. Finantarea Prin Leasing
CUPRINS
Introducere……………………………………………………………………………………………………………3
CAPITOLUL I.Aspecte generale privind operatiunile de leasing
1.1.Definirea conceptului de leasing…………………………………………………………………………4
1.2. Clasificarea operațiunilor de leasing…………………………………………………………………..7
1.3. Importanța leasingului fața de alte operațiuni comerciale…………………………..16
CAPITOLUL II. Prezentarea pieței leasingului din România
2.1. Scurt istoric al conceptului de leasing………………………………………………………………20
2.2. Reglementările privind operațiunile de leasing din România……………………….22
2.3. Prezentarea pieței leasingului din România ………………………………………………………25
CAPITOLUL III. Studiu de caz: Finanțarea de autoturisme prin ATLASSIB LEASING IFN SA
3.1. Prezentarea generală a ATLASSIB LEASING SA…………………………………………….35
3.2. Finanțarea autoturismelor prin ATLASSIB LEASING SA………………………………….40
Concluzii………………………………………………………………………………………………………….48
Bibliografie…………………………………………………………………………………………………………51
„Bogăția nu se măsoară prin titlurile de proprietate, ci prin efectiva utilizare a unor bunuri, chiar dacă sunt proprietatea altora.”
Aristotel (Retorica)
CAPITOLUL I
ASPECTE GENERALE PRIVIND OPERAȚIUNILE
DE LEASING
1.1. Definirea conceptului de leasing
Mai întâi de toate, termenul de leasing vine din englezescul “lease” care înseamnă
“a închiria”. Acest termen s-a extins cu repeziciune, fiind acum cel mai la îndemână pentru a denumi aceste operațiuni, chiar dacă el nu exprimă, în fapt o închiriere.
Leasingul reprezintă o noțiune care a pătruns în toate dicționarele economice cu sensuri din ce în ce mai largi, fascinând prin simplitatea operațiunii și avantajele ei. El reprezintă o tehnică de finanțare pe termen lung. Această tehnică de finanțare care presupune un risc ridicat, vine să dea satisfacție agenților economici care nu pot să obțină credite de la bănci, ori nu pot să-și greveze patrimoniul prin instituirea de ipoteci sau gajuri.
Din punct de vedere economic, leasingul reprezintă o operațiune de finanțare în care finanțatorul asigură fondurile necesare pentru întreaga investiție.
Din punct de vedere juridic, leasingul reprezintă un contract complex care permite unei persoane să obțină și să utilizeze un bun fără a plăti imediat prețul.
Primii autori români care s-au încumetat să dea o definiție operațiunii de leasing sunt:
D. Voiculescu și M. Coraș: “leasingul este o formă de închiriere a unor mașini, utilaje, mijloace de transport și a altor bunuri întreprinderilor care, în general, nu dispun de suficiente fonduri proprii ori împrumutate, nici de credite bancare tradiționale, de către societăți financiare care le cumpără de la producători și le închiriază pe o perioadă anumită cu condiții de plată și utilizare clar stipulate într-un contract ce constituie suportul juridic al acțiunii”.
O definție foarte sugestivă atribuită leasingului a fost elaborată de B. Ștefănescu și I. Rucăreanu, astfel: “leasingul este o cumpărare în scop de închiriere urmată de o închirire în scop de vânzare”. De asemenea, leasingul este “ o formă de dare în folosință, contra unei taxe, a mașinilor, utilajelor, mijloacelor de transport și altor bunuri mobile și imobile, unor intreprinderi care nu dispun de resurse financiare necesare achiziționării lor, pe o perioadă determinată, în condițiile de plată și utilizare precizate în contract”.
Conform Standardului Internațional de Contabilitate, referitor la operațiunile de leasing IAS 17 “LEASING”, apărut în 1994 și revizuit în 1997, “leasingul este un acord prin care locatorul cedează locatarului, în schimbul unei plăți sau a unei serii de plăți dreptul de a utiliza un bun pentru o perioadă convenită de timp”.
Monica Violeta Achim, definește leasingul ca fiind: “un proces prin care se trasmite de la finanțator (locator) la beneficiar (locatar) dreptul de folosință a unui bun (cumpărat sau realizat de finanțator) la solicitarea acestuia din urmă, contra unei redevențe, iar la sfârșitul perioadei de folosință, finanțatorul se obligă să respecte dreptul de opțiune al utilizatorului privind dobândirea dreptului de proprietate, prelungirea contractului de leasing ori încetarea raporturilor contractuale”.
În forma cea mai simplă, această operațiune se prezintă astfel:
Cumpără bunul Închiriază bunul
Figura nr.1
Normele legale privind leasingul, prevăd: “leasingul este o operațiunea prin care o parte denumită locator/finanțator, transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosință asupra unui bun al cărui proprietar este celeilalte părți, denumită utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plăți periodice, denumită rată de leasing, iar la sfârșitul perioadei de leasing, locatorul/finanțatorul se obligă să respecte dreptul de opțiune al utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a înceta raporturile contractuale.
Operațiunile de leasing pot avea ca obiect bunuri imobile, precum și bunuri mobile de folosință îndelungată, aflate în circuitul civil, cu excepția înregistrărilor pe bandă audio și video, a pieselor de teatru, manuscriselor, brevetelor și a drepturilor de autor. Leasingul este o operație complexă, clădită pe interesele complementare ale celor ce participă la aceasta, de așa natură încât fiecare dintre participanți trage un folos ce depinde și de comportarea celorlalți și de nevoile economice care sunt complementare.
Definitii ale conceptului de leasing in lume
În SUA, țara de origine a leasingului, este definit astfel: ”operațiile de leasing reprezintă transferul dreptului folosinței unor bunuri pentru o perioadă limitată, după care se poate proceda la returnarea lor, vânzarea cu acordul părților, sau prelungirea duratei folosinței”.
Prima definiție legală a leasingului în Europa Continentală provine din Franța, unde operațiunea poartă numele de “credit-bail”. Normele legale din această țară prevăd că operațiunile de credit-bail sunt reprezentate de următoarele:
închirierea unor bunuri de echipament ori de materiale sau utilaje cumpărate
operațiunile prin care o întreprindere dă cu chirie bunurile imobile
În Italia, normele legale privind leasingul definesc leasingul prin “închirierea bunurilor mobile ori imobile pe care finanțatorul le dobândește ori le confecționează în raport cu indicațiile date de utilizator, acesta din urmă asumându-și toate riscurile pe timpul viabilității contractului, având și dreptul de a deveni proprietarul bunului primit în locațiune, cu condiția de a plăti prețul stabilit la data încheierii contractului”.
Legislația belgiană oferă cea mai fidelă definiție a leasingului mobiliar și imobiliar. Definiția este următoarea:
Se consideră locație-finanțare sau leasing atunci când există următoarele condiții:
operațiunea se referă la bunuri pe care locatarul le utilizează exclusiv în producția de bunuri și servicii;
bunurile trebuie să fie special achiziționate de la locator în vederea închirierii conform specificațiilor viitorului locatar;
durata locației fixată în contract trebuie să corespundă duratei estimate de utilizare
economică a bunului;
prețul locației trebuie să fie astfel fixat încât să se amortizeze valoarea bunului închiriat pe perioada de utilizare determinată prin contract;
contractul trebuie să prevadă posibilitatea locatarului de a deveni proprietarul bunului închiriat la sfârșitul contractului, în schimbul unui preț fixat în contract, preț care trebuie să corespundă valorii reziduale estimate a acelui bun.
O definiție foarte sumară a leasingului a fost dată în Germania prin circularele fiscale ale anului 1971 și respectiv 1972, stabilind drept criteriu unic în caracterizarea contractului durata sa fixă și perioada în care este reeșalonată restituirea capitalului investit de finanțator.
Astfel, circularele menționate prevăd următoarele:
contractul este încheiat pe o perioadă detrminată (irevocabilă), timp în care nici una din părți nu este îndreptățită a proceda la reziliere;
mărimea plăților care se fac de către beneficiarul utilizator în timpul perioadei irevocabile cuprinde, în afara costului de achiziție ori de producție, și toate cheltuielile accesorii suportate de societatea finanțatoare.
1.2. Clasificarea operatiunilor de leasing
Extinderea operațiunilor de leasing în lume a dus la modalități diferite de organizare și finanțare a lor, cuprinse într-un sistem de criterii de clasificare a acestor operațiuni, astfel:
1) Pe plan mondial, din punctul de vedere al tipologiei operațiunilor de leasing, cea mai utilizată clasificare împarte acest tip de operațiuni în două mari categorii: operațiuni de leasing financiar și operațiuni de leasing operațional.
Cu privire la leasingul financiar, literatura de specialitate a consemnat următoarele caracteristici principale:
Contractul se încheie pe așa numita perioadă de bază (prima închiriere) care, de obicei, coincide cu durata normată de utilizare a bunului;
Utilizatorul la finele perioadei de leasing, adeseori, optează pentru prelungirea contractului, chiria cuprinde eșalonat întregul preț de vânzare al contractului inclusiv costurile auxiliare și o cotă de profit;
Contractul de leasing financiar nu poate fi reziliat de nici una dintre părți; riscurile
economico-financiare sunt transferate asupra clientului, iar în cazul întârzierii plății ratelor de către client, proprietarul are dreptul să dispună de obiectul închiriat;
La încheierea contractului se specifică cine este responsabil de plata reparațiilor,
întreținerii, impozitelor, asigurărilor și a altor cheltuieli. De obicei, sarcina plăților acestor cheltuieli revine locatarului, cazul în care se numește net, iar dacă sarcina revine locatorului, leasingul se mai numește full-service sau de mentenanță.
În ceea ce privește leasingul operațional, denumit și funcțional sau de exploatare, literatura de specialitate, a constatat următoarele caracteristici principale ale acestuia:
Durata contractului de leasing operațional este mult mai mică decât durata de viață
economică a bunului închiriat;
Din prețul de vânzare al bunului se recuperează prin chirii, în perioada de bază, numai o parte din valoarea acestuia și nu integral, ca și în cazul leasingului financiar
De regulă, contractul de leasing operațional se combină cu cel de service și întreținere
când costul acestor servicii se include în ratele de leasing sau pe lângă contractul de leasing, se încheie și un contract separat de service;
altă caracteristică a leasingului operațional este că, adesea, după expirarea perioadei de bază există o clauză de anulare (reziliere) care dă posibilitatea locatarului să renunțe la locație și să restituie ehipamentul înainte de expirarea contractului; aceasta este o facilitate importantă pentru locatar deoarece echipamentul poate fi înapoiat dacă se uzează moral ca urmare a evoluției tehnologiei sau înapoiat dacă se uzează moral ca urmare a evoluției tehnologiei sau dacă locatorul nu mai are nevoie de el datorită declinului afacerilor.
Leasingul operațional este folosit mai ales de societățile de leasing sau de producătorii care dispun de mărfuri foarte căutate pe piață și la care dețin poziții cheie..
2)După modalitățile de finanțare a operațiunilor de leasing există: leasing cu finanțare internă când finanțatorul utilizează surse proprii de finanțare (leasing în forma sa clasică, leasing furnizor) și leasing cu finanțare externă când finanțatorul utilizează resurse externe pentrumică decât durata de viață
economică a bunului închiriat;
Din prețul de vânzare al bunului se recuperează prin chirii, în perioada de bază, numai o parte din valoarea acestuia și nu integral, ca și în cazul leasingului financiar
De regulă, contractul de leasing operațional se combină cu cel de service și întreținere
când costul acestor servicii se include în ratele de leasing sau pe lângă contractul de leasing, se încheie și un contract separat de service;
altă caracteristică a leasingului operațional este că, adesea, după expirarea perioadei de bază există o clauză de anulare (reziliere) care dă posibilitatea locatarului să renunțe la locație și să restituie ehipamentul înainte de expirarea contractului; aceasta este o facilitate importantă pentru locatar deoarece echipamentul poate fi înapoiat dacă se uzează moral ca urmare a evoluției tehnologiei sau înapoiat dacă se uzează moral ca urmare a evoluției tehnologiei sau dacă locatorul nu mai are nevoie de el datorită declinului afacerilor.
Leasingul operațional este folosit mai ales de societățile de leasing sau de producătorii care dispun de mărfuri foarte căutate pe piață și la care dețin poziții cheie..
2)După modalitățile de finanțare a operațiunilor de leasing există: leasing cu finanțare internă când finanțatorul utilizează surse proprii de finanțare (leasing în forma sa clasică, leasing furnizor) și leasing cu finanțare externă când finanțatorul utilizează resurse externe pentru finanțarea leasingului (leasing cu finanțare bancară, leasing leverage, leasing cu credit furnizor).
Leasingul în forma sa clasică este acea operațiune de leasing în care finanțatorul (societatea de leasing) dispune de resurse proprii utilizate în achiziționarea bunului care va face obiectul contractului de leasing. În acest caz, bunul este achiziționat din surse financiare proprii, iar în structura ratelor de leasing beneficiarul va plăti dobânda pe care ar fi plătit-o unei bănci dacă i-ar fi acordat un împrumut. Adeseori, dobânda percepută acoperă și profitul vizat de finanțator din operațiune și trebuie să fie atractivă pentru beneficiar.
Achită bunul Închiriază bunul
Livreză bunul
Figura nr.2 Schemă a leasingului în forma sa clasică
Leasingul furnizor este situația extrem de simplă când furnizorul coincide cu societatea de leasing. În acest caz, nu mai sunt necesare fonduri pentru achiziționarea bunului de către societatea de leasing deoarece aceasta este însăși cu furnizorul. Această modalitate de finanțare este, desigur, și cea mai ieftină, dar destul de rar întâlnită în practică.
Închiriază bunul
Figura nr.3 Schemă de derulare a leasingului „furnizor”
Leasingul cu finanțare bancară se caracterizează prin aceea că societatea de leasing finanțează bunul pe baza unor resurse financiare atrase, de obicei, de la banci. În acest caz, dobânda percepută de bancă este transferată beneficiarului prin ratele de leasing.
Această modalitate de finanțare este cea mai des întâlnită în practică, deoarece volumul operațiunilor de leasing depășește potențialul financiar al societăților de leasing.
Achită bunul Acordă credite Închiriază bunul
Livrează bunul
Figura nr.4 Schemă de derulare a leasingului cu finanțare bancară
Leasingul laveraj este utilizat frecvent în tranzacțiile cu echipamente de mare valoare cum ar fi avioane, în care societatea de leasing finanțează doar o parte din valoarea bunului, restul fiind acoperit de diferiți creditori (societăți de finanțare) care, contra unei dobânzi, își vor recupera sumele avansate din ratele de leasing încasate de la beneficiari. Acești creditori nu vor solicita societății de leasing rambursarea sumelor în afara clauzelor prevăzute în contractul de leasing, asumându-și astfel riscurile operațiunii. Garanția rambursării sumelor o reprezintă garanțiile oferite în cadrul contractului de leasing de către beneficiar societății de leasing.
Rambursează creditul
Achită bunul Închiriaza bunul
Figura nr.5 Schemă de derulare a leasingului “laveraj”
Leasingul cu credit furnizor apare în situația în care furnizorul livrează bunul pe credit, urmând a încasa contravaloarea sa de la societatea de leasing pe măsura încasării ratelor de leasing de către aceasta de la beneficiari. Și în acest caz, ratele de leasing ar trebui majorate cu dobânda aferentă vânzării pe credit (practic a vânzării în rate).
Achită Închiriază bunul
eșalonat bunul
Creditează
Livrează bunul
Figura nr.5 Schemă de derulare a leasingului cu credit furnizor
3) În funcție de poziția furnizorului în contractul de leasing, distingem: leasing direct și leasing indirect.
Leasingul direct se realizează prin încheierea contractului între producător și utilizatorul bunului ce face obiectul operațiunii, finanțarea fiind asigurată de furnizor (producător). În acest caz, furnizorul este identic cu locatorul, acesta din urmă putând fi producătorul, dar și comerciantul bunului respectiv.
Leasingul indirect presupune existența societăților specializate de leasing, care preiau creditarea, prestarea de servicii, contractarea, finanțarea și controlul plății ratelor, asumându-și riscurile acestor operațiuni. În acest caz, în plus față de contractul de locație încheiat între societatea de leasing și beneficiar se mai încheie și alte contracte, cum ar fi: un contract de vânzare-cumpărare încheiat între producător și societatea de leasing și un contract de mandat între societatea de leasing și beneficiar. Societățile de leasing pot fi:
Societăți de leasing generale- sunt societăți care au ca obiect de activitate leasingul de
echipamente industriale, al bunurilor de folosință îndelungată și al imobilelor, cu destinație comercială sau industrială, imobile cu destinație de locuință ori leasingul fondului de comerț.
Societăți de leasing de intermediere- desfășoară o activitate de mijlocire. Proprietatea
asupra echipamentelor închiriate aparține celor care au furnizat fondurile de investiții (societăți și bănci cu un capital foarte mare) care urmăresc, de fapt, pe această cale evaziunea fiscală.
Societăți de leasing integrate- sunt constituite de către mari unități producătoare care au înființat societăți de leasing proprii pentru a beneficia de avantaje financiare ce rezultă din aceste tranzacții.
4) După conținutul ratelor de leasing, leasingul poate fi brut sau net.
Leasingul net se caracterizează prin aceea că ratele de leasing se calculează numai pe baza prețului net de vânzare al obiectului contractului, fără să includă costul întreținerii sau al reparațiilor.
Leasingul brut (full-service) leasing este caracterizat prin aceea că ratele de leasing includ cheltuieli de întreținere, service, reparații și asigurare. În mod normal, în cazul leasingului operațional se încheie și un contract de full-service sau acesta este integrat celui anterior. Această formă de leasing se întâlnește la instalațiile complexe sau acolo unde se
dorește cucerirea pieței și reprezintă o modalitate de permanentizare a relațiilor dintre firme și de adâncire a relațiilor dintre ele.
5) În funcție de durata de leasing, distingem: leasing pe termen scurt, leasing pe termen mediu și leasing pe termen lung.
Leasingul pe termen scurt, constă în închirierea bunurilor pe o durată de câteva ore, zile sau luni mai multor beneficiari. Amortizarea se realizează prin închirierea pe termene scurte mai multor clienți.
Leasingul pe termen mediu, presupune amortizarea bunului prin închirierea consecutivă a acestora mai multor beneficiari pe termene scurte, de doi-trei ani.
Leasingul pe termen lung, se practică frecvent pe piața bunurilor imobiliare pentru clădiri complet utilate, durata fiind de circa 20-30 de ani.
6) După particularitățile tehnicii de realizare, se disting diferite forme de leasing: lease-back, leasing acționar, leasing experimental, time-sharing, master leasing, leasing cu operator intercalat, operațiuni de hire-renting.
Lease-back-ul este o formă specială a leasingului, conținutul economic al acestei operațiuni, ca și în cazul leasingului obișnuit, fiind de creditare. Diferența este că în cazul operațiunii clasice, societatea de leasing cumpără bunul de la o întreprindere producătoare-exportatoare și îl închiriază unei terțe firme, pe când, în cazul lease-back-ului, societatea de leasing cumpără bunul chiar de la firma utilizatoare pentru a i-l reînchiria cu promisiunea de a i-l vinde ulterior la un preț scăzut. Acest tip de operațiune se utilizează de regulă pentru bunurile imobiliare, dar uneori și pentru bunurile mobiliare, ele permițând o finanțare pe termen lung în condiții mai simple decât prin procedee tradiționale. Utilizatorul își procură fondurile necesare pe care urmează să le restituie eșalonat, iar la expirarea contractului va plăti restul din preț, redobândindu-și bunul. Lease-back-ul îndeplinește astfel funcția de împrumut ipotecar, deoarece proprietatea dobândită de cumpărător (finanțator) reprezintă într-un anumit fel echivalentul dreptului real al unui creditor ipotecar.
În concluzie, caracteristicile principale ale operațiunii de lease-back sunt:
– utilizatorul dobândește lichiditățile din vânzarea bunului;
– utilizatorul își menține dreptul de folosință asupra bunului, în schimbul plății
redevențelor;
Vinde bunuri aflate în proprietate
Închiriază bunul cumpărat
Figura nr.6 Schema de derulare a leasingului “lease-back"
Leasingul acționar reprezintă o tehnică financiară, care a fost inventată pentru a întâmpina cerințele tot mai mari ale întreprinderilor mici și mijlocii în ce privește alegerea de fonduri. Beneficiarul nu vinde bunuri, ci acțiuni ale societății unui fond de investiții care le va ceda în locație în schimbul unei chirii stipulate în contractul de locație. La încheierea contractului, societatea emitentă are posibilitatea de a răscumpăra propriile acțiuni la un preț
convenit între părți, ținând seama de vărsămintele efectuate până în momentul respectiv.
Emite acțiuni care sunt subscrise de un fond de investiții
Beneficiar Finanțator
Cedează în locație acțiunile subscrise
Figura nr.7 Schema de derulare a leasingului “acționar”
Master leasingul sau leasingul de containere este utilizat adesea de expeditorii de mărfuri și de cărăuși pentru care este mai avantajoasă închirierea de containere decât achiziționarea lor. Această modalitate de leasing se prezintă sub două forme:
– term leasing, ceea ce reprezintă o închiriere pe termen dat;
– trip leasing sau închirierea cu voiajul și în care intră în calcul poziția containerelor pe trasee și regimul expoatării lor.
Leasingul experimental reprezintă o tehnică de realizare a unei operațiuni de leasing care se utilizează în scopul promovării exportului de mașini și utilaje și care constă în închirierea acestora pe termen scurt, cu condiția să fie achiziționate de beneficiarii locațiunii dacă sunt corespunzătoare cerințelor, sau să fie restituite dacă prezintă unele neajunsuri.
Time-sharingul presupune sistemul de închiriere în timpi partajați, simultan mai multor clienți care își împart minutele sau orele de utilizare-funcționare.
Sistemul de time-sharing prezintă două avantaje esențiale:
– pentru locatar, îi permite să-și acopere nevoile plătind o rată de leasing mai mică de
câteva ori decât rata normală.
– pentru locator, prin utilizarea cât mai completă a bunului se obține o rată totală de
leasing mult mai mare decât cea care s-ar percepe de la un singur beneficiar.
Leasingul cu operator intercalat apare în situația în care beneficiarul nu are bonitatea solicitată de finanțator pentru a putea beneficia de facilitățile contractului de leasing. Astfel, se poate apela la o altă societate comercială care să devină titulara contractului de leasing și cu care să se asocieze în participațiune pentru a derula contractul..
Operațiunile de hire-renting sunt considerate forme “intermediare” de leasing.
Prin “hire” se înțelege închirierea pe termen scurt a unor mijloace de transport, utilaje și aparate, inclusiv asigurarea service-ului. “Rentingul” reprezintă o operație de închiriere de scurtă durată, dar mai lungă totuși decât operațiunea “hire”.
7) În funcție de natura obiectului tranzacției există: leasing mobiliar, leasing imobiliar și leasing de personal.
Leasingul mobiliar reprezintă acel contract de leasing ce presupune darea în locație a unui bun mobil cum ar fi mijloace de transport (automobile) dar și mijloace de producție (mașini, utilaje, echipamente). În cazul automobileler, de regulă locatorul (de multe ori furnizorul însuși) oferă toată gama serviciilor de garanție, respectiv de întreținere și reparații..
Leasingul imobiliar este acel contract de locație ce presupune darea în locație a unui bun imobil, cum ar fi clădiri, hale industriale și terenurile aferente lor.
Leasingul de personal s-a dovedit a fi o formă foarte eficientă pentru satisfacerea nevoilor temporare de personal ale societăților mici și mijlocii pentru durate mai scurte sau mai lungi.
8) După direcția leasingului, distingem leasing intern și leasing internațional (extern):
Leasingul intern intervine atunci când părțile implicate în contractul de leasing provin din aceeași țară.
Leasingul internațional sau extern, intervine atunci când părțile implicate în contractul de leasing provin din cel puțin două țări diferite. Acesta poate fi, la rândul său, de import, de export, și de tranzit.
1.3. Importanta leasingului fata de alte operatiuni comerciale
1.Leasing versus împrumut
Cele două noțiuni prezintă caracteristici diferite, astfel:
Împrumutul necesită garanții din partea ambelor părți.
– banca va stabili un sistem de rate, în general mai mari decât cele de leasing, care nu sunt deductibile din profit (sumele deductibile se scad din profitul impozabil al firmei).
– bunul cumpărat prin creditul obținut aparține beneficiarului și va apărea în bilanțul firmei; beneficiarul va suporta riscul uzurii morale a bunului, degradarea în timp, din punct de vedere tehnic în comparație cu bunuri din aceeași categorie, mai performante, apărute ulterior pe piață.
Leasingul presupune că garanția o constituie bunul însuși.
– ratele impuse de firma de leasing sunt mai mici (de asemenea avansul pentru leasing este mai mic decât contribuția cu care trebuie să participi în cazul în care soliciți un împrumut) și se stabilesc în funcție de prețul de pe piață al bunului dar și în funcție de taxa pe valoarea adăugată, dobândă, profit. Ratele în sistemul de leasing sunt deductibile din profit;
– bunul este folosit de beneficiar în regim de închiriere și prin urmare nu apare în bilanț, însă beneficiarul poate cumpăra bunul la sfârșitul contractului de leasing la o valoare marginală (costul se stabilește în funcție de perioada rămasă până la deprecierea fizică a bunului), însă nu este obligat să o facă.
– prin faptul că utilizezi bunul în regim de leasing, poți plăti ratele cu banii generați de folosirea bunului respectiv.
2.Leasing versus credit
Leasingul, în forma sa clasică, se poate asemăna unui credit de investiții chiar dacă beneficiarul nu devine imediat proprietarul acesteia. Cele două noțiuni prezintă caracteristici diferite referitoare la:
Gradul de finanțare
– la creditul tradițional, beneficiarul contribuie cu 30%-50% din valoarea investiției;
– la leasing se asigură finanțarea integrală a investiției;
Garanția
– la creditul tradițional, investiția este grevată de o serie de sarcini reale (gaj, ipotecă);
– la leasing, garanția este constituită de chiar dreptul de proprietate asupra bunului închiriat;
Forma
– la creditul tradițional, creditul este acordat sub formă bănească;
– la leasing, creditul este sub formă de echipament;
Analiza documentației financiare
– la creditul tradițional, finanțatorul pune accent mai mult pe analiza situației financiare într-o viziune postfaptică și mai puțin previzională;
– la leasing, societatea de leasing, ca societate finanțatoare, pune accent în principal pe analiza rentabilității proiectului ce va fi finanțat prin leasing, deci are o viziune previzională;
Politica de creditare
– la creditul tradițional, creditarea se face după o analiză foarte complexă realizată de inspectorii de credite;
-la leasing, politica de creditare a societății de leasing este mult mai dinamică, documentația cerută și analizele efectuate sunt mult mai simple.
3.Leasing versus închiriere
Cea mai importanta delimitare trebuie făcută între leasing și o închiriere obișnuită, aici făcându-se cele mai mari confuzii. Deși contractul de leasing poate fi considerat o variantă a contractului de locație, datorită scopului principal, acela de a beneficia de folosința unui bun fără a fi proprietar de drept, există însă o multitudine de deosebiri care conduc la concluzia că leasingul este o operațiune distinctă de o locațiune obișnuită. Printre acestea menționăm:
Dreptul de proprietate asupra bunului
– în cazul contractului de locație, la sfârșitul perioadei, bunul închiriat nu poate trece în proprietatea chiriașului decât în baza unui contract separat de vânzare-cumpărare;
– în cazul contractului de leasing, la sfârșitul perioadei de locație, bunul poate trece în posesia beneficiarului în baza redevențelor plătite și a unui preț rezidual;
Dreptul de opțiune
– în contractul de locațiune, după încetarea locațiunii, locatarul trebuie să restituie bunul în starea în care a fost predat;
– în contractul de leasing, locatarul are dreptul de a opta pentru cumpărarea bunului, prelungirea contractului de leasing ori încetarea raporturilor contractuale;
Numărul participanților la operațiune
– la închiriere apar doi participanți: cel care închiriază bunul și chiriașul;
– la operațiunile de leasing participă, de regulă trei părți: furnizorul, societatea de leasing și beneficiarul;
Inițiativa afacerii
– la închiriere, întreprinderea ce dă cu chirie achiziționează bunul din proprie inițiativă;
– la leasing, bunul se cumpără de către societatea de leasing la cererea expresă a beneficiarului, de aceea nu apare riscul de a nu putea închiria bunul;
Proveniența obiectului tranzacției
– contractul de închiriere obișnuit permite utilizatorului să beneficieze de utilaje deja disponibile oricât dorește și pe durată optimă;
– contractul de leasing presupune cumpărarea de utilaje pentru care trebuie să se cunoască anticipat rentabilitatea, durata de utilizare și modalitățile de amortizare;
Structura obiectului tranzacției
– societățile care practică operațiuni de închiriere obișnuită lucrează cu utilaje standard: vagoane, aparatură medicală, centrale electrice de putere mică;
– societățile de leasing închiriază pe termen mediu mașini cu un înalt grad de specializare și care se află sub incidența progresului tehnic galopant;
Clauza rezilierii
– la închiriere, beneficiarul plătește chirie atât timp cât are nevoie pentru bunul respectiv, după care îl restituie, deci poate oricând revoca contractul;
-la leasing, beneficiarul plătește chirie până la data prevăzută în contract, chiar dacă nu mai are nevoie de bunul respectiv; în timpul închirierii de bază, în toate formele de leasing, contractul de leasing nu poate fi revocat de nici una din părți.
Calculul ratelor de plată
– în cazul contractului de locațiune, ratele se stabilesc în funcție de condițiile existente pe piață și reprezintă contravaloarea dreptului de folosință, deci nu se ține neapărat seama de o recuperare a valorii bunului prin nivelul lor;
– în cazul contractului de leasing, ratele se stabilesc în funcție de prețul de achiziție al bunului cuprinzând cote-părți din acesta și de unele elemente cum ar fi dobândă, profit, TVA. Ratele de leasing consumă din “substanța” bunului până îl duc la valoarea reziduală la sfârșitul contractului.
CAPITOLUL II
Prezentarea pieției leasingului din România
2.1. Scurt istoric
Ca și o serie de alți termeni intrați de curând în limbajul economic din România, termenul de “leasing” este de multe ori confuz pentru cei care nu cunosc teoria economică, dar în același timp apreciat datorită succesului înregistrat în Occident. Astfel, pentru o înțelegere exhaustivă a conceptului se impune în primul rând o abordare a istoricului acestor operațiuni precum și urmărirea evoluției acestora în principalele state ale lumii.
Rădăcinile leasingului sunt extrem de adânci, urme rudimentare ale acestor operațiuni le găsim încă de la începutul omenirii. Încă din antichitate, în țări orientale ca Mesopotamia, Egipt, Fenicia apar forme apropiate ale acestor tipuri de operațiuni. Fiind în concordanță cu activitățile preponderente din acea perioadă, obiectul acestor operațiuni îl constituiau unelte necesare practicării agriculturii, iar subiecții erau, pe de-o parte, clasele bogate (clerul) și, pe de altă parte, agricultorii cărora li se “închiriau” unelte, pământ etc. Astfel, încă din antichitate s-au observat beneficiile obținute prin folosința unui bun, având mai puțină importanță cine deține titlul de proprietate. Aristotel spunea că “bogăția nu se măsoară prin titlurile de proprietate, ci prin efectiva utilizare a unor bunuri, chiar dacă sunt proprietatea altora”.
Primele operațiuni care prefigurau leasingul modern aveau loc în SUA spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Astfel, în 1877, aparatele de telefon au fost închiriate abonaților, iar acest contract avea să fie denumit LEASE. „Leasingul financiar” este strâns legat de omul de afaceri californian D.P.Bootle care, alături de câțiva prieteni, a fondat în 1952 “United States Leasing Corporation”, prima societate specializată în operațiuni de leasing al echipamentelor mobiliare, societate care este astăzi una din cele mai puternice în domeniu cu sediul la San Francisco, având un capital inițial de 20.000 USD.
Această extindere rapidă a leasingului în SUA, după cel de-al Doilea Război Mondial s-a datorat nevoilor enorme de capital pentru restructurarea industriei bazate pe producerea armamentelor. Această restructurare presupunea mari investiții care în majoritatea cazurilor erau finanțate din credite. Însă acordarea de credite era deosebit de riscantă pentru bănci, investitorii nefiind în posibilitatea să prezinte garanții corespunzătoare cerute de către aceștia. Astfel, cea mai corespunzătoare garanție s-a dovedit a fi asupra dreptului de proprietate. Băncile, pentru a minimaliza riscul nerambursării creditelor de către debitori, nu acordau credite, ci cumpărau bunurile de investiții și cedau dreptul de folosință beneficiarilor contra unei chirii plătite la anumite termene bine stabilite. Dreptul de proprietate rămânea la bancă, iar dacă chiriașul nu plătea sumele stabilite prin contract, atunci proprietarul proceda la luarea bunurilor ce-i aparțineau, urmând să găsească un alt beneficiar. Avantajul era pentru ambele părți: băncile (sau marii investitori) reduceau astfel riscul plasării banilor în afaceri dubioase, iar clienții au înțeles astfel că pentru ei nu dreptul asupra bunurilor conta, ci dreptul de folosință.
În 1963, cea mai importantă rețea bancară, National Banks, a primit această autorizație, urmată de Bank Holding Companies, în 1970. Până în 1975, deci în mai puțin de 15 ani, băncile fuseseră autorizate să desfășoare operațiuni de leasing în mod direct în 41 de state americane. Astfel, SUA este liderul mondial în domeniu, atât ca volum al tranzacțiilor cât și din punct de vedere al penetrării pieței (30% din volumul valoric al investițiilor).
În Europa, leasingul a pătruns mai târziu, mai întâi în Anglia și apoi răspândindu-se mai ales în țările occidentale (Germania, Franța, Olanda, Belgia). Se pun bazele juridice ale leasingului pentru fiecare țară, iar terminologia cunoaște diferite nuanțări, de exemplu, în Franța apare sub denumirea de “credit-bail”. După anii ’70, leasingul se extinde și în Asia și în America Latină, rare fiind țările în care leasingul nu este practicat sub o formă sau alta.
În țările socialiste, leasingul a fost utilizat și reglementat pentru prima dată în Cehoslovacia prin anii ’80, iar apoi a fost utilizat în țări ca Polonia și Bulgaria. În Ungaria leasingul apare pe la mijlocul anilor ’80. În România, înainte de 1989, se practica leasingul chiar dacă nu era cunoscut sub această denumire. Acest tip de operațiune era folosit de marile întreprinderi producătoare pentru a-și vinde produsele la export.
Domeniile cele mai importante în care era folosit leasingul erau: construcții de mașini, mașini pentru construcții rutiere, containere, vapoare. Dintre societățile românești care au practicat închirierea înainte de 1989 enunțăm: Arcom București, Tractorul Brașov, Forexim etc. După 1990, operațiunile de leasing au cunoscut o amplă scădere, iar apoi o sensibilă creștere. Scăderea numărului tranzacțiilor de leasing s-a datorat scăderii producției întreprinderilor imediat după 1990 ca urmare a recesiunii existente.
Prima societate de leasing în România a fost înființată în 1994- ROMLEASE S.A., iar primele referiri legislative la operațiunile de leasing s-au făcut în O.G. nr.12/1995, în legătură cu regimul vamal al produselor importate în baza contractelor de leasing. În 1996, Romlease S.A. împreună cu alte trei societăți comerciale: General Leasing S.A., Austro Leasing S.A. și Net Leasing&Factoring Co. au fondat Uniunea (în prezent Asociația) Societăților de Leasing din România (ASLR). Ca urmare a reglementării leasingului în România, acesta a luat o amploare tot mai mare, astfel încât, din septembrie 2002, ea devine membră LEASEUROPE, reprezentând un pas important pentru piața leasingului din România, intrând astfel în circuitul organizațional european. Ca urmare a folosirii pe scară largă a operațiunilor de leasing la nivel internațional, fapt ce a dus și la apariția unor divergențe determinate de deosebirile dintre reglementările statelor în care își aveau sediul sau domiciliul părțile contractante, în anul 1988, s-a încheiat la Ottawa, Convenția privind leasingul financiar internațional, în care comisia UNIDROIT a redactat anumite reguli uniforme, în scopul elaborării unor principii de egalitate între părțile care iau parte la operațiune și care î-și au sediul în state diferite.
2.2. Reglementări privind operațiunile de leasing din România
La fel ca multe alte fenomene economice, leasingul s-a impus mai rapid ca realitate economică decât ca o entitate juridică. De aceea, până la apariția primelor reglementări în domeniu, în 1997, cu referire expresă la operațiunile de leasing, desfășurarea acestor operațiuni se realiza conform prevederilor Codului Civil, Codului Comercial și a legislației internaționale, respectiv din practica leasingului din țările occidentale, după principiul conform căruia ceea ce nu este interzis de lege este permis. Înainte de 1989, leasingul era practicat în România într-o foarte mică măsură, de aceea crearea unui cadru legislativ pentru aceste operațiuni nu era justificată. După 1989 începe formarea unui nou cadru legislativ, care să reglementeze funcționarea activităților economice conform mecanismului economiei de piață.
Principalele acte normative care reglementeaza operatiunile de leasing din Romania sunt:
HG nr. 72/20.02.1993 prevede ca bunurile importate pe bază de contract de leasing să fie considerate import temporar pe toată durata contractului (beneficiarul trebuie să deschidă o garanție bancară în favoarea vămii pentru taxele vamale datorate, calculate la valoarea de achiziție a bunului, urmând ca la finele perioadei de leasing să se efectueze vămuirea bunurilor și să se plătească taxele vamale la valoarea reziduală.
OG nr. 12/31.01.1995 completează HG nr.72/1993, eliminând obligațiile garantării taxelor vamale; impune anumite condiții-bunurile să fie destinate producției, să nu aibă o vechime mai mare de 2 ani, iar perioada de leasing să fie de maximum 3 ani.
HG nr.3/17.10.1995 reglementează regimul TVA ‚in operațiunile de leasing privind Normele pentru aplicarea OG nr.3/1992 privind TVA.
Primele reglementări legale ale leasingului au fost date prin OG nr. 51/28.08.1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, publicată în M.O. al României nr.224/1997. Deși reușește să impună ordinea într-un domeniu nou și mai puțin cunoscut, acestui act normativ i se aduc o serie de reproșuri.
Următoarea reglementare a leasingului a fost Legea nr.90/28.04.1998 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, publicată în M.O. al României nr.170 din 30 aprilie 1998. Această lege aduce o serie de modificări destul de importante față de vechea ordonanță: introduce noțiunea de „redevență”, prevede posibilitatea cumpărării bunului la finalul contractului, introduce leasingul bunurilor mobile, renunță la o serie din exprimările defectuoase din vechea reglementare. Dar și această lege semnalează o serie de neajunsuri, iar la data de 27 mai 1999 se publică în M.O. al României Legea nr.99 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei, prin care Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului, cuprinzând, la Titlul II, modificarea și completarea O.G. nr.51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing.
Modificările aduse prin noua lege sunt majore: se definește distinct leasingul financiar de cel operațional, se aduc precizări pentru delimitarea mai exactă a drepturilor și obligațiilor fiecărei părți, se introduce prevederea conform căreia valoarea reziduală a bunurilor importate pentru leasing, la finalul contractului, (prețul la care utilizatorul poate cumpăra bunul) este minim 20% din valoarea de intrare. De asemenea, în cazul leasingului financiar, prețul la care utilizatorul poate cumpăra bunul la expirarea contractului poate fi maxim 50% din valoarea de intrare a acestuia. O altă îmbunătățire adusă în acest sens vizează adoptarea principiului primordialității economicului asupra juridicului (“substance over form principle”), care în domeniul leasingului s-ar traduce prin preluarea în bilanțul contabil al locatarului a bunului ce face obiectul leasingului financiar, considerându-se că acesta preia, în mare măsură, riscurile și beneficiile de la locator.
Noua lege a leasingului este apreciată pozitiv de societățile de leasing române, deoarece le dă dreptul de a se bucura de același regim fiscal ca și cele străine. Însă, prin faptul că prevede valoarea reziduală de minim 20% pentru bunurile de import, legea determină scumpirea leasingului, din două motive:
– pe de o parte, crescând valoarea reziduală (rămasă), cresc dobânzile plătite de utilizator, pentru a acoperi riscul asumat de finanțator ca valoarea de piață a bunului la finalul contractului să fie mai mică decât cea reziduală.
– pe de altă parte, crește valoarea taxelor vamale ce se vor plăti în momentul cumpărării bunului de către utilizator. Plata unor taxe vamale mai mari către bugetul statului a fost, de fapt, rațiunea pentru care s-a introdus această prevedere neîntâlnită încă în legislația leasingului din alte țări.
Din cele prezentate mai sus, reiese clar existența unor perspective de perfecționare a leasingului în țara noastră. Ca o consecință a demersului României către economia de piață este și procesul de normalizare contabilă. Scopul armonizării contabile românești la Standardele Internaționale de Contabilitate (IAS) constă în limbajul contabil comun, astfel încât situațiile financiare ale societăților comerciale să poată fi utilizate în lumea întreagă. În perspectiva aderării la Uniunea Europeană, România a înțeles necesitatea alinierii la reglementările contabile și a făcut eforturi sporite de a se adapta acestor cerințe. România a avut cel puțin două motive importante de demarare a programului de amornizare: unul este legat de necesitatea atragerii de investiții străine și al doilea de integrare în Uniunea Europeană.
Ultimele reglementări pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene este O.M.F.P. nr.1752/17.11.2005, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2006.
La data intrării în vigoare a ordinului se abrogă: O.M.F.P. nr. 94/2001 și O.M.F.P. nr.306/2002, pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate.
Apariția OG 28/2006 , precum și Legea 266 din 29.06.2006 pentru aprobarea OG 28/2006 privind regelentarea unor masuri financiar – fiscale, a condus la aparitia Institutiilor Financiare Nebancare(IFN). Prin aceasta BNR obliga societatile de leasing sa-si definesca obiectul de activitate ca leasing financiar, asa cum este specificat in art. 7 al OG 28/2006. Aceeasi ordonanta la art 8, pct (6) se refera la leasingul operational, astfel: “inchirierea de bunuri mobile si imobile catre terte parti, inclusiv leasing operational, cu conditia ca valoarea bunurilor mobile si imobile sa nu depaseasca o limita care se stabileste prin norme de catre BNR.”
Ordinul ministrului finanțelor publice nr.84 din 17 ianuarie 2007 pentru aprobarea Măsurilor unitare de aplicare a reglementărilor in domeniul taxelor vamale,taxei pe valoare adăugată si accizelor datorate în vamă în cazul operațiunilor de leasing aflate în derulare la data aderării, publicat in Monitorul Oficial nr. 80 din 1 februarie 2007.
2.3. Prezentarea pieței leasingului din România
Tabelul următor pune în evidență evoluția volumului tranzacțiilor de leasing pe primele 50 de piețe în perioada 1988-1994, pe țări clasificate în funcție de venit:
Primele 50 piețe de leasing 1988-1994. Tabel nr.1.
Sursă: World leasing Yearbook,1995;
Studiul se bazează pe un eșantion de 24 țări cu venit ridicat, 20 țări cu venit mediu și 6 țări cu venit mic. Clasificare după Banca Mondială.
În ceea ce privește piața de leasing din România, ea este formată din câteva mii de agenți economici care îndeplinesc cele două condiții impuse de lege pentru a fi operatori pe această piață și anume: includerea “activității de leasing” în obiectul de activitate și un capital social de ron – 50000 mii.
Ca urmare a schimbărilor intervenite în cadrul legal prin emiterea de către Banca Naționala a României a Ordonanței 28/2006 (legea IFN-urilor) piața de leasing din România este reprezentata de cca 330 de societăți de leasing , care s-au notificat la BNR pâna în luna aprilie 2006.
Dintre acestea 213 societăți au transmis la BNR documentația necesara pentru a fi notificate ca IFN si pentru a indeplini conditiile impuse de lege ca operatori activi, până la data de 03.08.2006, iar alte 30 de societăți de leasing sunt noi înființate în 2006.
Piața de leasing din România este structurată în anul 2006 astfel (și procentual în cadrul ASLR):
– firme de leasing afiliate unor bănci (6 %) Porsche Leasing România IFN SA, RCI Leasing România IFN SA ;
– firme de leasing afiliate unor producători sau furnizori de produse (6 %)Eurial Leasing IFN SA, Toyo Motor Leasing IFN SA;
– firme de leasing independente (88 %) în numar de 28.
Numărul membrilor ASLR la sfârșitul 2006 era de 32, față de 36 în primele 9 luni ale anului.
Reducerea numarului de membrii s-a datorat ieșirii din ASLR a patru societăți de leasing (Romexterra Leasing IFN SA, BCR Leasing IFN SA, Tiriac Leasing IFN SA, Matco Leasing). Volumul total al contractelor de leasing încheiate de membrii ASLR pe anul 2006 a atins nivelul de 1.083,5 mil. Euro, în condițiile unui volum al bunurilor de 841,9 mil EUR.
Dinamica evoluției pieței de leasing poate fi urmărită și în tabelul următor (după valoare totală a contractelor):
Dinamica evolutiei pietei de leasing 1998-2006 Tabel nr.2
. -mil EURO –
Sursa: www.aslr.ro
Mentiune:Valoarea de 1.083,5 mil. Euro la nivelul anului 2006 se refera numai la membri ASLR.
După cum se observă, începând cu 1998, volumul tranzacțiilor de leasing încheiate la nivelul ASLR a crescut continu. În aceste condiții, la finele anului 2006, volumul total al pieței de leasing ASLR a atins un nivel de 1.083,5 mil EUR. De remarcat este faptul că realizările pieței de leasing ASLR pe anul 2006 a marcat o scădere cu cca. 2,82 % față de anul 2005.
Structura contractelor de leasing (la nivelul ASLR), în funcție de obiectul contractului, se prezintă astfel:
Structura contractelor de leasing 2005-2006 Tabel nr.3.
Sursa: www.aslr.ro
Din analiza datelor furnizate de membrii ASLR rezultă că cel mai important segment al pieței de leasing continuă să îl reprezinte cel al autovehiculelor. Ponderea acestuia a ajuns, în 2006 la un nivel de 93,14 %, în creștere față de anul 2005, când pentru aceeasi perioadă de raportare aceasta era de 91,2%, deci o creștere cu 2,08%. În ceea ce privește ponderea finanțărilor în leasing destinate echipamentelor industriale și agricole s-a înregistrat un procent de 3,98 %, în descreștere față de 2005 cu un procent de 35 %.
Leasingul imobiliar se situează la un nivel mai ridicat ca pondere în total finantari față de 2005, înregistrându-se un procent de 1,44%, din care la leasingul imobiliar- comercial s-a înregistrat un procent de 0,59%.
Deși există o evoluție substanțială și constantă a pieței de leasing din România, societățile de leasing se confruntă cu o serie de aspecte, dintre care menționăm :
• cadrul legal înca insuficient structurat : în aceasta perioadă s-au aflat în discuții atât modificările la legea 441/2006, lege care aduce modificări Legii 31/1990-legea companiilor, cât și normele metodologice ale Ordonanței 28/2006 ,lege privind reglementarea activității instituțiilor financiare nebancare IFN ;
• manifestarea unei lipse de informare a potențialilor clienți despre operațiunea de leasing.
Pâna la data de 31.10.2007 BNR a acceptat 271 de societăți în care se regasesc societăți de leasing financiar, societăți de credit de consum, credite ipotecare sau imobiliare, factoring.
La nivelul ASLR din cele 29 societăți membre, care denânand o cotă de piață de cca. 10%, 24 societăți au depus documentația necesara la BNR (pana la data de 03.08.2006), pentru a fi notificate ca IFN-uri și 5 societăți membre au renunțat la leasingul financiar și vor continua cu activitatea de leasing operațional.
Piața de leasing în cadrul ASLR în anul 2007 este structurată astfel:
-firme de leasing afiliate unor producători sau furnizori de produs, în numar de 2;
-firme de leasing afiliate unor producători sau furnizori de produse :Eurial Leasing IFN SA, Toyo Motor Leasing IFN SA, reprezentând 6 % ;
-firme de leasing independente, în numar de 27, reprezentând 94%.
Numărul membrilor ASLR la sfârșitul anului 2007 era de 29, față de 31 la semestru I 2007 .
Volumul total al contractelor de leasing încheiate de membrii ASLR pe 2007 a atins nivelul de 1076.6 mil. Euro, în condițiile unui volum al bunurilor finanțate de 939.2 mil EUR.
Dinamica evoluției pieței de leasing poate fi urmărită și în tabelul următor (dupa valoarea totală a contractelor):
Dinamica evoluției pieței de leasing 1998-2007 Tabel nr.4
– mil EUR –
Evolutia pietei leasingului din Romania
Menționez că valorile la nivelul anului 2006 și 2007 se refera numai la membri ASLR
Leasingul financiar a continuat sa reprezinte principala directie de derulare a contractelor de leasing, asa cum este evidentiat si in tabelul de mai jos:
Leasingul financiar-leasingul operațional 2006-2007 Tabel nr.5
Operațiunile de leasing operațional extern reprezintă, în 2007, o pondere de 6.91% în total valoare bunuri contractate de membrii ASLR, înregistrând o creștere cu cca. 1.33% față de anul 2006.
În 2007 persoanele juridice au continuat să reprezinte cei mai importanți clienți ai societăților noastre de leasing. Valoarea bunurilor pentru leasingul persoanelor juridice a reprezentat 70.92 % din total piață, 16.72% fiind reprezentată de persoanele fizice și PFA, diferența de 12.36 % fiind reprezentată de sectorul public și ONG-uri.
Ponderea totală a contractelor de leasing dupa tipul utilizatorului (%)
În cadrul tuturor contractelor de leasing încheiate la nivelul asociației, se poate face distincție în funcție de tipul achiziției, în leasing cu bunuri din import și leasing domestic. Astfel, din totalul de 40.971 contracte încheiate în 2007 și aflate în derulare, cca. 54.22% sunt contracte cu furnizori externi și 45.78% reprezintă leasing cu furnizori interni.
Ca durată a contractelor pentru bunurile mobile și imobile, cea mai mare parte, adică un procent de 43,23% din valoarea bunurilor sunt încheiate pe durata a 4-5 ani , 30,56 % pe durata de 2-3 ani, 15,45 % pe o durată de mai mult de 5 ani , 9,79 % pe o durată între 1-2 ani și 0,97 % între 3-4 ani.
Contractele de leasing imobiliar sunt încheiate pe durata de 5 -20 ani.
Structura contractelor de leasing (la nivelul ASLR), in functie de obiectul contractului, se prezinta astfel :
Structura contractelor de leasing 2006-2007 Tabel nr.6
Din analiza datelor furnizate de membrii ASLR rezultă că cel mai important segment al pieței de leasing continuă să îl reprezinte cel al autovehiculelor. Ponderea acestuia a ajuns, în 2007 la un nivel de 86.59 %, în scadere față de anul 2006, când pentru aceeași perioadă de raportare aceasta era de 93,14%, deci o scădere cu 12%.
Tendința de scădere față de anul 2006, s-a înregistrat pe categoria autoturismelor cu 52.05% pentru vehiculele comerciale , autoutilitarele și autobuzele au înregistrat o creștere cu 72.28 %, față de 2006.
În ceea ce privește ponderea finanțărilor în leasing destinate echipamentelor industriale și agricole s-a înregistrat un procent de 1,38 % (adica 0,74 +0,64), în scădere față de 2006 cu un procent de 65,32 %.
Contractele de leasing pentru echipamente pentru constructii au reprezentat 4.68% din total echipamente finantate.
Leasingul imobiliar se situează la un nivel mai ridicat ca pondere în total finanțări față de 2006, înregistrându-se un procent total de 4.59%, înregistrând o creștere cu 68.62% față de 2006.
Deși există o evoluție substanțiala și constantă a pieței de leasing din România, societățile de leasing se confruntă cu o serie de aspecte, dintre care menționăm :
• cadrul legal înca insuficient structurat : în aceasta perioadă s-au aflat in discutii atat modificările la legea 441/2006, legea care aduce modificări Legii 31/1990- legea companiilor, cât și normele metodologice ale Ordonanței 28/2006 ,lege privind reglementarea activității instituțiilor financiare nebancare IFN ;
• manifestarea unei lipse de informare a potențialilor clienți despre operațiunea de leasing (unde se include și preferința de natură psihologică a proprietății asupra bunului în dauna unui contract de leasing în care dreptul de proprietate asupra bunului trece asupra utilizatorului numai dupa efectuarea plății integrale de către acesta);
• stadiul actual al dezvoltării economiei naționale
• nivelul încă redus al investițiilor străine în România
Una dintre modalitățile de soluționare a aspectelor menționate mai sus este reprezentată de activitatea susținută a ASLR în promovarea industriei de leasing și a societăților ce acționează pe această piață. ASLR a inițiat și continuat eforturile de modificare a cadrului legislativ în strânsă colaborare cu toți factorii decizionali din piață, eforturi ce se vor concretiza în următoarea perioadă de timp la nivel legislativ.
De asemenea, ASLR iși manifestă disponibilitatea pentru continuarea dezbaterilor și dialogurilor necesare creării cadrului legislativ adecvat desfăsurării de operațiuni de leasing de către toate tipurile de companii de leasing, indiferent de apartenenta acestora la o anumita categorie de acționariat, în condiții de transparență reală, concurentă și onorabilitate.
ASLR desfășoară o campanie susținută pentru atragerea de noi membri în asociație din categoria de firme de leasing neafiliate nici unei asociații.
Cu privire la leasingul operațional, apariția OG 28/2006 , precum și Legea 266 din 29.06.2006 pentru aprobarea OG 28/2006 privind regelentarea unor măsuri financiar – fiscale, a condus la apariția Instituțiilor Financiare Nebancare(IFN). Prin aceasta BNR obligă societățile de leasing să-și definescă obiectul de activitate ca leasing financiar, așa cum este specificat in art. 7 al OG 28/2006. Aceeasi ordonanta la art 8, pct (6) se refera la leasingul operational, astfel: “inchirierea de bunuri mobile si imobile catre terte parti, inclusiv leasing operational, cu conditia ca valoarea bunurilor mobile si imobile sa nu depaseasca o limita care se stabileste prin norme de catre BNR.”
Prin aceasta, cât și prin normele emise de BNR, se intelege ca societătile de leasing care s-au notificat la BNR ca institutii financiare nebancare(IFN) , nu au voie sa mai faca operațiuni de leasing operațional, decât în măsura în care aceasta derivă din leasingul financiar, la o valoare pe care o stabilește BNR și pe o perioadă de maxim un an.
Leasingul operațional , astfel nu intra sub incidența legii IFN, el fiind reglementat prin OG 51/1997 și legea 287 din 13.07.2006 pentru modificarea și completarea OG 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing.
Dupa apariția OG 28/2006, legea IFN, o serie de societăți membre ASLR, au renunțat la leasingul financiar și au trecut la reorganizarea societăților lor pentru efectuarea leasingului operațional.
Aceasta deoarece o parte din aceste societăti de leasing operațional se confruntă cu o serie de greutăți în desfășurarea activității de leasing operațional, atât din partea autoritătilor, cât și a băncilor care le refuză acordarea de finanțare.
Pentru gasirea unor soluții, Adunarea Generala ASLR care a avut loc la data de 27.04.2007, a hotărât crearea în cadrul asociației a unui Grup de lucru pentru leasing operațional, care este coordonat de Domnul Cristian Gala- Director General al BT Finop Leasing SA si membru al Consiliului Director ASLR. Prima întalnire a Grupului de lucru a avut loc în data de 10.05.2007 , la care au participat o parte din societățile de leasing operațional membre ASLR, cat si reprezentanții societății de rent-a-car Autonom.
Cu acest prilej s-au stabilit următoarele: inițierea unui dialog la care să participe societătile de leasing operațional pentru a stabili strategia specifică în relațiile cu autoritățile, cât și găsirea unor căi eficiente de formare și consolidare a pieței de leasing operațional. Aceasta cu atât mai mult cu cat după apariția legii IFN autoritățile, BNR și băncile comerciale nu susțin leasingul operațional.
De aceea este imperios necesară o reacție a jucătorilor din piața de leasing operațional de-a se statua relații parteneriale între acestia și de a se stabili o serie de principii de reglementare a pieței de leasing operațional.
Activitatea de leasing operațional ar putea fi asociata cu activitatea de management și administrare de flote cât și cu activitatea de rent-a-car desfășurată în prezent in România de firme specializate.
La nivel european activitatea de rent-a-car organizată pana în 2006 prin asociația ECATRA (European Car and Truck Rental) și care din octombrie 2006 s-a unificat, prin absorbție , cu Leaseurope (The European Federation of Leasing Companies Associations) a devenit parte integrantă a pieței de leasing operațional care cuprinde: Long Term Rental, Short Term Rental si Hire Purchase pentru automobile, autocamioane, echipamente și imobiliare.
Desigur că acestă activitate specifică este considerată in România, în prezent, ca activitate de închiriere , nu de leasing operațional. Aceasta deoarece OG 51/1997, legea leasingului, la art.7 impune un termen de minim un an pentru contractul de leasing. Această condiție a fost impusa de MFP în scopul determinării cuantumului taxelor vamale la importurile auto prin contracte de leasing.
Avand în vedere că circulația mărfurilor intercomunitare nu mai presupune impunerea unor taxe vamale, iar pentru acele mărfuri care intră în România din țări nemembre UE taxa vamala de 10% se aplica la intrarea mărfurilor în spațiul comunitar, apare necesară înlăturarea condiției de minim un an pentru contractul de leasing.
Drept urmare Grupul de lucru va trebui să facă intervențiile necesare pentru anularea din OG 51/1997 a termenului minim de un an. Prin reconsiderarea activității de rent-a-car ca activitatea de leasing, contractele de rent-a-car vor beneficia de prevederile art. 8 din OG 51/1997, prin care contractul de leasing este investit cu titlu executoriu, reducând astfel o serie de pierderi ale acestor societăți prin dispariția autovehiculului, cauzate prin reaua voință a utilizatorului.
Desigur că prin incadrarea activiății de rent-a-car în activitatea de leasing, vor aparea o serie de alte avantaje care vor conduce în mod nemijlocit la dezvoltarea acestei activități.
CAPITOLUL III
Studiu de caz: Finanțarea de autoturisme prin SC ATLASSIB LEASING IFN SA
3.1.Prezentarea generala a SC ATLASSIB LEASING IFN SA
3.1.1.Scurt istoric al ATLASSIB LEASING IFN SA
ATLASSIB LEASING IFN S.A. s-a înființat în anul 1997 și a avut o evoluție ascendentă de la an la an pe piața de leasing din țară. Dacă la început activitatea s-a limitat la finanțarea de autoturisme, în prezent oferă o gamă larga de soluții de finanțare incluzând echipamente de calcul, echipamente industriale, imobile și autovehicule cu diverse destinații.
Ca un merit al desfășurării activității, societatea s-a plasat în anul 1999 pe locul 1 în topul județean al firmelor la categoria microîntreprinderi și are aprecieri atât de la partenerii din țară cât și de peste hotare.
În prezent capitalul social este de 1.143.750 lei , capital social ce se împarte într-un numar de 1.143.750 actiuni nominative fiecare având o valoare de 1 leu constituit prin participarea următoarelor persoane fizice:
Tabel nr. 7
Durata societății este înființată pe durată nelimitată, și dobândește personalitate juridică la data inregistrării la Registrul Comerțului.
Sediul societatii Atlassib Leasing IFN SA este in localitatea Sibiu str. Autogarii nr.1, cod 550135, judetul Sibiu.
Conform actului constitutiv sediul societatii poate fi modificat numai pe baza hotararii Adunarii Generale a Actionarilor .
Societatea are deschise sucursale in tara, astfel:
-SC ATLASSIB LEASING IFN SA SIBIU- SUCURSALA CONSTANTA, cu sediul in Str. Primaverii, nr.6, bl.ST6, parter, jud.Constanta;
-SC ATLASSIB LEASING IFN SA SIBIU- SUCURSALA BRASOV, cu sediul in Municipiul Brasov, Calea Bucuresti nr.16-18, judetul Brasov;
– SC ATLASSIB LEASING IFN SA SIBIU- SUCURSALA BUCURESTI, cu sediul in Bucurescti, Str. Ion Brezoianu, nr.31-33,parter, Sector 6;
– SC ATLASSIB LEASING IFN SA SIBIU- SUCURSALA BACAU, cu sediul in Municipiul Bacau, Str.9 Mai, nr. 78, bl. 78, scara A, et.1,judetul Bacau;
-SC ATLASSIB LEASING IFN SA SIBIU- SUCURSALA SUCEAVA, cu sediul in Municipiul Suceava, Str. Traian Vuia, nr.7, parter, judetul Suceava;
– SC ATLASSIB LEASING IFN SA SIBIU- SUCURSALA ARAD, cu sediul in Municipiul Arad, Calea 6 Vanatori, nr.2-4, ap.1, judetul ARAD.
-SC ATLASSIB LEASING IFN SA SIBIU- SUCURSALA TIMISOARA, cu sediul in Municipiul Timisoara, Str.Aries, nr.5, demisol, judetul Timis;
-SC ATLASSIB LEASING IFN SA SIBIU- SUCURSALA DEVA, cu sediul in Municipiul Deva, Str.1 Decembrie , nr.27, judetul Hunedoara.
Obiectivul de activitate principal il constituie acordarea in sistem leasing a diverselor bunuri cum ar fi autoturisme noi si second hand, echipament industrial si de calcul, imobile precum si diverse mijloace de transport.
Conform actului constitutiv societatea va desfasura activitati lucrative in domeniul intermedierilor financiare si prestarilor de servicii.
Activitatea principala fiind :
6491 Leasing financiar;
Activitati secundare desfasurate de societate:
7711 Activitati de inchiriere si leasing cu autoturisme si autovehicule rutiere usoare;
7712 Activitati de inchiriere si leasing cu autovehicule rutiere grele;
7731 Activitati de inchiriere si leasing cu masini si echipamente agricole;
7732 Activitati de inchiriere si leasing cu masini si echipamente pentru constructii;
7733 Activitati de inchiriere si leasing cu masini si echipamente de birou ;
7739 Activitati de inchiriere si leasing cu alte masini, echipamente si bunuri tangibile;
7729 Activitati de inchiriere si leasing cu alte bunuri personale si gospodaresti.
6619 Activitati auxiliare intermedierilor financiare, exclusive activitatii de asigurari si fonduri de pensii.
La ora actuală societatea are în derulare un număr de peste 2000 contracte de leasing cu parteneri din toată țara. De asemenea trebuie mentionat faptul că există o foarte bună relație de parteneriat cu furnizorii externi. S-au creat relații de colaborare foarte bune cu o serie de dealeri interni dintre care reamintim STAR MOTORS, dealer al mărcii Peugeot.
S.C. ATLASSIB LEASING IFN S.A. a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri de la an la an ajungând la o cifră de 30 milioane Ron în anul 2005. Acest lucru a fost posibil datorită unui management performant și a profesionalismului de care dau dovadă angajații societății, de sprijinul și colaborarea foarte bună cu firmele din cadrul Holdingului ATLASSIB, astfel încât la ora actuală oferă clienților un pachet complet de servicii "LIVRARE – FINANȚARE – ASIGURARE".
De asemenea extinderea rețelei teritoriale prin deschiderea de noi sucursale în țara. Brașov și București în anul 2004, Constanța și Bacău în 2005, Suceava și Arad în 2006, Cluj – Napoca, Deva, Oradea și Timisoara în 2007, a facut posibilă păstrarea liniei ascendente pe care se situează compania. Pentru aceasta anul acesta se vor mai deschide alte sucursale pentru a putea veni în întâmpinarea clienților din toată țara.
3.1.2. Organizarea ATLASSIB LEASING IFN SA
De la înființarea societății și până în prezent, ATLASSIB LEASING IFN SA a înregistrat o evoluție bună, marcată de o creștere substanțială, permițând ocuparea unei poziții bune în piața de leasing din România. De asemenea, îndeplinirea obiectivelor și depășirea criteriilor de performanță stabilite au condus și conduc la asigurarea premizelor necesare pentru dezvoltarea viitoare a societății.
Structura organizatorică a ATLASSIB LEASING IFN SA prezintă un număr redus de niveluri ierarhice, cuprinzând:Organe de conducere cu caracter deliberativ (AGA, CA) ; Directoratul și Consiliul de Supraveghere și direcții, servicii și compartimente operative și funcționale.
În principal această societate va fi administrată de :
I. Directorat
1.Conducătorul SC ATLASSIB LEASING IFN SA ; Director General ; Președinte al directoratului– Mihu Cosmin Toma
2.Director adjunct- Gambutan Toader
3.Director economic- Gavrilescu Nicoleta Chivuța
II.Consiliul de Supraveghere care este format din 3 membrii :
1.Președinte Consiliul de administrare- Muntean Lenuța
2.Horbat Maria-Magdalena
3. Tincu Liliana
Repartizarea profitului
Beneficiile si pierderile inregistrate de societate se repartizeaza intre actionari proportional cu aportul adus de acestia la capitalul social astfel :
Ciobanu Liliane Christine-97.57%
Botez Andreea-2.40%
Dican Octavian-0.015%
Mihu Cosmin Toma-0.015%
Auditul financiar
Situațiile financiare ale societătii vor fi auditate financiar de catre SC ACE CONSULT SRL , societate comercială din domeniul auditului financiar, cu sediul in Municpiul Sibiu , Str.Constantin Noica , nr.3, ap.38 sub numarul j32/159/2002, având Cod de identificare fiscala RO 14469555, autorizată de Camera Auditorilor Financiari din România cu autorizația 523 din 23.06.2006, pentru desfășurarea activității de audit financiar și servicii profesionale conexe, potrivit prevederilor legale.
Auditul intern al societății va fi organizat de Tudor Constantin , auditor fiananciar, economist ,atestat de Camera Auditorilor Financiari din România.
3.1.3. Oferta de produse
Societatea pune la dispoziția clienților servicii în vederea achiziționării în sistem de leasing financiar a bunurilor de folosință îndelungată pentru persoane fizice, persoane fizice autorizate și persoane juridice care optează pentru această formă de finanțare.
Perioada de finanțare variază între 1 și 5 ani în funcție de: valoarea și natura bunurilor, valoarea finanțată, analiza economico – financiară a clientului, facilitățile de care dispune societatea pentru desfășurarea activității, furnizori.
Asigurarea bunurilor contractate constituie o condiție obligatorie pe toată durata contractului.
Societatea finanțează achiziția de echipamente industriale, autovehicule și bunuri de folosință îndelungată, imobile cu destinație comercială sau industrială.
Într-un termen relativ scurt, societatea s-a facut cunoscută pe piața leasing-ului datorită condițiilor financiare competitive acordate, relațiilor foarte bune cu clienții care au scos în evidență profesionalismul și seriozitatea salariaților în abordarea situației fiecărui client.
Prețul produsului se calculează având la bază dobânda de referință a creditului bancar utilizat. Cu cât creditul este mai atractiv pentru ATLASSIB LEASING IFN SA, cu atât acesta se va transpune într-o ofertă mai avantajoasă pentru client.
De asemenea, ATLASSIB LEASING IFN SA asigură utilizatorilor săi servicii privind înmatriculările și radierile autovehiculelor, încheierea de polițe de asigurare (CASCO/RCA), precum și consultanță pe oricare dintre domeniile ce converg din direcția activității de leasing financiar.
ATLASSIB LEASING IFN SA deține o ofertă flexibilă și avantajoasă din punct de vedere al costurilor, având astfel acces către toate tipurile de clienți. Existența posibilității finanțării proiectelor de anvergură, datorită apartenenței la un grup financiar puternic atrag instituțiile și firmele cu cifre de afaceri importante.
Avantajele oferite sunt:
rapiditate în procesarea cererilor de finanțare;
contactul direct și continuu cu furnizorii în orice etapă a finalizarii unui dosar de finanțare;
comisioane reduse;
sistem de calcul simplu, transparent și stabil;
flexibilitate în luarea deciziei de finanțare în funcție de particularitatea fiecărui client.
3.2.Finanțarea de autoturisme prin ATLASSIB LEASING IFN SA
Vom analiza în continuare pașii care trebuie parcurși de către o societate în vederea achiziționării unui autoturism în sistem leasing financiar prin SC ATLASSIB LEASING IFN SA. Avem astfel, următorul caz :
SC FISHING MERIDIAN SRL,reprezentată prin Antica Sebastian, societate ce are ca obiect principal de activitate pescuitul si piscicultura, dorește achiziționarea unui autoturism în sistem leasing prin Atlassib Leasing IFN SA.
Despre Sc Fishing Meridian Srl se cunosc urmatoarele date :
este inființata la 20.11.2000
obiect principal de activitate : pescuitul si piscicultura (con 050) ;
sediul social: Năvodari, str. Albatros, Nr.5A, Județul Constanța;
cod unic de inregistrare : RO 13536931;
înmatriculată la Registrul Comerțului cu J13/4075/30.12.2005;
cod IBAN : RO66BTRL01401202A11565XX deschis la banca Transilvania ;
Exista un singur asociat unic :Antica Sebastian ;
Constituită pe o durata nelimitata;
Formă de organizare :societate commercială cu raspundere limitata;
Capital social subscris 200 ron
Număr de angajați:5
Se solicită de către societatea SC FISHING MERIDIAN SRL achiziționarea unui autoturism AUDI A4 din 2005 în valoare 16900 Euro Cip, diesel,capacitatea cilindrica 1968, iar masa de 2050, culoarea bleu marin, având seria șasiu WAUYYY8E95A475582, autoturismul fiind in stare estetica buna, stare tehnica buna si nr.de km parcurși 113.000.
Condițiile de finanțare solicitate de aceasta sunt :15% avans; perioada de finanțare de 60 de luni , valoare reziduala 0.
Prețul autoturismului este de 16,900 euro fara TVA , iar furnizorul autoturismului este AUTOMOBILE THOMAS SCHELL, Germania-Munchen, societate cu care ATLASSIB LEASING a colaborat cu succes si pentru alti clienti.
Oferta ATLASSIB LEASING IFN SA de finantare pentru autoturisme este:
– cele mai bune condiții de finanțare de pe piața locală datorate colaborării cu banca din același grup financiar Banca Comercială Carpatica, reducerea riscului și o operativitate ridicată prin asigurarea bunului la societatea de asigurari Atlassib broker de asigurari- prin Carpatica Asig;
– flexibilitatea operațiunilor;
– operativitate în analiza cererii de finanțare;
– posibilitatea de leasing și pentru autoturisme second-hand;
– finanțarea prin leasing se acordă persoanelor fizice și juridice;
– avans: minim 15%,maxim 50% din prețul de achiziție de la furnizorul autoturismului;
– durata contractului de leasing poate varia între 1 și 5 ani;
– valoarea reziduală minim 20% din valoarea autoturismului;
– taxă de operare 2,5%
– rata dobânzii variază între 8,9%-13%.
– plațile se efectuează lunar.
Având în vedere cele prezentate mai sus vom analiza în continuare etapele care trebuie parcurse în vederea obținerii finanțării prin SC ATLASSIB LEASING IFN SA:
1. Oferta preliminară: Clientul iși manifestă interesul pentru obținerea finanțării prin ATLASSIB LEASING și intră în contact direct cu unul dintre consultanții de vânzări ai ATLASSIB LEASING IFN SA în vederea stabilirii pașilor ce trebuie urmați. În urma discuției cu potențialul client , consultantul de vânzări este informat asupra solicitărilor clientului, și pe baza acestora el intocmește oferta preliminară privind finanțarea și pune la dispoziție clientului lista cu actele necesare pentru analiza societații..
Ca urmare a analizării ofertei primite de la ATLASSIB LEASING IFN SA cei de la SC FISHING MERIDIAN SRL iau decizia de demarare a formalităților de obținere a finanțării prin ATLASSIB LEASING ,deoarece oferta corespunde cerințelor lor și este mult mai bună decât ofertele primite de la alte firme de leasing de pe piață.
2. Întocmirea dosarului de leasing, analiza și aprobarea de către ATLASSIB LEASING IFN SA – dosarul de leasing este întocmit conform listei cu acte necesare (Anexa 1) primită de client de la consultantul de vânzări, acesta conținând :
statutul societății;
certificatul constatator, de o vechime maximă de două săptamâni;
Certificatul de Înmatriculare la Registrul Comerțului;
Certificat de Înregistrare Fiscalăș
Certificat de Atestare Fiscală, de o vechime două săptamâni;
Un extras de cont
Fișa cu specimen de semnatură în bancă;
Ultimele două bilanțuri anuale contabile certificate (dec 2006-dec2007)
Ultimele două balanțe de verificare întocmite de către firmă;
Contractul de închiriere/ Acte de proprietate –care atesta sediul social.
Hotărârea Adunării Generale a Asociaților / Acționarilor pentru încheierea contractului de leasing(daca sunt mai multi asociați/acționari).
Împuternicire pentru persoana care semnează contractulș
Copii după buletinele de identitate pentru persoanele autorizate să reprezinte firma
Formulare primite spre completare de la ATLASSIB LEASING SA:
– solicitare de finanțare
– chestionar de analiză
– acordul de consultare în centrala riscurilor bancare
Societatea de leasing după definitivarea analizei poate solicita și alte documente suplimentare care pot aduce clarificări asupra situației solicitantului sau girantului.
Odată depus dosarul la societatea de leasing consultantul de vânzări demarează procedurile necesare pentru ca în cel mai scurt timp clientul să primească un răspuns . Dosarul este verificat de către consultantul de vânzări, dacă acesta este complet acesta trece la analiza eonomico-financiară, care se face de către departamentul de analiză din cadrul Atlassib Leasing SA.
Analiza economico-finaciară se face pe baza documentelor contabile ale sc Fishing meridian srl ,urmărindu-se indicatori ca:
-cifra de afaceri,
-profitul, dinamica acestora,
-solvabilitatea,
-lichiditatea patrimonială
-rentabilitatea capitalurilor proprii,
-managementul societății.
După terminarea analizei economico-financiară, tot departamentul de analiză întocmește referatul pentru aprobarea dosarului care este înaintat Comitetului de Conducere al Atlassib Leasing SA pentru aprobare.
În funcție de cele prezentate în referat conducerea Atlassib Leasing SA stabilește condițiile de finanțare și apoi trimite dosarul spre avizare de către direcția economică și de către departamentul juridic. Odată încheiat acest ciclu dosarul revine consultantului de vânzări care comunică clientului răspunsul și stabileste cu acesta o întâlnire pentru semnarea contractului de leasing.
Ca urmare a trecerii dosarului SC FISHING MERIDIAN SRL , prin toate aceste etape s-au constatat următoarele :
-Situația economico-financiară a SC FISHING MERIDIAN SRL nu este foarte bună în decembrie 2006 având o cifra de afaceri de 153.852 ron iar în iunie 2007 o scădere la 62.035 ron.
-Grad de îndatorare : 128.13; lichidități : 17.47
Tabel nr.8
s-a obținut un punctaj de 35 luându-se în considerare punctele tari conform documentului de analiză financiară la SC FISHING MERIDIAN SRL din tabelul urmator si punctele obtinute pentru fiecare in parte:
Indicatori de piață: Tabel nr.10
SC FISHING MERIDIAN SRL este clientul Atlassib Leasing de la înființare, având un istoric foarte bun.
Furnizorul echipamentelor solicitate de către SC FISHING MERIDIAN SRL este unul din colaboratorii vechi ai SC ATLASSIB LEASING SRL, prin care au mai fost derulate si alte contracte de leasing cu alți clienți ai societății.
Conducerea ATLASSIB LEASING IFN SA luând astfel decizia de aprobare a finanțarii solicitată de SC FISHING MERIDIAN SRL in următoarele condiții : avans 15%, perioada 60 de luni, valoare reziduală 20% ; dobândă 8,9 % , taxă de administrare 2,5%.
3.Semnarea contractului de leasing financiar –ca urmare a agreării condițiilor de finanțare oferite de ATLASSIB LEASING IFN SA clientul decide semnarea contractului de leasing , acest lucru facându-se la sediul societății de leasing in prezența consultantului de vanzări al firmei de leasing de catre asociatul unic al SC FISHING MERIDIAN SRL Antica Sebastian . Odată cu contractul de leasing clientul va semna o anexa1 la contractul de leasing financiar care cuprinde descrierea obiectului contractului de leasing financiar privind( Anexa 3) :descrierea autoturismului, prețul unitar, valoarea totală fara TVA si cu TVA; va mai semna un act aditional la contractul de leasing (Anexa 4) prin care se specifică că toate tipurile de asigurări din prezentul contract de leasing financiar se vor emite de catre SC ATLASSIB BROKER DE ASIGURARE SRL SIBIU.
Valoarea contractului de leasing, rata de leasing lunară si condițiile de plată:
– Valoarea inițială a prezentului contract este de 16.900 eur iar furnizorul agreat de ambele părți este AUTOMOBILE THOMAS SCHELL, valoare totală a acestui contract este de 34.289,54 eur inclusive TVA.
– Plata avansului în valoare de 2.535 eur , taxă de operare în valoare de 422,50 eur plus TVA, Taxa de analiză in valoare de 150 eur plus TVA si taxele de înmatriculare în valoare de 200 eur plus TVA pentru fiecare bun care face obiectul contractului incheiat intre SC ATLASSIB LEASING IFN SA și SC FISHING MERIDIAN SRL. Se efectuează de către utilizator in termen de 5(cinci) zile calendaristice de la data emiterii facturii de avans in contul Finanțatorului deschis la Banca Comercială Carpatica Sibiu, suc Turnișor , la cursul BNR + 1%.
– Taxa specială pentru prima înmatriculare se va achita de către utilizator la data înmatriculării.
– Asigurarea CASCO în valoare de 103 eur , asigurarea de persoane 100 ron; asigurarea RCA 350 ron care vor fi achitate de utilizator , in urma unei facturi emise de Asigurator.
– Datele scadente și suma plăților scadente sunt prevăzute in Anexa 2, care face parte integrantă din contractul de leasing incheiat.
– plata ratei de leasing lunară se poate efectua prin ordin de plată sau numerar, abia dupa o perioada de 12 lunii utilizatorul poate achita integral ratele, indiferent de perioada contractului de leasing, cu plata comisioanelor de rambursare anticipată prevazută in contract , plata ratelor se va efectua la cursul BNR+ 1%.
– finanțatorul are dreptul de a modifica valoarea ratelor de leasing, dacă prețul de cumpărare a autovehicolului a suferit modificări de la data ofertei si pană în data încheierii contractului de vânzare-cumpărare cu furnizorul agreat de ambele parți.
– utilizatorul are obligația să achite finanțatorului in avans toate costurile privind livrarea , asigurarea autovehicolului ,taxele și comisioanele vamale, înmatricularea, impozite,taxe si orice alte costuri ce deriva din dreptul de proprietate sau de folosințăa bunului care face obiectul prezentului contract .
– Dobânda practicată la data semnării prezentului contract este de 8,9%
– Părțile sunt de acord ca finanțatorul sa modifice unilateral valoarea ratei de leasing lunare, în cazul in care rata dobânzii de finanțare a finanțatorului sufera modificări.
– Valoarea reziduală in cuantum de 3380 eur plus TVA se achită odată cu ultima rată din contract adică 25.03.2013.
– Neachitarea valorii reziduale la data stabilită in contract duce la rezilierea contractului de leasing, utilizatorul obligându-se să restituie bunul ce face obiectul acestui contract in termen de 48 ore.
Pentru efectuarea plății către furnizor nu este necesar protocolul de recepție al bunului și factura fiscală a acestuia.
3. Plata avansului si a asigurăriilor : Pentru efectuarea plății către furnizor nu este necesar protocolul de recepție al bunului și factura fiscală a acestuia. Odată achitat integral autoturismul către furnizor (se va plăti prețul CIP al autoturismului către furnizorul extern) fiind vorba de un autoturism de import va trebui facut importul temporar al acesctuia înainte de a fi livrat. De acest lucru se va ocupa importatorul, adica ATLASSIB LEASING IFN SA ,urmând ca în momentul definitivării acestor formalități vamale importatorul să pună la dispoziția cumpărătorului toate documentele mașinii:declarația vamală de import, cartea de identitate, factura externă.
4.Livrarea autoturismului:după livrarea autoturismului se întocmeste procesul verbal de predare-primire al autoturismului , conform contractului de leasing , intră în atribuțiile SC ATLASSIB LEASING IFN SA ca in termen de 30 de zile de la receptie sa pună la dispoziția utilizatorului numerele de leasing valabile pe toată perioada leasingului.
Având in vedere etapele prezentate, SC FISHING MERIDIAN SRL, trebuie sa respecte toate punctele semnate in contractul de leasing financiar cat si societatea de leasing SC ATLASSIB LEASING IFN SA.
Concluzii
Creșterea ponderii sectorului privat în România, creșterea mediului concurențial în care companiile activează a determinat o mult mai atentă și judicioasă organizare a resurselor financiare și direcționarea lor către cât mai multe sectoare de activitate. În acest fel, leasing-ul a devenit un instrument de finanțare din ce în ce mai folosit, avantajele acestuia, în comparație cu alte modalități de finanțare, l-a promovat ca fiind un factor important al creșterii economice la nivel global.
Leasing-ul este soluția ce permite depășirea dificultăților generate de un mediu economic necorespunzător- finanțări limitate și scumpe, birocrația sistemului bancar- și permite companiilor obținerea dreptului de folosință, cu eforturi financiare inițiale minime, asupra unor mașini, utilaje, echipamente tehnologige ce le permite creșterea productivității, rentabilizarea activității, ceea ce conduce la cresterea profitului.
Leasingul este o operațiune complexă, care prin noutatea și provocările care le aduce s-a impus ca metodă de stimulare a investițiilor publice și private în economia românească. Ritmul rapid al creșterii volumului operațiunilor de leasing se explică prin rolul multiplu pe care îl îndeplinește leasingul:
– Este în primul rând o formă de finanțare pentru utilizator, care nu obține prin leasing capitalul necesar pentru cumpărarea de utilaje, ci direct utilajele dorite, fără a-și asuma riscurile și obligațiile aferente dreptului de proprietate asupra acestora.
– Este în al doilea rând o formă de autofinanțare tot pentru utilizator, care plătește ratele de leasing prin vânzarea bunurilor obținute cu utilaje închiriate.
– Leasingul apare și ca formă de comercializare pentru producător, care beneficiază de avantajul plății pe loc a bunurilor achiziționate de societatea de leasing.
– Leasingul poate fi și un instrument de marketing, în cazul leasingului direct, prin care producătorul își face cunoscute produsele.
-Leasingul se poate aplica cu succes ca metodă de privatizare a întreprinderilor de stat, caz în care statul, păstrând dreptul de proprietate asupra acestora le va asigura un management de calitate, având ca rezultat creșterea eficienței economice a acestor întreprinderi.
Motivul pentru care am ales acestă lucrare este acela că se referă la un domeniu aflat la începuturile dezvoltării sale în România, și aceasta vine tocmai dintr-o atentă observare și deplină înțelegere a complexității mecanismelor economiei de piață: nu dreptul de proprietate asupra mijloacelor fixe generează profituri pentru companie ci utilizarea cu maxim de randament a acestora.
Lucrarea are la bază cercetare teoretică, bibliografică a materialelor de specialitate cu privere la leasing, precum și cercetare practică efectuată la SC ATLASSIB LEASING IFN SA. Prin combinarea datelor teoretice cu cele practice am încercat a reliefa o serie de aspecte cu privire la leasing și etapele ce trebuie parcurse in cazul finanțării unui autorurism în sistem leasing care se întâlnesc în activitatea societății luate în studiu.
Leasingul este opțiunea aleasă petru un contract de leasing, în general pentru avantajele pe care le prezintă atât pentru client cât si pentru furnizor.Aceste avantaje se măsoară prin eficiența operațiunii de leasing.
Leasingul poate constitui și o formă de privatizare, prezentând numeroase avantaje atât pentru stat, deoarece conservă proprietatea asupra unităților economice respective, ele putând fi definitiv privatizate numai după ce clientul și-a dovedit calitățile manageriale, cât și pentru clienți, pentru că în această acțiune de mare complexitate social-economică pot fi atrași manageri capabili care, neavând capital, nu ar fi putut realiza asemenea afaceri economice pe cont propriu.
Pentru societatea de leasing, eficiența rezultă din încasarea taxelor de leasing, al căror nivel este de regulă ridicat: nivelul ridicat este justificat , în mare măsură de riscurile pe care le comportă aceste operațiuni.
Pentru beneficiari, determinarea eficienței operațiuni de leasing se face de regulă, prin comparație cu alte operațiuni , cum ar fi cumpărarea cash sau pe credit.
Pentru client, plata în sistem leasing constituie un avantaj prin economisirea în fază inițială , a capitalului propriu ,plata unui avans nefiid obligatori.
Pentru omul de afaceri, ceea ce contează este substanța și nu forma.
În concluzie leasingul prezintă avantaj atât pentru beneficiar cât și pentru societatea de leasing.
Leasingul s-a dovedit a fi cel mai eficient mijloc de finanțare a investițiilor productive, oferind un plus de siguranță deținătorului de capital. Statele trebuie să încurajeze finanțările prin intermediul leasingului a unor investiții de interes general. Nu în ultimul rând, leasingul combinat cu facilități fiscale adecvate, poate fi un mijloc eficient de dezvoltare a regiunilor subdezvoltate.
În prezent, în țările cu economie dezvoltată peste o treimedin investiții este finanțată în sistem leasing. Îm România industria leasingului este în plină dezvoltare dar expansiunea ei este limitată de cadrul juridic existent.
Bibliografie
1. Culegere de acte normative după documente oficiale – „Totul despre Leasing”, actualizat la 18 iulie 2005, Ed. Meteor Press, 2005.
2. Dorin Clocotici, Gh.Gheorghiu – „Operațiuni de leasing”, Ed. Lumina Lex, București, 1998.
3. Monica Violeta Achim – „Leasing- o afacere de succes”, Ed. Economică, 2005.
4. Ordonanța Guvernului nr.51/28.08.1997 privind operațiunile de leasing și societățile de Leasing, revizuită și publicată în M.O. nr.9/12.01.2000.
5. Andreica,M., Mustea-Serban, I. – “Modele procedurale de simulare a operațiunilor de leasing”
6. World leasing – Yearbook 2000, 2001
7. Puiu, Al. – “Contractarea în tranzacțiile de leasing”, Revista Tribuna Economică, Nr. 39, 1996
8. lonescu, A. – Leasingul – tehnica de afaceri economice și de privatizare (teza de doctorat), Editura ASE București, 1995
9. Plăiaș, Ioan – “Rațiuni pro și contra procurării echipamentului în leasing.”, Revista Marketing Management nr. 4/2002
10. Gerea, Cristian- “Ce trebuie să știm despre finanțarea prin leasing”, Revista .Idei de afaceri. nr. 7/2003
11. Andreica, Marin și colectiv .Decizia de finanțare în leasing., Ed. Cibernetica MC, București, 2003.
12.Leasing sau credit., Revista –“Leasingul în România”., supliment gratuit al Ziarului .Ziua., iulie 2002
13.Tita-Nicolescu Gabriel- „Regimul juridic al operațiunilor de leasing”, Editura Editura All Beck, București, 2003.
14.*** www.planetleasing.ro
15.*** www.finantare.ro
16.*** www.aslr.ro
17.*** www.leasing.ro/despre_leasing/index.jsp.
18.*** www.atlassibleasing.ro
19.*** www.fla.org.uk
20.*** www.nationalleasing.com
21.*** www.capital.ro.
22.*** www.kmarket.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: . Finantarea Prin Leasing (ID: 133052)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.