gestionare a proiectelor, deși nu garantează atingerea în totalitate și în toate situațiile a obiectivelor prevăzute, trebuie totuși să asigure, în majoritatea situațiilor, obținerea unor rezultate similare dorințelor și scopurilor propuse.Nerealizarea obiectivelor propuse nu se datorează faptului că proiectele complexe sunt neguvernabile prin natura lor, ci, în realitate, fiecare proiect impune utilizarea unor metode și tehnici adaptate fiecărui caz.
Pentru a duce la capăt acest proiect se disting patru etape importante, și anume: definirea proiectului, formularea sa, execuția și, în final, funcționarea sa într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat. Și acest viitor face ca procesul de proiectare să fie dificil și plin de complexitate deoarece se realizează bazându-se pe un nivel prezent de cunoaștere în scopul asigurării unei operativități viitoare a proiectului.
Un proiect poate fi calificat ca un proiect câștigător atunci când, o dată cu trecerea timpului, își manifestă rentabilitatea (socială sau financiară). Este un proces guvernat de incertitudine și miezul problemei constă în a ști cum se reduce aceasta pentru a finaliza proiectul în termenii asumați. În cazul în care se reușește acest lucru, atunci riscul va fi acceptabil și investiția rentabilă.
5.BIBLIOGRAFIE
Marchis, G. Analiza fondurilor europene pre și post aderare în România, [NUME_REDACTAT] și Pedagogică, 2009.
Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, modificată și completată, publicătă în [NUME_REDACTAT] al României nr. 577/ 29.06.2004.
[NUME_REDACTAT] nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, publicătă în [NUME_REDACTAT] nr. 517/01.08.2007.
Mccollum, J.K. / Banacu, C.S. Management de proiect. O abordre practică, [NUME_REDACTAT], București, 2007.
Ionescu, C. / Toderaș, N. Politica de dezvoltare regională, [NUME_REDACTAT], București, 2007.
http://www.mmediu.ro/proiecte_europene_pos.htm, Accesat la data de 02.06.2013
http://www.posmediu.ro/Axa_prioritara_3, Accesat la data de 02.06.2013
http://www.fonduri-ue.ro, Accesat la data de 04.06.2013
http://www.guv.ro, Accesat la data de 02.06.2013
http://www.mdlpl.ro, Accesat la data de 04.06.2013
http://www.mira.gov.ro, Accesat la data de 02.06.2013
http://www.inforegio.ro/, Accesat la data de 30.05.2013
http://www.ier.ro, Accesat la data de 04.06.2013
http://europa.eu, Accesat la data de 02.06.2013
http://vwww.eurobarometer.com, Accesat la data de 02.06.2013
http://www.ae-fonduristructurale.ro/, Accesat la data de 04.06.2013
http://www.finanțare.ro/fonduri-structurale-2009-ghid.html, Accesat la data de 02.06.2013
http://consult-invest.uv.ro/index.html, Accesat la data de 30.05.2013
http://www.accesarefonduri.eu, Accesat la data de 04.06.2013
http://www.euractiv.ro, Accesat la data de 02.06.2013
http://www.posmediu.ro , Accesat la data de 30.05.2013
BIBLIOGRAFIE
Marchis, G. Analiza fondurilor europene pre și post aderare în România, [NUME_REDACTAT] și Pedagogică, 2009.
Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, modificată și completată, publicătă în [NUME_REDACTAT] al României nr. 577/ 29.06.2004.
[NUME_REDACTAT] nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, publicătă în [NUME_REDACTAT] nr. 517/01.08.2007.
Mccollum, J.K. / Banacu, C.S. Management de proiect. O abordre practică, [NUME_REDACTAT], București, 2007.
Ionescu, C. / Toderaș, N. Politica de dezvoltare regională, [NUME_REDACTAT], București, 2007.
http://www.mmediu.ro/proiecte_europene_pos.htm, Accesat la data de 02.06.2013
http://www.posmediu.ro/Axa_prioritara_3, Accesat la data de 02.06.2013
http://www.fonduri-ue.ro, Accesat la data de 04.06.2013
http://www.guv.ro, Accesat la data de 02.06.2013
http://www.mdlpl.ro, Accesat la data de 04.06.2013
http://www.mira.gov.ro, Accesat la data de 02.06.2013
http://www.inforegio.ro/, Accesat la data de 30.05.2013
http://www.ier.ro, Accesat la data de 04.06.2013
http://europa.eu, Accesat la data de 02.06.2013
http://vwww.eurobarometer.com, Accesat la data de 02.06.2013
http://www.ae-fonduristructurale.ro/, Accesat la data de 04.06.2013
http://www.finanțare.ro/fonduri-structurale-2009-ghid.html, Accesat la data de 02.06.2013
http://consult-invest.uv.ro/index.html, Accesat la data de 30.05.2013
http://www.accesarefonduri.eu, Accesat la data de 04.06.2013
http://www.euractiv.ro, Accesat la data de 02.06.2013
http://www.posmediu.ro , Accesat la data de 30.05.2013
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Finantarea Prin Programul Operational Sectorial Mediu (ID: 1590)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.