Finantarea Investitiilor In Sectorul Agricol Prin Programul Operational de Dezvoltare Rurala In Perioada 2014 2020

C U P R I N S

I N T R O D U C E R E 2

1. POTEN _Toc \h R EIC AL REGIUNII SUD-MUNTENIA 3

1.1 DETALII DESPRE REGIUNEA SUD MUNTENIA 3

1.1.1 Profilul regiunii NEA SUD MUNTENIAle geografice ale zonei 3

1.1.2 Agricultura zoneizvoltarea ruralra4

2. ANALIZA PROIECTELOR DE SUCCES 6

2.1 ALOCAREA FONDURILOR PENTRU PROGRAMUL NATIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ.6

2.2 PROIECTE DE SUCCES 7

3. ROLUL PROGRAMULUI OPERANTRU PROGRAMUL NATIONAL DE D9

3.1 STATUL MEMBRU UI OPERANTRU PROGRAMUL NATI9

3.1.1 Aria geografic OPERANTRU PROGRAMUL NATIONAL DE9

3.1.2 Clasificarea regiunilor 9

3.1.3 Descrierea procesului 10

3.1.4 Descrierea strategiei 10

4. RECAF _Toc13 \h rategiei PROFIL PRIN 13 \h rategieiEPROFIL PRIN 13 \h rategiei 12

4.1 ACTIVIToc14 \h rategieiI 12

4.2 SCURT ISTORIC AL FERMEI 12

4.3 PLAN DE CULTUR L12

4.3.1 Ciclul de viaL FERMEIrmilor de ml de v14

4.3.2 Spa_Toc18 \h L FERMEIterii viermilor de m FERME17

4.3.3 Terenuri pentru creEIerea plantauri pentru cr18

4.3.4 Cl _Toc221

4.4 UTILAJE 22

4.5 OBIECTIVUL PROIECTULUI 29

4.6 PIAF _Toc23 \h ECTU29

4.7 IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA DEZVOLTL NATIONAL DE DEZVOLTARE RURALCERE 29

I N T R O D U C E R E

Comisia Europeană administrează Fonduri Structurale, acele instrumente financiare, al căror scop este să acorde sprijin la nivel structural. Acest sprijin financiar vizează, în principal, regiunile mai puțin dezvoltate.

Ca parte a Politicii Agricole Comune este intrumentul de tip structural, Fondul European de Dezvoltare Rurală (FEADR), care ajută la îndeplinirea obiectivelor de creștere a competitivității agricole și forestiere, de mediu, a calității vieții și în special la diversificarea activităților economice.

Uniunea Europeană a stabilit în 2007 că sericicultorii pot beneficia de sprijin financiar de aproape 134 de euro pentru fiecare cutie de ouă de viermi.

Încă de pe vremea străbunilor, mătasea naturală cât și produsele tradiționale românești obținute, reprenta o afecere profitabilă.

Sericicultura este o afacere cu profit garantat, derulare rapidă, este o afacere sigură dacă se îndeplinesc toate condițiile de creștere sănnătoasă a viermilor de mătase.

1. POTENȚIALUL ECONOMIC AL REGIUNII SUD-MUNTENIA

1.1 DETALII DESPRE REGIUNEA SUD MUNTENIA

Regiunea Sud Muntenia este situată în partea de Sud-Est a României. La Nord se învecinează cu Regiunea Centru, la Est cu Regiunea Sud-Est, la Sud cu Bulgaria, fiind limitată de granița naturală – fluviul Dunărea, iar la Vest cu Regiunea Sud-Vest. Posibilitatea de a avea comunicații cu cele opt țări riverane se datorează prezenței în Sud a fluviului Dunărea, iar prin intermediul canalului Dunăre – Marea Neagră există posibilitatea de a avea ieșire la Marea Neagră și implicit, acces la Portul Constanța care este principala poartă maritimă a țării.

Deși este existentă in centrul regiunii, ea nu face parte din aceasta și din capitala țării, București, care este parte componentă a Regiunii București-Ilfov. Însă prin infrastructura socială și instituțională acesta existență constituie un avantaj.

Nefiind o structură administrativă, Regiunea Sud Muntenia este formată din: șapte județe (Argeș, Călarași, Dâmbovița, Ialomița, Giurgiu, Prahova și Teleorman), 16 minicipii, 32 de orașe și 519 de comune cu 2.019 de sate.

1.1.1 Profilul regiunii –lcaracteristicile geografice ale zonei

Regiunea cuprinde trei forme majore de relief. Procentual ele arată astfel: munte 9,5%, deal 19,8%, câmpie și luncă 70,7%. Pentru cele patru județe din Sud (Ialomița, Călarași, Giurgiu și Teleorman), forma caracteristică de relief este câmpia, iar pentru celelalte județe din Nord (Argeș, Dâmbovița și Prahova) este atât câmpia cât și dealurile și munții, în această zonă fiind prezente cele mai mari altitudini muntoase ale tării: vârfurile Moldoveanu (2.544 m) și Negoiu (2.535 m) din Masivul Făgăraș și vârful Omu (2.505 m) din Masivul Bucegi.

Regiunea are o rețea hidrografică bogată dominată de fluviul Dunărea în care se varsă principalele râuri ale regiunii (Olt, Argeș, Dâmbovița, Ialomița și Prahova). Este completată de o serie de lacuri naturale și antropice cu folosință complexă. Regiunea dispune de resurse importante și bogate de apă (3,4% din suprafața regiunii), iar în dezvoltarea economică a acesteia au un rol foarte important, prin utilizarea în diferite domenii.

Diversificarea resurselor naturale este dată de varietatea formelor de relief și complexitatea geologică a acestora. Resursele naturale ale subsolului (petrol, gaze naturale, cărbune, minereuri radioactive și metalifere, sare, marne calcaroase, sulf, acumulări de gips și izvoare minerale), importante pentru industria energetică, chimică și a materialelor de construții sunt concentrate în zona montană și de deal.

Împreună cu resursele subsolui, ce sunt de o importanță deosebită și cu influențe directe în dezvoltarea unor sectoare economice, se află resursele solului. Suprafața agricolă ce este concentrată preponderent în județele din sud deține 71,1% din suprafața totală a regiunii din care 80,2% reprezintă teren arabil.

O altă bogăție naturală a regiunii o reprezintă flora și fauna de o mare diversitate (19,3 % din suprafața regiunii o dețin vegetația forestieră și terenurile ocupate cu păduri), reprezentând o sursă importantă de masă lemnoasă și un mediu propice pentru funa de interes cinegetic.

1.1.2 Agricultura și dezvoltarea rurală

Regiunea Sud Muntenia dispune de cea mai mare suprafață arabilă din țară. Potențialul acestei regiuni este dat de suprafețele de câmpie acoperite cu soluri fertile din jumatatea de sud a regiunii, de pașuni și fânețe naturale, situate în regiunile de podiș și dealuri subcarpatice dar și de pajiști montane aflate nordul regiunii, fapt ce favorizează dezvoltarea creșterii animalor. În zona de dealuri sunt dezvoltate pomicultura și viticultura, unde condiiile pedoclimatice sunt favorabile pentru aceste două tipuri de activități agricole.

Ținând cont de potențialul agricol considerabil de care dispune regiunea, oportunitățile pentru dezvoltarea sectorului agricol constau într-o utilizare eficientă a resurselor de apă în regiunile de câmpie din partea de sud, prin retehnologizarea sistemulu de irigații, precum și în exploatații agricole adecvate conform standardelor Politicii Comune Agricole (PAC). Investirea în aceste domenii ar asigura o practicare sustenabilă și eficientă a unei agriculturi productive și ar veni în sprijinul actorilor locali și al populației din ariile rurale ale regiunii.

Resursele naturale, pretabilitatea solurilor pentru diverse culturi agricole, tradițiile și meșteșugurile locale, diversitatea peisajelor, accesabilitatea reprezintă puncte importante ce stau la baza fundamentării unor strategii de dezvoltare. Existența a cel puțin o alternativă de dezvoltare economică sau a mai multora, combinate, se remarcă atât în zonele de munte cât și în cele subcarpatice și de câmpie. Astfel, există o serie de alternative în regiunea Sud Muntenia, ce sunt strâns dependente de capitalul natural și socio-cultural de care dipune regiunea și care privesc următoarele domenii: agricultura, mica industrie, serviciile specializate în unele centre urbane, ecoturismul și turismul clasic.

Realizarea unui echilibru între cerința de păstrare a spațiului rural economic, ecologic, social-cultural și tendința de modernizare a vieții rurale duce la respectarea uneia dintre cele mai complexe teme ale contemporanității.

Dezvoltarea și amenajarea rurală se află la răscrucea dintre tendința de extindere a urbanului, a dezvoltării agresive a industriei pe seama spțiului rural și cerința de a menține, pe cât posibil, ruralul la dimensiunile sale actuale.

Dezvoltarea rurală este un principiu și o acțiune integrată, care presupune un abordaj metodologic multidisciplinar, intersectorial și teritorial.

2. ANALIZA PROIECTELOR DE SUCCES

2.1 ALOCAREA FONDURILOR PENTRU PROGRAMUL NATIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ

În perioada 2014 – 2020 România are la dispoziție fonduri europene in valoare de aproximativ 40 de miliarde de euro. Prin urmare cei care își doresc o afacere profitabilă cu fonduri europene pot absorbi cele 40 de milioane de euro în următorii șapte ani.

Fondurile disponibile pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) vor fi în perioada următoare 7,8 miliarde de euro, față de 8,12 miliarde de euro cât au fost disponibile în perioada 2007 – 2013. Suma stabilită pentru instalarea tinerilor fermieri este de 619 milioane de euro.

Contribuția maximă a Fondului Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) va fi de maximum 75% din totalul cheltuielii publice. Pentru Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri” alocarea financiară va fi de aproximativ 400 milioane de euro.

Scrierea unui proiect de finantare care să aibă succes ulterior trebuie să cuprindă patru etape importante, și anume: analizarea condițiilor de eligibilitate, pregătirea unui management de proiect, scrierea completă, clară și concisă a proiectului și implementarea lui, dacă se ajunge până în această etapă.

Încurajarea dezvoltării afacerilor de familie a fost primită cu entuziasm de locuitorii din mediul rural.

Pentru luare deciziei de finanțare a unui proiect de investiții se folosește un instrumentul de evaluare Analiză Cost-Beneficiu (ACB). Acestă analiză se face prin compararea costurilor și beneficiilor prezentate în etapele de realizare a unui proiect. Preformanța financiară și sustenabilitatea proiectului pe termen fac obiectivul acestei analize.

Efectuarea ACB pentru proiectele cu o valoare totală ce depășește 50 milioane de euro este necesară în contextul finanțării de la bugetul Uniunii Europene.

2.2 PROIECTE DE SUCCES

Cultură de lavandă în localitatea Finisel, județul Cluj

Gabriela Culda a renunțat la domeniul finanțelor pentru agricultură. În 2009 a aplicat pentru fonduri europene, în 2010 s-a aprobat pentru plafonul maxim accesat în valoare de 25.000 de euro.

A plantat peste 5.000 de metrii pătrați de lavandă, iar din această recoltă trimite către florăriile din toată țara, și în plus face aranjamente sau jucării, chiar și pernuțe cu lavandă. Gabriela susține că nu a fost greu să acceseze fonduri europene, tot succesul unei afaceri de succes este ideea inovatoare și dorința de a face ceva nou.

Pentru un hectar de lavandă sunt necesari aproximativ 18.000 de butași, iar prețul unui butaș este 2 lei.

Această afacere generează profit sigur mai ales în condițiile în care un kilogram de lavandă verde se vinde cu 6 lei, iar un kilogram de lavandă uscată variază între 15-20 de lei. Este o plantă care rezistă foarte bine la condiții de arșită și care dă floare de două ori pe an, în funcție de cum este tăiată.

Fabrica produselor de patiserie din Slatina

În anul 2008 anteprenoarea Florina Popescu a depus un proiect pentru a accesa fonduri europene prin Programul Național de Dezvoltare Rurală. La sfârșitul anului 2010 s-a finalizat prima investiție care a constat într-o linie de umplut prăjituri, două mașini de turnat pandișpan, un sistem robotizat de tăiere a prăjiturilor și câteva utilaje anexe.Valoare proiectului a fost de 812.000 de euro, din care 20% au provenit fonduri europene nerambursabile iar restul de 80% dintr-un credit contractat la bănci.

Ulterior anteprenoarea a mai depus un proiect și în următoarea sesiune de accesare a fonduriilor, fiind încurajată de succesul primului proiect. Acesta urmărea înființarea unei altei secții de producție pentru fabricarea biscuiților tradiționali de casă.Valoarea celui de-al doilea proiect a fost 1.315.000 lei, din care 50% fiind fonduri nerambursabile.

Aproximativ 30% din producția realizată pleacă spre tări precum Spania, Cipru sau Ungaria.

2.2.1 Proiecte eligibile aprobate în cadrul măsurii 112 „Instalarea tinerilor fermieri”

Valori nerambursabile obținute în condiții de eligibilitate:

Punerea bazelor exploatației apicole deținute de Lajos Ferenc din localitatea Pauleni Ciuc, Județul Harghita prin accesarea Măsurii 112.

Sursa de finanțare: PNDR, AXA 1 Sectoarele agricnstat într-o linie de umplut prăjituri, două mașini de turnat pandișpan, un sistem robotizat de tăiere a prăjiturilor și câteva utilaje anexe.Valoare proiectului a fost de 812.000 de euro, din care 20% au provenit fonduri europene nerambursabile iar restul de 80% dintr-un credit contractat la bănci.

Ulterior anteprenoarea a mai depus un proiect și în următoarea sesiune de accesare a fonduriilor, fiind încurajată de succesul primului proiect. Acesta urmărea înființarea unei altei secții de producție pentru fabricarea biscuiților tradiționali de casă.Valoarea celui de-al doilea proiect a fost 1.315.000 lei, din care 50% fiind fonduri nerambursabile.

Aproximativ 30% din producția realizată pleacă spre tări precum Spania, Cipru sau Ungaria.

2.2.1 Proiecte eligibile aprobate în cadrul măsurii 112 „Instalarea tinerilor fermieri”

Valori nerambursabile obținute în condiții de eligibilitate:

Punerea bazelor exploatației apicole deținute de Lajos Ferenc din localitatea Pauleni Ciuc, Județul Harghita prin accesarea Măsurii 112.

Sursa de finanțare: PNDR, AXA 1 Sectoarele agricol și forestier, 112 Instalarea tinerilor fermieri.

Valoarea nerambursabilă a proiectului: 100.526,80 lei

Înființare fermă vegetală prin Măsura 112-Instalarea tinerilor fermieri de către Magda Cristian, în comuna Socodor, Județul Arad.

Sursa de finanțare: PNDR, AXA 1 Sectoarele agricol și forestier, 112 Instalarea tinerilor fermieri.

Valoarea nerambursabilă a proiectului: 114.235,00 lei

Plan de afaceri pentru instalarea domnului Mone Vasile ca tânăr fermier și dezvoltarea exploatației agricole în conformitate cu prevederile Măsurii 112.

Sursa de finanțare: PNDR, AXA 1 Sectoarele agricol și forestier, 112 Instalarea tinerilor fermieri.

Valoarea nerambursabilă a proiectului: 63.971,60 lei

3. ROLUL PROGRAMULUI OPERAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ

3.1 STATUL MEMBRU ȘI REGIUNEA ADMINISTRATIVĂ

Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) este un instrument de finanțare creat de Uniunea Europeană pentru a veni în sprijinul țărilor membre, în implementarea Politicii Agricole Comune. Politica Agricolă Comună este un set de reguli și mecanisme ce reglementează producerea, procesarea și comercializarea produselor agricole în Uniunea Europeană și care își îndreaptă atenția asupra dezvoltării rurale.

3.1.1 Aria geografică.1i domeniul de aplicabilitate

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 acoperă întregul teritoriu al României. România este poziționată în partea de Sud-Est a Europei, la intersecția cu principalele axe de comunicații Nord-Sud și Est-Vest.

Suprafața de 238.391 km2 cuprinde: 61,3% teren agricol (circa 14,6 milioane hectare, din care 64,2% teren arabil, 32,9% pășuni și fânețe naturale și 2,7% plantații de pomi și vie), 28,3% pâduri șialte terenuri cu vegetație forestieră, 10,4% suprafață construită a localităților, apă, drumuri, câi ferate și terenuri neproductive.

România este o țară medie în Uniunea Europeana, din punct de vedere al mărimii suprafeței sale (5,41% din suprafața Uniunii Europene). Din cele 11 regiuni bio-geografice ale Europei, România cuprinde 5 (stepică, pontică, continentală și alpină).

Repartizarea pe zone geografice este echilibrată: 33% zona de câmpie, 37% zona colinară și 30% zona montană.

3.1.2 Clasificarea regiunilor

Conform Nomenclatorului Unităților Teritoriale Statistice (NUTS) structura teritorială a României, asimilată NUTS, este:

NUTS I: România;

NUTS  II: 8 regiuni de dezvoltare, cu o populație medie de 2,67 milioane locuitori pe regiune;

NUTS III: 42 județe, care reflectă structura administrativ-teritorială a țării;

NUTS IV: nu se folosește 1, deoarece încă nu s-au realizat asocieri de unități teritoriale;

NUTS  V: 320 municipii și orașe, 2.861 comune cu 12.957 de state

În conformitate cu Articolul 59 din cadrul Regulamentului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din FEADR numarul 1305/2013 șapte din cele opt regiuni ale României sunt mai puțin dezvoltate, având produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor sub 75% din PIB-ul mediu al Uniunii Europene, excepție făcând regiunea BucureștI-Ilfov care înregistra un PIB pe cap de locuitor de 113% din media Uniunii Europene.

3.1.3 Descrierea procesului

Obiectivul general al evaluării Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014, este de a aduce valoarea adăugată reală, de a îmbunătăți calitatea și de a furniza gândiri de valoare și recomandări în ceea ce privește aspectele programării, de către experți independenți implicați în programe. Evaluarea ex ante a PNDR 2014-2020 include evaluarea strategică de mediu (SEA), realizată în conformitate cu cerințele Directivei Europene SEA 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului și ale Hotărârii Guvernului numarul 1076/2004 care transpune prevederile directivei mai sus menționate.

3.1.4 Descrierea strategiei

România se confruntă cuo serie de provocări în atingerea potențialului economic și social al sectorului agroalimentar. Analiza SWOT ne indică faptul că spațiul rural înregistrază per total mari deficiențe și anume: deficiențe structurale durabile, nivel scăzut al activității de anteprenoriat și al valorii adăugate, cu activități ce solicită o contribuție intensivă a forței de muncă, mai ales în agricultura de (semi)subzistență, orientare timidă către export, investiții scăzute, acces la servicii și infrastructură cu mult sub nivelul zonelor urbane, discrepanțe regionale foarte mari, o pondere mare a populației aflată în pragul sărăciei și o serie de riscuri ambientale, cauzate de om, agravate de schimbările climatice, care reprezintă o adevărată amenințare atât pentru zonele rurale cât și pentru întreaga tară.

O oportunitate reală pentru a aborda punctele slabe, este reprezentată de Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, pe baza consolidării punctelor tari ale sectorului dar și pe baza progresului realizat prin PNDR 2007-2013. Îmbunătățiri semnificative au fost înregistrate în perioada 2007-2013, în special cu privire la o mai bună integrare a producătorilor și procesatorilor în lanțul agro-alimentar, reînoirea generațiilor de fermieri, aplicarea practicilor și realizarea unor investiții agreabile cu mediul, economii locale diversificate și infrastructura locală.

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 va aborda strategic următoarele priorități:

Schimbarea structurală a sectorului agro-alimentar și competitivitatea;

Managementul resurselor naturale;

Dezvoltarea rurală locală echilibrată, în conformitate cu Acordul de Parteneriat. Aceste priorități sunt corelate cu obiectivele strategice definite la nivel național cu Politica Agricolă Comună și cu Strategia Europa 2020.

Esențială pentru îmbunătățirea performanței zonelor rurale și pentru crearea unor locuri de muncă este creșterea competitivității agriculturii, prin substituirea importurilor și creșterea exporturilor.

4. RECAȘTIGAREA PIEȚELOR DE PROFIL PRIN ÎNCURAJAREA CREȘTERII VIERMILOR DE MĂTASE

4.1 ACTIVITĂȚILE PROIECTULUI

Obiective generale

Mătasea naturală cât și produsele naturale românești obținute din ea reprezintă o adevărată artă. În România există condiții pedoclimatice deosebit de favorabile dezvoltării sericiculturii. Folosirea mătăsii natural pe teritoriul României este deosebit de veche, încă de la începutul secolului XX s-au organizat primele stațiuni mici destinate obținerii și selecționării ouălor de viermi de mătase. În Muntenia mătasea naturală esra cunoscută sub denumkirea de „borangic”

Obiective specifice

Incubația și ecloziunea ouălor viermilor de mătase

Creșterea viermilor de mătase în primele trei vârste

Creșterea viermilor de mătase în ultimele două vârste

Asigurarea condițiilor de îngogoșare a larvelor mature

Înfiinșarea, întreținerea și exploatarea plantațiilor de dud

Activitățile proiectului

Amenajări necesare creșterii viermilor de mătase

Asigurarea condițiilor creșterii viermilor de mătase

Achiziționarea de utilaje sericicole

Asigurarea măsurilor sanitar-veterinare aplicate în sericicultură

4.2 SCURT ISTORIC AL FERMEI

Până în urmă cu 3 ani acest amplasament de 2 hectare situat in comuna Rociu, județul Argeș, a funcționat ca locuință rurală. În acest an s-a efectuat curățarea și dezinfectarea construcției și stropirea cu îngrășăminte naturale a terenului necesar în vederea pregătirii pentru cultivarea duzilor albi care servește ca hrană pentru larvele viermilor de mătase.

4.3 PLAN DE CULTURĂ

Ferma pentru creșterea viermilor de mătase SC.VIERMIDEMĂTASE.SRL este constituită pe un teren de 2 hectare, teren situat în intravilanul comunei Rociu, judetul Argeș. Din aceasta suprafață de teren , 0,4 hectare este spațiul alocat creșterii a 200 de grame ouă de viermi de mătase iar restul pentru plantația duzilor albi. S-a renunțat la practicarea agriculturii în urma decesului proprietarei. Valoarea terenului a fost estimată la 3000 RON. După curățarea terenului, în anul 2008, a fost demarată plantarea duzilor, iar în anul 2014 urmează a fi demarată producția de creștere a viermilor de mătase începând cu luna mai, iar cele două sezoane de creștere și dezvoltare al larvelor până la formarea și recoltarea gogoșilor durează până în luna august. Aceasta fermă va crește specia de viermi de mătase numită Bombyx mori specie obținută prin domesticirea viermelui de mătase sălbatic, Bombyx mandarina Mori originar din sud-estul Asiei unde există și în prezent.

Capacitatea de producție a SC.VIERMIDEMĂTASE.SRL înregistrează o producție de 100% în urma creșterii viermilor de mătase.

Indiferent de mărimea (volumul) spțiului destinat creșterii larvelor, trebuie să îndeplinească anumite condiții absolut indispensabile obținerii unor gogoși de calitate și în cantități care să asigure un câștig stimulator. O condiție esențială impusă la alegerea spațiului este poziționarea ferestrelor către nord-est și asigurarea posibilităților de aerisire ori de câte ori este nevoie. Esteindicat ca indiferent de metoda de aerisire adoptată să se asigure intensitatea circulației aerului de minimum 0,1 metrii/secundă în încăperile cu larve mature.

Asigurarea ventilației se face pentru primele trei vârste din trei în trei ore timp de circa

15 minute, respectiv pentru ultimele două vârste oride câte ori este necesar. Se precizează că larvele tinere nu suportă o concentrație mai mare de 0,3% CO2. Ca urmare a consumului mare de frunze, larvele din ultimele două vârste degajă o cantitate mai mare de CO2.

Tabelul 4.1

Denumirea tabelului

(Sursa: www.viermidemătase.info)

Pentru a realiza o creștere uniformă a larvelor și producții mai mari de gogoși, regimul optim de lumină

are o durată de 16 ore lumină și 8 ore întuneric. Cu alte cuvinte ziua lumină și noaptea întuneric, la o intensitate cuprinsă între 15 și 30 lucși.

Rărirea larvelor reprezintă lucrarea tehnologică prin care este asigurată suprafața de creștere corespunzătoare cu dimensiunile larvelor. Se efectuează odată cu schimbarea așternutului, dar și în timpul hrănirii larvelor, mutând o parte din frunzele cu larve pe spațiile libere.

4.3.1 Ciclul de viață.al virmilor de mătase

Viermele de mătase al dudului, sau fluturele de mătase, face parte din clasa insectelor, ordinul Lepidoptera, familia Bombycidelor. Este una dintre insectele cu metamorfoză completă, prezentând un ciclu evolutiv tipic cu patru stadii: ou, larv (omidă), cristalid și fluture de mătase. Oul fecudat, sau sămânța reprezintă primul stadiu din ciclul evolutiv al fluturelui. Ouale fecundate trec apoi printr-o perioadă de repaus aparent, care poartă numele de diapauză și obișnuit, în zona țării noastre coincide cu anotimpul iarna. Viermii de mătase care au un singur ciclu complet pe an se numesc monovoltini, iar cei la care acest ciclu se repetă de două, trei ori sau chiar de mai multe ori pe an, se numesc bi, tri sau polivoltin.

Figura 4.1 – Ciclul de viață al virmelui de mătase

(www.viermidemătase.info)

Oul este primul stadiu, cunoscut în vorbirea curentă sub numele de „sămânță de viermi de mătase”, când sunt mai multe la un loc. El are forma ovală, puțin turtit, cu dimensiuni și greutăți variabile, în funcție de specie și hrană. Un gram de sămânță poate să conțină până la 2.000 de ouă. Imediat după depunere de către fluturele femel, culoarea oului este galben deschis (galben lămâi); după fecundare, culoarea devine galben oranj, apoi roz, iar întru-un interval de 3-4 zile devine cenușie, de diferite nuanțe în funcție de zona geografică și rasă. La capătul mai ascuțit al oului, respectiv la polul anterior, se gasește un mic orificiu care poartă numele de micropil, prin care se face fecundarea. Dintre spermatozoizii care pătrund, numai unul singur fecundează. Prin icropil se petrece și procesul de eliberare a larvelor, cunoscut sub numele de ecloziune. După fecundare, începe procesul biologic, destul de complex, de formare și dezvoltare a embrionului, din care va rezulta larva. La un anumit stadiu de formare a embrionului începe perioada lungă de diapauză, când dezvoltarea embrionului se oprește.

Diapauza durează aproximativ trei opt luni, timp în care transformările din ou sunt diminuate.

La ieșirea din ou, larvele sunt de culoare neagră și acoperită cu perișori fini și numeroși. În raport cu lungimea corpului, capul este mic și prezintă o oarecare strălucire. Cu toate că larvele proaspăt eclozionate pot trăi fără hrană două, trei zile, este mult mai bine ca la apariție ele să găsească în apropiere frunze de dud proaspete. Mirosul acestor frunze le atrage repede atenția. Obișnuit, larvele proaspăt eclozionate sun sprintene, se mișcă ușor și au o poftă mare de mâncare. Dacă sunt bine hrănite, ele cresc repede și într-o perioadă de 30-32 de zile devin de circa 10.000 de ori mai mari decât la naștere, putând avea o lungime de nouă, zece centimetrii. Dacă s-au respectat condițiile necesare perioadei de incubație, se poate ajunge la un procent bun de ecloziune de circa 95% și în consecință și producția de gogoși va fi mai bună. Pe măsură ce larvele se dezvoltă, perișorii dispar, pielea se întinde, devine netedă și capată o cuoare caracteristică: albă stafidie, pigmentată difetit cu puncte.

Cristalida (nimfă sau pupă), reprezintă cel de al treilea stadiu din ciclul biologic al viermelui de mătase.

Formarea ei începe la trei zile după ce larva matură a urzit gogoașa. În această fază es își pierde treptat mobilitatea, rămânând nemișcată, cu corpul micșorat și strâns în dreptul inserției inelelor, determinând o înfățișare fusiformă. Se produce o a cincea năpârlire care are loc chiar în interiorul gogoții. Cristalida ajunge la completă maturitate în timp de șapte, opt zile de la începerea urzirii gogoșilor; această fază durează aproximativ 15 zile. La temperatură scăzută, procesul de formare a fluturelui se desfășoară mai lent, prelungind stadiul de cristalidă.

Fluturele de mătese reprezintă ultimul stadiu evolutiv al viermelui de mătase.

Acest stadiu este de scurtă durată, dar de importanță vitală deoarece este perioada când femela este fecundată și depunde ouă, încât apare sămânța, care va perpetua specia. Fluturele se formează în interiorul gogoții, unde cristalida matură suferă un proces de uscare treptată a tegumentului, care se desprinde de pe corp, având astfel loc ultima năpârlire, respectiv cea de a șasea. Ieșirea fluturelui se face numai dimineața. În acest scop, instictiv el elimină pe gură un lichid alcalin, care conține sericinază, enzimă ce va cataliza dizolvarea sericirinei. Drept urmare, pereții gogoșii se înmoaie și firele de mătase se dezlipesc. Ajutându-se cu prima pereche de picioare, Fluturele destramă țesătura, înlaturând firele de mătase, pe care încă nu le rupe. El își formează astfel o portițp de ieșire în partea superioară gogoșii, pe care o largește treptat prin contracții ale corpului. Prin acestă breșă el scoate mai întâi capul cu antenele cu care pipăie și se orientează, apoi picioarele, fixându-se de peretele exterior al gogoșii. După efortul depus pentru a ieși din gogoașă, fluturele este destulde obosit, însă pătrunderea aerului în organism îl înviorează. La ieșire, corpul fluturelui de mătase ete umed, dar la aer se usucă și se poate observa pe corp un puf fin, catifelat, de culoare albă, uneori cu pete și cu dungi mai închise pe marginea aripilor. La ieșirea din gogoașă aripile sunt lipite de corp, însă pe măsură ce corpul se usucă, aripile se întind și fluturele începe să se miște. La mișcarea aripilor, sau prin pipăit, se desprind de pe corpul fluturelui solzișori mici, catifelați, care acoperă corpul.

Imediat după ieșirea din gogoși, se pot observa deosebiri: unii se mișcă mai repede, sunt mai vioi, au corpul mai subțire și își mișcă mereu apripile; aceștia sunt fluturii masculi. Femelel sunt mai voluminoase, au abdomenul mai mare, au mișcări domoale sau aproape nu se mișcă. Prezența ouălor în corpul femelei, determină dezvoltarea abdomenului. După prima împerechere, masculul mai trăiește 8-12 zile, femela trăind mai mult cu câteva zile decât masculul. Dacă temperatura camerei crețte, viața fluturelui se scurtează, iar dacă temperatura scade, viața lui se prelungește. Este necesar ca după împerechere, femelel să fie urmărite și să li se creeze condiții propice depunerii ouălor.

Figura 4.2 – Fluturele mascul și fluturele femelă

(www.viermidemătase.info)

4.3.2 Spațiul destinat creșterii viermilor de mătase

Pentru o cutie de ouă (10-12 grame, aproximativ 20.000 larve) suprafața de

creștere necesară pentru larvele tinere este:

Tabelul 4.2

Vârsta și suprafața necesară de creștere a larvelor tinere

(Sursa:www.viermidemătase.info)

Suprafața de creștere a larvelor adulte în condițiile creșterii larvelor adulte, sunt necesare următoarele suprafețe de creștere pentru larvele rezultate din 10-12 g ouă (20.000 larve viabile):

Tabelul 4.3

Vârsta și suprafața necesară de creștere a larvelor adulte

(Sursa: www.viermidemătase.info)

4.3.3 Terenuri pentru creșterea plantației de duzi

Plantația duzilor albi se desfășoară intr-o zonă de câmpie clasificată cu potențial mediu pentru acest tip de plantație. Dudul este un mare consumator de apă și de aceea a fost improvizat un sistem de colectare a apei direct din fântâna care va funcționa doar în cazuri de secetă.

Din suprafața totală de 2 hectare estimăm că 1,6 hectare va reprezenta suprafața pentru cultivarea duzilor. Pe un hectar de teren pot fi plantați circa 8000 de puieși de dud alb. Un hectar de plantașie de dud este suficient pentru crețterea a 100 grame de ouă. Un grem de ouă consumă circa 30 kilograme frunze de dud pe zi.

Pentru larvele tinere rezultate din 10-12 grame ouă (o cutie contine aproximativ 20.000 larve) se vor

administra următoarele cantițăți de frunză:

Tabelul 4.3

Cantitatea de frunză consumată de larvele tinere

(Sursa: www.viermidemătase.info)

La stabilirea cantității de frunză pentru larvele adulte rezultate din 10-12 grame ouă (0 cutie conține aproximativ 20.000 larve) trebuie să se țină cont de cantitatea prezentată în tabelul următor:

Tabelul 4.4

Cantitatea de frunză consumată de larvele adulte

(Sursa: www.viermidemătase.info)

Recoltarea se face pe timp răcoros, dimineața și seara. Frunza de dud recoltată nu se ține în plantație mai mult de jumătate de oră, transportul ei la spațiile de creștere făcându-se în coșuri de nuiele, pe cât posibil ferite de razele directe ale soarelui. Păstrarea frunzei de dud se face în încăperi speciale, în care se asigură o temperatură scăzută (15ºC) și umiditate ridicată (80%), precum și ventilația corespunzătoare. Frunza așezată în straturi de 20-30 de centimerii, se acoperă cu cerșafuri din pânză, umezite.

În prima vârstă, așternutul nu se schimbă deoarece rațiile de hrană sunt mici, iar frunza neconsumată se usucă repede. În vârsta a doua și a treia așternutul se schimbă o dată pe vârstă.

4.3.4 Clădiri

Spațiul alocat clădirilor este de 0,4 hectare, din care se ia în calcul: spațiul în care vor fi amenajate o clădire cu trei încăperi special construite pentru creșterea propriu-zisă a fiecărei specii de viermi de mătase, o altă clădire cu două încăperi va fi amenajată pentru păstrarea gogoșilor ce urmează a fi colectate și care va funcșion și pe post de depozit pentru micile ustensile necesare creșterii viermilor, curățirea duzilor, colectarea frunzelor (scară, coșuri, etc) și o clădire cu două încăperi pentru depozitarea insecticidelor (cameră separată de celalte în care accesul se face doar în cazul în care urmează a fi făcută dezinsecția), un mic birou și spațiu pentru aleile dintre clădiri și cele care duc spre plantația de duzi.

Tabelul 4.5

Costul amenajării și achiziționării utilajelor

Personalul este alcătuit dintr-un număr restrâns de angajați sezonieri pe perioada mai-august. Este necesar un număr de șase sericicultori care se vor ocupa de îngrijirea viermilor de mătase, care vor lucra câte doi în trei schimburi deoarece viermii necesită o atentă aerisire în timp foarte scurt, un contabil și un inginer horticultor care se va ocupa de buna creștere și dezvoltare a plantației de duzi.

Tabelul 4.6

Personalul angajat

4.4 UTILAJE

Utilajele principalele și cele mai simple adecvate dotării creșterii viermilor de mătase sunt paturile mobile suprapuse și stelajele cu polie mobile, sau simple picioare suspendate. Toate sunt suprafețe plane confecționate din lemn sau mase plastice având dimensiunile care să ducă la accesul crescătorului pe toată suprafața utilajului respectiv, ușurându-i munca de îngrijire a larvelor.

Stelajele cu etajere și paturi suprapuse mobile: paturile pot fi confecționate din diferite materiale și montate în forme variate. Cele mobile sunt formate dintr-un cadru dreptunghiular (de obicei, din lemn de brad), prevăzut cu patru picioare. Suprafața de creștere a larvelor, delimitată de acest cadru, este formată din plasa de sârmă sau sfoară, cu ochiuri de șase sau șapte centrimetrii.

Paturile se așează unele deaspura altora.

Figura 4.1 Stelaje și paturi mobile

(www.viermidemătase.info)

Stelaj sericicol pentru creșterea larvelor în primele vârste: acesta este construit dintr-un cadru metalic, cu dimesiunile de 80x90x180 centimetrii,având cinci tăvi, situate la distanță de 30 centimetrii între ele. La rândul său, o astfel de tavă este alcătuită dintr-o ramă de aluminiu cu dimensiunile 80x90x10 centimetrii, cu suprafață inferioară din plasă de sârmă (rabitz). Acest utilaj este foarte ușor și realizează un microclimat bun pentru incubația ouălor și creșterea larvelor tinere.

Figura 4.2 Stelaje sericicol

(www.viermidemătase.info)

Modulul sericicol multifuncțional tip MSM1-2000: modulul sericicol astfel construit realizează o suprafață utilă de 25 metrii pătrați, având o capacitate de creștere de 10 grame de ouă. Utilajul, conceput pe baza cunoașterii particularităților biologice ale viermilor de mătase și a tehnologiei de creștere a acestora, prezintă următoarele avantaje:

Utilizează cu maximă eficiență spațiile de creștere a viermilor de mătase;

Funcționează pe principiul deplasării larvelor pe verticală, fapt ce permite efectuarea cu mai multă ușurință a operațiunii de schimbare a așternutului (resturi de frunză și excrementele lor) și selectarea pe vârste a larvelor;

Funcționează prin manpulare manuală, fără consum de energie electrică și necesită cheltuieli de întreținere reduse;

Creează condiții optime pentru realizarea unui procent ridicat de gogoși de mătase de calitatea I;

Se caracterizează prin simplitate constructivă și funcțională;

Accesul personalului de lucru pentru operare se face cu ușurință, rapid și comod;

Operațiunile de întreținere curentă nu necesită dotări suplimentare, putând fi efectuate de personal în mod curent.

Figura 4.3 Modulul sericicol MSM1

(www.viermidemătase.info)

Modulul sericicol multifuncțional tip MSM2-2000: se compune din două corpuri (semimodule) identice din punct de vedere constructiv. Singura deosebire între ele este că, alternativ, sunt echipate cu 15 și respectiv 14 sertare de creștere a aviermilor de mătase. Fiecare semimodul este alcătuit dintr-un cadru suport care se sprijină și rulează pe sol prin intermediul a 4 roți de direcție pivotate și sertare de creștere a viemrilor de mătase. Cadrul suport este realizat în construcție sudată din țeava dreptunghiulară de 30x20x2 milimetrii și cornier de 30x30x3 milimetrii. Pe cadrul suport sunt fixate prin nituire ghidajele care susțin sertarele de creștere. Sertarele sunt prevăzute cu rame din tablă de aluminiu (grosime 0,8 centimetrii) și perete inferior din plasă de sârmă. Suprafața utilă este de 25 metrii pătrați, iar capacitatea de creștere de 10 grame (o cutie) ouă.

Figura 4.4 Modulul sericicol MSM2

(www.viermidemătase.info)

Bateria incubator ste confecționată ditr-un cadru de lemn cu dimensiunile de 1,18×0,38×0,58 metrii. Prin trei pereți longitudinali despărțitori, sunt delimitate patru compartimente în care se introduc casetele pentru incubația ouălor. Fiecare casetă se sprijină pe unsuport îngust, din lem, fixat în peretele incubatorului. Capacitatea fiecăruia dintre cele patru copartimente este de 10 casete, în total deci 40 de casete. Ținând cont că într-o casetă se introduc 10 grame de ouă, rezultă capacitatea totală a bateriei de 400 grame de ouă.

Mașina de tocat frunză este utilizată la pregătirea frunzei de dud care, înconformitate cu tehnologia creșterii larvelor tinere (vârstele I-III), se administrează tocată. Mașina de tocat este alcătuită din următoarele componente:

Un jgheab din lemn p unde se face alimentarea manuală a mașinii

O bandă transportoare confecționată din pânză cu o țesătura densă, care transportă frunza de dud către cuțit

Cușitul care execută mișcări verticale

Sistem de roți dințate cu ajutorul cărora se reglează dimensiunea la care se taie frunza

Electromotor care asigură funcționarea întregului angrenaj

Capacitatea de producție a mașinii este de 30 kilograme frunză pe oră și este deservită de un muncitor.

Ariciul din material plastic: acest tip de material de îngogoșare este cel mai utilizat în creșterea de viermi de mătase, fiind format din mai multe segmente mobile, prevăzute cu raze lungi de 10 centimetrii, care se fixează pe o bară circulară de 1 metru.

Grătarul din lemn pentru îngogoșarea lervelor: grătarele sunt confecționate din resturi de șipci subțiri, brute, nedate la rindea, spre a le menține asperitățile. Șipcile lungi de circa 25-35 centimetrii se așează pe două rânduri paralele, cu distanța pe un rând de 3 centimetrii una de alta. Cele două rânduri de șipci, având între ele distanța de 2 centimetrii, sunt unite l capetele lor prin două șipci transparente. Grătarul are următoarele dimensiuni: 55-100×25-35×2 centimetrii. Larvele se înșiruie în spațiile libere dintre șipci, urzindu-și gogoșile una după alta.

Figura 4.5 Grătarul din lemn

(www.viermidemătase.info)

Cuptorul Simplex este destinat crescătorilor particulari de viermi de mătase în vederea etufării și uscării gogoșilor de mătase. Principiul de funcționare al acestui cuptor constă în a ține gogoșile într-un curent de aer cald și uscat, în cuptoare speciale, la temperatura de 75-85ºC la intrarea în cuptor și 40-45ºC la ieșirea din cuptor. Prin acest sistem, pe lângă omorârea cristalidelor, se face și uscarea gogoșilor. Capaitatea cuptorului Simplex este de 200 kilograme de gogoși de mătase.

Tabelul 4.7

Construcția cuptorului Simplex

(Sursa: www.viermidemătase.info)

4.5 OBIECTIVUL PROIECTULUI

4.5.1 Lista de achiziții și sursele de achiziții pentru activitățile ce fac obiectul proiectului

Creșterea viermilor de mătase este o afacere sigură cu profit garantat și de rulare rapidă care se desfășoară subvenționată de stat și fințată de programul SAPARD. Semințele (ouăle) sunt oferite gretuit de SERICAROM SA. Puieții de dud alb în prealabil plantați vor fi achiziționați de la o pipiniera din apropiere de Craiova. Ei se comercializează cu suma de 3 RON bucata (investiție în valoare de 39.000 RON). Substanțele necesare pentru dezinfecție cum ar fi sulful sub formă de batoane care se pune deasupra cărbunilor aprinși și monocloramina se procură de la frima PANETONE SRL. Timișoara. Îngrășămintele naturale pentru buna creștere a duzilor sunt achiziționate de la locuitorii comunei (1 RON pe kilogram).

4.6 PIAȚA DE DESFACERE

Firma SERICAROM SRL achiziționează întreaga producție de gogoși de viermi de mătase la un preț de 30 RON pe kilogramul de gogoși, dintr-un gram de ouă formându-se cam două, trei kilograme de gogoși.

4.7 IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA DEZVOLTĂRII ZONEI ȘI MEDIULUI DE AFACERE

Proiectul SC.VIERMIDEMĂTASE.SRL își manifestă impactul asupra zonei prin faptul că permite

folosirea de îngrășămite naturale care pot fi achiziționate de la locuitorii comunei. Impactul proiectului este benefic de asemenea pentru bugetul comunei prin impozitele și taxele care vor fi virate către bugetul local. Locuitorii vor beneficia și de câteva noi locuri de muncă și de asemenea poate reprezenta o atracție pentru tinerii doritori de muncă sezonieră.

PLAN DE AFACERI

(Model – cadru pentru instalarea tinerilor fermieri)

A.

I. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

Denumirea/Numele solicitantului

Date de identificare ale acestuia

Obiectul de activitate*

(Se va menționa obiectul de activitate efectiv: cultura vegetală, creșterea animalelor, etc)

*în situația când solicitantul este deja autorizat, se va completa obiectul de activitate conform Cod CAEN

Forma juridicăoa solicitantului

Elaborator Plan de Afaceri (coordonate de identificare)

II. DESCRIEREA SITUAȚIEI CURENTE

Istoricul activității (Se prezintăSpe scurt principalele elemente din activitatea solicitantului)

Bazele de producție ale solicitantului

Terenuri agricole (ha) în anul 0

Animale, păsări și familii de albine în anul 0

Dotările fermei (se vor menționa cele mai importante clădiri, mașini și utilaje agricole) în anul 0

III. OBIECTIVELE RESTRUCTURĂRII ȘI DETALIEREA INVESTIȚIILOR PROPUSE PENTRU ATINGEREA ACESTORA

La acest capitol se vor prezenta, pe scurt, acțiuni legate de efectuarea unor activități agricole. Se va face descrierea măsurilor ce se vor lua pentru creșterea veniturilor exploatației, prin restructurare și modernizare, fațămde situația prezentatăala momentul instalării în anul 0. Planul de afaceri trebuie sa includărdetalii privind investițiile care se realizeazăidemonstrând cădcel puțin 30%* din sprijinul acordat va fi investit pentru realizarea conformității cu standardele comunitare, modernizarea și dezvoltarea exploatației, astfel:

Achiziționarea de teren pentru desfășurarea activităților agricole;

construirea și/ sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producția agricolăala nivel de exploatație, incluzându-le și pe cele pentru protecția mediului;

achiziționarea, inclusiv în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, mașini, utilaje, instalații, echipamente și accesorii, echipamente și software specializate;

achiziționarea de animale și după caz, a cotei de producție;

plantarea și replantarea plantelor perene.

Dupăucaz, Planul de afaceri trebuie săaprevadărinvestiții pentru respectarea standardelor comunitare în vigoare, astfel încât la expirarea perioadei de grație de 36 de luni de la data instalării, exploatația săa ndeplineascădaceste standarde.

Planul de afaceri, pentru fermele zootehnice, va detalia în mod obligatoriu modul de asigurare al necesarului de furaje pentru animalele din exploatație.

*se vor detalia investiții de minim 30%, exclusiv TVA, din valoarea sprijinului ; se vor specifica caracteristicile tehnice ale tractoarelor, combinelor de recoltat, mașinilor, utilaje, instalații, echipamentelor care trebuie sa fie cuprinse într-o plajătde valori ce trebuie respectatăepentru tranșa a 2-a de plată.

IV. SCHIMBĂRI DE MANAGEMENT ȘI PREGĂTIRE PROFESIONALĂISOLICITATĂ

Se va face o caracterizare de ansamblu privind schimbările vizate ale managementului exploatației. Se prezintăerelevanța, dacă,activitatea exploatației impune și forțăfde muncăeatrasă, după caz. Fermierii care beneficiazăade sprijinul acordat prin aceastăpmăsură, în primii trei ani de la acordarea sprijinului sunt obligați să urmeze un curs de pregătire profesionalăifinanțat prin Măsura 111 „Formare profesională, informare și difuzare de cunoștințe”. (Se vor indica tipurile de cursuri pe care trebuie sărle urmeze solicitantul, privind: diversificarea activităților în exploatațiile agricole, îmbunătățirea calității producției, igiena și siguranța alimentelor, crearea de condiții pentru a asigura bunăstarea animalelor și sănătatea plantelor, siguranța muncii, folosirea fertilizanților și amendamentelor în agricultură an concordanțăccu standardele Uniunii Europene, aplicarea cunoștințelor privind protecția mediului, managementul durabil al terenurilor agricole și forestiere, introducerea de noi tehnologii informaționale, inovații, gestionariea durabilăia resurselor naturale etc. în funcție de specificul exploatației deținute).

V. TIPUL ȘI CANTITATEA PRODUSELOR OBȚINUTE ÎN TIMPUL ȘI DUPĂ RESTRUCTURARE, INCLUSIV OPORTUNITĂȚILE DE PIAȚĂ

Pentru a pune în evidențăetipul și cantitatea produselor obținute în cadrul exploatației agricole, se pot folosi tabelele următoare cu prezentarea pieței de desfacere:

1. Pentru exploatațiile agricole vegetale

Planul de culturălinclusiv pentru suprafețe cultivate cu furaje

* În funcție de sesiunea de depunere anul 0 reprezintăeanul anterior și respectiv anul curent în care se depune proiectul. În anul 0 vor fi prezentate suprafețele cultivate, urmând ca în perioada anilor 1-5 să fie prezentate suprafețele de culturălprevizionate.

**Se va menționa producția totalăaobținutănpentru fiecare cultură.

2. Pentru exploatațiile zootehnice și mixte:

Planul de producție al fermei zootehnice

VI. CALCULUL UNITĂȚII DE DIMENSIUNE ECONOMICĂI(UDE)

Unitatea de Dimensiune Economicăn(UDE) reprezintăUunitatea prin care se exprimăndimensiunea economicăia unei exploatații agricole determinatăipe baza marjei brute standard a exploatației (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unități de dimensiune economică este de 1.200 Euro.

Se va calcula totalul UDE din producția vegetalăa i/sau zootehnică/pentru anul 0 și respectiv pentru anul țintă, conform secțiunii specifice din Cererea de finanțare „Stabilirea dimensiunii economice a fermei”.

Dimensiune Economicăia exploatației în anul țintăntrebuie sărfie de peste 10 UDE și mai mare cu 4 UDE fațămde anul 0.

Pornind de la calcularea dimensiunii economice a exploatatiilor agricole se calculeaza valoarea sprijinului in lei.

Total UDE : N (N reprezinta numarul de UDE,fara zecimale, fara rotunjire)

Daca: V >40.000Euro -valoarea sprijinun este maxim 40.000.Euro

V<=40.000Euro -valoarea sprijin este V(valoarea calculata).

V = ………………..

Toate costurile vor fi exprimate în lei.

1 Euro = ………..lei

Cursul de schimb utilizat pentru elaborarea planului de afaceri este cursul euro-leu la data elaborării planului de afaceri publicat pe pagina web a Băncii Central Europene http://www.ecb.int/index.html.

VII. ELEMENTE REFERITOARE LA MEDIU

Descrierea modului prin care investiția respectă condițiile de mediu sau prin care activitatea descrisăiaduce îmbunătățirea acestor condiții.

VIII. EVALUAREA PRINCIPALELOR RISCURI

Se va face o scurtăeprezentare evidențiindu-se principalele riscuri care se pot ivi, cauzele și efectele acestora asupra producției totale obținute.

IX.GRAFICUL DE TIMP PENTRU RESTRUCTURARE, INCLUSIV OBIECTIVE ȘI ETAPE

X. SINTEZA VENITURILOR, CHELTUIELILOR, REZULTATELOR FINANCIARE LA NIVEL DE EXPLOATARE

B

DESCRIEREA PROIECTULUI DE INVESTIȚII

Denumirea investiției, cu descrierea obiectivelor propuse, fundamentarea necesității și oportunității acesteia.

Se va descrie conformitatea obiectivelor investiției urmărite prin proiect cu obiectivele Măsurii 121 și se va preciza capacitatea propusă a se realiza la finalizarea investiției. Se va descrie modul în care investițiile propuse prin proiect sunt în acord cu potențialul agricol al zonei. Dupăacaz, se va menționa locurile de muncăonou create.

Descrierea investițiilor ce urmeazăia fi executate în vederea adaptării unității la standardele de mediu, sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene, cu precizarea standardului/standardelor la care se adaptează (pentru proiectele care vizeazăpadaptarea unității la standardele specifice).

Piata de aprovizionare/desfacere, concurența și strategia de piațăsce va fi aplicatăipentru valorificarea produselor/serviciilor obținute prin implementarea proiectului.

Responsabil legal (nume, prenume, funcție în cadrul organizației, studii și experiențăeprofesională), relevante pentru proiect

Descrierea achizițiilor propuse a se realiza prin proiect, repectiv denumirea, numărul, valoarea și caracteristicile tehnice și funcționale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/dotărilor ce urmeazăia fi achiziționate prin Măsura 121 (achizițiile trebuie săifie fundamentate în funcție de capacitatea de producție existentăe i/sau prognozată).

Se va descrie fluxul tehnologic, activitatea și tehnologia aplicată tn cadrul proiectului (plan de cultură pe perioada de cinci ani, plan de producție pe perioada de cinci ani pentru ferma zootehnicăe i altele).

Durata de realizare (luni) și etape principale

Grafic de eșalonare a investiției exprimat valoric pe luni și activități. Se vor evideția investițiile referitoare la adaptarea la standardele comunitare care trebuie sătse încadreze în perioada de grație.

Devizele investiției, cu detalierea pe structura devizului general, însoțit de devizele pe obiecte, conform legislației în vigoare (HG nr.28/09.01.2008). (Detaliați cheltuielile eligibile și neeligibile pe elemente).

În estimarea costurilor invesției prin întocmirea bugetului estimativ se va verifica în Baza de date de prețuri pe de site-ul APDRP și se vor printa și atașa la cererea de finanțare paginile referitoare la bunurile și serviciile incluse în proiect, identificate în bază.

În situația în care valorile bunurilor/servciilor nu se încadreazăcan limitele din Baza de date de prețuri, se vor atasa trei oferte pentru categoriile de bunuri/servicii care depășesc valoarea de 15.000 EUR și o ofertă pentru categoriile de bunuri/servicii care se încadreazăcantre 10.000 EUR și 15.000 EUR. La ofertele de servicii, se vor menționa și tarifele corespunzătoare. Atenție: la dosarul cererii de finanțare vor fi atașate numai paginile relevante din ofertele respective, cuprinzînd prețul, furnizorul și caracteristicile tehnice ale bunului, detaliate la punctul 5 de mai sus (maxim 2 pagini/ofertă).

ATENȚIE! Invesțiile de înlocuire nu sunt eligibile. Investițiile de înlocuire sunt definite dupăucum urmează:

“Investiție de înlocuire”lînseamnăso investiție care înlocuiește pur și simplu o clădire sau o mașinănexistentă, sau părți din aceasta, cu o nouă clădire sau mașinănmodernă, fără a crește capacitatea de producție cu cel puțin 25% sau fărăna modifica în mod fundamental natura producției sau tehnologia utilizată. Demolarea completă a unei clădiri agricole vechi de cel puțin treizeci de ani și înlocuirea cu o clădire modernăisau renovarea substanțialăaa unei clădiri agricole nu sunt considerate investiții de înlocuire. Renovarea este consideratăosubstanțialăaatunci când costurile sale reprezintădcel puțin 50% din valoarea noii clădiri.

Trebuie avute în vedere următoarele:

Cheltuielile aferente înlocuirii unei/unui mașini/utilaj/echipament sunt eligibile NUMAI când prin investiție se realizeazăecel puțin:

Crește capacitatea de producție cu cel puțin 25% față de cea inițialăa(fărăfproiect);

SAU

Se modificăStehnologia aplicatăeinițial;

SAU

Se modificăenatura producției.

Finanțarea investiției

Din valoarea totalăoa investiției de ……………..…..LEI ajutorul public nerambursabil este de ……………………………rLEI:

Pentru încadrarea cheltuielilor eligibile din buget în limitele prevăzute în fișa tehnică a Măsurii 121 se va utiliza cursul de schimb Euro/Lei publicat pe pagina web a Băncii Central Europene www.ecb.int/index.html de la data întocmirii memoriului justificativ.

Procentul de finanțare publicărse va stabili în funcție de condițiile impuse de fișa tehnică a măsurii aferente proiectului întocmit de solicitant;

Pentru proiectele cu finanțare publicărmai mare de 50% din valoarea eligibilă, se va motiva solicitarea procentului.

9. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiției

Valoarea totalăa(LEI), Valoare eligibilăL(LEI);

Durata de realizare (luni) însotităsde graficul de eșalonare a investiției exprimat valoric pe luni și activități;

Capacități de producție rezultate ca urmare a investiției (în unități fizice).

ATENȚIE! DacăEsolicitantul își propune prin realizarea investiției creșterea viabiliății economice ca obiectiv pentru îmbunătățirea perfomanței generale a exploatației agricole, va completa Anexele B (pentru SRL ) sau Anexele C pentru (PFA).

10. Proiecții financiare și indicatori financiari pentru îndeplinirea obiectivului de creștere a viabilității economice.

10.1 Proiecții financiare pentru SRL (Anexe B)

Prognoza veniturilor ;

Prognoza cheltuielilor;

Proiecția Contului de profit și pierdere;

Bilanțisintetic previzionat ;

Flux de numerar ;

Indicatori financiari.

ATENȚIE: Sheeturile „Prognoza veniturilor”- Anexa B1, „Prognoza cheltuielilor”r- Anexa B2, „CPP”- Anexa B3 , „Bilanț”l- Anexa B4, „FN An 1-5”N- Anexa B8, „Indicatori”- Anexa B9, cuprind prognoze pe o perioadă de cinci ani de la darea în exploatare a investiției din proiect, respectiv de la finalizarea investiției . Sheeturile „FN An 1I”- Anexa B5, „FN An 2I”N- Anexa B6, „FN An 3I”N- Anexa B7 se refera la perioada de implementare a proiectului (de maxim trei ani).

10.2 Proiecții financiare pentru PFA (Anexe C)

Prognoza încasărilor și plăților pentru anii 1, 2 și 3 de implementare;

Prognoza încasărilor și plăților anii 1-5 de previziune;

Indicatori financiari.

PRECIZAREA IPOTEZELOR CARE AU STAT LA BAZA ÎNTOCMIRII PROIECȚIILOR FINANCIARE

10.1 Proiecții financiare pentru SRL (Anexe B)

Atenție: Prognozele vor fi întocmite pornind de la situațiile financiare din anul anterior depunerii proiectului!

Prognoza veniturilor

Se va completa Anexa B1 «Prognoza veniturilor și evoluția capacității de producție » cu vânzările cantitative și valorice previzionate trimestrial în primii doi ani de activitate dupăccare anual.

În cadrul acestei secțiuni se detaliazăuprezumțiile (pentru o mai bunăilnțelegere de către persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizării previzionării :

gradul de utilizare a capacității de producție și modul cum evolueazăuacesta în timp; se va preciza producția fizicăaexistenta și producția fizicăaestimatăstn urma realizării investiției

corelarea dintre vânzările previzionate, gradul de utilizarea a capacității de producție și precontracte/contracte de vânzare încheiate/în curs de a fi încheiate;

modul în care au fost previzionate celelalte venituri prognozate.

Se vor detalia veniturile obținute din alte tipuri de activități decât cea la care se refera proiectul (în cazul în care solicitantul obține venituri și din alte activități decât cea descrisă prin proiect)

Prognoza cheltuielilor

Se va completa Anexa B2 «Prognoza cheltuielilor și evoluția capacității de producție » cu valorile previzionate pe categorii de cheltuieli trimestrial în primii doi ani de activitate dupăccare anual.

În cadrul acestei secțiuni se detaliazăuprezumțiile (pentru o mai bunăilnțelegere de către persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizării previzionării :

– urmăriți corelarea informațiilor furnizate aici cu cele menționate în celelalte secțiuni ale studiului ;

– corelarea dintre cheltuielile previzionate, gradul de utilizarea a capacității de producție și precontracte/contracte de cumpărare încheiate/în curs de a fi încheiate ;

– modul in care au fost previzionate fiecare categorie de cheltuiala ;

– orice alte informații care au stat la baza previzionării sau influențeazăaprevizionarea cheltuielilor și au influențăarelevanta.

Se vor detalia cheltuielile aferente altor tipuri de activități decât cea la care se refera proiectul. În cazul în care solicitantul obține venituri și suportă cheltuieli din alte activități decât cea descrisa prin proiect)

Proiecția Contului de profit și pierdere

În coloana An 0 se vor completa cu valorile existente în ultimul Cont de profit și pierdere încheiat de societate, anexat la Cererea de finanțare (în cazul în care solicitantul este înființat în anul în curs, această coloanăolnu se completează).

Se va completa anexa B3 rândurile aferente : 12 «Venituri Financiare », 13 « Cheltuieli privind dobânzile »(atât pentru creditul ce urmează a fi contractat pentru co-finanțarea investiției din proiect (dacăeeste cazul), cât și pentru soldul creditelor/leasingurilor/altor datorii financiare angajate)», 14 « Alte cheltuieli financiare  », 18 « Impozit pe profit/cifra de afaceri », restul rândurilor fiind preluate automat din anexele B1 si B2. Se vor face mențiuni privind valorile previzionate și se vor corela cu alte informații (exemplu : cheltuielile privind dobânzile).

Bilanțisintetic previzionat

Se vor face precizări privind ipotezele luate în considerare în procesul de previzionare a posturilor din bilanț.

Se va completa Anexa B4 cu valorile prognozate ale posturilor din bilanțeavând în vedere următoarele:

în coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul bilanțe ncheiat de societate anexat la Cererea de finanțare (în cazul în care solicitantul este înființat în anul în curs această coloanăolnu se completează);

valorile activelor imobilizate noi achiziționate se vor adăuga la cele existente (daca este cazul), din acestea se scad valorile activelor imobilizate vândute în perioada respectivă;

valoarea amortizării cumulate aferenta activelor imobilizate existente, la care se adaugăiamortizarea calculatămpentru activele imobilizate noi achiziționate (se va corela cu valoarea cheltuielilor cu amortizările prevăzute în Contul de profit și pierdere);

valoarea stocurilor (materii prime, materiale, produse finite,etc.) va fi corelatăacu specificul activității desfășurate (durata procesului de fabricație, etc.) și alte elemente considerate relevante.

casa și conturi la bănci se preia valoarea rezultatăcin Fluxul de numerar aferent aceleiași perioade din linia S;

datorii ce trebuie plătite într-o perioadătde pânăela un an – se previzioneazăe n funcție de termenele de platăeale furnizorilor, de creditele pe termen scurt previzionate prin fluxul de numerar, valoarea datoriilor fiscale și la asigurările sociale aferente activității.

datorii ce trebuie plătite într-o perioadăamai mare de un an –ase previzioneazăe n funcție de soldul și graficul de rambursare a creditelor pe termen mediu și lung primite (dacă este cazul), de soldul și graficul de plată a datoriilor reeșalonate (dacăleste cazul); se vor evidenția de asemenea datoriile către acționari/asociați, leasingurile, datoriile către alte instițuții financiare.

subvenții pentru investiții – se înscriu soldul existent/previzionat (daca este cazul) și încasările primite prin programul FEADR;

capitalurile proprii –ase înscriu sumele rezultate ca urmare a majorărilor de capital social prevăzute, rezultatul exercițiului (acesta se repartizeazăuca dividende si rezerve la alegere, cota repartizata la rezerve urmând sădfacăaparte din rezerve în anul următor), rezervele deja constituite și alocările suplimentare din rezultatul exercițiului financiar precedent;

se va urmări corelarea datelor introduse cu cele existente in contul de profit si pierdere si fluxul de numerar.

Flux de numerar

Se vor completa anexele cu datele privind fluxurile de numerar aferente proiectului pe perioada implementării (anexele B5, B6 si B7(vezi atenționarea de mai jos) desfășurate lunar) și pentru o perioada de 5 ani (anexa B8) după implementarea proiectului.

În cadrul acestei secțiuni se detaliazăzprezumțiile (pentru o mai bunăilnțelegere de către persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizării previzionării :

– se va urmări corelarea dintre fluxurile previzionate ca intrări și ieșiri cu celelalte secțiuni;

– atenție la rândul « Disponibil de numerar la sfârșitul perioadei»tacesta nu poate fi negativ !

– orice alte informații care au stat la baza previzionării sau influențeazăaprevizionarea elementelor fluxului de numerar si au influenta relevanta.

Atenție: Durata maximă de execuție a investiției cofinanțatătdin FEADR este de 3 ani de la data încheierii Contractului de finanțare și prin excepție, pentru investițiile în achizițiile simple fărăileasing financiar de utilaje, instalații, echipamente și dotări noi, de mijloace de transport specializate, precum și a altor mijloace de transport stabilite prin fișa măsurii durata maximăude execuție este de 2 ani.

Indicatori financiari

Pe baza datelor obținute din prognozele efectuate se vor calcula indicatorii care vor releva sustenabilitatea și viabilitatea investiției ce urmeazăea fi promovată. Toate prognozele vor fi calculate pentru o perioada de 5 ani, după finalizarea investiției, în prețuri constante.

Încadrarea anumitor indicatori în limitele stabilite de APDRP (menționate atât în această secțiune a Memoriului justificativ, cât și în Anexa B9 din Cererea de finanțare) se va evalua pentru anii 2, 3, 4 și 5 de la data finalizării investiției și respectiv pentru anii 1-5 pentru proiectele aferente Măsurii 121 (în cazul investițiilor privind înființarea de plantații, proiecțiile se vor face din anul în care se obține producție/venituri conform tehnologiilor de producție și a specificului proiectului).

Modul de calcul și baremurile limita care trebuie respectate sunt următoarele:

Valoarea investiției (VI) = valoarea totala a proiectului fărăaTVA, se preia din bugetul proiectului.

Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curentă, conform obiectului de activitate al solicitantului. Se calculează pornind de la fizic (cantități de produse, volumul producției, servicii) ținând cont de prețuri/tarife pe unitatea de măsurăudiferențiat pentru fiecare obiect de activitate. Se preiau valorile din Anexa B1 « Prognoza Veniturilor »orândul « Total venituri din exploatare »taferente perioadelor respective (Total An1,…f, Total An 5).

Cheltuieli de exploatare (Ce) = cheltuielile generate de derularea activității curente.

Sunt cheltuielile aferente veniturilor din exploatare și se calculează sn funcție de domeniul de activitate și de consumurile specifice. Se preiau valorile din Anexa B2 « Prognoza Cheltuielilor»rrândul « Cheltuieli pentru exploatare – total»xaferente perioadelor respective (Total An1,…f, Total An 5).

Rata rezultatului din exploatare (rRe) – trebuie sărfie minim 10% din Ve.

Rezultatul din activitatea curentăe(Re) se calculează: Re = Ve –eCe –etrebuie sărfie pozitiv, iar rata rezultatului din exploatare trebuie sa fie minim 10% din veniturile din exploatare pentru anii evaluați

Rata rezultatului din exploatare (rRe) se calculeazăedupăuformula:

Durata de recuperare a investiției (Dr) –etrebuie sărfie maxim 12 ani ;

Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investiției (exprimat în ani).

Se calculeazăeastfel :

.

Unde :

Se considerăeca în anii 6-12 cash-flow-urile din exploatare sunt egale cu cash-flow-ul din exploatare din anul 5.

Rata rentabilității capitalului investit (rRc) – trebuie sărfie minim 5% pentru anii evaluați

Se calculeazăeastfel :

Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) –atrebuie sa fie ≥1,2, pentru anii evaluați;

RAFN AFFlux de numerar din exploatare/ (dobânzi + plăți leasing + rambursarea datoriilor);

Se preiau din tabelul fluxurilor de numerar pentru perioada de prognoza Anexa B8 rândul P « Flux de numerar din activitatea de exploatare»lucare se împarte la rândul C « Total ieșiri de lichidități prin finanțare ».

Rata îndatorării pe termen mediu și lung (rI) – trebuie sărfie maximum 60% pentru anii evaluați;

Este calculata ca raport intre total datorii pe termen mediu si lung si total active.

unde :

TDi= total datorii pe termen mediu și lung in anul i ;

TAi= total active în anul i ;

Rata de actualizare –aeste de 8%, folosităopentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare.

unde:

r este rata de actualizare egala cu 8% (r=rata dobânzii de refinanțare BCE (4%) + marja de risc pe țarăr(4%) evaluatăvde către Agenție ca valoare medie și care va fi reevaluată pe măsurăuce condiiile pietei monetare europene se schimbă, se impune introducerea unei aproximări unitare)

Valoarea actualizata neta (VAN) –atrebuie sa fie pozitiva;

Este calculata astfel:

FNi = flux de lichidități net din anul i;

FNi explt = flux de lichidități din exploatare din anul i

VI = valoarea investiției ;

Disponibil de numerar la sfârșitul perioadei (rândul S , din anexa , B8 « Flux de numerar »utrebuie sa fie pozitiv în anii de previzionare evaluați Se preiau valorile din rândul S din Anexa B8 aferente perioadelor respective (Total An1,…d, Total An 5).

În această parte a Memoriului justificativ se vor atașa sheet-urile din secțiunea economicăua Cererii de finanțare – Anexa B1 la Anexa B9 – întocmite pentru întreaga activitate a solicitantului (activitatea curenta si activitatea viitoare, inclusiv proiectul).

10.2 Proiecții financiare pentru PFA (Anexe C)

Prognoza încasărilor și plăților pentru anii 1, 2 și 3 de implementare

Se vor completa anexele C1, C2 și C3 (vezi atenționarea de mai jos) cu datele privind fluxurile de numerar (încasări/plăți) aferente activității agricole/ productive /prestări servicii, precum și cu cele aferente activității de investiții și finanțare. Detalierea se face pe luni de implementare.

Atenție la rândul « Disponibil de numerar la sfârșitul perioadei »uacesta nu poate fi negativ în nici una din lunile de implementare!

ATENȚIE! Durata maximăEde execuție a investiției cofinanțatătdin FEADR este de 2 ani de la data încheierii contractului de finanțare pentru investițiile în achizițiile simple de utilaje, instalații, echipamente și dotări noi, de mijloace de transport specializate, precum și a altor mijloace de transport stabilite prin fișa măsurii.

Prognoza încasărilor și plăților anii 1- 5 de previziune

Se va completa anexa C4 cu datele privind fluxurile de numerar (încasări/plăți) aferente activității agricole/ productive /prestări servicii, precum și cu cele aferente activității de investiții și finanțare. Detalierea se face pe fiecare an de previziune.

Atenție la rândul « Disponibil de numerar la sfârșitul perioadei »uacesta nu poate fi negativ în nici unul din anii de previziune!

Indicatori financiari

ATENȚIE! În aceastăcsecțiune a Planului de afaceri, se vor prelua indicatorii, în limitele stabilite de APDRP în cadrul Memoriului justificativ pentru accesarea Măsurii 121. Se va evalua pentru anii 2, 3, 4 și 5 de la data finalizării investiției și respectiv pentru anii 1-5 pentru proiectele aferente Măsurii 121. În cazul investițiilor privind înființarea de plantații, proiecțiile se vor efectua din anul în care se obține producție/venituri conform tehnologiilor de producție și a specificului proiectului).

Indicatorii se calculeazăiin mod automat, cu excețtia Valorii investiției care se preia din Bugetul Indicativ.

Limitele indicatorilor care trebuie respectate sunt următoarele:

Valoarea investiției (VI) = valoarea totalăaa proiectului fără TVA, se preia din bugetul proiectului;

Durata de recuperare a investiției (Dr) eitrebuie sărfie maxim 12 ani. Este un indicator ce exprimăsdurata de recuperare a investiției (exprimat în ani);

Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) –atrebuie sărfie ≥1,2, pentru anii evaluați;

Valoarea actualizatăanetăe(VAN) –Vtrebuie sa fie pozitivă. Disponibilul de numerar la sfârșitul perioadei (rândul 60 din anexa C4 « Flux de numerar »utrebuie sărfie pozitiv în anii de previzionare evaluați.

ATENȚIE! La Planul de afaceri se vor atașa tabelele din secțiunea economicăua cererii de finanțare pentru Măsura 121 – Anexa C1 la Anexa C5 – întocmite pentru întreaga activitate a solicitantului (activitatea curentătri activitatea viitoare, inclusiv proiectul).

C

XI. DESCRIEREA PROIECTULUI DE INVESTIȚII

1. Denumirea investiției, cu descrierea obiectivelor propuse, fundamentarea necesității și oportunității acesteia.

Se va descrie conformitatea obiectivelor investiției urmărite prin proiect cu obiectivele Măsurii 121 și se va preciza capacitatea propusăva se realiza la finalizarea investiției. Se va descrie modul în care investițiile propuse prin proiect sunt în acord cu potențialul agricol al zonei.

2. Descrierea investițiilor ce urmeazăia fi executate în vederea adaptării unității la standardele de mediu, sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene, cu precizarea standardului/standardelor la care se adaptează (pentru proiectele care vizeazăpadaptarea unității la standardele specifice).

3. Piața de aprovizionare/desfacere, concurența și strategia de piațăsce va fi aplicatăepentru valorificarea produselor/serviciilor obținute prin implementarea proiectului.

4. Date tehnice ale investiției

4.1. Date generale

Zona și amplasamentul (regiunea, județul, localitatea) investiției, suprafața și situația juridicăaale terenului care urmeazălsălfie ocupat (definitive și/sau temporar) de lucrare;

Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (studiu geotehnic, studii topografice, nivelul maxim al apelor freatice, date climatice) –adacăainvestiția o impune.

4.2. Caracteristicile principale ale construcțiilor

Pentru clădiri: deschideri, travei, aria construită, aria desfășurată, numărul de niveluri și înălțimea acestora, volumul construit;

Pentru rețele: lungimi, lățimi, diametre, materiale, condiții de pozare etc.

4.3. Structura constructivă

Pentru clădiri și rețele se va face o descriere a soluțiilor tehnice avute în vedere, cu recomandări privind tehnologia de realizare și condițiile de exploatare ale fiecărui obiect.

4.4. Principalele utilaje de dotare ale construcțiilor (centrale termice, hidrofoare, ascensoare etc.)

Situația existentăaa utilităților și analiza acestora

Se vor descrie modul de asigurare a acestora și soluțiile tehnice adoptate.

Instalații aferente construcțiilor

Se vor descrie soluțiile adoptate pentru instalațiile de iluminat, forța, curenți slabi, apă, canalizare etc.

5. Avize și acorduri

Avizele și acordurile emise de organele în drept, potrivit legislației în vigoare, privind:

certificatul de urbanism, cu încadrarea amplasamentului în planul urbanistic, avizat și aprobat potrivit legii;

alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispozițiilor legale.

6. Caracteristici tehnice și funcționale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/ dotărilor ce urmeazăia fi achiziționate prin proiect și prezentarea tehnică a construcțiilor în care urmează a fi amplasate utilajele/dotările (inclusiv utilități). Se vor preciza de asemenea denumirea, numărul și valoarea utilajelor/ echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/ dotărilor care vor fi achiziționate, cu fundamentarea necesității acestora (utilizați formatul tabelar prezentat mai jos).

Se va descrie fluxul tehnologic, activitatea și tehnologia aplicatăehn cadrul proiectului (plan de cultură pe o perioadăede cinci ani, plan de producție pe o perioadăede cinci ani pentru ferma zootehnicăe i altele).

7. Durata de realizare (luni) și etape principale

Grafic de eșalonare a investiției exprimat valoric pe luni și activități.

În procesul de estimare a duratei de execuție a obiectivelor de construcții și a planificării activităților, începând cu data semnării contractului de finanțare cu Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală pi Pescuit, proiectantul va lua în calcul și perioadele de timp nefavorabil realizării investițiilor.

Se vor evidenția investițiile referitoare la adaptarea la standardele comunitare care trebuie săise încadreze în perioada de grație.

8. Devizele investiției, cu detalierea pe structura devizului general, însoțit de devizele pe obiecte, conform legislației în vigoare (HG nr. 28/09.01.2008).

Valoarea totalăaa investiției cu detalierea pe structura devizului general, însoțit de devizele pe obiecte, conform legislației în vigoare (HG 28/09.01.2008). În cazul în care apar cheltuieli eligibile și neeligibile, se vor prezenta devize pe obiect separate, (pe categorii de cheltuieli, eligibile si neeligibile).

Nu sunt permise atât cheltuieli eligibile cât și neeligibile în cadrul cap. 4.1. – Construcții și instalații fărăia se detalia pe devize pe obiect lucrările corespunzătoare spațiilor/instalațiilor ce se vor executa. Pentru restul subcapitolelor aferente cap. 4 se vor preciza care sunt echipamentele, utilajele/montajul care sunt neeligibile.

În estimarea costurilor invesției prin întocmirea bugetului estimativ se va verifica în Baza de date de prețuri pe de site-ul APDRP și se vor printa și atașa la cererea de finanțare paginile referitoare la bunurile și serviciile incluse în proiect, identificate în bază.

În situația în care valorile bunurilor/servciilor nu se încadreazăcan limitele din Baza de date de prețuri, se vor atașa trei oferte pentru categoriile de bunuri/servicii care depășesc valoarea de 15.000 EUR și o ofertă pentru categoriile de bunuri/servicii care se încadreazăcantre 10.000 EUR și 15.000 EUR. La ofertele de servicii, se vor menționa și tarifele corespunzătoare.

ATENȚIE! La dosarul cererii de finanțare vor fi atașate numai paginile relevante din ofertele respective, cuprinzând prețul, furnizorul și caracteristicile tehnice ale bunului, detaliate la punctul 3.8 de mai sus (maxim 2-3 pagini/ofertă).

Pentru lucrări, proiectantul va declara sursa de prețuri folosită.

ATENȚIE! Invesțiile de înlocuire nu sunt eligibile. Investițiile de înlocuire sunt definite dupa cum urmează:

“Investiție de înlocuire”lînseamnăso investiție care înlocuiește pur și simplu o clădire sau o mașinănexistentă, sau părți din aceasta, cu o nouă clădire sau mașinănmodernă, fără a crește capacitatea de producție cu cel puțin 25% sau fărăna modifica în mod fundamental natura producției sau tehnologia utilizată. Demolarea completă a unei clădiri agricole vechi de cel puțin treizeci de ani și înlocuirea cu o clădire modernăisau renovarea substanțialăaa unei clădiri agricole nu sunt considerate investiții de înlocuire. Renovarea este consideratălsubstanțialăaatunci când costurile sale reprezintădcel puțin 50% din valoarea noii clădiri.

Trebuie avute în vedere următoarele mențiuni:

Cheltuielile aferente construirii unei clădiri noi, care înlocuiește una existentăeavând o vechime mai mare de 30 (treizeci de ani) SUNT eligibile; Daca clădirea existentăipropusărpentru înlocuire are o vechime mai micălde 30 ani, cheltuielile NU sunt eligibile. În acest caz, se va depune documentul care să certifice vechimea clădirii;

Cheltuielile aferente înlocuirii unei/unui mașini/utilaj/echipament sunt eligibile NUMAI când prin investiție se realizeazăecel puțin:

– Crește capacitatea de producție cu cel puțin 25% față de cea inițialăa(fărăfproiect);

SAU

– Se modifică-tehnologia aplicatăeinițial;

SAU

– Se modifică natura producției.

Cheltuielile aferente renovării unei clădiri sunt eligibile NUMAI dacădacestea reprezintăecel puțin 50% din valoarea noii clădiri.

9. Finanțarea investiției

Din valoarea totalăia investiției de ……………..…..LEI, ajutorul public nerambursabil este de ………………….. LEI.

Pentru încadrarea cheltuielilor eligibile din buget în limitele prevăzute în fișa tehnică a măsurii 121 se va utiliza cursul de schimb Euro/Lei publicat pe pagina web a Băncii Central Europene www.ecb.int/index.html de la data întocmirii memoriului justificativ.

Procentul de finanțare publicărse va stabili în funcție de condițiile impuse de fișa tehnică a măsurii aferente proiectului întocmit de solicitant;

Pentru proiectele cu finanțare publicărmai mare de 50% din valoarea eligibilă, se va motiva solicitarea procentului.

10. Date privind forța de muncă di managementul proiectului (se vor prezenta elemente în plus fațăpde cele prezentate în cadrul secțiunii A a planului de afaceri), referitoare la:

a. Forța de muncă

Total personal existent ………………………..

din care personal de execuție ………………………..

Estimări privind forța de muncă ocupatăcprin realizarea investiției…………………

Locuri de muncăonou-create……………. ………………………..

b. Management

Responsabil legal (nume, prenume, funcție în cadrul organizației, studii și experiența profesională), relevante pentru proiect.

Părțile desenate

Plan de amplasare în zonă (1:25.000-1:5.000);

Plan general (1:5.000-1:500);

Plan de situație cu amplasarea rețelelor de utilități, surse de apă, i receptori ape uzate (1:1.000-1:500);

Planuri de arhitecturăl- planurile nivelurilor, secțiuni pentru principalele obiecte de construcții;

Planul de amplasare a utilajelor pe fluxul tehnologic.

11. Proiecții financiare și indicatori financiari pentru îndeplinirea obiectivului de creștere a viabilității economice.

Dacăasolicitantul își propune prin realizarea investiției creșterea viabilității economice ca obiectiv pentru îmbunătățirea perfomanței generale a exploatațiilor agricole, va completa Anexele B pentru SRL sau Anexele C pentru PFA.

11.1 Proiecții financiare pentru SRL (Anexe B)

Prognoza veniturilor;

Prognoza cheltuielilor;

Proiecția Contului de profit și pierdere;

Bilanțisintetic previzionat;

Flux de numerar;

Indicatori financiari.

ATENȚIE: Sheeturile „Prognoza veniturilor”- Anexa B1, „Prognoza cheltuielilor”r- Anexa B2, „CPP”- Anexa B3 , „Bilanț”l- Anexa B4, „FN An 1-5”N- Anexa B8, „Indicatori”- Anexa B9, cuprind prognoze pe o perioadă de cinci ani de la darea în exploatare a investiției din proiect, respectiv de la finalizarea investiției . Sheeturile „FN An 1I”- Anexa B5, „FN An 2I”N- Anexa B6, „FN An 3I”N- Anexa B7 se refera la perioada de implementare a proiectului (de maxim trei ani).

11.2 Proiecții financiare pentru PFA (Anexe C)

Prognoza încasărilor și plăților pentru anii 1, 2 și 3 de implementare;

Prognoza încasărilor și plăților anii 1-5 de previziune;

Indicatori financiari.

PRECIZAREA IPOTEZELOR CARE AU STAT LA BAZA ÎNTOCMIRII PROIECȚIILOR FINANCIARE

11.1 Proiecții financiare pentru SRL (Anexe B)

Atenție: Prognozele vor fi întocmite pornind de la situațiile financiare din anul anterior depunerii proiectului!

Prognoza veniturilor

Se va completa Anexa B1 «Prognoza veniturilor și evoluția capacității de producție » cu vânzările cantitative și valorice previzionate trimestrial în primii doi ani de activitate după care anual.

În cadrul acestei secțiuni se detaliazăuprezumțiile (pentru o mai bunăilnțelegere de către persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizării previzionării :

gradul de utilizare a capacității de producție și modul cum evoluează acesta în timp; se va preciza producția fizicăaexistenta și producția fizicăaestimatăstn urma realizării investiției

corelarea dintre vânzările previzionate, gradul de utilizarea a capacității de producție și precontracte/contracte de vânzare încheiate/în curs de a fi încheiate;

modul în care au fost previzionate celelalte venituri prognozate.

Se vor detalia veniturile obținute din alte tipuri de activități decât cea la care se refera proiectul (în cazul în care solicitantul obține venituri și din alte activități decât cea descrisă prin proiect)

Prognoza cheltuielilor

Se va completa Anexa B2 «Prognoza cheltuielilor și evoluția capacității de producție » cu valorile previzionate pe categorii de cheltuieli trimestrial în primii doi ani de activitate după care anual.

În cadrul acestei secțiuni se detaliazăuprezumțiile (pentru o mai bunăilnțelegere de către persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizării previzionării :

– urmăriți corelarea informațiilor furnizate aici cu cele menționate în celelalte secțiuni ale studiului ;

– corelarea dintre cheltuielile previzionate, gradul de utilizarea a capacității de producție și precontracte/contracte de cumpărare încheiate/în curs de a fi încheiate ;

– modul in care au fost previzionate fiecare categorie de cheltuiala ;

– orice alte informații care au stat la baza previzionării sau influențeazăaprevizionarea cheltuielilor și au influențăarelevanta.

Se vor detalia cheltuielile aferente altor tipuri de activități decât cea la care se refera proiectul. În cazul în care solicitantul obține venituri și suportă cheltuieli din alte activități decât cea descrisa prin proiect)

Proiecția Contului de profit și pierdere

În coloana An 0 se vor completa cu valorile existente în ultimul Cont de profit și pierdere încheiat de societate, anexat la Cererea de finanțare (în cazul în care solicitantul este înființat în anul în curs, această coloanăolnu se completează).

Se va completa anexa B3 rândurile aferente : 12 «Venituri Financiare », 13 « Cheltuieli privind dobânzile »(atât pentru creditul ce urmeazăra fi contractat pentru co-finanțarea investiției din proiect (dacăeeste cazul), cât și pentru soldul creditelor/leasingurilor/altor datorii financiare angajate)», 14 « Alte cheltuieli financiare  », 18 « Impozit pe profit/cifra de afaceri », restul rândurilor fiind preluate automat din anexele B1 si B2. Se vor face mențiuni privind valorile previzionate și se vor corela cu alte informații (exemplu : cheltuielile privind dobânzile).

Bilanțisintetic previzionat

Se vor face precizări privind ipotezele luate în considerare în procesul de previzionare a posturilor din bilanț.

Se va completa Anexa B4 cu valorile prognozate ale posturilor din bilanțeavând în vedere următoarele:

în coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul bilanțilncheiat de societate anexat la Cererea de finanțare (în cazul în care solicitantul este înființat în anul în curs această coloanăolnu se completează);

valorile activelor imobilizate noi achiziționate se vor adăuga la cele existente (daca este cazul), din acestea se scad valorile activelor imobilizate vândute în perioada respectivă;

valoarea amortizării cumulate aferenta activelor imobilizate existente, la care se adaugăiamortizarea calculatămpentru activele imobilizate noi achiziționate (se va corela cu valoarea cheltuielilor cu amortizările prevăzute în Contul de profit și pierdere);

valoarea stocurilor (materii prime, materiale, produse finite,etc.) va fi corelatăacu specificul activității desfășurate (durata procesului de fabricație, etc.) și alte elemente considerate relevante.

casa și conturi la bănci se preia valoarea rezultatăcin Fluxul de numerar aferent aceleiași perioade din linia S;

datorii ce trebuie plătite într-o perioadătde pânăela un an –ase previzioneazăe n funcție de termenele de platăeale furnizorilor, de creditele pe termen scurt previzionate prin fluxul de numerar, valoarea datoriilor fiscale și la asigurările sociale aferente activității.

datorii ce trebuie plătite într-o perioadătmai mare de un an –ase previzioneazăz n funcție de soldul și graficul de rambursare a creditelor pe termen mediu și lung primite (dacă este cazul), de soldul și graficul de plată a datoriilor reeșalonate (dacăleste cazul); se vor evidenția de asemenea datoriile către acționari/asociați, leasingurile, datoriile către alte instițuții financiare.

subvenții pentru investiții – se înscriu soldul existent/previzionat (daca este cazul) și încasările primite prin programul FEADR;

capitalurile proprii –ase înscriu sumele rezultate ca urmare a majorărilor de capital social prevăzute, rezultatul exercițiului (acesta se repartizeazăuca dividende si rezerve la alegere, cota repartizata la rezerve urmând sădfacăaparte din rezerve în anul următor), rezervele deja constituite și alocările suplimentare din rezultatul exercițiului financiar precedent;

se va urmări corelarea datelor introduse cu cele existente in contul de profit si pierdere si fluxul de numerar.

Flux de numerar

Se vor completa anexele cu datele privind fluxurile de numerar aferente proiectului pe perioada implementării (anexele B5, B6 si B7(vezi atenționarea de mai jos) desfășurate lunar) și pentru o perioada de 5 ani (anexa B8) după implementarea proiectului.

În cadrul acestei secțiuni se detaliazăuprezumțiile (pentru o mai bunăilnțelegere de către persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizării previzionării :

– se va urmări corelarea dintre fluxurile previzionate ca intrări și ieșiri cu celelalte secțiuni;

– atenție la rândul « Disponibil de numerar la sfârșitul perioadei»oacesta nu poate fi negativ !

– orice alte informații care au stat la baza previzionării sau influențeazăaprevizionarea elementelor fluxului de numerar si au influenta relevanta.

Atenție: Durata maximă de execuție a investiției cofinanțatătdin FEADR este de 3 ani de la data încheierii Contractului de finanțare și prin excepție, pentru investițiile în achizițiile simple fărăileasing financiar de utilaje, instalații, echipamente și dotări noi, de mijloace de transport specializate, precum și a altor mijloace de transport stabilite prin fișa măsurii durata maximăude execuție este de 2 ani.

Indicatori financiari

Pe baza datelor obținute din prognozele efectuate se vor calcula indicatorii care vor releva sustenabilitatea și viabilitatea investiției ce urmeazăea fi promovată. Toate prognozele vor fi calculate pentru o perioada de 5 ani, după finalizarea investiției, în prețuri constante.

Încadrarea anumitor indicatori în limitele stabilite de APDRP (menționate atât în această secțiune a Memoriului justificativ, cât și în Anexa B9 din Cererea de finanțare) se va evalua pentru anii 2, 3, 4 și 5 de la data finalizării investiției și respectiv pentru anii 1-5 pentru proiectele aferente Măsurii 121 (în cazul investițiilor privind înființarea de plantații, proiecțiile se vor face din anul în care se obține producție/venituri conform tehnologiilor de producție și a specificului proiectului).

Modul de calcul și baremurile limita care trebuie respectate sunt următoarele:

a. Valoarea investiției (VI) = valoarea totala a proiectului fărăaTVA, se preia din bugetul proiectului.

b. Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curentă, conform obiectului de activitate al solicitantului. Se calculează pornind de la fizic (cantități de produse, volumul producției, servicii) ținând cont de prețuri/tarife pe unitatea de măsurăudiferențiat pentru fiecare obiect de activitate. Se preiau valorile din Anexa B1 « Prognoza Veniturilor »orândul « Total venituri din exploatare »taferente perioadelor respective (Total An1,…t, Total An 5).

c. Cheltuieli de exploatare (Ce) = cheltuielile generate de derularea activității curente.

Sunt cheltuielile aferente veniturilor din exploatare și se calculează sn funcție de domeniul de activitate și de consumurile specifice. Se preiau valorile din Anexa B2 « Prognoza Cheltuielilor»rrândul « Cheltuieli pentru exploatare – total»haferente perioadelor respective (Total An1,…f, Total An 5).

d. Rata rezultatului din exploatare (rRe) – trebuie sărfie minim 10% din Ve.

Rezultatul din activitatea curentăe(Re) se calculează: Re = Ve –eCe –etrebuie sărfie pozitiv, iar rata rezultatului din exploatare trebuie sa fie minim 10% din veniturile din exploatare pentru anii evaluați

Rata rezultatului din exploatare (rRe) se calculeazăedupăuformula:

e. Durata de recuperare a investiției (Dr) –etrebuie sărfie maxim 12 ani ;

Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investiției (exprimat în ani).

Se calculeazăeastfel :

.

Unde :

Se considerăeca în anii 6-12 cash-flow-urile din exploatare sunt egale cu cash-flow-ul din exploatare din anul 5.

f. Rata rentabilității capitalului investit (rRc) – trebuie sărfie minim 5% pentru anii evaluați

Se calculeazăeastfel :

g. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) –utrebuie sa fie ≥1,2, pentru anii evaluați;

RAFN AFFlux de numerar din exploatare/ (dobânzi + plăți leasing + rambursarea datoriilor);

Se preiau din tabelul fluxurilor de numerar pentru perioada de prognoza Anexa B8 rândul P « Flux de numerar din activitatea de exploatare»lucare se împarte la rândul C « Total ieșiri de lichidități prin finanțare ».

h. Rata îndatorării pe termen mediu și lung (rI) – trebuie sărfie maximum 60% pentru anii evaluați;

Este calculata ca raport intre total datorii pe termen mediu si lung si total active.

unde :

TDi= total datorii pe termen mediu și lung in anul i ;

TAi= total active în anul i ;

i. Rata de actualizare –.este de 8%, folosităopentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare.

unde:

r este rata de actualizare egala cu 8% (r=rata dobânzii de refinanțare BCE (4%) + marja de risc pe țarăr(4%) evaluatăvde către Agenție ca valoare medie și care va fi reevaluată pe măsurăuce condiiile pietei monetare europene se schimbă, se impune introducerea unei aproximări unitare)

j. Valoarea actualizata neta (VAN) –.trebuie sa fie pozitiva;

Este calculata astfel:

FNi = flux de lichidități net din anul i;

FNi explt = flux de lichidități din exploatare din anul i

VI = valoarea investiției ;

k. Disponibil de numerar la sfârșitul perioadei (rândul S , din anexa, B8 « Flux de numerar »utrebuie sărfie pozitiv în anii de previzionare evaluați. Se preiau valorile din rândul S din Anexa B8 aferente perioadelor respective (Total An1,…, Total An 5).

În această parte a Memoriului justificativ se vor atașa sheet-urile din secțiunea economicăua Cererii de finanțare – Anexa B1 la Anexa B9 – întocmite pentru întreaga activitate a solicitantului (activitatea curenta si activitatea viitoare, inclusiv proiectul).

11.2 Proiecții financiare pentru PFA (Anexe C)

Prognoza încasărilor și plăților pentru anii 1, 2 și 3 de implementare;

Prognoza încasărilor și plăților anii 1-5 de previziune;

Indicatori financiari.

Prognoza încasărilor și plăților pentru anii 1, 2 și 3 de implementare

Se vor completa anexele C1, C2 si C3 (vezi atenționarea de mai jos) cu datele privind fluxurile de numerar (încasări/plății) aferente activității agricole/ productive /prestări servicii, precum și cu cele aferente activității de investiții și finanțare. Detalierea se face pe luni de implementare.

ATENȚIE! La rândul « Disponibil de numerar la sfârșitul perioadei »uacesta nu poate fi negativ în nici una din lunile de implementare!

ATENȚIE! Durata maximăude execuție a investiției cofinanțatătdin FEADR este de 3 ani de la data încheierii contractului de finanțare si prin excepție, pentru investițiile în achizițiile simple fărăileasing financiar de utilaje, instalații, echipamente și dotări noi, de mijloace de transport specializate, precum și a altor mijloace de transport stabilite prin fișa măsurii durata maximăude execuție este de 2 ani.

Prognoza încasărilor și plăților anii 1-5 de previziune

Se va completa anexa C4 cu datele privind fluxurile de numerar (încasări/plăți) aferente activității agricole/ productive /prestări servicii, precum și cu cele aferente activității de investiții și finanțare. Detalierea se face pe fiecare an de previziune.

ATENȚIE! La rândul « Disponibil de numerar la sfârșitul perioadei » acesta nu poate fi negativ în nici unul din anii de previziune!

Indicatori financiari

ATENȚIE! În această secțiune a Planului de afaceri, se vor prelua indicatorii, în limitele stabilite de APDRP în cadrul Studiului de Fezabilitate pentru accesarea Măsurii 121. Se va evalua pentru anii 2, 3, 4 si 5 de la data finalizării investiției și respectiv pentru anii 1-5 pentru proiectele aferente măsurii 121. (în cazul investițiilor privind înființarea de plantații, proiecțiile se vor face din anul în care se obține producție/venituri conform tehnologiilor de producție și a specificului proiectului).

Indicatorii se calculeazăndn mod automat, cu excepția Valorii investiției care se preia din Bugetul Indicativ.

Limitele indicatorilor care trebuie respectate sunt următoarele:

Valoarea investiției (VI) = valoarea totalăaa proiectului fără TVA, se preia din bugetul proiectului;

Durata de recuperare a investiției (Dr) eitrebuie sărfie maxim 12 ani. Este un indicator ce exprimăsdurata de recuperare a investiției (exprimat în ani);

Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) –atrebuie sărfie ≥1, 2, pentru anii evaluați;

Valoarea actualizatăanetăe(VAN) –Vtrebuie sărfie pozitivă. Disponibilul de numerar la sfârșitul perioadei (rândul 60 din anexa C4 « Flux de numerar »mtrebuie sărfie pozitiv în anii de previzionare evaluați.

ATENȚIE! La Planul de afaceri se vor atașa tabelele din secțiunea economicăua Cererii de finanțare pentru Măsura 121 – Anexa C1 la Anexa C5 – întocmite pentru întreaga activitate a solicitantului (activitatea curentăoli activitatea viitoare, inclusiv proiectul).

C1.1- M 112

CONTRACT DE FINANȚARE

Nr. C112…………………………. /……………………………..

PENTRU

ACORDAREA AJUTORULUI FINANCIAR NERAMBURSABIL ÎN CONDIȚIILE PROGRAMULUI NAȚIONAL PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ

ROMÂNIA

Între:

AGENȚIA DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ PI PESCUIT- România, cu sediul în str. Știrbei Vodă, nr. 43, sector 1, București, Tel.40-22-750/Fax40-21315.67.79; email: [anonimizat], reprezentatărlegal de …………………………………………., în funcția de Director General, prin mandatar ……………………………………………… –.Director General Adjunct al Centrului Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală pi Pescuit ……………………………….. în calitate de Autoritate Contractantă, pe de o parte,

și

PERSOANĂEJURIDICĂ/PERSOANĂPFIZICĂIAUTORIZATĂ ………………………… înființată/autorizatăala data de………………, Cod Unic de înregistrare/Autorizație ………………………………, cu sediul în str. ………………………, iudețul……………., cod poștal……………….., tel…………………., fax . ………………….., cod RO………….(Cod Unic de Înregistrare în Registrul Fermierilor alocat de APIA) reprezentată prin …..(nume)……………………………. în funcția de ……. (calitatea de reprezentare ca Administrator, potrivit actului normativ privind organizarea și funcționarea entității/persoanei juridice respective și conform statutului/actului constitutiv al perosanei juridice respective), identificat prin B.I / C.I / PASS seria ………. nr. …………………………., CNP ………………. în calitate de Beneficiar pe de altăpparte,

s-a convenit încheierea prezentului Contract de Finanțare pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil pe baza Cererii de finanțare nr. F ……………..în următoarele condiții:

Articolul 1 –rObiectul Contractului

1(1) Obiectul acestui Contract îl reprezintă acordarea finanțării nerambursabile de către Autoritatea Contractantă, pentru punerea în aplicare a Cererii de finanțare nr.…………………. intitulată: <titlul>

1(2) Beneficiarului i se va acorda finanțarea nerambursabilăren termenii și condițiile stabilite în acest Contract, care este constituit din Contractul Cadru și anexele acestuia, pe care Beneficiarul declară că le cunoaște și le acceptă.

Cererea de finanțare depusăede beneficiar, rezultatăe n urma verificărilor, modificărilor și completărilor efectuate pe parcursul etapei de evaluare –iselectare devine obligatorie pentru beneficiar.

1(3) Beneficiarul acceptăBfinanțarea nerambursabilărei se angajează să desfășoare Proiectul pe propria răspundere.

Articolul 2 –rDurata de execuție a contractului și
durata de valabilitate a contractului

2(1) Durata de execuție a prezentului contract începe la data semnării acestuia de către ambele părți și este de maxim 36 luni calculate începând cu data semnării contractului de finanțare de ambele părți.

2(2) Pentru proiectele care prevăd numai investiții pentru adaptarea la standardele comunitare, durata de execuție a contractului nu poate depăși durata maximă de execuție prevazutăela art. 2(1), chiar dacăatermenul de grație impus de implementarea standardului respectiv, depășește aceastăe durată.

Pentru implementarea standardelor comunitare se acordăeo perioadă de grație de maxim 36 luni de la data instalării tinerilor fermieri.

2(3) Durata de valabilitate a contractului reprezintăadurata de execuție a contractului de finanțare, la care se adaugăr3 ani de monitorizare de la data ultimei plăți facută de către Autoritatea Contractantă.

Articolul 3 –rValoarea Contractului

3(1) Autoritatea Contractantă(se angajeazăesăeacorde un sprijin financiar nerambursabil sub forma de prima pentru instalarea tinerilor fermieri, de maximum ……………………………….. Euro echivalentul a maxim ……………….lei, astfel:

Prima tranșă de maximum ……………………………….. Euro echivalentul a maxim ………………. lei reprezentând 60% din valoarea totală0prevăzutăula art 3(1).

A doua tranșă de maximum ……………………………….. Euro echivalentul a maxim ……………….lei reprezentând 40% din valoarea totală0prevăzutăula art 3(1).

Cursul de schimb utilizat este cursul euro-leu cel mai recent stabilit de către Banca Central Europeanărenaintea datei de 1 ianuarie a anului în cursul căruia a fost luatăudecizia de acordare a ajutorului (contractul de finanțare), publicat pe pagina web a Băncii Central Europene http://www.ecb.int/index.html.

Articolul 4 –rModalitatea de plată

4(1) Beneficiarul va întocmi cererile de platăton conformitate cu Anexa II – Instrucțiuni de plată.

4(2) Sprijinul pentru instalare va fi acordat sub formă(de prime. Plata se va efectua pe baza cererilor de platăe n 2 tranșe autorizate de Agenție depuse de beneficiari.

4(3) Prima cerere de plată(se va depune în maxim 10 de zile de la data semnării Contractului de finanțare și reprezintă 60% din valoarea prevazutădla Articolul 3(1). Plata se va efectua în maxim 90 de zile de la data declarării conformității cererii de platăide către Autoritatea Contractantă.

4(4) A doua cerere de plată(se depune în maxim 33 de luni de la data semnării Contractului de finanțare, dupărverificarea îndeplinirii tuturor acțiunilor prevăzute în Planul de Afaceri, obligatoriu cu implementarea standardelor comunitare și reprezintă 40% din valoarea prevazutădla Articolul 3(1). Plata se va efectua în maxim 90 de zile de la data declarării conformității cererii de platăide către Autoritatea Contractantă.

Verificarea condițiilor celei de a doua tranșe de plată se efectueazăe n termenul de maxim 24 luni de la data acordării acesteia.

Articolul 5 –rDispoziții de plată

5(1) Plata se va efectua pe baza cererilor de platăPln conformitate cu Instrucțiunile de plată, Anexa II. Cursul de schimb utilizat este cursul euro-leu cel mai recent stabilit de către Banca Central Europeanărenaintea datei de 1 ianuarie a anului în cursul căruia a fost luatăudecizia de acordare a ajutorului (contractul de finanțare), publicat pe pagina web a Băncii Central Europene http://www.ecb.int/index.html.

5(2) Plățile se vor efectua în lei în următorul cont:

număr cont IBAN:

titular cont:

denumirea și adresa Băncii sau Trezoreriei de Stat:

Articolul 6 –rAnexe

Următoarele documente sunt anexate la prezentul Contract și sunt parte integrantă a acestuia, având aceeași forțăfjuridică:

Articolul 7 –rDispoziții legale

7(1) Prezentul contract obligă(părțile sălrespecte întocmai și cu bună credințăefiecare dispoziție a acestuia în conformitate cu principiul obligativității contractului între părțile contractante în temeiul articolului 1270 din Codul civil și reglementărilor în vigoare.

7(2) Prezentul contract are natură7administrativădmn condițiile dispozițiilor legale aplicabile în materie de contencios administrativ, fiind încheiat în două exemplare originale, în limba Română, un original fiind pentru Autoritatea Contractantă ui un original pentru Beneficiar.

7(3) Acest contract intră(3n vigoare la data ultimei semnături menționate în contract.

7(4) Datele beneficiarilor vor fi făcute publice în conformitate cu REGULAMENTUL (CE) NR. 259/2008 AL COMISIEI din 18 martie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului CE) nr. 1290/2005 al Consiliului în ceea ce privește publicarea informațiilor referitoare la beneficiarii fondurilor provenite din Fondul European de Garantare Agricolăr(FEGA) și din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și pot fi prelucrate de către organisme de audit și de investigare ale Comunităților sau ale statelor membre, în vederea protejării intereselor financiare ale Comunităților.

În cazul datelor cu caracter personal, informațiile sunt puse la dispoziție în conformitate cu cerințele Directivei 95/46/CE, iar beneficiarii sunt informați cu privire la drepturile lor în calitate de persoane vizate în temeiul respectivei directive și cu privire la procedurile aplicabile pentru exercitarea acestor drepturi.

Articolul 8 –rNotificări și comunicări

8(1) Orice comunicare sau notificare adresată(de una din părți celeilalte, va fi socotită ca valabil îndeplinităddacăaeste transmisăsla adresa/sediul prevăzut în partea introductivă a prezentului contract.

8(2) În cazul în care notificarea/comunicarea se face pe cale poștală, se va transmite prin intermediul unei scrisori recomandate, cu confirmare de primire și se consideră primitărde destinatar la data menționatăode oficiul poștal primitor pe aceastăaconfirmare.

8(3) Prezentul contract constituie titlu executoriu.

8(4) Dacă(notificarea/comunicarea se trimite prin fax, ea se considerăoprimitărin prima zi lucrătoare dupăocea în care a fost expediată.

8(5) Notificările verbale nu se iau în considerare de nici una din părți, dacă,nu sunt confirmate prin intermediul uneia din modalitățile prevăzute la art. 8. alin 1), alin. 2) si alin. 3).

8(6) În cazul în care notificarea/comunicarea prin fax sau pe cale poștalăanu este posibilă, din motive neimputabile Autorității Contractante, notificarea/ comunicarea se va realiza prin publicitate. Notificarea/comunicarea prin publicitate se va realiza prin afișarea, concomitent, la sediul Autorității Contractante și pe pagina de internet a Autorității Contractante, a unui anunți n care se menționeazăocăoa fost emis un act administrativ pe numele Beneficiarului. Actul va fi considerat comunicat la expirarea termenului de 30 zile de la data afișării anunțului. Autoritatea Contractantălva menține afișarea anunțului timp de 30 zile de la data la care actul este considerat comunicat.

C1.1 – M 112

ANEXA I

PREVEDERI GENERALE

Articolul 1 – Obligații generale

1(1) Beneficiarul se obligă(să(execute Proiectul în conformitate cu descrierea acestuia cuprinsă cn Cererea de finanțare, astfel cum a fost aprobatărempreunăpcu toate documentele anexate și în urma verificărilor, modificărilor și completărilor efectuate pe parcursul etapei de evaluare și selecție.

1(2) Beneficiarul va fi singurul răspunzător în fața Autorității Contractante pentru implementarea obiectivelor din cadrul Planului de afaceri, parte integrantăidin Cererea de finanțare.

1(3) Beneficiarul trebuie să(implementeze obiectivele prevăzute cu maximum de profesionalism, eficiențătei vigilențăvin conformitate cu cele mai bune practici în domeniul vizat și în concordanțăccu acest contract.

1(4) Autoritatea Contractantă(iși rezervă dreptul de a nu încheia un nou contract cu Beneficiarul care nu și-a respectat obligațiile contractuale stipulate într-un contract de finanțare, încheiat anterior cu APDRP.

Articolul 2 –rObligații privind informarea și raportarea financiară ri tehnică

2(1) Beneficiarul este obligat să(1ntocmeascătoi să atașeze la fiecare cerere de platăzdeclarații de cheltuieli și rapoarte de execuție, respectând Instrucțiunile de Platău- Anexa II la prezentul contract

2(2) Beneficiarul are obligația săafurnizeze orice alte informații de naturăitehnicăesau financiarăasolicitate de Autoritatea Contractantă.

Articolul 3 –rObligații

3(1) Beneficiarul se obligăesăerespecte pe toatăedurata contractului, criteriile de eligibilitate și de selecție înscrise în Planul de afaceri, parte integrantă din Cererea de finanțare. De asemenea, pe o perioadărde 3 ani de la ultima platăeefectuatăfde Agenție Beneficiarul se obligă să nu modifice substanțial obiectivele prevazute în Planul de afaceri, parte integrantă din Cererea de finanțare și să nu își înceteze activitatea agricolă.

3(2) Beneficiarul care pentru realizarea obiectivelor are prevăzut un termen pentru adaptarea la standardele comunitare va depune documentul emis de autoritatea în domeniu care să ateste cătstandardul propus prin proiect a fost implementat, în termenul de grație impus de reglementările în vigoare.

3(3) Beneficiarul își va asuma integral răspunderea pentru prejudiciile cauzate terților din culpa sa pe parcursul derulării obiectivelor prevazute in Planul de afaceri, parte integranta din Cererea de finantare. Autoritatea Contractantăiva fi degrevatăade orice responsabilitate pentru prejudiciile cauzate terților din culpa Beneficiarului.

3(4) Beneficiarul trebuie să(demonstreze căecel puțin 30% din valoarea sprijinului acordat de către Autoritatea Contractantărel investește pentru realizarea conformității cu standardele comunitare, modernizării și dezvoltării exploatației agricole.

3(5) Beneficiarul se obligă(să(restituie întreaga sumătprimitărdacăacmi înceteazăcactivitatea agricolăcmai devreme de 3 ani de la data decontării celei de a doua tranșe de plată.

3(6) Beneficiarul se obligăsca în termen de 36 de luni de la primirea sprijinului să urmeze un curs de formare profesionalărprin Măsura 111 „Formare profesională, informare și difuzare de cunoștințe”.

Articolul 4 – Conflict de interese

Beneficiarul va adopta o asemenea conduităocare va evita conflictul de interese, definit conform legislației in vigoare.

Articolul 5 – Confidențialitate

Autoritatea Contractantăuti Beneficiarul se angajează să păstreze confidențialitatea rapoartelor și a oricărui document, informație sau alt material de care se ia la cunoștințănexecutarea prezentului contract. Informațiile pot fi furnizate doar autorităților competente.

Articolul 6 – Publicitate

6(1) Autoritatea Contractantă(cere ca, prin orice notăesau publicare făcutăude Beneficiar privind obiectivele prevăzute în Planul de afaceri, incluzând o conferință sau un seminar, trebuie săaspecifice căpa primit fonduri de la Uniunea Europeană. Beneficiarul trebuie să facăareferiri la contribuția financiarăaa Comunității Europene în informația oferită, în rapoartele interne și anuale și în orice relație cu mass-media.

Articolul 7 – Dreptul de proprietate/utilizare a rezultatelor

7(1) Drepturile de proprietate industrială(1i intelectuală rezultate din aplicarea obiectivelor prevazute în Planul de afaceri, parte integrantăedin Cererea de finanțare sunt drepturi exclusive ale Beneficiarului, beneficiarul fiind singurul răspunzător pentru drepturile de proprietate industrialăosau intelectuala revendicate de terțe persoane.

7(2) Prin derogare de la prevederile primului paragraf, Beneficiarul poate acorda Autorității Contractante dreptul de a utiliza în mod liber așa cum crede de cuviință, toate documentele care derivă din Planul de afaceri, parte integrantăadin Cererea de finanțare, în orice formă a lor.

Articolul 8 – Monitorizarea și Evaluarea obiectivelor prevăzute în Planul de afaceri

8(1) Pe durata de valabilitate a prezentului contract, Beneficiarul trebuie să(1)i asume obligația furnizării Autorității Contractante, Comisiei Europene și/sau agenților lor autorizați, a oricărui document sau informație în măsurăusăuajute la realizarea rapoartelor de monitorizare și evaluare ale obiectivelor prevăzute în Planul de afaceri, parte integrantă din Cererea de finanțare și să admităddrepturile lor de acces descrise în art. 14(2).

8(2) Rezultatul oricărei evaluări va fi pus la dispoziția părților contractante.

8(3) Dacă(pe parcursul perioadei de monitorizare respectiv perioada de 3 ani de la data ultimei plăți se constată următoarele situații:

obiectivele finanțate nu sunt utilizate conform scopului rezultat din cererea de finanțare sau sunt închiriate (date în folosința unei terțe persoane),

proiectului i se aduc modificări substanțiale,

nerespectarea obligațiilor statuate prin acest contract,

Autoritatea Contractantăuva soma cu termen beneficiarul săaremedieze deficiențele identificate. Beneficiarul are obligația de a realiza, la termenele specificate, remedierea deficientelor identificate, implementarea recomandărilor rezultate în urma misiunilor de control ale Autorității Contractante și/sau CE.

În cazul în care deficiențele nu sunt remediate în termenul acordat sau beneficiarul nu procedează la demararea operațiunilor de remediere în maximum 30 de zile calendaristice de la somare, Autoritatea Contractantă va proceda la recuperarea integralăaa contravalorii ajutorului financiar public nerambursabil plătit.

8(4) În cazul în care, pe parcursul perioadei de monitorizare respectiv perioada de 3 ani de la data ultimei plăți se constată că obiectivele/componentele investiției pentru care s-a acordat sprijinul financiar nerambursabil au fost înstrăinate (prin orice tip de act juridic care produce efectul înstrăinării) contravaloarea ajutorului financiar public nerambursabil va fi recuperatăiintegral.

8(5) În cazul în care, pe parcursul perioadei de monitorizare, se constată că Beneficiarul nu mai respectăecondițiile de implementare, respectiv nu mai sunt îndeplinite obiectivele proiectului, Autoritatea Contractantădva proceda dupăacaz (funcție de gradul de afectare, gravitatea faptelor, etc):

a) fie la recuperarea integrală)a ajutorului financiar nerambursabil plătit cu încetarea contractului de finanțare,

b) fie la recuperarea parțială, respectiv aferent componentei/componentelor sau acțiunii/acțiunilor afectate de neregulă, care nu mai îndeplinesc condițiile menționate, nefiind influențatătintegral eligibilitatea generalăna proiectului, respectiv utilitatea în considerarea căreia s-a acordat ajutorul financiar nerambursabil.

8(6) Beneficiarul are responsabilitatea ca pe întreaga perioadătde valabilitate a contractului săemenținănnn funcțiune investiția realizatăa i să demonstreze utilitatea acesteia.

8(7) Sprijinul acordat va fi recuperat dacă(obiectivele finanțate nu sunt utilizate/folosite conform scopului destinat din obiectivul cererii de finanțare, dacărse modificăesubstanțial proiectul sau în cazul în care acestea își modifică destinația într-o perioadătde 3 ani dupăefinalizarea proiectului (data ultimei plăți).

8(8) Dreptul de recuperare a ajutorului financiar public nerambursabil, conform prevederilor legislației în vigoare, se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor datei de închidere a programului, comunicatăcoficial de către Comisia Europeanărprin emiterea declarației finale de închidere, cu excepția cazului în care normele europene prevăd un termen mai mare.

Articolul 9 – Amendament la Contract

9(1) Beneficiarul poate solicita modificarea Contractului de Finanțare numai în cursul duratei de execuție a acestuia stabilităeprin contract și nu poate avea efect retroactiv. Beneficiarul pentru realizarea investiției are prevăzut un termen pentru adaptarea la standardele comunitare și are obligația de a depune în termen de maxim 15 zile lucrătoare, documentul emis de instituțiile abilitate care săiateste căta îndeplinit standardul în termenul de grație stabilit.

9(2) Orice modificare la contract se va face cu acordul ambelor părți contractante, cu excepția situațiilor în care intervin modificări ale legislației aplicabile finanțării nerambursabile, când Autoritatea Contractantădva notifica în scris Beneficiarul cu privire la aceste modificări, iar Beneficiarul se obligăia le respecta întocmai.

9(3) Orice amendament al Contractului sau al anexelor sale trebuie făcut în scris printr-un act adițional/notăode aprobare. Toate actele adiționale/ notele de aprobare vor fi încheiate în aceleași condiții ca și Contractul de finanțare.

9(4) Scopul actului adițional trebuie săofie strâns legat de natura proiectului acoperit prin contractul inițial.

9(5) Valoarea ajutorului financiar nerambursabil aprobată(5i prevăzutăutn contract nu poate fi majorată.

9(6) În cazul modificării adresei, a sediului administrativ, a contului bancar sau al băncii pentru proiectul PNDR, în caz de înlocuire a responsabilului legal sau în cazul schimbării structurii acționariatului fărăoa se modifica datele de identificare ale firmei, Beneficiarul se obligă a notifica Autoritatea Contractantă. În cazul schimbării structurii acționariatului, Beneficiarul se obligăoa notifica Autoritatea Contractantă nn scris și prealabil operării acestei modificari.

Pentru oricare din aceste cazuri, notificarea va fi însoțitătde documente justificative eliberate de autoritățile competente. Autoritatea Contractantăupoate aproba modificarea solicitatăode beneficiar, caz în care devine parte integrantă a contractului.

Articolul 10 –rCesiunea

10(1) În caz de imposibilitate, neimputabilă Beneficiarului, de a executa prevederile contractuale, activitatea va fi preluatăide succesorii săi în drepturi, cu aprobarea expresă di prealabilă a Autorității Contractante.

Articolul 11 –rtncetarea contractului

11(1) În cazuri excepționale și temeinic dovedite, inclusiv cazurile de forțătmajorăainvocate și comunicate între părți în condițiile legii, Autoritatea Contractantăipoate decide încetarea Contractului printr-o notificare scrisă, fără a fi cerută plata finanțării nerambursabile.

11(2) Părțile pot decide, prin acord, încetarea Contractului, ca urmare a solicitării scrise din partea beneficiarului, aprobatăide Autoritatea Contractantă, caz în care beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanțare nerambursabilărepânărla data încetării contractului.

11(3) În cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului, inclusiv în cazul în care beneficiarul este declarat în stare de incapacitate de plată sau a fost declanșatătprocedura insolvenței/falimentului, precum și în situația în care Autoritatea Contractantăaconstatăocăocele declarate pe proprie răspundere de beneficiar, prin reprezentanții săi, nu corespund realității sau documentele/ autorizațiile/ avizele depuse în vederea obținerii finanțării nerambursabile sunt constatate ca fiind neadevarate/ false/ incomplete/ expirate/ inexate/ nu corespund realității, Autoritatea Contractantăipoate înceta valabilitatea Contractului, de plin drept, printr-o notificare scrisăcadresatădbeneficiarului, fărăepunere în întârziere, fărăznicio altăiformalitate și fără intervenția instanței judecătorești.

În aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanțare nerambursabilă, împreunăpcu dobânzi și penalități în procentul stabilit conform dispozițiilor legale în vigoare, în conformitate cu prevederile art. 16 din prezenta Anexă.

11(4) Anterior încetării Contractului de Finanțare, Autoritatea Contractantărpoate suspenda contractul și/sau plata ca o măsurăude precauție, fărăeo avertizare prealabilă.

Articolul 12 –rModificarea duratei de execuție a Contractului de Finanțare

12(1) Durata de execuție a Contractului de Finanțare începe de la data semnării de către ambele părți dar nu mai mult de 36 luni de la această dată.

PREVEDERILE FINANCIARE

Articolul 13 –rEligibilitatea cheltuielilor

13(1) Cheltuielile neeligibile pentru finanțarea în cadrul Programului sunt prevăzute în Fișele măsurilor din PNDR.

13(2) Sprijinul acordat va fi recuperat dacă3obiectivele finanțate nu sunt utilizate/folosite conform scopului destinat rezultat din Planul de afaceri, modificăisubstanțial obiectivele prevăzute inițial, în cazul în care acestea își modifică destinația sau în cazul în care beneficiarul își înceteazăcactivitatea agricolăctntr-o perioadătde 3 ani dupăefinalizarea proiectului (data ultimei plăți).

În cazul în care nu îndeplinește la data verificării, conformitatea cu acțiunile prevăzute în Planul de Afaceri, ca urmare a unei situații de forță majoră, nu se recupereazăuprima tranșăimi tranșa a doua nu se mai plătește de către Autoritatea Contractantă.

13(3) Beneficiarul trebuie să3notifice Autotitatea Contractantăola apariția oricărei modificări survenite în derularea obiectivelor prevăzute în Planul de afaceri.

Articolul 14 – Contabilitate și controale tehnice și financiare

14(1) Beneficiarul trebuie să(1inăn1nregistrări contabile sistematice și precise referitoare la executarea contractului. Sistemul contabil utilizat va urma procedurile dictate de uzanțele profesionale și legale. Pentru fiecare obiectiv trebuie ținutăno evidențăeseparată, cu toate veniturile și cheltuielile pe perioada de valabilitate a contractului.

14(2) Beneficiarul trebuie să4consimtăola inspecțiile pe bazăide documente sau la fața locului efectuate de Autoritatea Contractantă, Comisia Europeană Ci orice alt organism cu atributii în domeniu asupra modului de utilizare a finanțării nerambursabile pe durata de valabilitate a contractului. În acest scop, Beneficiarul se angajează să acorde personalului Autorității Contractante, Comisiei Europene sau al oricarui organism cu atribuții în domeniu ori altor persoane mandatate de aceste instituții, dreptul de acces la locurile și spațiile unde se implementeazăiobiectivele prevăzute în Planul de afaceri, inclusiv acces la sistemele informatice, precum și la toate documentele și fișierele informatice privind gestiunea tehnicăeri financiară. Documentele trebuie să fie ușor accesibile și arhivate, astfel încât să permităeverificarea lor. Beneficiarul este obligat săeinformeze Autoritatea Contractantănde locul unde sunt arhivate documentele.

Articolul 15 – Suma finalăra finanțării Comunitare

15(1) Valoarea totală5a ajutorului financiar care urmează a fi plătităide Autoritatea Contractantăenu va depăși suma finanțării nerambursabile prevăzutăutn lei și în euro la Articolul 3(1) din Contract.

Articolul 16 – Nereguli, sume necuvenite și restituirea finanțării

16(1) Prin ”neregulă”ren accepțiunea prezentului contract, se înțelege orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate, în raport cu dispozițiile legislației naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultăidintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității contractante cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumăoplătităinecuvenit.

16(2) Orice plată6excedentară, efectuată de către Autoritatea Contractantă, constituie plată necuvenită, iar Beneficiarul are obligația de a restitui sumele necuvenite în termen de 5 zile calendaristice de la data confirmării de primire a Scrisorii de notificare cu privire la descoperirea unei plăți în exces din partea Autorității Contractante. Începând cu a 6 a zi calendaristicădse vor calcula penalități, în procentul stabilit conform dispozițiilor legale în vigoare, la data respectivă, pentru fiecare zi de întârziere.

16(3) În cazul înregistrării unei nereguli, definite la alin. (1), beneficiarul va restitui integral valoarea finanțării necuvenite primite din partea Autorității Contractante în termenele prevăzute în cuprinsul actelor de notificare transmise de Autoritatea Contractantă.

DacăaBeneficiarul nu se conformeazănacestei obligații, Autoritatea Contactantăiva stabili penalități pentru întârziere și va proceda la recuperarea sumei în conformitate cu dispozițiilor legale în vigoare.

16(4) În cazul în care neregula sau plata excedentară este depistatăstnainte de efectuarea ultimei plăți conform prezentului contract sau conform oricărui alt contract de finanțare încheiat pentru acordarea de ajutor financiar nerambursabil prin intermediul PNDR, Autoritatea Contractantăcva proceda la diminuarea sumei rambursate începând cu tranșa următoare aferentăooricărui contract de finanțare, pânărla stingerea integralăaa debitului la care se adaugă valoarea penalităților.

În cazul în care neregula sau plata excedentară este depistatăsdupăuefectuarea ultimei tranșe de plată aferentăfprezentului contract și debitul nu poate fi recuperat în totalitate prin diminuarea sumei aferentă oricărui alt contract de finanțare încheiat de Beneficiar pentru acordarea de ajutor financiar nerambursabil prin PNDR, Autoritatea Contractantăcva sesiza instituția competenta în domeniu, în vederea declanșării executării silite, conform prevederilor legislației naționale în vigoare.

Articolul 17 – Forțătmajoră

17(1) Prin forță(majorăase înțelege acel eveniment imprevizibil, insurmontabil și imposibil de înlăturat, independent de voința părților contractante, intervenit dupăldata semnării contractului, care împiedicăpexecutarea contractului și care exonerează de răspundere partea care o invocă.

Pot constitui cauze de forțătmajorăacalamitățile naturale cum ar fi: cutremure, inundații, alunecări de teren, razboi, revoluție, embargou etc.

Nu constituie forță majorăaun eveniment asemenea celor de mai sus care, fărăna crea o imposibilitate de executare, face extrem de costisitoare executarea obligațiilor uneia dintre părți.

17(2) Partea contractantă7care invocăaForța Majoră are obligația de a notifica celeilalte părți, în termen de 5 zile de la data apariției respectivului caz de forțăimajoră, să transmităracte doveditoare emise de autoritățile competente în termen de cel mult 15 zile de la data producerii acesteia și este obligată să-i comunice data încetării cazului de forțăimajoră, în termen de 5 zile, și de a lua orice măsuri care îi stau la dispoziție în vederea limitării consecințelor.

17(3) Dacă7părțile nu procedeazălla anunțare, în condițiile și termenele prevăzute, a începerii și încetării cazului de forțăimajoră, partea care o invoca va suporta toate daunele provocate celeilalte părți prin lipsa de notificare.

17(4) Fiecare caz de forțărmajorăatrebuie dovedit și va constitui obiectul verificărilor ce vor fi efectuate cu aceasta ocazie de către Autoritatea Contractantă.

17(5) Îndeplinirea contractului va fi suspendatădpe perioada de acțiune a Forței Majore, fărăia prejudicia drepturile ce se cuvin părților, pânălla apariția acesteia.

17(6) În cazul în care forța majoră mi/sau efectele acesteia obligă/la suspendarea executării prezentului Contract pe o perioadăimai mare de 6 luni, părțile se vor întâlni într-un termen de cel mult 10 zile de la expirarea perioadei, pentru a conveni fie asupra modului de executare a Contractului, fie asupra desființării acestuia.

Articolul 18 – Legea aplicabilărti dispoziții finale

18(1) Prezentul contract de finanțare este guvernat de legea româna.

18(2) În eventualitatea apariției unui diferend între Autoritatea Contractantătri Beneficiar, survenit din încheierea ori executarea acestui Contract, se va încerca soluționarea acestuia pe cale amiabilă. În situația în care nu se poate ajunge la o înțelegere pe cale amiabilă, partea interesată se va adresa instanțelor de contencios administrativ competente potrivit legii, pentru soluționare potrivit dispozițiilor legale aplicabile în materia contenciosului administrativ.

INSTRUCȚIUNI DE PLATĂUPENTRU BENEFICIARII MASURII 112

A. INFORMAȚII CU CARACTER GENERAL

Dosarul Cererii de Plata se depune de beneficiar la Oficiul Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, in doua exemplare pe suport de hartie, la care ataseaza pe suport magnetic documentele intocmite de beneficiar. Pentru transa I nu se vor depune si pe suport magnetic documentele intocmite de beneficiar.Dosarul Cererii de Plata trebuie sa cuprinda urmatoarele documente justificative:

Pentru transa I:

Cererea de plata si anexa –eIdentificarea financiara;

Declaratia pe propria raspundere a beneficiarului.

Alte documente.

Pentru transa II:

Documente generale:

Cererea de plata si anexa –eIdentificarea financiara;

Declaratia de cheltuieli;

Tabelul privind stabilirea dimensiunii economice a fermei (pe baza nr de UDE);

Raportul de executie;

Fisa familiei de albine din Carnetul stupinei (pentru beneficiarii cu profil apicol care sunt membrii ai unei asociatii cu profil apicol)/ Adeverinta emisa de autoritatea administratiei publice locale (pentru beneficiarii cu profil apicol care nu sunt membrii ai unei asociatii cu profil apicol);

Adeverinta emisa de autoritatea administratiei publice locale (pentru speciile de pasari: gaini, curci, gaste etc)

Procesul verbal de receptie finala (bunuri/ lucrari);

Adeverinta APIA din care sa rezulte ca beneficiarul a primit/ nu a primit sprijin prin PNA 2011-2013 pentru achizitia de familii de albine, roiuri la pachet, roiuri pe faguri si matci (unde este cazul);

Documentele emise de autoritatile de mediu, sanitar si sanitar veterinar, daca este cazul;

Declaratie pe propria raspundere a beneficiarului privind imposibilitatea declararii suprafetelor la APIA (pentru beneficiarii care nu sunt inscrisi in IACS in cazul Dosarelor cererilor de plata a caror durata de executie de 33 luni prevazuta in Contractul de finantare expira inainte de data de 15.05.2014)

Declaratie pe propria raspundere a beneficiarului ca nu isi inceteaza activitatea agricola mai devreme de trei ani de la data depunerii cererii de plata –ptransa II;

Declaratia pe propria raspundere a beneficiarului;

Alte documente justificative

Documente specifice (se adauga la documentele generale):

-pentru actiunile din Planul de afaceri realizate din surse proprii:

Contractul de achizitie (bunuri/ lucrari);

Factura*, documentul de plata*, extrasul de cont*;

Pentru achizitia in leasing:

Contractul de leasing;

Pentru achizitia de animale:

Certificatul de origine si productivitate al materialului biologic;

Documentul veterinar comun de intrare pentru animale ;

Certificatul sanitar-veterinar:

Pentru plantarea si replantarea plantelor perene :

Certificatul oficial de calitate pentru materialul saditor viticol ;

Documentul care atesta calitatea materialului saditor viticol;

Documentul de calitate si conformitate al furnizorului (pentru materialul saditor pomicol);

Documentul care atesta calitatea materialului saditor pomicol;

Pentru achizitia de teren:

Extras de carte funciara;

Incheierea privind intabularea in cartea funciara;

Certicat de atestare fiscala.

*Pentru achizitia de teren de la persoane fizice, beneficiarul nu are obligatia prezentarii la dosarul cererii de plata a facturii fiscale, documentului de plata si extrasului de cont. In acest caz, beneficiarul trebuie sa prezinte contractul de vanzare – cumparare autentificat la notar, din care sa rezulte valoarea achitata de catre beneficiar pentru terenul achizitionat de la persoana fizica respectiva.

** In cazul achizitiei de teren, documentele doveditoare ale dreptului de proprietate, prezentate la dosarul cererii de plata trebuie sa fie emise pe numele persoanei fizice, indiferent de forma de autorizare conform OUG 44/2008, cu modificarile si completarile ulterioare (cazul PFA-ului/ intreprinzatorului persoana fizica titular al intreprinderii individuale/ membrilor intreprinderii familale). Mentionam ca persoana fizica, poate opta pentru mentionarea formei de autorizare, alaturi de nume.

-pentru actiunile din Planul de afaceri realizate prin Masura 121:

Notificarea beneficiarului asupra platilor efectuate.

Modelele de formulare care trebuie completate de beneficiar (Declaratia de esalonare a platilor, Cererea de plata, Declaratia de cheltuieli, Raportul de executie, Tabelul privind stabilirea dimensiunii economice a fermei, Declaratia pe propria raspundere a beneficiarului) sunt disponibile la OJPDRP sau pe site-ul APDRP (www.apdrp.ro)

Beneficiarul va depune la SVCP-OJPDRP Declaratia de esalonare a depunerii Dosarelor Cererilor de Plata AP 0.1 in maxim 10 zile de la semnarea Contractului de finantare, impreuna cu prima transa a cererii de plata. Orice modificare (prelungire termen sau modificare valoare) a Declarației de eșalonare a depunerii Dosarelor Cererilor de Plata se va face numai in condiții excepționale, in baza unui Memoriu justificativ. In acest caz, beneficiarul va depune o Declaratie de esalonare a depunerii Dosarelor Cererilor de Plata AP 0.1 rectificata.

Beneficiarii pot solicita decontarea sprijinului in doua transe de plata.

Dosarul Cererii de Plata trebuie sa aiba opis, iar documentele pe care le contine trebuie numerotate, semnate si stampilate de catre beneficiar.

Referintele din opis trebuie sa corespunda cu numarul paginii la care se afla documentele din dosar. Beneficiarul va face mentiunea la sfarsitul dosarului: ,,Acest dosar contine ……. pagini, numerotate de la 1 la …….”

Pe fiecare pagina din dosarul cererii de plata trebuie sa apara mentiunea „Program FEADR”. Copiile documentelor care sunt atasate Dosarului Cererii de Plata trebuie sa fie lizibile, avand mentiunea “Conform cu originalul”;

Toate documentele din Dosarul cererii de plata care au regim de document tipizat vor fi in conformitate cu prevederile legale.

Datele mentionate in Raportul de executie trebuie sa fie reale si sa aiba acoperire in situatia existenta la locul de implementare a proiectului.

Pentru toate documentele incluse in dosarul cererii de plata, redactate in alte limbi, se va anexa o traducere in limba romana facuta efie de un traducator autorizat, fie de beneficiar (caz in care pe traducere acesta va face mentiunea “Imi asum raspunderea privind corectitudinea traducerii“, va semna si va stampila).

Prima transa de plata se va depune in maxim 10 zile de la semnarea Contractului de finantare. Transa a doua de plata se va depune in termenul maxim prevazut in contractul de finantare/ actul aditional, cu conditia sa fie respectat termenul de 90 de zile calendaristice de la data depunerii DCP necesar verificarii si platii unui DCP.

Nerespectarea clauzelor contractuale si a termenelor de finalizare a investitiilor, asumate prin contractul de finantare, poate conduce la rezilierea acestuia si implicit la constituirea de debite pentru sumele platite pana la momentul rezilierii contractului.

Beneficiarul va fi informat in ceea ce priveste suma autorizata la plata si cheltuielile  respinse, precum si motivul respingerii.

INFORMATII CU CARACTER PUNCTUAL:

Dosarul Cererii de Plata trebuie sa fie stampilat si semnat de beneficiar. Dosarul va avea opis (atasat la Cererea de plata), iar documentele pe care le contine trebuie numerotate, semnate si stampilate de catre beneficiar; referintele din opis corespund cu numarul paginii la care se afla documentele din dosarul cererii de plata.

Pe fiecare pagina din Dosarul Cererii de Plata trebuie sa apara mentiunea „conform cu originalul”osi „Program FEADR”.

Cererea de plata AP 1.1 trebuie sa fie completata, datata, semnata (cu numele mentionat in clar) si stampilata de reprezentantul legal al proiectului, avand toate datele de identificare ale beneficiarului proiectului.

Valoarea primei transe de plata trebuie sa fie de 60% din valoarea sprijinului pentru instalare.

Valoarea transei a doua de plata trebuie sa fie de 40% din valoarea sprijinului pentru instalare.

Anexa la Cererea de plata –nIdentificarea financiara, trebuie sa fie completata, datata, semnata si stampilata de banca/ trezoreria beneficiarului finantarii, precum si datata si semnata de titularul contului

Declaratia de cheltuieli AP 1.2 trebuie sa fie completata, datata, semnata si stampilata de reprezentantul legal al proiectului.

In Declaratia de cheltuieli trebuie sa fie inscrise actiunile realizate, conform planului de afaceri.

Declaratia de cheltuieli trebuie sa fie insotita de documente care sa justifice realizarea actiunilor mentionate in declaratie (facturi, documente de plata, extrase de cont etc.)

Tabelul privind stabilirea dimensiunii economice a fermei AP 1.2.2 este completat, datat si semnat de beneficiar..

Raportul de executie AP 1.3 trebuie sa aiba toate rubricile completate, sa fie datat, semnat si stampilat de reprezentantul legal al proiectului.

Acest raport trebuie sa descrie realizarile fizice pentru indeplinirea actiunilor din Planul de afaceri.

Fisa familiei de albine din Carnetul stupinei (pentru beneficiarii cu profil apicol care sunt membrii ai unei asociatii cu profil apicol)/ Adeverinta emisa de autoritatea administratiei publice locale (pentru beneficiarii cu profil apicol care nu sunt membrii ai unei asociatii cu profil apicol) privind numarul familiilor de albine este completata, datata, semnata si stampilata de beneficiar/ emitent.

Adeverinta emisa de autoritatea administratiei publice locale (pentru speciile de pasari: gaini, curci, gaste etc) privind numarul si speciile de pasari este completata, datata, semnata si stampilata de emitent.

Procesul de receptie finala (bunuri/ lucrari) este completat, datat, semnat si stampilat de furnizorul de bunuri/lucrari si de beneficiar.

In cazul contractelor de leasing, prin Procesul verbal de receptie finala trebuie sa se transfere dreptul de proprietate asupra bunului de la furnizor la beneficiar.

Adeverinta APIA din care sa rezulte ca beneficiarul a primit/ nu a primit sprijin prin PNA 2011-2013 pentru achizitia de familii de albine, roiuri la pachet, roiuri pe faguri si matci este datata, semnata si stampilata de reprezentantii APIA. Aceasta trebuie sa fie emisa cu cel mult 30 de zile inainte de data depunerii Dosarului Cererii de Plata.

Documentele emise de autoritatile de mediu, sanitar si sanitar veterinara se vor prezenta la ultima cerere de plata, dupa finalizarea investitiei realizata prin Programul FEADR.

In conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare si a Protocoalelor incheiate intre APDRP si Ministerul Sanatatii Publice, Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, Ministerul Mediului si Protectiei Durabile, beneficiarii proiectelor FEADR trebuie sa prezinte la momentul depunerii ultimei cereri de plata (la data intrarii in functiune a obiectivului) documentele emise de institutiile mentionate din care sa rezulte ca proiectul este in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare din domeniul respectiv.

Dupa implementarea unui standard comunitar, beneficiarul trebuie sa prezinte la dosarul cererii de plata, un document emis pe numele beneficiarului, semnat si stampilat de autoritatea in domeniu din care sa rezulte ca standardul comunitar propus prin proiect a fost implementat.

Declaratia pe proprie raspundere a beneficiarului ca nu isi inceteaza activitatea Agricola mai devreme de 3 ani de la data depunerii cererii de plata –transa II este datata, semnata si stampilata de beneficiar

Declaratia pe propria raspundere a beneficiarului privind imposibilitatea declararii suprafetelor la APIA AP 1.4.1 este completata, datata, semnata si stampilata de beneficiar. Aceasta de ataseaza, in cazul beneficiarilor care nu sunt inscrisi in IACS, la Dosarele cererilor de plata aferente Contractelor de finantare a caror durata de executie de 33 luni expira inainte de data de 15.05.2014.

Declaratia pe propria raspundere a beneficiarului AP 1.4 este completata, datata, semnata si stampilata de beneficiar

Alte documente justificative specificate (dupa caz) in cererea de plata trebuie datate, semnate si stampilate de emitent.

Beneficiarul are obligatia de a tine o evidenta contabila analitica pentru proiectul finantat prin Programul FEADR.

Beneficiarul trebuie sa puna la dispozitia expertilor verificatori din cadrul APDRP documente din contabilitatea acestuia.

Beneficiarul are obligatia de a tine un Registru al fermei, in care sa tina evidenta activitatilor din cadrul fermei (culturi realizate, animale achizitionate etc).

Daca in urma verificarii Dosarelor cererilor de plata beneficiarul nu este de acord cu cheltuielile declarate eligibile si decontate, acesta poate depune la CRPDRP-ul de care apartine, o adresa prin care sa conteste modul de verificare a eligibilitatii cheltuielilor.